EIlIL VER Z A

flIINRPN

.p.

{d}
DIDACTICA PEDAGOGICA
EDITURA
BUCURE$TI,
'I1983
rtr- !l

(a

. .,, !'n l

: : I : r r r : : ir L") '
C npl tol ulI
Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului . : . l. 13
l. E l o.url a l l mbaj ul ui la copilul nor m al 13
rI ^ Z. tt"lrrr" linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! 20

Copltalul II - r-ri

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils 26

t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului 27
| | 2, Geneza grafismului 29
3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt
4. Lectura dupd lmasini - etapi premersdtoare lnv6ltfii
citlt-scrisului

ililililililililtil 5. &ris ti intelecl 4l

6. Scris fi motricilale
7. C|UF si lblclesF€ 46
8, Scris-cilitul in Braille 46

Capitalul III
B.l6tie * ovolullo tn disgralte-distexle

$1t{ 1. Termlnolosie 9i deflnltie 56

1 :!r4 2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui t9
:) , F /,
1" r,]-''
tri D.zvoltir. ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ scris-cititutul 73
Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l
.-|j..]- -+
{. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i Id dellrientii de nellQte cotc
t.drct.fr Etlll CANOET ateic ti scri[ in Brdille . 115
T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU
Cop. r t . : NI CO L A Es l R !U
 disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow . 129,
tulburdrilar scris-citituttui ito bolile psibic. . 14?r

. 158

Bolatis dtntre scris-citit ?e3

In l oc de on luz i 222
: ,'5
Rezmat
229
Resumen 234
P€Ioue 259
Cio!/.fie rI

l.'ftqulsttlon des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. . ' 26

1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd .. 'l 27
2. I-a genese du graphise 2A
3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture 31
,1.La le.tue a Dartir des images. it€De pritiminaire de leai-
ture-lectuF
5. Ecrlt@ e! inteUect 4t
6, Ectlture et motricit4
7. l-ecture et compr€hension 45
8, Frriture et lecture en Braill€ ,t6

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlslerie 5s

t. Terblnolosie et defiDitio+ 56
2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure t9
Chap*c Iv
DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur€ 7A
A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot 74'
 B. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che.
tr
I m
tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs I ffit '
c. Les cardcteri.stiqll.zs
de Id disgrdptie et de Ia distede en cds I
T*l' lt.
d e c lebilit a ne o I" 1" 9 '
D. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans lll
res halaclies psachiques 117

si l M Ai i o ' " '

Les lelations entre tes troubl€s du ii.rftji;frf et le! troubres ite I dcrriure 158

M.tthodes et procddds poul l! correclion do la di6saaphte et de .i

l, disle:ie 170
A. Md t ha. leser pr c c i d e s g a n e rc u x
B. Mdfhod€s el procadas togopidisuee t79

La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' et r! x'ersonnaritd 203

En guise de .onctusions h2
Resume en .oumain ,225 Qa9ltvlorr
R€sume en franqais 229
b formactdr .le los habltos .le l€ctua_esotlura 26
R€sm6 en espagnol ,,
1. r,a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura' 2?
Rdsure eh rus5e 259
Z La g6nesis del graJismo 29
3. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura 31
!1. La lectura Besfn 1as imdsenes - p.evia etapa del ap.en-
daje de Ia lecluaas_ltu.a 33
5, Esc tura e intelecto 4t
6, Escritura y motrlctdad 42
?. lectura y entendimiento 45
8, !a esc tura{ectura en el sistema BratUe t6

Capitulo frl
B.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla
r. terE nolocia t definlcidn 56
2. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura 59

Cdpthtlo tV
D€slrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l..tur! 73
A,. Dtrgrdlid V d.lsl,xla en los con4lclones del intelecto turn4t 7l
 B. Et espectllca de la disstdJi'-d.islerid en los delicientes oiedtes
qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . 1r5
C. El. especiJico de lo dlssralta s disletia .n ra d,ebitid.od mentol 12s
D, Dl, $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds
e tet nec lar les ps i q u i c d s .. 147

La r.la.idn enlr. tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura-

158

{Votodos y procodimientos ale .oreccidD de la discrafia y dist6xia r .

if lr r
A. Mebdas ! proce.Llmieftos cle car,icte, getuerat L7r ' r:, .! ijn : ,i ,
B. M,io.los 3r procedituietLtos .!. cdrdctet especifi.oment. toga_
779
fat,nfi I
{"
Sdpilulo I/II
n[||rx||rx r ordouen{i r npoqeccepn3rmxc p.q{ . 13
la €rcritura-loctulr y la p€Nonslid.d l, Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(? , , t ,, ,. A
?0r, , 2, Pasqtsrrppeq{.y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i,tgptsnu.}ertop?fBr:mev,., . 90
222
Relumen en
Besumenenf.anes . . . . . . ' ' fi3
Resumen en espanol ). rr 'dolrrpo""*" mrnxor qrcurs ri nrcrma 26
Resume! en 2t9 L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH.b ! nrc6M) 27
2. remlrc r'ncbra 29
3. 3rai6. o6yeei{r creHro n nnc6uy 3l
4. O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npei-
uem}turn o6yqeqrD qreHHo s nr.hly 33
:. Illcbm tr 4i
r. IIHcs t 42
.7. rlredte r rosrMaEre 45
:8. t{rin. ! nucEMono cucreMeEpannr. . . . . . . . 46

S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr x !xc.p4ix . 35

^rci.icti
I. Teprtno.ro.rr I x orpeleiesltr , 56
2. 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa 59

Itailrrrc I ptinrox.rolor{r. {apyEex.l

A. ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box uhr.'.Ere 71

I
 E. Cne4u.httt .ltciet;euu u )uc.paquu I it4 e Bdp!tuequx.ru )p.tkl
tLuraoq u tututJu\ux na ct.rew Epanf,, . li
B. Cnt4u.lr|t duc.lefcnu u duipuquu nN lt rtsekHoii 01.ra.nctu 11\l
t'. C^.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.bu npu n.u!ar.t.ut 3.na.

A3axuocsr3! r€{ay rapyuerH*ir tdnori telx N HapyuenrrMr qred{c

CUVINT INAINTE

l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul ce-

Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n 1; l,!'dir jurul meu. penlru ca mi s-a parut.? fiind un
\ !tel,d, r. \otprd octtp, o .\apotr.pa lil llrcru cxtraordinar :i foarte comple\. ,q'n fost ad3-
r). Tuauqno .btaneducecxue $erc)or u npu..rtl s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii
copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulbureri-
O r{ or. Hxe qre n|t
lor grafo-lexice. Acestea au fost, in primul rind, moti-
1tl ycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o
carlc atit de diIicila. Al doil€a considerent este acela al
. 222 dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie, cadrelor
Ha ptiridr.rov 22j. didactice si trturor acclora care sc intereseaztr. int.-un
na ooa Hu!3 cxo! 22\
'3d k c fcl sau ahul. de problemalica formirii Si dezlolterii de-
Pcovc tr. i.n.u.rcr r3utr. 2J1 prirlderilor de scris-citit, de particulariUtile tulbure.ilor
|caroNc ra t)coroM r3dxe 2:l!, grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de
handicapuri un tabldu al specificlrlui tor, in functie de
caracteristiciie dc personalitate, de lirstii, de sanit.te
psihici ii dezvoltarc mintale, de etiologie si simptama-
tologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu.
La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc
scris, despre tulburarile sale 9i despre metodologia re-
cupcratorie, dar mi-am dat seama ce nu pot trata o
astfcl de problcrnaticd fere sI inctud, in egale rnisuri,
si cititrrl. Doue motive au stat la baza acestei sitr.ratii :
I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir. inslr)irea )i
evoluiia lor concomitentd, progresele realizate intr-un
domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tul-
burarca scrisului determini o relative dereplare si in
ptranul ciritului ti invers, prin tulburarea leiiei au l(r
modificdri Si la nivelul grafic. Aceasta fiind situatia, pe
tot parcursul lucr;rii, ori de cite ori ne-am referit la un
nivel, direct sau indireci, a fost subliniat si celelait.
In alti ordine de idei, tinind seama de specificul lim-
bii romane, pe care l-am analizat in lucrare, am insista!

tl
iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.rrL
clc sinl mai fr€cvenic, mai variate li mai complc]i!
Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut, adcscori, apel h
exDericnta noastrd, fnri se neelijdm datele valoroase dirL
litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am in-
ccrcai. in accla-sitimp, s:] punem in valoare ceea ce estc
comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_
5ie.Li- Crr .i 'p..i':' t r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu; i tI
I.'n.lr " d" ildii idLralrrat.a r:i rLrlui \c hl. ro -
'nn
rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre, tocmai dat.:
riti caractenLlui lor efemer. Dai nu avem nici ptctcnlii ;;-;i" *o",rfto LIMBATuLUT
unei enhaustivitAti a problemei; in schimb considerim "rN^MrsM,5I
ci lucrarea sr.lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa!tr''
'DsihopedrsoAica. ':, r,iirLcaprccia ce, ln antogenezi, limbajul arc cea mai specta-
hlr. rrmh cr-ranri' ipdl:e ,'1' orul ri 'drc \d 'or,'id-r '
util sri ne fa.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar;li ,.,r, ,. , ,.r(.tL i- J nrrF lod ^ Lun.liil- p.ihi . Dil-r.nrcle ind.t.
rea viitoarei editii. .t,,,t, I I .nafl pregranLe ,; d^p nd alil dF . r r.lurd \ist-m,rl rl
. i , ,rD1ral,lli tonoarri.uldor, .it .i dc ^rrditiil" 'o'irl-
',,'ir,
' rarm I nEVi"li a) in .ar' -ar! re ' oprlLrl Faf in-
AUIORUI,
'.,r, -fcra
r, limlrarrl rrr .c apzrolLa izJldr d. '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e'
','1. d.li\ird'o f\ihi'd onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl in-
, '
'",,,',.
i,',,,r,'r'i '.'i'oe,
ira,rro rl:i .u mcd'rrl 'n.onjuraror' Pr"crP'elc inregi'-
| . lin:a ,imoaiJlur , onLribri' la l;rb;r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!'
.t','r,
r'.r. :-ler-n!.li 'i acn',u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr '

]. EVOLUTIA LIIIIB-{JTJLUT I,A COPILUL NOR}IAT'

I in;r la trei luni, emisiunilc verbale alc copilulri nr.r siDt dife-
r,,rli.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie. Se constatt ci
r,, timpurie, €\'olulia vcrbali este corclata cu dezYolta-
i(, "r,tc,eineza
moiricitafi.
ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum
r)inLricsc obiectele, dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot
li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia
limbaiul;i. Nlotricilatea, mai avansat;, se insoteste cu un plar
nrbai mai .;ariat si in general, cu o dezvoltare a condrilclor actio-
rale s; \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL
,l di' ;rr. Chidr mPrsul , rur "'pii :ndi.rca dlrofa "L' adF'r r'
.,.,^i,r ,lL o mai J"r olrara ,apxiralp d- .m:s;t,|li .fbale. Sra r"-
r,r- :.i. <\i -,r;d .i lapt rl a tFrir.l au J I d\ar ' di'cr't or d" -
\,,lL"re far,l (1. bdipl:. aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii
r rorb;rii.
 11,r,,,,,,r, ' l ' l ' l \" l r,r.' . islem Llui t or r ur ugi lr 'oPir ' li'e! : '-
Dez\,ohar€a psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI rl .1.,." ' r,' rr d. pir er ' i p'nlr r jno oJr 'm r sr '. 1'
moii\: sc inlcstigb€azh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii, L| !di ,,rr,,,,, ' ^.
.,,.,i , | | ' ,,, ,, | | ,r1 ,rl :o.' ri e dNLar lii ' nihr F . lr idr dJ'; '! pi; i
trle pentlo situatiile adaplatil'c genera.te. Totuqi, sc impLrnc , ,, ; l i \.Jl i l rg\ i t i"" d''cf r P Tot u: j dup; 6- lJni
p:.':/j1f,: .J n,,.ntr,dam ,,,.,r' ,
i,,tdbjlilJr-a moLorie a ,r.:-.o, J ,.,,.' ."
' ' i ri rr" f "n'r 'n"l" o'unlat a' op: i : n - un'-
.r dczvoltarea motriciteFi p€ntrlr ce prima se dalorcst.. irl prir ' .,' L' . ' '
' ,t, ,' ,' ' ,r, ,l , i ' :i l , funnl ^g i'e m di pr egr ar r lP Jle I m bii. m r l"r . ] e
o
cipal, Lrnor djsannonii la ni\.clul sistemrlui n€rvos ccntral 5au dni 1 ." .l c .-l - m di L ur d' . r or u r t r t ( \ 'o r r er PJ <! r : p
i " ,," , ' ',
crcii:biliiiti e\.-asive,p€.ind a doua csic consecintauuui f,van. ,l , , .,, 'nnnLio' r t ' r blir d, 'i p! r alplj'm r l ilr n-
in frinctionarea lui echilibrati. Ca a].are, insiabilitatea motoric nt ' ,,rt' 1,\" . \rl oru.
, i f:l ' A .ni P . d, 'r ir I r dpt ul" ':
a'h; t ir le 'oor r r or
numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen I ' ,,rr rrni tLi vi rsti sint ] a f €l in t oat c lim bilc, cliar daci
r^lor rFrbalc. dar. d. (.le mai mulre ori. pcl. insolili ae ,.tn,.ra ' !rr' ,1 ,
'r,; ,' ;; ir,l,;voltirc d;feriti. ln insugirea sistemr ui fonolosic
alc limbajul i oral sau scrjs. Asadar, copii cu o d€zloltare motri.n .ri l , |', ,, r' fi r.i D i ul si rati fkr dr ii ce ar c la bazi cont r as'lul m axr m
mai avansali au Si posibilititi verbale mai acc€ntLratc.Fi dupi trFi , , , ,1, Lrnui drum cle la sim plu ] a com plex si cu t cndinla
luni, suncicle emise de copii sint coDfuze, dar ele eyprimi dirt ' i ' ,, " ,,
,r, i ,r. ri .r, r. i omoc" n:2, r "" . dr a. t er i\ t i, i
ce in ce mai muli .r anumita stare de con{ort sau disconforr sau .l rnL" prc' " c^l rr; r '- l ur ' na : n'FP'
l ' , r,
' r; 2" 'ni) "pil'l"ir or d' io'1r'l'
o ccrinF. -alce.stcsunete constituie ginglrrit l. Ac€sfca in:ep sa '' na mul r '. bp; ir r d un J
" 'Pnr "at
s€ dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j " ri ' .,Lr numi rui cuvj ntelor pe car e 1( ir r lelege si le pr onun! ''
'j r1,,rr, m ; c D"r d'' ast _' pc-
anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie, dar ti prju acordarca i ." , .' t . l ,rF l r.i .n: pir d d . ir ' '
' ,.A Cupil r l dobnde L" po'ibilila'ea
de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. t-oarne, ,' ,.,,,' ,' , i :rni " .l ri der n" .,' " ro i , r - .
'. .r , rnri me" Lrcl ,ri ntei c o or inr 'le nr : n , uvinLe p' ' dF- invat ; 'jr
dc sete. de lipsi dc confort, de satjsfactie. de bucurie etc. -q.ceste -i
slrnetc izolate se un€sct pe Ia 5-6 luni. in sjlabe ce se repeta r' l ' !, ;n r^el * , r" rmi -,1 ,u r LF pr opo/ iiii : i f 'lo'i d r '12'\ 'or m r
,,,,r' i .' r' r" r.:m,r' " ' tn. Tor,'i, 'L'r 'r n1' I olo- it . d''our " 'r r r ol
(ta, ma. pa), constjtuind asa-numitul pro.ies a1 lalatiunii. Pronun- 'srorp''At d
,i ' . .i .l esFmrea. d . s; Ludt ie lnr r PJdJ r u'r 'ir '
tarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr, ce.a a oF :fL. -j - l'i. / r 'unum F dom "ncr r dr i\ F si ' r r ii 1" -
ce face sA Ijc rcpctate inclefinit. ln f€miliile in care eyistir o , .r,l' 'm' ,,"oi " 1:;]"
" rrnan
" 111e11;norea
," 1, ,1. \' ' l ,rj i 't r r dt '\ 'c lf ollr 'c r _l"l"b'd Dr 'n r a-
atmos{.ri ling|istice falorabiii Si se introti.e o comurlrcare in- qrl zr^J ..r' )iFcr i\ ; sin': it a d- copii dF J upr r 'r d'
,{ ,rr. r" d l d no;
sisienti cu cop;1u1, progrcsele in achizilia si intelegerea .,.l]rbirii l ' .rl ' .,1- i . ..m, ni a " i r ' ati i c' dpr ''u inr - br dr Pa 'upr l'r lLi 'n "ir uc'
sint mai rapid.. O ma.e insemnitatc o are, ir1 acest proc.s, cn-
pacitatea cte imitalie a copilului, car€ incearci sj rcproducri 3nu- ' ' r.' ..' r. Li mL j ul d ri \i /edr; 'hldlr '
| | ,' | l " Ll .,i l l a" .npi l ul ri .' a" .]a.:i i . ip. lr r |r U|. j'|ar
mjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea. r cnt r al \ r
.,l i ' I.o: ri ." cl d ri l :. pdrri ' ular il: r \ r l'r ': sr '- r n'r lJi ncr vo\
C:tre sfiriitut prjmului an, copilul arc posibilitatca sA p.rn nlc .' i rn" i ' .;a.i ' apararul u: fonoan: culdr nr '' opilul dr t PDf F''olar . dr e
uncle (ar\'inte simple, ce€a ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare ,' s.ri p ,1" di l i " rrl td\i rn pronu, r lar ea I nr ect i Dinlr c dr Fit c cr r n'
si rclalionare cu cei din jur. In'felegerea vorbirii cadti un a{ans , frP .rcrl e r . f . r d la ^1i, 'iLr r Fd {om ''iur ea unoc
'c
Iati de posibilitilile de pronunlie- lNevoia dc a se la.e intel€s ' i oi .," f..mai
ar" JFl ormar. a unor sunct e. i lu'Jir cd Lr nnr st r et ^
crett. foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an; de ar..,a co- '|u" r" r" allele. inversarca " rt' .0, rinor sunete in cuvint (metatcza), perseverarea
pilui {oloseste mimica, vocca, gestnrile, toate mijloacelc ;Jl'sibile ori a s;l db.l or i n cuvi, r t \ i c "lt r dger ea saJ 'on'c- t r dr "r
Dcntru a r;spunde planului oornunicarii socjale. lntre nerc3Ltatea ' .r,r.rcror
rnor (L\i nrc ^t,. T' :i o a.^- LPa . o'st il r : P Ll: t i"ll'! i dP \ 'r inr P pr -
r J r ele poi
de a se iace inteles si necesitatea de a intelege, aceasta din urm;i rop.ni . otop.i i a.eql p vi rstp , "i aLr o nar . r r . i f i"iolnt s'i'a
dettrL'l"8it d da F s" m "nLia dupi 3- 4 ani
ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii ' ;?.]r" ,'
sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu\'intul respcctiv).'r- " .-r' i tlr.";" " ri " deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re-
;;i;'i.,r-;;;;
8., Les lois phahAnlses lansageellJant in leu"
' Jakobs.n,
qin,rdle, in aol '|u Selected W'itings' 'tvol t
Psilrologi| copilLlui, Buc!.eqt,, E,D.p., edilia ; II a, ' rioce .idtr 1a phnoloqie
I,honologicat Siudics, r962

l{
 laii., ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir:
\lrrbir€a copilului anteprefcolar.
Marea capacitate a copilului de a-;i insuti sdnete.:i ciiiaf cu.
vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N. Cbomskl consi
I Fr'. i d grnc"hrile r tinLaj.rt,,i, i.ui :Ll dr(.
'rctofir.r sr"r,1ur:i
Fosjbjlitatea ca n cuvint insu;it sil foloseasci utterior. ir nc-
numirate combjnaiii, fdr.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii
mcntari. Dupa acelasi N. Chomsky, Cramatica translomati.;ali
sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice,
priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.erbale diD
a1t€ categorii de structuri. Astlel, se ajungc ]a sublinierea iJoten-
iial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd,
ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici, c{,rcrctizatj 1r}
ot eraiivjtatea cognitivd I.
E:(isti .lo :r caracteristici proprji insu;irii limbajuiLri. hilnj rsre
cal:aciiatca de a inlel€ge ce irscannd cuvintele. Accasti t3pirci-
'a1e.cn sL L,ri- o'nD,renLd- (c.rcepr Jolo.ir i . u-j,.,,1irtsr;slj.,
-
'no'.^r'4, \ d,,r., c"Da,ilaLo (pronuF!ia) FsrF B(€e, u- lolo,'
diferjic cLrfirlte. -\ceasti capacitate se indic;r prin tcrDonlil cte
Competcnia;ste, iD general, mji dervottat,i Cecii
"performanti".
pcflormanta (copilul intelegc mai mulr din celc ce i se comunici
decit poatc cl insusi comunica). Cu cit cstc mai mic c.'DiiL{l cu
ali,esl^ m:'
lceasti,,distan!e'( rcprczinti spatiul psihologic dintr€ linbajul
pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor), da"- si in-
tercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid), poterliirlut gc-
nerator al vorbirii.
I'jrill dczvoltarea nrtensi, in perioada prescolard (:l-.tj ani), Um-
bajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii
psihice. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea cort-
textualS care exprimi mai binF coclenla, iogica idcitor Laa.east:r
contribuje si cre;terea \.olumului \ocabularullri si nuanlarer cu-
vintelor.
Spre sase ani, copilul displlnc de un vocabular ca.e n iaciti-
tcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri;, alci-
tuita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc,mtlificatii di-
i€renliate. In activitatile de marc solicitare, cum sinr cele de joc,
copillrt creeazii noi cu\.iite, mai cu seamd cind apar situatii pen-
trr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal ; chiar dace
N.. Le langage et la peflsae, tra.is. p.ii!.
l6
c'ste b;zari, ea se irt.grcazi intr-o structuri granati..rl;
-gilir.ca'j
normali (r. Slama-cazacu).
I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii, si nai ales a1c celor n1ari-
dcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin inteleg€rca inccar smLL-
lui carLzalii prin formarea unui,sim9r'al compoziliei narativc
Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si ac-
livitai€'a fiinl.i mane, J. Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr;-
motorii fi subliniaz, trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor
Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsorj-motorie urmirelte cvcnimcntele
Jir:i si poat: anticipa clcsli;urarea acliunii, cond ita verbali ptaic
adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative; 2) in rr.'me
ce ...,nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn!
apropiat, limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).tjnde
in limp 9i spallu nelimitat; 3) conduita scnsori-motorie se limi-
teaz:r ]a actiuni succcsive, ftapi cu etapi, iar gindirea. irtin inter
ncdi l limbajului, reflecli ansamblurile relationale, si|lu1tatle rl.
, \'. imcntFl , .i cf, cLelo-probdLil:ci;'e.
Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali, sc imbogdte$te experiinla
\.erbala si se dczvolid \'('rbir.a titerari culti. In mod deo5eb:r
se actilizeazA capacitatea de a dif€'rcntia, prjn denumiri adectate,
obiecielc si fenornencler.dc a nuanla stiljstic situaiiile, cLea gilrm:,
de a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Prirr imbogitirea
experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind;rli, -'xpri
nrarea se.liyersificii 9i cnpatii claritate logid, dar in accla;i timP
.restc capacitarea d€ nrl.l€gcrc a informaliilor rec€plionatc. Ulr
rLrl dcoscbit i] are in\.Atarea scris cititului care contribltie la or-
ganizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple
ile accesului 1:r cultura. Posibilitilile \.crbale tot mai mari, stilul
vj.ri fi pronunlia, relativ corecte. dclermini Si adoptarca unui mod
persoral de exprimare a ideilor. Dacd pini la intrarea in scoali"
riorbirea este invitati mai m lt spontan, sub influcnia proce3ului
clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg.iljle gr'ama-
ticalc. ortogtafice ;i lexicale Se poat€ afirma cd la fcolar con-
duita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i mo-
dr.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale, rolul pe c$re
i1 are ljmbajut in procesul cunoa;sterii ;i, in generai, al schjmbulri
.1e infor'rna1ii, al transmitedi dorintelor, intentiilor etc.
in clivercilicarea formclor de exprimare orald, cit li scrisd, bo-
garlia \,ocabularutuj joaci n rol deosebit. Volumul mare de cu-
ii;tc Jaciliteazi pro.resul intelegcrii ;i a1 asimilirii inforrnatiilor,
:libil l PiaEct. , L i i i l n h cl d € r , 8 ., L a p si tch .l a g i e L l . l e i fd n t, Pr -
t7
 lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu
se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc r'c nudii tr i.,,:\i.ludli,,rt.r.dL srimLldLdde.ondiliilc ' rle
'Fte
Drcsrlpun cit mai mulie cu\.inte, denumiri, cnncept€,noiiuni ctare FClL.,,1:\F. Dir lrn, r d' veder" verbdl. la r'Fsic rirsle
sr rare lrebuie se fie prcmis€ pentru o enprimare adecvati 'nriu"nL"i*
;",isit,,1
_"au"uti".m"i mdre.apr,;rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu. ri
.\' .,,e td .le r n arrLrrtdr, in ptu" Dr, rru crrp m r:1i durL,ri it" intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea 'es rselor in-
St..r. Cl. St.rn) a I cl.LLrdL inrenGr- ,le numir, l,ri cJecu- t".," ." *r-u'. pc cJno:tinlPo indi\id rlt'i si p' cxPer'enta dP
'W.
in. Fl Dupdi..r . o'r,rl r'. a.ufpri-d- bogbriaa.F\rnra tz.o. riala. Iol,:'rc" limbajLlL:este 'r}a' adcc|dti situatiilor oate cx-
J i' d. , r IF \ircip T|l . c pJ s r a or dir c dF :d.i. rmfres:onei/a prjma
'na br." ,or!inulul id' 'ur 'i €l dorirlelor' rdr aeslrrrr'
tjailnrilc.aiitative, dar li caDtitative, in achizilia \,ocabularLrlui dc mimi.a .i La.t^mimi.a .'nr mai cxpres \F ': indepunF" mar r'rne
,1
la o porioad! de virsti la alta. Citeva cifre sint iemniJicative pentru rolrrl oc miito.cc ririaloare al^ .ompurtampntJlu verlr3l l p r-
,rle ,""tion.'na in;jr a"nl"r \-,rbJlP (lp .{prjmare. n ronrrib.rliF :nrem-
"_f-rnrr. nd: . r.: I" un 1r., opitut ooa-cexpriTa , ir.d t;0,1-
.r I. : lr J d, i. .n..1. rlrrul n nim. . d-aur.\rmaliL4nn.rvi*l
, nati si o a.luc"influ cntele erercitat€ prin intr€aga cultur6' loctut''
f.diu de 700 800 cul-inte si maximum de 1000 cuvintc; la 6 ani \l:r;".i-"; spcctacole, asc ttarci emisiunilor de radlo etc La
locabularui minim estc de 1500 cu\.inte, mediu clc 2000 c linte si i" -,- o;saturile ctc personalitate, carc imprimd limba-
nra\im de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotare micj se in- iului o anumiti colorat rd, un stil proprju' debit mai mare sau
""n"l"i "a ""ce'
registr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul mai mi.. caractcristici de accent Si inionalie etc.
a( t1r- si 4000-.1500 \.olumrt vocabularului totat 3. SDre cleosebirc de lrerioad€ic preadolescerrlei 5i adolcscenlei ln
ln pubertatc. dar mai cu seame in adolescen!;. exist: o preocu- rijele:,1 rlr, ..rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr (ulrivar'd unr;. lim-
pare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu;;irea unui bai ca . -a c .rjni . r na: murLc , uvin!P alc l;mndJLiri Flevat
,.i L ldr .1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrn ur.r obie.rF /le inv6tam.nr .i carc au o circulatie relativ mica;i carc oglin-
' F ^ \t 14i./i in ..orl; ci d le(tur:i unur l.r^riri din d terire do- ""i;nt"
desc o riarecare "*rr."iii pretiozitate in lorbire- Aceasta ntL inseamnd c'
Il1(lrii, tinerii i;i_Jolm.aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si .culr;' folu.: limbaj mai din punct d" rFderc 'alitlli\
"" "n ";ra'
stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es. Debitlrl vorbirii .i Drf a'lri..i\iilc pF linl* l;nrb.jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r
oralo si scrlse crcste. de asemenea, foarte mult fati d€ pe oada .; 'arLi1Jri..
o\pr;ne, relatir u'or' ur:te d^i'. isa nt' fic pr'o'updL-d.r"-
'cr Lra mi .a. c r\ irl.l. <p-. at rare inlr.Ac, !o .aLL,t";rt a.r,\ iir,iii''"-. ui" a'el,a:i m'ri\e tircrii "inl ;nLlinaLisor. folosirea
: r r, I . ,n. .not,;t 'le
."tisfd.lii in Jritizaror tor ir .on\ersatii, rnor i: :Lo"ne, ,un. dpr; ,d 'a da r " not6 distil"l' )i concoNL'r-
.r
,',\ ..,
l: . ral I iri \erb.l.. .-!ntrulerre pr. expunerile sinl inmr_ *iii.''p.-.'"r"'i,'irii. E (1, ;r,': todrle alen\i la modul 'um estF
PVen-
cate .de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior lolo.it i mbdrrl, nra"ife.rrd i,riludir: dF de/dprobareJala de
rxprrmate in co.text. lleoarcce, in aceasd perinadd, invdt,area este dFr""'r'lur' el' lrr schmb ii
i",r"i. -," "11 i. e:rp.im"r", "dm:ri'
r' no
o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr,rir; scolari. ." n; .arc J; .J|. c r ' *ucalLl,r bog:t i ' ar' i'oina'
in care predomj.:l focalizarea de obiective, interese, aspiratii, tind- i,r'a ,"r'."r-l.r:.
rul isi d(:zvoiti strategii a1e in\.dlirii tot mai rafinate. de pe
Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt'
ulnla .reror.r benafjciaze intreaga activitare psihicd, inctlsiv lim- i)rn
bai!]. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p.i. imitalii totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl
yorbit.,r' exprimi o mare bogetie de idei in cuvinte pllllne 9r-prm-
-<j lnldele in scopul auto€firmirii si a[topcrfectionirji. *-r" ri-#j acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i \cmnrli"arri mLritiDlP-
La virstelc matune, limbajul este mai organizat Ii sllpus mai
srringent inflLrentelor sociale. Factorii psihologici. aalc slau ta baza P" l"'ai dr(.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr
(osiiportammtuhd verbal, se exprimA in primlrl rind ca motivatie I Lrecl-.1h.prirrre altclP, .i rlLrp, .omp.rtamontLrl s'u !crbal Un
\, 'riFl;g' rt "-re .apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl'-
' 6"t ioi," li., !:erza E.. Psit.olasn.rrr/eror,
Bucu.esti,E.l I .r,.r lor, { l. :ntelcdea^xpr,\i!ird ca. mim:'a, Le\ri'a, sa sesrTeTF
'bilor
Did, ji Fe.l . l!81 , p . 78. rlacil este receptat si ascultat' cl€ci si comunice cr1 ace;tia Arta
. 1$chio pu , U.. Ver z ! E. . op. . ii. p. 113. rlirb;rii estc cli{icite; ea presr.rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti,
I S .:riopx li., \rr'f7a E. . p. c it p 16r . ." comunici, cum st tc aclresezi ascuitatorilor !i' foarde
"e
important, se te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_
"r"-"
IIJ
19
 cuvinte strrcLa ne{iesrlarc il
\r(xab larLrl s€ rezume la cileta 'le
, nr.l .i d r ^c eDr ie: L r d F p :n c j p . .. e x .tJ -i ri rd L p, n rm i .tp cJl i _

$*"'"$rb#
f*ljd**u'ft
lar..' \"r L' it oF r lLr i. T -n
r-.rs ra ,.rd i n c d e i d e j, .n D .i hot,,E ,, $.1
st !'i ,'r. I n. lur . . Lip , , , q i l e j j m a r:m c a g ru p rri l or, roi Jt .l :tF.
rri d r.r rFr pt p dF . nr rn"i ,a rrL
rp .i .i :.i c n ;d d rF rrn ra. D F.saLi . Jc i j n_
rJo rrd fri r r . - 1r u pr . , r c r I d e .i rc , cpri unare .n. r:,
lri 1 . || re r p. r . onat . . i n i s L rj L u ri a i p ra rh i c ; d .otj . I" . r,,.
'nLl .p l ;n ,*. m c m br ii A ru D u l u i i n c Erp rp ro rb e.te . C ,i m r.t,arer
ireiruie
.se s-A acomod€ze problematicii
r, i.ma d ,. u^\ r r iF . do. dr r.ra ri " ri c i ,
" a..
puse in disculie, si tini
d e to c rL :n de aro l oc (i n Jc.
- r\ n a tn ,dL , n ac 1i. n: d i :i ra d i v o o r: d F j u .),
i"
'fff $i*ilrl.
irs$#ll+ti{{*'$f
d F cati rrttsr memLri _
llr rnrc participd 1a c.,rnlnicarc 2 etc.

2 Fl'Or,ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\L

SI Dtr INTELECI:
[*W;i--i$:*$;+A
i :'m'.
\ J , ,.
. '. :/- '...
- " , apjl I n o rrn d l i -i i ,- r.- ,t . \o rl ri rFd mdi mul l sD n_
ld ir , Lr a' . d ;n .,u ,tr. ," r d ^ /\^ tra rp J f.:hi ? se rF" ti _
p r,, gr . \ . v ,
. hr nJ:,i p a ri : ,, " ,r:d l i . .i mr. , u J-erna cei dc
'i: p rF-r. d { pr n da , , 9 .i b i 1 i ra :i rn rl ' m " i r,.d ,,_ . .i mari faj ra star_
: r- r. c . nr ur jr I . nb rj rl u :. Ir
f*tq*ilt+l:.r+rt
g'$#$*ts*ar
, rm a i d rro r.rd def .i pntei d;
pr n , n r.^ pe . r + o d u . d rf ri
I} rrL ta p .r.r .a prr,L," nFIF :nr.rn_
lr 'rd : a rc r - ii jr r J J r ,a ,,a rtr-u n c c tp m rl " ,-mrni ..,rc r:er_
m. d .r , n I D. a, . - a. td i n rra re " i , ...u rl .t. , u : .rt
hdr di . nt)at mi | .
ar Dr./'ri. i c \ p6r iprrrj \ F rb 1 l ; ti m .l i ti , , Fed .c fr, e di i i fi l
ljn, F rl .d . r n\ u: ' r e j , L rn o -r:rre t^ " .i i .r\n ro rp d .i ri r-.cr:sutui Le.i

ft#*qsti+
,J7 , ri l p dp hdnd, dp r.o r. e t d rp p o .i b i l L a rFd sa i rrntcapa voi _
_. n
: . rp r ce :.r Ll n jur i rc u -c -,e s r s c rr.a .r.te l F\ pri n cuv" i nte s:
p', r.. 'i i r t F . r r u d " a ru i r,. s j m p !r' c a tA o i n pu" cr cl e r.ederi
-r
Lr , 'r. l i cal. r lim D: r , . r r^ rL .i .i i r, rtl rl i o rF g n a ntc i r (e pri t.e.tc
s pniw ti o ..r\i rrl o " )i i n e xpri mar., di fercn-

il'"{li
iFL,r si. nuantclor Joarte numeroase ce e!;sta in'timtxj.
Inertia_ psihica si .,ocabu1aru1 s:rac sint
r 'r".'p .sl d ba m , , bil t r r,. i n i rl tu t

, r LrrFto r. r or Udlp p. t e
s .i ,u r
am pr . - 1a p c r' i te l F Bp r,a r.o" ro
C ..m n d ra
irrtncipatii j"actori, ati-

i i
p n , e.cl or ;nLetecti rc,
l i ri i .
\ -
E xpr;mdrea cnn_
| ,.op;tul normi ,t,
rry$::iitildfii
H i#{iii.
r. , Jr,Jta r uL Landic apa"t'' mo t:fi .d ri .
t.r e .tc r" d rs rr mJ : p rl :n d. 1 V erz!, E ., P articr lont nf ib insu$rii limbii si littbdjul[i Lle cnhe
JL:rni i l ate. Rocurctu'
iar i. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual. in Limbire moalerne in scoala, aol l
.l..ii hot.licdPdti,
rr)oDes.u-Ne \ psthic"rtt
ear u, P. , ( _uj . t . ps ihola g i e ! Vc.za, E . , P T t icu l d r i ta r ti o l e stimnldrti actititdlii
ljjro g|a Iia Un ive rs it et ii Bu. uf eit i, 197i, ! . 45, Ia ele'ii hiondi.dpati., in Rerista de psihio
deztroltar.a tinbojtlLt
: 1' n c i c o v B o d a n l\., j,sihatalie generata
- s ,i
v, r. 1, Bf.u fesri. ! dLt ur a Lli. t a. |. i s i pedagog i . i , 1rtli,
r. ti.l.
:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui
(tr jrr.,ccsul ;nstrlrctiv-edlLcatir). ca urmare a capacitelilor dife_
rit€ dc receplionare, in iunclie ale gravitarea handlcapul;i.
In scoald, dcficicntui iD\:atd si faci eforturi ;i sa asimiieze n"",:lt'."*-:1""-
i$',*r:":*xJ:a**::fi
i r: r.u. , , ielc n moJ n rgdniTdL, J 5 . 1, , . t i- nii/ er p o\ipF-r^lF imLd-f "i:?J1"ffi
i:d'%";'
:m*"H"i:':"':t:'"
d? pruo . rl :n.Lru.1i\€o r.-ri\, sa deri.a na' orgo.i/.; ;n dciir :
i rirdirF -.: n gcn^ral \6-.i dis"ipli.e,,r inrre,lPaa..:r: ale DSi- iar,orabile. '1'i'i:Ti:",$iTi
hi.i. I' u oir- l^ i..arp r:;-jit I
,rJ.r,r. "o -ifi-. pro,;rLi,i
!1r\' ,p adJr,8; .i arri\.ira1i ocga.
.n..ru"i.!_
./ale o. _Lmrlrr, J timbr_ ,*:;;*li*;,t'
"r;"'l;;':"i.il,.l"il',1,ffi lilii
.*"'i'i*':lii;::"iifi
Jir |l {., e rm s-c pru,Fdd' .u dfLpr ayp, cimc.]|i,ta),.. pot obrire
progresc insemnate. 1a majoritatea subiectilor. in dezvotiarea Dro
mqlor .oEr'iri\- i '. fcrrnarer ,'. r 'r'i.., . r ,1. n r onJ-ieL"
:l**"-**.*:.:".'rsr"ii::,t"i::1"
care fa.iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.j coiectivitatc. Cd toit( efort riie
de!.use 1a handicapalii de intelect, se m€nlin o scric (ie caracre-
ristjci spccifice limbajului involuat, in care nota dominanti cste
ll,i,::;,1H"#if i*"*1":tr1:l:?
::i"{"":"r"iif
i:i:ffi
nceca a.omunicirii jn.oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrnc- :i:Ti,:i"f,,?:r
"-::i, iH:ii:iij'i'::::{li
liei s-"miotice a vorbirii. Handicapatii senzorjati din gnipa experi-
meriale (mai .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc ,-vi- :::ii:.;l':; ""'l*llll'l"L':l'":l;: ;i::i;:
l'*'.:;:,iffii,il'iTili:";';?:il'i!'1il
clente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\., cit 5i
cartitati\'- c€€a ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvis-
g"';;;l:1,:t1,";.:
tj:'""i" 'r !:i; r;:11;il::iili:
tice tot n1ai complcr.e. La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor
mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri. bazat. il*iiilT.f":lT*:;#ul'Lr'* i:1"::'fr':5.'l1T
crrr'rJr'or
crra'ieristi^'
pe o m.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx, dezlrltarca aspiratiilor
in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale, asemilnitoarer persoa- *"*iui r"l n:,"gr :i.,::l=:":"" "
nciof no-malp .i c€"F spm*ifica .omppn!dr.a dcti'ie r,, I sFrzor'alF.
Di,' ,. . ra'il. organizar- , d . oi. pr"c, -Jl "l,""T,l"'ili
),tiit"i, li) ; ililii l iiil f :lift:';;Jiii;
:'::il:,1;:'i"::f
rczultA,.i,
-rrL, Li, , d,,,dt:\
chiar.in cazut handicapatilor dc irtelcct, limbajul se
s pr c mai usor influentelor pozitivc, in raport cu celelalte funciii
ft
*i"t.lru;n*":ix "t'J6"e:..,:*ry;1
psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se
organiTeze intr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t. il-'i't1t'iti"i;"i-":ll]'t#ir'$i.iliiiii+
La handicapatii de intelect, dccalajul dintre dezvoltarca limba-
iului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident, dalorita Japlu- ],:::Tl"?*'i:i-'ii.i:iii::iliil*:l,r""li3.
lui ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate, in timp
ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc. l#JHift;;;;n".."ry"f
iT.','$.''.r"Tsl"i.:;.I:'i:ff ",1e
Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvolta-
rca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile, in timp ce
stmctur;le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii, iar
:"iJ""
Lfit**i*x#**;*tr;."'r,:*::{n
la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo.birii se apropje tot rrai
mull dc ccle ale normalului ti de\.in suport pentru stimularea func-
tiilor psihice superioare. Ipare aici, cfident, fenomenul de hete-
:ii:i,ru*i"*:"11";'*'1:",..:"i*
e sr i , Ed i t D 'd r P' l11-
l v er ta, E., catn lui t a ., o . - ola, it . ' ni. i, Erl Did. ,' Pcr l Verz€, E . , D i s h r td .tt r !fd ,i o Pi . Bu
Bucure'ti' Fil Did'
^. t t , putan, C . i P r o b l e? n e .le sudapNihalogie, vol IJ,
si Ped. 1982, P 59
2:t
 ." r ^alir F a/ d i , . .a p L a gr r(fal, atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie, cit ti
l : , . ".
{rnu nu rc respecta accentui -.i c \L c n e rn .l u ct.cd sau stri dpntj , r,. 11(cptie sc crL'€azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dc in!3-
u('.,rp ,c la ha. . dir ap d L i i d e \c d " r. n u c s rp i tfe,.dLa i r,reqri l arca l, N, rc a ansambluril,rr funclionale r:omplexa ;i dinamice ale limba-
inr r-zro rj t or \ F r bom ot o r:i d u d r' \, i a r d .z \o l ta re a
i nr..l pcri \; cstc tirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi,
ir li., \ ,i o " m ?la. poc b l;r;l i l r d e .r ,u )i ro i \o ro i r i i s:r.r
mri marr-
i|l. rr,lc mai m lre ilrl. incomplert saLt lt.olgatliztrti irlir-u11 slsfem
1ir - T.l .nt r . r , i" t . ! t f,,r.tr.ri rr \.rr.r ,ra r.a d.ri \i rJri i p:hi .^l Ir,)Lr] '.nitar al cunostxrl€Jor.
-\ . {. rr" cl |h L 1J 1 s F c t a to re r. s i s ]a b , i i ,rrF I" Se ri i n nurnrar-a \or-
(\irduita \.rl)ali a handicapalilor este dominati de caracteris-
J : ' l1 D o " i b i l i ra ri : d . I p .r,.D c \i z.r I mi j toac,.Ie li, ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul se-
lll1r
T r m ,,r,-,*7 u g Ps r r . r l. n - c ^ o mp l c f^ a .,, , Irir rlic, c:. dimpotrivA. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga
r o'ir. rmi J . . ilJ I : 1; 1ii im i L 6 r' i .:. u d l - ^am n u rj .a rc d \prL,r:J. Tor dr_ n,Lrlt\reiemenl:r nocscnl,;ale!i Fdundante cal.e ingreuneazi rcceplia
:.c e ri l u r sp-.i i i .^
I nr 'r. lip\ a de jir . r o n i /d rp . m c l a rn a d a " ,3:- ., " rr' cJ. l, l,rrnali(i .lo citre auciitor si in final. intreaga comunicare esle
'D n r.
'u pc nr r u p ro n L .ra /, ,L r,..l p to r. .\s 1-t, ,i ,,i" UaI.;.r.i " r1r1u.". t I r, fali pe scns si nu pe scmnificalie.
'r' ',rr,,l d to p
n tn rt r in. l. J , c r ^ s r,r,.l a i ,re rrc ..c .L J m :r,;ir; I i\Ala;ea cir,irscrisLrlui iArgc;te orizontul tlf cunoa;tetc a1 co-
orA drr.,.^ 1i .r:
t; / . t , . D . a o c n r^ n ' a . a i rd t c , oard.r.r trccverrrt, t.rl, . : ri- ||p ." ifl ,,dr.d i'nd'r'i .I. lr Tcesle on-
_.. . L , . - . '
ntc
um i" iLr nit - . a u i rg i r:r_ .i .J o .ri rr;rt. ''rti, o nL,,; dr.d o .inP. i' 8"n,r',1, ma: ";r'dti u
'r . r. .,rro fl t.
" r., In, | .tor, 'lem
d srr dbt s t or - i. r , i. 1 .l o r { r o . r| | to ri . pr.nrr,- .dr. tor_ \,r1,)ri.c, iar centrarca pe somnilicalic pun€' itl cvidcn1il organiza-
:i., r' ^ . .. -,j
s,mb ). O N, r ll, M. D u ra .u d , ,r" n ,,n ,,r,,, ,.\t.,.r:mF| 1d,. r\r opcr.rtiilor gindirii li totodati, mociaiteli supericare dc inl,-i-
'!
l,rGa p cr ( er j r i' t F t ..i \. -b :l .f rt.. .i a m j ..A r:l ur t,
,1,._ t,t, .'L't r' 'nrl c"rrjLv, ciL .;.n P moL:\atinn"l LJ r'nciul
r c r mr o d i t i, Lr t lr li in, - 1 D rd re . ro ,r r.:i .i d ...u .Li l i ,.rrr., ".onri " . ,,r. '.'
i,r. .rp.r:',i. .ogriliid .i irtelisenL' s'bP.t'lri d.\:r, ta(t"ri
'Lr i, r. .Fn d rt i. t r . t dD l * " L F \u rb d d p , o n ,i r rt r l ,.md r.., I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii
,,,
nr , ni.r'i i n, , , , er bdle (C N \ ) c rrp ,n s o l c ,rp i rtr, a8" .ord ri ra" i \er_ ,1. .'.f5i\., :i,r' . Lr : | r"a ar ' rfdi4le i, "n. "" 'rdr' 'l
' '
I ir a DHri lr r nJ , r pali d e \,a -r" r I L l :ri .u l td l i ,- m€t ,u seJmj ,,rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca
r l , 'n_ i ,:n d , n , : in r r r l rc l o r c rp .rma ,. a r/ i .i j d rd,l pr
do:Lra.r sau ,rl,r|\',.rr numai la copilut normal, dar;i la ce1 cu handicap dcr
. , nn co n .p olc t I c r iar e o p .re a z d r I te p u .re j -apor.d
ta ,magi nel lr,l(,lict s.il1 serlzo.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru
, ir'rn t5 . ". . r . r + y r u. ro ri u ri s a d j ,,l d td o del vo:rdrc ,l, rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca
" 1 " { i n .r1 e
. , Lmr . . L ,L . a5 m init or rc n : ro rm a l -l o r. rl r(,rarhizarca comportamentelor gencral umane.
C, " .d r d' "
Lc r is li. a gFre rd l i . L o a tc c a re g o ri i l F o,. hdnd.cJpati .
m 'r ' r,sFar na, ^i d^ r n i F tc .r .i d ,ro i i i \i . i n l i mp i n a di ti .utr;ri "r
ari l
r n r 'ri .Sc r , , d c ur r . ont . \fu t ri i n \F d c s l a s odrA coi dLr tJ vcr_
bali, cit ti in plasarea comunic6rii ^ aintr-un r.
coniext organizat. Daci
atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale, descrise-rie T. Slama_
Caza.u 3, $i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1,eidenti. cu contextul
situatioDal, cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul
'r r) ,i ca t p. t t ut r , r boi s a u d i s c u rs i v . d p n d ru ra srri c. Ji n€vi sri ;a,
ubF r\;m,; eF nu s in r- o rg a n i a a re i r.o m u ri c a re ta,,anJi .apa1i i
d c in te l e ,l . i la c F i au d i ti v i . s i r:c i n u a p a r b inF del i mi t.re. tn

I ve.za, E., Relolia .l1trtre dez.^ottarea litubaiitni si e1r1!t,@ sea_

zoriol psihicd, in Berisia de pedagogie, nr, 11r'1982.
: f rai s se, ?-, Pia get J., Trdtt' d,e pslch6logi.: erparitnetrtdle,
vol, VIII, Parj8, P.U.F., 1972, p. 47.
t C aza cu -Slama , . t . , Lit ubal
t i c ot r ier f i Buc u. e s t i , E d . g t i i n t i f i c e ,
19t 9.

24

2 la 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclc-
FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS
Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc fac-
tori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psi-
bica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvol-
t€,rea motrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul
achizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru
activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai
repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristi-
cil€ subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are
la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia
predirii cuno;tintelor necesarc si miiestria €ducatorului de a forma
bisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze proce-
s€le c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul
d,'
^\:gcr15 oroprii in l^garura cu a.ti\itarea d.sfa urrra.
PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod
crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd
o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a aces-
tuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi
de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeo-
telor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind
Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale.
Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de
parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizi-
bil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, spe-
cifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd
li s-a adoptat scrierea ,,dir€ctd( carc estc in lavoarea cregterii ra-
podititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei
scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
,\., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld.
2(:i
. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit -
lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce,
irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite
o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_
lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In
( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas-
'$'r||
lnllIr rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical ;i oblic.
l,r hi si faciliteze scrierea inalinate'.
I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc in-
lll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a
tr',i ,rui ' r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je
| ,,1)i p- . o p . c 1 - . f F l - yp , n u \,,r l a tu r d D' ,fr a r 'Pa l i za
' 'r ,
rrr,rl{,mu1 saLl.ruvintul .:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, con-
tr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolard, in
Lii,ri(ral, si a scris-cititului in special.
Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de in-
l ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in
irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in
dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se
forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici ind€rniniri lcgate d. tinere.l
! rn\td a (.re onu1u , efectuarea de desene, pictuii- O scrie de jocuri
,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca
fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrc-
r.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi-
,,lr'nt('. Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor
il,,r fi at€nt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei,
rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare
lnrportanli ca str cturi psihice d€ iltrelinere a tuturor felurilor
Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie
,r rctivitdlilor relativ comple-rreimplicate jn formarea dep ndedlor
1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT
Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul
,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan
L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd
lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei ver-
l|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi-
Did. ti
' C aste i l l a, A ., op ci t, p 47,
 t
*}*i::i'f
[{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft
l"ri,i*iq*if*fi:r::
d"#il*:sri j:'sx
il:H'*r#
mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstora-
Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit
i'1:;.sJ"'i#'iii'":
:::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi
instaleaz:r atit dc lepede.
,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate
au loc

planu le sale
l*ffiffi,wf :, GE\EZI GR]IFTSIIUI'IJI

**,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li
tll,,i.i,1ll
*"*tll :l:l,.:*l':1,
li.;H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:;
:.:."ll.li:*rrml

"li*
iit"ir
tr:tir',;,
i:#riir
+,.t",**'mirr:iinii'
i:iilsi-*
'tffi:
T:;;;l:'u;::tiln':'':1il*xl'ff
i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i!
1iri:*'",;[*l
i:,#l'=Ii3m';';;
*ruNr'*
?iilLrli'11'i;:li':?:;
;:n*:: ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ff !:'i;ta
*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi
*ixltii::*m
citit-scris.

=i ivf. ii
sunet-riters

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft
l"},"r'"i#l
ern'
sisune't-s'Iaf
ff$"'"[;':li
::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:
urr fo'd opereptir'

j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l
[t!,tq.*r*l*
"".".i
:i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

;,i',]i"j,,,'','*
I r :;;;: "::l.t I',,:;;l';'"i:i:l' "".
-#*trff
r A a:l r..

l"ltl;
esc u,

l.]tll;.
'<, ,
S .u fi i tr to r i '

Linetiirico rJe interes.t ttttto'!'

II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' si ro'|u'|
Lti'n'
'i rr ''rnarPaai
d scristlsi, Bucu.esti, Editura

Bucuiesti Ediiu'a

28
 .n rl ..;m b, , li, dJ . i r F tt..rn | .t, m , r r, t,, ; r..i rier,.p ar. L,e.Idru- i ltlrii - cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea
r; r 'i I,i r dlii m . nr r ' - . \\:n ,J tu Or,. ," o " " r.. r." , ,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater
.i :rn_el i , "iiriri.
,1,. ,,.p;Frp Lr-' pur '1 , lit.relor 'i ' l-:ar , u\ irt'lor i r -paliu'
. m p l e . ,1. . - nplp. om ulu : e y p ri m a r. re d :fe r-n 1 i a r,
g." ar." , C t;O' ;t,, i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP
i ! on ,r.1 P o s i L i l ,l a ti J e d . .u m u n .c a r.. pfl . .nr, -tr,-di rl L.rn.,oni ^nL
p ic to a rd l :,i.. :.n'
r J,r, ; t i\ .I.m ilal p i n l :m p .i
'r.,,iu
ir,r.rru. reLiiicr core'L:iLrd:n..'". lor "'rsF. D1r I rire'l -e poalL
i a " ,,r' r.. _i i nrpl ^s. j"",'fo',* rr'r 'r"r'ii \pr ' dl 'ri rii h'r I\4dnn [l- r^' rir
r^c d .p .',d r a dp ^apa ,,l ;ri l p .i e x p e"ripp€r,i jiu.
a d e !;r.d,, i i ai \' ;dufui .
\ - Ee .L Ur - $r r r l|' r . Dr^ z c n 1 ., D ri n p :c tn g r,rfi i Frd i t ,t. tri m^hr ,l , ,.."iin c.t, ,t,...d", . r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu]
(on-cD L u d, r ar I I . y pr i m ,ri i s.i- \',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFredlorrrp vrr'rarP
e s c -!i ,rtr.tu i d i n p l anrt i de,t,Fi .
s , rj e ,r"J hic r oRlif i. 6 d e p a -.,r^ l i n i re tF p :c r;e -ati ej . Ll d_ ., ti.,:et. r , \1,. :^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca
m. u c Jt,,t a 4 LJ , ndir i , l p , 1 r ,J .:n b o l i ? 1 rer
dFvi no s' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdredla" 8'af'(d Ci d i r''1i '-
, -rp,F\a D -r_
' r 1u: , o n l i n L t L ,F :J e i 1 l a i b ,,L i i l p, ..rr. a u rl ll,sli inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL
r^re g e . . rr r oc e. r r ; o o d rF c d r^ i .r' ri ^ rc ,i . ,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se
.z o rdre d D o)i bi tj _
ra! ri n r r'p . , b. l" a. 1ilir e .r L H n -rd J ,,,f. j ,. ',,.||ljzcaziintf tLn timp mai scd.t.
\n .rru r, ( , u, , r,.d " . q. rdr,\' n.en.; iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie
r) Dlasa d /i d ,L fi ,,n r.L ,z r,i r. .,..,.t.c i ( !oprdl i ca pozitiv de
c r olur ia ps ih i c a d o m rl r ..j e .,\o tl .r.d ,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati
-F I rn i rrL d l ;l i i ;r;;i ; ,'r1.,:rd 5: .l .i,, d r;.oJl P:, m llo. do rcali,'rr' 'i lrnpursar'
d e i d Fa l 'F . i z ddpt ar . l p ..n d i ,i i l ^ d p m..i i ,a .j ",b,p.rrrea
,rp,,
onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:le-
tre melr1brji socielatii.
d:n_ r^ nu , eo Po . tirjlil,
Cdati cu d€zvoltarra lorbirii l'r' t rra'.'r llrs' ...; ldt'i, '\primdf i "i o l-i\uie I ' 't'
articulate sc simte tot mai mlrtt . r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d
i p\ oi o A;s r ' t 1r ' . ' f uf r n e , u m p l c y p J o tra n s p l ri F re .r otan-, crrfi .. l,rli..rrl, i
. dr . .ci l j a t d . . r pr indr ' ,,,L re a q d o o p a ri F d i d i i to r, p" .t. ,,l,la1tc f.rn. -t.'"1;r'zar,d3 aomunicare,scrisLtl:rrc o d€sfigurare mai rigu-
pai tc, tar
r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii
p P d p Jl ta pr r l, .
";
p. rmi ta c rp F r ,r,ti i l . " ri j ro.re ,, l3r impune 'i le\i'ale \j grdmali'irlF "p-or'tF'
. \ s l1cl , , a pjr uL . c r i, r e d d l i a b e t, .. .i a r (l .r,ra u n ,o-pl i " al "* "iiecnte
de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin
prucr.- l)"',.i.-mpn..,, s ri.re" p n^ ma' \ine ir c\'d"r!5. d^_ r aila lorme
individLrlui Pen-
si;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale
"1,'
rnr id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlionim ci
Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti
in tr3nspun€rea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_ . rr,rnoind ;c , form,, ]rlbs-r.a i, \p lirl Srdfi" lr;rim'd "i- rdFlor-
I r'rrilc oi r- dju-gi o la :l :i n nlinLl LoaLP -rrL 'rc-
clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat, -rdf"mF'i
in , -r' o r gdni. ar pa m cn ra td .i f^ rm a rc a
. tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o. L"r"d erJi sdrr Icle ':r'ia rr dparllrp
nil] T t_ \tr dlr nem t lo,j t -rra i e ei rl or ;,,r" t" ..rutui .,.i.rr .: r.i r
' rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o\'hi'a a rr;-
In ta p l , s .mF U l c r3 fi . r, prFl r rra, i n I inrrtr:l.f , i r . , , L d r 'i . P - i Lel a I r 'l r l
( D r; ,rl g rrr. c . et pm F nt u t s n n n r ^ r 1 .r Pr a 0 r ' "\r l 'l l 'a r e
,l \o rb i ri i , \o ro i r,a arr' ,.rl atd. i a. se .orstitui€ ca un domeniu tot mai
continutul activitdlii mentale dobind€ste valoare numai in raDort , ;:;;;;-P. tl-.; e'annogia
'.,... |
ir r. ' a'. un6 prarI ' n
de s e mn i fi c ar ir . . o pf e /i rra mc s a j u l L l p i d , i Spm.tr.l
F:r" ,i . nu '||rlr'. ' 'r
D r e/ rti i n . : nc n ar , . . m i ra \c m n ;fi c a rj e . i n r.h i m b,,nr,:,mucaza
L1n elemcnt sonor al limbii - 'l r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur
fonemul'. Recunoattcr.a semnelor
! r ai', F .i de \F ., J r:r, i . re t.:e r" a cn,:1 , , .1,; , Ni,i r 'i . 'L i ,crc.L; or:lof l cr a ^a p 'n l r 'r i r \;r 1 r e d ci L i t-
,y ' "o r ,':
r ' prP/r' l a s- . rrddr
i^r F" a.
d . e re " l i l .d ,,e p ri " Pr dr " m : nt ala {'r r ir alent ; 'u cer
r c i ri p F . E :re d,ri ( ,
-; rrasezi ' ,' .i tri , ' pi tut r' Lui c ' a aiba o
n r . rFra dam ar ir , p i n rra .c ri c r^ .\,.ac,d .. r..l ;f \.r Ja l P Sc dpr e'ia/ i ld ac'"t n'vcl pPr 'cpr r a
'r. " i ,.:r' re pel | { ru ' i Ici dni
r a|T u i (a r' pr or . \ r l i' ,i ru c ti v e l p s ^ i .\a l i r ru n , omrr, fr s.r:(.raa ;, ." " " . i g:n.l red ( 1 pat ; I or ld "
ne- sar l oc linid or ganizdr ii
nu se poatc insuii h af:ra citirji - si acesta este n fapi de ne_ ' .1' ' .;".1 nr" l i l ' ri i , i a.,r ra. Do\ ir r il, t r dnspr r r er aa gr dl r ; a cur eLelor
contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea l i , \.-L re r drri ( Lrl al S i l, Fl. gr r , J sim bolisr : 'ii lit er elor I e dF

r Rosettl, Al., !1 x r o. t - ! c er . I n r M {r n i . s s o . i , N L . D ..r .o p e fi r e o .o Pi h tu i Bu cu fe si i Ed i tu a Did'

J r neiic , i, Bu. lr e s t i ,

30
 alu parie-, se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sus-
tioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate
complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd
spccjfice insusirii citit-scrisului.
In procesul instructiv-edrLcati\:, invetarea citit-scrisului are loc
in foDctie de
serie de factori ce atit cle particutaritaJitc su_
-o elp\uh r. .it ji delincelp
Liprriv'. \pFifice ob,rrire," prives, mp_
todolugia Dredarii .LrDo.r:nrelor\i .dlitArilF d^ pcdal.opale inva-
:i1.ru1.rr. RFrpriirlu-s. la parii(r tdrilArito psini,o ,upilLrJu',
| . \, h,oo | .LrbJ.njdl4.in prim, I riid, fF, o-n. r, I "1" (te nedrenLi.
care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma;i-
festa in doui fclr.rri : este vorba de copji nearcnli, a;tivi, agitati
rDotcr, ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c.
si cop;i_neatenlj, pasivi ce sint llnitti1i, da" se giniesc mai tot
timpul la altceva. Si intr-un caz si in al'tu1 pcrmaientizarea aces_
1or (it'ratii . ' cornib':e ld orgdi izar.a pro;F\etnr ,oEririvp _i td
ocTvollarF moli\dlie DF tr.r f.rmared abililalit^" , ,.-"ara .itil_
s(]isului. Cauzelc unor asemenea manif€stiri treb ie ci tate in,
tr-uD mediu educati\. farnilial Deadecvat sau in un.le er.acerbiri
.l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i).
Tn dnaLiz. ir"r,rrii .i .tel\,,trari: aoitiri(ii Jp r ,': .i scrip sp
,
.li'tine trei frlDF md imDortdnr.: p""ob,."cl.rr,. nt'.."doto \i
p'stLtb,,."dnrJ. In errpa pr"abac"dat o se dFz\ohd , do.,.iratedcopj_
lui ,i .lp a di..rjmina .i .omb'nd rr.itar'lF ro,.Ft.,.. ,'e a forma
parlr 'i ;nljegi.,Fed.o hc:liLpazi ;nsu.jred
..tici.arF "mool .r:,,i c:rit_s,ri_
"ul,,i. .qi.i srnr tre,renr upFraliita J- a'laliz; i sinr.Tri
ae!,r". copitrt FstF pu5 in .iLua(ia dp a de,parrj.,\inlelo ia
silab. .i sLrh-re.;ar pc dc alr; parF.a ajunga, prir. .rnirea si)a-
r)cr.- .r a ...r-..ctor. ra .u1jnrc. La d.casla conrribJip
,i m L(l s.olar rcallzpazari liecarc ,uvint ar. ,, anumit6 "i faDtul
semni-
ficatie si desemneazi obiectc ;i fenomene.
Dtapa a dona, abeceilarat,s. caracterizeazd prin aceea ca sco-
iarul posed6, in planul ideatiei, capacitatea do a stabili raport ri
r'nire gr:ifeme Si foneme. Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor
Si a coniextullri poate, pe de o parte, usura prccesrt ciiirii, in-
irucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce
,omour, prupuziria,iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc
ingrerna citirea, atunci cind copilul are tendinta de a glici ce ur-
meazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.are unitate
m parte.
19chio pu ,
U., Psit r ologid . opi?! t at , Bnc lr es ii, E d i i u r e D i d .
1967,D. 2 18 .
lD etapa po.too ar|d, ,opil rl puseddrni''ani'fi 1- rerloa:P ne-
(.\3rc si p;ate rcaliza" cir't-scri.ul pe ba/d exisl.en{eiuno. deprin-
dcri ce s; pFrfc,tio-pa./d .onlinur. Dilicultalile in discr:minarca
co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i cele le-
flrrlcmcior
"e
lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in
l(r.aste Perioadi.
/\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional. Pro-
l|csele. in fornarba cteprinderilor, sint legate insi Fi de exercitii'
iir' caracteristicile acestora. Constientizarea Jiccdrui mom€nt al ci-
tlt-sLri.rir,' d^rcrmind u ;nlFlegeramai protdnda r semnifical.iei
rl|vinl.'lu "i a unilatil, r .af. il ,umpun. Formdr'" eb l l;'ilor
doDin.l si cle integritatea analizatorilor. DacA pentru citit analiza-
toirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat, pentru scris, ia cei
(loi analizatori menlion;ti se aalaugd $i interactiunea 1or cu anali-
,/olorul chinestezic. O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul
t{)nematic, carc se poate dezvolta pri[ exerciliu, dar pentru care
('(krcalia, chiar cea Scolari, Jace inci dcstul de pulin.
.. LI.]CTURA DIPA T}L{CINI _ ETAPA I'REMERGATO'TTE IN\TATARTI
CITrT-SCAISULIT':
Lecfura dupi imagini este importanti in comunicar€a pcr'ccPtiv-
vorbala, d€oarcc€ coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare
d copiilor l ' a r reeaz.i LrFmise fa'nrdoil- r)"nrrLr 'n'. 'ired ciriL-
\(ri.ulLi .i, ca Lrmarct consritLlieo elapA .e .e mpune a I'
Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar. La aceasti virstd, unii autori
I('losescsi citir-.a de filme ce prezinti scurte istorioare, ca metoda
{rirlitico-vizuald pentr invSlare 1. Lltr-un studir cfectuat asupra
l)rlncip.Llelor calacteristici ale i,limbajulrri copilului de vi$te pre$co-
lnfti. iD lectura dupa jmagini am surprirs o seric dc asp€cte cu
Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z.
Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g.idinila de copii cl1 orai sdp-
timiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor
lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri, de pildd
t Mialaref. G., si Maloudoin, C ., Etu l e .l e l a ftco n sti tl ti i o n
.t 1ln racit che7, |'enJant d paftit d'un lirm iire, in .,Enfancc", nr. 2.
1962_
* Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii .opilului din mediul
lrban. .u limba hai€mE romani.
j \rerzr. E , L e c t u r a d L p d i m a g i n i l d c.p i fu I p fe r .o l o r , i n R cv, d e
pcrlasogic. n.. 1?/1968.
 iocul de-a porestca. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante.
Ln cu$L1l primei varianic, s-a prezentat subieclilx, pc r.ifld, un grup
de trei, apoi patru, ulterior clnci imagini, Eubiectul a.!.ind sarcjna
de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.Ulterior, et treboia s,
povesteascd,sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ln ca- Tinlll la lovcsrire.
il!p, ioaginile aran-
drul variaDtei a dolra, acclea$i imagini erau araDjate corcct, iar late @ ci?€rnncntator
coptii aveau sarcina se povesteascd.Varianla a cioua s-a desfisurat
.u aceia'' subic.li, dupi tr^i zilc d" la prima ,n..r,r,r.. pr:n.rr-
mare, este vorha dc rr€i po\.\Liri in varid,.ra prima si de tor dt;tcJ
In varianh a dou:r E
Ca atare, o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(,ra la son-
-
de.ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI
,rnor situs!;i gradato ca dificullare tJ, .t, J lmaginir.-ln J doud vd_
rirnr;, ordinea ers ddr; de expcrimcntator. S€r,.ina rumuna, in
.rmbelcvarianio, .onsta in organizarcaporesiirii pc margineI punc_
lelnr de rcpPr creatc de seriile de imagini. Ac€st mod u" soli.itarc
x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_
\iLilitllilnr pr,,itscrivFverbalc, fio \ub forma soliciterilnf (lo d c;ca
,y1l"xt ri interprntativ unei ilustratii. fie sub f,.rm" or.ani-
7an. "pi.
.Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De,i. noi am (nmbin"t
cL.l. doul morlalilati d Lrrilizan-, a imaSi'riLr.rt'rra indoialr, po\!s_
tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (perc€plia,
observatia, gindirea, imaginalia, chiar ii deblocAri afective). Ne .I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_
tom referi, insE, numai ta aspectele r.erbato (vocabular si pdrti de separat al imaginilor i ei nu reuqesc sd inchege o povesle.
lllu-tllluj
ue aluet, lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat
cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii.
roprFTentlrd rirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita. tr mar mult sarcina. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista
nu."". gAsesc
.ln cadrd experimcntelor, se nota timpul nec\esararanjdrii jma- illr. L," :3.". exterioare in iEaginile date tn eiperimen! con_
ginilor, timpul de povestire il tot ceea c€ verbaliza copilul'cu ocaaia jl:j" Si, de cetemai multe ori, fera nici o legd_
rura cu ^:l i"1,"]
rmagjrule date, manifesrindu_seastfel prezenta functiilor
c,)ntactului cu imaginile date in experirnent. Notati; timpului arn proiective-ale personalitSlii,exprimate hao6c
considerat-o necesarr, deoarec€ ne-a permis o sondare a \.itezei Si si-pfiiicut. in o"-
rt'strrea dupi4 imaginile aranjate de experimentatoi
rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate se observi o
la copiii din cele trei grupe pregcolare. rmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor o largire a conli_
nuturul $i
Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei pr)vest|rr .d:_tapte cu clcmen[e noi. ceea ce arat ci Iectura un;r
imagini), nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii din rmagini estede fapt active la aceastAvirstd. Diterenta
imaginilor- Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare, in general flc trmp Intre povestirile dupd imaginile aranjate de experlhenE_
copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii. ci ror esle evidertd,-rn sensul ce in prifta varianta timpul este maj
pri\cau, c.r r.uriozitato.imaginil" ir -nod \eparal. Timpul cle aran- marc, dclr povestireaeste mai arida Si mai scurtd.
Jare a imaginilor, foarte scurt, atit ca timp gloLral, cit ii ca . l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_
timp speciJic pentru fiecare aranjarc, a pus in evidentd lipsa de lor libere.ca modalitali de educafe a planului intelectual.Oricum,
atparie ii de preocupareporrru aceasra.Tjmpul necesarpove.ririi ,l semniticalii se pare ca btocheazE,I;
l,l:::.itlc..u
nrca$ra -ambigue
\trsta, posibilitatea de
(tdl.elul. nr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta a strucfura un sens al povesdrii,
incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile. (,i'piilor li..s-au prezentat,spre lecture, imaginile povesfirli
. ,Cei
3{
35
 ieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea
;1,ntru ilustfnre, red;m po\:estirc?r I I isicutele se uitau la .loricel .are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri tt'r1en

',tr ''r1! il- rr, jale J.,ol ;:) r.' Jrr'L m ; ,i s. ;ita la lisi.trlc Si pe urmi lia neasra si 'cnutie c'au uliireie $i
'
,r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt cu
1. \ia.i piii!a,i.. An !az!t ci]jehl. Mai vid o pisicuJi
, , trLL in cuin: si lna de aLia isi birsa calr(]. $j pe rinri ]ri;icnlclc ciin
:. Pisl.a. virl pisictrlcle. NIri r:id pisi.ulc. Ai.i red toi !isi.ut.
i r i r a i a r u i e s i i l o a t e r l be
3. \fai rid pisi.tr1c \red pisi.ulc si in.A una... riLd pisic!;..

l'o\'estirelt a.rcl,ria;i .opil, clrpii lmashik' aranjai.r d. e\perF {'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici, la Preicolarii mijlocii
1l r,t,rrl .1. aranj are estc mai scur t ca cel al polest ir ilof iat t im pr il
ca in
1. vid pisi.uli. \,:irt... .nr. a sifi.. pitillia j, apl vi.l liri !r balauf- 1,,' ,,' tl .l tor, (l i n cndrol \ariar ) t t 'i int ii, est . m ai indclungat
se joaci. \:d(i pisictle. \ritl pisic(1a .4. i. di cu i ,ri rfh a cl oua, dal ori l a l a pt r llui cA, jn lar iant a a clolr a, im aginile'
! Vid pisicut. .r..
pisjca asr,a rri.i. \lri 1,eC ii .1oni Pisn'i sr rnra. l l rrl araD j ate d. cxperi ment at or in slr ccesir nea logidt f acilit 'az: i
, rl r( rr lor !i inch.garea povcsijrii de c:ttrc copii-
i l . \ ' 4 .1 d. ui Diri.i .a rc s . am ini. \ ' id pis i. uli c t r p: si l i a f l . (!.a14 cu
l'f,)itrcscle rcalit.,tc de copiii din grupa marc sint superioare alit
n ini). \' Iri lid ii o !isi., i c af e. ia p. pis ic i s i s t ! . . i D. lisica €sta.
pnne { r r - Dil a. ! li \ hi r ii. L r ) D i s l . r r i i i . a f e s l r i
i ,r (ti a cc pfi vei l c r€darea povest ir ii, cit $i jn ar an. lar ea logicl a
rt ai i:d. |iil.rJA.a re
rr,r| i ri l or. A (i easti l c\,i ci .nliazi salt l. alit at i\ . f i cilr t iial"iv in dez-
1,,l r,rroa psi hj c;].
L . r grup:r n ijlo.ie , so bjoc iii m anif c s Lr nele pr e o . i p i : t r i i f lcgi- l'r1 /frl'rir si .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii .l|' i€li!3
tor:i . ar,rnjarer logidr a imatinilor, iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa (r' ri ,yl l L. F., dLl pA j mag bit e ar anjat e de ea:
f(irma corcspunzitoarc.Copiii .lin grupa mijl(xie in.cgis-
g:'iseas.:l
treaT:Lprogrcsc irsemnat(, in rc(lar.a povcstirii, j:r citirea imagi | (i l 1ri D i sni A l osi odai i t r ei pisoi . ar c s- au dt r s la l! . Si pisoii lceia
nitor seiraratecstc intocuiti .u o rdatr.c (r arc legitori logice, r \rizul, un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desicle a plc.al. Pis.ii au si.it
coniinLrilateinirc imaginile daric. Clr:ntcrul logic ti lr' irfri .ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l.oarci. sc uil! br la altul
' r i nul s| a .u hba l a su . i.
calitat.a p.'\'cstirji duDil imagjrilc ararjar,ede exporimcnt.rtorsint
r! i,.\Lir.ra s. nunr.ite c€i if.i pisoi. ,1 Io6', .{lalii .a ni.ioial,i hti pisi
, Lrf au plecni ]a pbnDar., Un pisoi a lizut o broas.ri. Broac.a s-a uitat
in <rontiILLare.prezerllem polcstjrca .r'alirnt:r .1(' c.irilLn Valer-
r ', , t ! , i a r ; i / u i p i s o i i s i a l n !i i ta f., Si n n D i so i su tca p e b u tu r u e i si
iin P. IIai inl.ii, povcslea dupi imaginile ararjate de copil.
r[r!.! 'sl-n i lorit 1a labi ii ! miorliii taf. ii i€r a intilni: broa{o ti un
t . T f .: pisi. l a | iz!'. u n tr es r c . ar e ! s . os { ni) r l din api l 'f o a l e t i 'i p i s i c i l e t , r ; ) l a i . l i n q ) a b a . 5 i L n d r su L t p e o :sa si v- .m sp u s p o te ste a a i a .
. L u.aLr!.:n ,Dii :i r! i.ii i dln lpi s i pr u. na bal- - \ . l i t a u u n . l a o l t a . I i\ l,r\l .rLrie ca niciodati, ci d. n ar li nr s.ar )ov.sti tf.i tisoi si pi-
: T . ,ii. t f (i rlsi.i rLr lizu t o bf oas c i jn la! : i: ii au l r t r i s i s u t a e : i n n')i rnr ziril dn !oarc... l,is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd. $orre-
b u drn. a)i s-a! Iufd iifit de. eDuie s i ef au ! c ef e d. l o t l f . a 1 e . . c i ! i 3 i , I ,r lr.jit rib€ ti s a biq:'t in cdzrn. Pjsoii dupi cI ii lis.ii s at scos
.;1. ie lrlrau la br@sci!. l" ,,olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar..c ii Du I a zlfit. Pe uri cci
3.'r'oate irci pisi.ile vo. s.i se bege in .utie ti pisicutr .tr s-a Lilsli Pe LI )in)i an pl-".at si ioar..cle 1or a fueli si . l:lcut o.hii nari. qi n-atn
rrmir do!l Di(i.u1r' i+rtr Lisal .3DLil &.1o. Ai.i pisicu-rele al.a s. Lriiau , r r r' o { :ir ,,:a spus Dorcsi4a qsa.
l a !.ri. . l ii.i.i q.rkre]r r l f ugea s i pis ic Lit c le r oiit u si l t s E r i u r i i . f i c c L
l)1, )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor :
Poreslirea ciL tpri ina gi nilc ar anjat c c Le e: r peljm e r l a t r , r :
ca sc numcite .ei trei p soi, A Ios1 odati ca niciodati trei
L f o alc l-i.i Diii:n !.1. sc u iiau h ua per t is or : ii ! . r D:r i a L r . i i , u ! i r a D i . t ru dls la ur la. si au zarit un pe,ste $i a sirit toti dupA eL
Si Fe urni pi5i(:Lriel-A{ind s au scos .!rg.a aPa d. pc clr. \ros rpoi diD apt ii .urgea apa de !E ci. $i m-ad srit pe o ia
2. Pi.jculcl. ioa'.. sc !iia! Ir blcaeril. ti !e ufdi ioar-- lisiculel-" ti b.o3s.a
a r rf ! 1 se s. ta se nr b ! . lad, Si at . , r . ar . au ies jt r l e g : . s i e t f e i : r e r e ,r ,.r s. numesie .ei tiei pisoi, A fost o.lati ca nicioCali rrei
'
I l r nna {r.r 3 i.sit. , :LLrpL..at la plinbarc. Si au zirit o broasce alr ln.eput si
' 'si

36
 .lcrsc bfoasca. 9i lnd er€ negru. Si bfoas.a cind a l,tdui pe lins, el
I a lovit. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat .ite uul si au plecai
3. Povesta ms se num€nle cei trei pisoi. O lost odaLd .a ni.iodail! cA de
r ai Ii nu s a. pov€sti, trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m
5ori.el 9j au inceput sli fugii dupi c], $i ,soficeLur ea blgat in cazan, ti
rau begat dupi el. qi s au scos Si nu I au Dui ziril, ii au phat. $i m s
mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala,
Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui, atit
in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c,r-
dinc logicd, cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic
de poveste. A fost odate... Posibiltijile dc redare, intr o forma
avansatA, a povestirii sint mlr]t imbogdlite, conteJitr-1iepic al
po\.estirii incepc se aib! cursilitatc. Preocuparca pentrr a gnsi mo-
tivatii ale episoadelor descrlse creEte.
Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de
viNta prc.jcolare micd, din pllnctul de \'€dere al slructurii logicc,
constatdm, in primul rind, cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se
limiteazi, aproapc exclusir, la denumirea elcmentelor din poves-
tire. Rellectind o inlelegere in.omplcti a tuturor elemenlelor dina-
mice, copiluj pre;colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui di-
namic aI legiturii logjcc dintre imagini. Faptul ,.ste cu atit mai
evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experi-
mentale,
In cadrul povestirii, dupi;maginilc aranjate de copii, Iipsegte,
de reguli, legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura
crL'7rle di l-o d.ri ,:lp Lrnci jmJSini :i c"lF djn ;mag:ned pre.e.
dFrra. In vrriar la a dora, pore.lir^a dupd imag nil^ ard.jlrn dc
experlmentator, apar uncle legeturi cauzale, dar, tot intr-o forme
incompletd, reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui
la aceasti virctd.
Un progres eyident se realizeazA incepind cu copiii de virstA pre-
gcolara mijlocie, cind naratiunea devine mai complexe Fi mai
nuanFta. Copiii doved€sc inteiegarea mecanismuhd cauzal care
std Ia baza naratiunii, in acest experiment, si desprind firul togic
al povestirii. Toiu9i, g"adul desprinderii de imagini este incd des-
tul dc redus, caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei
Jiind loarte evident. Este vorba, de Japt, de o descriere a conti-
nutului imaginilor, descdere in care apar unele elemente de ac-
liune, de naratiune.
38
La virsi,apreFcolardmare, copiii dovedcscnu numai o capacilatc
a" n'int"g.u imaein:1"prezentate intr-o porc\LireconcratS
"nJ"ira
''' .i Lr' s,mi Jl compo, / : l'Fi nar dlive'
. dupa i m" C i nit ; ar ar jot e dc copil lir r 'l pot csiir ii . Pst e
' l ,ri ^-i ,;:-"
r..{onsr' LLri r, In maj ori l ai ea cazur ilor ' ca 9i at Jn( . clno . lm aglnlr e
hi ,rt ardni aLe da FrpP r' me nt alor ' A'edst a dFr uli 'apa'r r ar eJ 'o-
iiiii. r,.,1' co , ."",o unitarea losi-a dir rre clPmerl'ele
"r.':
prezentatc
-u.i disparat
i.' lc-ir fost
CoDilrl _ora ' olar mare i .'earca s; (miL; 'i Jtele judFceli dF
vi,l i'rF r .ar urr cu .(ii riitP pe 'df, le e'' tu(azd pcrso-a'ele
,,i.1 1,.\.,tir,i" ..1'i1ind 'i o cJrd.LPrnlogiein imatini q'F:'lJ ir-
' '.'mnd n F^r' eperea mJSinii sc n.ar' a de "Fmniii'a ii' 'Ji,aii
(l,nlinut de vjalb, fapt carc permite si se organizeze o logici a ac-
{iuDi;, imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii.
Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordo-
rr,rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. In dinamica
ir(r'stl1i proces, vorbirea are un rol esential. Prin 'urmarc, se im-
tnrrrc,) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educare a
,,,tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectareaalcatorie a
s(nnificrliilor cLr crre se ir.carc.i{ic.a.e imagine.lin po1:estjresA
prna irt eri.lenla modul in.arc sc constjiriie l.eflelc lerbalc 1-r
.tri'stc vjrste. a)r, aceslca aper jr .1)nle:{i sr} (l.uii 3sp.i:te: uniit
,ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor
r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg;hrri fluenti intre
ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni, ir frrnctie de suita
irnaEinilor, iar al cloilca, ca o cre$tere a complexitltii sistemului
rL'redare, arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se ope-
r(,nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita
,lc imagini.
Datc fiind toate acostea,ni s-a pirut important sd iacem o ana-
lili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin ana-
lizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea
(lc faE.
ln aceasii ordine de idei, p mut fenomen cc ne at'age atenlia
r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cu-
vinlc o dati cu cresterea virstei (tabelul nr. 2).
r\sp.ct te rclevate in ta.b€lul de mai jos, cit li cele aritate Pini
r, rm, purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante :
i. in varianta intii. cit si in a doua se observd o creltere a ntl_
rr.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor
(t'in t.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag;ni)' cit li in
firn(lic de cresterea, in virsta, a copiilor, la toate c'elc trei grupe.
3$

-\-r.
ctr/inrclor lo1o3it. dc \r. cnTintelor lolosite de
..pii in p)Tiistir.d nup:r c.tii jr pr/estirca dupi nnd
i.rltiniie a.anjat. d. ei snrile ararjatc dc crp.ri-
!.
: r::tre:
]ro1a]
I
2 5i-l
l '', 'j 62-
r'28
2. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate
de copil (prima variantE) si porestil.ile dupi imaginilc aranjate de
experlmentator (varianta a do a), s-. observi o crettcre nu numai
a canfiii!ii clLvirtclo., dar ti a calititii povestirilor dir larjanta
a doua a eriperimcntului nostru.
3. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3
numerului de cu\,inte, in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca
in prima.
frccasie siluatie sc cxpiic.:r prirl ace.'a ci polestirea copiilof mici
este redusi, in cele mai multe cazLfi, la numlrea elem"ntelor care
apar in imagine, in timp ce pre$colarii rnari rcus.rsc sd incllrda fie-
care clemerlt iDh-o acijune, si-i dca cursivitate si semDilicatic,
si aduci sitLralii 5i lapte noi, mcnite s:i inlregeascd naraliunea. in
felul acesla, pirlilo de cuviDt se divc.sific:l, iar formcle lor grama-
ticale se imbogilesc-
Se r€marci, deci, o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor
in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in
orCi-e logi.a. tal:L ^c rre impli atii p. lrnpeJasogi. n .rocpcLl 'iF
., pr' ,olrr:lnr. Tn \drid ta . doud \- mlr. rp ofi i^nla
' dr.'r'.
dczvoltirii limbajului Ei sc asigua ,n mod corect de pregi6.e a
prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. Toate acestea
relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran, odati cu
crc$terea virstei, ca urmar€ a acirizitiilor efectuate pdn activitatea
spontani ocupalionale, dar, mai ales, progresele suNenite in struc-
turarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini, in cazul in carc imaginiie
inseSi permit acest fapt. Dupd cum sc ltie, litcratura pentru copii
incepe cu lectura dupa imagini.
Concluzia acest€i cercetari prezintd interes pentru planul cultu-
ralizerii Si fam;Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc
48
lrtrrcptiei, subordonate feluriteio. tipuri de $lecture( proprii co
trllariei timpurii realfabctizate.
T.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari
ll premcrgitoare invitdrii cititului. Ea faciliteazd, in bunn mlsuri,
InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd
t)n)r'.s, cl\ea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr
5. SCRIS it I\TEIICT
l)inbc nratc formele limbajului, sfrjsul preslrpune cea mai rigu-
',,irs:t
orgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco-
, I rin( zestczi{io-vizual-auditi\.e, impLicind efortul l.oluntar in rapod
, Lr gra.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul
r ,;rli! ce se .ei: iranspus iD nris. Dificultiiile majoru alc scrisului
r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor, cici aa:stea se depd-
in linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse, ci dc for-
',,sc
t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului- Pe de
,rlltl parte, o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul
{l ris este impersonal, mijlocit. iar ca.actcrld relati! abstraot pro-
rl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. Da.ri avem in \edore ce
rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei,
llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr
{rrl (clor scdse, dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'spec-
ll!f, inlelogcm corelatia dialectice nltre e\.olulia intelectllllLi;i a
r,l lsului.
lD caclrul elabordrii, organizArii si planificirii ne.tale subieclul
,,tf(] sc marifesti in s{rr;s trcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritorul estc
r.{ ||nosrut sau ca acccptarea materialului €ste diferiti de 1a un ci-
rll,)r la altul;i ca alar.e, forta comunicativi a iexilrlui depinde atit
'!,, (,nstxuclia logice a propoziliilor, a fnazelor, cit si de cor€rtitudi-
||, I Brilmatica]d, o.tografice si stilistice. De aici qnqtiinla cd, in scris
llrt implicate ii alte compon.rnte, pe linge cele intelectuale, cum
,lr,l : .flc a{ective, volilionale, motivalionale, temperamentale,
r'rl, li(r', pcrceptivc etc. Ca atare, scrisul nu sc reduce la o simpli
rr,rrrit)Lrrtf{r graficd a vorbirii, ci este un act complex deosebit de
l,itr,l,rluaiizatsi se elaboreazamai anevoios,dar in care constrlrc-
(1ll, l(,xi(,ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate.
l'i'r l ,irlrn it:itile memorici ti Inr€gistrdrile mnezice ar_ro importanF
,1,!r,,1)i1i pcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului. Desi de-
d./\olr;rrca vorbirii. .crierca presupuneo .oncenrr€re
,,r'r\i ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu-
{l
ro:rse alc economiei. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornu-
ni.a.ii ci cLimpotrivi, complexitatea ei €ste dati do sers ri ii sem-
r1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu;. Pe mi-
sffa perfecti.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil.itih
jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice, cer.'ac.edcnota o maibuni
orennizare a limbii. Referindu-se la progresul 1n limbi, L. Walcil
noteazi'r continutul convenlional, reorgrnizare:r unitAlilor roprezen-
late prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli
tililc fonetice.
Studiile efe.tuaic do Perron, Gobineau, Oleron pe formarrtr tle
pf;nderilor;i invhlarea scris ciiitlLlui ca;i cele care yizeaze;mpli-
.aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri
reli(IeazA, pe de o parte, legitura dintre manifestirilc gra{ice si
.vohrtia inleledlrl i, iar pe de alti parte, rclalja dintrc .raractcds
iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului
6, SCRIS SI MOTBICITATE
Dace relalia dintrc c\.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or'
de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la
copilul de circa un an;i ulterior, dacd perioada do constitu;re a
\torbirii, de e\p mar€ si de forrnare de propozitii \ii Iraze, este, dc
ascmenea, spo.tane Si observabile, in ceca ce privest€ s(Tislll si
mor)ricitatea raport rile sint mai compl€xe, iar nivciul operativ
devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea m€canismelor
impljcate in scrjs, fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pa-
giailc ant€rioare.
D€z\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii
d! coo.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea sem-
nelor eraficc si, in raport dc aceasta, o r.ai fini difercnliere inh'c
selnr€lc trasatc. Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine
o conditic a perfcclionerii ;i discriminirii in senzatjiie vizuale, au-
ditive, cineti.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de
scris-.itit. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta
copilulu;, crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd,.o
buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij
risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor pr€cise in timp. Di-
recfia, rlurata, intcnsitatea miicerilor, dirijatc de impulsudle ner-
voase corticale, prin exercilii multiplc ;i variate se jniegreazi, crl
i WaIC L,, ProgresLl tn limbd, BrLcuregti. Ed. 9tinliifici. 19691
42
t,",rr',1. ld ri,.l D;nJ,, drLomdtiri JFre. 'ort.xtLl fezef\indu- '
jdei. aJioarFd
ftlil ,t, c,.rrot \i 'nrF-rao-r. :r d'eea.i urd;nF d"
drnlrliLa subiiniaza ce, datoriti dificulta{ilor ce se manifestd in
rll.r(riminar€a componentelor cuvintului, este ne{resar sa se acorde
rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea Fi in-
rrlrirfca scnsurut '-
(l cit progrcsul in dez1''oltareamotricitatii este mai mare cu atit
r, lormeazn mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de
lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor;i chiar
r(l, miinilor deoarece, in fehi acesta, sint antrenatc grupe rntreSr
,l, muschi si ligament. care fac pcsibil: rcalizar.a sincrona si eto-
u,mi.oas6 a mi;cirilor. in fapt, dezvoltarca psihomotr;citilii cste
L,,rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri
|ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si, in spe
, ilrj. r'n scris. Unii autori au gesit o cor€Iatie semnificativi int.c
r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentare gr'afici .a
lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.Piaget9iB Inhel-
,t"i'"ta.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de
t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad-
;Arii : a) stadiul zcro, cc se incadrc€zi intr€ 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani
iii 11 luni, in care principala caracleristici este mizgettura, iar
rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective ;
It stadiul L ce se subdivide in doue substadji, primul de la 3 ani
,si 6 luni la 3 ani si 10 luni, dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul)
influenla modelului, iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine
la circa -l ani. cind se poate aprecia activitatca dc desenar€ bazati,
rloseoli. pe reproducerea in detaiii a modelului; c) stadiul II in-
(cDe De ia 4 ani, cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a
fieurijnr :i dt.iaaiJl IlI. carc in.eoe od'rra,u implinireJ \ir5rei d(
d;ni .' 6 luni sau 7 ani .i ,ind,opllul poa!€ r^llizd or;"" fS!r;
Dcsi la inc€pulul invaldrii sodsului, c'opild se bazedza pe rcpro-
ducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!r-
vintului. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per-
{rcptiv5. deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA, in tormi
lncipiente. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul
liber al paginii. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul, im-
preund cu factorii ce tin de intelect, de motivatie 9i de afectivitate,
1 B a c d a s a. T., Inpartanld nedroliziatog.cd a relaliei sctiptatspdtiu
gralic in predare@ sctietti, ln Rcvista ile peilagog4. nr. 12l 196?,p.32.
: Basdasar 1,, lspecte neuo-psiha ttziolagi.e in deprindeteo ssie-
rii, in Rlieta ale p€iholosie, nr. 1/1964.
43
 (levi. condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. S, F l' r ,,,' in .Er d 1 \.r s '.:LLIr', l :.",$ i i .:;l '.,l i ,l :;:;'
jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\
,, T:i;; i"l;'.j'.',1,'i,'"J.,0
il'.1:'t:li.; ,e'-
inman
,,"r;1..,u,
prjmi, printrc altcle, Ei in manifestiri comportamentale vioalt,
aclive, lon;ce, dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt l, -;;lkl:SL',:ll'i#,i
ifvlrdn:, XT"j,i#ii "ff",il
:;0,',:1',i":ol-f
rapicl si neorganizat, caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou (dP 7 I3ri) se ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi
sau instabiliiate motorie. Accasii categodc dc copii manifesti , -r:arlri
#;: ,ii".,;; .11 .p'e iar ir altF "irJali sralismlrl F--te
falsi dezvoltare motolie, ceea ce ili punc amprenta pe formar(', "tirga,
. po.:urn rii:.ii. al1-rnind cind i'lr-u
/ire'r'r' rJ
l'"i r",r'.:' 'i
rrilui scis mai pul;n lizibil. i,l ." r.rJ ror\r'd, a'.F trl 'p pur pe r'l "rrul e\t'rinl
i,,
Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL' ',ri,.
il ,,,1,r(1,.Jl'orF ril rdi , ,i Li-ibilili,i" i''l r'
rapjd si mai fromos, clar nici nu obosesc atit de rep.dc ; c! :Liar.,
ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc. Coordoniril
.incti(ic, ca ii ccie oculo-motorii, se inscdu in categoria filctoril4r 7, CTTIBE5I INTXIE(;DR!)
Irmctamentali ce concur; la dezl'oltarea actului grafic. iar cieficientr
lor dcvine cauze, de cele mai inulte ori, 3 tulburi.jlor il. scris-.i'.11. pc iiria inviiiirii'
R. PcrroD Si F. Coum€s1, relerindu sc la virsta clprinsi inln s, risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit
, ,;- , , -..-,; r L.ler-.ri:. To J'i s r' J' lai ' l i
lj-11 anj, dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli 'r-d
r'Fa I'r r' i
iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1 ..'.",; i:'" In\.!;re ' o."om'Lcr''. dcr' " 'J ' ir 'l r"' -
-,, o;r-' ' ,':hiri,ionu.'" cel"ilrlr' lr'
prjndc copiii de 6 7 ani, in .rarc prcclomini dificultiti rnotorii, ccea i1,,, -. '
c.r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr- ;,,,i,.",,;.;.: t: , ,
-",' na..it" .lp ' irir. 'F torm^a/a mdi fapi l Llp'ir
F\^r'j'iJ lJ r"rLa
m, f re.IArrfr'd-:, dolra ^ro !
'JrnlFriTed/:i
pri ;,,1,.,i" .;t ." ' : -r.r rnai srr:n. lArr. d' "r
fost ttcnu-
'/,..r
n'a a .'.Jrr ,opi..rl
^l m na rncle 'in
d:'rulralil' roiorii ; '^ ||]ci de nanifesiarc, comparativ cu soierea, citiroa a
i':'1'
insialeazi u. relativ echilibru grafic, ajungind la o fazd ,'cali i."i.,,1...1 n,"i pl"i - In r'aliidre. 'a rl e-r'delo'
grafice*: in a treia etapi, dupi f irsta de 10 ari, echilibrrrl estc "iii,r
;:t;',r .1,; , r"t rim n m"i l' hspc'L rl i l"lFecr n 'r 'lP o
escntiala necesarrr p'{
din norr pus ]a incercarc, fapt pentru care se poate numi fazd r'post ,liiicar.! (elor perccpute dc.''inc conditie li
calipra{i.iitr *. }'e temei t acestor.ionsidcrente, J. de i\jurlaguerra |l'Lr iormarea alilitiiilor- Daca Ia inceputul ir-rsu;irii citituloi' co-
mod scpa-
si Nl. Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin r)ilrl Der.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in
iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris. InveFrca j:.'i ,lorrJri ^\iJFn, o.nLr'sinr'.d I r"L timoil pcr-
r.,,,,",
,'
este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de " ' 0..; :" er ur' r r' 'Pcr^a Plo''''l
",l".".. ';"i 't r' "arr', er''o"'r. 'l
anrrenament. Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita "- i,. :i ' In' d jlur 'i )tJBm'L' F SrJLI'rl"i, 'l
in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril '. ^i rrme.'r , "1 dP a ralizi
., ...1" -' I
primar. Pc de o parte, nu exista o metodA sau mctode unitarc cle ,teco,l.r '"
, ,r.. :nl'lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r rrrl
pri | ' fp'1ar"u
..a t"..,a cle :uromiti,"rea , tir: 'i '" mtn:rFrLi
r-Jr. drF rr'ci 'r' jdFrle rf n' ip'lF
l . \ ju. iasf.rra d e J . . "c uz ias , l{ . , Denner A., Sqisul cozt ."piri,i"; . | ' .
pe studiul l.econ-
?rlri, ro1. I, Buclretii, Ed. Djd. 9i Ped 1980, ! 66. b serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea
prezent@ iD rezlmat, a eiapelo. siiauir;j literelor in raport ctc locul pe care il ocupi cuviDt Ast-
' Am prclerat sii n€ rclerim ]a
respective de 1a pag, 113 din lu.rae citati pcntru ca ni se pare
i"i.-l,cil]"';i Friedr,an alr ajLrns la con'iluzia cd reconstituirca
mai realisti, nrai ales a virstelor cc se in.adr.aza in accste etape i'ltl-rlor ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o po-
decit descfi.fea a6to.a de 1a pag. 21-26 din €.Nii luc.are ln
)iti".i";"""o"t, pentru cd accste alin urmi sint ptrtitoare' cLupi
Iapt, apar unele .ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu to."u", u unci cantitili de informaiic mai mare' iar
etapelc din prima partc Si preze.tarca rezumaiild a acestora in par ',"- "ll*',i
lrirner s; Cl lo\l,rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l
: A juria :rue .ra d e J . , Auz ias ! t . , Dennc r , A., ap. cit., p.71J
de exiiDdere m:i mare, clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care

45
44
 ..upd poTilia jnilialal. lrrlelcgereaunui texr s; r' d
iecturat deDird..,,, Itrrl -r lr, t,r.rirl c,r poL.cle degurnlor L Br. llP 'cJ)c-t'
iumar de capn.it6tile inl.clecrualeale subiectului diferite' Iie"rre semr) liir'l
li de viteza tr [a.u,,,'."rir,l formir Jin 7rj s=cmnP

",lilirJi'i;fl?i.l'
11"T1""s""i;i';,i,T:" ' )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte. care i'rmeazi gruiJ
J":ltilili:ai:i:i ifrrr,,Jt rttn I p,
[rg'lralr'lrttlld,.iul aranjate pc dL'ud 'L']"ane paralel ' I recarerlrn I
'

;:1,:,,|,1
9'"191
i:iiti'1r1,*-,1:$iTii*:xli uj[,,ii: iliir,itrl ittn ;l r','n tc
[l '
t, f, it i din "e
s. nu*".olcr/a !\tfel: incefind din slingJ
dreapta sus - 4, i, 6. Punctele ur o inallim
.er)trul ficcdtuia, egali 'u 2.5 mm

*t*'if?i,l,'.ffi li t rnrn.:t ,i aisLanp, din

fld*tii**,f4+liAfffl
,'ffi
;fii'"l;:;l;"#iH;rlii:';:"t1;$:,i."*i,.,[fr
Ar,"rd cnrnrlcnsli.i alc ineltimii s; dislantsi corespund Pragulur
trt|r,nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi. Primele
.r,.' lltr,r(. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2'

iT";$#h.i'' I r,r I (lin Srupa fundamentali, mai ex.rct a celor '1 puncle din
|nrt',r de sus a acc'steia.Decada a do a este formatii prin adirr
{ ' ' lrunc!'rlui I - stinga ios la fiecarc semn din I'rima delad:r
l', '..|lr (l(',ada o rr' ia sc adaug; pl|n, rLI 6 - dreapl I J". Ia [iecare
arr, (lln decada a doua. (Sjstem l D
8. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD
1,, mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular, lot_
rrir ,lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira, iar pcntrlr
o.seric.reincerce,; o|t,rr,;i cifrc'lor de ]a I la 0, sc folos-'s. semnel.: l)r"imei dccadc.
"":;":"H1"""""";t1t:"[TftT::,i:,"::'"'"utate, ,r,,ll, I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular

ilffi tH#'#T"Hf
l,,rn,;,1din punctrlo 3, 4, 5 $i 6 ti care poarte denunrirta ,,semnde
:**;r*',,',#$$jgii'f l, .tapa finali, I-. Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po-
1l,rl,.prin schlmlra.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_

lj,[i
i:pl+*'r,'tl*"T{$'l*li"',*Tl#ift
.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut.
Metod
,|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuirca unui aifabet punctilotm, in telief'
! r r,i semne. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare
|r,,lr(e cu cel din alb-negr:u. Alfabelul B.aille in liml)a romane a

;''rl*F
fi ll*r*pill*:#nqq*i
;';T$:=""'"#ffi :[ii::-,*:fi
f;
S'',""'S"J,",Ji"liljl'T,nTii,f:
l,|l.luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille
filn(ez, iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne
p,rrricuiare, spccifice limbii romlne: i, $, t, i, a (vezi alJabetul

4"1 """ir' l,rirille. sistemul aI Il-iea).

I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice, muzi-
insbuiriiDevi- ci'l, , a forrnulelor fizico-chimice etc, sistemul de scriere punctr-
,,11":l'j"::":,x;"':::#"lxi
ffjf".""hif "'urionarea f,nm6, in relief, constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conru-

xlit"l";:*:#*fu#;:;illi#i**t""l"r#?#'s:T:: l|i(rrre a continutului gindirii, iar pentru caracterul seu sintetic,

'.itirca
qi sc.ierea punctiformS are, in principiu, aceleali caracte-
, istiri ca li sistemul nomal - alb-ncgru r'
;iTTJi:",:*"::'#l'li,*i
?l,l'i"ll"oJi?'.:,{*;:,ln,f
*:'} spre deosebire de scrisul alb-negru, in scrisul braille litera
scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte, dc
' ctj a r-dy ld P opes c u -N e v e € n u ,p ., c &s a e psrhotosi esenerol i frpt. opusul imaginii litcrei scrisc. Pentrr.r scrierea in braille se
\oi. II, Tipoc.afia t.nrr'6ilatii Bu uetti.
I9??, p. 60. foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe
:- ve rza , E . A nas t d s i u .
G. T u tb u ftri d te s r i .f,t ta B ral l tr !o
nexn dhri, tn Anatcle thiversjt?ifii B!.ure9ti, psihotoeie. ,V erza, E , A nas tas i u, C, . un , il. p. 127.
tg7i, D. 126.

46 4i
 I ALTAqilUTEfrAlUT
DECADAT DECADA A
q

l: d
l)

c
x

t
r

e
a' r

t
te
:: c ( k r u s ;s )
I
lr f
I .. d
lc a
I o
l, h ,e e ..
i a
i
j f o. P
.j I I

k
.. I .. l"
I I

t. .t

n
v t .. ,S

P
t8
 DECADA.U
DECA DA . E
SEUAJ.IEDE PU TTUAT/E
dA / - t / n . o n . d!

:; (sb;!n:/:.nerft
o a
- tnantaefe )

. 4p05lt"al, db.erBoe, o/d/o!.

a

- [ lrnt4drd,/

:
.. z a.
.. t !?rusi u)
. a t/n.oo.s) l .a
. t 1, ? P (peraqralau ol
c(s) aa

.. at

. a ,bnn denuna'r
. . J (i,t rus; a)

,, (ghi/rne/epcntru Maiuscu/i
:: i (a'*;u) sc,oe(h.o-.// leschi/e/e)
:;
'. | | '. r-,tt desuEeue

5l
 lfr1;ilirl'*i'nr,''***'i:riia;:{
l"lArtl'lA I/CE
C/ffflE S/ SE64/UELE

:'ii'i';;i::,l ;';;;;''ih,:,-l:,t:::ii:"1:i"'"d,,'*,llf
aa _!
l;i",1:
t.;':r,s
;:'ryj:m*ii*ft
S'rii:iriilri|;*.,1
1(0/

J (c)
:;11.,
ffllit1.+*#E'*5i$h
i;$
ml**;+i*.m*
***$*
.. J(e)

.. o(t )

:: r(9)

.. O (n)

pr act t ca cam pensat iei'

,D amaschi n, D ., Delect or ogieTeat ll t li
d'
Ed A@d.
"i?Tfifi "i'i;l',I;,],1";-,.o,n*,,",Mosco!..
"i: c' co! ea,D,u'ele
' l;ii;i Tlit"l'j'":t i' ""' ".' "' *'
:i;,**:mj;:
l'*,"*r:gl lli]l?';i;:;:P;J"
3:;i::T,
llDificate in vederea realizerii intregului, a citirii cu\,'irrtului si a
Lrnititilor mai mad.
Atit penbu scris-cititul normal, cit Fi pentru cel in braiUe, cla-
ritatea $i pxecizia glndirii, calitefle acesteia contribuie la lormarea
deprinderilor, dar mai c1l searnd, la corectitudfurca lor, iax scris-{i-
titul, o dati elaborat, organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea
oDeratiilor mentale. ._a
',

RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE.DISLEXIE

Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului, se pare cd pro-

blema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr€ tulburarile limba-
jului sd'is qi a celui citit. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia
forraulath deja in capitolul II, avind cu adevbrat so dngerca ce o
tratare separatA,chiar 9i didacticd, a celor doua lorme de limbaj nu
este in avantajul eluciderii, problemelor. Pe de altd parte, nici in
invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu se pot face
disocieri deoarcce fenonenele rcspccti.,'e sint legate atit in plan psi-
hologic, cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. Totuqi qi aici, ca Si
in alte tulburari a1elimbajului, specificul limbii imprima o anumite
pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. Astfcl, la limba romAnd,
limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic, iar ortogralia este,
in general, mai logici, ceea ce poate explica, intr'o oarecare mesura,
frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele de-
regleri in raport cu altele. E:.iste, desigu, qi alte limbi cum sint
italiana, franceza, daneza, spaniola, latina, greaca etc, care au ac€ste
proprieteti Si carc, comparate cu engleza, spre e].emplu, determind
un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. La limba romani, disgra-
fia ocupd un loc central fale de dislexie, avind o fr€cventi mai rnare.
Dar, in majodtatea cazudlor, disgrafia este insolite de forme u$oare
de dislexie, iar existenta tulburerilor de citit constituie, totdeauna
ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului. La limba engleza predo-
minA tulburdrile cititului, degi Macdonald Critchley I neaga ce disie-
t ia ar 1i intllnitd, mai des, in Anglia ; situa-tia se datoreazd dupi
parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare
a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii en-
gieze. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai

1 Critchley, M. lhe Dgslexic chfld, London, william Ileircm€nn

MediEal Books Limited, 197r.

54
 1
reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc t*rllri 1rfrrrl,merului De pild;, ,\rrDld esi{Jde p;rcre ca iermenol
f..r..mai dpef ba mcrncreror i or.. rl{ll,'rnri . rrds uLF dle ,jriL r rr' rlri PxPr:ma aLil ' o.r:r'LrJl. (i(
l::1.'",.\: !.,.respective. -d..,or d" pr.. i {o-8r"1 , dr prin prc /arca o"nponer'-
!are a DmDrt il rrl,'l,,ri;r rulb' rariior
in literatura ale speciali,tar_e, Lt rrr"rt,-t.rr" 1r.n"le .,''.m" dP .r 'iP'ri 'i r"ndrl
iutburirite le\icc si grafice sint ra_ "z..drrgoria ,c
i-rturt,'r','rI u'Jn ,rFr1,lu;i. s: I psin:,. DuD; r''PirBA' rird p
tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii, -p.it .t"gi"i, p"_ i'.r ...,r'. ( I I. ld rr(i 'un,np. L]
.lda,i., : .i . l iar . r .arrcr, r .c.iu-e,, nom..i O,. p" ii rt r,r,n,r,ii .it.' r oore"L"
r,'".:ii;' .. ,-.-. o!"r' r," .n ll.rar' : d 'le\.' 'pc' ili';
.l',r'. r, ., p np, ir,ddr., rJ rr"rilor,,,,r, " -.r.;..i-i"n1,
.;i* h'.' " :i
,,.,1' . rb,i\,. m ,'^d rihh rit r,volutir'ri;i dislc:{ic erolutivi sPecifici,jar p.ntru caz rilc
:; .-rs.nati.;i..: .o,arr. i-r fe
- lT".mA! rjl.
.1. : rrlp, 'n Druf,tr,tj, F iJFr-p, i, e ., ctenlF,r. a,p.. Ilh.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle c€r(rb.ale,tcrmcnur
m rr,lrlvil (sti:.3I de disler.nrsimDtomali(ri Ll literalrrra medicai:i s{l
", l'r 'l.ql ,dii.nal. id. nt-grlrc ,",:L.prof.::on"lr i, r,.,,ci... 1,,t,,,,,r.,,,u prccidere, o terminoiogle carc pleaci de la idec.r ci,
iil-l|.r || tr. r .lita i , JLordJr.," Dr.,h,Fn.ri.i.
pro\:n n, r mj.: l|' ri.rrlul, lulburirilc.:Le citi.c li sclier. si[t:lsociate crL o defi-
I'rr .,.n.r1rcd I riri d .p..:"1'..: or..drr
nai r :..:mi rj.r, ti nire.- ,l|r,li rercbriJa.Clriar in cadr l l'cderatici }{ondialc de Nelrrolc,gic,
: prF.'. ,lr',lo;re: .i .nd,iie.lrr.,. o^ .jr.idr. rlp . rlb rrd_ | !l . \i r i\ ; . "LUlinr J/ ; . \ : -
r, i , r rer.r'|nr "rir rrl ' l . - " 'l
u-b"!1tr....t'fF, p rtin ..1 (,,:dr .por"d . i1,,..1cluti. rr-ri. l' ,t., r." ' r , r' ri ri i . r e m t . l r r r i Pr ul| i' t -
c^n, ". , i '- o
r.r -if i"Lal,. i- p rti .rta-irdlilr lp per..,rJl ra.e .i I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii cc nr
ld .jp.\nl."r. F
seizorjali 9i mentati_a togopatilor. ln fine, nLr .r,. I l )' V i o deteri ofare ce r cbr ali] . Alli alr t or i d€ f or m alie m edi{nii.
consistente aslrpra lutburi.jtor le\i.o_grafice in"int ",,".";"Uralle
sistemut "il; ii., , ri N i , (;l anrl ad (l i l ol i ), apel e azi la lennenul dc dislellc cor nple\ ;
lian(llcapatitor.te vedore. Noi r'om inccrca si sLrptinim, Luind 'r c
, rl aceca;i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici
traj, accsto_lacLLnc; i;; ',t, Hinshelw(lJd (191?)
cltitorut r.iminc sa aprcclez,A rn ce"hi.;
masrri"j am lr r!)rsidera-tio .omponenta d.zvolt.irii mentale,
reLrslr saro facem. de disl€xie congl'nii.ala pentnl subieclii care au
llr,t)rJ)c terner]rl
r, rr,rt)oi erc u:oa.d, dl cr.i .r congenit ale peDt r r slr biect ii a cir or inca-
l ,,| ri t,Ltcl exi cal d se detoreazi enclusiv dcbilit alii m inr alc li r ecit at e
r. TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll.rE ,,,r|j{ rilali penirLr caz r;le consi(lL't-ate ca fiind simple han.ticapuri'
l rf l l rtbi noi l ch (1951) fa.e dist inct ia inlr c lr ci cat cgcf li de hdndica-
ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj, in titeratlra
de sDe_ l r,rl t: a) sobi ecl i cu i ntcl ect nor m al li handicaP: n cit jr e, ca ur m ar e
.ialitate circLLti o pluratitare de termeili, p""i". a"."-"".." ,, Lri r). factdi exogeni , avind o . , int ir zier c i1l cit ir ea sccllndar a{ i
tii"_ cu handi capul i lexi( ', ca cf ect al . let er ior ilii cr cient lui
r iril. r l.\i .-;joi,p.rnr^ i,i jr. urigir.. In ,.-,ta )i l bi ecl i
pr,,,..-"-r ".:,,l ogi tr b /d rl ,) subi ecl i cu,,i napoi cfe pr im ar a ir l cit ir c" ( r e au la baza f : lr it or i
lr i .i.. i ..
,t..,orn^nr
:rc rnr..p del, rn nj impu":Litiri.pd dFzvutrarii , Irlogcni, ferd .lctcrioriri ale creierLLlui. Ca bazi Pcniru dcparla-
a.iti o..lnr, p ri _ l oeopati tor au l osl consider at e r ezlllt nt eiL' la t cst lt l do ir t . : li-
,ir:r Ir, : mr lri ir, rori i r.to...-r. in Ji,dt. t,| 1r
d.n p, I I d. \=dFrp
:inptomatotrogic, ei sc referi ta acecasi sfer; d" f;lr"rn"; r' rlaL \t'cdrsier. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej:menul
po-;;i; ,1, (lislcxie speci{ica, iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza
r) clLp.incl.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie, pentrJ;utbu_
xirilo partiale, si agraJie-alexie, pentrLr tutb ririte ,Lr tulburari lingvistice, neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta
i,Lr. * ..!,' ..' re Jj zi ' l uri . dl c i- l r i( . i e'ol r t i. . _. Lr 'r 'r '1. , . r 'P cl r ':
iu intindere 5i profunzime. Di,,tre acestia, o;i"c;a_"r* " ,i ,,' ,za pri prop" ,' ^." . I ui \ \ , l Fr t lU5+) . a " r " ad, f " n ulli
;1i-19ru1"r;
o au: intirziere in citirca specifici, iocapacitate ci, ' ,. de a se foiosi tctmcnul ,'defcct inescLlt in citire ti
frr-c,asp:cifici, tegastL,nie,ainbliopia clrvintuIuj, irl irutori Eermani,
f:*aif..ic, Lilfc,f"_ ,nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz; Critchley el este ambiguu Fi
r'c.,' ilal ^ s, r:prica. iLatep.ihi.h., :r.rJri i.."ri,, Daci avem in."edere preocupirile mai apropiate dc noi,
".,
bol, lIr, oi sleri. g.nFli.i. dj.j.xjc rongFrit ,la. i.,,:-.
""r.,..,,lrr;,.8,
di.t..r,j,. 'r(.nngajant.
tulburiri inniscute atc citit-scrisului €tc. t Luchsineer R . , Ar n o l d E. C . L .h r b !.h d e r tti m m u r &
mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA, sprdchreiikzn.le, \trie!, Sprnrscf-leflag, l9i!.
-Cei-mai
.rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi daf o ! cf i tc h1. t M., op.
de cuprindere mai
57
 siitem dc acor(l r.! Cliiihle\ crre #irm:t.:r,.O l.ndirlril re..rLl i r frl rj /.1 .I.-n. I-l .t;a. n' , ' I an: t Lt ( ; , t r . '- , r _ i
constat in c\:it:rrea lrl.fiziei in gindirc ;i rom€nclatur;, prrD in( | .drrt,,t, ,,., J.t" tt." ct i ; t,t.t t . t , t r t ii \ l: ' 'oJt 't l . : t l nt Lt t i P. ; hi,
dcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllL {fr.rl r' , l r (l ' ,1?(,.ntel of spqi a- t em par al? r i pNihonot r icit dlii, a r nor
ilncapacitatealimbajului'(,,,incapacjtatcade a citi(,,,tuiburiri f}rf,l ' l l r , r/ ,(rrd.rrr' gel t?ti c, o t Pdt zDoLt dlii L- or bit ii Nou . L det et io-
perccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,r .{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari.!iQ de .:onlu.ii lrecxenL'l
dc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir, tl tl t' It' tl , \t' ' i c ti ut..t?l e aselt Lat t r dt a4r .ir , r r r er silr ni, udaugir i, om ! -
3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acest gcn de toponimie( 1 .i ri fr ./ \rl )rfi ful t de l l ftfrrn( t i ht ?, ". onjsiulr i, ar / . iuglr ; si sllbii; -
Conccpute Cin a.easti perspectil'ri, dcline clar cA tulburirilc I.'xi, l t,t r,,ri Lt;nt!,j i chi .rr ti D l( g, r . , ( lekt m t t r i d" Lit er ? : : 1 qr alenr e,
grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n| qr at . nr f l. r , t 't ir leleg. r el
F,t" tr,1t ttrl .(t1oasa i r tpetl; u! ljagilt i) I
terapeuticc logope.lice. NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr, ," r' ,yt tu tt:i ot.i ti n, sr' r s . r isc. lip: u d" r t 1. . t lt Li L, g: t t i 4 ic'. jlor
'r
lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii ttt ,t,.t i tt f:nd, ttppLtti tri tLd. 'o dobir di r b; lir ill; ?. . , r €slJLr ; r : ai'nif J
Ijo:iibii!: rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu rep€r.cusl|l tt' t, t. \t, :t\)Lfi ri i psi hj .re )i inst r &. t . i.
rlirlre cele m:i diri.ile r'r s{era s.ris-cititlrlui,iar e.lLrcaliaisi pief.l l r l ,' frnrrea si dezrcthrcl abilit ii, ilor de scr is cit it ] u csL. ! r . ii-
C. la sinc, .aracterul s:iu optimiet. Ln.lt' i,rrerciri dc a cupflrn, .rrr,1,, D rl mai percepefea corccl: i a lit er elor ii gr af em f lor a: r . ! m
sulr lonla unci d.finitii sinL.tl(! lrib rilrilr scli;-citit l .ri nu Irl ' I r, t)rfzcntarea sau i ntek' g er ca m ecanisnuli d. plasar . r si or d. F
,r .ir, l, :r ,, | ,r': ,., i . r..rr. ir pi. ":1r,,
dlF,. Lrr spal i ul pagi ni i ori succesiunee a. est or a nlL cont dbr i\ ' liL
Ii . " ,i jarga ... ,- "t,{
i | |1r,,,,r1r!
,' pLj formantel or gr af o lcxicc. M eca! ism ul csic m l: m : ! i
'll ' '1, --l
lro.lrc€ pe fitltcr i.ti{rn dol]lcnnr Ljne cieljmilat,asa i ,,rrt)1,,\, pentru ci si ni i mp licali o scr ie dc f act ( 'i de or gat ii, i: llu
iif.sii ot irl pracli!:i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncl rr' ,1,rl i r,si cl uri r]:i l si ai e.ti c- m ot iva- t ionali co si. 'J j. t r elinr '! i iie ur i
dificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)L rl ,' r' l \()l i l i orrrl conl i nuu. ,A . st f el,delnr e cvident ci analiza 5r sr n-
toare,.iin a.est p,rn.t de \.ed(.re,.e1odoui d.rflnitii dale in i:ad rl lgir r ifcrtioredzi ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 :i.tionall
F!'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,r rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a stau lu-
specialistinfrLrrJlcgi, psihologi,psihiatri, pedagogjeic: .,O tulburarl ',,
r,rlLril, la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de inti'leoi
manrfestnli ]n ]n',.:itareacitituhri in ciuda inei;n.'i.f'iri .(r1irIti,) rr, t)i,11ia1.in inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,i .. 11n
nal:, a u..i i.tr.ligcnlc rdervate si a unor factori so.io-culturtrl; il'. rlrLLctura sist€mului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c.Liil.ilii
op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cog
tl tx! fo.mantei lcxico-gr:Lfice.
nitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu!ionalil( snu ..i)
iulburare la copii .r:1rein ciuda dnei c]|p3ricxtedc.tas, conv.,ntio- l " r cei mai m l l i al rtori nu gdsim o dcJinilie e: r pr ese i t ulbur r r i
nalc nr Liot clobiDdinbilitateadc a citi, de a scr.ic,de a silabisi co- l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienomi'nelor
respunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r. l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om com€nta in pagiiile rfm:itoarc.
Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:uc
si ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai im
porta.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gic ,. ETIOLOGI,! lLTLBURARILOI' SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI
Co.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-de
sumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme. l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle ccle n]:i
'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in in- |lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclioncazi .r
tdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Ior de ci t-scris, .!n6cutp- sub .te cauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc ililicili.
ttImirect d.Lt.leip-.iqtulic 'rlrrurd subliniat cd mulli autori de formalic medicali insisti ena-
'llc.buie
salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.-
ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psiha- (orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie.!!-' alc creierului
t\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1n.a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:L tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numai parlial
suariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltareeDsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii. rrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fenomcn,
lxr €are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd pcniru
I Chritrh ley, M,.p. c it . , pF 13. ,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne refcrim la
 .r rrnume ir oumer,iJA.,rrFl.ct. Laur . , , rr
:Drl:i]e-.^,rj4r
uF.p iyryri
d ft.r^ , a pr i' lt r e ..a r/e l e c o rF p o t d F rF .m i n a rr,Jb rrd.i
at( . rr,
ii'lilii,TTlt
i.'i,li",,ii:l,l,l":
*"".:,t;r,
*,uli: ::"r, t;:l
ii,1.1",1'"i"';i:l '"il:::i'i
"li..;.'i[i] ': ,.ll#T",ii;.:,.,"
:.,'l,',,
T;";;:"1;:t? j?_,i::iii;
;H,l',;ji;',l;il.j;, j:.sJ"ii;r;l;,:,
d. . , r i .1 re p r,7 ,n L d d 5 .me n , L u l b rrrri a I a\.. .r
: -liliriJ
l';i:'i::ll'* ;tt!.!*.i;"'#::l;";i;dTl
ll":l':l:;.:li:"il:',i.lii::jii,l
3
?:if ;jl,";:r,.,:
T: ;::l i r
-
jilrltlrr*"*i;*,
*'x.tisl" r,;";;.1
.:q;p,",r pe rlr lb r r dr ed t r or f r r
-Arnord
ii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti ai"-,,t"ir,,,,:,, rla Do int.cgul comportament ca sr 'i
usuli,ni;a"i..r,i;" , pfi r)l rc dre' i c,d a ". r 1"- cll'r ulur '
\ oaa Ji s. ax r d_. i,rj ias.e, nr r, r, , " ,. , " . J ; l ' . .itf
j, 1 1 ' " " Ji"# Tl -.
in-
:i e lenr,ar^t. I rtoLrari ;i;;;,i,' ;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran ca
r : . l l S - ! : i l,"r "
. , "rF \az , . l,i ri a . r, t r iii,l'iliii l'.i-*" ;;;di1iispecrrice jl-
ylbll':r.t:1111",i,li."-l"
i:i:'5:';"fi.'51i
;l"1.,TlJ
;.'igi';':
j ; fl;; l;.1,",,";
:."t;.i ;;,:';j;;;;; pied:"o"'ir;a 'rnrrior rid p-n ru m'-
oriv"*
a.ist;.; ci penrius'srurirc-lgil-9:-,""-'f^:"
"'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf Ma'"n c r f''r crans"r' i';,r,,,',':r;;;.r
':;;

'J"
Fa l i . o e i . r ialinr F a,
"
p f i .i .n rF t .r c o a r,,.\d z . r (,.
mot f ;, i LdL-.,,,
i.l,lii,it:;r 1,, r*"J
I ,n
ai.gra_fi,,.
'ij|:::'l,":xii,:!;j
,,,l11'.i:'.
-imp
i i,:i:
ror-
, orinr- roeupa!ii
ii',ji].',i."af.i..{,-i "
lffi l;.),;";i;1;,:.:r-iil;; %;.{ffi,t; ix*I,,J: I; ,l t r' * l i re ei s, ra l 8' 0 ' rr, leo i Cl L". Lr na\ 'z m . {8' m ar dPpar t P

rF? nder,rur^dcs
fffi;,,Jijfffl:iff
;s ijr:: 3.ecrrr,ruil rn iliii'li,:"'r:"i; ;l'"""*'t ji':x'1,.:.Irr i
:-l::
I l:1:']""1
., a,ah,nLr i, apa,
Iii;*li
ir ;:l r":1";i,,:l :T"''-l
.:,1:;
do a, r 1" , . o , . , r " . J " : l i : vj" il:,:1 :!;::
I +, *"ri,:j-5r1
;81,#i::*i1:
:i:,i1:ti;..i:' jl.jT'":,"r lllly:':;:.:l:,
i:l"i;:".1"#r
xi:,i '.:,'.llll
:'ll;;'i i'::#"i' l"l;l';ii3;''i,x
1",,H;
l""til?i;':1.i:"J,,lT::"::1:,
?:,
i.1i.r;':ililffi
l:dtl llli: .i"J'i ,,'r, :i;;";i "p,; mai r,p(\F,1 c:'c'a"ii{d:-
rrir ,r""; cre."rier", ,;tr'rizrdt' . I drppld'ii dF dcFer\i
rtos'al;r
vrr"rit
mar
t La_unay, C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse lnlr-un studiu experimentaL ef€duat de noi,5 am constatat ca
Nl€dicaLe, structurilol iimbajLLlui (s'ris oral)
nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,, ,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rirea 'si
? Fi.rhof, A. M., !,'enldat tllsletiq,e. Les traubtes .tu ta1lgage acrjt
.ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction 1(orkei, Ffan.is, Io f,a .tu t1 L i o n Pr 'ss's u n i -
rMisopa., Bibliothaque de 'l 's 'l ,st'r i 'l t.s,
|Aclior Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2.
i I l.h .irc... 1'ersitalres de France, 1962.
F. , A. no. d, E. ( , . , Lehr bu- h . , l , f . t i a m . Lnd I Launat, Cl, oP. cit,
i t t a.h nett ku nd . wle n, Spr ineer , r 959. : schille.. 1 . . , , , l r h r r i a , stu tL i e d h p .ti e n ts ti th h l i N si l e e a u n d s'
l L A. l idPr \"L t.p o to to g ta Bucurctti, Ed. did. ti J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917, Dg lgil-197
- Sinoi, J., Paint de tle rdf ic .lvsl€xie, res cahie's de I enlance
r'To m at is , A lt . c d, ra d v s te rre , Ed . C e n tre de l ansace; pari s, inadajJ!(ic Treizianre au!e, Dr' l, 19rj2.
1 c6 7, : Gol;, M., Vcrza, E , C o r ti d e r a t:L i m Pta l l a l o g tce i l | Ie g a tu r d cu
':""1r-, M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_ Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii limtrajviti'
fenam.Nl .,late3Litdlii
ris, Presses Acad6mique Europ6ennes_LibrairieMatoine in Anatele rhire.sit.ilii Bri.ure-sli, Psiholognr. l9i0-
S. A., 196?"

60 GI
 este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracteris-
lca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un. lli;,;liii,[1 ;j'];::.,il fl-i"i',.i': i;,,j;;c ea,ll"l.
LLr
i',:i:-
oLr ,,rsr r
1
a:n
tional fi ca gencreazE,in unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. aba ::li;' l.
li' iji;;;' l' I' c r i i 6nos ti
leri .ru d.reglar: in dez\ollaroa .i marit..tarFd ,.mp,,rt?n..,rrl .l
":"*i' r ' i r .:T.:l ,i ::f
fi,i:ir "- .iir "d .r ,c, L r rd(:' .onri !i i rpn..ui r::i
:::J ll ;r'1:,:' ; o;;;."'"iL"ri.
r€rbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:r
lc-^m |l^.d. b'vi: p. 6" o pdrrp, irljrzierite in apdritid si de7- Iil'iil:
ll''ll;;
:":i,;"i
lr.'iili,i;:
r. "" ',^.i
i' riro' 'i
\olrarei l:mbajLrlri s'nr cem,rifi(ariL ,nai .re.\.pn.p .: ma: atccr. ;;';ii;,,r,i,; '-1Fi rorm're
-,; ,i."p*.t ' 'b
'rrr-.r.,rl lr d"opla.ii oe a(p{r-i virsta, i"r pe de panp. stin- { rll('zcl de scriere !i citire
i;,iJ ccle mr: dc" asociarS.u Lrlb r;rj clp trmadj:i".inr1 cp(.irt c,. ri'l;i."
ceLcde scris si citit. ,,,Y,.'l:)::i;;, l:'llil il iil'";li, ' ".''1.'i
I^..
anlli.rd,_andr rrliu, aiupra eriolugjFjdistcriFi. pF.,r. o rap
r.u nr.\''. dp td In FoJl strebrLatormdria:.,t..ni-uroloc. El araLa
ii,l;.;,";;.;'B .a.. *,'.-", 'lli-l;i. ;toi;;;;l-01",".J;itr
.h .-le ir, ril ,a se di.(Lre .n,.idera iite dr nrr, ra t:nLi:,1i,1 s" j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti
ll;ll',lli3j noi,B zijrs.,i Ef ^-casu'
educationalA (t.lancti pc carc autorul ii t r"r' di r ef'' rc or ;J1.1'
i"qi i.,- ii,' . ,i, iz""za ".a-" li 'life' li
crurile nu stau asa), deoarece ele au un-""iae"a "i"""i'mi, "ni'
-. limoaj d"Lrpra Fr' lLrrin i-l^ r rol : 'r'
ro1 secunclar si chiar ne_
semni{icativ nl r.iiol{rgi€. In schimb, rerunoaste ci criitenta aces
il'. Illlburarilor 'insuficicntelc nctivi'ltati i- i ntel^L'
ectu 3le
ii,, i. it"i"lii"Lt'' raporiea,r - :
tor factori nefavorabili acc€ntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic. i,, ','.,.1'.,-. mi rda i '], i l- ' 'lr r ;r:l' J' limh I''r-o - -
Sp,
i,'l:#'i,t , ".?;",,' ".:'" :ll
np , d%la fal, cr:r, ht \ LJo.-,.s. iEnorar.d rnluldi r.r.
ror'Ir.,rrrriil-
rns'ru-rr\.edr'.-ri\
"i
(,f. in .ondiliilF ;.,rrI, rrl , ,urm I lil'.lieiiirl.\ill: ,il"I;i.:;:i"";
devine hoteritor nr dezvoltarea
:i;'',::..t:' I ;T"'
l:i"puJl-
abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii
-d r^ario,,al .p'r .,r Lili po p| n.; r rtbr-dri d, na,r.rir Lt.5teric"
iJi.RrJl,d .i ,|..ri . ...Ird nt-16,\prrplF \Lr1i,i.-rc diu a^c5L
'l:"1:1'j'l::l' i ili',:l',:
r' '"'"8:il,iT
:n rudli '
r', .i /.ollJ.1 J imb"i rl r: ri dcr" lL d "l ' "
punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi sau ; r ''temdi 1Jr""Lr'\elrl lF-i Iarii :r r-
nefa\.orabili isi sporesc pondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_ -".4'r'
-";r;";
i,,i'"i;: :;,',,1i, ,T'ir .und'iLa reru.li P m' :re:r' ') rorm'
citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervos ',1".""i*t t,ii mai sup1i1 5 A('a!i' rcialic
ii, ..".iit", "i 'o:nirle{i
mai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitio- , ',;-
. .: m- .:Ll arll d l,'r e. '" . i"r ir'
rali. Ac,ren9iinJluenti deunitoar€ o au asupra subi€ctilor clr defi- -ralic
r,.,,-,t,ste\i- ;,,1is;ratiei 'r riri ,. d-bilil .r" mi ,tali ' rr"''L'
.icnlc (l€ intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1e . ,r,,1. r. n rrr.. T;,,:.. n d. l" ii'nr. r.; rl t
scris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze '^ i
.
..ri r 'L n I l ':v^ l r ;r 'i i l Pl a
: 'rm.r'. ',-p" r 'er", rp.oe (
,lIFi lJl '. r i r i l o r ' i r :r . 'l '
ale subieciilor. ^ ir r?p^rr de-D "ibitjlj t,tc l n irrje
1Rusetrra^t, j. t 't lch a i a g i . d Ps .i r l i .t.r r l s r t? l i "'ze l l € !
Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia disle "i fi s,
xiei, e-!ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari in
plus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica, : Secrrran, xf, oD .ii
I Zat.gii B , N € a g ! - B o Sca i u , !], C t l ) r i r i f. l a r o !'r i r l r l i r t:r
rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifes-
.t.: t!rbifrr ti .d:liotlrrcd u:tititdlii intelt'!toL! Id
tirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, care tult)onti. "Nl|
ardli .d di('Fxi{1i elvetieni in!p.rigari pr^,,cnr I in oroDnrlia .tp in rfoirllD. de d.lcci.logir', B!.uesti, Ed DiC ii P"l, 116+'
22.iao 1r oma ,e Llc bili rg\;\m. irr la .d,,urilp p" - ,".. I" a,.,..,, . I St.Schinarn, L , b tcl d e n l a d i sg r a l i i l a r cL tn Pl r n o d i l a r i r i n e
facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii. zf,rsibir. dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile lii a.rului s':is, Ru':u
r e s l i , F . i . D j d . ! i P . d , 1 !6 7 .
I C ritchle t, E , E r c l i l i a .a r r |a tL d m e n L u l L i 1 .r ,o l i n r a l ) o tf g 'o d r i
M., Th. DVs l. x t c Child, Landaa, Wi l t i a m H e t D e n r a n n ' Ve.7!. '&
d.ztott'rii meftal?, in Ped€q.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat de lrlnir
l\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14.
i C rit.hle y, M., o p. . it . , pg. 15.

62 63
 psihice, in gcneral, se face mai ]ent, iar in situaliitc cind handica-
purilc sint gra!.e au loc fenomenc de stagnare.
Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fi
determinate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc;scior
psihi.e si psjhoJizice. De obicei, asemenea.jaracterjstici se coreleaz:i
cu insuficienta dez\.o]tare generald a copitului, fdrA se fie vorba to-
tuEi de o deblitate mintali. Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu.
la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe-
.abile in conditii normalc. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe rii-
ficlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.ea cllnosintelor
preda-tein clase, ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea 'sco-
l:rri. ID general, in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio
.Lc('entuate.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns.ris-
cititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc, mentinindu-se
unele _cara.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolari-
zirii daci nrr sc int.r'\'jne cu metode logopednr; adecvarc c(,ft]
tarii lor.
Sinietirirxl si orgarrizind (lat.1c diD literatura de sp.ci.llitate, Dri-
Yitoare la €tiologi:i iulburir.ilor.le scris citit, noi 1c am inca(t.at nr
doui categorii mari: i) faci.ori !e apartin sjbie.rlllri si 2) ta.1r,d
ce apartin mediului- hl prima .ategodc sint nrcriminati fnciori .rarc
sc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo.jat, gradul .]e;\ oltirii intc,
lectuale, slaba dez\-oltare psihomotorje, stale; sinin:rtii, rca.iiiie ne_
.;rotic-., condilii motivalionalc. instabititetra emolioi.rli, d;fi.i.rte
pc linia aclivitiltii tcolare, {rare nn crazi {ronrLiiii pe.tr,.L o iruoi
insusirc a cLrnostinl{'lor prcctate, ncctezroltarea si tu lr..irile 1.or_
birii, llrcle lcziuni ale crcier.ullLif.a. Din a dona.:Liegoriefnir p,rrte
lartod caft.se refc-ra la slaba ilrlgrare in cotediv si in aL.iiliral€ra
icoiare, r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl.atat famili(.i si stabui intcre: me,
nifcstat fati .tc pregaiire:1copiirlui, m.t(ldc si procerlerxe.o.f,rpun-
zitoare penhrl invrtarea s.ris-citiLLrlui 1 eic_
Lrnrd ca bazr"rcriterirl (liologic, irnii a[tori clasijir]i i.Jlburirjte
;cris{rititului in rapor.t (lc scgmeniui lezat, dar r,]L iar itl conlide_
r:rlie inlregxl complex .a|7a]. De pikli, Leapil:lel.sti;2 ctistinrc ri-
purile Ce clisgralii d..rpd analizator.rl lezat, aritin.t .i cete mr:-i iln_
poltantc slnt ctisgrafjile a.ustic,", opiice, motorii 5i i.leatorji. Frec-
F-.. Diikrlnr r f ldr i. i . i, ] ] u. ur . t t i,
' \ : erz a,
! Lc apio e . , sk j. S. \.zropot6io.id, llucurest,i, til_ did. s, !)ed.,
1! 16. 1,!A . 2 1 7 .
64
VtnhL cea mai mare o are ciisgr:'Iia .le iip acustic, iar disgraiiile op-
tl(.o sint mai rare .!i ele, ca +i cclelalte Jorme amintite mai sus, :,rL
la bazai o lezjunr: c.rebral::. Lc,atrld.rrslii l€ subliniazi de fi..ar!'
rlntn penhu c; chiar ii c€le mai rare - afjrm:i ei - crlm sht cis-
tlflliile up icp s,nL - o_ail:o1 1. l..l / r'' prep"r J :Fr ti ' ' '-
c ..1 r". Lr i ' 1 1" ., .
irr.l r
"t. "r. -
gr.ijt ioal.c lormele
d1llr)ricon.;irl.rA disler.! .lisgralia acr:stici in
l|lllnrr:ir;]ortilit-scIisrlri in cire rsie irnr:,lic:ti conlporrfrLl ardi-
livl. Nci con:.iderimca ar nci.irl.i r.1 s.: lxli:t. d.monstra elisi.nta
llrei le,iilr.i organice;i cjiC slrl !rl]zer]t.rt,ribrLr:ri(le pronLrrlr!1':a
I rlm s'r intimPlalaiesfofi - rleiicieillcledisli'rlFdisgrali.esint .irnl-
ro, iri€ al" dliiuiiii;iior .1. arii.uiatjc, !.ir. le tranqron ln limLajul
ricris-citii. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie - nr catrurilL'
rimilare - tLrlburarile citit-scrisul.ri se datoresc handicapului .tc ]a
|li\'cl 1 alrzolLrifonematic. Dacn in tulbufirile dc pronLrrrliecali
t{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura de spe-
r ialilate, in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu vedcre:r,
(lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe cr.zuri-
Asemened iulburari de pronriilie pot provoca t.fornenc Cislo\i.e
( u o lrccve.ti si mai mare lati de disgrafic. CLrfoarte mici exceplii
(lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire. Si c€l.lalte tul-
lrurari ale vorbirii, cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrozanaj
rles) fAri sa mai vorbim de aialie, a{azie ctc, pol dcternina negeiiv
Iormarea deprindcrilor le>.ico-gralice, fic prin maDifestarea c:rnc
teristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit, fie plin 1;trs:
suportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL"care si pcrmili ope-
rarea fac e, in plan ideal, clt conlinuiul adecvat exprim::rii girrriir-
rilor ii reccptarea, inlclesered limiJajului celor djn jur.
Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn litrrit-
tura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr;rilor s.ri+
cititlrl.ri. Acestia se referi la factorii materni, socio-economici si 1o
cui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali. Astfel. se coisiCfr:r
cd sarcinile purtate dificil, ca si nasrefile grel€ ce:F soiclcazdc lc-
ziuni la ni\.ehrl cfcicrului, pot ti fa{,tori ircrim;nati in tutLur:rr'11!
lelico-8rafice. Do remarcat cii asemenea cauze, dc cclc i,"i mLrlt.
ori, nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb,rririlor dc s.ris-ciiii (i
pril'rsc;i aLtehandicapuri psihice carc se manifest:im:i nlLrli s:rLr
mai puiin pregnant in flrnclie dc pr.rfunzimeaEi intind.rer ifz:Lriji.
! d. .ijd. ti pe.t, tr7i,
Dar acesti Iactori nu pol fi pLrEi,in toate cazurile, in e\'id?r:1.i l,.iLl
mijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cot,'iii rarc
trec prin situalii similare. Cca clc:r dolra catrgcrie, e trciorilr. to
r LeapiCcrski, S. S., !ir..it., pe.:rir8.
 cio-economici, pri'..esc conditlil(! materirle li culturale in care .,,,
Jolmeazi coirilul. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi!
cititlrltti, dar m.cliul culiural scazut, ca ;i lipsa de pfcocupare pef
trLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui, lnflucnteazi nefavorabil dez\'ol
larea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor n
tico-graficc de timpuriu. Aceasta :i pcntru iaptul ce nu se f(,f
meazd rezistenti fizic; ti psihicri la efo.t, ceca cc face si oboseasrI
repede fi si scadi imboldul volitional pcntrr activitate-ln fine, l(,
ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientua
lelor tulburiri de scris-citit,iD functi(' de a.easta,nu are o j stifi
care serioasi. Sint pofc speculalii.iar cazurile prezentatede unll
autori cu privirc la frccventa mai rnare a .lisle\o-disgratiei 1a copij
cire, intr-o familie dc mai multi Irati, se Dascultimii sau penrLliimi:
nu ao prltrr'i fl confirmate. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nr
pLltem d€rducece o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum.
pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolbura-
rile lcxico gralice. In\:ocarca unci mai redus. preocupAri eriucatio-
Dale din partea eduhilor peniru copiii ultimi, ca r.rrmare a sciderj
intcrcsullri -.i a pliclisclii, nu rste rn ar.gument; de multe ori c\-
pcdenja r.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii, iar ajutorui p!'
care ii pol da fraiii mai mar; arc o mare importanli. Oriclrm nr fa,
miliile cLLmai mulii rpii cil.clrlatiacunosti.lclor, a inJormatiilor.,
mai crLseami :r celor acumrldte in fcoale,csto mai marc 9i inlere-
sele pentru activitateade in!ilare se l:fgesc.
-tncdde ]a inceputul secolulllinostrLra apirut p.cocupiri ]ega,.e
de {cnornfnul cletransmjtcre ereditari a dislesici ti disgraJiei.Aces
lca s-au accentlratin deconiul trei si patru, iar unelo stu.lii care
afirmnu asociercadislexiei-disgraticicu predispozi!iainrirscutA l:L
.l.zordini nltutale.a si inclinatiile criminalc si psilropeticesule-
rcau rlc infllrenta idcologici nazistc. Unii autori cJechiiaz.l irlvcsti-
galii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.ile leno-g):aiic:
pot fi mottctite mr numai de 1a p:rinti, dar chiar clc ia Duici sa.r
Lrnchi-ln a.est sens se remarci aotorii scandinavipe care Critclrict'
ii.ronsidel.ilci au oferil o,levirlonli vnlldil't rcferitoarc 1a impor
tanta {actcfilor genetici in dislexic. De pildi Norfie (1939)a mcrr-
lionat asemeneatendinlc familialc la toetc cazuriic stlrdlat. dc en,
iar mal re.:rlt, Hallgrcn (19;0), refcrind!-sc ]a 276 c:zuri siuciiate
af:fm:] ci in 8B0l dln a.estea s-au maDifestat dificiLlt:]ti it.
.itire la una srr mai mullc lude. lcelxsi autori ao siucliatii grupe
de gcmcni dislcxici. Hallgren, cercetin.l '15 de pcrechi dirl c:irc 12
morlozigotiSi 33 dizlgoti, rcleva ci la primul gfup exista o concor-
danle de 1000/0, iar in cazul celui de al doilea, de :13D. Cazuri ase-
mi.:rtoar. (ic r-em.ni id€Dtici au fost descriscsi .le Brander {1935),
66
t!| 9l 'll'rtlcur' (1936), Sctlilier (1937) etc. Un studiu efectuat pe
;l rii 'rrl rlu (rrre \lattingr.c (lvJl/ viic sa aduca dove/i calego-
j- rirdJl rLd.lur (3;i.40/0)
ilrr rn rlr..l,ri, se man lc.ra ld tr5 crzLri
h+ lr ll, (.i|/uri (17,20lo)dovezile sint probabile. Astfel de date rc-
hfl.r'l rlir (loi copii dislexici unul are probabil o e?eciitate pozi-
{fe,
ll,'l,,l i,spcctive nu ni se par destui dc. edilicatoare pcntru cA in
ilFrd u n procedec €xacte, inlcstigaliilc s tLu bazat in principal pc
rxixrl"rr i ('i se;tie cd reiaterjle pndn$lor !i:r rudelor pot fi ero-
artr V,,fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la er€dit:Ltearcn-
gFrrlii,lrrrLrici $i izolatii, Jiind de pArcrea ci ar fi mai plauzibil;
erilr, rllir, in unele cazuri, a unor dispozitii congeniialespre diferite
l6rrlt' it,,rri ce se corcieazi : handicapuri de vorbjre sau nedezvol-
I r,{ \i,fl)irii, incapacitate in dez\.oltarea deprinderilor de citit-
hrlr, lr,/.,' .n .oordon:,r"a m^t.re. strnS:ci- "dJ anL:.1,\tc;. etc.
llrll' I tlrr,iJ) e\le do p;r.r . .i rr Fr,{lu,cred IrlbJIr'ilur de citiL-
6rtl! ,,1ri(ua mai mult mostcnircasocialdti nu transmit€reabiolo-
ghn, liLl)t .c denote diferenle remarcabile de la o familie la alta-
t rll, 1,1,.\, ii acuzi pe Rutter ti Vernon ci se lLlpti cr morile de vint
Fflrlr Lrrri rln experimentator in diagnosticarca clinlcA nu poate trecc
,ir \,11',r(,1 frecvenla erccliiilii in caz.rrilelJclislcniei
cvohtive, spe-
lrI tl{,logjatulburerilor scris-ciiitLrlui,spccialjttii iil medicini in-
vrrit, rr|'scori, catcgoria lcziunilor organice. Fera a contesla influ-
Frrl,|,t lirii|i pLtcare o au leziunile creierului asupraformarji schc-
dt"l,r',it)('rational-aclionalc in dez\rcltareaabilitdlilor de scris-citit,
ltl ,,'. t)i,r'('cala rnii autori cazurile clcscrisetind spre o gencralizare
t,r!r lrfNri. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le,iuni or-
gn,,ri'. 'l r,r'm:nJ aJre l rlbrrr"i; ,rp ,Fte mr
^rdin prim.r, i Ll^
r||,r11,,,,ri Lu]bureril€. lexo-grafi.\l delin n]anifeslari sccundare .lle
n,, al,trr Exempl l afaziei estc edificator,din acestpunct de vedcrc,
,h,l|,r oste determinati de lcziuni oryanice sau funclionale ii in
l,r,t( l,,rmelc sireciliccsint prczcnte lolburili a1escris-citituluimai
nr11ll,,LLrmai pulin plofundc, in funclie de gra\''itateaafaziei.
ll. (lo alti parte, existenla leziunilor organice determinA tulbu-
rl|] l, \i(o-grafice ce imbrace forme elicle.te de involutie li ca.e sc
rr,||,llislarsub forma agrafiilor 9i alexiilor. In formele comllne de
rl1rl,,\,Fdisgrafie ti cnrd nL{ erista Ei alte manifestdri tjpice, clacdlL'
,l,rl|ll(.organicenu pot fi p.obatc prin mijlo:ce clirice, elc dclin
' l',rrrl, s('pozitii.
' l)urr:iC I ii. h I ct, op. .it., ps. 89-!0.
 l) c(rg l i ri le c r r r c pot s u rre n i Ia n i v e l u l c re i c r Lrhi nLL sc rcdr, l' i p.," rl nro ri. PrFl . J ;' frnr'.'sm,lLr' n.,rfl, -i 1...,,-
nr ma i l a sim plc lc z iuni, c i e l c p o t i m b ri c a J o m e compi .xe i n edr
fi|,,t
. .i.t i..rr"rc cr .rF,:'ip, i:. ,.dar iThr:i p
, e i 'i r. ri, r ' l fl8atn'rll,.mul.i
i 7 " r. mJ fl o _ t ,r c a . ,.l i j i
r^-n l r\.'._ tr 1o, 1, odli. f.l e p .i n U ,o n p . d mr.l t. rl c ..,i v:d.1..
| ,," . I, flth rl '+;.'.r', r' rpr'r.orrlo. S. pLr Inriln:. d,.eori,.upii o:.erdf:L:.
h rlrlL,l , | ,' JF .ul'r.. i.l.lp, i\1 bLr p. dar (Jr. rrF,,intd :l
.. , r. rru r l l 'r pj|a f f l unod \te rp d -p , ri In J : .rv i . t, d.rr.l r.,
' , r ". l "l r r, , J odr or J d ' i /d . r. i r-1 . . r.- n , t,, md tor ndl -,^.rr
fitrllll'irtl i,r-planlil motrjc sau tulburdri ale organizerji spaliate si
\ r" rl r Ir m i ; r c pr : n L e A Ii e r.r' . n r,.r,.s .rJ rul
a . lFtlrlrofrl'. ln aceste on.litii, formularca i.lcati...d este mai raptci:1,
,,L.rrdt al .r. r,r, lr/rrirtivcLr posil)iiitililc .ic trarispunere in spatiLrl grafic si
J-nr o r..r'. dc . ' l1i p" r t , ,.-j ^ " n .1 . ;/ a
. i. . 3 .t \'a z . r l, . m lp mo t. " i i f.J u .i r^ .r, rr:rr,. -J c ,1 , .:n.pl or \i r ceL nlli,l rl)rre o conlradic!ic. dc roz{)lr,areac:ircia depindc lormrrca
A .L..rar.! r.r.r:
' a, cr p d ri ( r , lp. . , er e. or g d n i ? F ra 6 ..' .n ^ " n tc \ i z rr,e
btF .ur,rL tor,
fl ,1r,1!(,lt:,rca abilititilor de scris-cjtit Din obscrvatiile noastre.
,: f ". ., , i r ' r , ipd lr'lIlti ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractcristicrj
i o .e ' -,i mJ ,r,,c \i !:i rea-
u-FcJra rr . r n pc r , p, 1 j \' 1 n F rru l u g :.;,,\i :te n rro :.lF{i e Irr lnrLl in compuncrc, afa cum s-ar p t€a crede, (lar ea apare sur-
,i rrLr-
.. '. pl" 1.1. 1de Lr n s i mp ro r ,1 . i e /i r..- ,,.r., bfdl n \r . u..,; I lr,rr liitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt. ID cazljstjca noastri,
. rr l),'ri.tel urmirit p. tot parcursul cicluilri pr;mar s-a do'.eclit
rr .'rl i . In r r r - lc lr , c iir . .p a .fi rmd fi j rte .h :\...ra t rl orrari G s.ri .
citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii l,,r,fl', dotat ,si a oblinut rezultate scoler.c semnlficatirc, clar' ma-
." ,ii"-i
ca irnica s: singularn cauzd. Dar pentnl ci noui ""*t ""f" ni "o rln.rlir o incct,reale cragerati ln scricre, dublati dc o u.oari
rr".u
_o n*ol
gcrat un asemenea puDct cle vedere credem ca esie "" lfi.l|i,lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc .misirlni. Pent.u
(crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at.r Si c1o\.a(t:i
scris_cititutui cc au o etio_ 'r,r,,rl-rca fi pent.d pirinti, . e:ista cle fapt d.cit o singur! pro-
logi. alii natural decii c.a a lcz;unilor organjcc, firi lrhrnn si anLrme,ritmLrl lent in scris Viteza redusi ilr sclis se
_de s; mai
i . . isl i r, r p. J , ^t ur p .; -,,.l a !o s i " ,;; i .i h,_ llr]Lrifcs|amai piegnant in copiereaunui tett si mai p|tin c\'!dcnt
r . rlor ' j ,i .i ' o rn .l r,l J r..L l
'i r r r ol- , iL, L. ,.. uprm ^
ndi m,tl . Ir compunere. iar,"cricroa dup:i dictarc .'ra leiati\'.ormali si
,. 1. ' - r , - r i. I .\; .n r I n ." l,,r'rtc bun;, cind a\'ea nomenic .lo bu.i (liripozitic. Din prnct d-.
' , t, ,.i "."r I r-, I rt.u.i ri
hj .,j t , ! 1, ; . i" . . 1 ,:r.:.,a r.j i ," L e e:Lt .rr ;. .a.l \,.lore mctric, copil l cr^ vioi. clar t)r'ec;zianiscirjlor.n era excc-
r rl' J,r,y.1
' \ , lr i 1 ,. 1 ,1 .o i . p. p./i :., l(,r.ti. Stingaci, a in\''i1at s, sc.ie cu mina.ir.eapti, apilrind Lrnelc
r " r r.r,a r. nr t.T ,..,, ,i .r.r,r,i j , pri rxr,t r.i .,:-r rl l;culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1 si sc laci {:.i pro-
r. , . ,: I t. 3 r 1. r , :. r,.; t.6 . o . .-, ' . d. .o.
p.rt ., l)lfme deoscbite. Citirea a fost de la inceput la niYclul cerinlclor
f6 o r ; , . o ^. : j. t6 .,.r,t.f,. : ,,t,LU r
', I to r fi I.o..i c_ t,rogramei 5colarc. .\1!i factori cLLcaracter. rlegaiiv nu au Putut ii
': l' ,' , . - ,p . ,r (c i -. n ; ,t rt , .- ,r,tu: L
l. ,i i :,,r,l ^ ln,si tn e\,id€ntd desi a 4osLsupus unci invi,siigalii psibo-m{r.licali
l, : -.r :.,.. r.r.,,r" .o ,u t,.i :. r .^ h" .....;.
lr. r,)r rl , . r r . r i i. ,.,.,.. -i n 1 1 .d ,,.r. r :.e /^. i i ../J.c :r .r
prehr.lte .je ?or'r.i.r r'n.,ecinat., iar clr timpol accsica In altd ordinc de j.lei, am prtui conslata cd sint urii disgrafici
se spcciali
,raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv. Reusita corectariii rLnei ii riislexicl care obljn r.zuliatc satisfa.Atoarc (asa cum a fost si
tulinrriri (azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci, ce pun in e!'i-
de limi)aj d.pinde ti de intiturarca cauzci carc a l)ro_
dfs-o. Prii rLmarc, ].:zi.rnea org.dlir:ij nlr poare tl intil rati, dar denli .caprcitatca rle str ctur:ire spajiala, d:ci di{iculti-ti1e provin
pr in co mu l ar oa t r nlc iic i d i n ,i o n r i e z l ti i n tr-o z rrr:i si ni toasA . pro- in urma schixnbedi clominanlei cercbrale, cum estr caa.l stjngacilor
(€sul reclipct.llt)r, dc)i a!r.joirs, cste posibil. r.ari il.loiata, in- care in\a!i, se scrie cr1 mina dreapt:i. in acelaii timp, trebuje sub-
treglrl proci:s ccmpensato:. i.ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd. de jii;at r':r l;i majofitatca cazurilor crr iulburiri de scris cltit sc ma-
int ; Dd e rca r . or lei l. r at ! : i d c p i o l L ,rl r,m c a a c c s ," ti a. nifesid deficicnle pregnante, p,. linia o"ganizirii spaljale, cit si
C alti cau2a frec.,ent incrirrinalA nr prod'rccr.:r lrU)of;rilor cle urrele deregl:id in organizarca temporalE. Dealtmjnteri noi ne-am
s cri:ci ti t f s t e ac eea t l s l s b e i (l c rl o l ti ri a mo tri c i ti i ti i si ..r a cl cfi referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor de orjen-
tare in spaliu Fi cle strlrcturare, in gcncral, a a.tivitilii in spatiu
' T . r. c s. u , N., x . x f , J j: i. lo9i( r lt n. x i. t . lir gr d j i . i , si timp, ca;i ]a imp.rtanla lor in {ormarea.leprir.!€ri:lordc scris-
linrir2 jrlri s.ris, alii r f ei! i. E. i Did. ii P. d. , i! 6?, ! s . 0 9 6 9 . citit. llai acliLrg:1mci pla!arca gafcnclor iD spatiLd paejnii pre-

68
 r- sau tulburarea acestora, cind fcnomenele astenice s'
zinti val,)are calitativi, in funclie de orientarea spatiaU si de or
gar:.izareasemnclor nu numai ca formi, dar si ca strrcturi ii suc
I ryh.r'llll
lnrlnl,,||/rila o lirsta mai mare.
lr nllir .atcgorie.le tulburari ce au un caldcter reacti'_ duc la
ccr;iunc. Pcntru citit, desfisLrr.areaacti\'itdtii presupnne respcctarcir (e se pot instala atit in
legjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:i *tr{ flr,f('a i;hibiliei satr a cxcitafici
i,i"i, cit si varbal lfomjnant in aceste stdri sint fobiile ii
Odati .u.rcsr,erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurl '",'t,,r, rurr'liint'i
lii'ir, ."-1".*, ILrlbrr;ri :n 'lora "i emori!-ar'rIi!i
indntirii irt yirst; si sporirea ri\.'elului dc inst.uirc se influcn, genFrar'
\,,,','r," i,anul .Jprr' le.urtani/'J a "'lemrl \erl'al. i'
teazi favora,Jil dezloltarea iimbajullri, in ansamblu si a scrjs-cit;- p nlru ;n\aralurn
t . 'r,,, 1 .or. f:;. ;n 'p..idl. "a,l :r,LFrcs'rl 'i
ttriui. in sprcial i,a rin ul lor, dezvoltaroa abiLiialilor de scris, in tur-
spc.ial, si a citit-scrisului, in Ceneral, contribuie Ia organizaren lr ,,,.,/, ,. \', tdr.a ,letrin lFr:r'r ti ''r'_"i t taLr 'l'termrna
I ,,rnfl l( \ico-graficc.
miscirjlr)r si a clatelor spa!io-temporale ca modalitdti de asamblarr
a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui irl lr/,,,1 Dtni ia un anumit sta.liu, acestea sirlt relati! normaie 9i
pro_
deslis r':lr.r' sl.ucturii activitetii. I tlr/ntgariz..aze sistemul psihic uman' sau in cazuri mai.
mbrginala a''cnluJrea lor 'i in'la-
,,,,',.'|,, ii ,le !'il'opaiulugi;
ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrc- lransrorme
1,,r,,.'.. rufr'1d :omir anra :rr m3n:'e'LJr'" pcrtoaner'le
cinte cu pri\.ir.. la strucrllra psihologicA a unor factori care prin |-':roparid fd\or','Fa,: Jt."olLnr"d dicdrm i(e a per
r,,
fragilitater ti slaba lor o.ganizarc ori nedezroltare ti nematuri- '",;1,, '..1;i. psih:cc (a.de-
,,,'],','."'ii irn-,;i""tr.ou lnegala I frnc!irl''r 'Fca
zare, ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice, pot pro\:oca di- i,,,,,ir.r (, mpurr-mFnle baTaleiiF pa mpul\i\rtdtF s rpraapre'icrF
lr
ficL t;li ir) iormarca clep.inderilor dc scris-citit sau tulbureri ale ,i',, l|;.",,'fl. pc rrr'.epribilirale hipPr'mori\ilarc inerli' elc
actclor loiico-gralkie. ,hem in vedere aspcctel-ace tin atit de nor- o.gor;.,r, Lleterm:nat dc :n'Jfitien!ele \;.-
.: , , .,n ta r5iloDori?
nircrrrl
malitatea t)elsoane;, cil si dc.elc caru se incadreaz, in psihopato- 1,.;;,,:i; ,",;';;, ;r;, ." rianiic-La mnditi'ari prnnu '\a1c rr.
logia margjiralaL si marca psilropatologic. Astfcl, instalarea unor si s'P"rfr:dI1:.
J,r', af" l t'-\nli1'onalc. pr:n pre'Fnla lioililslii
Lrcir
Ienomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici r, ,m.riil.r. .;t .i prin n.-pa|ir' rcd dP J arlionJ orLlonar'
a peNoanei consunullLi nervos ridicat ti epuizant cc afe'rd1. irbiFc\ii r^cp'/li\' uot pr'-
i.,r,r^',.f ,,, e.ro, tie "b:'ci.
cletermini firarca oboselii. ,.,1., Lll r"ir: dislexo-disgrafi'^ :1 rrnar' ^.h:''l'l 'i-.1]:\?-
Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare a .,1|l.r'c, i liD.a do ufLJn:/rrc in Lr]rI r'lional LlLr@ld rmpreuL-
cistFmlil
activitilii intelcctuale, se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si de r'.1'1:; a,rli elilcr d" ' ri - iL r :i d"Torga ;zeJla
fixare a alenli€i asrpra modului dc .ezoh'are a problemei, percepe- ' ". FDri r'lerilor prin lulburarea.uner
,.trr1-rL ; , Ia '1 al , F, 'rolra"ii
a'lrutare
r.e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod ero- ,, ,.rmir. \erie:, nin : ifL'r ' ^ acr;LIn";mplr'1tN ;ntr-o at,3rc
nat, fragme,ltar, disparat sau lacdnar, apare o reduclie a calite- i;,, d;lavorabile, in formarea dc scris-
il?.r ed
tilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb;ri iD slera "i,,.,"
,,"' ..t. i,"ir,' r,r,;o .pit'ptoidLt (saJ 'leprinderilor dcoareca
'')s1:LL!ioralSr
afectivitilii. Toate acestea. ia LLnloc. pot inlluenta lormarca si {i- ,no. tfasalJri r^8"ri\e d.: personbliLale
i..'1.ir.:",. 'n'turur", jur' nrrr'rpr,(a
r.area pertunalitif i dizarrnonice, caracterizath prin comportamente t.,r'iriirt"a ut.ctita, Degdti\icm iaia de pcrsoarrelodrn
specificc i.. plar €\tern, dlrtre carc ceto cc devin dominante sc iir stiritor ernolionale, nervozitat€r 'ti iritabi-
,i.i."i
refere la manifestarea an\ictilii, a n.liDi.jtii, a irascibilitifii, a tul- jlt'"t" lr"" iletermini instabllitate in activitate 9i oscilafii com-
-""ip"i"*a
burlrilor dc somnj a cefalcii, a cm:tcrii crcitabilititii motorji ti "t"., ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in an'rmitc p,e-
dezorganizarea mlscririlor, lipsa de sincronizare in acliuni sau dim- rrrrtamerialc
-ii""ir""tm
li"ii". aseminatoarc apar qi in psihopatia schizoidd'
patriyi, iDstalarea iniribitiei, a apatieij a inicrcsuloi scizut pentru
il:Lr noia clo:ninanti, care clczorganjzeazasistemul lexico-grafic' este
activitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu. dezloitiri motrice si a stingdcici in acliunr'
Pornind de la aceste caracteristici, pe fordul Fersonalitdtii isi puil ,,.1"n"., it*fi"i""t"i
Furm" inai L)oJr.. Jr .arF '; I 'i ele 'mlrl rn,fr'rmdrea de-
amprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativ 'die
ota ilc
intrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de rr'rdcril, r l.xi' -rr,rfj'c. irt rFle 'F rrr o

70
tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagil
aciitit.rtc I.
lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze, elc sc
trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiar
se p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia.
Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-seman-
tice. dar im;)r"ach(ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agra-
fici-disgraiiei si aler.ici-dis1e:riei.
4
I. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEIN TULBURARILE

jdeea cd ir manife"Ldrea dezvoltarFdd,sgrafiei-

,.lrr nind Jc la vi
lhl,ri.i ..{i"La un anumiL specjfic la p\ersoanele cu rrete;t nor_
mrl lrlii de cele handicapate mental, senzorial si psihic, clar si
0 ln,rliit-di e d' piemFnre.,munF, noi le lraum De de o part".
lrlr-.r r r;ngur _.dpitol pentrJ a sroliria ur'taled ai.esiora,iir pc
tlF.,ll;, parte le Srupbm pF sub.ap'rojp deoar.cc dorirn .;.;r_
flrr,lh,:: \p^.il,it1lea lor. ln pri,na paj-tc, vom inFrca sa sur_
lr llLlim intrcdul complex dc triisAtrri djsjpxj.o-djsprafioece aoar.
In Id c-p:ii afe(lali oe asemcnpdrulburari-.i, ir roneral.
',p('(iJl.
h 1,,,1. per<oa,rclenormale, iar in srbcapitolelFrrmatoar" -ne vom
Si
lln,. ir, mod deosebit, pe caracte sticile specifice categoriei res_
Pt(li\"e Je hrndi.apari Aic tu.rJrile so compticd penh.r c6 avem
(a-!r la(c cu o dubli deficienta .i arume: iorma p?jmari si do_
mlnar.ti. .e consrd d:n dFli.i,nla menLala.senzoriaLasaLrpsjhicd
tl l,andicapul lerico-grafic, ca torma se(undara. pF linSa ;cesrpa,
lntpc\j.r, dc celc maj multc ori, ri alte aJecuiJniorganic; sau D6i_
llkc ,Jf.' ingrel,neazamai mulr procesul recupcrat;r. '
Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj,n cu aiir
mar n€cesare cu clt acest€a au profunde irnplicalii in dezvolta,rea
pslhica a
_irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare. in general, copiii
.are prezinta tulburdri ale scris-cititului manifesti si in plairut
ovolutiei psihice anumite drnineri in uftn.e dabnate reDulsiei Den-
tru rfortul jnteleclual. slabei molivalii Sj jnler€,sului icazut ien-
tru dorivilarea scolara la .are se adauge, treirea dranaticl a
r'$ec.rilor rcperate la in\erature. prelungirea tuiburarilor de 6cds-
cltil. (,1 urmare a necorcrlArij loT la timp, duoe la automatizarea
U., \:erza, E., Ptiiolagic .irsfelor, Buc, Ed. Did. acestora_Si la instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cd, efor-
turile sale sint zadamice. el fiind ,,sortit; se suporte handicapul
rcrF1t\clivto;,tl viata. Pe acest fond se instaleaze o stare nevroticd.
 s .ri e (l c l rrl b rri r' s PrL rn d arc;n pl arul d' dlrtonalS. separareacLrvinlelortn siLabe>i scriere ondulata, cHea
c e a rrd P dLpa. jne.
i"ri;.:i ''p 'i r , li" . ' i al P e rs o n d l i ta l i i C a a ta re . d e\i ne i nuri l6 o I'r rll nspcctulde imprecizi€;
'r 4) lrislpro-disarolioputd. ,tumitd .{i cox\erulird D€ntru cri mul[i
pr rm.n ra i e . I n plJ : , a n e ,e \i re l i i c u n o d :te ri i l u l b' rrarrr' r s' r si I
ii,i;i ,i; i"rictirli orcsLoraim.diar dJpa in\talarea lor' arlr'rl o neaeA, a entitate de sinF sratatoare.i u consideri ca fiino
tr In,rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Asemenea
irfm,. intilnim pe fondul afaziei, afatiei, hipoacuziei etc.
A. DISGRAI'IA $I DlSl,EXIr\ 1) I)islp.ro-ditgralia motr'Fa aparc Lrrmap a tutburjritor d-
",
fi,trlcitatc $i duce cel mai des la un scris
iN CONDITIII,E INTELECTULUI NORtr]IAL ilizibil. Scris-cititul unor
.rtlal de su.,i,.ri esto naslijcnt, ncregJlat. inegal, tremurat, ten-
Daie cilirorrrl s a cdificdt - I redem - in paginile rnterroarc rllnnt. ri8id. prost urgdnirar, ),pproporrinnaL .orfur Frc. si in
,,, pr'rrr, la fd,lorii eLiologiciai tLllburdriior icris-cilrtulur' acrrm ll o.
,; i*t. p".. intreb;ri jusLificdre: la (P \il.st; apar ase ti) Disle&-disgnfia Jirearii, considerata ca {iiDd o incaDacitate.
',rele frecrenli aLr cle ? .Lrm se manite\ta: I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul ,au sarirea peste
I rF 'Jm
-.".-'*'il"ri.; ritc cl, er' Nui rom ircerca sa ra\pLrndemia a'esre
;iii";;. rnolc spalii, ldsindu-le libere (in scris).
,nrtcbjr; ca 'i ra alrPle, pornind atil de la exper'cnta noaqrri' It. linge aceste fome, au rnai fost descrise unele categorii. luin_
ilo.o"ii"a,, ii ri a" tu \alorificaredun'r date eYisteni' in litcrarurd ,lrFse c, p,ri,.t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sis-
a? lf, inceput sLrblinipm'5 in araliTa manife"r;rii l(mul cerebral implicat (Leapidevski, Hvatrev), dar nu au o circu-
""",r"iit"i".-o;
i"ri'.i.aliror- am tuar in .orsjderali' \pc'if:'Lrl limbii
tcno
rumanc. pe.i,""ri.-itit
u parte. iar pe de alrr parLe.ca. majoriLalFa In adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta
::nt Inmune si in allF irmo trn slrc'
nenctor p' rir, lc pr./entam lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr;n urmar'e, le pufem diagnostica nu-
cial in cele curopene). rrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcs-
"'i"'iri*it"."
ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de lxr'live, prin instmire adccvatd. Acest timp difere de b o cate-
d;Jexie-rlisg.afie cc prezinti fiecare o seri€ de elemente comune Horjc dc copii le alta, in raport de o serie de factori prinire care
.i sDecificc.frirlrF,Flc mai impurldnt' \irt: rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid, motivatia pentru acti\.i-
prin-
I' O; t."'o-u;'U'tlia !D'.ifi.d sdu propti"'?i'o. man:feslalA lrtc. cfurrul "i exer.ilijlts l.lecluare, merodotogiaprodarii scr's-
1i i.,.*ri"ii para'rorat,, in rurmar'a abili rbliinr dP 3 ";L: i r'llirului .i. i.r !eneral. rndLe.onditiile n"ecsarelorniarii dcprinde-
'' rlL;lil. nai pregnrrnte dpar ir di(tare 5i-compu- r'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate
..rie. Lrifi' 'c'e
i:r..4". p";t; cnpia un"lc c*G-. 'i <il5bi6i la 'iLir" subie^rir lrlr-Jn ,aJilol antei-ior).ln condiUi obi,nuile d. ,.olarizare, Lrn
,'- ,i-',.-*r,; irr a@asta tat'goriP nu poi e'ectua,leg;tura rliagnusri. prpcis logopedj,, .are sa aiba in vedore nu numai Ia(-
grafome. rntr" sunctele aLrziicsi literFre scrtc' to.ji etiologici, dar ti cei de naturd simptomatologice, [ngvistic;
i;ire \im\"lLr; .l
C, :r.re ci D,l {rie o alli l'tera dec;t s rretul auTrt: ti psihologicS-pedagogjcl, devine oportun din clasa a II-a, iar iD
-ii r^i"i,:lilo""1" ii ,toturi" sau d' dP2aottorpscu stru'rxrd/r' rnele cazurj, de la sfirsitut clasei I. Chi€r dacd ta sfirsihrl primu-
,:,.ii" i':i."i"l ii'^.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms Ifli an dp ..ol"rizare obsprv:im, l rnii r opii, cd au fon formare
.. .".""t""i-"ii prin arePa ci. subieclii respedi\ i nLr p 'i" realr'za nb iteii alc scris-cititului, ele au - totu$i - un caracter fragil 5i
;-;;",; ,,;.",^" in acl,iziria *cric-cirit rlui. 'Lr toale elorturrrP lnbil. Inci se mentin fenomene negative, ce sc datoresc nettepi-
'i"
prc\upun'. adeseori,ca bara ci srd o cauzi.ee- njrii sufi.iertr a scris-cjtitul i, a posibilititilor limitarte de analizd
i";i;; :;
".
r. rr,..: rerom, nclc disorlograti'e 'a se manifeste difi'Jll;1i fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gm-
""ti"" prupo-
i.' l"i"r"s..; -=irnua u rilor crafic'. l literelor' cLr\intplor' grd- fic6 a sunetului rostit, a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si
z:tiitoi sisintaemclor Astrel apar frec\entp omisjuni atit r ortoepice etc. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene
i"-.i".. rii".*tJ.. cit .i a.uvi;1P1<lr. inl'x"uiri-substiluiri'onf ' similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-dis€F,afie,dar ele
nu au un ,-'aracterconstant Si dispar de la sine, odatd cu lnsu9irea

:3'-'!,i*iffi ":lf,'i'i;
TJff ilt'',i":::'":i?"?,-,'fri'::ii""*", clrno9tintelor necesare. Rezultd, a;sdar, cd o card,cteristicdgenerald
a disle-Eiei-d.haraJiei,cd nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1LLtr
 c d. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra . p ' i n can' ol i dor' a ' l llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit
d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n tt ltr,l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc
V; no' i l .,r t r ls ir c s i p ,i n l rv i tPo
- ' f i". .;"a
rrrln-r'ititLlluj, iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze po-
i, h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr;F .i mai ,u " eam;.' rll)l[. , c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr, 3).
clr , sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre n d \i d dpar v (FrrP o rbt)iii respectivi au fost testati, dupi un numdr de ani, din pr.rncr
or r s or ale. o a a rc . i ' r' " d rp dz' n LdLP S or:;l eI' dr - ri" \,dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit, 1a sfir$iul clasei
,"".
i".1, r".i ,t'"1
, , 't'r t-i a g u ' fra I o l " b " rd to r :i o n Il r de gcolarilare. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra
' LnR l d
'* n. . nl, J . oc A
I 'r, i a cl .r b: . . r i' ' t J dr d l r d e e i s c rm rrrt i r i n 'i 8r' r pe Ll r' 1r-' i c' rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni,ei rlnei etiologii
durri cum urmcaza: r,rtnplr\e nu in toat€ oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului
'-C.r"" !F cdraLlpr'/'d;. or; rrr ||qrrs i'Inil ,rls-(,itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric
f.,.i*irrtor,
.p." ai"op'u. .; i.r. ulomira-Li e"L, rjB d;iatea rcorJdrea cecd rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea
'i
ci auce ta forme colturoasc, ingustate 9i inghesuite' lrrrlruirii. Pe de alti part€, din toialul oLlriilor investigati. ta 5
crroa a ll-J clrprind€ s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"- ,|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului, d$i nu am putut pune in
rur;ra care,r dirn"n,iL-,,d Jirerelor .sl. rercgula,a. dinLl imPresrd rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic
ci intregul grafism este n€g1ijent, ldbdriat si lsni' ',.mnificativ notat. Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbu-
GNpa a III-a sc rcfere la subi€clii jmpulsili ce executa ur /:l- tra- liriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin
.'. raf d. tfe 'p:ral. ripsrrc'o nrgan'2"n .d fer-iitrte. '. fdiE t,\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd ;i nu putea
tr.J, iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n' I oproact'r fl .riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.
"t""tl ''in'uzI
organizarc a pagjnii.
GrLroa a I-.r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd
u" s.utls- distrof;tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseu-
i,;i. "i"' lirp,it;rJarca. hipermctri;, ljpsa (le orsanizare pun l\
i i sk sD bi -
""""- lor motorii.
!n cvidenti diiicriltitile
Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet, p(-cis ; la acL'llia
ap.,r' , Lf"f m rs.i.: ,r- or'ra'e" rf-scJl 'i pr.j:r ri ' r'1 I' I3i*'
I rrL.a ,-ri t,rJrli. t.;n r | .'-,lnrri ' r'1- i rfb l
' ti:r'ri.)
cu corca9e,d€nolind rrcindeminEre.
cu rLale bL.:LFd,rr, bL' r.mdr' al .J porn:nd d la 'un a I '|.. ' i:i lu
!i - !t
e1:olo,{:ci,a .Lrlrird,rir r'l4Iit: .l;ntre moLri ilale ps'homorrrcr- 9r i
tar. .l .le.\olr"r.d o!pr; e-ilJr I e "ri'-':tiL d i 'lp la rc'a!14
-t,
,rintre \' rL ( \'r,s cir;1. i_'; dir, poriodJa ofe c lir; sc prr L..- l .:
p rlLar: €1" d:ssr alie di.le\i i rr ia. ;ar"pelr 'r d''r-
ld,. ' 'or
\iraLi .u (drrcr.r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J'Llbur'-
,1;a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in
rilnr rc,pc,L:\'.. Ddr a.asla nu 'n' arnr, c; i_ tuat '!'!r'i-:.' '
(iapjtolLrl antcrj.r, manifestiril€ iulburerilor limbajrlui scris-citit
eJsta c;ndir:ilp in, r'minaLe,apar, farA F hi\o'. tr lbLrtr dl" r'm-
preocu-
bairlui scr;.- i!il, deoarec. c'ldrea lor e5tP po"ibil; pr:n aLr ur crentai extrem de larg .ji aLr o evolutie de la simplu la
Ddi"a pentrLr (lFl\,,llarpa p'ihici armorioas' d roprl rlu s Drrn complex, pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu
iol".:re- m.t.rl .:ogiPi adec\ate de predare-in\i!arc n scoara- inaiitarea in lirsle a logopatului. Tulburirilc scnis-cititului au o
i de l- a'P\1e,^nc'dcrpnte.noi Jm:nve:tgal i.ihreitA n€gatire asopra personalitAtii, atu.ci cind ele se con-
"rnjnrl ftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate. EsL1]
I Aj u rias uer r a, J , A tz i a s . M. Dennef , A., critll oo- remnificatir. atit pentru terapie, cit ti pentru imprimarea unui anu-
Bucureili. Ed. D Fi Fed, p. 238.
1981), mit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic
Iii&lti,

i7
 .l l{ o i n um it ii , r , t , Niiri , ." l ,,i ,r4 ru I,l c c o m p o rl a S rdde di feri t,.
' k,
,| ' rtl (tr l. . : dj. , l) . r . ,,,,.t t^ ,r,r v c d e re d isgrafi .i i si di sl ,,
rw
I
1. SCRTS.CITTIfUL INCET, LE.NT, STACAI'O

L t rl trt ' lsc-a u i n c a d rat i n urmdtoarel .

'
r l. ll n (!ta f i p, . , i, r , , L ,l r
nlrflorli : I lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disle-
tlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu ;i citcsc cxtrem
tt (!'pii ,rr,. , L, ,,,l|rttr.|ltircazi delicienla respective Si nici
tu'slzcirlr'i rr,,,rl,",l,I ll'. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii ; l fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd. De multe ori,
rl l .r' ne(ibscrvati mai cu se;rmi in condiliilc unei exigente 9co-
It i1't,ii ,,,r' r'r,tz('ozideJicienlarespectivd ta altii, itar nu i9i l|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp .orelcaza lar u oreocuoare alccll-
(hr r.,ir,,,, ,l, lxr)t,rjilelor di{icult59i; lrxrlrl,,lin prrred fdmiliei. ppnlru efc.ruaroa remel,,r dn acr.a :i
(.) rl'l)ii ,:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei, cit IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. Astfel dc copii intim-
si iir ll1ii, dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta l'l'ri dificultet rnai mari la scris, dar manifestn o oare(are repul3i--
.i ,)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive; tl tx'ntflr citit. Deti pare sr.trprinzatof, dificuldtile cele mai preg-
(J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar- rrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur
l, \1. I I aldra rirm,rlui lnnt. adoprir ii s.ris ,i parlial in , itir,
.alJile in indepdrtarea lor depunind - totodati - un efort activ "
rli-,t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{e-
tn raport cu influentelc logopedicer. Copiii cu tulbureri ale tim- tn|lor (fig. l). Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si-
bajului scris-citil. din ultima categorie, prezintl o serie de avan-
taje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor
corftrte, decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc
facil, fiind srr;linutc de un efort continulr. ln actilltatea scolari.
imprr.sioneazaprin our'nrJ lor ar,,jroalf de a ob\ine reluLrdle .il "L €--t( Z.J"**
mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint C,-ntz.<-:..
solicitati si scl;e mai pulin, chiar dace acestea comport; Lrn erad
do drfi ulrare ,p.fira {.um \rnt mrrcmaricil ,i €ramrli.r).
In continuare, vom incc.ca se analizim toate manifcstArile pe
care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice.
Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specia-
litate, iar altole a fost abordate cu totul snoradic. Existi si o ait!
,rl.gorie la ar,.np \om reJ*r: ri Lp carF - prubabil - .rnji aLrrofi
ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomato-
\,'/^ r;/4 ^.o/|,-,t -Q'-,>* !" -^t-*,--t;
ogiFi di5brdf'e .i Lltst.xici Dar. ori do cite ori \'om dved o.dzia, ,*^^ ul, ^ ,L-- ! t 1l, '"xr,tl nau &^^' , .
\om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la
Dr.ulpma di.(,ra n. Ordirea pe ,ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru ,,
consicl€rbn ii .ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul -1"*t,tu
"".A;4" A"^- b* i +1,,-^.,*
,,1 q L!a4 /^ ,44 iLii,; r.4q ?.!*" ,
ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Nici nu -,^L',, -
-J* t'^ , h -J"
-
"'"^..-JJ a .;1L,.:,.1- l,;
arn putee face o asemenea afirmalie, data fiind. pe de o parte,
'omplcxitated n). iIF\tarilor \pc(ii',c. iar p. ctealrd. arit do;arcd L r^
cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la l--u,J 2 /.,,"^- !. .", ^ut L.c*.!rJ
1".
^
,,.;r-Lr, ; t;,,>L ,r"L *J,^"/ , y13o, t7e/n'
^'^,L ^".pt
\.e I za,
Alalclc
E., Carc.teristicile
(:nivefsitdtii
diNletiei ti .lisgrdliei lo tcol4ri,
Bucure,sti, Psihologje, r 9?0 , p . 1 6 1 - 1 6 5 ,
\n
,^,L-, * t"l*, * * *.*u h.".-.t-;-
Fi g. l . S cri rul di rgr.i i .al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .77.l taf.i nte1..1i /ns trl eri of,rl .

?8
tdaiii capilul s.r;o foart€ merunt, ,.puchiDosrr, inghesrie SraI,
mele, dintl impresia suprapuerii lljl, iar in altelc, grtr{emfl tth,l*u
rint ircgale c:1 mirime fi depd.sescspaliul n.rrmal djn pirgin,
(fig. 2,3). Dc r.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia, i,)Imi,
s.risului (lcyirc normaii, iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca,iii
progresee\'ldcnt. atit in cec,r.e prilcsto rapidjtatea,cit fi jotnl!
iste con,sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac

G7L.',
tJ).|t ./^ r)tJJ)t

.;. J,,r,; ,r/-.4 a**; *-

d")
-.A
,"t.
-'.
.. *
-e".rl'"t,io
,,lc..z,o ,r .a s l" i;z ,t'!-"l&/iL tu,
/.t.,; &,!.o i, ,1k ,1.-*
"
,, ), -^1ro il-dux )a.a aa.u.tL
j|,.....,,-.^L 'cfu ,ti,;1 ,c\f, hL\
id.rnd t4 .a @4
ful
-a-1 AL 4^W,L 4^,4
I 24,+,r/-y'JL,,a,"-,y .ti i,y rd-r4 /.aru-
'ti-^l'zt . . y-u .,,c.''.1 ! !i ! a. \(.el .ri .oti i i L.. 1 r' nl i r:r' r
' /i l l i ' r'
nrrrl x i L' rx r'

/Lc". ,,1,4^ r',^ /L-9/,u:f4 i L # ]a

r,l i l at!.l ' ,.' rap.,-(ti .i . i tlt er es|r l per lt f . r lect ur ir se m anif cst h 'r ']
>a.-lt .r,it. ,,, i2..t ln ),u-r4-, JS
/ uw), Ini j l ocLtl ci asei a IV -a
r ': f r ' : ' r ' i : ri
\J' ..' n' r. I p;' . ' ^: ' -
'
< , r idni . L; . n ar ', 'r I ar d't r L r
.,Io-t.: Ii ,," :
#* ,r- /'u; Ial^ or r.i,nn-rd L ,,.;',:.- \.' ,1 ir'rr'' "
l i - . " . 1ol
t^,"o-n--n -;,\^"'d ' i \i .i rrl ].Fl - r ' J r Lr ir '-' r'l ''i
t ur r l^ L"
:i4-,2:, -& 1,. 'lr r i' l': li
"n :r- i 'r " S'I
nL, s,. ;a/.-)J, a ,.,
fr.1-1"fi U r.; '1 "1" 'o: Jr 'lr p
-t., '; " ,," ,:;,' ' ' i ,." ,, " . - , . p. . , oi
, , ' ,i ,. r,ui . dc- ^lr 1r . . L , ^i m al
-J1tl -
i.^.pJ..",t uy L- V;-".pt * uxi lo hiz *,,r o usoa.i stingicic sau ]:'tcralitaic irrcruci:at'A' dar
.sa-,a1 i,.r '',,'lfl, ;.i "ii"t,l
, ,;" p.',r protieme acoselitc in in\'alarca scrlsrtllli c'-1 mina
)--.:.1rrzi l'., te..\t//"a L,, ,,,,1:,-c; posibil'r pnLrcrea
rircanti. i-)il.I rrrLnct Cc veclere motric, nu a lost
t.t i' *. .-n L-7 ;-,L'J. .r . i u, ri a ." Jr t' l r "f d_i.
: "r la r ' i Jr P s- n'aniI t ' a m n_
" / bt 4a,aL1 p1,.,t7.*" l i 8r, l E I t r l \ : a opi) ' ' 'i' r - | r r "n
.,ea , i . rul r rti
* ? Ck- n' ai sui ceea cc ne- a dct er n, inat s'L incadr im
coPiii
-2/r1! /?ada1 t2 /, 2"3-:-
y';71-x1ht t" " " i " * .1" "
Y -:iJI
)tclr... gr avc m : !
rej D ectl ri i 11 al ti .ateg or ie, ( u lm plicalii m ai 9i
'o! i-
lran /qLdIf ,i ri ' -,. '- t . . ''^. t ' ot lr ": nr I J"
"iLr '
( lh cl.sa 2 lI i' '' ri
,;' r, . r " 'i n; 'ir il f \ '1" r d' - D
F ig 2. S . . s r l unui lofil d islr d ic si d jsl( r i. r'
': ": ^ri pi L : r : - '
8l
80
 .lrn c-rt,SUrir 'elor dF,.risc Ia capirotuLerinlogiej, nJ JL p,rLrr I

In ljt-^ratura de spcrialitate, viteza realusd a citirii si scrierii esl

"5"',"'l""?i:x
illllll,x, u'i
l"j"l*l'?:: '"'iio*i!
ii"i;,"fi'1ii'""'f
c'mponentcs:r'5icr'
.
l.erri dc ^xi\r, !a alrnr manif(-r;ri, d(tfcl .it Fa dcvinc o torm, Ii'J'i,ri., ,,i;;"i';i;i vai aesraua.pcrcepe
\c "I, l"r; i1 . ,.1-,.1fcn.'nen.lor dislexn-disgraij... Dar \F ...c1
cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii ;'ll.':lllll,l:".::";Ll1':l:;:1' J"ii
;l;i':],:;!'""'JJ,qlT'l'-
noatte
ra dirgrafici si dislexici estc redlrs. Ed. Claparade propune termc
nul de _,,brarlilexic{. pentru citirea lentA (ieduse) - po;nind (lc ta
:Ul:J"::
J,lil;;;j;m"ili"l',r";:..":.t:"llll'x
illiii":
termenrjl de bradilalie folosit de multa \,reme in <iescrierea vor_
birii sacadate, lente, rarc. Atunci se poate spune ci e:risti
-j'll;,$531.'1"
:lit"i"[:i';:.,:'
ilrll;:ii,n.li':lifi or \ -
bracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere, mai cu seami cA iiaici
o l l ,l ,,r' .i frdzP l " r, dr Ll in cr L! / a ( ur r cent r t r ii acr pr a 'r nr r aI lLor
,i ..,b , unr , \ . , r n m ai , i, dFplin* r . l! , 1 . l ', -
l ;,;.,;,,. .;;;;-,.,i
fenomenul se manifesta mai evident si mai pregnant. Au existai ' gr '- r t r al'
i ,tr i | r i nrrcgi r, a rn 'r I nf , 'r m alir Dc aici : i o \ Fr 'c dc
incer,ir: dp mi.urdro a \:re7^i ciririi. compai,lii tbcind.r_seInrr,. qi r 3, r , 'r la'er lJ un^' r 'lcr 'nlc c^ sL
(ooiii dotdti in c:l:rea rapida \i dcpi cdrc i;rimpinau difi.Lrttali. iF ,,,..' ..,cl' i.r.erei c.ur,i l ir c
.l (l!'27) e5te de parere ca un dictexic circqrr
"..t:"I:.Brchmdnn
1F lr_ ,t ld ti or'mai l e.l, comparari\ .u normalul. j.p bun;i drop_
14LnM.*Crit,nhrI afirmi ca, ficc"re (op'l dislcxic .:t.iF
'r"-iln. HFmrr,d -stc \atirhila. .n"nu spec:at.pentrJ disl.x (ul n\ n J=.
\rF..-nl".. .a fa.d prl'rracF qnfpl. .upi i sau auot-.
-ton. lk)firr- xt4.A(\. . "\..
1('nI i: rr Ump re , rtesc .J voce joasE. rre.. pcsre rerr pred rcpeJ-.
rar .r*o , r^.{ - | \n.F tare. sF gribe..c, curpcr;tLrd;neJfijnd al-
tFrdlii
.1r qr .dp 8rc., i.l- _ddrurateghi^:rului. TutLrci.m.jorirare., dirtox _
cx.4r.le"., rlor gr."es. Drin taptLrl.a. ci rind
f" a^-, J^"tN Ntltastl-l^ilNd
'r
citcsc Dre.r incel*. fuL "*A
b"','+ At-hJ,r.il.aL^^{aN^- . .'
n
e"ffi:ffin; i;;- ;;I[k^,!-t's- iilht'i
)r^' /04r'
.,].DIIIICUT,TATI TN
CORELA.BEA COMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI,UL lag0t6- Xr,,rv{nitg "I'tt;w^
GARFTC SI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI,
AL SIMBOLURILOR LDXTEI
Kilf.'fu'n";:t42^i *'o &{tP
r,rf!,6 ' 4r,tnfutu-,\L .4!*.Wtn^ '1a' ,, lt'
nt
,
\ . ,.1 , . . r l ii. r l. i: i r u L .s ,,1 ,2 .o a ti L t, .a p i i i .r u J ,l af. p-:
trtr")ffit)f, ivliint,.tii',
I ic ; n o rmdla, c it - i ld. p i .r l r" n d j ,a p n c i tl p te , I \aL.u
riri psihice -- cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenome-
r!,tu,r.
",nfr.
'V1l\lt- 'm tNA*'@lw*fr^W
ML t-C-]\t wt a-.,
^4',v 1,w/nw-'vF'-n';' ^-\a'
trd6 lnL J'rNt\lY
nele sint,Jnai accentuate. ln principal, ascmenea clifi;ulti.li
tolcsc
s. da_ $& 4$ t- dt*-,
'l{u'tX tV'm-v
de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\,izu;le si in
_rulburirilor
fuNd /i;r&wrt' 4w-7ut4. flh:@b
gcncral, dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii
trv(] asupra cfcctuirii operatiilor de analizi-sintezA
n;pa-
9i rtiscririi_ n'fr^,;E
W'frhk;tL tt'Y,
rt, a"'elY$*
nA rii si mb olur iio. ! er b. le
In planul lcriei, difi.uitdtile se mar,ifestE prin neprltirlta.r)pi- X"ffi # ;ttdl"Tra.','/L1f)E#","^ r;u4rd
lullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un intreg, ca o entilate
h irlfd K^-.<P4!tv'D^- fv4^x ^L b4r u/N
t C ri tc h 1. y, M.. 1 lL. DLtslet:ia ChilLl, li- illt o m H e i n . n l o n n , ) \ tc fri* * I
.l,.ol I]ockq I nrited, ri
Fi . ,1. S cri srl rD ci l el i 1. , l i n.l as a .l f_a nr l nr' !

a2 83
 n'ri, inrr r,.J.1rry,i ,,tr,rponeit.; \.izrnle. lntrc celc .lord componenic,!,izuali si a,,rdi-
sen..rat ., J,.r €lementc cu ramifi.;Llr
c o l ah rrlF ld iil LIE id ee a de bdz . i ri\ r, trebuie si exisle unit:rtc si eclrilibru pcrtru a put€a rcpr(F
Crilchley sintetizeaz:i alarcte
adunat( ilL(1', grafic, conpiexul sonor. t) astfel dc ilni,.ate si cchilibru fa-
,t. ,l l: "-r,'efi !:p rFr..,i,.r".-:li li'l:;i,.:"', ?,]:::'i,;l , lit(are frorclionerea,ir planul iclcaliei. a operaliilor dc anallz:l-
ii. ,d d e Itru re ,.. ,.y i \L d o , .drcs,,ri a ..r. r rlt7ii, ca -(i a cerlorcle comparar(r!i dis(r.iminar'ri' grafen(,lor irr
,: r, 1'. -i ,,: r-,:r.c ,"c. t; . , i c , r
ur"'re .o .L rr!j .a ,...mc n r.. " rnri \,{lorea rcrlirrii kr difefentialc (fig. i)-
,p " .tt,. .' a" . ,-,
,r ! Lr r j : 1( . . - t j . l ^ rru r,p D o t ti . rrp ri r.. 'Il)ate acesie ri;iic!ltiili
l F)'1' fa.i sil aparli, la a.uastfi catcgorio de dis-
;::[ii:"ii:i":",1iiXi::
ii:"]::li:*
ff',l:l'j"m:^;Ui
;:*,ll: I f,llici, o scri! de caractcristicipe care lc sintctiz:im astfel:
|misilrni (]c grrlcme si culinte ;
- grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur grad ' actilrgiri de grli€me si cu!-jnie;
, rrr: 1. n, , u u lu .6 mai mar.' de difi-
'l1. lr J : it dctermiri pe disle:ii(l ir'rlocujrealuror gralcme cu altelc i
!a l rrii I Le Sh jcire r lor; , contopir.a unor cllvjnt€ priD alungirea unor ljnii cc unesc cL1-
J."_"lili nr. difercnt;erea r:ur.ilrehr si Iiterelor ascminitoarr
_,,: pun.L riniell'r.so.cl,ivc;
.un -- c1elect.re au.titi\,;
rrr.spcclarea spaliului paginii, ce se poate manifcsta priLl rc-
- gr.utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.lrl urmiitof .jj
| .,,/inr.' 'r -t ..,ri. C. t:ti^in.l_, ., , :r.ru".i..r darea inegal:r a unor grafeme, sirirca unor tindlrri, inciLecarea
I Jist^\i r:ii ahora si Prin ncpistrarca direclici clc scris, adoptind o pozillo
i ; : j; -'t " ' J u i "i Ia ' ,m.-u r-r:n i ..rl.,, lr - - .Li.r *. ari prca j.s, .ri prca sus - nr pai:tea dlrapt:r a rindtllul
- g*'.lili in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor: ({ir'. 6. -,')I
l]:i milrifestarea s.rrisullri ra nr oglindr"r !:rrl a uDor lenornene are-
. -,.r. )r \r tlj.ur\ofartjce,
DUrrlr,r m:inartoareDrijr J,rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo.ul ait'ria.
, ,.."_ f". ' t. r.'!.pd tucmei udrF h rcxr, lui .i a.1rug"re,
,, ,tl .,,i
., .. , .:"p pJr \. r,imrr, ^. .,r .^, . 6\ .; . f) r
!
- .mrierea .
unor f(rleme sau .jhiar cuvintc;
r f,r.ecta a accenilllui, mai cu seama
Fe cn|itlier. dS*F+-
";,i,fi,l":.
- m'sciri ate buzeior si emitcrea I \' dlr '
^ 'r I imp'^ i
&F
i\ L^ o.,r ,',^ ,. . ' i-.- ./- L*|,.i n^ *-*-' uutf'-
I ' "",,1,T
d' ;r"li. rl | .trmpi ir o .^r'. ,, J | ,.,r
4.-,
,,i 1' ^., ';.
rrc.r .r e'nrtor
:r i t j.+rc-a-:cA!*r,
La.rnr n d1.e | 1;.a-, | . | ,-r.rt ri s, %rr : ^"fJ?4
t i
b, loml. sfri.ull' o.- ru... i..ar',.lr....-n.-
I. I -..r ;-..f. n-Jnr ..mo, n.nt.. r'^ ,l ri r:. r..
sL^*. .i:j
";/'-^..
, tuo,, e@*,"a G).ao,aL &?,
- 1,. -u, t- 'JlXd( &n
:.
' ri lFq ; 1 r r ; jc \ . . r ^, L, Fdl ...{ .j,
d.6-Ldl.
...;.. ..r:., ntL-c r..
r.. ,,, :..i.ii . r d. FLt d I n; _pe. r d.a^r.r.,l ,jf.._
L ,,ri, ir. , . . . , er da ...: I rt r.- r,rjt rrllr-
o comprjmar:c, p.'rtrr c:i subie.rol are ctiticultdri ;.
.i:]ir"r".
concomitcnr::]_a .ontroiuluj cclor scrjsc. Datorite accluiaii
f.qo_
men, comprclrensllineapcrfecti nu se realizcazi decjt la ploprzi,lii ,p .7i * /,ot*c .ta o/w1a..
'1-1\t\.L2a 4< t i.-t wrA ./*, .1LA,L d4,
au fosl mai des intilnite saLr.are ii snrt ianirliar:, a. ,hr
^-anl'i
rr: ri r,r,.ne, ei.,,,td ca ru ., ..-r,it^.- , ^.,_ a,<- 4^U- 746 .& btu
lr-l
rc(D, :l-::. I
"lpni li r nLr. .4mrrFxrl c^- .r c"r" mt.li ,. rn Drirr I "/u..I- '/A rt 'a4/d
ri.o, compc;lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic, piin inte$r:Ji,-rl !ir-. 5. l.cif,ji i.tLi, la . (lictarc.

84
 G-* l), r11€mai mul1e ori, acest fcnomen se produce inire grafemclc
,|rl'nianato.'rc;
alj- 'g'-;"*' ,rr sr_ntsufi.icnt ale diferentiate graf€mele asemineloare
'ri,l'. rc.sle l.n(mene, .er, c!:dcr'liate la nivcLl le\:ei'
'a si
,.',r , ,r,''1Lrri|e )i \uburLlunaledificJltalilor de (urFtarc d compre-
i*1" *1*rl r'l',r \,'nur ru
'imbolut Srafi(
si rnlelegerii \entului 'onvenliffal
-"*
e "^-Y..&z.n- ,r l",lr l:c ii lcrici. Ele impiPdica si fnrmarea rleprrnuerrior
lrrt\istice, !'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in gene_
I I, rsupra e\.olutiei Psibice

4,. /+.*rL" 4t ,4C*;i;.'ffi I DrlrCtJL'IAI lN RIjSPECTT\LDA REGTILTLOI' GR-{l\rATl(

^Lu
$r c'ql-rcR-qatcE
Nil /.z,tu) ) J!AA.A.,,t"t'.,1.
-Jil.hbar,;i4W<,
4.fqr: ar4l, a,
jn ;;7_-1.^1":
i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc difict'l
,,i1i p,,it" tl ltrair"rin consiclcralie ca erori tipice disgrafice ii dis
"a- ",i/*l l'.\i(c numai dupe trcccrca unui timp neccsar instmjrii in scop l
*ar',2 !.<",t ;tt- ;!
,a: o&fu.*; t* la,rr.rd, n. ., ,ii :i n'r;ir'i d, prir,l,ril.r o'lLgrafi(' 'i rdliJrd'ice-".\'r"
+n l;,6J41ii , 'l.rr.i Jc!;nc r''lel .rn (l^ brTd rr dprts'ieredJpF' rrrrrarrl
,4,'-1" Z.%".,e ,L\ 'riier:L
,,,cltrr erori,.arc \,or fi raportate li la nilelul mcntal (fjg 3' !))
DJf, J.,/nc>,-' zSJep ,ru.L"zu {.1Lra4;* ".;,ne*
fiii i;r,', n.i \or Ii luate nr conside;alie ca erori disgralice si dis-
dt o zr"U - J?dU d, ./,zz;., , l, xicc accle di:iortograf;i 9i dificultdti caligraficc ce se datorcsc
--t/rz. {4n r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc- spola-
{D-rLur., $4, Dte.t* o j,.,.. ,li',,n1:mplilo";ra; .u.e;m;,;rrl e-Le \'o-o" Jp o dnrl'nili 8rartra
b; zt u<J"l'a ,022 lQaJW. ,r.,/""d, ,'.' P,nLru a lp ',n",derJ "oe'jt:'p. nle rnb to 'I..'c
"""'".'". an,rmite constanli si freclcnli in compuneri ti dic-
,,.i'a""a.1
fi i 1. a. l, rt . ,'e
. : i dn
r n i. u n u l t . r t d e !a r r . u ! c1 .? d ir cla sa I ItI i i:,,ii, aur un"u.l "
;i in copierea te:rtuiui- Noi am tilnit diserafici
ii maturi care manifestau o anumite abllitatc in a
',,k,jcsccn,,i
,,, sau fraze la care nLL era siguri pe ortogra{ie-
u.,p-itii
4,L{.atlrLL "ii.""t"
rca corectri. fenonenul este posjbil in compuncrj, dar si ai.i aceste
u" prccau-ti; sint in detrimcntot cocrenlei textul i
-x.,"i",."C-*"
Aceast:r tiegorie;c dificlrltdti sint mai cvidente in scrjs' iar cind
; 4.J";,q.,!tni sint acccntuatc tcxtLrl devine itizibil Disortograficul citrst€ sau
eSlam;r'i
s:r'c
r".i.:, *p*'. .5 prnd p'rrr'ul. \ir8rl r, \cmrrr' 'l
-i r:Lefi
..i'.ii.ii ir tp.l:druts er. 1n urole caz'rrr. 'e 'r- "'
',, o n'epc oropozitia
.i i, m Jl'' rl 'rr\inr'lJ:. i€r in "irclc
-;.;
."1, r*r",, tir"ro mna lr rrxLr'lr r'ri' l'or '; a)drJ i Lrrrcl
semne de punctrratie ne.unoscute nu numaj pentnr citliorul nor-
a"i disor'tograficut nu 1. mai reclrnoaqte si nu poate da
erplicatii "l"i
-.i, asupra lor (lig 10' 1l).
4fy a 87
f.i8. r. \.:lnsi eleT int.-o !roba d. di.tarc.
 ry "r-* f*
W
a^
l-.u,) 7Lu-rn-t4l .(& .s_.L,-,ett,fx r

I - z. t >pleaLinz

r'r/t{,L -
t*' ( "t*"* x-€Lftn
tz -'a-
4
,L./L .Fi* E, Tr.r3cri.r.a unui tea-tde cetr€ u. elev din clasas rt-a ra{iriitut arniuilcor.r

ln citire, disariografjcul ir.o o voibire. lentA, sacadatd, dislexice si disgrafice, disortografia poate fi consideratd, ca inap-
,rnonotoni
qi lipsite de intonatie. Neregpectalea semnelol tltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau o tni-
ortogfafice duce
la stengerea pauzelor, ceea ce li ingleneazi.r hJelegel€,a burare de fond, surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie, ca ur-
celor ci- mare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii impii-
tite. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr

88 89
 " .fr1;x
"h#:':.!i#ffi"fuy+,
" /* fu.!.o,&; ry"WY!": .: "'4+4't"'-
4Iv *l4vu
,7-+ara;t
//A-cLa f/. Lu -E;"Y:^:W,ffi_
i\i /-uifu,
"ltttr.,&-L-- l*-rLl- :i,fi?;t"ffr#:L's,^t,r;i
-tri'7/w7\D- . /.d&tun6.
*::y*biffiW-
'Y\ t!-\ '241"".'vz- .oh.,l
xf^,zx:ftwffi#y
U:*l n., )n,\tw-JJ XX'
"c'a-,-'z-rL

,&L ,- 7, -:;.'' i;fi'.u '<2"2"etJ^)'4'&'

l. r l l 1. U .tp/1 ,t,'. , 1\, ., It.- t., o

Fi !. t . _{. o! rn c n r z t n , , l : r n i ( te d ilr r r f prezinii! .a un corolar al disle\iei, pentru ci orice

ta sl],sn n t fln w,i , ll.,t. dislexic esl,l
potenlial disortografic. Fr. Estienne 1 arat; cd din
moment ce m!_
cate in prcccslrl r€specti!. llajoritatca spccjali;1iior consider! c. canismele a.tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca cele ale ac_
lenomfnele (i's(,ri,)lTafice, chiar daca dau imprcsia ce sint .epa_ tului lexjc, disortografia devirle complementard t lburerilor lexice,
rate d. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit, cu timpUI sc transfor'ma i3r S. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irnplicatiL
in yerjtabile disl.rxii si disgralii. Asrfcl, R. Mucchie i ;i A. Bour- regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile
cie.r sint .le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similari $colare.
Din lrunct dc vedere calig:.afic, scrierea disgraficului nu esre
disgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei. Maric de Maistre ! o .
dreapia, se airrngesc unele grafem€ comparati, cu altele. unelc
I Mu c.h ielli, sint prea marj, iar altele prea mici, se suprapun unele rinduri
F . , Bo u rc i e r A ., Ld dysletie, ntola.lie dt.
cla.le, Paris, ESF, i974-
i IIa i str e, M . , Dls l? i i e -C !s o ,rh o g rd D tri ? , 1 Estienn.. F r . , L o ng \g t et 4usar t lr ogr ot hie,Ton I , par is. t r il
: Ddpi Esti.nne, FL op
90
3t
 ro/t"kL
.fi
:l,t",U< ^i1L"'';
j,

"aW nlxlLg,,pi
***X, to a4l-2,'
-1r.,1,
,t"t ,a,r'/.gDt
in
'fu,ri 2o(,*
/r 'i. /) - ' ' ' "-
^- - - -
il^ 4-&--c*8
'Alrn'u';,2'-<!! n r)-"-;i,,,2,
/\t-*t1
4.u,. j*
ea>,.U.,L -,/"l;t u:^"cL
^ -..^.zr.""til -et a)rr,,,,.fuq /t,tnult ad/za;
-tu !a-c 2.lz+cC.\z.w-.2>h*,_ ..,w c< "*r"p*t-
lvuh 4'.2: .,'s4'wa4o, y$t-f/-..,-
c..,,taa,.lc a1L.! ,u,.14 .fr'
'-
2U t c + /-<: //t'?L; i rrt'n*;
lf.hsd.]) &U'Ld -Ailn'2, .JtLr4a44
t'Q- .! 4^ J t.. t ! l)
'4JS ,1t ,".pt.,f,<2,-- 1aa6
'

-'l,^L,t'l.d 't ' i-./--/- car>al4

-<);-). fI/
r. . p . p v J o i r o .;
'
ll. . \ (. l r c" J, ta r ^
.Ca,2/,afi2
sau dimpotriv;, se lase un spaliu prea mare intre ele, se lungesc
unele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte,
creind agarnumitul fenomen de ci.rtaminare (fjg. 12, 13).
la "a-zaovbJr" fu /bn ltpd.
ln general, scrierea qi citirea copiilo. cu asemenea dificultdti
gramati.ale Ei calig.afice pare bizare 9i paradoxala. Totu$i, aces-
tea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoare
/k 'fui au az r'/.t4pt-aqzzt.d,.!-t
in eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. Tulburar€a
dep.irderilor motorii, in afazje, atrage dupA sine o serie de mani- Eafl/ AnNh
fest:d caracteristice disg"afi€i 9i dislexiei mult mai Fofunde 9i 'thn
"alaan a*d*-n */,.f.twt a
care denote Fjerd€rea stilului person.al existert anterior. Exist;
o mare labilitaie de la o perioade h alta 9i chiirr manifestdri care
cr.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor rheiltale, fr€cvente in
afazie. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl pe- .,Zzdq
rioada de rcstabilire a limbajului, dar si situatii de prebuiire a -CU
deprinderilor ce intervin in stdljle de incordare, stressante salr de
insaI i! Iar !io. !ig. 12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc dirg'a{ie ar.e ratl

0:
 l,,l'l,1LUna fenomcncie de dislalie polimorfi sau celc ale disartriei
lr )splrn in limbajul scris-cit;t. In copiersa unui text, fenome-
',r'
r,rl (!!o mai rar ii are un caractcr labil, dar este foarte eviCant
'/ Ert6D&. lr (l (.larri li compun.'ri- Cind a\cm dc-a face cu fome uioar3
dol&Jt
"'"flOt/" ,,0d' ,lt, lirlbur:iri nie prcnuntici, cum este dislalia simpla, transpuDerea
,fi' lr! mai mul1 in citit, iar in scris, ea poate si nu se manileste
lt flJQ1ru ontil\luaf1 -m"(al4t Jqat nan ('illfgoria omisi nilor estc fr{x!enti si cind e\isti altl' tulbrt-
riirl alc vorbirii orale, mai ales cum sint cele de ritm ii floen!6
)fuauina. hp,rup^ittt
lS/r,/g* ( ll)ija1i, logonevrozi, iumultLis s.'rmonis, iahilalie, bradilalic) sar
'
'h. polimorfe (alalie, aiazic). Dcosebit.Lepregnant apar aceslc omi-

",Ylxl /l^q;ffiu ,f,nzAlaA. wnd,(oz

ll|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a
ll'nLnjolui in gen!'ral. CLrm toate acesle caracteristici se corcleazi
flonA l- ,ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald, ln debiiitatea mentali
"i'WN. tinvil-dnnlt t, li la sur.lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen compiei
in cele mai difcrse sitLratii(f;g. 11, 15, 1ij).
rt sr: DTanifestd
ztnt,at aA{taa-V@mdruaza
Jrv&AX/,/J4,tu t4aoaeaA a^
-//L Ja-, i,aM, etzTktUA.Cr,<a a-
ll^ml.qa,&an;
ai 1 1l ,lid a r e
-{ c . l a s i e l e T l r t r o r ,a ti,

L O]ftsluNr DE LiTERE,GIiAFEME St CLvt:iTE

fu,tuacun/fkfW
Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd ;i este pre-
zerta la i.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. Numai ca
o exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scris-
oitit in care lru apar, in mo.l lrecvent, omisiuni dc litere, grafeme,
cu!inte Si, mai rar, prop(,zi1ii. -{cc:sid categorie dc greseli estrl
mai frcclenti ]a logopalii.are prezinid tulbnrifi rk: pronrntle si lv a,t u
€ste proportionali clr gra|itatea acestora. Sp.e exemplu, mai in- 1-.i g. l i . S crl snl trn.i cLrre dh .L\n r\1Il r .:, i 1!l c .r l i nti nn.

9.1 95
 lc
lu,ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele, lurgi_
I ;rrn\i Ll i l i . rl r" r i -r' i ,r' r ': . i '- i nL' . Jr ; , lr ' Ld
'm r lt r i: lir '-
| 1,l a;,' , ' l i fi Jl rtrr" r rear i/ ; r , : . i €. " P Fr " \ ( t f e- . r r Sr up'r r il'
l rl .rl I| i co.sonani i ce, om it €Na {'si. m a; f r eclcili at it in scr is' cit
rl l rr , i t, . O .i t rb\i F u r J :i gr af r m ^'F ar r ic- Jleaz;
'm il1- ; 'ar P
,,i \' l nr,.l c i r srr:r ci chiar a lil^r plor Li^ r P . i: r 'ilul cu\ in: clor , r n
l"rec'icnt, sint omise in scris graiemelc de la slir$itul cu-
'|llll
\l nl t' l (' r. ,are tl . u pl rr alu a, ' 'l^r r Ddr dlir : n cil r i in
'r lit
l trl ,,,mi l FrFJ ti r,r" i or.a , r d gr "f Pn. l, r nL c. m LJ d, r r in r r r e
ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi lrn aspect clczagrcairrl
vorl)irii. Sensirl estc afectat mai cll scamd atunci cincl sint cmlse
rrrri ntel e.i ' r,(l .l p l " p l u. . ; 'jm r ) , jl'caf " J i: r 1't egcr ir 'on-
"r .
Ir.tL.rhi . i | :1' em_ ..d sir ur r i , ap"r , 'F'cor ' polir r r 'r i : r cit iL. i'r
trr.,ri ..r ' . mai r' Jl, / pr li , o. nm : 'F, l , o. Lr ulJl Er di'nul i.
t i S, 15. Scrisri colriat al n!ui etea, i: virnr tte tj ani, ain grcuieti ir1 in'felegerca Fi reproou-
rc.ara ajlr:{oar: l{lq.i rn atarc, subicclui intimpini
.t.fca ce10r sc.ise.

1 ,/fr&L Dcvine un tapt ce nu m:r;

trebuie demonstrat: omisiu.ile
i'. ADAL'CINI DN LITEBE. GRAFtr]Irj iI CUVINTE
pot sa apard si in lipsa tulb!- rn scr'' )l
J|l .iiit. lc_ornenul csle s'r,g dar 'i i-linpliilof. Llar
ririlor limbajului oral_ Esic r,rr.o oarc,arc lf.crenla. ln ee'eral. rda.rgir:lF rle"orr o lipsd rlo
suficient s: ne Cindim la de- hi!r,ri ,.1 i rrncl'o."la!i: ir pce.izarpr ionnp' rorp'le uralemoro
ficientelc auzului fonematic ,'LlSur.aro i'r loc. ir spF.ial. Ii f'r'itJl ,u\'in1' lur. ddr 'lpqeori siIL
pcnlrll a avea imagin.a clari a ft'pcite li ,tn.i. cle lcgeturd Este semnificati[ ca multi
complexititii {.nomcnuld res- rliigrafici nici dupi"ui'int"recitirca tcxtr.rlui scris nu sesizeazA aceast'
U,oa,o1L &u,,t rta^ pcctiv. Dar cauzele care pot r,ategorie alc gregeli. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in sc s N
,4/tt!4.pzrdLnLi.
U
da na.ltere 1a ID e\.entai atit
de larg de omisiuni in disgra-
'n ndlorcsJ ne,lte-,'ai cj m.li 're5raLa slabclor po.iL:1i1;1iirl 'o'-
ccntrarca at"nijci a e\".erbarii e\.itatie'. S,nL pr'/'.tc uncle

w( fie-dislexie nu sc relluc nu-

mai 1a acestea.Elc au fost deja
analizate in capitolul respectiv
si nu mai r€venim aslrpra lor.
Irre.izArn numai ci, cle obicei,
4JlLal omisiunile nu sint deteminate
de o cauzd izolati deoar.eceele
se inscrju in fondul general al
lulburirilor s. s-dtit i.ri.
.'- Omiterea nu se pro,:l.Lceln
fel in toate cazuril€. Dcpinde
de o serie de factori, printre
care cei ma: importanli pri\'€sc
-.i
rlcregliri u$oaxc ale percepliei, atcntiei si ale subordonerii actuluj
motdc in planul meniat. De;], din punc', de vcderc psihologic, adeu-
airile f I " d\ea :mpl"dli; n'irore penlru sln-rclJra irternd a in-
,iiri,t"i i. ,n rpJrtJLe, ele , \iden1ia,7'4"reglrri ce .e rnscriJ-n
domcniul psihopa',clogieimarginale.
Pcniru citit, esLe spccifich adeugarca litcrelor, a lnceputului de
(ulintc sau a cLr\,intullri intrcg, mai cu seami cind dislexia
coexis'.i, salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si Jluenti
a vorbirii. Exjstcnta nur asemenea tulburdri determirl o accen-
tuare a addugirjlor ;i la disgrafici. Atit pentru lexie, cit ;i pentru
grafic existi; anumitd in adaugarea iiterelor ;i gra-
iemelor, cind acestea se "pr;fcrintd*
procluc p€ londul tulburerilor de dtm 9i
lluent;. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vorbjrc !e-

96 9?
petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte, tot r.' rlttinl,, lirr lips: perlomanielor lEnicc si ! . af ice dct er m ini i11. i3-
arc 1oc lranspunereaacestorain ciiire li scricrc. sLrbforma adr irrrr Lr0r modaljiilti comportarncntaicr iegar i, e il loat c. iom f . r r r e
Sirilor.

G ri AF E l l E !r C U l rN Tl : ?. CO \lxOPlRI 9I COrlr'IiI,tlARt llE CUVIr(TO

li. su Esl l r t I Rr f r c oN rrt:z rt D E l l l D E6 ,
I l " L f.romen mai r ar iniilr it c: . . c1. 1411. , dI at ! seir ii d( '
Grupa sui)siitu;ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl ( 1. , - \ '; r r . .
1i i ]r scr;s pentr.l ci lE\ lt ll . 1. cr 'lL' r r lr i I ll! lie ! r '1.
cile re p re z c nt at ; \ ' e pen tru tu l i )u trri l ,' l i m b a j u l ri scri s-ci ti t. Ml " ' t' l i
l nrll ; j n om is iur i s i a c l A u g l fi , a i c i s c p o t s rrrpri ndc nel o pri ri i l l l ,i l N i ari f€:ti ri l c si i l act i\ c in ( ll. t aL. i, ct nlpir r aii\ ( r a . on, r
'
,r,l l , ,i copi eri l !. i n ri tji, epar . lxai d. g: abi! . e sir nir t cn ir l inr r
.ip;i sarL re;-.rli clupl cerc sri tleslilroar;i s bstituirite si confuzjil('
l r tri ml l r in: l pent r u s c ri s , .l a f n i p o n trtr c i tii . substi trLi ri l e r" IIl l r. ri .ompl exc, {rum ar ii alazi, ", d; ss . ja ei! . t ) ar in . t ) 'r r
Irl .1r (r {.nontcn ae si n e st it iit or ili, des; g r , csh m ni |r egnlnr .
cLa|;r€ sc d ) f f Lr z ; llf r din tr. g ru p u ri l e d e l o n e me , ]i terc i i eral em'
Ir r l l rLL.a,ri l e.u rti ol ogi e or ganic: i, ccr cbr al: t .
a-<emirlattoare. oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b, tt-tt, ra-tt' o-'
ti ' r 1()1,-i ri l cdc cuvi nte se pr odr c iil scr is pr in alLllr gir ca liir ici
s-f, rl elc :i i...'crs. I'dn adeugarea aseminirilof acuslice. Ien('
pe m:isuri l , IL rrl ti ma grr{cmi , i n cit se unc9t . cu pr jm a Sr cf cn: i u ct li ir l-
men:rl .ip:1ii o m.ri marc stal)lijlatL' si sc consolidcaze
l ' rl , I Lrrmi tor. ai nd col j n t eie u{t r si- r t lungi, cilill'r l se dcsclr car
{ r e t imp l l tr , r c r i] c ?i L s i n l l u a te m .i s u rj rc c l rp c ratori i D upi pri ' l Ir,rr rLfor, dar i nti mpi nd dif jcult nli cind sinl cont opjt c cu\ r r nt e13
c; t iirl a scm aLir ar ji,iie d l n p u n c L (l e v c d e fc l o n e m rt;c. fi e ki nestf rri , (a, dr e\empl rr, c. le de l. g: l1lt r ; . SDr € deos, : b; r t 'de cor r lo-
zi. , l j e o p li. t . |r od11 ,--s l l b s ti tri ri i i c o rl i l tz i i :i penl rl r grupurrt' t,l ri , (r,mprj ma' ri l c se pro clt c aiit ii c; l; t , cit 9i in scr is, m lr cu
J . r , b -j ,. .- , j, - l : , d t . t.., i r:l r!r l c n ,rrn c n ! s L ' g:l seni rom :rar i .,| D ri l a a.ej srl Li ccl i i a car e nu sint bj; r e consoliclat e dep! ! ] dc-
It . Ja i ro L :r t n ; , i i' ) . llal i L ' d o u :' ( i r' e tl c u i i n o porrti e prl ncrya' rl r l,, lcrio'grafice. ln lllrelc caz-iri. comprimarea sc realizi'azi Drin
:iLt rl l -so n .r . ir or ) , iz i! ic !t.n :n i t1 .e re s e a l l i i i mrr, s-), L' r' l e-cr ,lllru sari scflere.- urei piirii cijr ctLrint (m:ti d.; sflriitLii cr'-
s i n l tcl e r. al{ r . lc I is iii i -r L s tl ' 2 tl i L ..rn l ,L 2 l i , ri i si srbstl tri i rca l rl fl rl Lrl rti ), i ar i r a1tel e, prin suplim ar ea nno. lit cr c saiL gr al€ne cr
n r , , si i n rc r s , c . i. { ' s , r p ro d L rc d i rl i o a te c e l e tr.'i unghi uri dc \c t r fi pl a!ai c i n.rri cc pozilie a cu\ . lniulLr i. Dar e: r ist al si o a t f cia
d €r e : Jo n enr li. , ] i; ' 1es t !z i . l i o p ti c Itr)r,l l )i l i l atejci rl rl compri nlr . a s. r eit lizcazi pI iil pist r ar ea m Lt nr i
D in p u n . il r ie t c der . p s i i rl .,l o g i f. c o n fn z j a ti ' ru bsl i trl i rci t cuvi n rl ,rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir clr |int ul init ial: si se ad^ogi alt clo,
l elr .r sr rl :: lr ) r f : lc iapt t t i u i c ri h a rC i c a p a t l c u tu i b ri ri u1t l i mba r,\,r ce drlcc l:. fcrmarea unoi noLl cnvint. -^'ccst r:ou c'.tvitli t9i
j uloi scri !- c ilit iu c on,rti e n ti z c a z i , i n to a l c s i tra l i i l e, cu!i ntuL ci " :l tx)rrl o p:i stra scns' Jl . dar cxist i sr i posibiliialca m odif icir ; i acest uia
,l i hi ar a formei sal e acust ice.
sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.ti, slrtsul acestuia'
percepcrc global:i La,j:riri Pc gllicife r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si clisle\icii
trecnr.l peste cl Printr{)
lLfc a si rnlbririiri C€ ri,tm iji flucnia a vorbirli. Dinire ace:tea,
,lceasta si penlru frpluL ci ha..t:'iapalLil nu ia i|t consi.Li]ral.ic cor
opc r,l ri l al i a Fi tl rmul tus serm onis dct cr m inii o m anif est ar e m ai ac-
te\ i.rl . i d ir ! ' r iilt ] m en ta l ..1 s | r:r:i l i /.a z i , i i l mod.i gutos, r r nar e a lir ecipit : ir ii
r!,rrtua1ea conroi ri ri l or si com pr im ir ilor , cr
r1!ii dc ri)rali/ri sintezi. leiomeDrrl esr.ir :rc.cntltat ;i d. tr'iire:r ,.Lrbi ecl i l or1n It l a sarci ni i.
l a iire l L rl p Li s r f alit ilt ii, a d i s c o n l o ri u L ri p s i h i c d cte' nl nai .l c c:ecu,-
rlie rcp.t;tf ij, jriamLl graiiei 'ri trl ]c!i'.i. P!r ])laD motifalional'
icnre iJr.,.f.r:,Lri tj.r"r|i aciiyjt.,l'c, crea c: duc.: ]iI indiicrcnli ii 1):r 8. l;trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI,
s^RrnttA 9t suFRAr(rNr.:IrE\ Ri\D{rRtr,(}lt
r Ja r.D;on , ft, iI alt e, iy l, t ur . i. r ) r r nr r li . t L a n . i l i . l i ! ': : c r t -
r.r;r.',r', l1 !;r, llr)L ldr & Ci. , lllr i Foronenul esl c frecvc ni in har idicaplLr ilc de l. cdcr e. la c. i. . r
j \:r.r za. t., C.ifa. , . r i3t i. ile lit lc r t . i r t { lis g J d J i . i i d r {" i d t i , : . llllbureri ocu]o-moiorii, la si.ingacii carc scriu cu mina clreapli s:tLr
-^.1l ri. l rilp silrii : i hr . r . . - c : r , : r . : i! l' s i|. 1' ) gi! i 'r i . ) '.tnrgn ii in ambldexlrie. Fenomenelc respcciivc pot cxieta )i i1r

lrli 99

lipsa accstor si1.ua!ii, ftai clr seame atunci ciDd se lormoaze d.
lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la D
lelni procesel{)r rr)gniti\l(. $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt.
linrjii, rrrm;rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e.,
cle1''j]lefoartc {rljfjcile. Intcrcsant estc cA in scris, chiar aiun.i ci}rll
siraliul paginij cste liniat, pistr.rrca directlei se facc clr oscilslii
cle la un rind Ia altul
In analiza lulburir';lor de scris,I. de Aj riagu€:nasi colab.1jn
in consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari
pagirlij, neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie. In con"
lccnlti, ieritlrl nu capiH unitate, Iiind dezodonat, iar spatiul dinth
rinduri mr este regolat, ceea ce determina o nerespectare a orizon
talei rindullli. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s.
rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$al!
litercle, iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. ln ce pri-
veste greselile cLcformi fi de propo4ie, ele determina lipsa cle cla
ritate a textrilui 9i confuz;a dintre grafeme prin nerespectarea di-
mersiunii literclor fi a proporti,"i bastonas-"lor.
1n citirc, clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unul
salr mai muliej tirn si-li dca scama. Ac.asta doredeste fi faptrrl cat
inlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia con-
tertului sa.r a ideii. Fenom!,nul illgr€ eazii si mai mult coDceptlrali-
zarea 5i anaiiza.ea celor .iilite. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii
spalilrlui paginii, sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti, dcseori,
tulburArl spa&-temporale relativ a.rcentuatc-In ac€ste condilii scr;
sul clevin€.de"agreabil si ilizibil. Un disgrafic pus in sitllatia si-r:
citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta. Am cunosclrt un ase
menea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.r
ncolare fi era consideral un iropil doiat, din pr.rnct dc vedere psii,ic,
dar in scris sllpraprLnearindurile, iar atunci ci11di sc atrigea aten-
tia lirsa un spatiu craSerat intre ele. Eristau si sitrLalii cind srF
prapunerca rin.trldlor se Iec.ra numai pe o po4iunc ca apoi sa le
clcspartar.Tfncli!r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.u cit se apropia
mai mult rle parlea dreapti a paginii, rinclrrilc coborau tot ma:
mlrlt- De obicei, l1o iti recunostea scrisui clacd i se arita clLrpaun
anlrmit timp si cu cit trec€a o pcrioadi mai l ngi, cLr atit irlimpina
dificriltiili mai mari in citirea celor scrise.
' A juriagL r€rfa , Auz ias , M . , Den. e. , A, oP. cit.,
p, 22i-2 27 .
!00
i: 9. SC&ISULSEllvIL Sr clTllt-Scnlstrr, cA l\l ocLr\lDA
. dqrisul ser\,il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre dreapta
Itll sprc stinga, ccea ce duce la deformarca grafemelor si ta slaba
dltarontierc, mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct de re-
{ht.c optic. In asemcnea situalii, gralemele sint criccutate alungit
il rll au inillimea nccesard pentru a putea fi pcrccp te u;or. Scris-
flillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmclor Si
llk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imaginii
tt|pective pc creier. Fenom.'nu] este imprcsioDantl dar cazulile nu
rlrl. prea frec\,entc. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tulblLriri
or\rlo-motorii si temporo spatiale- lirobabit cA sistemole cerebrale
Iu o astfel dc organizare !i iuncli(,narc incit nu primesc imaginea
l)"rceputi i. mod normal, ci.ljstorsionati
Mai flecreft, sc- manifcstii scrisul ca in oglindi in debilitatca
fi('ntali gra|i si la copiii stingacj. sllcl de subiecli crecuti des
n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cu iite-
r'(lc vizute ca in oglindd. O astfel de tulburare e:;te pusi si pe
Nrrma afecliunilor encefalului, detcrminati de mcningite sa a
(l reglirilor emjsferei drcpt-. dln rcgiunca parietali inferioari a
r.r'r,icrului,cauzatadc diferite .Uslunctiirleurotiziologic..
('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri scsizau
{.i cejlalli c.,iegi nu tin cartea la fel ca ei, .lar totrrsi nu p..rteaucfec-
ll1n citirca clccit adopiind pozilia 1.rr sDecifici.
Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristice. chlar
rllci ele nu epuiz.raza intre'aga comple\itatc a tulblrrdritor limba-
jului scris-citit. Eristar si altc lenomene, crrm sini cele ale defor-
mdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj si de sin-
ligme in .cri:-,j it ce \' .1,d,. d:n ielF nu. , iara.r"ii.rir ,,rirrci-
pale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane arestora.
l'c dc alii parte, pril1 comlararea manifcstirilor specifice disg.a-
fici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlbliniem
atit relatia djntr€ ele, cit si gra.iul dc dific ltate mai mare sau mai
mic in una sau in alta. ln general, specialistii pot aprecia cA mai
ales tjnind seama d. particularititile limbii romaner dar si in al-
tcle, 'tulblrrArile s.risuhli comporti mai m lte dificultiti decit c€1c
ale cititul j si se manifesu mai pregnani. Aceastacu aiit mai mult
( r cit, si din punct .lc ledere Dsihologjcsi fiziologic, scr;erea implicd
Jrarticjtrarea nor pro.c,sc r.rmplele ce depisosc simplainsusire a dc.
prinderilor si carc, cle fapt, airag dLlD; sine pcrfeclionarea abiliti-
101
 jn\o ar-. prinLr' all" B' I
tilor rie.ritit. Din aceasti perspectil.e gene.ale se impune sublinit Lttr.ti(. DaiFl' cle,.r.er,"falografi'e 'l'
rrrl.
lir,tnspnjiiul d,\',-: ar rm"\ ', r' r, \oli'd tlei;, rr"
rea c:l .ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarL .' "1
,Iru la m.-
I it,.attr"i ni(i '.1 rl nipol. r\ialitrt: cofli.ale P ';
sj a sintez.i din sistemele de loxbire, a recepiiilor a diti-ie, vizualL
si motri., a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor, ca ,, I;ltritea ..rbie,1ilorn,r p,odJ. d' roAlir; ir. plarul leri' 'du hr"t;
conditie de l)azi, jn limp cc in scr;s interriine reProdurerea ca {apl -i; a:"e tilbLrrril,r l:mb..Lrr'i s r"*:1ir. s,, c:al: l:; :'1 1.. -
,arll'. aJ 'o,u
in,er.at gdcedq; o .ro .,aranctri 'brF :i-i a ut'
crnrpl€x d" 3rsliTii ii .inlcza. n)rii.ali. Hvaite\.1 prccizeaz! ca1l;L 'a -pri-
baza proce: 1ui cltirii, se af1.i imaginca clrvintului ca rezultat al [ntr.' rnasurare aproriinaiili ]a o caDli{icare a cat€gorli1o. acest ia
irieractiurli jnaginilol optl.c, a(rLsltrc,ii kinesteziceicerrace Fcr lrrlnlrc altele, s-; luat in consideratia evoltlia erafica ii le\i'5 a
.,-r:t. ca ciiir,.a .lnui cri\int si s.: ia(ia sinultan si rlu pc litcre. ln dls r,'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .rl priimatui'i Dc piklA' Hirsch
leriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive - l;rd si luirsidera c:l reTllltalcl€ olrli,tlrl. dc coriii frem;lt ri stut iD{er;oare
l{1,,ot' ( 1" i,r";r Irr. :JrLd r' r"J-d:r'i
sc mai poati fa.e corect ]-.gihrra dintre lilerd si s net. htegritater .c i cunsidnrn a t;'irrLl i rrlF
dr lnstru'r., .Hed i1 dpl'rmin; 'a
auz..rhii fonematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd. Pe.
tr'.l :cris, intcgritat.a auzulili fonematic !i a analizei auditive ducr ilt,rtt-' e"u, lUmir d. ,.ris.*. Cl " .arr.l.ri'tici ILJLF; 'o r':;'-
la :ormart a ariiculirii corecte, ceea cc faciliteazi transpunerea, i r li.. r '. ai"e o/j, se .. lFrJ 'a lip .a,r'\:r.rte. 'nLUI i\"atF :a-
planr:l Srrf;, ; schcmel.r vcrb?L. turu mi(;. slsba i|lhiuiLi , infanlilisrrJl '.t'lfurlam'nlal :hbJ J 7-
I ;-n-ral. cooiii LlorJii D .iLii:rar.a, i d. pa ..r.d o jr mdLar. vrttare a memoriei aualitive etc. Critchley I are dreptate cind ma-
de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.is-cititu- irll,'st,i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu slnt con-
1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5. T,ipsa unox asc tlrmatc decit ocazional. Unele rezerve se impun 9i in folosirea tes-
menea prcrgresese poate datofa, ta copili cu intciect normal dezvol- k,lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough), aprecierea mcmoriei
tai, a perturbirilor dint.e legaiurile asoclati\,e, ce sint receptat,. pc vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte) sau in
cale \.iz a]tl,9i celc ce sint receptate pe cale ar.rditivi. Ca urmare, rleDistarea lomelor orientate diferit lBorel-Maisonny), reproduce-
tulhrrdrile fonetice ale vorbi.ii orale sint agravate de asocicrea lor r'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak), probe de articulare ralidi'
cu ceie sinlactice impreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i pr,ol;e de vocabular, probe dc discriminare dreapta'stinga.
".i
deprinderilor de cilit-scris- Sirt usor dc recunoscut asemenea afec- ln aceasti ordine de idei, se impun cloui preciziri: a) slabclc pfi-
tiuni dupil manifestarea unor tipuri cle grcieli speciJiceatit in sclis, il peri manifestate in desen, in special, dar $ in citirea cifrelo] si a
cit ti in citit; inlocuid, mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint, r\(mnelor muzicale. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc]ricilor'
Lrnirea cuvintelor, omisiuni de cuvinte si propozilii, conflrndaEa l,,,de o parte, sint dislexo,disgrafici carc manifesti chiar inclinatii
literelor Fi a grafemelor cu altele, disocicrea iiterclor si a grafemc- pcntru astfel de activitdii, iar pe ds alti pafie, existe subiecti f6rn
lor ri altele. lulburrri ale limbaj lui scris-citit la .rare apar dificultiii de acest
Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij. R. E. Lerina scoate !on. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca, dar oricum
in e.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie .si r,ducatia 5i experienta in domeniul respectiv sint condilii care trc-
gtafie sta capacitatea de analizi foncroati.ii care sA finalizeze l)uie luatp in considcra!ie: b) perlormanl.Jein \.ri' ri citil difcr;i
(le la o perjoaoa la alta, atit Ia omul normal cit si la ."i c I Ll:t-
com nicarea, pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai pe
anLrmite etapc ale vo.birii. Aralic .i dislexie. AcesiFa cint in lun.lip d" o scrin dP ia'i.rj ps.-
?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dez- huloqici .i bioloqi(r. Este sJficienl sd cil5m, in .atPgor.a pr.rnrlur.
roltarea anumitol facultdti specifice, iar in lipsa altor anomalii o. se rafera Ia motivatip, interesul penlrL aclirilatP cipi
e\idente, cu care se le asociem, le putem incadra intr-un sindrom ;atia".1si"u.e
nevoia de afirmare in plan social, con$tiinciozitatea, fleYibi-
lit;tea gindirii fi capacitatea de inlelegere, nivelul volitional crcs-
Son.ral de nedervoltare a limbajului. Dar tendinla manifesiaG in rLrt etc., iar din a doua categorie, starca de sindtate, func-tionalltatea
teoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii ce-
rebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental, ci numai unul normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului, starca dc
obosealdfizici Si psjhici etc. Datoriti acestora, plltem fi sLrrirrinsi
1 Ha a t t e v. M, E., !,ogapedia, Moscova, Ed. pedagogici
i Cr i tchle t, M , , op , ci t.

103
102
 clc iaptLrl .i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosl
lane intr{ zi sau idtr{ icd;ni,e (ie aclivltatc terapeuticd, in tinrt,
ce ir illiele, fenomenelc rcspectivc !,d n. pard dimimat€.
a,.r toate acestea, psi.oloeij, pcdagrigii si log.Jpczii au ajunr Il
corclozia ce sc p.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii, a citirii, a pr,,
ltllrtrici, a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrl
sill]:ii as:i cum.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta. Chi,ir
ctt|c.iSclronell exagereazi cin.i \.orbc:te .Lespreer.istenta unor vi.st,
clr se releri ia rcrluoaste.ea cLtlintului, a ortografiei, a mrlltipl.
cirij, a .rmpozitiei etc. n este decit o .leialcare pentru analir.
deoarecc iiecar. virsti crJnologic'i a.e Lrn corespondent specific i,r
t)lar psihologic si ed.rcaln,ial. Dar neurologii carc se r€feri liL
ac(]:.sieproblem;, p.lntre cale Critchle'r-, o consideri striind d-. m(,
d l lor .jc a gindl, pentru cA ace;tia ilgusteazi in mo.l nej.lstifical
inir€aga pro]riematici $ o redLrcla scnsuri con1'entlonalestructrlral,
ce n..r pot fi plrse, toldeauna, in evidenti. Faptcle manifcslatc i)
plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1destuli strin
genii:i ru sint or.elatc cu e!o1i11:apslllici generalil a subi€ctulLrl.
ir analiza tulburirilor limbajului, h generat, 9i a celor c1escris-
cilii, in spacial, un interes dc,rsebit a suscitat rolul jrcat de domi-
nariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien
!el.r graiiei si ak'leriicl. lnir'-ur1slltdilr efcctuat dL'DoiI am surpr.iD!
o serie cie caracterislici cLr implicatii complere in producerea tr-11-
bltft'trjlo. de limbaj fi pc.rarc lc mentio.am. in contjrluare, deoa-
Iece ele prezinti interls nu nlrmai lentru curloaiterea spccificititii
evohliiei disgrafiei-dislc\iei, clar ii pentrri diagnoza ii terapia rf
cuperatorlc logopedict. DupA cum se ttie, lateraiizarea poate Ii
consideratd ca o caracteristi.ri a organiTirii ner.Lrofiziologi.ea fllnc-
tiilor 9i proceselor psihice. l,ateralizarea semnlfici predomlnarea
un..i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca di
lcrjielor act. comportanentale. Evolutia filogcnctici a sistemului
nerfos, sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcr
f€clionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de ,,du-
blare" a formatillnilor nerloase. Cea mai inalti organizarc a accs-
t i proces se pare c.i o g;sim la om. ln acest sens, au fost efcctuate
o serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulat
o scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit ce-
reia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente. cLin Dunct dc
\,dere funclional, in .iJda simetr:ei lor mnrfolugi.e.
1 co L n, M . , v er z a E., Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fe-
naDren&l lal./oliaiilii ii injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi,
ii Analele tlni\,ersitilii Eu.ufejsti, se.ia Psihologie, 1970.
104
In rcglar." i fun, tiondrc- Lro.ese,orp.ihi.c. inlre cele dou; pmiq-
-
Ftr r'. sldLilFs(rdportur' de subordofrrp. in sensrl .ii penrr L anu-
Flll oam"ri L' emi.fera e"i. dorFinanta,i"r cealalra subordonarA,
h llmp ce peFIrL alLii. dominaria em:st-ri.5 esle jn\ersd. faL.i d..
frl din prima categorie- Criter.iul dupa care se stabilizeazd emisfera
{rrnlnanti este in functie de organizarca functionalil a retaiiei dintre
tlrl.mele aferente si efercnte Ia ficcare om. In acelaFi timp, se
I'txr\t,rti(5 Sradul de ldrpr-i.l,,ar. d d:f. rit-lur f In, tii nu n..p td t-l
&|(Irti Lin.l- tun^rii .F pol ri .ons'derdr. nL crnic Iar^rali/ara, i,l
* tlnp ce altele sint slab lateralizate. Aia, cte e:(emplu, limbajul, ope-
4 }lllllr mororii (locomoti'1.manipula--a o,i"cralor), perc"p1.r m,-
tl'll, reprFzenlarea.ulri ,f:z:. :; conniinra dp s'ne sint frr.lj: pu-
Inmic localizate, iar operatiile mentale (dc anatizd si sinte;e,'de
,nlrlrl etc) peiceplia vizuala, actcle atentiei, procesete afcctive sjnr
iI)(1ii slab localizate 1.
l,imbajul, ca functie putemic lat,lraiizati. se rcalizeazd ca inte-
!tnrc'- cu toate componentele sate dc odin ideati\,, senzorial $i mo-
lor, fie intr-o emisferd, fie in cealaiti - dreapte, ta stingaci si
rtlngi la dreptaci. Aceste fapte au fost deia confirmate in clinica
nr,urochirurgicald. Este suficient se amintim aici constatirilc lui
W. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate mai sus.
l,ll a supus interventiei chir-urgicale un numir mare de bolna!,i ..,1
lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting. Cu aceasta ocazie
r-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbajului ia
nfilzici. Din totalul de 175 bolnavi dreptaci, ta care s-au efectua:
irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting, au aperut tulburiri de
tlp afazic la 121, iar din 252 care au suportat operatii la nivelul
r'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenea tulbu-
triri afazice2.
Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazd un nu-
mar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celor onto_
genetice ce releva evolutia - dezvoltarea
ii stabilizarea laterati-
tAiii, pe masura inaintirii in vi$td, se poate afirma ci pentru con-
stituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla emisfeNlui
sttng este mai importanta ii oportund. Ca u.mare, lateralizarea
,drcapta, specificd pentru stingaci, determine o serie de dificultati
r Luri a, A ., R ., [ issie Kor Aolt e funklii celo@ka, Moscora Izd
MGU, 1962,p, 75_78,
, P e rfi el d, W ., Robe r t s, L., Langoge el mEcatuis,nes ceft-
brdur, Paris, PUF, 1963,p_ 97.
105
 fil
I f ll rrtru cer.eLarea ". implrn-, pe d- o parle. gasirea proc"-
Ce ordin functional care pot condrrce,mai cu seamain copil:ir't" I
^i
d'r'l"r d:rg ,o-1i." ad., .dt. atil pcnlrJ dpp.\r1r-a ipnompnului"rin
i" ai"f*'"tio"ittali in co;duita verbale (orali Fi scrjse) i. cit .i I LLlbur"rjJordp Limb} d\o.:are. idr pF dF alra parr-.
opi : r' I I lir'1,
nb se rrd ri ile nod\ lr e, de ' fb )r' r3 F p e u n n L ma r m a rF l ' ' lhl'lllr,.a .rn,ri program,or.rDUnzrror dp reedL.are, rorecrdrFsdu
limhajLrlri 'ir'
,;ii.,;1" 'n aparil'a si d'z ortarea i iontx nsare. Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ordin ge-
"""'il;;;; ta stingaci, pc de o parte, iar pe-de alte parte' tulsl i lt.,rrl carc ni se par semnilicati\,e pentru cercetarea logopedici.
a" ii-t.:
-"i]"*"="t" sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl I{;ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in dou.i
sint semnificative 9i datele unor auto de prestigiu
"-il.' olflix :u.rrpd preatabild.Lrr. (:r -nn.lLr,j ta:denritcare.r L:prllri
||
Beckev.dp pilda, din 50 dP 'azuri dc rupi; 'ringa" la 320/0L d', lrtcralitate (respecti! a emisferului dominant) si una de baze,
* nj :ii,'i"ru ,iJ'i i ; nrmar d
i "',i .", H w s i F;c nsti' r r 'i lhrolti si depisteze lracventa si natura tulburirilor Iimbajului oral
inregistrcazaun procent clo 22'50i- dereeldri de dife tl r,ris Ia sr:nga.i, pe op o porr.. .i ld drel]ra i, p..d" alrd.
";;ii'"h;;;i
ri,"l*-; l'miaj"l,,i oral.:n vr"mn c' la un ]ut.'1"520dreprr" T,,,adrrl prim.i eLap...;n a'ari dp dis rlii :i ob.er\alii, n,'i anr
.u s -a u i r"t-
r egic t r it dF ' i t 6 ,1 r0 ' 0' r b ' F c l j tu l b J rart oe r' " rotr" ' .rltl(rt si unele probe speciale. Printre acestea, cele mai edifica-
r" ; a i ; . i ;- ai Jir e .ta s;abitirai,rrc siinsa.i" .\ ri, E ; ' jd i , . - '
" r hnr(' ni se par umdtoarele: a) - probe motorii, constind din ere-
" src
.i l u r' ra ri l ' ' ' ri s u l u : - Jr' gfdl a r,Ilirrca unor operatii obiectuale (apucarea si manipularea unor obi-
. : : ara ,d r J ' nb' de\ r r ia
,:,i"",""i,-i' i,,iG ail .l 'rro-n'Fii,l'srdri'ts:i . li rt " , u r. " i tr,l, llz ale - minge, creion, foarjece, cutit etc); b) - probe motorii,
.: elc daLesLrpli,n.ntdr'i' "pr:Ji' rl ipul' zPr cJ - l
orrrrrP ra e\rsr rl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse),cum sint
:'"r alii."rr"t a- reAldi. r' ' r- rl rin6;t:ei mdi lr'' \ " I trr'frr.r;sarca degctelor celor doui miini. betaia din palme. incnrei
" ' rnL - probe p.,.tru
lccit la drePtaci. ?rr,;r mirnilor in rala. probd di.ramom.rri,ii: ()
,.vi,l.nripr.d cti.gd('ei in coo"donafe:rm.,rarilor membrelni inre-
A. Subiranasi colab (19t2),cercctindun lot de 316 copii uormeir'
liL rii'irf(. - siritura intr-un picior, serirea corzii, lovirea mingii cu pi-
.u i.lentificat.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale
r lrrrLrl; .i) probe p€ntru stabilir.ea ]ateratitdtii oclltare: Dri\,.irca
stingaci decit 1a dreptaci ' ,,n sinBJr o.hj prinlr-Ln rub. m;s,.rarca acJir6!ii mono,ulare.
f. S. itt"r a obscr.ar . a b, l-arii sai "rrnCa'i cu l"iJri in '-'n ',r
tl||l.irea la punct fix, suprapunerea de la distan€ a ci.eionului peste
fcrr.l drFpi, inrrmp'nd,rLificJltali m3i rnari i1 a 'n'tra 'a {rr. o lirie verticald, pe bazd de control monocrjlar si altele.
opc:'d1io "
;;"; ;.":p'", d.",t crep,a.,i .ar. tr' bJiarr' il Lrma Stingdcia, ca atare, am sttlbilit-o in lunctic de valorile De care ie
invete sA scrie cu mina stinga '- ',':di,€.rii randrm. Lrl r: ld DroDFlem"i(ior,rle lr,. aoi,t
I
Sc rctr.'na 'c. in !.eia': tinr" i ue rr' 'a ipJt / I r' iP' L' l,l,'r de e\.rulie djn parlpa srinr; a corpriui. comparariv cu.etp "p"r"_
(Jli. i. s aI . ir ' a
s i r L nF" :l n r r ( : r c a ri
d p e tc rr L Fm"i ^Lc ' r \ r llr rll , rarl.d drpdprS D:nlr 'n'lcalo-ii lx ,drp-i :nfrg:.LrAm,.-i md:
'
.[J:;.,;:;
-' p" , d. o r.r;,p \ir.r'. 'ormdri "i ar'fma]i r'rvclatori sint: viteza de reaclie, intensitatea sau forla leactiei, pre-
';i;;ri privin.l influenla lateralitntji asupradinam:cii (l/iJ :i adec!area min.Srilor. raporrul dinrr. :po\rdzetedF roL ar-
flroff"-"'". atare,
l'Lial r-
limbaj rlu:. DrFzinla r'r nunaj o imDurian\a rPorplic; .in '
llr \i pasi! in efectuareaoperatiilor.
compli,rl"i problemo a lo'cliz'rilor' 'i ii 'r1a rrrs ln Flapa a doua. in v"d"rea depisiarii t.rLbJr;r:lor d- limhi. im
""-.fJ.:a"*" di- ne.esilatPaga'irii celor mar acre'\ate mud" lnlrLdat la administraFa unor probe logoDedicFobi)nuite: "itjr"lr
ii"a..rr"-a".".,i"
torLr'
ii'"r' p'1"""","i"gr' " 'i logoped'" p'nrm LlP/\ulLa'ea r|rpi imagini, citirea unui text, \'orbirc reproduse, \,o.bire liberd (re-
tarca PvenJualelord'fF'le De l" d" tltare, naratiune), numdrare (pentru investigarea limbajului oiat)
inrafarea . risuf.ri 'i c,rr', 'ar"
i.af"i".opiii in sfera comportamentul i verbal' ll scriere dupe dictare, compunere libere, copiere (pentru investi-
gurca limbajului scris).
(la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la : 1) com-
1Leuna y, Cl, Dl s lex ie- r lgs ar t ogr 4phie, ll' lD L a P f € s s e N l i d i ^ r r l e -
l)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdrindu-se
nf. 19, tonr 711,1965.
rl,eniie td, W., Rober t s L. . oP. c it - 'rk'celarea erorilor strecifice, de ,ipul omisiunilor, subsiituliilor, con-
dotnai topirjlor, dubldrilor, inve$iunilor, prccum si frecvenla lbr); :) -
F., -4?hdsio. strdicd. in patients tit'h nissitd
';";iii"", p. 183-19i
rllmul (latenlele reactiilor motorii, intervalele dintre'sunete si cu-
Joum. psyhiat, nr' r& 19'l?.

107
106
 (corectiturlLrrr
rjnte. acccntLrl\i irrtor)a!ia);3) - calitateareceptiei
lolrlm, crpacitate de dccodare)
ln dqsf;'.urare, in\c'tiSaliei se impure lrarca in con'i'l"r"t' l'
.1,,'l' iaji" , u ( ara.rer, oa;e.Llm.tegi. si anume: I)- PIaii
(iislrihLriica calLrrilor dc lalerdlilatc drpapt; 'i stinga la rrr:r'l
, ti - tFndinla de , re:rpre a ldrFraliririi d" dreaptd'i
Drnzaror. diminuar.d pro.FnlLrlLricalJrilor de slirgl' rc pL mat " '
-;i
;na:nririi in \iI.ia
A-ttel. da,A pina Ia \rr-la dc 5-fi a ri par \a Dredornincsemr''l
!l;nsacjei. Lrlt"i'or raportul se inversea?ain mod 'o''tant
'
lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuarea unor
||Dr.rdlii n\rrlrmertal. "i dc mJncA ,Lr 1u|ruri si irsrrumenLp 'dre
rrthm) fol"sirca prcfern\iale a miinii drept". se crceazaco'1diriil'
--i Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe meca-
'"r' trlnmcle cerebrale pe baza principiului dominatiei emisferului stinS
:l) - d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc. Limbsjului. Dtpi
r,[m am aritat mai sus, limbajul este o functie esenlialmente late-
rnll/ate. Healizarca lui presupune participarca unor zone specrale
d( (orterului cerebral, care, potrivit datelor citoarhitectonice, ia
t r'j li

fapt ? Desigur, avem- de a lact tnojoritatea oamenilor, se dispun in emisferul sting. Dar, cum strrrc-
trelule clutag explaatia acestui I rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cLe6 ani'
cu mai multe catze. le accea noi ne vom limita ia analiza citona
lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 ani (dupi
mai semnificative : l|lirarea in scoau), exjsti o noue conditie care favorizeazd instalarea,
1) maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone corti- lrr p, rioada .opilariei m:ci, a siinga"iei. Si numai pe m;sLrrr dpz
c,rlc \i o ronpxiunilord; r" n. D'rpi , rm + :tiP. mai iniri 'e d" - r,,lt:,rii vorbirii, indcosebia insu-irii scri'rl ri, fiind toL mai m,lr
|oltb:i se inlpATca,,i\rraluril' \uperfi'iale I "i II ale scoaiei l' -i
r(ricitate mccanismele din emisferd sting, propo4ia stingacilor in-
a" t"n,riil'" dts rP.pp{ie ln cadrul 'elor dorS emi'"ere ciP rr.pc'sI sc reduce. Unii autori considere ci dezvoltarea limbajlllui
'ate
iri,"" i"'; i' m,.l oil"r;r ' .o-.pntrdL 'i r"lati' b:n' d l:rnir 'L ' !r fi fa.torul principdl al alenLriirii-: 't, r8crii s.m.elor s':nbici.i
i;;;;.i;*ll .,i"c n Ji r,. i- emisferul dropr. Pro'e'ul d' or.ani' ._ tn slirrif. Io bazo stlngdriei slorr ri c.rrzp mai prolt14d",tt'
,.1.,
rare d acF,torr .lin urma s. 'n.hce ma rcpede dF it al .Flor Ll I tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si. patologic. Da'torita anlrmitor partl-
emi.slerul sting.,Aceasla atrage.lupi sioe in sfera recepliei o do, interacliunii dintrc zonele corticale, Ia
."1 i-''ii"t. a cmisf.rrlui clr.ot care, pe plan ^'mpurtampnt-l' '\rlariteti aie organizdrii
"",j e\pfima in pfefer;nrn penrr'r mrna. ochiLrlsalr pir rorul'lrlri unii indivizi rolul integrator, in rcalizarea limbajului si sist€'mLrl i
se poare mi$cdrilor voluntare, reline emislcrului drept. Aceasta poate fi o
(adi.p f.romenul .ti'8a,'"i) Matur'7area zonFlor oe ro"pl r' u rL
tr2isiturd transmisibild ercditar. ln acest caz, stingdcia se perna-
ln mai,ra in .arp a(FsleasP 'rrd'L'rrrFaza prinrr" |entjzeaza. La copiii stingaci investigali de noi, nlrmai 6,90/0aveau
"^i-i"*f '.,":,
.".'1iti""-.intetich ii integratile mai inalti, duce trcptat rr,tc..denl- dc itirea' 'p in fam'lip {pdr:nli. frr!: 'aLr huni.i slin-
"irl"it.t"
moclifjcarea raporturilor de clominanl''
1a rjr.i). Dp acacr, p rtem prF''punc .a ld mar.3 mdj.r;Latp \ling,.rd
-n dJ.lr .i Iimp. 1.co.i- mcnli'naL .a t' lbLrrarilpd' urgan ar' frte tranzitorie.
jc pl' l)ol
.r^r;.ta lct" lat"ralizare n,t sint totdFaunt aso'iale: 1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic, acestea pot fi mul-
=:': iind inL.nin rJlburari ale organiTarii sp?1idl' liple: haumatisme cerebra:le,inJectii sau into\icalii, der€gleri me-
"ir;""
se nFrlLrrLa ";r"rrl
p.r.cp\ia lil.rFi .i cu\jnlului. jar pfin lrp'd.'lc nom labolice etc, care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferul sting.
;;-; ;;, i "m.t"r =" aiunsF la "culaborari inrcfFm srFri"( ' In acestc cazuri, dominanta emisfeNlui drept apare ca modalitate
genereazi conllicte de dominantd r' {r,mpensatorie ii deci stingicia devine statomice.
2) - desln:iurcrea treptatai a procesltl'LLide Jormare a mi;cdrilar ln conditii normale de dezvoltare, stingecia la copii rcPrezinti o
it'i""tu"tn, instrumenitle, de muncd si de comunicdl P'' faz-dtranzitoric, care sc rcduce trcptat, pe misr'lra stabiiirii si con_
"iit"t"rn
i"i i.f. ,i' itrt"^ .opilLrlui oc srmpla manipulare a L'biF'telordin s,)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d;ntre mecanismel.'
iur e.te mai pulir.ontrolata dn aduli s; mai putin supusaanumrr^r
"i lntegrative din cele doua emisferc. Pe linga maturizar{ra natuali
icbnme erie, nL". Cd urmdrc. in \f'ra motorie
co implrne nar'!i 'im :r mecanismelor nen'oase, atenLrareaei este conditionati ii de pro-
'i -d..i""n d dc dreapra UllPrior, in'' cnpilul riinJ ( csul invdtirii (in sJera perceptiei, motricititii si limbajullii). Pentru
'"'ii.en;.it, organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rlln timp
I Toncescu, N., N.rroli.iologio disleaiei in 1'ulbrlrefile lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili - pe cit posibil
si Ped, 'lisgrafiei,
1967. p 45-16' mai €\actA - a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui caz in
litubajului s.rjs. Bucuresti. Ed Did

108
109
 lntrucit, a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe.imentalel, LL.
teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvol
tarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA in elabo
rarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului.
Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l
cie, sr.lbforma dislaliilor 9i, in primul rind, a sigmatismelor si rota
cismelor. Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu al
stingdcjei. Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sj
trecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo'
sirea miinii drepte s€ deschid poEibi[te{ sporite d€ amcliorarr si
corectare a bilbiielii. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provo-
cati, printrc altele, si de conflictul cr.at de solicitarea insistent; :r
copilutui stingaci de a folosi dreapta, fAI5 a permite acestuia o pe-
rioada dc adaptarpin dmp.
ln sfera lirnbajului scris, in general, situatia se.pr€zinte aiern;i
nator. La stingaci, procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san
.le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta.ii {lr
a, Fea'i viroLa2.
Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rind
nu estc stingdcia propriu zisi, ci lat€ra1izarca delectuoasA ce sc
manifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este bine
fixa16 r.
In legeiurd cu aceasta,trebuie subtiniat laptul ce, in acoald, fiind
introdusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt;, se creeaze o situalic
conllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi, care in caz l
dat este preferenliald, 9i dreapta, relativ slab consolidata. Astfel,
schemele operalionale ale miinii stingi, integrate la nivelul emisfe-
rului drept, poseda un prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are)
9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur, fiind
in mod firesc, acestea tuineaze procesul de elaborare
-betetorite() ;
a schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. Fenomenul i:i
1 Ficho!, A., M. Lenlqt dlslexaqt., L.s ttotbles .lu langase i.tit
d@s Io xic sociale e, lontliale, Collection ..Misopi , Bibliol,hcqu,- de
l,A{tion Sociale, Editions Privat, Cohors, 1967,
K o. hcr, Fr., L o r iat Lu. ot ian . les Lllr s lex iques,P L F . P A R I S , 1 9 r j 2 :
Launa y, Cl., Dg s ler ie - dy s ar t hogr apt ie, in : . , L a P.esse Madi-
cale". n r. 1r, ton . ? 3. 1064;
Luchsing er, R . , Ar n. ld, G . , Ler bLc h L l e r S t i n t n r - 1u1LI
Sprachlreikun(le, Spfjnger - Verlag, Wien 1959.
I S chillcr, F.. o p. c it
I S imon, J., Po int de x ue s r r I a dt ls i. r i€. Lc s c a h i c f s d e l e r l a n c c
inadapt6e. Trejsiamc annie. nr. 1 (octobfe), 1962.
110
rv 3l,ic)te e\pre'ia in aparit:a la 'lin€acii
r&utariiati dimen)ionale (marimea
(are ir\a!5 si scriP cu rnirr'
Ir.,ui,lu u unur erori lipic.: dFformari ale literFlur' scris '' irl
;tlin(la si invere"eri alo ;u"e"iunii iitcrelor in cuvinie' dublari
intervalele
lit'ere,Ior. dinlre
dc_vier;labite ale unghiLrluidF inciinalie in succetiunedliterFloret(
n"-
elc).
i I| aceste erori de o;din periferic, executil.' se adaugd o alta serie,
(urc lire de mud,rl dP organizdre.ir plan :ntern. a elemFntplorI um-
tr,'n'nLF alp ,,rri'teil'r A.ici int15, indeos"b:.omi\iLrn:le 'ub't 1ur-
;il. (i1lo.u riLe).i'rterpo/iliile ii ruTiLrnil. (.,'ntopirile) dp cu\'inte
? Omisiunil. pot afp(1aori.are din sunelel, (\i corFspLrnzalof lrLFrerFl
dintr-Lln cuvint. Totuli, cel mai frecvent se extind asupra sunetelor
lindle (lerminatiilor). asLrpradiftongilor ii triftongilor (.o- oo' "a."
{,irt ptc). Elc apar intr-,r propo4i' r'semnatd.mai alcs la grup;ril'
bi si tricon\onan[jce,ca de pjlda i mn,.r,;1, rg. tI]- ttm 'tt
Li rindul lor. snbstituidle pot fi de cele mai variate tipuri- Cel
mai lrecvent. noi am intilnit urmAtoarele :
(?e, J=r, t-2, s*2, t?d, m-n'. .-i, h-P, ehe-gc sau gt,.t-gt,
,.
.,tl 1. . , - . '. ;-:. 4 . 'a . | I t ' ,
Nletatezekr apar, de ase,menea,intr-o proporlie semnlficafive Ca
ri substituirile. ele nu au un caracter exclusi\', putind fi intilnite in
oricare cuvint. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita ierarhizare'
in functje de ponderea pe care o au in diferite familii de crivinte,
atrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inregistreaza
in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle cons')an(
si locale.
ln sfir;it, contopirile au un procent mai mic decit celelalte cate-
gorii de erori mentionate mai sus.
Orton este d€ perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare in rirma
.citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimare a do-
minantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism, Iie prin
jnlersarca literelo., fie prin menlinerca lor obiqnuitd, dar se scric
dc la drcapta la stinga.
Asadar, coirstatim ce stingncia gene.eazi o seama dc dificLllteti
in Jormarea structurii limbajului scris. Acestea reclamd o preocu-
pare special; din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingaci Tn pri-
m, l rind, ;n'd la inrrdr.a in )coali (ir cld\d l), sF impLnF ' '" i-
sitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. In acest scop, in afari de
disculiile cu pi.iniii $i ctt copiii insisi, estc necesard aptlcarea, iD-
di.,'idual, a unor probe spcciale de genul celor indicate de noi pentrlr
a determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdlui semnel:
ascunse, mascate ale ei. Apoi, in fLlnctie de rezlrltatele acestei iD_
lestigatii diagnostice, urmeazd elaborarea lrnui prcgram adecvat dr
inveFre si ledresare, atit in sJera recepliei, cit si in cea a eiecr'ljct
lt1
(motricitAtii). Copjii cu o stingecie foarte accentuate, care prr'/i,rl
lulbur::ri severe de \,orbire, trebuie neaperat suplrli unui tratanr( l
l.rgopedic calificat. In cazul lor, nu este recomandabile insisteni:1 rl,
a inle1at si scrie cu mina dreaptd. Aceasta nu face dc.it se .re,'
compticalii slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului. (li,
seNatiile noastre arati ci tr€cerea acestor copii clc Ia scrierea,,,
mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c,) |
tr
I
I
,i lhti,lect normal dezvoltat. Dar ele sint calacterjstice in snldroa-
litr',,|,,rrfazice, in unelc forme dizartrice etc. si in deficientele grave
Fl(, lrt,teciul i (fig. 17, 18). De asemenea,cle mcriti o atentic sr.e-

'l'il^*
.il*h/ "t
;iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr.ri.La cot)l
crl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie, dimpotrivi, este corl

Jtl**w Ltilui,r0
traindicati sclierea cu mina stinge. Ei trebuie inci de la inceput d(.
prinii sd scrie cu mina dreaptd. Dar, pentru ca proeresul se n fi,
stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi;cifi
4)"*,L"a3-rr*
lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure.r)
mr-rtarea integrala a preferini€i manuale, de la stinga la dreaptrl
Aceasta presupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului, (i
W U*g-"41L lJt
in toate celelalte activititi, copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1,.
mina dreaptd ii de picioNl drcpt, ca verigi executive dominanlc.
mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc.igl
aurjliarc, slrbodonate. Organizarea pe toate planu lc a activitritii .lA
de in\.iiafc si transfer de dominante, desfdqurarea ci pe baza uror
eyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplr
ftUtuI&furQ/* *uar.^Au-".,+l
rilor de mis.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestuale si iDdica
toarc pini la compiexcle operatii instrumentale), reprezinti cc,n-
ditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri
4&+',A.
n Jg*ett-"***-""p'^
scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui,
in gneral.
Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar
la stingaci odatd cu int.area lor in $coali. Aceasta sc datoreste con-
Jlictului ce se creeaze intrc stingecie, care predomine, Fi solicitarea
insistenta irl a folosi dreapta. ln situatii mai grave, acest conflict
poate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii, dar $i tulbureri alc
comportamentului, in general.
FalA de acegti copii, se impune o atentie cu lotul speciau. In pri-
,.1,1,^, tw^h
win* * n "a*t-butu
mul rind, este necesar; corcctarea tulburi.ilor de limbaj, indati ce
ele se manifestd, pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor
;i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. in
felul acesta, se inUtu.n o serie de obstacole care ar putea dlrce n
numai la tulburiri ale comportamentului, ci Si la serioasc raminerl
ilu * Lu-,,t'.fiu,*Ll,prl
,'.
in urmd la invdtiturd. t .n -4
Dupa cum s-a vnzut, noi am analizat tulburirjle specifice dis-
erafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tip Qp .'<rn tP-Utu otd'u* z@-
agrafic sau aleric. Acest lapt este justificat, daca avem in vedere i i s. 1i . S .ri snl c. at 3 l nrni el t/, i t Y i rs Ll de l 2 ari , di n !.' al a ai l i i i nri
'
LLl ri i r
ce agra{ja si alexia nu sint tulburdri, de sine stitAtoare, la indi\,izij ;,arr
^ri
dc i(n.rizar.).

ttz 113
 N,JIU ciale in tulburdrilc patologicc . r I
in leziunile encelalului. pe tr,.r1,,
acestea le vom analiza cind r,rrr
. cu dereglAri nFUrologi.e ii p'iroloSice, "e manjl'"i;
inectfi"., tl"rr
normal,
.j a.cman;toarc (u (elp desrri'e Ia 'opil
rl
in
'r

"rbi dcspro dFijcicnlplc rF,pF

|-P de alra pdrlF. ;n.apacrrar^, I I n slrctrlct L DISLExIEI-Dlsc q AFltl LA rrEFlcIENTIl
r,li man.fe\tatii dp ur.i \ubie i .
, - rjr vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL
tn
uw,-
a invhta scris-cititul, in coucliliit,.
rp-
unei instructii normale, determir),, Llmltfirpa pcrceplie \:zuale ld ambliop: 'i Iipsa ilfurma{;(j
cuD 4P
in planut psihooomportamental, , ltr !r retarritor i infl 'cr,lear; ncgatjr rellcLlarFa
.i -rormi lr
rFalitir(iiinconjdrat^dr'
fec'tiuni specific a$afiei-alexiei. I l Fii,riit,' .rri"","r"r i"""-"."t"
. " formarFa i aclLr slizar ea r epr eTenl'r r lor ' c: r 'naLnl
v rrpr. majoriratpa manile,raritur l l l l nsl ti mp.
:Yfl t
,
"lI4S- tu.rt.i si alex_iei\inr. din pLn.l
\cdore tormat. asemSnitubre..t.,
il" ,i U ;"
ilm;;;-;'ili*i;;
" r" L" per. pule jr t r ecr l de! ine un- pr or Pq annl, or os ( a
intFsrilare a aralizatoriior' ln lipsa \azLlu: mai
/ 1. nPvazaroriicons^nital imaginile menralo "F roa* at
U/
.Jxflv | ,lJ I d. lip disgralic
"i dicipxi". rrn,
;,';;;;
!a baza pro.eselor senzorialeaudiljve. olfactjre. Srrstalive ta'Irr-
cA sint rnult mai profundc, mar e\
)r J tinse fi mai complexe. Asadar, :)gr'l
fia si dlexi" ie cunccpem,a mar .
festdri tipice, asociate cu alte der.
hhr\t.ziA, irr calitatFaacc'tora depitdF de e\perienla-de \ral€
h.n(lkapalul,ri, (a ti de moLlLrlde organirare a inlregrr
b hi(!. De"i do'ninanln, inloma!ia primlti. p. cale taclrl-krncs-
srru'rorr
a

[;icn sj auditivri, este inflLrenlaLide reprezenttrile \i/uale la ne-

gl6ri sau care apar pe fonclul un,,. vlzAtorji cLr defi.ienla surrenite. Daca orbirea ecte "ur\cr'LJ .rr
del:,:F1lc generale dar
^Lr
o eL:olo;; iiriia":" repr;z"ntar;le vizuale se llerg sau dispar cu timpJl
complexi neurologicA, modologic:1, permanente asupra pcrcPo[er lor-
rF mcnt:n si e\ercil; o influenla
A structurah si fun4ionali. matc prin analizatorii ramasi sanelosi.Iapt carp cletcrmrndoJna'
!ig lS.;celagi./.y in lnDa d. di.rarc. DacA am manifestat seriose r:. I r'-
rapidJ dezroltarea ima€irilor desprerealitatFainconluratorrPjod''
zerve cu privire la unii reprezen- lui" ="rriri", ca ta n;\azsluri pe(eplia 1ac1:l-kinectFzi'a
Lr ror
1"111i ai lFori.i nFUrologice.carp afirmii eristenta L-oc rplatii i - $n rol lundamenralrn lormarea repcczentArilor a orga_rzarrr p2r(^PIta
rulJrF .r Lrni\o.e jnire tulbJr;rjlF scris-.ilitului !i dereplarile C ra imapini unilare ale obiectelor )i lcnomenclor' A\tlel'
"tr,.rura a Lr.
prul,ri, acFiasirez.rvA o adopr;m
ei fala d-c negar"r ;; il-il;;,;rr;; s^ ins.ric ca f3ctor hotariror in (omp' lsarFa lcrF
oricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D;n ;i;;;"i ;;;;;";"'. cbiar ni in ambriopie.cu roaierea obiectuluitarrLl
acest ultim oun't dF \ederF, Jf,rmal;a Iui J. de Ajur;aglrpr..a ,".
.i i" .u-"i la inv"stigareasa pe cale virrala ci sr pe c'd .
laboratorii nu este intemeiatd, pentru cd limiteazi fenimenut la r ""au""
lil-kineslezjca penlrLr cri Frista tendinla.de inloruTe a e\plorarrr
srngure cate€orie de deficienli_ ,,Un copil este disgrafic atunci cind vizuale
''l'" (Lr o 1-rma de alerenlaliemai elv'renra'
la
calitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie iacune.ri Doa::t a"ifta p;rle, caractcristi"ileper,epl;ilor !i repre/enu-rilor
ti F\plical.j da \ relrn defi^il npurologic sau irlele.,uJl. E.rp d/.r poi determina u,1 decalaj evidenl intrP \olLrmul rrrror'
nev:rzitori-o.i-i,",
vorba de copii normali, din punct de vedere jntelectual. car!, vin pe cale serzoriala: prin care se cunoa'le latura
. ltF.on,Jlrati p-ntru <crisulior ilizibil sau prFa tF-r I a,c.L. a,,i- -"iiif"t rii,r.i'a
ll.":."f a fFnomenelor.i cele primite pe catp \erbrld in
,,l'rri slinjcne.., adp.pa, inaintarea normala a scolarirdri: ,or- cale dtrnina .uno.tinlFIe abstracl-generalizafoare Ac'st dF'al:U arP
DupA cum vom vedea in continuare, tulbu.irilo scris,c;titlLini la p r o ce su l a cti
def:cientii de intelect, la nevazeto i care scriu in braiile, ca si ia l Zenlolz, 1 . , M., C d i i e d e .a m p e tu so r e a o r b i ti i 1 tu
xitdtii cle cunodtterc ,i in P ocesul nu''cit, Moscova' Dl AcaC
'!'
sliinte Dedasoeice a RSf S R, 1956 (lra'l)
rAj u riague. r a, J .. Auzias, B1rtr_
NL, D e n n er, , ii"t"n, v.. Etlucareo capiitor cu xe.lerc stabd /'rblioPi,
p .2 1 5.
relri, Editrra Dida.tici ti Pedagocici' 1981' pg- 26

714 ll5
 ftrvulurii a(r \itarii ptih;,r'. in Ec "rdl i 'onLr;buiF la r'"r-c-
repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc, dar n a l r r d l d P r i n a . \ 'L n e a fd ' o fd L l '' :1 5 r .r r a 'u U l \l ^ m r l l Jr oc llrc
, r r '. I l
asupra d€zvolhrii celor supe oare. Astfel, numai prin dezvoltar,
iii"i i',-.r,.; cu o arpntied os.bira'rcblric a^' r a l
reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice, in vederea cuprj,r "itri,lo.
i, i, i, , ' : i, , r J c , ' o rt o " ii v^ "r".".
r b i r i i ,c a'i lrp d \cdcrii 'i a impo'ib:lir;ri
derii Lrnor inlormatii cit mai completc, se poate stablli un rap{ifl
acle(vat intrc acestea fi nivclul vocabularr.rlui-in special-ii al \'or itr ,r irniLati, ral mi'.,r'lp l',nohrri, rlator'' rl ""dfdrrl id' --n "
\''rure
birii-in general. ln fapt, si spccificul proceselol psihice superioafl . iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de
ii trr srxcial cclc de prom.Lnlie-ariiculatie, marilestatc sub forma
clln1 ar fi memoria, imaginatia cletermini o limitare a erperier)i,,
itrrlrrliilor.
concret-intuitive. .leoarece cunoasterea senzoriali nu este sufici.lrl
de stimulati ii motivate. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\.f lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze sisteme
sarea Si clez\:oltarca proceselor mnezice ce rcuniiicd, in uliimi in rftlvc prin cdr. tUn,tiiln rama:n -a*it'ia\F pn rd I i' mn'l adaulsti\
r' *,.rio d" r omp'rLanP-t^ carF d\igr ra P,lrilibra"''r "' :1o"ie
stanli, a.lapta ra biologica. Dar condil.ja esenljali a functnrnarii otJ -r'n:
lur'L:;Lnr'
irr'rr." i mPdi r .,Cu lnt r" Lp"rPrii
time a c noasterii atit pe cale senzoriaia, cit;i prin intermediul 'Jp"ifi'ul
".e,.i-- , L ,l.z'olrdr.d Ior, a,'rb.l' oru e" p\ rr'-r5 i- P;aLi
t,, ,,,moaiati"
procL'selorcognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'i
si a .alititilor sale. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^r- rnrtsrri. .LrLr'rLrra lor de si.tFm Ac'-t d n rr.mi faDI face po i5rl I
;;i.t ,";p"..,.." i..razatape i'locrrir'e I i a ' t rir
sarc permancnti a atenliei ne\.Azdtorului in dcsfasurarea oricir..i 'l'inenLr 'JfP
formo cle activitate. ASa sprc eremplu, in scrierea ri mai ates in I t3{a 'l'rmitd com pe"sareintra'i-t"micJ) ' il 'i a'raptrr'a t rn -
'llr.'
rtlt,'r rloi la sarcir,i r de aceea. nu cste o irltimplarc ca sc acordii
ciiirea braille, atenlia nevizitorului este compler solicitatd, dcoa-
recr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au ll, rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc compensare'
\ rr il:.ari.. rnJi daci sint clrprjnsF":multan in ,:mp rL a,,.fri,.l rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci au arii-
Tocmaj cLatoritd exercitiului, K. Biirklen constatA, experi ent:li. tr,t r.a n. e\i-ra ni.i u dp^..bir.. dp Drin.pi'r.;nrre m lrL'.trr'rri I
la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazi L|Lcli n tor 'n conoir;i paLuloR:"" i i .o'oiL: nnrmdl'* O 35t I
o creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala, iar H $rappmal]r rl, cirmncnsare se evid€ntiazi ta n€tizilor si in Jaza de alrloma
a elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc- li/ltre ; citirii, ca unnarc a int€n'entiei fenom€nul i ant;cipirii,
\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea. cit mai mult rlrtorite cereia, prin perceperea nnui sing r semnt s.j produce cLe-
lirylt, a nripntzr'j .i , r.pnrririi arenr:.i. r lan$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare,?ceea ce
,,,'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui
Capacitatea vizlrald, in ansamblu, este supusa procesLlui pedec-
tionirji, in care factorol psihologic joacd rotut fundamental. Chiaf Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe, posibilititile dc clez-
si metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale..um este rrttare a limbajrilui s-. clive$ificI 9i contriboic ]a realizaraa r'mrtr
.., l.|.1 Lrnilar de repr./.nirri. ar :maJi ."a rillogra":(d p.rn- 1p "
- , ir,orp.laB,,gi.a. id , r , o." d;rrri" c ,mp,npnrd pc:tri.6.
.pp! ,F ii l; . p6 In j dr Lnr' .d atirrn. .d Dri. mr.,rrarea .dpr^ I Adr,ra ''m jlo.ita intre cLr\int ri imagi_oa(o r_i; a oLrre'.lLlLr
titii !;zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1. bez- ,,1 ,r , F d '.^ la conc-pLUal',arcacore'1i r d'liunii l ? r'rl'/af'a
\.oltar€a capacititii vizualc, si odati cu aceasta a functiilor psihic,l {.ri"{'1,rLrl.ri i braill. , ca reor.rnntarp D 'r.tiform; ir, r\1i.. prr-
r, iDa DrLru drrlizdt f: de ba/a : au,lil;\. -_L'k;n' '''l; 13/' 1.
El^ p'i ipni lor. Dodrcr, nti/d pr'n drlrprampnt i- jnrirtrea ci p.:" a ditiv se realizeazi dis-
-p l,i.'""t.ir;". intermeiliul analizatorlrlui
a i '"rl:ti. d r -Lrn;r , it lna mar. dp , b:p.rr in ,, nrilji ariJrc cor-'t' a l lor' ar
. finlindr"d ton"li' a si intdlarcd ern:1^ri. 'un
Data fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intor- ajunge la descompunerea cuvintului in
prin cel verbokincstezic se
maljjle senzoriale, rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbiti lui ca unitate scmantica, ceea
irneme si Ia comprehensiunea 'e
intrucit prirl el s. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_
juraioarc- In acestc condilii, limbajul de\,ine modalitate instmrllen- i*t.it. ie * tranipun! in scris, sub formd de grafeme, clr ajutorul
tali de cr..npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra ] \ . . N - ., D .sr r e a b o f.l d r .d i r r o i ct a D 'i l L i cl l u i u n a ''
't -jic o n t i . r ,
Psjltologia in U.R.s.s., B!.ure,sti, Ed. ,stiinlilici, 1963, pg 3rl
t C arler a ro G., Q u i 1!. m H., Pe d , l ti :
Ld methartt ofiap1l.:tbpedagoei- : Dadaschin, D ., D e l e cta l a g l e , Eu cu r L "cti , td D i d
qr., lldir.i.!s Mnrcrla NIedica, Tufir, 'si
19i8.
t1;
ll6
 analjzatorilor tactil si kinestezic. In actul scris-cititului, fr.rncfiorr. fulF ',bl:nu1c!l uL\er\ariil..iP(ttdr ' aP-J DPrmi' )c
rea analizatorilor este unitard, dar in perioada formArii deprin(t,. j ,Lr di'erafa dpnrur'' n.ail'-. ecr" r'1
iir.t,.ir,..omp.rt( ,t'r '-
rPrr m roor':oir'-
rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par, ,t lr'rl, iar pe d. trlta parle. 'i adoptim unHLeor'n'
celo mai multe ori. a celr.i auditiv. oo r:1,,.',i inl.t rrar.r d:ficLrlLrlilorrP(p,cti\e
Organizarca sistemului b.aille, ca si derivarea ultimilor trei (1,. - ti,int..r u s.,.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea braille'
cade din decacia primi, confera un specific aparte invitdrii scri n,'i ,,--a"l a"ilt* neiazltori o comp.rnerc libera (temi la aleSere)'
cititullri c-. se dcoseb;tc de scris-cititut in alb-negru. La acesi,. i,,ri,tn.".u.^ rorrjrca 'i u1'; d:trurI' ri ir:rr^;i 'i r^ Jin' an
se adalgi faptul c.i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc,, ,rnl.r.rar mdr.rialul di11.-. qri, Llp,attc D^rrlr" dictdrp i'off-
tru ci ultima este in\.eNa imaginii percepute in sc s. AstJct, gr,l i,,||,,n. ru fod sLIpJ.i irrPJrealiri In n"r"r I iL' l i J rr 'la
femril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit. i,,it, an I r ;tl. I\ ': \ al' '."1 i pr"f' ,o I o :i'- :!ri rrt-
parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr . rrr,l,,. Ic a \l-a, a \lt-a s: J \ILI a alP r'olii I n^ral' rr 'r'r r"
ia. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta, ca urmare a intoaf rJr. r: . rc'pra -i la al\'c-\i., rm;ri ; u ?' a J'r'F 1Lur
',,,,la.a. Am dle" ddsle cldce dcoaF" ''r' t'' L n'
cerii foii. Prin combinarea celor $ase puncte ce se dispun cite tr,.L l,r 'n bra:llP ' '1" re-
pe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei.f ;,liiD]nit, automatizat. in urma analizei mat€rrialului faptic, a:r
(u. part r inrepata a fuii .; imagi."a rariila a gTatemplo;(pF ioil zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente :
intoarsd pentru citire). Sprc dcosebir€ de scderca atb-neEru. scris i 1. Ornisiuni tle litet'e ;i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:Li marc
in 1'raille s^ rFali/-d,,| \.rLi. dL .i dj.conL:nur, frpr rn-1e,1.111i r . j r,.r. r. m. r. n. L i. oa. ea n Se irr rt ': 'n s'rFrFd f,l^-
prr d \jl, /ci p-, trL , d rrp...r..r DUn,l-lorLrlui.d nrr r , ,"LrL rob;s.Lr:td)apar ir 'c,n'nPd omi'i.r' j Lral-rr'l
'.llll
^ r^Ll,, rd
'u J ;n alla. :mprima mi..arii Lrr ccrccte; inrrFrupr. Mj.carjlc m: . 'r',,:.'r, o ir,,'.',"a mai mar" ln ,ftr:llc.'d (r' alt{"1 iins'1i 6'rrDrnrr
I,i.,, i, .. on::i,r, l" r'-,r, Lir" rrlrtrrp a | I
nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).ecutate rl(.
mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor. scris;lui a fost leriiicati pe altd caie); cle au
1"iapi"i"""
pentru li{area miinii drepte, determind o reducere ll',ri"utui
bazi aite p,, ca"e le am analizat in capiiolltl respecti\' si
f mai mare r "aure
timpului d-. scris. Dar si citirca in braille are, cle reguti, rn itrn ,rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille:
mai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah 2. Omisilmi de cul)inte, prapoziLii ti sintaqme Ca o caracterrs-
r',e1.., o jr.ae n" dlil d. \.nlrti,a, dp urilarr r".l,r.- , ti ;, umi .rLr,,'1. ,. .uvi. r' . prupozil: s:r,1d.m" a rrr T'. tr."=
ir, "9*
prin analizatorul vizual. ln acelasi timp, pentru"rm... citirc (vitezA si \fir'iII .or-pur,Prii :i al d:, Lnrii. I rma f'num r"rLI Li. ono
corectitudiDe) hcbuie luali in consideratie, pe lingd calitatea abili- *atli. 1rl sc.riirea obisnuita, tln asemcn.a tip dc grc's€alAaPare rar
tiiji deprinderii, rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic, mirlmea re .; irt,mpl,t.r. in ordill.. umi\irn:lP d. a"ptr iel ruar cu
: . ' . e 6 , 1 o _ r , ,-.ri.red
m d i d l . ' d t, ',:. ,'l ''r :Pf J u p , t,:n 'l :
liefulu;, materialul pc care este scris textul, temperatura ctc. ., uou11
,.:: ::.. u ,ti. .aJ/, o poar. ,or.l;rui s; fdpLL,l,r rd-:1".^_-r.r r'l'
Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scris |
.rrLi-,tulLia.r n (lF.fbsurarernai rapid'. in r-.'.a'Jr' 'n-n-
rititului in braille, am constatat o gamd mult mai variatd de gre- ,r jd,il"\alcJ '.r'
rrdr.l:e , )o.o
''t.'C-it"ip;,t lra'.otn-r' -.r.:
scli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a ne-
d "u.)ntr. S. con\rata "a lr' ' rld '^ntuPiril'r d'
rarzitori in comparatie cLr vizetorii csre scriu si citesc in alb-negru. (
In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri la ,.r.inte e.re mai mar c i, ui.tbrj lal; r- 'o'-np'r'eri onloprr'
t.pt"lrri ce sr.rbiectul aude un sing r cuvint ci
tulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti, pent.u scris- "r.n'a"i."."" dcgra ri fen.:}lnerrului -saLr
de pcr-
iii a.rae oo.ri cu.,inte rlistinrte ci mai
cititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze ti-
purjle de greseli alc nevdzAtorilor. ln speranta de a suplini aceste scr'erarc sl neatentiei in treceea cu punctatorul Pestc cisnta care
i"ai"a *iti.tf liber dintre cuvinte. Spie exemplu: tJi'cocosd' :dpr-
lacune, impr-.und c c. Anastasiu r, am intreprins un srudiu exDe-
dalcoitii. ricicore, ctcixilizaliei, pauz&urm'Itoare' llnasemenea' sa-
rirr,.ilal mFrit
"a surprinda {ormele disgrafice la neva26rori.Da- neauli, oluau, zaLpdcldpe, Iectiipentru etc i
1. Substitairi cle qraJeme Acest fenomen aparc foarte fr€rcvent
rr,terza, E., An as t as iu, G . , Tulbur Ar i ole s c r i e r i i l n b d i 1 e t o
in s(r:Frea braillp. Dealtfel, el are u frcrrnlS (Lrlrslit marF I iF qrrpr"r
netd.dt ti, In Analele Univercitdlii Bucu.esti, Se.ia psiholosje, 19?3. cint rr (" 'J l' '-
ul_ .,rLrt3. C IP mai ,r''c sub.lituiri "t
t 18 llll
 noaste),.U
crt e, o cL1?1!o cu ?, e cu i (dici), d cu zr (lumpi) dlttel, cind sint dictate la singular si in\.els, scrierea la singular,
r cL|' i{nd (llctarea se face la plural. Citim citeva c:.emple din compil-
;':lx'il[T'';
::::,!I'i :ffid::-:X,j*:* l tlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l.Diziune, peorrre'ic :
lrttnt'la, l lilizaltu : cinillzatia, petrul - peLral, piaprLri: pic.i'
llutl,; mani : Lmufi, aspildtaare: aspirataore,electncitarea:
t t. t. oi' (t
lJ

om cu d, ziur.,: ttfutricltete, egzita : exista, otmenii : aamenL iubeau - ;ubea,

'jrf), J c : intors, i cu I cu d. r?. c b, i cu rrl
", i_,ij,lL.i"
i l"L;:,,
": lt:J,I."t jr:r",:,n"
lrl toti, haine - hainele etc.
tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte. Aici sc poate s rprinde o anu-
3jij::xm
;l,l;";i:i'i";,:i';uil:,1il:"61?,: trrlti rc.guli qi anume, adilgarca Luor grafeme la sfirEitul cuYin-
luhi ciDd ac€st€ase g:isesc9i in ruiintul unnarior,dr pr.fcrinii{ la

t,:i:ir;?T";;r;"in"ti:i1,':il"t!"ffj:l
;;',;;j,:;;i lri' plrt l cuvintuloi urmitor. Un astfel dc enemplu il corstitlrri'
hFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a- Des sini adiJglle ;i .

l';.-,",'":-
ii;,?:,:J;i,l:,:-."
1.".
T::I"'."."#
lrl,,rs, l, i, b, ?r etc. Dintrc a.este grafeme, o, l;i i sint a.tiugate,
h' i1cnt, Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru. Pe de alti parte,

HT:::i r *iriryiffi
dt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crrr'lrtului
,l1,rr"
tii-{,?fl
::l'"::."",fl 0tlngcgeau), repetaroa unor culinte J:re sens, rcpetarea uior si-

,:'::.il:'';:';;l]]:
I ,,,,:i,:l; imi,i..L."i:[';:'X,:ij.
lalx in divcrsc imprejuriri (ii), repetarea unor culinte (bin:, 1:r)
fl ln Jjrc, rcp.tarea !1tim;1or silabe.
7. Inloctire(r unor cul,inte sarLcampri.mcreo lcr. Fenomcnl rer-
jlil ,:;-
l:l,r-l;:'i:i,,; :j ;::i:i.::':T,jl:..;"ll;-,.;:";"?; l,r! lj\. este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarea scrl-
r.'::."' ltJ;;i"i';"!,1i".'::l ,'iliif iff..i :i;.i,:;' rrrlLri lrazei, mai cu seami cind se are in vedere conte\tu] general
dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ri ix\ers.

l:i"li Lit;illr,; :.."1.:

tonfi : Drofcsoard).
11.Ditortogr|lii. Apar multe dezacorduri gramaticale, (,irisiur;
nii:tl'''irl*'iil:"..'5 Ilc remnelor gramaticale: puncte, rirgrle, semnul er.clama-rii, ml-
f,ir'r ; l ).d l L' r"i nj "i ln r'.cp, I C. frr/F
y :i ';;,il;Tl;.i:,.'_o:llyii:;,;:
,,1,,, j[?l];i; #,fl;:. 9 Rindlffi ldsate l;bete sdlL supropuse. Spatii goale intre rirciuri
f.l irl)r.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu, inainte
rl(. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.mdtor de cebe
it; ;it"j"l;:,^!.:i";:i:;,:;
T:lt"[:,,i#1,,"":L,tii-i;ir; mina stinge care indeplineqte rolul dc control- Spaliile suprapuse
,i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei .oordonir:i irtrc ming
ir;'- Iit_ii"1.,
J lj.f;,ii,1.".,?
*:l :*:1,:,:iiln::,:;::: rlinge, care indeplinqlc rolul dc control, gi cea dreapG. Eri;stenta
ri{,s1lri fenomen dtce la ingreunar€a citirii, la scederca ritmului 9i

l,:'."'t
i, *tl, **,iry:11 i"r#r ( hiar la slaba inl€legere a conlinlrtnlui.

-*. ;H,i{ :i$d} 1C. Nesiglnanld in scrier?. Acest fenomen apare, uneori, ca ur-
nare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p.in pre-
:t'i"i3*::,':.:xiHt"5:"5i.""""11::
5- Substit&td si defonnd;i de cuLinte. Acest fenomen
zenia unui text zdrentoit sau cu relief slab, ceea ce il iace ilizibil.
ll.lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune.ii sar.l a
are, de ise_ di.tiidi cind sc instaleazi oboseala.Scrisul zdrentuit apare ;i atunci
ff:""i".ui;:i:Ti'#ff
i:".9fl-,i:l'J'1,'l'.i;uli*;;lnii: find in r';rtutea unei deprinderi vechi, elevul tiriite punctatorul
in .Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul.
r L e.rair i d evs. hi 5.. 5., Neuropatatogio, 17. Terte necoerente, ilogice. Asemenea manifesteri apar, in spa-
Ed, Did. ti ped., Bucure'sti, cial, in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai accentuatii

120 121
 di'ldtie I
sad (.re 3u !i dlLc tJlbur;ri Jp limbaj. ca bilbiidla lxrrceput sau cind slaba igien; ori temperatura scaz{ti deter-
ComDr,nerilefFcperti\P se ("'"clFri/e"rA prin d(cea La oau..rtrrrt
pLFmert'lP a(lirnilL ' ll o sciderc a sensibiLtatii taciile.
;" iir".pa. itaiii cupi'lolr. a 'esa log:'
0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti factori. Per-
,:l'.," i,l oou""riti. Acea'ra fa'" sa f'mi'; aridc ri Lleseuri'u Tca succesivd a literelor, impuse de simtul iactil, creeazd un
:iil ii La cori;i (L u disgr"tie u'oara' 5e manilesl;.1)r - llmlt interval de timp, intre realizarea imaginii mentale pentrrL
iLrDarea "i"rrier..
penlrJ rpdare.r luLira a a'LiJn:lor ' u moll!atrl cauzal' 1 ' llliliie percepute si permite strecurarea l]nor cufinte care pot
.,J.".-, orrl*n"t", d^ire;"i rnchigati ;i apdre evident (on (onsiderate parazit€, chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerea tex-
r,zara sisremeiordF ^.ociatii (e se slabilFs. pe plan mcntar r. lltl. Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.erbale, sr.rgeratc
,1.'nentel. corlinJtc, prin e\iLIenlicr'a dirram:smuiLiiir plaJr i rr l( rhrl parcLlN ori de reactuallza.ea unor e:rprcsli intilnitc ante-
tetii lor. r dc catre subi€ct.
: -
i""t", "i'ir", gre e ile Lle rilr Llislexicle pLrlemSrup'r dsLfol .
rurintuLui, inlo(Jire3 mai lrP'\'enl cJ Llr air _ I'r,rbt.mpledF intorar:^ I'a<,e-t. coro (int Je.eurj de",,;rdrc .:
retcrea 'utiniLlui la (ltirorii vi,,;lorr, sint mdi frcrvenrc i. ,railie. dco3rpce
i;"i cd sc,' ' i s'mn;ficr1iF. inlocrrirpa(urintului c I Er ' tnrtll 1u puate cLprinde, global. ar.amLlri rindulJ; oe.itit )i cd
"imr,:
;;;r -.te""..rr,'
;;;"; ,;,iar rar:r sens omisiunca lirerclor' '
tlrrro, s,.mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit interval
s;lubelor ri a cuv:.lJlr.ri odauBarea de litere :i r uvinle' pron I
{lC limp dupi citirea cuvinbului. Prin prezcnta tulburdr.ilor de prc-
a"f"i'tr."'a a lir{.relorsi i.rrirre or (m:i cu Fdm;' la.rci 'r' nfirrlie, in citirca iiterelor, se creeazi dificult:ti Si mai mari in res-
',*"
aL djslalie), n'rF.pe,Ldrca inlonstiei ni a'centrlur, srlaDr'rrc a intonariei Si accentului, intrrLcit subjectul cste
"i 'Fr.tarea.orccti
sirirea ori repelarea rnrdurilor etc.
--lj" {nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor.
l
*ii nultc ori, reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl'I I..r baza tulburerilor de scris-citit, ln braille, stau aceleasi ca.uze
ji'r.*l.ii
""i.. rr" r"ntizea,r rr lelege.ea 'orrple d a lcxr rlui' I
," (u .: in "cfiorad s' (irirea in a1b--egrLr.crr mer!iunaa (ii dpfi.:el
ir
\itela r.cllj,a, :n c:rire nu,rF.d/,a ideaa LleconlinUitate5l alLln('
c'r pentrl 'lr.h. dp motricitafe i l*le de ,rCa..izare,p rliu-remporrl; de.;:r
=imt" neroi, re:ntoar,erii atil pc.1ru intelegere. !i
Idcilita crr.i\;rat(3 , Lrc' |-,rs lp'la i' limP a I'nnr arlJ't lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri. Acelasi roi insemnat il
preseli cl'rce 1a instaia.€a unor depri.derl dcficitare ce 6e pot ma- J,)0c:ili formarea deprinderilor corecte lexico-graiice pentru ci, mai
irli;;;i-;upa perfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr mult decit la normali, Ia handicapalii ci: Ledere dificulriilile gr-
n r r:clicd Droolerrc (lposebir-penrrr ;n{eleeere Tn p L: r'n d rlcrat. dp ^le au implicalii compl.\e. i"r .or,.t.crd spa-t:"i se
nerca .' nom^n poatp I fa\orizar si dF mis arile - n:':cl'e ': fc,\. Lu m,rc gr^utal^ t. Jar" unur . s_er o ;. l zJt de insrru,-
rn;inii, mhi .r !crma la ;rtoor<eredpe,rtru cilirPa I nflLIlut 'rm l,l,-edrcJrip fornlrred .i d-z\oltarea aLilitar:loi Ieyi.o gr"ri, e i:r
'braille este extrem de dificild-
r. r. -i ,rre fd. po.i'iil:Lrepelar'a per.eori\A a a''lLi"'i semrr6r''
D.,.1 \raDinirca (iliri' nu Pste bine realiralzi €lJn'i repel rrrJ : I'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic prezentem
vintului ;i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiec- h.ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniate mai
tului.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine. asLLpr:i fius *. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot experi-
l!r:. Si sitablsirea. ca si inlocuirea cr.tYiDtului, au 1a baz:i lipsa dt mcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus investigatiei
, reg,;' . "orn'arcJ .rnor deprirdcri 8r^\:1. n 'r;pinirc" (i1i pcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu.irilor le-
rulJi Caract.f i a .n"tilarofulLi {a.li1 de a rrprinde un r'.:ni f xio-grafice la nev:zdtori.
mai mic cle inpulsuri, spre cieosebire de cel vizual fa\'ori7-eaza$r P. DunLitru, anul II de studii, in virstd de 16 ani, dezlipire de
cl citi.ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor, ceca cs retine posttraumaticd, a terminat o cbse Ia Scoaia de masi. In-
explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai sus cear'; si cil.a.cE .u mina srinla. dc"i nu este stingaci. De ia I ani
bmisiunile au o frecvente mai mare, ca Si la scris, sprc sfirsitul lcind d a'rr aeid"a L'), ramini a^*a oin:i ta vlrsta de 16 aDi. At-
rindului 9i se datoresc tie oboselii, Iie tendintei de a realiza o
.ii:." Dar'i jntr-J"r caz ri in alful se pruduce ' I Exp.im61n muitumiri p.oI. cheorghe
Enache .arc ne{ pus la dis-
.,,rrlonare "op;ao.
-ui defcctuoa.ainl'e c.eleduud miini Fenomenelcdc omi_ pdzi:iie cazurile rcspeciive 5i .are au {G! llalizaie ile ct cu ..]zi.r
siune se accentuieaze ii devin mai frccvent€ cind relieful nu esl(: renliz6rii lucldrii de diplMd, sub conduoefea noaslrd $tii4iticti.

122 123
 .dprlLi Prezinr,. Lle/:" r'
'in: m. .\l:-,Jri .ir-^iJI3-'tin! | rlc
/.,rlru ,:1ir, .)i. i.. 8Frerdl. pFrlrr prPg;tifea .r'olrra. 'n jcj 'l
cu mesexia pc care urmeazi si !i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | ,L
fcsti o pref€rintI speciale li reiateaza cA o va face pe a.eea la (,, l
ra fi indrumal- Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\irr,
jzolatc, silabisindu-le dc citeva ori. In cazui aitor cu\:inte, a lllt'
ralizat suKesjv, firi a le putea rrnifica intFun cu\inl. Face incer( irl
rle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor. Incear(ri 1
Shiceascecufint€le, dar-dc cele mai multe ori nu reuiefte. ll\l
comunicativ. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut.dto'i, ,.dr"
ln ceea cc privegte scrierea, din tet tul dictat, care cr-lpr;ndea7ll (1,'
cn.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t
rcprezinti 1?,80//0din text), insumind 30 de grafeme (adice 10,80/'"
din tcxtul dictat). Din aceste 13 cuvinte, 11 sint monosilabice(5i.
Ce, pe, meu, cai,nu, le, pot), iar.Loua sint bisilabicc (care, cap-rl)
llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl.rif)
pe urmitoarcie: I substituirealocalelor: d,/e(de 5 orj), i,/e (venel),
e.: kle 3 orj, de excmplu, calralus€le, zise), oolu (cunoaite): 2. sLlL
srjtuir.'a localilconsoani: rilh (iactr), t,/h (lrnccpeti, hmpirat!Li) .
3. addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului, i la stirtitul c1r
\intui,ri efii, suf€rii); L omisiuneaconsoancifinalc s (sco); 5. adilr
garca (o.soan.i h in int-"riorul curintului (de 5 ori, in special ctupri
consoanac: chrib;ni, dach, chnoatie etc.) san 1a fincle cuvintului,
Ce ascmenea,dupA consoanac (duch, prcgitesch)i 6 omisiunea n
3 cu\,inte: dlbi. peri. r'ui, Lle tiire t:t?.: 7. adarfga.eaconjxncliri t;
3. r€petarea cuvintelor (de 5 ori). Metateza, foarte rar intilniti
in sc.ier:ea braille, apare aici la .rvintul hai, rcdat graJic d/t, ln
acelasi limp, se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fj
contoplrea lor. Asifel sintagma j,o xei ghici4 apare grafic ,o!',
..sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celor
trei cLrvinte. l'rec\.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelor
sepsrate:s(i Ie, tlt Dina, dupn mine,1J&Ji,1rd m.ti, 4 me.:'ude|irafi,
ces.1med ca.tetc. (in total 8). De ascmcnea, apare fragmentarea cu-
vinteior pr;n patrza graficd: ad.el\,drat, dlLcelli-1id, ."elnit, prcgd-
i?lsc, fe,riice €tc. in iotal far:e 69 cle gre;eli de tip disgrafic.
A. MafiIena, ciasa a III-a, in virste dc 12 ani cu diagnosticul de
atrof;e optici. Sc manifesta atit in clasd, cit ii in timpul liber, ca
impul.i\,e, hipercmoriv;, cl;sp€ti ti dezordonati. Imp,ortante pen-
tr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia .tefectlroase,
in banci, ce€a ce lace ca spalele si fie puternic curbat, cu umerii
ridicati, clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul
cirlii. \rorbirea este curgatoare, dar incore(td, atit in planul pro-
nuntiel, cit fi in cel senanti.o-gramatical. Citeste 20 clc cuvinte
121
h lrcl rri ,rrLr'.Omile o frdzd: rdauba ct\int', omi e cr'irrte Nu
5||{- rn',' m.rlL Lle d 'a Ir.i I i. p irrr ' -l Fd'a r)au/' I r'rdr'
La rp Lul | -
Fri'i,','r,l -ut,'"..t Iit rFle -i .\ir'1 '-r\int lP lJ1gi.
i .c,... 'd thi' ei,{ a , rr\ ir tel" idr dupi in Fr^;ri
ir|','
" "t 'iLcv.
ir, r'prcltc 9i face comentarii in timpul cititului, dc tipul !.aia",
r'i, rdur rird rl_, nLr n1'leg .rr\ inlul"
"flr)
- l', ,.ca ce pr;!."1e-aici scr;cre.r.le\ei \F r),{ id.nr f J 2| 'l' s'mne
rlrlr', n"r:'Lentc irr alla',Plrl hrailLe rom;nFs. L,intrF ,, l.lalF
in Inrd'lid
ihtl,r.lta1,la di,r"r"r' dara. af" h.'uri,,' .r' 'l
mFr(lonAm: 1. substituireavocalelor: u/o, i/e; 2 substituiruavo-
ltrli/irrnsoand I a/k, iim, ilb, e g, ill, atlk, e/b; S omisirrnea vocal-"i
llrrrrl, : o fina1, e final, sau intcrioare : {', i; I substituiNa consoani;'
l'rr.i'ane: rie, tln, dlc, nil, o/r, s,x:; 5. omisiuni ale consoaicbr I
ll ( de cuvinte 9i, in finc,7. repetiri de silabe (mai ales
',ntopiri
lr lli:,le).
/'. ,1nfon, an t V, in virsti de 20 ani, cLr diagnoslicul de atrcfie
ot)l,'.1.A iS ul paLru clJse in ..oara de ma'd Lldr d :' rr'.' pt d' pi
ai,, rr,..,.c. def'cienrei:i .ind dp fiD', a sLrr\.niL oruired Ld t
rrir!.irin;coala speciali, a manifestat dificillHli de adaptare clr rLn
l)n,nlrnlat negatilism, ceea ce a determinat si unele tulbr.lrdri com-
t,|rlam€ntale. Tr.eptai, a incepul si se impa.e crl nolla sa situa1itl
tl s-a integrat bine in colectiv.
Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diicrenlial
Il sensibititatiitactilc de 2 mm.
La .itire. ele\,ul rcalizeazi fiteze rni.ii (in prirnul minlrt L'itei:'
l? cuvinte, in al doilea, 2,1 dc cuvinte in al treilea, 9, iar in al
rxrtrulea, 25 cle cLrvjni(), clr omisiuri. inbcLriri de c vinte cu allcle
i,r sens in.lcpi.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens, rczultate
rli.1 lpr !j1lir de ghicire (p.rs"n "r.drp prn rr oF\undi rn';'tFn'1
pl,
t,..,r.' ,n.i.,..rcle, i lr. ppnlr'r i ,L f.pn: l). c' ^orla'i. .irr. u
iif.lrri si nu respectdpunctuatia.Nu rcu$eitc si ciieasciicr rnto-
r)irtje r'ru respccii accentul. Scricrea elel'ului este mai g.av afe.-
'si citir€i, aYind 120 de greieti ]a n text de cilca 160 de
trti (lecit
{rL\inte. Predomini altcrarea vocalismului (70 dc ere)eli), pr;n
srlrstituirea vocatekrr fcli, eld, u.io, carc apir rar') Ei mei aies pd'l
rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interiorul sar
la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:L apar! de 3'1 .le ori) Cili-
r'.r1 si vorbire€ elevului nu inregistreazi acest tip de gfe;eau, carc
altlcl ar fi putut fi e).plicat prin influcntd p.onuntiei dialectalu
sau neingrijite (scric, de cxem.p]ll, mi.zinu], ailicpta, miers' binic'
pent.lr: mczinul, aitepta, mers, bine etc.) Frecvent, manif.sir
{enomenul de omisiune vocalici (t iinal, a intcrior, i final. .i int '-
rior, a fina1, i interior ii, mai des, i interior). Apaf, de asemerra,
l:5
subsl;tuiri de consoane (r/1, v/f, dy'g, m/n, t/q), omisiunea cori, r decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c; adeu_
nelor finale sau interioarc, .ontopirea cuvintelor separate (,' :a alin puncte (4enomenmai
me
rar) stlbstituie pe"c prin I sau
doud
13 o ), omisiunea silabelor, folosirea nejustificaH a semnului nri
'ri aouu pun." dcvine / (Y si z fiird. graleme
ririi in interiorul propozitiei etc- "ai"*r*" ir"i.r : adau€areaurlr-i prncr pcod'r(Fsubsltu red
"
Tutburdrile scris-cititullri (in braitie), speci{ice deficientllor (1,
ii"J"'i
fil.'iifii,; p'rmai de srafine di- ulrin,a d-?ada " plus pun'|u"
ledere, nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr ,.t ptus-p'tn"tulsL{s'de!irra-n;"t plrs pltnr'ul 'o "
consoldidi deprinde.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii .,!
ii ii""l^"'1,
-;
ir* i, ti,. fr,,,.r'at"o*" dc\i'c u Crri"mele din decadaa
se maDifcst€ la toli elelii sau micar la marea majoritate. In acee.r'.i
ri . t n ' i' ^ d" c r " t n ' J n d ' ' a r l d d l F i d p r : n ," d d r c r r '
ordine de idei, explicarea nu poate fi redus; nici la necunoast.rril ' u o = t : , , wiirit *u (lp'iner. , P/t' prrnc'.,r
,;;;;1-;t,;; so'" d"
Iegulilor de ortografi€, gramaiice, ortoepie fera si mai vorbim (L i pti" p"ncrut (a|P dcvine : Crarcn"lc din. d'
iegile fonetice specifjce limbii romane- Analizind paxticuldritil il(, i; 'rltima
scris-cititului in braille, ni se pare deosebit de plauzibil c:i, il i'ii !ri't t.iu"titi,it" de giafeme din alecadaa treia, prin adeugare
principal, tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatr i- l-runcte(sens,:lsubstihlirii ,-"ste,de asti date,.de l: 9 9'.:1di
oari citre una superioari) | .i plus punctul trei devine 11,' I
ale grafemelor, iar e€le al€ cititului, proprieteulor relativ lillrit:tt,' punctrl trei de\_jne:.
ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este, in toate cazu,
rile, sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl( Omi si urea dc pLn, l c pr udu' c sL'r "lit uir Fa Jaf Fm el' r din i"e"asr
posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior, cit Si a formei ct( ti " .i i a i " ,* etcj " au u gr : f em "lor din dccadp dif Fr : Le. La niv lul
ctrbslitLrireal'ri d'
ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6. DacI ;rvonr ci,,iiei pr:rn-.,1 min,,i pa".rrr "i,'.t clLrceld
h vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spn- jltr, b; " rn;nr.. pdtt,u. , ?i d,'- 12 1ri d.,;lF-,
'nia",r;rcd
r'rr'l i rr' \e rransrormbin \ i
liali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(, li,i'ri,=i"i de, a.l.i r Il . i n ltt lrl
lO'1t.1i"" L. prin omisiunei pLncr lLr:
(irrci ln-'adrLl.decadei l
tului, temperatura, calitatea hirtici. nivelul de insusirc a scris-
,i'jLUrrj !1,-) ori C, ore/, rrr si a dltur cauze .arr. nemijlocit p. iJrefr,,, .t"'r,'i' r,. pri,r orni":Lrner pLrn'tulLi doi l' dec di a rdLr "
li r.t" rr"r,.iormar 1n d. prir omiier, pun"lLl i p'rlru Srh'"! ' -
d€termina dislexo-disgrafia, n€ dnm seama cd fenomenete respec-
llllc cle grafeme din decade di{erite, prin omisiunca de puncte, au
tive au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de grescii qr I
d. tip disg"afic si respecti! dislexic rezutti chiar din caracieriiti 0c:n a .ct cpr .: rl , l a . . ad le , l. r ' r " sp' dP^"da Dr im ar ; cLl) -
p"r ovoa"
.iie.sist€mului braille, ca urmare a ad;iugirii, omisi nii si plasArii l l l rc L,i teri i e de.-o. d' r i\ a ' : o'n; ' "n' a oun't elor
'iirl"'riL
*i,'r"'n;:"" aii a" .a" i doud dp 5 re di- d^-
ardfemp
llresite a, punctelor la scris, ceea ce impticA automat g; cttiie" i,,r prncrJ/ l,'i dc\-ir-ol' m rls pu,n't I trpi
otclapflmara
-gitla
p.im"a.a:r minLr plrncrur
: r mlnus
ld"viri i, ,n m;nu\ llun'tut,r., rlPvinP I i'ri' omi-i Ino,)Lle pLrn'i".
Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelor din ace.asi
,je(aLl5s3- Ia rb.riruirFr gr:fcmelor dir decaLtaprim{rd dp carr, lf|at""r.i-o;r d"c;.lc J l-eia poL li dc grafenP d'r d"-
'L,bnituiLe
decadcle derivate," precum si la substituirea Erafemelor din deca- '[.rrli I (.r , cri.o j, pr;n oi.i..i.'"'d D r.rclor Lr'; :i :a\.: r' dc-
e. prir om'
jr, l" ,Ierirare ;nrre eic. \stIel, pr'n ddaugareirnLi pun.r. ;n in.p ,!1.,c". pfir n.ni.i ''F. p, ..clelor t.Fi .i I e: r devjrc
riorul decadei I, o devine b ; este vorba de addueirea punctului ir,l,rneajL,n.relor 1tui s \aie) ,i d^ rr 'l-n . d n C^cadda LlorraDri"
r)
,loi : o LipvinF.. pr:r' €rla.r:arra purrlului palrj: b dF!i'le n. .rr' 'Omisiuneapurncrul;i :aqe (7 J. irlo"uri d^ o: v \t^ i'lo^ 'i: da
,'" g.,i-n,^ dir r'e. ,'1. a ndrrJ, r:n omi'i rnea orr ri^1rci
adaugarca punciulrri cinci etc. La nivelr. d€cadci a II-a: o devine .i..,, 'r 'i
'irr d"'i ,"c. pr;n omi\iuned p rn' trlLi rr": la lel x dF\:rF :l Crd-
-,.prin ad"ue.,j." orncr,'lui doi : p dn\.jnc q, prin adaueare3pun,_ 'Gmcl" de, ri rl^,Jla pr:-
tulur .rn.r : . .le ,n. G. prin .rd,jrgdrFapLrnLLuluicinc: ; s devi.F ''l^: .r p.t. "irr i.ln' Lil d- iraf m^
p, prin adeugarea punct..rlui I etc. La nivelul decadei a IIIIa u inari, prin omisiune€ puuctLLlui ;ase: (i devine 6 (prin omisiun.a
C,\'ine u: urjn ddaue,rea pun.Urtui doi ; r dcfine i/ prir ad:rucr_ ,prnctului iase), i este intocuit de c (ptin omisiLrnea pllllctului taso)'
re' pLnclulu: ,ir.j. Tn sfir:'t. la ni\eiJt decadeia IV_a d dcvi",c l|1r f devine €, prin omisiunea punctului $ase.
..,Drin ndaJgared p,r,r,tLILi rin,i. Adaugarea
unui p.rnct ducc lj , ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD aceeaii d:-
crlr!lit,r'rea grafernelorr;in dFcadaprimara de c;rre gralemole (tin
roale decadFle derirale: aade, intro eie, sau grafeme din decade difedte intre e1e. La ni-
"ub-rilrirea gralFmelor pri;are de ,itr. Yclul decadei primarq c este inlocuit de e, prin Plasa.ea gre:ita a
t26 127
 plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h, prin plasarea gre$iid a pL L
lulu; patln; in .lecadaa doua, s este inlocuit de n, prin plas,[,,,
;rcsjti a punctuiui cioi, iar plasareagrcsite a punctului unu {l ,,
13 irlocuirea in1'ersi. ln jnterior.lrl decadei a tr.ia, u de\,.ine z, t)rL
Dltrsareapunctulri doi h locul punctului c;nci. In decada a pil
t estc inlocujt .1e s. Drin piasarea grcsite a trunctului patru, t,',
tlasarca gresitd a lrLrn.tulLri cinci, duce ]a inlocuirca in\:ersi I
i'I.ea ce pril'este irloc.rirea grafemelor din decade difcr.ite, t)l
]]iasarea grc;ite a punciclor, accasta se produce astfel: literele ,li
.leca.laprimarii sint inlocuite de cele din decadaa doua: J de\l ,
m, prilr plasarca p nctului rlo; in locnl punctului trci, iar plasrf,..
jr" I; jr fL ,1 2 d Ln ld i.lo.r,:' .:r,ler,:,.
De asem.nea,'1,.i
literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(,
l:!si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t, irrlir
tjlesarea grefiti a punctulri cinci, jar plasarea gre9iti a purct:rl,L
ljatnr! in locol pinctullri 9ase, duce Ia inhcnirea lui {i de citrr l
Gralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres;ii .l
punctullri de citre grafemc din decadeie 1, a treia, a patra : r'1
?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA); rh (v estc subnl
iujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din .tl
cada a patfa). Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite, prin piiL
sarea gresii5 a tnnct.lor, de cdtrc grafeme din decadele a doua
a pa:ra: !r/o (o * s bstiiuienl di]] .lecada a doua), r/a (e .ste s Lj
stiluient din decada a patra). cralemelc dir, Cecada a patra sinl
I L:'"uir., p. n pla gre.ite a D q.r/1, r, d, ,a1re r"al, -r. ,i
""ea
,:r., .le:nL i "i a LI^LE:.j. (e -.LbctiLu,e.' din o.,arli prinar.1
,i/q (o - substituient din deca.la a doua).
11 sistcmul brai11t-,dificuliitile cele mai frecvcDt-. !i mai accc.
lrare ^ DrodL, i' srr:s ,.,1o a.r .i ,, .rd,ilirrra r,"r.i"t-nta De
stit p€ntru scris, cit $i pentru cilire caracteristica principal:t r
grclelilor este aceea a labilitdtii, comparativ cu scrisul, dificulti
rlle c;titului au o labilitate mai marc. .{ceasta rezulti si clin fapiol
(A 1a citit participi, cu precidere, simlul tactil, iar 1a scris, cel
ii;nestcTic- unde contactd.o foaia se facc indirect, prin jnter
rr,e.lird pur-rciatorlrLri si a placij de scrjs. Crl loate acestea, etiista
. strinsi irlicract;unc inre scrislrl Si cititul irl braillc; formarlrt
deprjnderilor -.le!i ingfeuiatc d. fapiLrl ci cele doud actilitiii
:.r ur cararter oprs de dcsfisu.are, iar schema de rcalizare mo
torie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr
(;tire - implici un irroces iusiructiv dirijat, in care slrccesul cste
in depljni concordantacd dczl'oltalca ia elevi a unei moti|atii
con:tiente, cor€spunzatoare pcntru invititurd. ln gcneral, dez.,.oi-
tarea abilititilor cle scris'citit ii eritarea fcnomerelor specil;ce.lis
r28
:. reJi i -cd 7. 1 pr ir r LJr r ar ea opr : m d per lr L hlor ir pd
h' .rl l .srari " i
l l " r' ri mi :ni . arl pl i ir \ i lpf e a a . r m o. r l , 'p u. r . p .
' 1" ' -
ll d' ,1;.Lr ri i I lLx'lui , . . l|. , u I or o, e\ , ir i r . - pe, r i\
' rrl l ,.rd' e,
tl ' , ,r,.er^a l d,,l i dc l a Ln f : n, l la alt , 1. Ar t r F am en ul . r , t iv. ji
,l l ' hrl r,,l oa .a .i nr prnb.l. , l . m bL. , r . . l if , d . . , nLlr m F t r l"i I . . , u-
tllFll I itczei dc scris-citit.
g. sl,llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr.f_{TE-{
T,IINTj\LA
lilr(lielca particularilitikrr .ie limbaj in rlebilitar.a mintald pre-
.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici. ?coretic. Dentru
rA ,||t,r'rco d a ,.i ,rr. L r,rtrp .i inlo,;j podt fi p .; mai rd,il
lr r,\idcnti la clebilul minial, iar e\,olutia structuilor de comLrni-
Inrl._sc. raporteaz:: la normalitale, eeca ce duce Ia surprirlderea
r|r\ ificitetii cu importanli majore, in cgaE misure, 1a normati sj
lr (l.])ili. P.actic, pcntru ci limbajui cste una din functi;te psihicc
s| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrmediul
'!l l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de
cunoaitere,
f| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in procesul_
ItfllrLrctir-€ducativ. Dupa cum rclcve J. piagct 1, limbajul c.eeazi
Inraibil;latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale. si Drin
nrl,rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei, iar c_ A. X{iller,
llrFlsta pe ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de actcle
ilnrl)olicc. Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de intclect
|r,]llc impjedica inritarca vorbirii3, in gencra], 9i in speciat, in-
i|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli, prin dcterminarca unor
lllll)ur;ri in raport de gra\.itatea accsteia. F€nomen l are caracte-
rlrli(.a .le r€versibilitatc, in scisul c: tulbruirile de limbai hftucn,
lr,'rd ,.fod.r.t:a inlFligenrci. Accacraar. rilabil Larc atil 1r p.f
(,rncle cu intele.t normal, cit si 1a acclea la.are este afectatri
itrr.tia intelectului. Astf€,], in unelc cazuri gra\.e, cum sint celc
{lr, pi€rderii semnelor limbaj lui, se creeazi un vid menial cc
t irte fi comparal cu starea in care sc gaseqte copilLrl inainte de
,lr'l)indirea limbajului 4. Fenomenul, ca atare, este probat si in
I Piag.t, J . , L e l o n g o g e e t Ia p cn l a e ch e z ? e n j .n t, Pa r i s, D e l a ,
cbaux Niesl,li, 1923.
I Nlillcr, G . , A . L a n go g c .t ca m n u .n i ca tb n , p a r i s, p U F, 1 9 i 6 .
I Busenrann, p a .i s,
- \ . , P s l .h .l .g te .i 6 .l a l i ci e n .e s i n i .l l ..l a cttcs,
Plrr, 1966,
I B ! s c n r a n n . A . , o p . ci i ,
129
condiliile disfazici - lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri,l atentia asupra sarcinii formulate, unii-reuqesc se descrje
foarte mLrlLd€ \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri,rl a-riie. a,ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe'severare
,ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati). -ci.a"te"l"ti"a pentru siructura a .limbajului
Djn (ele spuse mai s[s, se detaleaza o idee c€nbalii ii anr]rrr,'
, -in9qe{en!I.
;lr";,1;rl;;";" iu a lim-bajuiui, lipsa ierarhizarii
a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv,,l tmlio"ranta. a -axi-um
ideilor saLi a.ubl;nierji unord 5i rcpetarea
tarea limbajului. Este de la sine inleles c5, in general, dezvollar,n ie-a anterior, imprima comunicirii un sensalea-
ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. P. Ol6ron alidrrr ".ldr'spuse respectivc mcnlir, in buna parte. fi la
i. n""i:"'t..lritit"
chjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat,,1 "i
ii iti" niai mar:, fte pot fi evitate prin folosjrea unrlj
inteljgenF, in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com I "tu."l"
intuitiv, insolit d€ explicatia verbaii .e determina o a-ctuali-
nicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi. mii rapiiu a i contribuie la :nlelegerea\cmliti' dri'i
AFdar, in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunil "itualiei cu care opercaze
Nllitiei 9i a simbolurilor
specific al structurilor de limbaj Si ca urmare, a tulburdrilor sal, ''&, pout" cA elevii mari reu;esc sa inleleagi mai..bine
Pentr a evidentia aceste aspecle, subliniem mai intii unele idr' "ot'tstrt. -
.ln;, clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilor dintre
rezultate dintr-un experjment anterior r, realizat pe un num;r' (1, luni remin reduse. Am constatat ce atunci cind sint ajutati sa
60 de copii din gcoala ajutatoare, clasele a III-a. a V-a qi a VII'rr primer. ra\punsuri corecle.ei se desrur(5 mai bine. deoare"
Acegtia au fost supugi, individual, unui numer de pahu probe, i.rf lbi
tla m;ntin ;n cadrul schemeidate. Frec\Fnte sint situal'ile de trJns-
o serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vor
birii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). Subiec!Ll iiirnere risida a rSspunqurilorintr-o schemd sLrgeraiade expcri-
primr
au fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllal 'firnt"to. iuu .e peslrcazachjar schema folosita.de. subiect
'iiltl. asaa"., strrictura limbajului, la debilul mintal, se caracted-
din WISC, apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd, a\inr
la dispozitie cit timp doresc fi in fine, si scrie in 10 minute cil iCaza prin imobiUtare,rigiditale jnatit pe Iinia cxprimarir. a.arti-
tul6rji )i .rlcccsiunii ( uliintelor propozr(ieij lrala.crt,si orn
mai multe cllvinic. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarl \edcre samanlic dc strLcturA a iderlor. dl orornrr sl
pine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect. Timpui utilizal Puniiul dc ni
de fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat, fire ca luccesrunrr ror,

Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase, in mod egal (cile 20 dc

cla*), luaii la intimplare (f;ri a fi seleciionali anume).
Din analiza rczultatelor obtinut,., se consLati ci la proba de ase-
mdn;d intr. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clase
sr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4)- Diferentele sint mai
semnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in compa 2\l 196 610
ralie cu diferenlele djntre cei d;n clasa a V-a ii a VII-I. 2ll 126 1291)
Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasa ']o 1 t3 561 I i03
a III-a estc laptLrl ci ele nLL e\primd esenla asemAnerilor dintf.
cuvinte-notiuni. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesi
zeze esenla asemdndrii dintre nolir.rni, deoarece ele nu au Lrn ca- La proba <le vocabJlar, rezLrltdteleobl;nutc dFnota o dileren-
din
racter de descricre a ceea ce este comlrn ii nici macar nu eviden- llcre ;ensibila intre copiii de virste 'i clase diferile C-opiii
liaza caractcristicile principale. ln multe cazuri, subiectii incep:r ilasa a III-a obtin 19B de puncte, cei din clasa a V-a 368, iar cei
respunde nu p n afirmarea asemendrilor, a9a cum este formulati (lin cla..r a \IIl a,5CJ.MFdid rcaltza\; P- (Lbie.i .re FYrrem d.
s:Lrcina,ci prir descrielea deosebirilor. Abia dupi ce li se atrage, mica da.6 se are in |edere posibilitatea_ pe carc o oier6 proba d.
o obtine un punctaj mr.rlt mai mare.
1 v c r 2 a, E , Particnlarilili dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol, Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii mintal mr
in Anaiele Uni!€rsitelii auufeiii, se.ia Psihotogie, 19i1. reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se dcsctie

130 131
caract€rigticite detsrminante pentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf lntre ele. La clasa a VII-a, nu se mai intilnesa asemenea
tiie cuvintul. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'l dar persisla in.A caraclerul in.oereFt si sarac in.on-
'zllii.
r) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc( 1l\ {ti! l9). I;coFre'la se darorcstenu ndmai inteljgenlei d.i:
'd;r
Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrl si imobiliralii structurilor \erbale, tennmcr anai:7al dc
probei), inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. La m ll, lsn, sau a folosirii $abloanelor in \:orbirc.
r'r ip da r,j,i un fpl dp re.pLn5,jar Ia altpl. r;,punsufile sint ('{rl oleSercasubie.tului, pentrLr compunera,se con\lata ci pre-
plct gresite. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr, nn lema varanl(i. iar in ca/ | al ^r cr'b;e.k sc impro\izeazeo
runtatc la copiii mici. fttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s€ r€produc
ln proba de cuvintc, diferenie inalt semnificative apar inlrr' tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri. Aceasta dovedeite iner[ia
copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290), in tirrrt,
ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s;rr!
pronunlate (tabelut nr. 4.). Aceasta denoti ce acumulirile in strLr,
tLu-a limbajului la debil, in interdependentd cu dezvoltarea girr
dirji, au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1,
m;ci), dupe carc unneazA acumulSri lente, cu diferenle mai lni,, "^' W ;* y,t-,
intre etapelc succesive. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlL
cu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pri
mcle clase, iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m.r ..a.,uia^fi ,6--42ano*
iungi. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave, apar chiar pL '7;-/f --'
rioade de stagnar€. Ac.asla er.priini, in ultirne instantn, potentd :'-'
-i .2 |
jntei€ctuale ale accstor copii, gradul sau nilcl l pe care il pl,l ckfut +-2" -!a(/a 4,a-<a ,
atinge sub raportul dezlolt;rj; gindirii 9i a structurilor de limbaj
Iic clc alti parte, se impluc ca programa de inviFmint si contl
a_, ,h<-t_Zzit -
notul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpli
Iicati dc Ia Scoala de mas;, ci una proprie-specificl scolii ajut:i
toare carc sii ia ir consider.atieaceste caract€ristici.
In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan',
ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intui-
tivitate. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.intelor, la unii
copij, salr lipsa a.tivismului, a con$tientizdrii celor e).primare, lir
al1ji, duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori; odati la singular
-si odate la plural (creion, linie - creioane, l;nii). La clasa a III-a,
nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstracl
mai accentuat. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propo-
zitii, clesi sarcina a fost intelease. Llnli folosesc in exclrsivitat,
nume prop i. La .lasa a V a, un singur copil da cuvintele in pro
pozitii, iar la a VII-a, nici r.rnul. Numirul copiilor care folosesc s' 44-o?(4
cuvintc abstla(te, gcnerale este mai mare $i in special, la cei rlin
clasa a VII-a, uncle peste 500 le Ei utilizeazd. a^J)tJ"
Compunerile exprimd mai b;ne particularitaiile structurale ait . /"4-Arf/4Lu /<,/.8L.<-<&
limbljldrt fi comprehensiunea idejlor cxprimate. Continutul estc
ioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. Unelc !is. 19. Scrisnl unui elev, in virsra (le 16 aii, dh scoalaaithtoare (dD rta ea,'j
nici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e

132 133
 {i.(lirii. rr.r!irlcn\d olemFrt(lor anteriodre in a. tivitatea pr'/' r I' /1 1
I o,Ult:rlui N 'rJ(iu'rea nu esre .Jhi\'r' nu se rrmere:1c rr | 'r' dL U'.a;'{J /tbha /L'4 ra.
lori, :n pofc.r:l.e; irr c'lraclerLrls".a' in idei ar'Frtuea/i c: rl
mllt r t"ra fir:'dr r Iin-,,ajulr; '' c,(i"1cnl3LnL'r \pr'sii bdI
-rr
Unelc lucrdri poa.ti titlul ,Vacanla de iarnA(, ,Cum mi'am lr
.l"t J,t^'-r"- rt'1*4ha J.^.'rnfTt ?t/g "4
trecut eu vacanla" etc. ;i au o inclreiere mentionate in text (!,ii rr ;osu( lt i/mLryar,i ",^ +oora >;' <i$lp'it- 9*: *
am petrecut vacanta!',,!ti cu asla inchei mica mea compuneL.") Inro"'ii;,LJ-"4-,-A^,Ib'" i /,b6.,'&Ia n^JL^:gf"n
Alte lucrdri poartd, ca desen, o fetili cu o floare (clasa a III-a)
chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti, mLril
nri-c$ti dragi ii iubitd - clasa a \r-a).
py;y''1,n "- "" ..'^,I,-r-'
Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat, copiii r L
dcbilitaie mintali rtilizeaze, in medie, un timp foarte scurt, cc., /"j^'rlar"vL
cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate, ca ur I i 1. :0. S .i sul cr n[ s l i .gi , al nx ri .)c Y (i ru:l ds a a ]l l ' a
nrar€ a unui activism redos al vorbjrii, semnalat 5i de M. Ro;crt,
ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \,erbalizare Copii' \lrlia r llrerelor fin€le, a ditton€ilor'i trillongilol.i atlculiri: i ''
debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere, ideile sirr!
i: d' fo.m|Ji de curinl": ipt"ian in loc dc revelion. p?;mbdein l,c
splrse la intimplare, {6ri legetura intre ele, iar cuvintele $i propo rlr' plimbare r contopiri sa.dtuziuni de cuDinte: neduce'n, \lnlast
zigijle nu sint alese;i njci nu exprimi totdeauna sensul adecvir uumerge $. in fine, rnulte greteli de tip grainqtical. Apar, de asemc-
al ideii. rr"a, o ierie de nereguladtetj dimensionale ca alepilda, nerespectarea
Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla, la majoritat.,l mairimii proprtionaie a grafemelor, a intervalulti dintre ele Fi' in
copiiior, a tulburdrilor de limbaj. La clasa a III-a, dislalia Si unel( r, neral, d spatiului grafjc.
forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia, iar la clasa a \r-a '| ,r.lr rl unJi cxp,rim,nt, Llt.riorr, splicar ld 3I\ a-
si, r'n special, la a vII-a, cazurilc de dislal;e;i bilbiiah sint putirl 'l"cle
l VIII-a, pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a co'1-
ftecventc, dar se mentin in numel. mare disgrafiile Si dislexiile. stat dintr-o probe de djciare, cle compunere, iar individual pe n
Defectele de \,orbire descrisede \Vest. Kennedy s; Carr 1 p.aftii rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafism ;i
amprenta nei voci slabc, \'orbire neinteligibili, ca urmare a arti- restul ,lcitirii p€ stiau(, elaborat de Hepp Reymond Qi Maric
.ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale, sintactice $i se Claude, am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstici, ca
manijce, r;tm, intensitate 9i timbru dezagreabile. si punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai complexe.
Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct€ ce lrn
ridicate $i spre clasele terminale. Multe din aoeste caracteristici au nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie, cum sint cele care pdvesc
particularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie la ooziriei literelo i rela!iile dirtrF ele' modul c.rm "nl
'rrucLLra
in\rGire r€Drezenierilenumerelor si a Llror de.enF, loalc a!inLl
iogopatii cr ;ntelect normal, dar apar Si unele noi, pe fondul defi
cienlei de intelect (fig. 20). Dintre gre;elile de tip dis$afic, pe impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit, d€oarcce so-
care le-am putut sr,up.inde in urma experjmenfr.rlui amintit mai ticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evidenti
sus, 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5. Aslfel, Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i, din -snoalaajlF
cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n, u=n.l+1- tAloarc. a]n constatat. la 103, fenomene tipice de dis$afie - ceea
/ -, / , \ . ) r -,, a I a. g t. .e reprezinti 780/0iar la 89, o elidentn dislexie - ceea ce repre-
l+f.l+r, c+g,it t,lss; lui i, r, c, |l, e,.li, l, t, t) ii in
o?ni.lilrnire ttnl5 67o10clin totalul subicctjlor investigati. Acettia din urmi a

,ve.za, E . . L o v in e scu , C ., Spe.iJicul .tiNstaJiei ld .lex,i cu dr

* '- r, , n.. Kcn n.d J , L. , c ar r , A. . The lt ehob i l i t o t i a n o ! s i t e ? \ c h ,
Jici€nl. de intei?.', in neljsia de pedacogic nr. ?j1979,
r:1. Rev., New Yofk Lond@, Harper, 19.17

li]5
134
 fosl suplrsi \i llnlri probe .ic citire penrt'u a \:edea in ce masurir
collirm:i f ('nomcnulclislcxic. fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivocalic'
D:t fiind lat)tLrtcd, sprc deosel)irede intelectul normal, in (lt,li r,lnrl inaintea lrri se aJle i vocalic sau ln cazul piuralului nearticulai
litat.a mintala tulblrridle l.riei apar, mai preg.ant, in t)laf Ll flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine care au ;
cL)]nportarrcitolui grafic, se pot evidentia fuecvente omisiunt, t,l vrrrlic inaintea lui i final. Situaiii aseminetoare apar la substan-
\crsiLrni si adiugjri dc gralcmc. }'lai reduse ca acestea, dar. , llvi,l,'in cazLrlnominativ plura1 sau 1a cele in cazul genetiv ori
oarocarepcrsistenti, sint conlopirile de covinte, inlocuirilc dc.l lui i dupi t si ,.
',l|ri:]iunca
l, ed e r)ri.e"te.i,tem rL. n_or-n''., ela mri t_c^\'Prl' i rri-
!inle, omisiunile de cuvinte, in\:ersiunile ir1 intedor,rl cur-intelo.
agramatismcie. Trcb i{i specificat cd, datoritA texhllrji red s si si!,] trl rri se produc in cazul lui n, l, r, f. Eliminirile lui n sint mai des
t.l:' ' r', i li In .irir'. r'L Taj . | .c1nn n s.ripfe, r.oqel IF .l- ri irlllnite decit inlocxirile lni prin rn -- lapt mai c\'idlnt la disgra-
granatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :, llrll cu intelect normal. Si omiterea lui m, sensibil:r in claseie mici
mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi) (rl.lul intil), devine intimpldtoare pentN elevii clin clasele termi-
Alil pcntru t)roba de dictare, cit si pentnr cea de compunerc, anr rrrle ale scolii ajutdtoare.
(onsiatat ci ]a debillll mintal celc mai dcs intilnite sint omisiunil . Lln fenomen, de asemenca, specific pentru ele\.ii cu debilitate
de grafeme, care rizeaze sistemul \.ocalic, ceea ce nc face s.i cl'c Inintali este acela al omitedi de silabe, atit la incepr.rtul cuvintu-
l||i, la sfiBit :i in interiorul lui - ceea ce dctermina ciuntirca ori
"".". "1 . -"r , .c Llar,rc.LFir.torl" pi rai mi.i pe lfunchiarea cu\.intclor. Cind djficultetile de acest gen sint acccn-
' r,rF.rr re.Lriri !lereJ \i"rlu' (frJ.2t). \'n^ct.t ...J mdi rra.
rent omise sint : i, e, d, u. Se Foate exemplifica prin semnalarei lrr.Lte, fenomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric. Dc cele
nrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimarc a
r,,nsoaneior Ei, in special, a grupurjlor de consoane - fapt ce il
,4- ,&"'r1' l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici. Cind suprimarca con-
r,oanelor este pronuDtati, deline un indiciu al exist-.ntei fcnorre-
rlllui sjmilar si la nivelul vocalelor, mergind pini la devocaliz3-
rca cuvintrdui. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in deficienta
j^i.r*,t (le intelect - ceea ce ne facc sA afi.mim specificitatea sa in
nor.e,+, ez4,ol".rJ a-.^ e,?e.h ,1
'4 cazut dat.
Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu seami a
c., lt"y,.4 .atit .f*'*.*"&r,,c-- cclor de legdturl cind denote, printre altele, o slabi centrare psi-
l)ici pe operatia efectuatd. Dar devin pronuniate adiueirile dc
f-ttLi ilrafemc, in care caz sint atinse, mai frecvcnt, l'ocaleic i, e, o Fl
+: ,.4"1^-,,; a7.e-clr .-L< aa,,,r+ consoanelerlj t, ?. Vocala i se adauge des inaintea lrronumclui eir
(ieu) $i inaintca vocalei e, in intedorul cu\'intelo., iar e se adaugi
o*"f t; t+ -a.ti-fru d,,4-.r-,jlal4 inaintea lui a si dupi i, in timp ce vocala a i9i face prczenia mai
des la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului. Addr-lgareaconsoanelor
poarti pecetea aleatorului, pentru cA fenomenul se produce in
"-*.tt .JzrA*t\ .r,;/,-.,:r"/-lrn-,-4._ situalii extrem de variate. La baza explicatiei fenomenului de adiu-
g;ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor psihice
Pt& jof u, p'dL^*.t ..4re4-&
.arc detFrminao inopFrrre la ni\elul stru.turilor logice.
O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\e sint asemd-
netoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o confuzie
/a-^-.L.t- ot^d< pe?ceptivd, ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilor larin-
giene. Ca atare, are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore-surd:
F i t .21. S - fuI u rui ^ , r ' ' , 1 . ..Jr I l l, l.
'i '^.,..-rd-. '1i ! (p - b,I - D, c - tl,, d. - ,J sau a consoanelor de aceeasinaturi,
fa siflantele si explozivele fs - s.: - j.l. Dintre cele mai frecvent?
136
137
substitujri prrtem cita urmdtoarele: d-;,
1, J,p-b,s $, ge - ci, ci - gi, chi
e - i,tL

: - j etc. Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele, {.i,'

nL,I ' r
ci'ghi-1he,t- 'i
rq I 50
1, 0
1, , -
menol devine tipic fi in citire - ceea c€ duce 1a dislexie- Siturf , 2, 1
poate fi explicata prjn simetria gralemelor, atit in plat] verti( ,l .L 1, i
,a
ld b), oriro:|,tal (rn n/cjt 9i in plau dublu fd p./.
O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl,,'
i.tcriorlri cuvintului * ceea ce pune in evidenii deficiente de ani
ljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect ;i rep( l-i 1 1 ,i
tirile de covinte - ce se datoresc particularltdtilor de inertie
perseverarc specifice structurilor mentaie delicitare. Intr_un ;rnLL
mit Jel, revcmul repeurilor cle cuvinte cste acela al inlocuirilor .L
mai ales al contoPirilord€:culinte v-I i,c
Semniiicativ este faptul ci penirlL o.jc€ tip de disgrafie sau di:.
lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl,l
d.rfilor sdec\.ate pentru grafeme ii litere ; cifrele sc invati tni:l
Lrsor,dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l
j-i
rcctn in spaiiol Pagirii. Ca atar!', nu orice formi ctc djslc\a-disglail,' 2.0

implici si o alcdarc simila.i a cifrelor.

Agramatismcle sint elidente p.jn lipsa punctuatiei sau a tlr
plrnctualii neadec!at{, despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil
.ie rinct, clcspertirea unor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL l-r l.:
sar! nirca unor cutinte, carc obiFnuit se s{rrju despErtit ; dc ase
menea, scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl \'Il \'l Ir
\I
pr.Jpozjtici, a celor proprii cu litere micA, fapt ce do!"ede;ie lipsil
2 ,1 2 ,3
capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale, de difef.r I,l
lieri inlre formele pirtilor dc \orbire.
Principalel€ caiegorii de gre;eli, rezultate din experimentLil lnversiuri de .u'nrt. 2 t 05
0i 2i I,i
nostru, au fost sintetizate astfell: 0,-5
i 1, 2
:- a.
O n, i\ r : , i 111,
gull n.
Inteiesant cle semnalat,est€ 91Japtul cl au aperut cileva lucrerl ir
i 1-,.-
care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile devin
I ri.2 ilizibile ;i nu pot fi desciftate. Acest fapt evidentiaza gravitatea
. .1,8 tulburerii de scds, pe de o part€, $i gravitatea deficientei de inte-
lect, pe de alta. Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin de for_
ma 9i estelica grafice. Astfel, persiste (dupa automatizarea scrisu-
I V er za. E, L , \ i r . s L r , C, . p. Lit . Iut rigiditatea, dezordinea, lipsa de estetici a transcrierii grafice
S-au pr.r'tlrbconstaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului' dc la o
138 t39

scriere foarte micA, ascuute, grer.r de d€scifrat, la una exagcral I
mare, depAsind ;irurile de nduri. Lipsa de propo4ie aparc 'Ll
cea mai mare frecventa. Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl
scrieri suprapuse a rindurilor, ajungindu-se la o comprimare a (li,
tantelor intre rinduri. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllL
reior de la inceput, terminindu-se clr o rcstringere .li diminu,lr,
a dimensillnilor - spre sfirsitr.rl propozitjei sau frazei.
Nota caracteristice in scrisul delici€ntului de intelect cu tul ,
reri disgraJice este dominate de un scris inegal, dezordonat, inr
preitiat, scrierea apArind uneori rupte, determinatd dc dificulrirj
in legarea literelor intre ele, sau prin exagerata dilatare, pe ofl
zontalS, a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l
i. p, l, d, fiind micro- sau macro-dimensionate.
Toate aceste fenomene dovedesc, printre altele, relalja strnlsir (,
se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1. C('
rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolril
pe care il are acesta in structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r'
comportamentale. Aceasta cLr atit mai mult cu cit importanta lim
lrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot fl
construite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversili
cal.'. Desigur, in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrL
condilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit,,a1ii
r-ariate. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r,
pregna,rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie,contint,tLil
cognitiv este red,rs la elenentele afectiv-emotionale care sjnt eripri-
mate direcl. salr transpar din context. Prin aceasta scade Ei mai
nult p(cizia in expdmarca ideilor, ajungind la manifestarea con_
Iuz;i a continutului gindirii-
Se Doate remarca, in un€le cazuri, 9i o dispozitie spaliau ineditii
in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca c€a de t unghi drept-
.Jn{hic). Referindu-se la acest aspect, Critchley sublinia aparitia
scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dc
percepii€ si motricitate, incriminate ca tulburAxi disgrafic€,;i de
3. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale, citate de
Anne Nlarie Fichot. De asemenea, exprimarile unor fragmente de
jdei sint lacunare, fiIE un fir togic. propozitiil'e nefiind ljmjtate, ci
prezentate ca o insirujre de evenimente dispersate. Acest lucrlr se
explicd prin tcndinta @pilului, cu deficienle de intelect, de a adi
liona $i nu de a schematiza. Apar cu[oscutele formule stereotipe,
1v€rza, E, Relatia diitre dezDoltarea limbajLlvi 9i exolutia sen'
2oriol-psihicd,in Re\.. de pcdagocienr. 11/1982,
t40
rdlc imobilite$i structurii verbale (incepereafiecerei propo-
cu,,9i am vezuts sau ,,Si am lostB), fenomen caracteristic
sniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de int€lect-
lrrr..,rcaread. a .,rrprjnde intcletsFr.a,rru.rurii, poziriFi 1:rrrc.
lnr, rclatiilor dinhe ele, necesareinsutirii limbajului scris, precum
,ll ,'ccventa rcprezentAriinumerelor Si a unor des€nesimPle,soli-
{ttnd ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinteza, ne-a
altrr la urmdtoarele concluzii :
Mnioritarea subiectllor reJnesc,de cclF m3i mullc ori' sa iden-
llfkc'grdfemul simular pe sticla (cuvinte mono sau bisilaLice) ddr
,dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului pentru
t fl redat in forme verbald. ln alte cazuri, se recunosc graiemele
dl|pcrsate, altele fjind confundate. Astfel, in loc de grafemul a
0Nlc recunoscut diftongul ci. Aceasta se datore;te Japtului cA exe-
,flrlarea. conturului, prin trasarea gr,afemului, se efectueazd prin
dorrii ridiceri de creion, ceea ce se intimple in ultima instan6 5i
tn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i). Pentru grafemul h rc-
r'rinoastepe J; in acest caz, confuziile se pot datora, probabil, ase-
mlnddlor iormale. ln alt caz, ir' este semnalat ca z, iar alte inlo-
Niri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 t. Acest fenomen de
produs in propo4ie de 5,20,/0.In alt caz
Inlocuirc a lui
fie semnalc,azeinlocuirea lui o cu b. Asemenea inlocuiri se produc,
dcseori, in vo.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scami in dis-
lnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici).
Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de inteiect,
tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiof grafnie
pentru litere, prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinteze, de
ielc mai multc orj inexistentS, persjstind doar capacitatea de ana-
llzi. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci cifre, s-a
observat cd ei puteau denumi fiecare cifri, separat, dar nu rcu-
lea sA sint€tizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil num€re
forrnaie alin trei cifre). Si in acest caz se observe imposibiiitatea de
a trece de la faza de analizA la cea de sintezS, r€prezentarea nu-
melelor, ca inbeg, suferinal incd grave tulburari.
La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set de de-
sene, ii nu au intimpinat dificultdli deosebite, rareori existind
conf..rzij c alte reprezentdri ; aceasta ca urmare, probabil, a lip-
sei de concentrare in desluqirea desenelor simulate. Acest proces
facil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin faptul cI
schemele perceptive, pentru figurile care desemneazi obiectc con-
cfete, se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescohra) ; un
rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de atie si-
fuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirzirr, fapt
tII
in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girl
dirii.
Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l
simulati se poate transfera, in plan gr'a{ic, plin condensdrj 9i iri
\:e.si ni ale grafeme, tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir
toare care sa poata fj descompus5.
Pentrrr irteleg"r" cil mai analilica a Ienomer^lor disle\o-di
'
r,afi"",:n tire.otita de sp€cialilates-ar contLrratlrei moddlitill
ile abordarc..u icndirta de a l|a in ( orsideralie. in rgal; mi
surd. aspectele simptomatologice qi cel€ etiologice. Astfel' intregul
aomi:nii at tulburirilor scris-cititului este redus la o ab'rr'laf'
D;ihoDe.lasoeica crr impli(a!ii in eleme"te de li.gvisti'a neur 'l
pre/inra dr"''J '
!i. ri'in u;rografi -ljngii"lica. Dcmcrs,rlrF'pa(ri\
dar )i dFza\antaje A\anl'ajp penlru c; permrle u a 'al 2 arnsr'
iitn a hrt ror a;D€ctelor ce inteNin intr-un complex problemati
'i dezavanlaie,perlrJ ca I rlbrrarile "uris-itit'tlui se prerin'i i
per'
'n t.l Lrnila; (e nu pol li de\pri,rsede slrr.[ura psihj.; a
nalit;tii loEoDatului.
lnu e lle pe Dariiile ps;hap?doqogic". tLlbuftrilP \cris-cilir''
tut 'ini t,a el;d ol dilicullqilor 1n nrhizitia si do,Doltor?sn\ it
tilor. ton ear" dpt"rminL, iu prinri?oI. omisiutti. ;xcp'siuni su'-
sfit1;i;,'ca1lJu2ii. contopiri, adatrgiri etc de graJeie' Iitere. silsb?
ti crri?}'e. Acesle lenomene pun in evidenli a;a-numita dislexo
disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile ante-
rioarc. DiI punct de L'e.lere neurologic, Laturile actilJitdtii impli-
cate ln scrii-citit sint ofectate, datoritd tulburdrilar natricitd.tii li
d mi$ra tar. Componenfel" ."1" nai ofeclat^
Job"i ro"rd^nt
in dcest cctz, prinesc trasarea canhturilor graJemelor, proasta lar
plosare tn pagind, xiteza red,usd ttr scris-citit, nerespectarect spa-
tilLlui poginii, sdrirea rincl..//.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului
Darcttr".:upropunprea rinclurilor in stris clc, Din ar'ste caracl"
iisicl r.zi.ia .i d"rumir"a rlp disleyo-dicgraf ip n olr:ra. Tn firrP
dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografi€i od pierderea
acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in
rcspectarea regulilor specifice, din punct de veclere liDgvistic li
T;ate aceste caracte.istici, si tulburerile consecutile lor, privesc
nu numai deficientul de intelect, dar $i pe cel afectat psihoneuro-
lop;c.i pe 'el cr Intele,l normal. Aceasta(u at;L mai mult cu cit
r:om in rpdnre L; oi\lexo-disgrali.rnJ se relera rumai la incdpa-
citatea de a invAta scds-cjiitul, dar qi la pierderea sau tr. burarea
deprind€rilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititrii
de dezvoltarc a activitdtilor implicate. De aici Si aseminarile dintre
142
ilesterile disler.o-disgrafi€i ia diferitele categorii de indivizi'
il specificitatea acestora. Pe de aItA parte, structurile neurc-
ologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult specificul
lrlbu.6rilor scris-cititului.
Din moment ce {roncepem actr-ll citit-scnlsr'rlui ca un r€zultat al
aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul sistemelor
ir vorbire, in care sint implicate rccepliile auditive, vizuale 5i
Ittdlrice, dc ta inceput {rebuie subliniat ca in .lcficienta de inteleci
dantafurar€a unor atare activititi sint deficitare - ceea ce im-
lttlmA Si ptoc€sui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal Difi-
iultarilp penrru citire in,ep odala clr r".u'oa)Lerea litPrFi )i a \unc-
lrrlrri .orespu)zalor. iar pentru :.r;'rt. 8r'ulAtile Fzulti l 'ar din
faract€ristica deficitar.i a reproducerii. La debilul mintal, tn&gined
tlrjinLului nu se prezintd totd.eallna ca unitate a interoclhlnii im'L-
thtilar oc l'ticp, apti.e ri kin""tpricr .epa cP {ac" cliliait.j ru'
,t ir{"r"o ';n1-1;"i o .uL)intutui lct ritirP 'ou r"dot"' unilot-dirn'
;icd si nu cltsrornid,ln ..ri"rp- Co ttrmLtrp,pro.PeuIsc.is'tltllrlui
x. Dtprjnta. La dchilut mentoI,.a tiind rcindor i clPm"ntPI" \atp
aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesib-con-
seaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41I uni'
late intregului proces.
SDre oeo<ebirFd -ormdl. ]a dFir.ipnrul dP irriel.LLc in 'peci 'l
Ia icl accentuat, cum este imbecilul, se manifesti relativ frecverlt
scrisul, 9i mai r3r cititul, ca in oglindi - ca urmare a afccliuniiot
,onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii. Hvatlevl cste de pe-
|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cmisfc-
rului facc ca rliasalea grafemelor 'qi c;tir'ca lite-
a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau ca o
relor, 'lrcDt
reflcctare in oFllndi. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in 'rgl;ndi,
de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o pcate
deoscbi de cea normald.
La cLi"lpx.ii .j ,issrol:.ii cdre irFS. 'i ''";J 'd in oglinda 'e
menlin arc5te c"rrcLerisLi|i o per:oada dF imp :i JujJ; Iimpul
necesar insugirii citit-scrisului. Fenomcnut de scriere 9i citire ca
in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{erit o
menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si {olo-
scasc!-mina dreapti pentru scriere
Tot datorite uno. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor dcz'ol-
teri ale sistemelor cereb.ale - ceea ce duce din pinct de !-edere
l Uvat!ev, M" E. I o g o a e d r o , VN o \ a . r l . ,r d d g - g : " -
.
t4l
 \"'l' "r'm r'
psihjc 1a dcbilitate mintali - pot apdrea fenomene grave alr | | lltnt(.,, morr:'1i.,:r',d i.,rl ii iaau/li'l
bu.irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr.,r,,.i nor erem"nLc spLrrR r iri-
;;i;;;,;';,-;",;;;; 'in,r a'a i'nl;pr'a '.rre .'Jrd'r'r' p
-i lsrcui s'r 'dr: t'" '' -
dislexiei. Accste:i includ agrafia Fi alexia, 1a carc se asociazii lr ,i'ir','i :.,;.il r- r'(a
lent si alte tulbura , cum sint ccle apra\ice, clisadrice, dc ..,o.il .r i,,,.,i'ii,,.i. ,,t.it", oo'rrrilc, intrerupec:1". lio-d r:tm; irilii. I '
m -
ln cazurile de a$afje ii alexie, incapacitatea iogopatului este ,l i'rll,,,iz're a "Parir'l:i pa6i'ii. drm n'i"nar'd r.r'gr'Lala a \r'
a\p i'p re c'nI.! rr'
cic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I l,i n, re'pF.laccadir.. ri' i s rrr r Lrma 'il'\r '
pot copia uncle semne, mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | , ,t (1,,! u nolJ 'Dacjf ir'a lJlb rr;r'lor c'ri--t lilJl rn fleD rrratpr
'
lo sint mai bine cunoscote, dar sint cu totul incapabili si s, r,, '''i", n'iiei
salr s; citeasci spontan ori dupa dictare. Dacd la persoanele n,,, .i"t,il"t mintal, inlatarea scris citliohi, dczvoltarra fl
mrle, (drp .i-r,r piFrd,rt ,apa itared lexi^u.jrdfi.-, l"nom"-"',., ;n..r.:r"a miil,,a''lnr Lr" oooriro 'J ''nbn 'ri 'u: '"Li'
al^1ic-agr"t:c f . pcrt. dirtr- r.) .omphx de L,.lb'rrir:, . rm -.i"i",ii".i d I,,ur.rl, dotnrita inpli.; )aro','8'F InFrtd u&
,;.;; ;:i;";'
celc de tip afazic, apraxic, agnozic, disartric ctc., in deficienfi ( eg;lLrrilof i'nnorJre r A^-
r,,,,::,' oroLlr,o 'lr..iPri rr n:\Flul
;ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului I ,,,r.,1 .l-;eaa"e.Jr ,F.:nLc leArli\c ira.ti\italca dF '\dlar" mar
gen€ral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1, ;;' oi-n,it-i .(-\jonearj la \Proirr ; ri si
',il;";,"; ':\elul
de comlrnicare cll me-
compiciul de deficiente specifice- Din pluct rle \.edere simptoD. ,llrii15i isi purrc amprenta in orjce lormi
l log'r, In ale\i, .i dgralic !:nr prezF-rp r.-lFd.- .lamcnip , L ,.. ,1,.l -r,corirr-ror, ir'ori,P crr'a1ic s^mioricS2 ljd' d r\Fm | \a-
l^rp rlomirrrlc,..,u to, r p q .l "lp\iF i d:sCrrr;e,| ,i;', ;ri" pdrti,Llariii .pc,ifi'e a1' debiliririi m:nta.l" 'um
"\idFri gi ',)
cA eie sint mult mai preglante cu un elantai mal tars. rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vigotskj)' ric"
Ddr,'rild rlif:.r lrarilor oe Jnali:a .or ..rie,rr; a ,lF'n.ilcl;r i., 1,, lel. rn.ror'a ue7\olrar i (lr. 7.1,/ot -i x vi"nziUl:: I '
iice ale vorbirii si a n€putjntei de a-Si reprezenta lormele cornp,, (lJ. I hclclef)plrtFm inlFlcR. relJriJ d ntr^ ir\:lrrF in gFn^rdl sl
D€rie abstracte, ce compun cul.intele, debilul mintal are grelrtiLtl ., s. rr- cil:Ltr'ui. i' .D.. al. .*i dez\_ultareir cadr'rl per"'nrlrrar-r
eyi.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner.!,1 ,lciicicnt llti dc intelect.
cilrre'
, o"r. r'i :l id. I, r i. ., ri. La a.p"tpa se adausj ,lifi(ulrrliie Ir Anallzind dinamica .lificolt;lilor pe care I" arL copiii in rlu-
jore, rezultatc din structu le minl.aie ncevolr.rate- ceea ce fa.t r,''"." irgC:j r.."p""t'-i lr o'"i" Ll" fd't r Dc:hurugi':
ca actifiiatca de insusir. ,si deprindere a citlt-scrisuiui si inregis ,"'rii-.,ii"-i: .: .eurn-s.rFri.: Astrcl dLrrolrcnajr I te l' n-
trczc notc dominant.r de siercotipie, rigiditate, sablonism si o realr care citesc (Ei scriu) cu di{iculinti se pot grupa
iiurio c;
liirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice im- ,'i ,..i ""rri."iil : ,1ra .int 'rr:rrrr pa lirie ( | llJrnli :: Ll ,J r'l
"",."".ii 'e:
.tc o e.tu,a-:" ijrclrfi, tb srlr do o edJcaLi"gre ila,..r ILr'rrhr-
F
trlicate intr-un proces atit de complex. Aceasta cu atjt mai mul1
ctl cit trebuie a\'llt in veder€ ce inslrsirea scds cititului este o a(. r;ri afeLri\:cmoliorale :i c(i ld c"rF sc manite't'o incal"'1 l
tivitate pr;n c\ccl€rnti intelcctuali, iar dcp nderile consecrlti\c :|.";ii"at. r'"' il . , la 'rebl i m -ral \r'u 'i u ' t; l-
"nr; ci
acestcia se rcaiizcazi prin inicrior.izarea aciiunilor premergdtoarc ,,.lnicnre aie a, ,lui. a z rlui, d. murri' ila". u'ih!'noLr'r' o
si prnr existenla motivatiei corespunz5toare care si duca h antrc- '.1",1"1n;rie , 'rrFxLrlui.\imoLomFle rLlburirril'r ccr'c-r iL:Lul ''|
narca intensA, in.lesfesurarea activitatii, a proceselor cognitive ',.Fsl^a si l^ r.cenluiaTi in|dpa''td1ea I omoorrJ.nrn-
lu1ui lexico-grafic (IiS- 22) Datoritri dislcxo-disgrafici de tiP acus-
Din cele sptsc pini acum, rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjs
citit au o frecle.tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali, compa- 1Pllan, C., Pa1mearii de2to\nrii Psihi.e la tl.bi1ul nritlol, in 1'e-
rativ cn cei normali, iar manifestirilc sint mai lariate si imbraril .lagosic speciali, n.. 1/'19r-3,Centful de doaumentc'c aI Minist'ful!i
iorme accentlratc, persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate.
Desjgur, inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis.ic r Radu, Gil., Ituagineo schenlaticd ti siDrb.tal ItoJic in octitit1Lea
jnteLect, dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt det€rrninate cu nece scobrA cu d.ebilLl mi 4I, TezA d€ docio.at' 1931'
s;tate de accasta intrucit la majoritatea logopali1or ele se manifesti 3 C i i a t d u p 6 O ' C on n o ., N , l n a ? o i € r e o r i sa b r 'f'to l fto te a a r ;{D d '
pe fondlll altor tulburiri, cum sint cele ale perceptiei, gindirij, ji ().izoniui noi iD psihologie (.cd. BriaD M loss), Uu'uelti E'l
atcnliei, memoriei, de orientare Fi organizare spatiald, de iate.a- erci.lopedi.a ronara, 197ir'

144 r.l5
 tr tl rnm aneD atas cu num e'oLt \ P osciLalii ii int aor cer i b r lt diil"
,'e tt4,rritfr;r,r"-bz ntl ote, l n carP mori Dalio nu d"LinP "xn^r l al r anaar t am nt lor
?,;, De aici qi o serie de difi'ulteti t'rico-
" iiiiiiio'1"-iitio;iito
1."ii"n """" duc la .omportamente neadaptate !i
la esecuri qcolare
''i"'".1.,
.o","*', Fducdliaeste rhemala \; inl6rLrredezi"lrilibrul
,rr.i.. ,.p."i'. .i nl"diuj in(o,rjtraior '; \d real /-"' o reF'1ri1:-
P(r'
l,..,rc a ;5tFmu1ui lulburat. Acri"n'a depirde de mudul cLm
,,r!anirdr sistc'nul eJL.d!iorrl'i adaprJt la po"il'lilJlile-'r'-rP-
,rin"re a sul,ieclului...A'Lfel, 'n siLmit' 'itrali" alrrmd /\l 5cn'
pudlc Ie'eptd :nilial d(mefsul pdu'dtior 31 in " rap
LrDjectrl n-
ii,; ;;;;,ld. ctatoritii unei insuficiente dezvoltdri intelectuale
i.,l ni ' drF ingJ\tea,/a( dpa'itdlet sa Ji irlelF-en . i
Iactie ia drare. il pla'eirjr I alara u_oi rFlar i o0J'al onarF
"r.rsi."e.""i,
cu' Np
,,n.iionriz*", ii li.e in;., e"ibila in:eleaeFa obie'1i\elor
'.i r linaiil;1ii procFsuluiF'lu.dlioral <i rPdL'c 'apbiit€l d de rr-
fi (. 12. S . r i s n l n r u i . l . r d i r r h \xa \lIIr .n h iir o r .u zi.n r .a r .' ,sr ( L .tjliia:.n! ,ri : iirurc, imp ire . mplili'area ProgramelorLi reSimJrjlor la r'\-etLIl
rrni orocedLrri.".i..ru- ln acect .az. demersLrle'lucal onll in
lrc -ci opri.. la debilirl mintai, apar dificuttiti in discriminalra i,(LeDr:.!red"6 q,reral5, i.r \a'o l:mitali a,liLlrea tle och;liLrrJrc
1, r. r-l r, r.1 i rr dr:rinS.r,a imaejhii rrdti,p d simoot,l,.i ,lr.o;ira rl"zc"hilibrulLi organic si ILrn.tional_prcexictent, cd.in
.- .l r.e 1.1r.pera,F .onlLzii bazdtF IJe ascmahari a.us.icc lp I ,. |ll ,,1:bolr"niilor,sindromuri'or posl-1rad"ialr..,er' elaroDf,r'or.
t-d, J-L, s z, t-j, ce-ci) 9i optic€ f?n n, d-b, cl-p). ( .rebrasten i ei r' 1.
Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es,,c Des;gur. in acest proces crl duble scmnificatie, pc de o parie
:rtrocturati activitat€a de invaFre, in general, $i a scris-cititul.ri, f ,,.-";ji'i". pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-profesio-
in stjfcial, ]a delicicrtii de intelcct, €rst€necesar se o raportem 1:i rule, rolul erlucatorul i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sisternu-
iiplrrilc de adaptare carc cxprimS, in uitimi insianF, forme com- lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute.
portamental-. ce sint definitorii pentru personalitatea individul!i
in aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simpte
rcie, gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r
:ll celc mai r"implc].€ cLrpr;|dcr; ate intelcgcrii sensui i si semnifi- D. SPECIFICUL TUI,BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII
1N BOLILE PSIHICE
.aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de.sclis-c;iit)
u?r
.ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_ T{nburirile scris_cititului sint extrem clc variale aiit ca fofm''
viduhi este react alizati ti integratd, pe cit posibii la un nivel :'c. p'lt1-r t'
,rpcfi,,r.'- riL..j (d prol.r rzm" i'b l'' psi deo r''
oil" d,!i Ini .i |umporrame.r^..\-",',:.r r.., d. :; ' 'Yrc--
originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz.azi un salt i-;;,;r;;a d. de.r, .irar. p. o dri' roarre lirR' i.r'r'il'
catilativ fald do cele anterioare. Astfel, se ajunge la noi n.hizitii .: ,a r-,p..,rr" t. p-r."nalir^ 60 na\ul,'i ' a F ran . r.: r 15
":
:ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare i ,lo"ririf" le\L'-!ra,'cF poarri amprcnr€ n r rrrrrJi a trr'crralilirii
:'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posi- ;i:,;;i;;",", dar"'i al ,'aracr. r,rtui "pe' trc boli p'i i'' (r' :i)
LI.o ,n,:.4"r." rulbr raril. r p\il) , r ': Prd\"aL n :.. ', f- .1
bilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eape-
iient.l cle Di|td este sdracd, cd posibilitattile de ochizitie st de prc- ^ro
lr oomFr,;ulpsihooaruloS:( i m '"b;nal' prr; la p ir up,ll 'roiia i'r '
Iucrtre a inlonlLetiei silrt reduse, iar canstiit\a nu indeplineste d.p.-
cit pat till lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.psihice,l; d.eficier,ttl r sen, A l ., E dac dr i. 9i t,tup;p. a ti .i " adnnl i o ta' 1 d utro r 'r

men.ttL lotnrlt err ti .lezxoltarea d.eprinderilot de scris-cjfit p.lrctlrjr tcrdti.i, R!.!rciii. Ed, D'd. ,si P ed., 1978, pg. t0.

146 r t7
 Ir.zisii, lulburarca scris-cititului dcph)e)ir, de ccle-ftai. mu]te
l, fi,nomeneleclisl.xo disgrafice,imbricind for-rnemul1 mai grave
atrsfir: .i alc\'ei) 'au sP 'n'ddreaTa inlr-o "'t''
"i',"i"i*'l"o
ii,i. ..p"cifi a ."e pucrla amprenLdb;,'f,.ira\ii ln.d|ela:i
!i,i,r1,,,',"1."-. .itit-sr ri-ulJi. lrcbJi!' lrrdi -Limp,-i
-n 'ursi
i '.'it,,'u.i "t"
ir!Flegprri \Fmniri'aliei -i a surprir'lerii. 'c:1-
rfl;i',ii .i pr."..t.
li'ii'l',"i;,'''s;;i." 't ciirtelc.rm - cLeobicei - irr psihopatii in-
sa.t
ir \'fic ^itiL' in
iriir,t,.t o""'. dc\'.ni cun r'cnl Lle dificulrarile 5al/ (FFa
,4 z 4 aB
r'Lllr,/. ;i, rcl" conrrnlrt .i (onrLiinlat'ropr:ei s're arri\iiar'-
)
.b't- a4!
2".21,,^< ;t.tl imorima .r I ^ur. al"utorirr.(r' note dL'mi'arrc de Cc\prr'dern
itt. n'al;'tate sau ale sarcina propusa (fig 24). Ca atare, delire nc-
aJ .,."-CZ-.-n2 lrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a so'rs-
-u^- ,tllrLrt,i, da- si c"a dc mpre.ie. de rq\"plip .i de rapo-ldre :
ri mD4rtamrnl,lJi gcrrordlla compoientel' cundJ rci lPx 'o Sfalrce
2j ay'^.a,n
"^- f.,- /"1/;&^ t,. 'r"n*,t. r,rlh;rarilp ps'hogenFrimsinr lJ*crional' prin n -
.rv'; 4^4i /^-:r .;1 ce 2 41'''4< r.." tEr. ,i au u raspindire mdi mdre la 'oDi;: ('"c'nr|.if' nd :n'1--
l,,l L-rr neLr, l"e;ca sdd fiTiul'8 ca Simold pre'cr 1; a I or Lra,
; o^-'z \, r'rf; , i-or, \i.Lr,. dplemili mudifi';c: 'n 'omporl 'me )r 'l
l,ii..' m"i 'r seama (i d'esrea i'l Inco'irPdF o ceriH.dP
'.;;';,
i; ;;'?-p.;,^; c,m \i"r crahir"a \oinlei act: i'mrr r'd'\'
44, a- .,..4,-\-.i
1,1< ,,c i"r.a rusc.r b:lir,\ii, a''F.r1'rar.a spa\mPl"r 'i I:rr rilor'
"* d\cr
c,t'"rta'-L<,t^.L- ^/>.^^_ erL., crre au imp.rirrr'i i a\'lr'rd ofecrir
^.- a- 7-,-+-);.._
r::nc- -renrrum ".ari '
\'ri'-'ilrl prF-
r, (lcr rjnll' ri'ar up \.r:.-.:rit. lenLr.r d'l'v: Jr.a de
<-zn' <t, ri rrilur, mJr ierr\meror c\rF lnjrrlF :Lrr
:4*l ,n^ l^ ,.,_ -;;;.';; '"'dre'i
-o.- a.'; ;'". ;;";.'n..n"for, n; p, rmir ir Jrlare ' ,r of i.'\'u-i ..li )^ar' .
"niu
.to"Z',, /. ).4'e4.-\ .r.,. c, .i impnLri\Z der^fmini ;ntrer roFfr o-r rall rpsa oe si
" ",-."/f ',r" nilarF orc. Cr m''.Pr: irvolu'tarF. acc'LF lerrorrFrP nd lFrenr --
,r\...,*-,\ cn- a' a-< .l-y-t-4' z orea-ira (,pdsmFla.orci.e) .dL D-il'^scn- (cx-
^-, ,i .i:i a"
c*-r" +.t< /- r)re,ii fd.ile. maniPri'm. o'renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJn 1 '1
"",*;
1^i.*:.2.",-"*t',1 -^.-.t ie.iere luncuonal. mFcon:smul de c.ur'ronare 'i ccl il brnr! 'n-
.--*e#:7;-;2*; -
plicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)'
la bol-
re,?t*{' ^1
aa4 et1\
, .-V--24*' -
Tininal se€ma de complexitatea tulburerilor de scris-citit p'ihu
din riLeratura de sp' 'al'taLc {mFri rla
/^"-';^"*.- i"rr"'.':r p"i"e"iiAr Jircri de la un aur"' tu al uro El"
""iii';;;"i;1.;.t"r" a I ia'l
.lc nercnndlitJtea ool a\Jlu' siderdtP ra
i"i.i" f".iit^iii 'i
de proi"tare a rLirutulJi 3'1i!ii:!:i Lr'
a" "ipr, 'ic i
' J'^ *>' ^:-
lofi,
r"ri* n].criri"i.;1" d'r structLra stcrei irsi'i"e aflar:
' rri-
7t""--J.-^, l^-,z;*
,-,^x'^l^+-,1,
4 3., ti(4. l1 mod tlc,'sFoit a f.'r srud;dr limbaj"l
o.ifri"i. a"ou"""" acesta poale fi mai bin€
q ri' al
cuantifi'at
'n .'L;n
borr 'r\rror
9i raportat
*.'^":t l ",- iz^ A^,'-.*^' ".yL.i+
ia speciiicul deteriorirji psihice.
I' z-'r}..- - -
V Pre(l^.cr 'i C lone<u apro'ia/a 'a in lormPl" l)arolns:"
F i g. li. s::irn 1 rrii n .rr1r t . f j. nL r ns r a de 2L ani .ar,.rcr;'ricile r rlb'rrdrilur l:mrrn'ulri I
t'-rr,.i"i...r' ' imeaz;,
148 t.l9
 T
((

$ss
I

I$R
\
b'.

o
5
\
x
\<
l>
1,

:eY
I\J

*ilfi-l*:;r ;*;
I
 ',':""":,:,,':'.,::,"::ii,ii'{ii,;i":1:t:?,",;iliJ-1:,:1:
ff"lfl'..xgiiid,.l,1,,:,rtri.a .el"i dp-u dauo ri,cumDalulii l,a
',tle ri
dp .np<uLn
:dr alexiile paL Ii L)prbale orcipitol? agno.i.e. t"rbot"
;;;l:li;,'l,i:fiJ:*J":tri:,;i^1:""i'l","ll,;:"1_;
;il-;*i:;,' Ozlcpongularc. onjularA o1no.i& muzicolA,ongularn sgnazica
tld, lrcrbald. agnozicd tenporald, senanticd tempolald., parie-
lgnazicd,, numerald, agnazicd d,e caps].Lldexternd, senanticd de
.,,1,.r-lill,j3ll,*i i.",s, consecurive
unorleziunineurologicc
.,,' ld etternd, agnozicd, tactild. parietald, agnozicd a celei de-a
circumtolutii Jrontale si. semclnticd.a celei d.e-a treia circum-
, ", ;i ];lilffli;"f-:il:,"'il,;I:l;l' pramida,,p,psii,', tlii lrontale. De Japt harta ariilor limbajului, formul,ate de
l$en incd din 1946 si car.e ste ia baza clasificarii de mai sus,
, :iJ,i ",'i"'J:li ex,rapirdmida]{bo, i)st validatd de cercefirile .Iinice a mai muitor sDecialistitrrintre
",.,. r. r r b u - a r i ri:";;;:;.,,;["11"..:;LiI
c dl l ;;; ;;:;;" " i l :,r" ::.e h Fmibar oism.,,
ur
t$rr. )i de :coala lui Penfield.
^ l)c$i tulbriririle de scris sint rnai €vid€nte si mai scrnniJicative
',,';il;il:.i: cpatri,of
fa'.-praxi.i
: IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilor psihici,
;:"::"t"'J,";"1;::
. J dln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite, in majoritatea
,rL ll, uHr it a de s (T :s d i r " p c .x rc . fnrlrrilor, si de tulbureri aie cititului, mai cu se€me cele cafc p -
-
\'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei. Dintre cele mai

crarnDa scriitorutui) i '

;;1{ill[*1i!rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"]
b) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia
ruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului, in bolile psj-
il(r'. le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutul ac-
tl\,iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise este alea-
dislatce etc.) lorie, idcea nu este analizatl in contcxful dat, se rccitesc rindurile
Tulburerjle de scris din psihoze. (schizojrenie, (r(lata parcurse sau se sarc p€ste uncle, sc sul este oscilant, tre-
..-.4 psihoze ma_
iltj,llij"tilfu
f*,,ii."i;"ill.;, "#;i""'it
!,31j:iji?ilii';;,,;,; .
murat, colturos, grafemele inegrale,nu respectl directia, se supra-
pun uncie grafeme, apar intreruperi 9i unele desene sa figr.i

:: I'l i":,;ii:l i#i:ii. ":..:tJf "[,#[:i:i]##;;"1,: I I

carc incarcd pagina de scis; poate avca ;i forma dc ghirlandi,
.qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopali, de
in rorne dc piragru-rie,",'eogra?;q
i-t"A;f; Asemenea,scrisul 9i citirea ca in oglindn etc. (fig.26).
;i',"'"':l--":irt'i"-u Dac! raportdm tulburirile grajice al€ bolnavilor psihici ia cele
";
. .li:]rjnqu se 1a formere are\iei si lase catcgorii d€scris€ de J. de Ajuriaglrera si colaboratorii 1, ca-

:r*fnTH'
#r1!:i-,iri: i;.fl.t*irilf:4ir";iij k'gorii carc cuprind scrisul rigid, deslinat, impulsiv, neindeminatic,
lent 9i dezorganizat, pornind de la consid€fatii de dezvoltarc mo-
lWl,'!,"i!i;lyii'l;.,1f
f.*,ii,i!"i.:;,!;X::l"i*:i,Zi::,,i::
torie, orientare si organizare spatialA, dominanli cerebrale si pre-
ferintd maNald, evoi'utie afectivi observ;m cA in deteriordrile
psihjce gesim toate aceste car.acteiistici prczcnte la copiii disgra'
(sub red) psrh'or.io, Bucurenti, fici- ln fapt, tulburarile scfis{itinului, la bolnav;i Dsihici. se re-
l; l;;,"*. Edilu.a Med! marc6 prinlr-o tendinla de regre. si inLoar.pre la un inianr'li,m
1r/'
accentuat. Dar si in acest plan se maniJestA o anr.lmitA instab;li-
*;,",r,?:"?n::i:
:1,:j:: "::111j,"ff
fl?:iT":.",.:;.:t,
"il::
6/1966, pg. 499.
1at. d LL,iburarilorde sffi.-{itil, deoarecFele sint leeaie de perion-
dplp de criza sau (sd-i zicem) de liniilirF a bolii. ln pir". t
^.. C, o p. c r t . , pag. 499 de Jaclori cu o semnilicatieredu\e "er;^
fard impoficnL; penrru umLrl
")i.l,l',11,#;. "ffi,i.;;"g,"lT[,iiffi::-";:
j; #X'iT:" r Aturiaquerra,
"i

J, d e $ i co l a b ,, Scr i stl ca p i l u l u i , Bu .u r e ,!ti , !d

Did, 9i Peal., 1980.

152
153
 Ir Drpfcrinld ma.uala stinsa insoLitede domindlir emi"lerc:

qw
', clinice nu ;dJ' fapre suticient de greitoare ir'
ilip*i'""r""d.tt" tn
lcei'sL.\dir"ctie. Da.a a:a dr sta Iuflurilo, atrnci scris-cilitLrl
/r';l ; fre'ven1 la toate categorlF oe
{i,ry N4.A.x/
irlllnda ar trebui .a tie Ia-.tcl dF
tilr,,oati oe lin:e lexko-enafi'a ce siot sringaci cJ dominanta emrs-
ii.i,,i,,i ,i""pt; in realiiar" ace6t fenomen aparejrrnumai.ta
unrl
L t csle adev;rat s<ris-cititJl ogrrnoa are o
_ oa/4zut ".,r,*"*
irrl,iccLi.1n-schimb, 'a
i,,',lr'"i ia''i,"i rn*" ia itingraci f.ti de dreptaci Pe buna dreptdte
i: er,ii" D"latre subliniaz:i ra scrier"a .: citirea in oclindb
t,, -il.
e\ta sDe.ifica stingaciei,deoarqf. fenomenul poarP aparea \l
'Ir
i.i-,1'"ot."i. J. de cju;ag!cara. R. Diatkine "i H. Gabineau.rapor-
r, az:r sffierPa in oglinda la rFpui'n1. de a_'r rn\J'r orrecna
d. scris si ]a existe;ta unor lezirni cort'odle,dc obicei par'elale'
(ore imprlsioneaz6scricrea cu mina sringa de la clreaplala strngr
Cqil ,'n+ .-^,c/"^; ,/t la:- fscrjcre in oglinda) Cu roate acrite relcrrc .srrrerea rn oErrnud
uoatc apareaca simptom in uneJ" bob mertalc: s-a oLservat ci.rc-
i'rlat;, in d"l,r.ll .ronic. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu agrarrp'
r'
scrierea in ogrinaa este prima incercare de scds(
Do c"le m.i mJlte orj, scri.LrLin oglindd estF i,rso\ir de 'itire'
ln (clindd.i o atrre le'iurA sc electueazaatit Id scrr"ul proprrJ'
r"-
clr.l t. c"i normal. Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nomenul
N ,fb*, Fq.44
J. - .
-c'1.
;;,;;';"i:;
ion:tiin!a de sinc.
Ja.i i." at..g" aLeniia:i dacd boall ii ravor'zca7l

{z Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pentru scll'

p "ct i Y:rf sul I.n oulind.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln
prezintd: ca Jenomen unic, izolat, ci Jace parte
aglindd) nu s'
dintr-un compLexdt).
iuburaii ati limbaj\lui scr].J-citit,caracteristici Ia c e ne-anL moi
reJerit ;L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLi la.tlireei&
ai scrtere, de la d'reqptr Id stinga' d,eoarece,nlai ales in cozuL
ciJrc!(,r. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers, orielrtat eTrci
Fis. 26. S.fisul unui tin.ir d. 19 a.i ru djaBnolti.ul schizofrenie.
eint se reJlectd znir'o o lnaa a;ezad in fala scriitorului normal
si rlin aceste rnotive, pentr'r.lsubiectui obi)ntlit,. citirul se realizeazji
aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj, facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului.
modificiri care se refere nu numai ia folmli, dar $i la lntelegera, In ocelesi tinp, considerdm cd toote dLra.teristicile ttiburarila!
semnificatie, la scmantica procesului lcxico-g,rafic. I"ncn-gralice de.,risp Io bolndl.ii psthic;. ru fooli rnat'a t^r D.n'
ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici. o atentic riplote, s" \ubtumca20 r'1or pol'u mtti &l'qorii cl4\t14 tteit2'
dparlc lreb,rip d!ardata s.ricrii \i c'ririi in ogl;nda. el" a!ind o agralie si di.slexie'disgr':4i..
frecventa mai mare, comparativ cu logopatii cu intelect llon:lral
salr chiaru celor clr delicient€ senzoriale ori de intelect. Deii au
r Caraman. 2 ., Pcn d e i u n d a , Gh , C o n si d € r d ,i i o s/r r a sr r i e 'tr
tlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca. in specjal, lj!u_
oslindd". Particuldritdli inLilnite ii unete .d:!tt In llet
scrisrl nr oglindn este apanajul, in primul rind, al oamenilor ce "in
rotogia, psihatria si neuro.hjm.gia nr' 1r'1965 p9. I

155
 estc 7
Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r.'rrr , Am auzit ci se pot inldtnra asemenea suferinle- Asa
portamentului lexico-grafic trebr.rie a?6tat ce, intr-o anlrmiii tn! fspt dv. mi-ati confirmat acest lucru
portie. fenomen'ul se manifesti si invers. Este vorba de laptll ,.,1 mai arde.de nimic'
'i;;r timp sint foarte nervos 9i ntl imi
th ultimul
tulburirile scris-cititului, ii in special cele mai acccnluatc, lr'l
'r; .; ;t;.;i , d ro3r; rumedldrlt T am lroillt- d
(l€termina un€:le reactii psihoneuotice. Majorjtat€a acestor rel, li
ii' ;.i; ii"l.t" agitdlie
inrr-o continLr; --tl:-
l)enrrr "ar{'' "rcd'
Jac parte din psihopatotogia marginali, dar elc se pot agravn r r "i"' t'mpul oLosir' Nu mdi lir brno
ir'l mai pot dormi bine 'i sil.t tot
timpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l,)8,, lrazd'on L
pat lui. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl, ntnrc ,'nac lu.ruri 'i imi trnc prir c/p lor felrl cl' 1ac
+iLr c;
patolog;c, ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)i Cnyl ci am.a in.bunp\. pina la Jrmi Ni'i ntr 'F '!-nar
itiirri-.* F*tc m; veli convinse si incip o activitate se-
lilarpa ir iimp a tulbrrarilnr dF s.ris-.irjt, enLjmerempp.rrr. .; "i"t.
scap dF ac!'asta beled '
lu.rrole: .c;dcrea \.oinlei ,i a moti\dliei penrrr a.ti!itare. . ,1, rlnnr; 'a
rea i-t.resului perlru act \:tare ii accentuar.a acerrlria p , r. l) lit€ratura de .pecialitale, mdi alFr in ced ar gl '-slsona \F
.nstircLele se\Jale. ac(cntJarea d rrital;i )i a .ruzimji, crp-L r. , n(,,rda o imoorranl; apart^ pr"blFm'lor irrfrJ'(ion;\m!l r; .:i a,rle-
infraclioDismului 9i a delincr'€ntei, tulbrireri de afectil.itatc. (1,. llrx\prlPi la p,'rsoanel. ce sLrleri de cli\le\o clrsgr3lre von rior-
dezloltarc, de gindire, de memor.ie, de atentie, de imaginatie, cxl irIi' , j.rd"caror lo lralLa , urt(' a lJanFmdr.ei.a intc-prins-un.'rt'd:L
cerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal, deprivafL ai colel;,ti.i dintlc asemenFatulbLrriri +i incli,raria 'riminala 'i .a
audiljra, 1 /udla .: moruria. .rn;iered impuisivirdrii, d,.FrtJ.r.., eiuns la con.luzia .a e\l^ necesarSn ro( unoa'{'re morl'o-l qaLd
(-rrl-
r.ed'i\ sm rl r: j d \pjril rlLride dcFDdente etc. ii t.ancl:"an.rlr,iprnlocar de ,,cn.'trt.a vcrbsli'' idr Edm r'C
rhle\ il168) s-t iniere."l de relalia dirtre disl'Yie (JrdF incrJo/
Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlr un
de 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun ti disgiafia) !i delincventa juvenih, cu care ocazit a cercetat
jot.te-106 Laief, prospe'ciiv;i 37, reirosp:'ciiv, ctlprin$i in limitele
virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0 din subiectii delinc-
,,lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr su
Ierinta mea. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti. vcnti arcJLr inl:rTicri in .ilire cu Destedoi a r' I.fati d' ' r'ld i^r'
I'iirnp 4000.u o'\rp trci ani Comporram'nr'rl
zitate. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prost "'"';;.r:"1*
deliciu;l este pus pe ""seama tulburirilor de personalitate pe care
Pentru ace,astaarl1 inhcrupt si scoala; nu mai vrea'u si fiu d{' \om-r'-
risul colegilor ;i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrr le prutoa.; hind'ripuril" s ri*tiliiulu' 'i d' rprd.';r 'fa
r.rii i" capiiol, ca., ue "ldba ^\ol 'li' 'i d-r\olia"c ? per-
fel de ind.rlecn!6 fate de sufe,rinta mea. Dacd nu piriseam eu 't,;-"1
scoala tot mi dideau alari, pentru ci in ultimele zile am bdt t sonalita!ii.
doi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor. T'otusi. fati dc asemcnea comportamente aberante determinatc
l{ai grav este ci nici acase nu mai am zile bune: ai mej nu vor a"-i"i];.i.e.ii" sc s-cititul i sc impune si manifestdm rinele Ie-
si creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni. SpLrn ca ..anr .i .le faptul ca ir moLl obi-'rLiit {mdi :lP' '
','
lip"a". unnr
'i"ila ca c) prir.tr_o i'-tfL'ira \impalelrc; ?r aoe'-
sint 1ene9, ce nn \Teau sd muncesc, ce fac pe nebunul, ce sint 'ze organi
c,braznic $ cA triiesc degeaba. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llF vate orin foiosirea unor metoalc li proaed€c logopedice specifice
mea in cap ! r'i".il.[p'.i1. lexico-grafice sint trecatoare Dovada o constitui':
.: i.ro."=i.. la'ara un"ra ,a p'r'ur'alirdli ca !Ji"on L:*n n'"
Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. Hoineresc si r.'i"ri. w r:u. Jame", qlbtrr'tirslci-. H:rs Chri-rar Anderse-
treiesc din te miri ce. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac ! Pini acum au {ost '.
am furat de trei orj si am ficut citeva scandaluri publice. Acum -ex-dislcxici'I
cn sint la mililie, probabll cA m! vo. duce acasi sau cine Etie t Menlbnirn ce nouri nc alaflin .of?'tifile re sc tutl)ui"!!
Noli":
i ' t r A m € n t e L . . " da i c n l 1 i 'u <
VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul om v., rt" or 'b,i, , hild, Londor. $,ll'"- I:
oarc m; intelegeli ! Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nu 'i,iriifl;1,- "
dann McCical Books Limitcd, ps. 98.
faceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de ac€asti nenoro- , crit.hlcy, M ., o p . ci t. p g . 1 0 1

t56 l5?
 l#,,:;ln':.xi,,ii:::n"i*i:;,y':";:'L
:ji:nr"rj:it#:r|,jt#nrit:;;t' i,"iii:[:
::1il,l"f:"{{"?
:{i,"'ti;;:;ii;i:"ii:xr;$',#K:ffi
9 :l;l i'#fl:fr;,:il
lt""ll
l,',"'."hlii;j.*;;:'tl*1".
RELATIA DINTRE TULBUR.ARILE VORBIRII OEALE ,yi::#iffi,t
{ilri;*tll'!'npU*,i'iilf
[{:*tr,ii.l*"*i#iiil*:iii*
SI CELE ALE SCNIS-CITITULUI

Dinhe categoriile tutburnrilor vorb

+llll$e:
"'ocrnemijloc'it ,f:*,"#ffi i'.',i1ffi:ii""Jlf
l*;l*.l
$*dfisit*it
- ""i"r """i":"rtiti,i.iit
il;:iilii";'#t:ihr,"t':##rii'if
::1",.'",'i
:iisl.'i[:"',],.,J.,:l
:"'li:il'f"?,;"ifi
;"1;.l:f:ill
;:,{;:f"Itf
:}:{ifT:x,Hr'ii: l;*IIi
+ri,a""l:'pl [fi[:T"1"",";'.F;*'tr* i:5:;:":
":#*lI*. ":i':i::'.1'"

il.i;;:,1"'
i
{;l""Jn:i**t"1irfi'#,l?:id:lil;
ri;""r,,..,ili,Hfl
:i."i*;ii:tl'i;"iff:i.,,H:;mr"l
:r].b*:.] d€ prununrie ktj\l-tjj. rj
Uii:,il.lii *-it#'+ffitt#,d
,i.,i;i"l'r,:"1r":l:r,1,
I'ix"itil:'*::i:r1*1,:
l:*:',1

;*l :;l.ir
lla",[,i
,f,r:):,
11;'tl
I:Xi,;
de vo.c (afon:.i di.fonie, lonasrenfu);

i: lxiiliSil;i#:l'j';iiii, i?:;l:i','*'*'"dissra':p-asrd'ie,,
""i,1;"i;,:": .*.:;l'#iil;
I r;fi
.1,i:ii:
li r
;1 fr:'.,.;'l'

ix"r:il:\$ il".;
jJ;x"l,*";i*:
i fi,!,;",;,.?1,:l
rziFrejn dezvo,ta-
(in'ii
u*#fis$
lork,
, i.,,;,
G. D., Die SPrtclle lnd ihre
E d . S p r i n e c' r 9 7 0
;
p E tl
o , lsto t,o r ' r "- p i o
8 - 5 l c
Stotun!'n'

R u u ' cr " r o D i d
\ricna

'l
Pr '
ticl

P3.84.
158 159
 , r ', . rr , f . r , , . r : . . . , ir rl ri . ma i .r .e d m"
i r p .ri oddci e ,r,r
I. r , . , , , .r r . r 1, i. t J .. " -.1.I. i,'Jre..liD"a J,rirorrr:taii: om1c'cd de (tr-
', , r,I i ., p .r,o d L l a a ,rr,.y re l cotar; ,,f,_,..,: r. trrlI,rf,,1ld. rlab:r orgr' ?rstunP a
i,lr,ri , t" 1,,,, n r,"i. .t. 'ub'tiLL,i"P omisiunP :i int
;:f;':frrl:'
;'r"'j"
;ip.uarlJi4i;$
;*-*+*,,,
i;;i:,a'., "i c,"t".a*
i[n tul!'ur;,itor da
ctin t;mb.liut
p'anutttiP. aprr
c;ir-ccri'.
D' b n
n ,i, t,nrcpi"ri; :i tantogiunii Trrn punerra lenon erFlor drslarr'P
.c t'ot''pun
'pptittripiutui
dato-
..rs"ma-

;*1,
*Ef =r#,id*,i:,,,
**.;l!{t*i:;
i',
iirr 'l'll-..ri'
oe i-aza "'imanarji 'e prodJce €rir p' ''1" a rditivs'
.i ri,.,rtn Dnrr. rce"le lF o"npne.fre,\en{a,,:r md: marF o
. ,,m .r il. .i .. b: . riln
i., rnanifeste adeseori Dax la nivellll
f,l. .d i In
rorbirii orale
sa
"r's-crlrt sL'
inlcrsiunile

E;;'1;
*ll+**.nm;':'r:""""6;1'1;;;
rfl{luc frecvent intre srrn€te si mai rar intrc cuvinte, iar in scrrs
I'rv,rsarca cste mni lre.\'cnta. 1a nil.rlu1 clrvint-'lor' Totr')i' trans-
rr,,rrrt::1I(nnn, nFl"f d" pr" runri" | ' - ris-'ili, n I e\lc ' trlrgdlorre

"'': i,' i, ,r- . ,,:'l;. , , a.' ,0" ,. a. "r ser ' u 'oncLir'ri' lrJr rl cb sinL
se manifesti tulburhri cle pronunlic fdra sd lie

t***l*i+i:l#il*n,,.*t:,'
itt,,ntii ltt
lhs,nito cie dissralie sa! chiar dc o dislexi€ prcpriu-zis''
"u.o
'n rfr f"r ..n.r ft s^ maIie<r;.|' lrF'\'e'l I nPi ma'e.:F
ltrub"i l.,ri". snr^ d...ebir. dF pronu'i;e,4le d'Fl- al aor'rgrrtr
p\ l" r'n.rlal _r
,t, L':, r D, fJn . . . -'l ' 5 IrJ1"r'rrr 1
, f..1-t,r r" pro' rn io .: ir .p 'i:l om. Lrrril'. rr l"' ri'ile : ad;''

rs;ffii'lr#*sru*tiun,,:;",'r,ffi
_" #?:!:.;",i#,i ; j:, iiH:l,^x,.o_sra,
.a
lrTril" | ^ rro,deF di{erila :n limo.jLl iri'
f' ri.c,LL cl",'olri.'i oi. -r. Da.a a\'^m rr \,dFr. rullrl lucar dc
nr.rtrrjr,,rc: 1,. ri\-p.r ppri\d rtil ;' rncu irc'
tioj. crr .i d l'm\Ji
r,.r" ."' ....irr" i p'i
rJ" q "i. .ilil pr t, n
i1 lJr(ii' de trrsra

n're'r; a pro-un-
i-tl r'1
c r',lnr ri,' l- l. rr^ Ln{ip 'oe\ini. mdi
',
i delrc er-

,iili*'li;+:fi ;',
.i"1.;*'#trt-l-rk
"lcs.
cu cele alc sciis_cititnlui. Fcnom€nul se compljci in varietate
\i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron niie, cit
ii la clisle:rici di,<efaJici se (,nstati dcfi.ierk vizual-audiiive' \'i-
zLrallrinestczjce savizual tactit-kinestezice. Legdtum deficitare intre
rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lui acus-

**lt,*+li;ltHti}ffi:;:,'c tico se mar'rifest.i nu n mai la persoancte cu t lburiri scnzoriaie,

clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi€-dislexie ln fapt,
clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca opera-
liilor el;dirii (analiza-sintrzA, si abstructizare-generalizarc)- tre-

FflF.:3.:i!#,8$q;*$t{illti'il!*",'",'*
: ;',;,'1;l'11;"i;;,fIi i"';#;'li."lfJii'l
5':;
buic cdutatc nr numai in formele de ideatic, dar 9i in planul
linp\''istic. Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor pentru
ertlcarea acli\.it6lii psihice, dar n suficient - pentru cd educatia
;:lii ;;l ll ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor lunclrL

s.;;1;ll1*i;,s,
t60
i*i;;,e
1$ffii*
r P:Luiesc!,
c o la b. Srrdiel
C . , C a l a l 'r e zo .
gf.telil.r
s.ifis, in T!lbur;rile
Ed. Did ti Ped., 1967.
d!
C ., Al e xa n d r e sc!,
trolrspult re
limbajului sois (.cd Piuescu
a limbaitlui atuI in
N sr
limboj
C), Bucuf.isll'

16t
 pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r ,,r€.
I r.t.. I'o"'b'liL)Iile lingvi-rie spe(.iliceorgarizarii sisLenrri,rl ,|,t.
los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima.()t,il, irt
"",SiiiX'iil*Ti,;fi
,lliL'i';.!i'if
$ dlqlaLlr.'r rn sPr'!rd' " :i!:6?*lif lf:it rc"p,-rir" .
lnr I'e ljnie prterne. ae aprecrazr.Lar iara,.,rit"
altninteri cle se _reduc, nemaipulind atinge perlormanj,clc ,,trtl
huite. Formarea deprinderilor, inci de timpuriu, de opcr,r. ,l
;i' ;": ;^; nr ca'ar + i'":il'" :l-lYt,l:lil :::i1:
rmr'p ,i simbolLrri.la.ilir. azi r.releeFrFa+i pret r.rrre. i., ,.,,.., ;}:,1:
F"l'{":-lli::tll' ;:ru;: "lll'4qdi}i:d'#
tllor cr .are vinp in .onta(1, .ontrrbuind ta de2v,,lrdtcJl ..|,1
5emanlice.
Datorite defic;€ntclor auzulLri fonemafic. tlltburdrilc d. rn1 ,,, T**r*:
i[h'T:R-it"tiiH$:r :'",*",;i:'
rjo. ,drp \e hunsDun i n limbajul :criq-cir,r.s nr de tiJrl i1., r ,,,1
Srdiparclor.i inlu.ririi J^crro{.a.d urmare ,r conJ zle: i,n,.1,,.,1 ;,'.?:'$il:iil" j$";*:i
i[ I*:li**';l;';''.in;']li.
'olor- .u ,elF sLrrdF.a omis;Lnitor d^ tirerF. c,labe :i c-\i,r.
mdi ale", adaLrgarea de temlina(ii sdu .ontopir.r .r,vinLel.r
rerrndu-sa ld relaria di'1tre distalie
, ii:''o':
lfuili$;:r.u]:i';;irllliitx?;ii"i;'fl
ri LliJpri-. cfir.hl.y . | ,l
azA.greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r,.t,j
i'lcrnar a de a sni..i \l| r, LFd t!r toqe,..i, ifr , | , il.J,::!:i ii raic1sJ:T.,:
:::::ff:1"'""'.o.,,"" Tl":y:d:^"'i
jn redl zarea diferFnLierjidinlre cuv:nlale retar:v asemitnril..,n
*ti;"u,::n; ::,s#:l'1;;:5,1;it::TI
i::t;
:c";L i
.prunun,ir. difi.Lrlrdli in d;s,fim ndr,. Li:ferpr;,:or a.rJ.r..,
alc rL\;rlelnr
"i
lircrelor, nc,ntFleger.€integTaliia cel.r ru ,,
lrl-ercrrFa iilerfrlu/r, jnl,erpol€reauror JonFme nepotri\ it^, :n\, I
ierrd rr. -.r.r. oni6.Ln.a dc fu. m. i.,\irL_, pld"arr ..
n:rif
$l*i::"n{ry :i'.**i!:{ff *i;g*
)l "-:ri)ii i.''p';"aoi'r" si"t' in schimb
a..enruIJi_i r cuviarelF pl,li,itab ce. ripsa arricuUrii u"no" ,
A,... *"t.t,,";';;*:
r_nle, r.a. !rn pun.r de \eLlpre psihologh. estF
irlerecanl fpr.r. *;,;i;l:r"::li:,r:r*t
ffu;u;;,,' 'i*il- l*
TIT',ffi1
nnr oe Inrooure a L"ri
"rvinr prin rttul. in s,.r:s.,i .,rir, dcro11.
ie Doa'. sr.-prirdp m.canismul intprn de eJaborare jde:lo. I
a
asociaJiilor dintrc ele. Cuvintr.rl inlocuinor poate apirea atunci cjril
;;;;a;";i'ur"-
lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr
jll " Ji":151,'ffi ::
cubi, lL rr :dFnrilic a cu\:nrul c:r:t saJ .Fl ,e trpbuic sm:s.
de n DJrre. iar pp dc alt; p'arre,alLrnci cind srbie, tui leaLj/LJ
nurnai < nn fi.Jr:a lr i parlic15. fdpl carc prnloacj asociarir ,r
r".
lr,xlii;'i #, il fl ;",
p.on"-ri". in
lli'.Il:;
majoritatea
":;::
dl, ,:r\ rr. Drdie ti ,hiar s norim, la baze sta mecarismul inl, ;r^i ;;;';;
'ea"*".i,p,.in 'azurilor'
r'i"i;'"d"%Ji'.
t"rr."'a"ide 1ip dislexo-di€ra
d,r producerea jdeilor. "1,
Tr-n-pLn-ree lJlburdrilor de pronunlie in scris .i mai .r sean,
d.,elor grdrc dc t:p disarhi/' sdu a disldtei ge?iale, esle forrr.
pregnantd in dicteri-si compuneri, dar poate se se manif€"ste jI fs*l*'rs,*$;r';rt':ri*l
ilrl["r{{:ft
copierea unui text. In asemenea cazuri, abundA Icnomenele disor-
tografice ce lac de multe ori ilizibil textul. Dificultitile de naturij
9i
::i;:;#;llmr"!#'T:,i,i:":i':"lT;:*f*li" ""'1"
acusticd, foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie, pol
con-stjtui, in acelasi timp, factor etiologic al transpunerii disiaiiei $"::";iliri'*;lr.^r,l:; "".::.1ff;,:l;li:li,:1'
l,1ii
in limbajul scxis-citit. Ele accentliaza fenomenele disorto$afice si
imprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild. Daci la ::llj:i"l''nti*1,:1"1ff ,:t",&;*#$'";:ii:":i;":
Ti,'i-"t
.cesle d:ti^r,irA1ia.uslice se adaug6 leziuni organice.d:sorrograt,a. Di"
i Seenan, M, Sfotlrclre Sr6runten tn'l Sprl'hentlticklul11'
i1 spe(ial. dar :i alrp forme ale tulburerilor limbajului i;braL,
er I-oq&elde, lol I, Viena, lcij'' pgl h
caracter.isticinete de involutie. 'f.tupiuVaais

162 163
 Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1! ll'LrrR diT$l;'"vr'#J'q!':'.q{i:li'
lfl;'";'i:;.-.,fi
jrxaarffi
rilor grafo-Iexice.
Comparativ clr tulbrririle de pronuntie, cele de ritm si tltitr,ti
a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t€ €Jectelc l,,r,r,
rii*[:nvr"ril
l n rrri l ^goncvro/d
ill;.;;"-;ii;;,
"{ii'+},i.
rosopatulrrccFde la bilbiialssorelusonPffoT:
roennFii\r/a
favorabile, in planul personalitdtii, cit ti in inJirjenfelc r,.r., i ,, ."'r.".''i.*; ir
iiil'rll
nl'1,i,,;1,' :l:ll:.,:'""1,'ll=1,'""1"-l,
r .r :
icapur
pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice. Aceastii gfi,\ | , , :"I;"T:: ". ;f, ;;""-;"; :;;_;r,z,r;i nar.r
esto accentuBtd de faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr, , ,, ,r
in mod deosebit nu numai comunic,area,dar $i inlelee€rea. l), ,r ,
si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr, nlhlt::rr. ::*, ftrl,{i:"-"}'*{rf
"ii'ri:r"i.'..;
'rai
murt::.:[;:,*i
dF rpetarea
r"t?1"1::.I lJ"ll'1i1"":1",:
";'r;.""*''
filli,ii"l :ii.r'"r""5i.uv:n,"tor'

H$*f
bajui scris. Repetarca sunetelor 9i siLabelor, caractcristidr i, , I 'llIi.l'i"i.'"'
biielii, determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll.
se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor. Mai ,t,
sint alectate silabele eu mare frccvengA in emisie fpl, b7, cf, .,,. . l ffi.*l*i:.t: [ ;il':":r.*q*;,,1tt"i']ri r"g#5
salr sunetele ce apar mai tirziu in ontogenezAii sint mai puti| r,,1
solidate fr, s, t, z.). La unii handicapati apar sunete sau silab. r.
razitare ce sint in ercalaie in voxbirc. Droducind un efect (lt ...
c rFau:'. ln cazul ddulrilo" .,i a,lJle'..niilor. ,F p. re .. I
prczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate, (l
impresia cA sc gindesc la ceea ce spun, d.ar in realitate ocol,. ,
cu\inlele !,critic€'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrl
mai usor. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s|
insotite de misciri usoar€ ale buzelor, grimase, hcordiri alc r( il
si chiar a intregulr.Li corp, gesticulatii sau rigiditale exageri 1.
Toate acestea sint vddite in citit, iar in scris determini api|rill I
cle crampe li exccutarea inegale a. grafemelor.
Sint cvidente, in toaie forroele tulb raribr de rttrar. aDariiia ru)r,l
rFa. ii s. rnd-rc. ca ef^.r rl inourdarii suocJ"oli.;rdrii cjc Fm la alta.
lur rpr\i{. La a.{\t.a cF adauga trdireJ "jdramrli.d a oeliLjcnt.j I

n{t**l*:l**+*i*t**
plar psjhic. Printre accstca, sint manifesterile neurovccetati\:,.
' h Tbar r , Jl.r': fFt.i, rranspirdlip.crF,rc dBirriia na-r\-u,,i.
tea, respiratia devine scurti si intrerrjpta - ceea ce "iprc\.oaci il
a.tul grafolcxic, miicari de prisos $i nesincronizar-eaacetor actiunj
absoltt necesare pentru r€darea graficd. Pe mdsurd ce tulburi
rile de ritm si fluenli se stabilizeazi, cum este cazut adultilor..
,lereglifllF n planul grafic sF acrPnruia/aprin 'q"raldc"d .^o- !. .
prirdori grF jre lr asttel de si.ua!ii. obos;dta fil:.;
ldce s.mtiU md'rppede. iar corju8area ci r.u sanrliorcrea "i
psinica :
ncgatl,.,
ffi=g*i++*.:{i',i
t*u
a gre.el.lor puJfp determina. la ale\i. rFaclii de r.p rl.ic JJlii d

rl*;ttr*g$+',f
actr\itatea
Date liina'Jrafic:l
legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze, odati
cu instalarea acesteia din urmd, se impfimE scrisului un caracte.
nFrros..oltLrrns.cu Lpsa legAturji dinlre gralcme
Si cu o ptdsar.
deTordonar;in spaliLrlpag:nii. Ca alare. di.grafja imbra,a un cr_
165
 't
de.tt unclc srnele sau, in situalii fericitc, citc\.a curinte izolalf f l:mh i. I ;.r.r:or, Ll r'6l,frl' 'r:r'o 'r
d rr rd dar" Lrir'i gin
Ca urmarc. insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rll i,. ooarr dsiu'e a af"zri' pLr ror'u rr'llur6r cdre
"i-i' 'r'I-e
oclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.ii care si vizeze, in Fritnul ; n.Lm!; to. 'ct.rL rorbrii 'j c errinll ii a'Jprl 'cr-
'."-;;..;. e tl^ ".nr a!r3\ 'r ' d' d^:'i'1
r!n(1, d|/voltan'a limbajului oral. Desigur, iDv;rlarea scris-ciiilului ,1l,l,.iii ,:,i I r;.-;l,.ri
'lir" -pi"",i- 'imboli
sc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii, numai c:i aclriTiliile sjfi i,.'r" a.mem{'riei mifcnrilor' a 41"!"'-illi-
Inlo epmpr"rrp, . ''-"r'i ir' rbl
hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural.:i trl1clegcr.r r.,r.d:. ,. iri..:r'r'
-"t"icitilij,
romunicarii. Trougol,t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr.rl "; dc personJlitdte
"'i,; \i.r trrlburanlor
]it:rili
afazje se produc o seric de simptone
bdr:'rj alc irlelegerji l.orbirii in 10r.,'iclin cazuri. in 200/0este sci- ;,lii""1" io'-"t..1.
zuta si in 700/0normal;. In schimb, ]a alalicii scnzoriali procentul comport:rmcn'tu1-vebal fi care orj imprinti
tulb rArj.lor v..birii est! muit nlai ridical, ceea ce Ia.{) {ra ii itr- ""';"1'i.1."';;;tiiocit
a".i"i:,.; *"ir"i" h acrif irdtca gralo-lcxicd ori' pur 'ri srmpllr'
vitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi. Pe mAsufal I .J"'.J .
.", i" , o' -od, l2ri
ce se invati s.fis-cititu1, la toate categodile de alalici se mani-
feste fenomene do tip dislexi.a)-disgra{ic ce sint, 1a rindLll lor,
r:r,l;'lJi j:',j."i11i1."..,.
"i, Jli'lli'i-ii.i.;ii'.i
favorizate dc instalarea, in timpul inlituririi alalici, a unor tulblr ., "1
t "ii'."r, I n " i ' ' i t " r a i '
_
a ' : - r u m i r u l u ' r ' F l e q rr i
j m
l ,r .,1' i i . 'ap"
, ; ; ;r,, i' ,." ' p\or
" i br
j r. r nLiiv
n r ar n r "r - r a
r;ri de pronuntic $i de ritm-fh€nfi. Particularitilile generalc alc , , d' a r er nr ^i 'l
alalicilor, (x1m sint : lipsa de cr.presi\.itate, ri8iditatea in mi;ciiri ."i."ii'.r.'i"i-""t"r conlifttului aleoareceexccl€azi snr:icia id€l-
si comportament, dezintcrcsul pentnt activitale, voinla sciz ta, r,,.. ;- ,. " i:" ir" a'n plarL mFnt:rl imhrd'd lorm" pu r rP
-li,itel. F, ,, .i de per .p\;..L,.. nrlr. .rcd.a n lrli\ :n- i, rir, . , , . , ' ii r; ' . ; ' -; . , ; " r.,r''nJtr' p r '' crirrrd \! r'' a :.',-
i ;r a l .]"tr m - :r '
slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr -' .u i1P. ..f:.L l r ^ f\'i l i' d u m ;n d
'd r '
invilare. Cr toat; complexitatea alaliei, prognosticlrl in terapia ei ";.,,"
, . 1 . f'
" ': , 1 ",; \ "r bJld d - r azi ulJi Ca t r lb r r ''r i
-" 1-' " p.* a i. , . . a
.u..,"
"
este {a\,orabil, c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeelor . ., ": , l'r eglar " i Jl' \ oc: j ale r c'p; r d! ; 'i' . "nuLi:
" ,." ; oaf L: d ! : r d' lne-
aplkate, i,rr in lipsa Lrn.)r d.ficienle cum'tlate, cJm sint c(t'r l:lc , . i" J.o, i
', 'J
. ,-D
'r dpr ea 'apacir '( i
aoz ii iie inreloct, existi posibilitrl.ca irtlrainrii limbajulrli (si a ' " -.r' i z.r.. S ' ?Ll crca m enor ie: s' m a ilesi: pr ir af t r c r 6pr ouu-
rr., 'd
.€1ri scr;s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'. .' r" d. - ir r ^r ' nod LFr r J si ir \ ikr ''i C m oar 'r '
f., l -dLa
a, d; r i\ r ' . 'L m di ''; / r la D. nr r ^ _r r p
ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .let€rmini imposi- ' m,.n.ri n -,r rzr:l a, - a
j .-.. f" A ^ ,l fazi e. i n f wr m d 4 eo'i\ h. sc f em dr 'a , FlP n] 'j a ^n-
biliiatea dizvoltirii r.orbirii, si decj poate fi pusi in eviden!,i
L :a c I hr rdri Jl nem or iei lr ' apl: ^'r " Jn4r pr uue \ 'r r dF
iraintea consliluirii structuritor limbajuLui, al:lzia apare ca urmar!' Jr a-
a pierderii 1!rl.tiikir limbaj..rlLli si cstc frt{ivenii 1a .,'irsLelcadulte r t L r nd' saaul s' uLlr re r_
' r ra.da m ent r r l aL'- n{r 'dzLr
c: r la
idr
sa ta l)itrin--le. pc:soan€h rcspccti\.e Ijincl supuse, adeseori, fac- z:r:-ur r' 1Fr 1. al r. p. linia m nor i'; . d
'ir 'i (' i
io.il{)r.ocl\i caxc o detcrmi i. Dat fiind faptui c:r afazia provoaci or r ' ' \erbdl p r er ullat c sin'i alp - c m anif F la la 'm r c '
iii,r,irri"r'"' .i";tr"i csle mai scazuta
-.l la a{azlcii receptiri dltp:i
mf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si im-
prcsi'.) si a personalitaiii, specialisiii i-ar acordat cea mai mare care rm,%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral, viteza de lucau
atentio:. l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introdusi ostc mai micd la aJazici fali de normali, dar cu toate acestca ero-
de Ja.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra ra- rile sint mai tr€\rvent€. Prin ltlmarc, tulb $rile limbajuiui scris-
portrrlui dinir. gindire si lirabaj, reusin.i sA s.. scoal:i in ovidcn!.1 .iiit li' se consrituie ca un simptom in cadrul sindromului
.:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx. si mai \.o- general jn "i.ri"
care dornina alcrcglarea functiilor psihice .sq)enoare'
pre-
ldntaro ale rorbirii, iar ccic inferioar-. si a tomatizate au o pL' Exista o serie cle d.rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu o
.uperio:ro fald Ll" a ..lor .Jf' du u preedtira
rioadi d€ cr)ns..rva.e mai lunga. Dar, pentnr cd est€ af€ctat 9i .ati."-
;.
i-J,l..'.; ^"ai" "l imbol,la\irii. La ullimii. sc i"Pmarcitcndin\'
\' crza. E., ttd te ir e. llic ar . a li"r bajulLi . opiiior o l r l i r i , h r S r r d i i ,re de a,samblu. fbr; \5 treaci pI'r pro.erul dP Jnarrzr-
-"."^''il
"i.,r;,
de t siholocie, Tipoerafia Unive.sitetii Bu.ur.sli, 1116!. .irrr,,a a .lFmer' I r ,''mpon,'1" dl^ cuvinlrrlui )r oropu/rlre'
lt L.ird1 er, A, Fr adis , / \ . , r ' i1a: 1. ! ,Buu€. . 11, E d . A L r d . R . S n , ccra c', 'J,c sa aorr, gr..eli l.'c\t,1te d,ltorila thjcirii ace\torb
\r,-7 | i\.1a. s rbi..lul ru PodlF ILprr-de loale etcmenr're:

166 167
 sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc;el; cu\''intlrl. trl
s(ris. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc, d€u intimpjn.:r (1 ,r intlfl.nlaaza negaLi\' e\'olrl a p"'hica Spnpraa. De(:grr. intrr
1-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor, cit Ei a scrierii culintlll(ii 7r.r'rF I tomndrean, pf . deritor de s-.1 r nu .^. srirLie l^nii
Dj:o.;erca gralemlrllri de fonom cste {oartc prfgnaDti ii cazurit,. mene j)ropriu-zise disgrafo-disler.ice, "ff dar ete pot fi premergatoarc
cii.t sLrl)jcctllscri(.bine, dup; dictare.uncle surler. izolite si loar.tL. irocstorr sau pe fondul 1or se instal€eze mai usor tulbu.eri tcxico-
| 1.. | .:l"trc -i ,,, , l rlalico
-
T.ili,ur:r.ile dc dezvoli.ixc a limbajuLlLi cuprin.t, dL'cc]. mnj In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotoeice s.
nriLl',o,r'i, si a.tilit:'tca erafo-lcxici. El.: impiodice formar.a rnof pr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"eriiism si
.l t)'j.dcri bine consolidatemai cu scam! prin .ivelul scizut sl,l inl'nr:li,m iji pun p..erda pF rndr,. f Inn iilp tmbdjJl.r . Sp pF-
sinrpiist aI expfimirii, prin sdrbcia locabularului si manitostare.L cluce o regresie evidenti, clin punct de vederc semantic. iar iroD
irD.r. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris. -{sa de tin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc. Dezorlanizarea
o\,not r. In n,. jmrt :t -ri\. J..:F .lin pl"r. rl ri dir:i , . reil,.r:, difc.r in formular.a lopic-. :r rs,
"F, -rr\,.t,nrdr. t,fln r...r.,.
srLbiectrd i de a.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp, activi- 'ia:;,, i',,ilur,aprrd In .ara.r.r dLFaror:,.E\L^ deo. .i, u. rf",tr
talea psihici, nemaifiind suficient stimulati, se produce o stagnarc .1 ."1 din d^^\L p. n.r dc r^,t^r-. idr _i ,rir ,.-t a:
.l-
in cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit. J,Mutenias cste .r,liuSirii u, ",mai
or / furmata. IrLil- .. jfF- L -r,ri , onrr,.h.n
temporalii si poate clura, dace nu se inteNjne calificat, de 1a citcla i,,rcn rex rlJ . -renL.
{srtal oL.lelp €rafemc.or a,r I. I I. t,,l ,.,, r,fto-
siptemjni la ani de zlle. De obicei, mutismut ctecti\', prczent aiit rir 'ri-. rr€"ep de pn-o" .i n r -. ic"pmta in,aclrar.J in .pari,. p"
tJ I. te .ir "i ta nil cri. ap rp ta .^piii r'pa,.\en\'bit, ,i ..r- .r.,.ril q.n r. 5.rrrut q r!it est. prIzF.r' ld majoritar.r indiIi/,.,,r. , r,r._
rlP I rlh rr;r' mnorL,r1.ntalp t , ,.tr-c Inc rt)atrndr/a. L rni. itJtpr. buriri ?le vorbirii, deterrninatc de disfunctii psihologicc. ln acetasi
bruialitatea, irascibilitatea, sciderea apetitului irentN activitdtc timp, djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6 disgra-
ocupe un loc jmportant. Loebell ii descri-. ca fiind Irjtu9i, jnierio- ti{.,. D".r suoia.tul pare pr.o, uDar !i.ste md:rr, dc exprima...r ..
rizaij si cu (jomphxe de inferioritate. In majoritatea cazrrjlor han- prdir -rp\i.5. \e aju
sF in mod :np\ i rbil. .n I rmdre .i 1 oo .tru._
dicapL este determinat de atihrdinile gr€iite in educalie care turirii p.rco-alita!i , la u com rn,cdrc are.rLn L.i clr mulLe clF-
' ta ,mal z' Jt, rfe i\ , oDj I Ddr ri em,,ri rp \o.. !tr, -Lrf F. F.*.r- m€nte de fictiune_
rile f.DetaL., ffl.\trarii- Dot L r.. te mut:'rn p,il.o8.r . D.,i n,, ,o-
mlurici, fapl. care se poatc extinde si asupra scrisulLri, (I)piii cu
m L;sm clfcti\' irlelcg vorbi.ea $i nLLmanif€stil delicicnte de ordirl
jnt.lcctiv. Dar pcfsistc.ta pc o pe.ioadi mai mare a irandicapului
poat! d .e la rilmineri tD rlrmd pe linia.lezvoltirii Yocabolarului
fi a .xprimirji logico-gramaticale. Ca urmare, proccscle cognitive
nlr siDt stimulate, ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltare
a accstora, dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor.
Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj. apar tn-
tir.ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a.-arbirii ce se pot intilni la acei
srLio(.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limba-
iuhri, conform \iirstei. De obicci, cle existe ca fenomenc' ser:undarc
la mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls,dar se pol
manif€sta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea
\turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r .eputinta
de a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc. La majori-
tatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.birii se iac simlite
deregliri atit in latura fonetici, lcxicali, cit :i in cen gramaticali.
De aici ti in!.legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr, cc.a

168

I todeti,r din categorja celor specifice. Multc din acest€ metode ;i
, PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI
\IETODE SI
SI DISLEXIET
ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere
citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n,Ie-
todele i procedcelc cetremai ad€cvate. Dintre ac'est€a'enumeram
simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial ;
natura ctiologiei dislexo-disgYafiei;
cl:lcd tuibrlrarile d€ scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen!'t
(CLirrtl'lccf. senzorial.r, psihica etc ) ;
.li r m"i si .l i I,.burr.: .l^ limlJalul'ri ci ^e rdp"rl
"11.
existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului;
,.:\.lu l .l^/\ol(a'ip'i 'ca1"8,'L'aLrlui :
care sint rezrrltatcle scolare ale logopatului ;
in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii ;
- \'rrsh ]L)eoDaiului;
- ni,eh[,-h d-.\o]td,.^ a limbajulu:. in SencralI
r.lalla.lintrc motri(iial. :i limbaj, ni\cl 1 molrii'iritii si al
limbajului ;
- . e, I ra!l dolri'aiiAi i al lJl"fal:La1ii:
. . ,rrr leri:ti(ilF pPr.pDliei 3 rd;r:\c si \'/udl-kin' I 'e:
- soccifi.ul , rienlarii sp3lio l^'rporalc:
r. lcctdrFr, in Ilan i D-r' al:Lrrii. a ru blrrPf:l"r d l n:' :
T ni.o ,-i.J.li,de u .Ln ,un i ' r' . rr,lFaPd rprapiF a ': 'r'-
r.rilor \cr;s{ilirrlri \a fi centrata pe lormarea depr;nderilor 'u-
t""'o .i intrt".-.., .elur cleficiLJtF.pe stimLrlarcaactil Liiii p'i-
L;(p ci dez\o tdrea pprsoralilSi.ii Ca si -in ca-zul'"re'rer:i altor
tulburiri aI€ limbajului, fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot fo-
losi douA categorii cle metode $i procedee :
A. Lleto.le $i procedee cu caracter general $i
B. Uctode ,ft Praceilee c1r caracter tpecilic lagopedic.
170
T A. METODN SI PROCEDEE CU CARAC?ER GENEIIAI,
Aceaste categorie vizeaz, iDclirect corectarea disgrafiei si (lislt
xiej, dar cle sint deosebit de importante deoarece, p€ cle o partf.
pregitesc sublectul, din punct de vedere psiho-fizic, pentrLL apli
carca metodologiei specific logopedice, iar p€'de altd partr', forti-
iicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.l eJectele actirinii me
procedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc virsta slr-
b;ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. de distractie - .ela
:.are;i de inldturarc a oboselii-Din categoriarespectjv;, ne vom
reled nLlmai la acelca care au o lcgitu.A mai mal.|: cu iormrrca
deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\.ln condi'lii iD co-
rectarca disgraflei Ei disleniei.
1. E\EECTTII PNNTEL DFJZVOLT,qREA IITLSCULAfURII I)EC[l'ELOrl
;T A MTNII
Acestc exercjgii au o importanta deosetrili p€ntru :formaree mit
carilor fine ale degetclor Si miinilor, ceer cc contribuie k o mai
brna iinere a instrumentului dc scrls, cvitarca obosclii Ei alLlnc-
carca facili pe foaia clc scris, iar ca efecl, cre$terca 1'itezei ac
liunii si adoptarca unei scrleri siientioase. De obicei, enerc;tiiie
rcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dc scris rii
dc relaxarc, nu numai a degclelor $i miinilor, dar a intrcgului corp.
]\cesie exercitii sint cu atit mai necesare c cit avcn in vc(ier.' $i
marea varietate a .tclicicnlelor motorii, a celor psihomotorii-det€r-
minate de leziunile sistemului nervos central, a dercglirilor cine
ti.e .i tonicc, a dezorganizarji miicirrilor si mociifi.iriloi sincjnc-
ziilor. Ca unnarc, acestc handicapuri provo:tcn frecvente to1'rrrdri
gralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle timplrfin,
de.arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar la core(rt rc. To:11(.
exercitiile trebui{r ,.:i contribuie la sincrcnizar.a grup€lor dc mr1E.\i
anlr.riali in a.tul sirierii, duoe la rc,iliunrea mi)cifjlor
economicoase.l-oarte jmportant cstc pentru rcalizarea aceJui de-
zjdcrat, cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\.e, in gencral, li a
citii-scrisrLlr.ri,in special, ca acejte exerciiii si se "sli;o.1re si'l)
iorrni ritmici. O asemcneil Decesitate devine evi.tenti, cl:tci arcm
in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este, prin excc-
lent,, ritm;ca, ca Ei a in'incipaLelor actiltni umadc automatizatc sau
]n curs de automatizare.
l,a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tulb rA.i
disle:ro-disgrafice, la care cxistil o .tiologic bazatil pe ins ficienle]r'
sau ;nfirmjiatilc motorii cerel)rale, fl\lpa clcr{iitiilor de dcz!oltare
171
 r ,'
t
a musculatu i .lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i
cLLexcrciliite {izice gencri'le. O mar'!' importante o ar1 aceslL ' , )i".. *l;'ii:111.11,i,",,:''Ji"'i*,iiiS,.illii,i
'-rrmd pc;tru fortific;rca generali a oreanismrLlLii,dar si pr'rLi ;;il;;;;
lll !i pentrue'itarea oboselii'
""
,.,mUaterea handicapurilor de motrj(rilate. cle slabri organizal r'
IIJZULUT rr()\Et!]\'rlc
tio-tcmDorali si D.ntnt dczvoltar..t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1 :1. TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr',1nE\
rl
i',' aceeasi tlire,,tic, cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii (1i
de fcnomfnc (lislaticc, rinolalice'
ii scr;surir;, dc'terminate '
r . r, e rc.- r ' i. ' r
Lr df ' .\e r. r r ir l^ 1, I
; mis i i .-- olp. . '
" F lF r.rF '

, nf u
rf.
d c l ro l l " _ -
r'
p ,rt d ' a o r:1 i ol dn'

:r,
a p J -rL L l ri Lno" -{i rl
i ' ti n ' c l u r r^' ^ '
I
i*ii+li;i],r""1r5;til#;l$i
*sili
:',:,i,i ri.'r
' F r' r, I, "
r er .n r.1 € i_ lF r doi' r " i .l a l i e i
t j\, -. ri i l Ll^ ' 1. r ol .-
t r n' " !i ,-i .'
d e \;r rn l a l i L J ' n' ' ecacF
d m ' ' - rl -l rri i d ' P e !" or ri d -ni : :
r' . " ' e u i rd c rm ' 5 ' a r i rtri ' "
ii;l
rf "li i;;,r,,,;$;tti,i*rr
;:i
.. 1 1 ..f,:J . d
L r, . l -fp ri lf , ' ; r , a d e ..L , l ,' r .' ,1 " i n ti rd .-
, " r i. t : n, it i a ," rra .m ;ra \i b rr' i ' r p' ntrpde
a bfrr' l r "
I
.l''I[,];:ill'il:iil;i;iil,lttil,:,
,., 1"."l".i
mL. ,c. l ,,r; , . , , . , t ? . , l.
raoiile ttc ielararc. In functie dc virsta copitulul
jodrl
m ri ..-n n . \^ .

cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir''

to rm! .F .^ Jl i l :"
sc poate iDrr.
rr' i .'
[ri!rnr;"'li{pidri;i{g*;;
rtice
Asdei princLcrea-li .'prrcarea Iningii, mcnlinerca, pe-o perioadi d{
timp. atirnat de o bari ori fringhie, trasarea cu clegetur a i)or
;:l:1,:;ll::iI"":,1,'^',:""i\:li:j!ti::"ffii*
:
pemasura
coniururi precise intr-o ]a.]i cu jrisip, intindcrea corpulrii paiall L ;:1i'i; ::'i i.:i:'iii.:1";';:'i,:,1:';;i;;"-k;'.-.d;i. ,
J,,/'r,,runF'
cu podeaui ;i sprijinirea pe miini si virful picioarelor, pentRL e\c- '.rr"rcl
. J ldrp d ,n L dr : l; - ; ' , ' ,md i ,rr " ' d n D .o ' al a.l ^. ' p r" I :"fi: i 1,1.,",:--e;;,i,..,.,1:
. rrrl: a rr ,-r F I ' , i' r r d
cLo exercitii mai ipcrializate
.
"i-
p.r ri . l d .' l a
pe
i
direclia
l i mp s o p ot urrl ,a o ' ' rr-
dezvoltetji mus(Ilaturll
jl'
,.',;..!';',',li-. I 1",;:
:;r::i*,{{,lll'i"
1",;',1;-""'
m : c: a (l cL. r " lur \ i m i , ^ u ' o n ;1 F I ' rc ,' v o l l i .J r-' P fi " pJ'
: il 1 .n r,"p: ' n i
. i s e p a r m ai im por t ar t c :
. : ,^ D :r' l r. r' F ' l ' d . .\F i n p l i ' i ' i m
' ;'
1" " r'

::r",,
llt+i;'",illru
n"'m'";#*"1*ri****itiif
- inJia"'.o
- a Dro D: er ea
si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici
s j : nLlF tr' rrJ r.a 3 rL -rn d l i \; s i r' rr ri ' r
a pummr]ui i
d Ll eqerP l r '
' l LrFr o'
";'1ii.ilii$""
Ji;:u: .:'J
ir: ; ;, i;,: .{.lt "":l:*:;
C't e indicat I J logopr cl r l sr J'
r'
. l" get , l^i p rrr i mi rrrc r ' ;r' a L L rL i l a - .e rt ,_r,L upl i ' F r or opir t F
"i
p l'xi
a n,*; ,
de{etul in aer, a litcrelor ;
dclctul pc o sticli, a literelor;
'***L{iiiS;it***irl
"*'.t.";;.lrrq#
si colorarea literelor ; r:,'ll1;ere:r cuvintelor Paronime :
;itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie clitercnlieted P-b
r' .ti l e{ 1l i e1eo t-J
pari - bara
- scrierca grafemelor, dupd contund-model : c1u
dcsenarea diferitelor figuri geometrjce ori trasarea contrrr- tus f
- poali - boaH
lui lor ; papd - baba
- modelajul rljn lut sau plastilini I a
l ai i l adi prLlnd - bmnd
r Verza, E., Dislalid si teropia ei, Bucur4sti, Ed, Did ni I'ed. llri?
t;3
 ni.lertnliereax-t (Iif erenlierea I-r in faze ale procesului de achizii'iL lL \r'
dintre ele se constituie

iI g1lrr11.."';I
\ rlii - fat6 u'it,lil
far u."'"-,.., .: i-tar,'rdf'd rL,lL"r,rilL'rde oricnur* ' '''r
iege - .ege
lrg -- lag lampa - rampe

r 1i;;;i #$rq*t+
\ az^ - fa.zd lama - rami
vlnA finA
(lil erenlierco j-t CiIerentierea g-c
jale - $ale
jurd - $urd
prejit - prisit
gogo$i - coco$i
gara - cara
goali coali ilihiHq.td'i"::i"+ l+i#i:q*iHiill;1i;.
(Iilerentierea s-z ttil erentiel'ea S-s
:l.i;{;:;i; -i*ff
:.i;"'::lill"l;.[:lr
;:'.lru;"r:Hri]:;

Croas.i - groazn
$coald - scoal:i
muqci mllscd
pigc - p sc
la9 - las
in a.elaii Ecop, se pot tiliza exercitii de consii€ntizarc a ase_
mtrffi;r:'{iffit* :l';i;
i:*r.l"ll't #*:*ri"::':mltf;:xj
ll'l i,;:;l*iii,i;lJlgru:';":;':.J;'oli;
i,x'u,'-
min:rrilor si deosei:irilor dinl,re literete de tipar
9i reprezentarea
1or ga{ici de mina, alegerea ti difererlierea sunetetor
$i litet.clor

filttfr
::h:*l
aseminitoare acustico-optic din cuvinte, Jomarea ale cuvinte clin
litere qi sunete ce pot Ji confundate, subJinie-realiterelor asemdni-
roare drn|r{Ln tcxt, perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a gra-
t?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori), pronuntarea
Lrnui sunet $i gdsirea tui h text, analiza fonetici a cuviniutui **i+rk*i+
itfi'li
inainiea scrierii acestuia etc.

3, EDUCAREA Sr DEZVOLTTRET! C-{P-{CITATiI

f;l"Fi"i':iluriii*
h*ts*:-fl
"*i:f
DE OBIFjNTAAi,
FI STI'UCTU&AIiE SP"ATIALA

Intregul proces are o insemnitate aleosebiti deoarece unete tulbu-

rdri disiexo-disgafice pot li determinate, exclusiv, de aceste tran_
#illl"Y
*i;i'*,i'#*;*;i*'*,**+;:ia$f maisus'cit ti prlnerer-
,l', ap,ri. :ar jn alrelc.cu o oriotoCi.aparre,sinr de cHIF :;lrl'*:**g'".J;ffi".'"1:f,'"J."'*

$$$+}?$
:tHH5+H
ma: mutte
or. in.nminate. DF fapi. .hiar in {ormarea dep.irderilor de \.r::_
citit. Junctionarea corectd a activitAiii de orientare
Si structurare
spariali de\;nc ,ondilie sine oua nun. ppntru ca Lra"aredsomnplor
Sralr.e cr,rrm6rrea succesiuniide"fa.urarji Iireretur in cJ\ir,1". a
clr\,intelor in fraze, a succesir.rniirinduritor
9i pi;ir;;J ;.;il :::jgiiJiT;sl;;ll:.,'Hi:i: H:i':l':"ilT;:ili.i
:ol$:i':'i';i
174 175
cel rn bra l l e, ' l e\:' t r . oLiF d. r Jf ir s; sA inl lHaga ' J ap; 'ar ea. e\ d
o.." i i ,r.," tti " , \a der "a l; / r bilir alii r i aoa"it ia t 'r 'i I or m e zdn n
i"i" tl n" ' in qr isul br dillP) : i ca de f aPr ' [ er r om enul sc
" " ' .t" " r' i
i tatoresr^ conrractar ii m u. . Ll, r ( e\ aePr aiF - , eea . P dr '. P la lr r sr a_
in
Lar,a obo' ol i i -: dpa r jlia , r dm oclor ' I r d'a "ubi"' Lr I a ilL'les ';
i .ti r. i t i n cilil, r r , Acr Pr al. eor 'cLir r ui'ca iFr et ; 'apr o-
." ,uLi ."" p"t-"
" ;aj ,5i
.ro p. . \ it r r . d d in ur dhr ir r 'I 'cJldr ''
'r isoar i: ':
, . lri, : ii" * " i. -. ; , " " r. r i - . r . a l r z a / a i n t r - i n I m p m a : : ' r r ' i n t r L I -
ci L bazeazn po mi . ( ar ilF sLr pl- alP dFg. lFlor "i m i ii. pe Jdr 'Lr g'
rea " vizualA
" atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior si pro-
pozitiitor- Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie sint cele
l " * ' o" i re' c D ori Li d , of P, r a': . un\ r ant a 3 '6"pu) ur . I 'a: - r 'r lLr i dP
scr;s i i al ," ri :oe,rrrr, . h'; r lr t PlclP ir nlr r r a ir co r a d r ''or m d
d
;ral i .5 " i l ei :.j pc dir eclia m ar im it . . t r paLiulLi d m Julir ; i
i nt^nsi tati i , a respe cr ar ii sDaliit or d: nt r e 8r d""r ^': a oer dr r l
"lor
tre cuvi;te. a coreidrii eipir-inspir, cu rcspectarea reculilor orto-
Hrafice fi ortoepice etc.
Toal e a,p.l e ' \.r.i ii \ int dcn: ebil dp im 'nr . a I F D^ lr ' t "1i . g: "
: Dr ^7r nr d t t r inu-
l cr' o-di s{ ra{ i .:i . d€r m ai 'r 'cam a P'nt r u 'dr o
r" . i, r" irt . . i" r. ; i . t r u " t u ' " . " = o a i ; u l o' .. ' : d'fi-
.'u
' ,"'. n r rl€
l e i'l'sle\ o- or s-
crenrc serrzori al e.minlal. si p"ih, e. .\' a\ 1c d/ oJr
e..ri"ii a.ri"i""p .enzori;le, mentaleFi psihjccse dercsleazemai
"i
i r.l l t.aLr mai pLl i n. om ponp^r elF dF , 1ar ' 'i \ t f "l r dr " sTr -
^r r '
i :i tu. a,a r dcr ; r i\ r i. ilor dci', : r ai . '\ i. 1:
" " ,.-" ..

1. INLATURABEA ATll'UDrN[ NEGATIV!] F-{T-!. DE crrrr-scBrc

SI'DUCAEEA PDIISON.qI]TATIT

Ca orice alte tulburare de vorbire, fi tlislerio disgrafia, odati

'r.rstalatd, determilri o stare de nelinifte $i teami de insr-rcces -
ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante llepetarea
rn.ucne,ul ui .col or., a, r r : ner " a neo. r r i ( "; \ or i'nir ii '. r e't P lr r 'n
comoorl dmonl Ll P raf ole\ ic, at cenr r : dzd r r r 'd dF ob'b- ald i r lcl '
tudl a' i fi Ti r' C J t im pul. se inslalea/ i o l: p"r "'n'ib: lil"t 'af e( L: \ :
sr o \tare de repul s ie f ala de pr ocesul i- 'r r L, t i\ . in 8p er dt f r r ala
jm -
;e acl :i i tai " a de \c. ic- . it ir , in sppcial. Toar ^ a, F\ t 'a. la t r n loc.
p"ima personaritalii togopitutui un aspect negativist ce pertllrbi
relaliile cu cei din jur.
Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente, ccl mai eficace
rrru..oFl orro at " l a aI p'ihot t opioi. S- a 4o. '"diL r a P'ihoiPr al) il
i oacA un rol i n.emnat : i in alle l r lbur dr ' Jl. lim bajul'r i i 'pecr "l

t77
in bilbiiali Ei logonevroztrl; desi nu corecteazE direct handj ,t,L,l tomplexa, capacitifi de a rezolva situalii, probleme-crcatilitate-
de limbaj, ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc. rlrl i,enim .mut ad.rlt, iocul procuri placere, distreaza, amuza, dar tot-
d e nFc"sa r in dF z v olt ar -a D F rs o n a ti U l i i . .i r-re ,,p sl o i pr-n, J ,, rrl odat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea, reantrenarea tonr'r_
a pli , a re r m - lodelor . i p r, c .d e e to r s o e r:ti . tu goppdr,p A r,l .,l r;lui - anularea oboselii, ceea ce iustificd utilizarea ioculrii ca
p s iho t.ra o ia s F r t iliz eaz d . | (c o p u l d e a i n t;tu ra ,tr r:t. 1.
p.i J i ,, ,,.. ,nslrurnent de psihotorapie"
l lrct fl a l p . dr ler m inat . J e h i n d i ' a p u l s c ri c -c i [i I rl , i . In pri m rl r r , ln scopuri similare,se pol lulo\i desenulsi dramali'area i ace'rea
1 rcb , i . u rm ar ir s a . p in l ,ru r-F rc a ma p a L o l o g i " d , c r n.Lat. e ,r L Dermit ialru.derFa :n relariil' .omple\e ce Jeti4pscDer\onalrtalFa
"e
\ a c om iLp. ru ri .i s A s e l n l d L u r. \p n l mFrtul Ll e i n-!-l i,,". .".rl'." ra prinr;prla 'ormi a p'lr"l' f.pi'i. r"v*p nJ " vir'la
' oso p ainstalat.
L ..a
ritato Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste).o-alisgrafia poal Dub.riarii -i m;i alei a aclole.,"ntei, di'.uj:a libera sau oc u lema
, : rn l rr ,.a ,, : i , a I n, r . u .rp a In to rr-tF D rn D ri i o " v i ..e o;" mp" ; n dat.r.lrobl"m"le irbordalein discLriietreblr:. si \jzeze ntaturaroa
as L,. \u rrr r ( d pc . ir ol.fd p i a s ; a i b a o p l i ^ i p rl a m a\i ma.ea rebu: . unor blocaje afecti\,e, redarea increderii in fo4ele proprii' indepir-
sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui, cit si comportamentlrt sa tarea fobic'i si a ir,€rtiei, crearea 1lnor condilii siimulative Fi toni-
fiante oare sd duca la instalarea confodului psihic.
.Indiferent dace activitatea psihoterapeutici se desfi;oari in(l; Metodele!i tehnjcile pqihoterapicitteorirc raoorta{( ld o s'ri'de
vrduat sau rn grrLp, specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe clr Iacrori c. tin de "lru(luia p\in'ra a logo/dt rlu'. de,undil;ile-i'r.rarc
'1r . . a .^ _ l J . r edd DF r r n a p L rL e dc ta b o ra p l a n ,l oi i ...t :tur, . ..t : tr;ier1p si ,-i d.,f;.oar; a.ti\ilat.a, dar .i .1" 'imptorratolodid 'l
rrr. rr n i I I r u, . ir udr t,.i o J ' { i 5 a ru d i o a i mp rpri € .. d \. ., nat rra d;sicro-GisErai:Fi. lornind de la ioeea edu'drii in rcgii per-
obje.l d . . d L Ddr in a ^ .td .: ri m p n u s e r" " o m a nn ni .r i .r" ..p .
' ..oralitati in 'ar. Ilmoajrl u,t,pE un lor ar,drre.ca ma.r'rF'iaro(om-
lar pJ
'i p
p r o ! p; r ; lF s i , u n rl i ,l e te to g o p d r rtu i , a r. rr1 m, tr .., I
, portamPrtala,metodolugiacor temporan; a 1'r:rDieidrrle\rrr Jr dls_
mar DU1 r.. . m pr ' l a fi d L o rd a re . Sp e c ra l ;c L u t l r ,,b..i e :j l p p" iiari-; m',caz. in, egala m;,ura, p^ folo' r-a uror r' lrr i ; c'r mdi
gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor. acti\.;rat.a multe dimensiuni.
pc iho te rJD c r li. a s e Daa re d p s ta .,rra Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi soltllia
:' p r:n p rc ,," nra.ei . I r,,r t;l m
'. , ,,n {i 1 : - nr B j" i Lr i- - ri r,.a fe .i s " m1 a i . a i e . , r,. ..or r. ;rq ri l necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pentru- ca
O e .o m.r1 ar ii. a a. c ulr a ri i mrz i c i i c u c a ra .t.r J i-: r.tor i . Jr acesta se ;apete incredire in fodele prop i li si deplrnil un efort
tjliznrii sugestiei si hipnoz.i r. .on-LiFr1 ir core.tdrFahanLli,dpulLli r'*oe(ri\' f.: a'e s' c"-
'r'
Un- loc cn totul,apa;te, in caalmt t€hnicitor cte psjlrotcrapie, jl riga -: coldborar.d lognodrutri ': atd anr' I'l f rra 'l' a'tiril"tea
o. up ; j ..r1 . qr al al* n ,rz rl ,o p i i to r d - \:r.-rj mi ,d. R S ,t,i .,.b desfaiuratil.
bp, led 7 a tr ' . . eni lr lu , L l , L ra r:v to g o p -L j i ,.-. , ., .j t.. .r.-rl a , o_
-
p, io r.p u ci b " il , 1,a Llr a .. . ,L .t:tu i p o e ,,i u r, rp g i o-i tor si :, L,,ri tor B, METODE SI PROCEDEE CU CAII.\CTER
DJr e f. n' , . l a i r,r,l F rn a i m a ri .i SPECIFIC LOGOPEDIC
- l iF . le "r
ar .- ,. t- :ctLrl rp.
o l -rJ c . uiilur . o )o i t i n e p u i z a b i tF d a i m p rp-i i cdr,. .onrri -
- Joc rl
U, l|e l a l mb. ga{ ir Hd . r . ^ .i i i ta i o j - d c c p re l .rme .i \ al d. Jormead \: Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pot {i im-
d . r \ ! l L d i n m od dir e. r c " p " , i rd ri o b .F rv a ri v F . :a r i . n, o i ndi r^.1 p;rt tp cau diGrFnliale pc profilul .or-, dr J 'l \''i ori pe
'Hl
l .cU L.r.Fd . ' o m ar m a r. a rtre n a re . c L ' mp F r.rU , d.pfi - eri acL:_ ;l .orecldr:i di.Rraliei, dar noi prefer.m r lc pr'z'rtirr impr'una
. . a1.. ma r..1r . apa. it ala a .i e i n l p l e Se re (tin doud motivJ: pe de o parte, o metoda sau un procedeu utiLzat
a c i rJar' :tor .offpl .\e.
.r pF €za .ca pa. it at j d" r Fri n c rc . d a r s i i p d o z d rp a rnrl " tor fi ;," i in corectarea disgrafiei determina impljcit .rbtinerea unor rcztltato
s D ir tu a l o , c apr ' ir dr i de .,,n c e n rra rc , d e \u p u n p m Ia .onr..\tut unur nor:ri\^ " :n rll.tcvip ilnrers. iar pF 4'ilrd parte. "iF are logopal
raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii, tensi.rrle afective -. maniferla tn mod u"i. ii \pncif c. laot p'ntru cJr.- dleg'rea unlL
meLodc.au a ah^ia rami.e la apreci"rea coe'lallstLllul Lle l)ol rr
r Ve.za, E., Particutaritdlile psihoterapiei in reedlaarea xorbtii aDlicate concomiicn'r cu cele din priina categorie sau dupe o anu_
;i
personalitdtii logonctotictului, ln Anatete Univ, Bucufeiti, seria Fsi
hologie 1972. l Schiopu, t i . , Ve r za , D ,, Pti h a l o g i a ti r tl e l o r , Bu c&r e tl i , U d - D i d -
I V erza, E.. Dilalia t it er apia ei, 8u. , , Ed_ Did. $ i p e d , , 1 9 ? 7 ,p . 1 2 2 , Ped., 1981, Pg. 317.
-si

r78 t79
 mlhl p€rioadi de timp, cind se constafi el€ctele pozitive al( til \a D nlr c d'cs-
al D l i rc| rd' -.dre \or dir c'! ': ur r a r n r - - ia '"i\ ilat e
melor. Desigur, in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest.r rL,l
burari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( ,.,
racter general, activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l,"l, "'j :k;'ii:#i1i:i;-*" i : :,:i:';r"" .,'
I-'j-:l':
qi procedeo cu caracter specific logopedic. Important este ca, ,)l r ,
tr-un caz si in celelalt, metodele $i procedeele sA fie astfcl sel!\.ti ,
incjt si vizeze, in egah mesxre, atit i eturarea t lbrLririi de s(rL.
-*t'
- l:i,:i;,i.;l;'::',ji,'lf ;":: ;"''':'::
;.'ii'ili'T''.'J.T;
citit, cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor I
1i r: i.
;"''' a,r' a'Iognpar'
tititii.
Considcrilm ci prima reg ld generaE, in terapia speciflc to!,, - lllllH?:l%i:;li;?,1'lPix'lil
pedici a disle\o-disgrafi.;, $'.e acaea ca ori de cite ori avem d,,,L
face cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A.laficc sint manifest:iri tLL
r^fl .,LJ"ri . oiriorac.1pfi itar., a.litrar,a d.,ortsrar. 1r,,..
sA tnceapd c iniiturarea dislaliei, rinolaliei, biibiietii etc. drtr,
metodologia cunoscuti. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti!,
-i*l+:*+*ta+#*g
:tiliji;ir ,
""T";""Tx,;r;:*:,"1i:r
'n lardDa l"Sonpa:a a ru.buraril.r vorbirr: nralr. .p
\a irr..
corcctarca in plamrl le\o-grafic. Spre exempllr, daci un copil Pr,
- *'#lt*'tT:yf ":f.'ii?J,
zinti o disle\odisgrafie. ca urnarc a transpuneri; tjutb rdrtlo; .l .
pronunlie in citit-sciis, atunci, pe misura corectirii unui suDer, s,.
1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irr
planul grafo lcr.ni. in schirnb, acolo nde existi tultrurari usoare .1,,
J.r.n InL; . ', r, cr p l r p". irai."t cd s. ti..i :n pdrat.| ;r, .r
pia clisle\o-.lissafiei. **$**#$$*,,***
J alr;,.r.llra., r.Jrr,:^r I npral. psrF r,.6cd a i".p,-ii r.t:..
' ,1ri lFrroa,'..
' il ma: d^ linpur;u .:i udaL; , u -nJ,if-,t rr_d p1._
mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori disl€ni.j. Aceasii n€cesi
1a1. de, r dF.
.rl .lp |' ..ibil.ur'njr^
-tL. -. , ir tapr rl .d rrabr ie iTD.Fdi.Jr p
| -nrrr-., .i , nnsot:Lla-.aun,,r d-pr:, Ceri gr. .iL" I
'i e\rlor, , -or d .., r' r.Dc1dF Volarc sJU ,.aidt dpo;r.._ di,_ -
:fr :,,ji+ffi
,{##;!;;#Ii*{ffi
,

lln**r+'ffit+?d
l'\^-d"rsLr dl. i I LLn- pr.t-a n.8al:\d p- afirmdr-n p-r.or al larii
rn l|n.. rn clt
-.
Irpcare.u., "cLG gc.,,rdl DH , ar. treLui.. ,_-l urmi.rna, -
Dri.dc..r-loro. "1..t -,i. d..la al fornarii .i opz\olL;r.: l:,opii a ct-
.naliz; i",. J. rriL in ptd.ut tinq. ..,, ,., ',i ;. . .f
ioglc. (
'd t. Ljl.r.J F\i. a ef\Lr ier". in mo.l .,.r.rien, dirati d
rmDundratc\fein mod cvideni
,g,$,'ffi
:il.ffi ;i'$'i.
tl** *i;!'f
. C. Cal"rr. or -.,. d. !r"rp !a de J.p.rrF ddr", ir rerdoid Ji,-

#fsilil+$mir*
raxo-dr\Crd. . logupcdrl lrebui. \d aiba in vedere o ="r." cl,. pri,,_

r C a 1a r re zo, C., Lleta..lp si procettee penfu

corecra.ea disgfatiei
ni dislexiei, in Tuiburarile limbajului sc.is, Bucurcsti, Ed, Did. si
Ped.. 1967,!ag. 2i6-rJ9.

180 181
 -t r Ft r J
_r'-jL _
l)roa"tr r: m:.irdl" Of tu.-naj J.'-lp Ll l." Lr:ri mD im,
iJl r: lip-n Jn Lptj.r, r- 1\',rrFa ui.o' r'Fi d- 'cr's. ';ri. , :1n-
duriior; itjzibilitate etc.
Se r. nar.t l:r - p I a dDr' 'L.ilir de o't"]i ! lot ' ii
li'p,rt" .: {ctl,uto.,a.i dr' rolrar d D. L, l:r;1i: Ll. ;
"i1lP tarr '/':
Iiteralar ti l)erbald, faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cufinle si
a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\', Lrnirea literclor si a sLr-
nprclor .,r .urirte .' :r '1.\:nr.lof rr, nr' po irii. ,.aJ .: rr- dp].'l
m:n.].b alrmam.i d,eana nu nJm€ ,; _r'n m tn'li 'l'' 'l 'n'
d J^\----/
q.ul-ru P u g d qp- a o -!-o p in lerapia tulburArilol glafo-lcxice, dar ea constituie 9i r'Lnprocedeu
rr -nh * n n - l: E . n- q db eficieni rlc prevenira a ;cestora Dintre toate tipurilc de.liskrrio dis-
-?,,- d c /-s Crafii, cele care au o.aracteristica fonematic,
sor cLr acr':Lsti metodi. Daci avem in vedele limitelc proccsullrt
n n tr* .rr-
g e .,t-r .r. c / + d- aF
rl dbF oc a"al'zr '' irt./d ,1'11i.alitd hrnd:,apd{i: dp int'].' I ' 'hidr la_
-1 t- cf nei :n-zori"li, -Ji , u scama ld (ni rl. ru7. ar rf i i__Flpc'm'; 'l
Yr rr' n .rr A tr F , ! c r - ob q n ' h mpr ': cil;.rlla\: D-i co_'lilL',unclir'i d^ oa,i in mini'P'1jrrl' Lls
d ic:o-ai"Crai;ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln gcneral
r r -n A r/ n - tr € F ) r dd * .p + . q - Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can;tientizare o eror'tor.
. | r n n-n ip;r" clict rc-'ti'arcii"" l "a"ia m.roJr dn r" ulrarc Po/i i\' m3:
* t ' -: n
\ d ( n*F dbg+ q c..,,,r". t..,ro:e.\ii , I inr.l ,r r,ornrl si 1., i'u fardr'31|r'
.i mri pLLin lr m:nrdl5 'ru 1. cPi 'r
rl., ""i c.r ocbili ai.
n.{'t
1"
t'r
s 11
Y - '-
rP
rLn J^
LJ {Y n\- ll a
L .J-.-u
*
n
r_ . 1
"enzo
t lbureri psjhice. Odati iormati
1;u161's3 1p"_r" L^ a"Lrlr€ gr'"l
o aseinenea
lor liLi '.
capacitatc, Prin atcn-
' tic'I I;' rla . i
nJ --\-\-
r-r- {J { -iJ LJ Ll q.tr r { - a b i d * b ConIro]FzP'i'planm.1tal.ia,'i.na|'itredgaa'1
mani{estarii comportamcntului ler.ico-grafic f i astfel. incctul-cu in-
n A rf }r -n
- *Y
n qb -rr r\ n -r-r !r
-""? -/ -
uetLl (rDdLr po.ir,illtat"a d a cv'rd er^ril / ' 3r' le '.mit'a in
mo.l obi -rrlr. lnror!l.aurd rt"ntiu,lar.a -.r.i, ' L,lui a' rpra 8rP'clrr
€ 6.! c\ d-o db dq.Fdo-po comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclulLri cum
se citeqte sau se scrie. Soljcitarea se imite modelul ideal Ei rcpe-
d +p hpd E \A ,-4
t-1 .'r -r'r
" )-" Iu
n A a J tarea acliunii, piDa cind disparc gre$eala, duce la batitorirea legd-
\--- turilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi deprin-
! { -u u H! trq q o- dq b -o F derilor qi ta trdirea, in plan psihic, a satisfactjei comportamentelor
corecte. Exemplificarea cu scrie.ea si citirea diftongilor' a trifton
Y
a F.- 4
{t J L{ -rJ v d q-c d.s-oI dq pilur ; a cu':nrelor .ompr,cF,ld.Jrc aprr. d. obi'pi. gfPtel; Iipir'
formarea capa-
i. 'rr,' '"nomencte di:l'\o-disgrafice. (anlribuiF la
- o q , g-s E F b bF pbo- F c f d b cir,tii d- cursi e-ti.,ar. ci la .rparea po'ibil rdtii de a cxtjndo 'i
Lran,r.ra s.hcmel" ,omple\c in'rsiin la c'lF 'implP. Darti'uldr'
.i/ \-
-
,J L
-
o- F - ! 6 oF,u d q ln caz de omitere sau s bstituire a unor literc, in scds, se poate
--vuuL{ ii.":--i dc a inrreha p' eupil dF la ro 'ri\i1t \inP sLnpl'rI
F d-nF eq + - s do- b- a F q .s t.' la' " a.r-l la .J\ i'i^ J,,ualc:i , ,o'cuie) Dc pildi. ' i 'l
rc'o.ri| ".""'.r"rr
copiiul omite sau inlocuies.te litcra c va li solicitat si derumeasc:r
clNinte care incep cu sunelul c (cash,caCeetc ). qi folosirea lirurilor
l
182 183
 de crvinte se dovecteste cficienta, intrucit cont.ibtie la forma.(,rl
asocialiilor dintre foncme si grafeme, cit si ta diferentierea to.
lpnrr, |F"li arP, I. jar r"ii di Lr^ p.r(^pl a ri.usri.j ci forma ..,
i , . ^o-h n' \r .2,.;. .p \i
r . "t : r d di/ t f _r r : pr ed
si reprczcntarea acestora irl plan acustic si optic - ceea cc i.a con-
rrhlr; ld ,lp.\,.lLar-a .Jn.L LdLii dp .on:rie;lizare a .\pn'..dt.t,,
. rur { i rn3r4. pFr,F'rt:a.rF\i,rp cupofL.i farrtizdrur penrr., ,..
'
\'.r,Jr, d r-n,, r.tor \ tperi.drp de .un.astere.
Dc r. lta a.oDd.;tatii tt, s",i.ot" a pla:icj (tj t, !o\.m-rt.
!em, litefi.-qrafem ti forem,Litefi. Un asemenea deziderat .lcvin,l
Joarte a.i!t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit, api_
mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnF
rere. .\1irller. si c..tal.l,rar. a rut,ror pdtierelor ,. 1o. pi.
din subslstemut respectiv. La dislero-disgrifici, retaliile enu;tate,
fie ci sint nccnnoscute, fie cd sint uitat; adeseod, ii"
tundd si nlr pot_realiza legdtrjra dintre planurile acustic "a sj",,optjc.
dintre acllstic si kinestezic.
Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti, se pot rititira rl
$riF dp. p.o, pdFe.Asrt6l. .6, iLp\r^ dp i,,Aop.d.ir priin,, r,p.,,,,
lrrl- ,.LiJ-ili lircra saLrlirprcle JterLaLerubicfr rl
!^\l j. d.,.1-.r.
le ra semnaliza sau le l.a sublinia_ Ulterior, le I,a rcproducc in scris.
Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj, toto.lari, se
realizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria.
cu timpul, se ajunge ia autocontrol. ln a doLra Jt"$,l"crp.l,J
,rresl-.'nA.rr r.\lul. :Lrb supra\egh^reatoeopedrtu', .; ..".roi
nrala r'prFl. ,r, , ur ntpl . la
inlimpi-d difi.uttrti cd a. u: d
l^ lran.puni
'ure,L ir sri-. ln^arp
aceela.iscup, * *li*1," rl,i"l
1re d. calrr logop n .au slrbiectci ori d.;irp uri " la :,r.
ai rnee
-aar
'letp .a, .J\i-1 ata,ldt. elp si,rl semnrlatp irrr_, "- o Lcrt
fPprod,., n ..ri<-. Pr ..d-LI ecre Ffi^;enr .. , incl .e p.o,: .r..u,"
In\Fr. aclr.a
-r.r'1p f,. rp. ir s, ris, sinr .ubtinidrp ;nrr_,r11
sau pe ccl rcalizat
r.-,L da
de coDil
h-rur',^tar. a disl.\, -d:"BfaJi.i e5le indi,ara. . I a.etea<:r./Lrttr".
-
po/rri\e.
Iniu!.rpd proc^dcUluidp cilir- a uror lit.r^. a gr r,r,.r:lnr
(r\i.r.. d-Dd Drin,:piut de r:r simptu l a.";pi;,,,
9: lil"*;:pl"nj-.
sr,pmp di, "rLil. d ndirr. : ap,,: \or fi roproJL"- .n
!cris. -t.
.q'.dna.c p^ale fa.p pJ.rrind modelut ;n IaL; caLrin tiD5a
3rF.st,ra.De .!.rnpnFa. s,. por f4tosi imagini cu dpn mtri n- | ,, iuri
,, a.ii,rn; ,manF.;rolate sau in cui1a,a,tlet i.,it sa
sug.rFzF s rj-l c^l ri p pF rupil sj le \FrbatjTpzep n cu\.int. Dp
care le n rm m .r;fic' Ld imagjnilp ma, difi.il d" ;\u,al, .a I.uit"
scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_i
sugercze copiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_
184
plen. Procedeul este optim in cazul intelectului normal, dar deo-
sebit de efi.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect ti dc au7.
Cu rezLrltate similare, pentru deficienlii de vedere, se va Lrliliza
imaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. Atantajut accstui
f o. em . r l . r i dp brdl,nl
proc€d. consta nu nurr,.; ir' sumularea conduitei lerbale, in ge-
ncral, dar ii in faptul ce se obline o mai buni c.rordonare pe l;nia
.elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac.rstic, optic si iiines-
Prin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capacitatca de
a ses;za legaturiie dintre fonem-grafem, fon.m-litera iri litcri gra-
fem h planul perceptiv, pe c1eo parte, iar pL'dc alti part{:, irl clrt
al reprezenterii ii eindi.ii.
De.raltareLr capacitdtii de d.iscriminare duditixd, Dizuold $i
kitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea rinor pro-
cedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sinteza fonetic;r
"(n]_ a stntcturij cuvintelor si propozitiilor- Rczultatale sint mai bune
dacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice, ca in Iinal sar
se ajunea ta celc polisilabice. Pentru a fira mai bine imacinca \,r-
zuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrea colo-
ratd cu una sau mai multe culori. Metoda lui S. Borc1-Maisonnl-.dc
copiere a r.tnor serii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(iturii gra-
maticale asem;nitoare (substantive, verbe, adjectir.e eic), sc \'cri-
fici ca Jiind efjcientn din acest punct d.r vedere. Cu scop asemrini-
tor se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jraze scrlrte,
ca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstora cu aju-
torlrl subiectuiui. Prin anhenarea activi a elevuiui la corcctarea
propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilor lipice
si ast{cl inlatil sa le e}irnine, dar si sA aprecieze, din pLuct du \e-
dere 1a.toric. corertitodinea si esldtica scrislll l.
.i *,
C'r trune r.eznltate, in dezvoltarea capacititii d. djscriminarc, se
por folosi comparatiile pentru distinge.ea aseminirilor fi deos(l
bjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere, pe de o parte, iar pc clc alta,
intr. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e. In ferlul accsta se !a
apela ]a grafeme Ei lit€rc aserninitoare, djn p nct dc vederc \.izual
si liinestezic (p-b-.i., m-n, s-_sl,sau dupi componenta auditi\.i (z-j,
J.;" s-,i. i-r,.,, cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legiturilor
Dcr!oase pentru consoiidarea formelor corectc-
- Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s.r'is- Existi
o serie de mctode Ei procedee care contr.il)uie, lie la dez\.oltarea .lc
prinderilor de citit, fie a celor de scris, fle a ambelor, in aceiasi
timp, dar indiferent pe carc cadc accentlll, rezultatele finalc ol)
tinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGeraIi...
l\'Idlte din acestem€tode i$i dovc.lesccficienla $i in etapa ifilirlrl
lil;
a invd-tdrii scfi s-cititului, cind copilul incepe aciivitatea organi,"l I
de iDstruirc. Dinhe acestea,1c cnum€rim p€ cole mai impor anl'
jml)lr
L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa
tantd si nec€sar5 nu numai pcntru cd stimuleaza qi contribuic I 5. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $rol€td. Metoda pres pune ca iiecare
dezvoltarea vorbirii copilului, dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl'
rati .ra reDrcuentativ:l Dcntr! ..{romunitarea perceptiv_verbal:i, (l' I
oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo."
Pentru copilul pr$colar, .iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr .
ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca.rtapi prcn.f
gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc de organi::tr'r
a act;\.ithtii mint:ile.
2. Citit-sctislLl selecti, conste in indicarea cnvintelor Ei propo
ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di
rirulLarr',p poate .i.ternind cruri Ijpice 1i pc carc sJbi..lLrl Ln
'u e si le ciipa".i sirJ \r l. .crje ln a.e.re ,ond;rii, a'e1lir lob '
patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte, lit€re $i
grafeme, invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi
Dentr a le reDroduce corect. Citit-scdsu,l selectiv cste o metodal
cc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr de-
sAvi$irea ac'liunii. in acelaEi timp, se rcalizeaza printr-rLn elorl
minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr.rt-distractlve.
3. Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol. Subiectul cilelte in
aaela$i timp cu logop.drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1
ac€stuia. Ast{el, imita morLelul, in citit, $i fiecare $e$eal6 facu'"al
este core.tati pe loc. cee€ ce in$rest€ incroderea in posiirjlititile
sale de a scric ii citi corect. Cu timpul, subiectul invati sd se auto-
controleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate,
ca Ei cu modelul corect.
4. Citirea $i scrierea tn pereche. Dai subie,li sint solicitati sa
cit€.ascdii si scrie in aaela.$itimp $i sd se corecteze reciproc p.in
schimbarea alrernativ5 a roLuilor. Avantajul conste in faptul ce
se creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute,
tolodBl;i, .; .Lrrprinda gre$elile'aflrlF de crlalslt prin menlirered
permrnFnra a .larii de viSiler!;. ln plus. logoparJl sq'i2raz' ma'
ugor greielile partenemlul qi, odati corectate la ace'jta, devirlc
conttient de prop ile sale dificultati. Metoda di rezultate pozitive
ai datorite mentinerii situatiei tensionale, a formdrii_dezvoltarii
motivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succ€su1impljnit
Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subi€cti, $i ca
urmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgra-
r verza, E., Le.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar, ln Revista
de pedacogienr. 12/1968-
r86
ficilor. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai indicati
o asemenea metod5; ea arc darul de a contribui ti la inliturarea
negativismullli fatd de activitatea de scris-citjt.
subiect, dintr-un grup anumit! sd citeasci ori sd scrie (pc tabli)
una sau mai mulie propozitii; apoi, cl trcblLic sd indice un colce
care si continrrie actiunea. Pentro desfAsurarca in c\)ndilii norrnalc
a acti\.ititii, toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd poata con-
tinua si si-l corecteze pe cel ce gre9eqte.Ca atare, accastd metorLi
are o serie cic €lemente comunL! cri cta a cilirii ti scdedi ]n pc-
reche cit fi prin rczllltatele oblinute.
6. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins tregati de
meiodele descrise la punctele 4 si 5. Subiectul prime$te saftjna si
scrie saLl se cir€asce pinA in momentul c.niterji unei greFli, p.
car":rcoieeii a! datoda se o semnal€ze. Apoi, va contiilua saxcina
uD all subiect, pind clnd faoe ai el o grc;eale Q.a.m.d.Se poate ai.i-
tui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteior obtinute
de silbiert, notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Fi cu plrrs
citirea sau scderea unui text cit mai ]ung; de asemenea,semnala-
rea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus.
in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intt-o ac
tiliiate date sau pe un timp limitat, cc!,a ce e\,idenliaza ti progre-
sele fdcute. Nletoda Fezinta a\.antajul cA trezcste ambilia subicc-
tilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit mai bun in
ciasificarea finaH. Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spiritul de
competitic €ste loarte dezvoltat, iar dotinta d€ joc ince sc menline
ca o componente a activitelii, interesul elevil{rr pentru aceaste mc-
tocld poate ti can?\l|zat spre o activitate utili fi irticuti.
7. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc €ficienti pen-
tru .lisl€xo disgrafici cind fiecare silabi, care se citeste ori se scrj3
cr diiicultnfi, csfu mpetatd dc doud ori - sprc cleosebircd€ celelalle:
ce se sc.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati). SLrbjectLrltreblrie
si fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade in raport de ca-
laritatea de a irltui, daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb€ sau grLr
pr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti. Asffel, se dezvolti
una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei, volumul dc
cuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazeazA pe
lirg rPJ .impJlLri per' epii\.
a. Citirea 9i scriereu pe rortri. Fjccare subiect va indeplini r.rn
anumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialog) ti ra
citi sau va sciie, astfel, numai acea par'te care se referd ]a rolul cu
care este investit. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent, sc oblt-
nuie$te cu situatia de a$teptare, ceea ce duce treptat la dczvoltarea
lB7
 in tJlan psihonourologic, a e(lilibrului dintre excitalie ;i inhibili,'
l)coscbit de important este cd, prin folosirca procedeului respe(1i\,
so laciljteaza introducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i il
vrltrarca r€gulilor logico-gramaticale in activitat€ia lexo-graIiaA.
9. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme. Doy;L cum se ttie, disl(r,,
disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit€ srLl
scrise. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1.,'
.oncentra, exagerat, asupra formei in care cite$te Ei a corectilr
dinji citirii, iar in sclis, asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra
fcm din c vintul r€spectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticf
ljjn aceste motivc, dislexo-disgraficu.l trebuie inveFt sd sesizcT(
sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda in cimpul sau percepti!
unitiile sintactice, sintagmatice purtetoare de semnificalii. Ir acest
scop, devin deosebit de €ficiente invitarea subiectului se impa i
textui de citit pe Lrnitdli sintagmatice, iar dictarib 9i autodictirik'
si se eJectuezetot pe uni€li sintagmatic€. O astfel de nletodd, nu
numa; cA ajutt 1a inlelegerea celor citite sau scrise, dar contribuie
la Iormarea deprjnderilor lexo-grafice, prin facilitarea vitazei, 1e-
garea mai buni a grafemelor ln cuvint, evitarea saririi ndudtror
ori rcpetarea lor la citit, evitarea incalcdrilor de rinduri, la scris,
inhturarea agramatismelor, dezvoltarea capaciglii de discriminare
intre fonem-graiem, fonem-1itern, literi-$afem etc.
10. Exercilii de copiere, dictare ti compunere. Se Stie ci celc
mai frccvente gr€teli se fac la compunere, deoarece trogopatrrl nr.r
mai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia
corrcti a Joncmu.iui, penhu a face bgetura cu grajemul corespun-
zdlor (ca in dictar€). In plus, efortnrile de forrnular€ a id€ilor si
transpunerea lor grafici, cu rcspectarea reguiilor gramaticale, abat
atentia logopatului de la particularitAlib scrierii, iar deprindcrilc,
neliind suficieit consolidate, nrr se realizeazi o coordonare sincrone
intrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice. Pe de aite parte,
cind logopat1rl iqi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior ki-
nestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii logico-
gfarnaticaie - ceea ce fac€ se sufer€ constmctia frazei qi inchegarea
textului Or, o asemenea caracte.istici devine eroarc speciticd pen-
tru disgrafle.
Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$-
nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e.
Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite, este iDdi-
cat se se dea, spre copiere, texte bine organizate, caTe vor li ana-
Iizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta ime-
diat, insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe.
188
Dentr'r
Diclarca cste mdi dificild pFrrru iogopat dPcit cooierea
ca ea s6-ii alinga scopul, lrcbuiF alerP texie s'urte ii orgdnrzarr
sd
ii ii",,i" a. p;\ibiliraliie logoparului E'te indj(at ca te\tul
cuvinte necuiroscuti, iar acelea care sint mai dificilc si
;; ;;;ti;
in prpalah;t ln razLl oeticienlilol de intFlPct sau sen-
ij; ;;;ii";,.
zorial. loEnpa\ii pot fr atenl;onali. in iimpul drrLarrr.atun'l crno
.ir.p'f.'rt (a|\;nt mai clrf:'il .Ju ld 'are sc (omit Fr' ri irec\entF
"e-E"ri.t p"n,.-,.'n'Lrlird copicr:i. dictarii ti 'ump!ncrii ec-tFJa-
bjlirea unor rJporlLri to"rir'anrFirlre rPraocuj Si lnqopal in- carc
s; .romjre starile afP.ti\-emolionale Lunif ant' d 'blal' de r'(r' -
ai.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFi logo-
p"aiL. q-tr"', \J,1^cLrl li sali'la.lia reuritci ( reca/d lL'g'palulL:
ionlnrrui p.iholoci. atit dc ncc$ar in lerapra dr\lero-ol<grarrFr'
Cnreatareolutbvturilor de DorbirP se Iacc lnrinlpo s1u 'on'
comitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLlteiAcest d€zidemt devjne nece-
a"a averi in vedere ca majoritatea tulburarilor vorbixii
"itntn se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile de pro-
orale
nuniie ori de dtm $i flu€nte a vorbidi sint mai accentr'rate$i mai
persisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate inaintea
inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei Si dis-
|
.roii": nu,u si ': manitesLari Jarari,"-mnaLaLe mdjor; 'i n 'P
i"ll"iia. i" mod Fvidenl, in scris-cilir dLUn'i reraDia lo*c 're\l'-
soa,a,on,umirPnt cu.cd a oislexu-disgralici ljc\igLr. 'i in d'c'l
cr. .e r?spFclApr'n.ipiul antiun;i de la simplu la comolF\' 'ee'
ce facilite;,-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si ca atarc,
handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr.rrdrile limbajuluj sint
pd!aPct9, L'mpordre, aJr"l ci'rigi rJ | 'r'deF i' lorrcl. prnprii
9i in eiicicnta a.tivitaljj logopedicc
- T"rapio d ist"ra-di sgratici trabui" in ti2P.P, 1n "aold md'ufi'
d,e:.alxLr;e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice Odat5 c!
corectar€a tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvoltarea lim-
baiLrl.;si "LimLrlarPa intreeii activi[a1i l)sihi(9 De fapt. arestFd"e
re.l;z"aza "hiar 9i atJ.ci cird logoped,rlnt s'-o propLlnerd ^bie
tiv in activitatea sa, dar ea capdtA alte vabfi calitative $ -cantita-
tile cind este urmirjte in m;d sistematic $i organizat- ln acest
ser ', expl .area ruvinrotor. a samnili.alier lor li a sensului Drop"-
ziiiei cLf care se €lexseazi, ca $i solicitarea subiectului se formu-
leie povestiri, c.ompuneri, autodictAri, facilit€aze stimularea actili-
titii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamen-
tal verbal.
FcromenJl podle ti pus in evidenla alit la di\lex'-'lissrati'ii '"
i';i".' cit \i ia cei (u dcri'ipr\' dF inrFle(L\i 5P1?orrdl.'
",,'""i.
cu.leosebire ce la acertia din urmi e1 este mult mai accentoat
1ltg
 i iii,'i:ilTu,
Areasta con{irmA, ind odate, dependenta si relatia nemijti! t,
dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL
{elpriplle fi intelegere), pe de o parte, iar pe de alte parte, t.rt)
tul, ci dintre_ toate structurile psihismului u;an, limbajul cstc (: I
mai scnsibil la inJtuenlele educative. pentru a putea urmiri rr,r
$!il#iii*t
*i'i"1;'{{*
bine aceste elemente, n€ vom reJeri la un eipe;ment electuat (1,.
'oi ri p: iaT l-am comerrar. pe larg intr-un srudiu pubticai r,
cent,.r Acllel, am
rrtFlc.t $i senzorial:
qrupa. experimenra.l:i.
.alc;tLrirdoua grupe de subiecti ha;dicrpali
prima grupa a fost cea de corl.rol, iar d d,,,r.l
a fosr supus; unui anlrpnamenLinten"ir Lt,
I*|diiT#fu*T;'ff
=l i'i'".,"a'p"a""':
:":ir''.i5:lf,";."i*""1
''"ll"i';; r?i;l:i"
Llezv-ollare. a limbrjLrlui pc parcursLt a rrei tuni. cirp rrei S.dirr..
"rr:,,r"j"'
:riill"ff
:apramrnar. AmbetF grupe au fosl lormaLF din .ire 20 s,rbiccri
|arcarc $i la llr*li:lm,llt"mi:iisif
l:ffi
s-a cdl.Ltat. ia moJ indi\ iduJl, e.T. pr'n apli, ar. .,

t1':.ltii'S{nr;#:*#
ffi
-.orc
wrDU-urut,rnalnle $' clupa incheiereaa'rlreramentului verbrl. AI L
pertru srbi., {ii din grupa de conrrot, cir si ppnlru cei din c.rr).,
c\per mFnfala m"dia Q.Lrrlui era .uprinc; inrrc 55_;0 Lr" , Jt.
cularca ultedoari a Q.I., dupe cele trei turi de antrmament verbal
Intcrsrv .J gruod Fxperimentale,am constabL c5 pr-ntru crrDr
dc ,ortrol vdrirriile Q.L erau re.emrificalive (media *u i$q;t"ii{f *":1"'r:;:*'3i
iii,''#i."4;nl;':r
doro\'mJi. la fcl). ln
a- prnS?ei'ror obtinute -himb.
la erupd Fxpprim.n'aln,,a-."1i
qrsli'a u_imburiDiiro se-sjbila a e.l._:lui, aGsra arinH;ndo
srtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80
rc-ndr^
in de,,!oltarca IimbaiulLri.am Du{rL rnr.-
m.oie
,L

,'t+di,$+*Ttf
*[iil,it**$"i;*'i"
,. 9 Iri-..
r rmoa'rlr
.u.srdLdrF semniricarivdesrc a.oea ,;, in de,,\ulidr^a
i, dilerenterFqint d^ocFbirdF jmpurt:n1p dp ia un .ubie.r
r a arrur, In tu'l.'ic da tipul de hanoi.ap $j gra\ttalFa ace"ruia.
;t':r".lrlvi:["*ilr
i'i{ifI',irnn'*;#rtl, "n
"i
r,r.rndraDlLl c; ta dofi,ipnLii dernrele,t e\eftiliite dp coreclare
.rrsrP\u-dcg.J iFi se bj Teazd(mai iu seamb pprtru incepu,) pe d
Dd.
:ll*:.:;,,";l:ll ts?i'"x,."j'x';#{'i:k
*,'::1,i,:
rosl.ea I nor (u\i te mono 5i bisilabile,dezvoLtarea.onjun;.;ril
racp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1 ediri.arorrc, insa pentr I
fo_
,e
handi_
'm1..:*';tiflir*n':li*:-i*.**;,l'rT
capalii de \.edere, cleoarecevocabularul mai bogat $i itructura fra-
zei p€rmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_
mdlului. CJ
-rod'F-,;
5i calilativ. J€ti
a.h ritiite timbajului iinr mai mari, ,rnritoiiv
de gruDa de conlrot. ta dpbilji mcFtal caDa.it6tite
i**il"l#+:+,,:;::nv*:iix:
oe In(ercgcrori .omuni.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt. La Ljeti-
^rerf i de vr d.r. si dF rLrz. din grupa e,rperimenrala,"c tomerza
rrepral motrralri mai .tar contJrarF$i se dc"vnrra aspiralii i#i*ilii:tl"i*;i::""#r,ii*ik*',T
":;r':i#1".1"1":;,"'"
t';ti:::,,";:i,l'
ce d.rc
ii".jll:1".,:l
jl1'
ra rnsrJrarcdoepr ndetutorcoqrjliv_clrtruralcapropiatede a pFrsoa_
r- oth tL'n,1,orat: a.e.r.omrensarii ,t.f:, ip,rt(.i

I Verza, E., PdrticttdriLdli ate stimuldrii octi,ritdrii psihice prin

dezxoltofea limbajului Ia elerii hon.ticapati, tn Revjsta
de psihoto_
".if
;nd$: I
tt;iiltEr,
; r-' :fl 'n'it$ grcut'rlL
sie, nr. 3/1982. i".t it.ittti Ei'a mi$cirilor buzclor Producemari
"".iii"t"i
t90 !9t
 L tunrm( l"r'
ce desi in acestca? n.i lc analizam separ'l dc cunfJ/i (lirr"rn' i'i:'
in r€ceptaraa vorbirii, ca urmare a neputintei de percepere ii ii*-*i" J""a caieaorii de l'utbur;ri exisu o rel'lli'
1
decodificare a c.ontinutultri scTnantic al comuniearii non verirale cum am mai subliniat-o.
--ii
(C N V) imDlicate in vorbire.
' L*ipi" dislexo-disgrafici majoritatei autorilo' cirrc arr 'r\''rr
lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce' u"".*o p*o"upo.l in;"ra' irr moLl dcos{-bit pp inlit rfdrcJ "' r'
nllmai peniru ca este mai plina de dificuit-itli,dar )r c."f"*e, pe oe o Parte, si litere pe de aILd
p"rl'
"bisnuita nu i')iii"'-ai"i*
datorite rezervelor r;duse de vocabLd€r ale handic'apatului, grcut; Dc oilda. S. Boiel - Nlais,'nrr) t Por'restc de ld clnstatrre:r cJ ois-
int.r
tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii, neperceperji rcacliilor lexi; { : .li'Arafia) <slP o entilale rulolug c; slnns I Card clc rIr-
iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_ ii',ii"il. ii' i"ttoit".." limbJiului u' Idrt. tulburarite din (l"mc-
fasoare com;nicara. Dar, c! toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii ni.,i fi"evi"ti", auturi de t lbura.ile de orienla'e sPatiau' dc pot
ana-
de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u ii"j, .L-""i"t.. acustice qi cele clr caracter numcro-ritmice'
riior verba,lc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc hil.;-l;.;" variate cc alung, ln cazurile sra\"e' la tulbLLririlc
sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor. dar ejoflurile sint consideraDrl^ j"niii.i .:ri"g*i"t". A.rtoarer citau este de plrere c; in slabil;rcJ
tn aceastlt direclie. asociatiFidi;tre grafem $i sunct o contrjbulie insemnata r aouce
ln ansamblu, de$i prin activjtatea de antrenare verbah inten- ,iitizui":r e..t.r.ii"t s mboli(e cc fa( litclr i [i\arca menla]! a 'd-
sivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posr- .".i"t;'tf"li.. jor. Un alr aulor, Frangoire FAtienne?.i$i fundJ-
bilitai mai mlri in erp.imarea continutului activitetji mentalc, menledri mctodoloEiJ pc furmaTeamutivaliei Si r irtcresulur
comunicarea este impregnat! de aspectele emolional-afective ce se "3ct;\'ildlea
-r
lo!,,ortuiui penlI u Crafu-lcxi'; O a'emenca activ;tdtc
pmduc in detrimentul Agnitiei. Comunicarea, in special la handi_ +"realizeaz,i, cx.ueces, in m;'ura in carc subiectul c\t' caprDrr
aapatii de intelect. imbracd forma prezentdrii globale a informa- J i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiicirilor
tiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(€sare unei depline """ir"r" de;misie. in realitate, pdn metoda lui Fr' Dsticnnc sc
aparatului
.ec€ptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtex- u'rmdr.ite formarea,de Ia inccput J dcprindcril r corcctt.dc citiL-
tului. Dat;ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul co- scris ee evoluioz6 progrcsiv, in m;sura in cJfe 5{ dezlorta crrrrc-
municerii, care abunde excesiv, se ceeazd imprcsia ce handica-pa- turile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis Folosirea
tu,I este .,bombardat" de impresii cu incercatr.rra emolional_alfec- <l.,nrra',tului, , u ajrrror'rl crrvint'lL'r )i propu:/iliil"r
tivd. Ca;tare. comunicarea e;te centratia pe scns (cind se eviden_ ".,',...ri"r
!o."oi"|", ta ir)vetarer sLrbiectuluis; apreciezedeose-
tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie, cum esle normal Cu tcate -"i.rU"i" Llintre slru'tLrril' drte A"tfel, sc imbunir'1-
r'i.iii ii l'.ma"a.il"
.cestea, progresele oblinute pe linja limbajului, in eeneral, inflLi- t..r" r''-il intcl.gcrea. clahi Posibilit;lile dc.manilesir'( a
entcazi favorabil activitataa psihic,i atit prin solicitirilc ii stimu- ;omD,"lirlam'nLlrlJi grafuJ"ric lF arePairl nre
( L-dla"vn'/L' " soco-
lArile pcrmanente. cit Si prin achizitia de cunoqtinlc, ca urrnare a te\rr c" .luli,,ar.a unor (ll\;nt. d' l'8dtIlrA. tdre sJ-l lacllltezc su-
oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi. ilintrr ri-r*i"ii*" grdfemului saLr liGrei clntribuie la o mai bLrna
- Corertarpi c.nluziiljr d" groleme gl de lilPrc. eondiliP dP aiL"."nli ." ii reJJr;. iar metudd lui M Chds-dgny.bazate pe ro-
bazd. in tercpia tulburirilor graJo-Iedce. Noi ne-am relerit la con_ dictdte*, vizeazi tol descopcrirca andloFiilor si
foii.cu
fuziile care se produc inbe fonem Si grafem, pe de o parte, iar pe -."Aifo.
.leosebiriL.
_-C"f" oinrre grafeme. Iilcre 'i t"n mol" luc 'orcspLrnAloare
de altA parte, intle fonem si tritere, iuind in conslderatie Jenomellul frecren"te conluzii de litere ii grifemc, care. se produc
de tmnspuncre a tulburarilor torbirii (de pronuntie) in scris-citit dalorila-rianalizatorulLriauditiv' sint : p-o-nt. t-d-tt p-D' J-u' s_''
Dar rnerl !a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru S-J. y-s.:-j. c-9, r-i. iar ca Lrrman a di{:crrlGtjlor corectarca
dirr andlr/a-
ci, in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e, lnlilnim asemenea i*,tr' tiruui-poi-ti , rtar' r)-b, b-d, a-o ! a
fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr "itat" --tt,
conluzii se poate produc€, fie in pian auditiv, fie in ccl vizual $i r R o . e I - M a i s o n n y. . 5-, tongog€ ddi ?t' d.rit. P6dagosie
mai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. Trebuie remarcat nolions de base, Paris, Ed Delachaut_Niesllc' 191i6
? Es tien n e, F r., Lacture dvsleria, Parls, luf, 19?1
t A rais se , P.. Plaeet , J . , I r dlt e de ps lc ho l o g L . x P e t i n e n t d l e ' "r
t CaIavrezo, C ., o P .i !
vol. VIIL Psrls. PUF, 1972, p. 47,
193
192
 accstora va incepe dupi (€ ne-am asigurat ci logopatul lc l!,rtf
emite c"rr'1 Ex.r, riilp panlru irl6turacea cunruziilor dinrn. ,,r.,
teme si I r erc lrFb,i. ca cp efc.r,ricre a.llFl ir .it sn .e ro\t , ,
priP ipi,rl,Dts, dr. l.am m1i .r rrLar. dt ,,"mcrsLl.id-ta tmr., L
.omp'x. ln ac."t cdz. sF \or lolosi excrLitii mrc j; Lrrmdr,. .,
tormarea capacitiui de discriminare, mai intii, a eraJemelor ii tl
*rr'lnr r-oar:r*. idr ap,,i i. combinalii d",Lrin. mono,il .l.,
bisilabice ni trisilabjce. Este necesar si se fotoseasce 9i gruplrriL,,
diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m;i InLrll,.
Pozitia ocLrpate,in cu1,inte, c1egrafemele si literele afectate txebrli,.
s6.\-driez.(lJ ir-prl. la mijloc l1 .lir.ir). o.11r'ua-l obi: ,
'.
subro.t cu lodte .rt|lrlii a po"ibilp. Elc por ri mar.arc .1r u , Jl.. I .
clifFriladp ne€rulru\I r rl , . \,d nii:nd r-\c rrii prc8nanr,in pt..l
npti.,.ontribLrind aJfpl la L' n-.norar. mai rdD:da.Tor Dcnrl.t .
fit"re mdi buna d cdra(tFrisLicil^rSra'emelor li liLFrelor,.o p. ,
indi.a, prin \;CeLi. dire.lia b.rclelui 9i a ..rmelor. Acesr.a pnL ti
exer"lte irlr'o laCa cr r'.'p ori pe sr'Lld. ir acplaii scop uriti,,a-..,
testului pe sticld", elaborat de Hepp Reymond $i Mari.
'citirli
Claudc, pchite o analze mai am;nunqta a inlei€gerii structurii
poziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele. a dezvoltarii reprc-
zert€rilo- de "Jmbr. a un^l. imdg:ni tiguri dcseniro orc
Noi em lulosir, oblini-d rezLrlrarcpozirive,
'i .i meroda e\p.rnF.:i
scurte la tahistGcop a unor litcre, crvinte mono Si bisilabice, I
propozitiilor, (rr si feri sens, pentru dezvoltarea caparit.itii dc ana-
lizd:i sir lc7r, rle arcr:ie )i memoraro,ca ii parrrulnralarea dco"F-
birilor si as.m;rr':l^r dinlr. eratcmc. A.;ea)i mctoda F-Le e':-
.i.n'a si ne'tr,r f, r.n1-FaCepr'nd^rilo|rc (i.ire rapida I pf;n t^t^
sirca ei rpDFrdl',ic r., i rd dil .ultaljlc rtc pe c.pri" si \; dez\, tra
r,brrnuira d" rcprF,/enrdrea inrreg.rlLi prir pFn ppcrca Lnor elF-
m..tF. Soorir^i rilp/pi de .ii:r. FJe ri un rF7 drar al dF,,volrarii
c i mp rlui ! i7 Ld l, a,llr.n dl pr i- m aloc ld e\ p I nc , i ld h j c l o 5 . o p i , F \dJ
prin discrjminax€a unor liguri (fig. 29, 30, 31).
Dacd alem in r.edere disl€\icii si dis$aficii cu iniel€ct normal,
sub raportul con;lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce, noi 1
i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car€ nu-$i dau seama
de deficien'la pe care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali care
sesizeazi de{icienta la altii dar nu ii la ei; c) logopati care iii.dau
seama de d€ficienta respective, dar sint incapabili de a o inlitura
Si d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele r€spective qi fac
progrese cvidente in G)rectarea acesiora. gandicapalii dislexici $i

: Verza. E., Cafdcteritticile dislexiet !;i disgrdliei to $colari, tn Ana-

lelc UnivcrsiHtii Bucu.eiti, seria Fsiholosie. 1S70,

195
194
 \/ (J
X
V
t--l v7
X +X
u Y7 f--- -:+- Fi A.3 l -

t| l
V
disgrafici, carc sc inca.treaze in ultima ca'iegorie, lrezintd o serie de
avantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbajului
.l citit-scris se desfS;oard mai facjl, iar rezuitatele se oblin intr-un

LJ V Este semnificativd, de asemenea, vi6ta Ia care se incep€ activi-

F
tatga de corectare. Unii speciali$ti ln logopedie I subliniazi nece-
ju-l sitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de timpu-
riu, chiar din clasa I, pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltarea uno!
deprinderi gregite, negative in insuqirea citit-scrisului.
ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri, C. Ca-
lavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate, legate de parcutge-
-lvr rea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea citit-
scrisului.

V l--T r Fi chot A nne- M ar ie, L'et uf aht dlslexique. Les t r oubles d, u

lMsase ecfit .lans to oie socldle et famittale, couection ,M6sop€,.,

LJ Bibliolh6que de I Action Sociale, Mitions, Prilat, Cohors, 1067-

- Hvaiter,
1959,
E., Loqapedtd(tr. rom.), EdttuE ped. de siat, Moscova,

IJ AF
Fig. 30,
- Launay, C 1 6m ent , D9st . xi? * . I ysor t hogr ophie,
Medl .al e,nr. 14,tom ul 73,r ur t ie 1S65.
in La P. esse

- L au n ay, C 1.,Dysietie-dAsotthogtaphie,tl, in La PresseMedicale,

nr. 10, tomul ?3, aprilie 1965.
C. . O p. cit . ,
196
197

lf iinia edLrcdrii scolarilor dislexici 9i disgrafici de a invill ,I
tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale :
1) Prima etapi sc caracterizeaze prirl insusirea de catr€ cl(!i,
a primelor grafeme ti litere, stabilind|1-se, totodati, legitur:r l,'
cu foncmele rcspective! precum ;i cuprindorea acestor olem('r l'
in culinte scurte mono 9i bisilabicc.
Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar.il
timpldkrarc, in scris, a majorititii grafemelor: (1, m, n, L, r, p, (,
d, t, o, i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem€. lr
acesi. conditii, $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf, L
unui fonem sau invers, poatc sA deDumeasce,ia prezentarea ulrLl
anumil graf€,m, ut1 alt {onem da.it cel corespunzetor. In citit, si
tualia sc prczinti in acela$i fel, in sensnl c.1 pot avea loc confLrzii
as€menitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite li
tere sau invers, indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fo
nemllhri preTentat.
Confuziile cele mai {recvente se manifestd cu ocazia transc crii
grafemului sau a denu,mirii literci pe baza indicerii unui an..Lmil
Ionem, ceea ce inseamn; ca perccperca se rcalizeaze mai facil decit
transpunerca intr-un anumit timp Ei spaliu.
Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolari
care se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris, dar deosebirea
.onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare, in timp cc la dis-
lexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderi
negative, cL1imirlicatii dintre cele mai diunitoare asupra rczulta
tclor ,qcolare.
Din acest€ motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgra-
Jici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui.
O alti caracteristlci, pcntru aceasti etapd, se.efera 1a incapaci-
tatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint
- in unele cazuri foarte simplo - componentele lui fonematice.
Aceasta se rdsfringc nefalorabil - atit asupra laturii receptivc
aftstice a cuvintului, cit $i asupra laturji sale semantice-
.A.ia clrm am mai aratat, pentru invAtama citit-scrisului trebuie
avute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se re-
fere la valo ficarea legAturii stabil€ 9i fdrA echivoc intre foneme,
grafeme $i litere, iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibili
titii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint.
2) EtdDa a doJa;ncLpp odaL; cL! rFalizarcau,or proBrF'c ;r, dr-
ret Lia J;bilirii le{iLurii dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc
si tlr"fe. Acum. l;ul ,ontu,,iilor irlrmpiroJrc ale gralpmelor errc
luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazalpc principi l ase-
meni i respecti\,elor grafeme. Asemirrarea grafemelor, poate Jj,
198
lie din punct de veclerefonematjc,chinestczic$i I'l)ti(, ll rllrr lrrrlr
ce1€trei unghiuri (n-m)
lntrLr.;t l;ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r' fi"' l'r'rn
(ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme, grllfrinr'll
(r'1r1r'1'
iitere nu este bine consotidatA), mai Pot aper€a, in unele
conJuzii intimputoare, specifice pentru prima etap6
Cele mai fr€cvente confuzii asemandtoare, caracteristic'e pcntrLr
aceaslactaDa sint ccle de tip'rt : J-t. b_p. .-9 s-:. d-l elc, a c 'rur
1on"trl.5p qa.e:r,.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr. doJj cilc
doJa. in opio/itic or'n.ipali \urll-.onur' "n Ioo/'tie a'cmlndloare
se afla si rn-n, s-t, l-r, fe-ce si altele.
*;;;tfi"".
copli'r aiil.li", desi reuseste sa dcnlrmeasci literele'
.; Ie lmb:n' in "Lr'r r'rcr cur iniului' rLr Poare.arad"r':l"itesa'l
",";;i;
ciic;sca. Duoa o o.rioadii de lamiLiarirlra crr unelc 'u\i-re in
mai des, cle pot fi citite global sau chiar ghiciie-
ln citirc. lilerclF.ar. se confrr-d6 c.l mai Ire'\enl daloriLi dse-
mFnirii lur optie, : cl'p-b. u'n.4-d. m-4. s-t. I-t el' $i 'n\crs'
-iil aclrstice, optjce qi ca sens ari loc con-
fot pe prlnciii r;semin;rii
fuzii Si inlocuiri de cuvintc.
De ascmcnea, caractcristic pentru aceasti etape este faptul ci
dislexicii Dot siri. in citirc. ri;dul carc urmeazA sau il reiau pe cel
care abia l-au termriat, fira a-ii da seama totdeauna de gr'cgala
coi'nisi. -{c€stc fcnorcne au fosi cienumjie, cum s-a rnai aretat, de
Moise ii Daniels dislerie lineari.
A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a citi qi
scrie corect p;opozitii $i fraze de o complexitate mai redusi, dar
cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Ei lcctura
nul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscute-
3) Erapa a lreia se cara.teri,'pazaprin climinarca grerelilor de-
.cr:.e mii s,r' si apar;tia posibililAlii dc a par"urge 'i inlPl'g' ri \rl
comple\e. efc(tuarpa unor compJneri coerentc,logr'e lara grpsell
smnilicative. ln unele cazu-ri'daiorit; ntcorsolidrrii 'ufi'iente a
;;;;i;;;l; Je a citi, se mai men\ine 5nci. un dmp citirea aLi mica'
sacarlaLa, cr paL,c mai lrLngi.aoi" brailile id tr m d r' m I u t rd
pdrede.
po'r'
Acu,.ns. Icrin..-n. ul "i semni'i.alia. IF a r' fa( 'r ' rFa"'
biritdtcadc r reda.cle.ilite. ln rceastA etapi di"pdf omisiJnrle.ne
.i s' unndrF'LP Jr'tatea I gr'r a rderior
' r\i r., irler.alar LP lor
citite sau scrise.
r Jakobson, R., H a tl e , M ., a u n d a r l a td l s o J L n n g u a g e 's C ta -
lenhage, }laea, Mouton & Cie, 1!i6
199
 Pentru scris-cititul in braiile, cind toate metodele Fi procc(lfftr
-
descrise mai srrs nLL dau rezultate,le scontate. considerAm ci. (t,,1 rilinuhi, formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului pc|sonal.
f;nd carJ,r. ci.ni. lF . In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigii care s.
seDarols.ri.Ll -i.r,-,n,.tu. Jp r'uar In!ari. in etapr niir I adrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhri, cil ji
cr.orair'ia,a :nr;i s; se in r,--d,., ,;irr l
In csente, doud'lF.:rir. din mu,ltiplele caracteristici asisuri succesrt .,,r acelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner.oie de o
1u: procpdcu: pn Je o pdrLp. sc e.iLa i,LcrteiFnld ocDr.n,[f;] , acti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fi dezvol-
mulur:: ale sliicr': d. ld dreapra la st.nga \i ste..itirii dF | ,rrr tar(.a abilitdtilor de sc s. Ar.rto i citati considera ce atunci cind la
ja dr(dpta. iar pe do dlta parlc, .LnoalLerFr r!LL:,d acelaii subiect, p€ linga disgrafie, existd si dicle{€ se impune ma:
a Ju"rn.
1er.' facililFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul intii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolate $e se
b.Jf:r. Un atL r.p,.,
care mcritd atenlie, €stc aceia ci mutte din-punciele ce formc,,r,; faci paralel. finind seama dc specificrll limbii romAnc, erpcrienla
semnele au forme simehice $i asimetrice. Aceasti situalie inli,s noastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi clislcriei
re\tc prudJ(ercd c.niu iilur. Ed porl- ti dep.iila ma: estc mai avantajoasi deoarecc, actionind asupra inliturarir utlcia
J,.ur lr,
invalar' a mdi .ntii a , irit ilJ' ii prir Cr,ifFd e.n:\atcnrui ri ir | , implicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte. Pe de alte parte, in-
lrv dl lonemL]ui S: al ,uvinlului. tolo"ind o scriF dc pru,Fdce:Jc _ tr-on lei sau altul, er.istenta unei loryne presupune diJicultS;r ;i in
racurc sau roeo-audrhve planul celeilalte. Indiciul cel mai de seame al unei asemen.r si-
!L1a1iieste acela al prczentei disortografiilor, a confLrziilor, omisiu-
. U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in nilor Si inversiunilor.
sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu; l,lai (Lr
seam.i in scrierea punctiformi, coniticntizarca grefelilor ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei,.olul esential il au fa.:torii
Si a cau_ psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cur.s, incit
zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice. ir
tulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din ansambl,rt
...1,mr1 Lrdillp totos,r.- d;.r"r'tor. ,r,..Lapa d,. I ,-pir, *Lo m
rn.'.cati p ntc r , n i:xcd,,ama: bi-e ar.'rli.r a.uprJ uJrticut"ritari modificarilor caractedsticilor de personalitate. Din aceste moii\'t
1or semnelor, nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutui terapia trebuie sA vizeze, ln egald misuri, inldturarea hanciicapuri
Lli.rat-.Compur.Frit., f rer rp,, dFja,rnet" onpiind, ri,j" "cl.:. p;r r., lor ,.cris-cititnlui, cit $i dez\.olitarc€ personalitAtii. Dar actiritatea
'; .ubiFcl rl.rrpLuie sd Iie arFnr si ta "emn ficdri., celo- , rpi.m,r, logopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor de limbaj
\i .n.r n rma: td lurmd truficA. De fro,. prin ir.edslr !e rFrpFiL I ci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora. in accst ccn-
prin.iD ile prpdarii cilil-smr.uld: dLrpr merod:,r to tcrt, colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare nornali
sint€ti.i ", "u_,ndlitico_ copilului qi perspectivelor formirii sale pentru f.iaF. Psihoi)ldago-
R^lpr:ndu'.r la difpril? .,lleBorii cooii handirrpdii in re d gia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaborarca
.ar.a <.r!,.1L J. ci, AJrrrrquFrrJ,_de .: rutsb,fato-ii ,li.lina,,,.d- unei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicative c. spo-
tegode de tehnici pregititoarc resc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare si d,rz;ol-
in care includ destinderea ge- tarc armonioase a personafitaiii umane.
nerali, tehnicile pictografi ce si Logopedul tFbuie sd aibe in vedere, la stabilirea meiodologiei
tchnicile sc ptogra4ice,iar atrta, de corectare, dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil care nu a
de rnetode Fopriu-zisc, cu ef,a- piltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rnstmir"
minarea 1lnor p.oblerne ce pri- sa s-a fixat, oa o deficienF, la un adult ce ti-a pierdut, dintr-rln
vesc lnviiarea tormci literelor motiv lalr altul, lacultitilc respective. Acest deziderat trebuic r€s-
510/52025t035 9i integrarea tror in migcareade peciai, date liind dilercni€le specilice dintre ceie doua cazuii ce se
fi/h!le inaintare, formL'le care favoli- produc in plan psihologic, lingvistic qi socio-cuitural. La primelr
Fig.32. Cu.],a e?.iutiri capactifii de concetr zeaze sclisul, xolul apisirii in do :r planuri se referd $i Critchley. Se poate avea in vedere cd
tra.c a atcrtiei ts. tinp de o o)i, activitatea graiici, functia adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi riimine,
de cele mai multe ori, cu rn vocabular pasiv relativ bogat ti dis-
I Aj rrj aquer r a d e J ., Au z i a s , M., D e n ne., pLrne de o serie de mijloace de comunicare nonverbale care slrpli-
A ., S c,i sut
capilului, \.7. II, Bu.uc'sti, Ed, Did. Si ped., 1900, ncsc, la nevoie, facultatea plerdutd. ln schimb, apar o scfie dc
deregliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultural. l,a
300
201
copilul care nu a r€u;it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl,'l
respective, triirea in planul personautafi, este mai simplifj.irl..' I
nu atit de complexe incit sa dercgleze intregul subsistem psilrrl,rr
podam€ntal. Ca atare, in cazul adulrtului 'terapia disl€xo-disgr,,lr r
Ya fi axatA, in principal, pe componentele psihologice, dar fiir,r 'l
se neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului. Dace celc (],(Ll
cazuri, la care ne-am referit, sint dublate de o altn deficien'ri (r'trl
ruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia),fie dr irl,
7
lect, fie senzorialE, fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl,Lr ,
se vizeze, in egalI mesuri, toate mijloacele compensatorii si ,l' NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE
ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(,
ti\.e. Asistenta calificate este indispensabila; altfel nu numai c:r rLl
se inregistrcazi progrese, dar involutia devjne tot mai evideDtl t[
mesura trecerii timpului.
."Ttril:.'"",.'r
::'J.:i;',1 j:;;:':ll:.ii"'-"':'rf
O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem, in incheiercr a.(:. ""i,iiil,Ti
!;o.l eai e toarF ccl cl a hc, om por t am 'r t P. alLn' I car egonc, cr e't '. : '
hri capitol, este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli. . mani l esLare a p.r . onalilal: : '. Acr ast a r nsFam na. Dr o' o PJt i '
larititile logopatului sau invers, canalizdm si Jorm;m subic.t I i^ i, " 1 r" lii' " ,.* u . n m r o r b ^ : t e .' c r i r ' . , - l . s t e i : p J t r i a p r ' -
pentru a face fatd cerintelor metodologice. Categoric, tehnicile n.ri
J:,'::'"':''ii,'i
i,ii.i;.'i"I"1ll;i'lilJ:i,'.'; "'i'i
peutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjs
ticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car( ''""l"llilii ''i":il:
le-am enuntat Ia inceputul capitolului. Agadar, nu vom Lrata rrLr'
mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr.r a s(.
t."jl"i;*t:i"1"1'ffi: *:*"jiiT'i":?,fi:l:iii'i;';:;
"li,",,ii.H
putea dezvolta integru si amonios. ln acelaii timp, subiectLri tr
buie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze, iI morl
activ, conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrl
,*,1,"#il*kiln::i:'-',*:;:::;,"#
''."r"iii
n con-tit.i" aj
d.,criorar
comportament la elicacitatea acestora. De aici un prognostic fa\,o ",..,"i i"'?ili.,iii lii:,';'::il,:
rabil in disgraiie si dislexie ce depinde si de priceperea logope-
cluluj, de pregitipa, de dEruirea 9i de competenta sa, care dev;r, in
ffi:i i",rffihf,fl::li:r'i'r*nh llnli., i#".:ri:
final, elemente hotAritoare ale terapiei logopedice.
i:*1,::;ii*t;i ;i,","J;ii:i,rJ1l J':':3:",
trl:.1'.i":'
i".-.--r",r""i"..a. ringvi"rii
regirc " ;;91..,-;
"r.i. ;;',;ii.3.ii
it:l#ii';:li:il:?l
::"'",'*X?'""f. ii n,vcrur ei'ca
persoia,itaLii
atare, a1 comportamentului.

",11";
rr",.r dou:r
.'""',1"11:i,i#;;:"1"1?
i":.l.ur':,.i:
in ** t*.i:li1:
erem..L-. 6,tJi.i,#:''"x';li:
p".*"'rita
lxT:fi$:x,i'T"1i."""i'!fi;;';;;;;"11
i,Hf",liH.
r Verza, E.. Conrltitd rerbold a $cotntilot mi.ci, Bucure.sii, Ed Did

203
 iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tre- surprinderc a unor caracteristici gencrale, comune Si se p;rtrunclS
sdLu.:'or de p-rsonaljLdro.De a:ci consL:ruireaLnLr ,ti:n!e dc crd in esenta Jenomenului prin marcarea acelor asp€ctc c! sint 6pcoi-
nit; i'lrf .riinr-l! p.ihutoe;cc.nu.nira rrdlologi_, ," n. u ,j, uL ficc $i delinitorii penhu o p€l.soan5.In acelasi timp, o a.tarc an.r-
nr. o. Ll"partp prosr^"c1. r- cesare i\ raporl cu uril:Ldtp.r.i :m liz;l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatc psihici
purlr' 1d p'. D.?i pr.o. rDjrito cu .arocL.i grafutugic ..nl , unos. li tratarea ei unitar! ca o somponente a sistemtlui psihic uman.
cute clin cclc mai vechi timplrri, nu s-a reugit sd se;laboreze. lrini Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) ca fiind
In pr 6nt, un niitem uritar ti jnchcgaL al pro,erLi"l inlcmeietorul modern al grafologiei, deoarece e1 a Jost accla carc
Irrco.ar Ld'r: : !Ti" .i nici sa so surprinoa c.r "LudiIlri
c.rr:LLdinc r€.F a Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo!:eze o serie cle legi din care
rpt rrI at. ..njLrl ri ,- .irt d.fin:ruri, pcntrJ o per,onariraresa I unele au rimas valabile Si azi. Continuator al lui Michon, in Franla.
jlrd Dir d.+le morive, srr d:ut per\onjtirdlii pri: proousetegrn_ a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. fapte do1ninanie ak scrierli :
erdl. -i .l .cr'rLJt,i.jn rpecial. lleb.rie c.mparJr .j -dlr- {orma, directia, viteza, dimensiunaa, pEsiunea, orinduirea qi con-
n\' t, dF. id" r.r/r rdr.lc or L;n rte, nrnf.unrare , u celc din altc sis_ tinuitatea. El incearce se lege scr.ier€a Ei de alte tresAturi, cum
I^m-.. I it'J .r.l-n- d,. idF', .Dc.iati,rul In ar ij inteligenla, pe care o raporteazd in rnod n€mijlocit la mani-
Araf..uAic trpb rie rir fe:.larea arrnoniei in scds. Aoeaste reductie, degi slmplj{icatd,
.'D:r o npF'iatiza"p adF(rvala.i . pracri., co;espJ alodrc
Dentr, pr€z;ntd importanF !,entru ansamblul studiului personalitetii plin
il pul'! -rantil.ca .i dpre.ia ,cca .c esio d, tir:toriu unai pFrco_
narrrrlr 4rn rrJtiludine3 caractcricti.jlor gercrrl^ si .umun; dltor intermediul compo'rtamentului SraJic. Scoala germand reu$cite se
persoane. Demersut devine fundarnental *oaata depi-ceascaacest stadiu prin legEx€a actiuni,i grafice, ca manifcs-
mr\urar r 'i jn f.rr,,i. de"" slarFr
"";;.rttil";;;;, tare iDdividualS, de caracteristicile pozitive s@unegative ale scrierli.
^rElurr a p.r.orcl'1riiii. .i Dro_
SrFcur \ fl . rtu. I a^cc1.r ca-actar:siici,.c 5j t ,senrial^ trpnrr.r Ao.,3te preocupiri le gesim, intr-o lormi mai redusa, inci in an-
tresiiuri sau atta de pelsonalitate_ ^ tichitate, la Aristotel, Demetrius si altii, care au intrevizut rclatia
D.uD.l dintre pe?sonalitate si manifestaca graficA.
. .piria ror\rra. di.i-p (fle rrci rrjsdl r.i funcl:me-rdtp (.i
,ldt Ulii d r:t pot fi clrrprinsF h] tara noastri. llnele remarci interesante le intilnim la autori
r." ire DF1, mri ld,,l pli. in_
'Frm.d,r ^). ca Gh. Marinescu, C. L Parhon, H. Stahl. L Biberi, A. Arhana-
r,, \ul ri: r,\diLrrlF lFmperamenlate.: c.tp I Jra;laridl.
qrr'rLrdnrr. au .omponentc siu s.a. Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un adevarat
ilrerre comptere ce se or.r.riof:7edri
rnJi prc8r4!rr i rapurf , u o tj\'rdtF "a.j alra :i ,n , dr. el€mF,rrl seismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri automa-
oF,eutom rizdrp poalF mas.a",spe.:ti.ildtFa lor. D.:i se riju ir .or _ tizate ale bratului, mlinii si degetelor, dinamica pe$onantelii
r.rlproliFan,ambJu pdrt noastre, iar gtafologia o disciplini care se ocu.pd cu raportri din-
^LJdrita{ilors.Tisrt r', rorL.i p^-tru o com_ tre scrierc si au,torul ei, intre carc se jnteroaleazd migcarca
l-^ran i.\, ,,lla a p.r\,,nal:ta\ii sinr mri rela\dnt. arum1. ca_
_ar-cr Llr-r. q.a e\.,fDt, . p,.ntrr rrjcat rril. I mp. rdnpntalL, gr^:!fi.E'tr.
"pf.
vr'ar c.risrlr.i. apesarea Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc posibiliti-
regala ' AratcrnFic\i , u\int.t- ^u in(trume-tLrI da ".ri", mud|t cum sint '!ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii ale pet-
inlre elp, spaliile d.ntr^ pralemc -i
.urinr^. oMo-ar.a am.ror.a in sprLiut paernii, inr l . grafeme_ sonajitdtii, ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-ii pcr
I Id,.ii domi .d,.t .. ar p..,lrI ri.i.lr r,t"rcJ ,ar;.rFriJt.. fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. sA fie capabile sh faci
\rnr ma rmpi'rltr'le lormplF erafFmelor.,nodul c. r-dcarp o disr.inctria dintre m,anifesterile constante si cele accidentale sau
con_
Lrnrrrror :- i.gro-ared.arLrmiror parli. d:re.iia .i .rdin.d ir pa_ intjl11plitoare, se distinge intre pa.tiouiaritiiile specifice a1e fie-
8rna,,mar me. €rdremej.r "j p;strarpa egalila!:i J:nLrc ele, ferm._ cirei persoane Si c€ea ce este cotrnun in manif€stErile unlane. Pen-
lar.a (Lr iar- 5int lra-dtp. grijd ldrA o. d,Lrater.a oagi-; ,.a. tnr a satisface aceste deziderate, practica graJologica trebuic s:i
I'cnlflr a p'ln. jn evite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestirile sclip-
complexirareapcrsondtir;1ii,.onsi_
,
derim -cridenL; treb]|:F
,; a, aliza grdlologica torLtlLri jn divers€ situalii, in diferite etape ale scrisului. Dar mai
"u $ s; oprasca numdi Ia ales, trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in raport de
a.A,l, asp.^ie oldin l"rmat, cum se objtnuiert.. cj sj se ia in
_d.
:l rdr_r :j conlirLrlL't a, t:''il;:ii mentale, manife(ta{ :n s.ris. in_ 4,. Scrts ti personalitdte, Bucuretii. Ed. 9tiinlific6,
lanl.rrrea logicd a id.i'or .i i1 general. inchegarea.ontFxrului. O
artrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA,eascdsLadiul de

244 205
vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa,le. Aceasta pentru .,1
scrisul, dupi cum este Stiut, suferd unele m,rdifisari odati cu vn \Lrl Iimbai nu numai ca nu duc la
inletuiarea deficientei, ci dim-
ii dezvolt€rea psihicn a individului- I.a aoestea se adaugi tull)| potrivd. o acoentuiaze l'rin
.Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrl-
tul scrisului si inver6, tulburirile scrisului aare determili, inrap(irl ;ceste frdmintiri se intensi{ici
de gravitatea lor, handicapuri oomportamentale ni dcficiente jr manifestirile compodamentale
planul personaliti j. aberante ce se Pot ej{linde 5i
xluind in consicleralie fr.rnclia reglaloare a liinbajului ca,re inflLi, asupra pertrlrbirii rc]aliilor cu
enteazi nrr numai viata psihice a individului, dar $i (]C)mp.rrla familia, cr.r rudeie, c11Pelsoa-
mentul a€stuia, plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\', n.1€' aDropiate Cind ]i 6e Pare
cit si in oel ;mpresiv al limbajului, se manifcstd modificeri rlEa ca nu sint intelcii ni'i de
tivc la nlvelul intregii personaliLili. Tdburirile timl*jului scris- aceFtia, starea dc iritabilitatc
citit sint trAitc de logopat in mrod dramatic, iar J.imintdriie salc sporcste Si inhibilia se lnsta-
permanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra l;azi iot rnai frecv€nt
sl -nai dif icir. dc\ n dcr.- tp*""=
#i#"rr$'"i"lii:-
activitdtii psihice, tensionari $i scAd€reaincrederii in Jo4€1e proprii ' I/ Y \_
- ceea ce m€ntine o starc de ih,sordare si str€ss pertnanent. Han- *'.""'rJi" //,/\ l- "'r::::;"
'
dioapur:le limbajului s.rjs-rilit, mai cu
sancionate negativ de cei din jur, afectcazd ".ama
.-ind a.ectFd \r, I
relalionarea subicctu-
lui cu colectivul rsi inte€Tarea acrstuia ln viata soaiali. Cu cit
deficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat , cu atit hiirea dra-
ir#*ir*U t*'iirt'*illl/./\,," ".,.
dcre ori de auz. cjnd ntr e\te :?
mai u-| - ,_"'
li,t,' ,i' ,i r " J" .' "r. La_ .',..jj:,i l l .l i ,j i ,-.;".
pd\r-' ' r
i i i i l j jl J .l !i i i i..l;i':'; :i .i ;' " * '
matic6, in planul personaltatii, este mal mare, iar deregiirilc ."'
cornpcltamentale mai freovente. Odati cu inaintarea in virste. mii
al€s la pub€ri si adolescenti, mentin€rca tulburirilor scris-citihrlui
cleterminA o intensifioare a handicaprrril,or de gersonalitate. Ca
atare, subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati, nervo$i, iras- i*"$l.;+ :lg=:*l-:;:i, i[*-::, #i'5;;
it*:ql,S
cibili, retinuti, necoopemnti 9i negativigti, interiodzaii, deseori
ficindu-si complexe de inlerioritate. La acestea intervin si esecu-
rile ".olarc repctate prin rezuhdrele sl.rbc oblinLrF lJ limba :i
literaturi - ceea ce ij Iace s; manifcste o atitudine negativi faF
de actjvitatea de invdtare, in gencral- Cu timpu-l, asemenea stdri
ii+$J,ii:
ril: #t"{
'i*-l{
stressanle provoaca o hipe$ensibilitate ajectivi, oonducind la insta-
Iarea tulburerilor afectiv-ernotional€ $i volitior,ale, ca particdlari-
titi stabile ale pe*ondi6lii. Acest€a deternnina si scdd€rea inte-
i*il;tf+i"l;'il'i'?i::'"'ixr::i'x
;;;;;;;-;i,,o"".,;".".a*.,:,*t,:"ir::#{t
t:ffi
re.ului pentr activitare.daror:ta faptului .e mofivalia nu mai arp
un rol dinarnjzato. al actiunii. Se poate u$or constata cd formarea
motiYelor si dezvoltarea motivatiei, in general, este influeniati de ri*l#,ixffi+,*tr':ir#:'IllTm
tulburerile scri€-cititului, deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frec-
vent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie. 33).
In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afir-
g*,,vfl+*X * rxli
t*t*ll1iri:H"n".xir
mar€a sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitati
ce ii solicita freavent scri€-.ititul, suportarea tulburdrii devine tot
mai grca - ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si sh
lh:";::*i;;l;x':;;:$i:;.''.i;":'.; i:lille.
c'r
ii,::""1
cc' din j'rr'
i".*.:r i" J..,r', i/oLarca:i lip"a de cooperare.
renunte la activitatea respectivE. Fremintdrile handicapatilor de j ad^Diar ea Lr nPi iJr r r "di r i ; nlr '\ '( r t e r eSdr r \ I qr r r l
," i " .rorl zar" "

206 207
 devin croni.e - ceea ce inlluenteazi regati" asupra dczvoltlrii
"i -nc;p;r.nared, subapre,iereJ iorLelor proprii )i scaderFJ
vismuluj in plan actioi,al bi mcntal.
Tulburirilc sclit-cjtitului, pe fopdol dcJicientelor psihicc, pot
.. Lip.a dF pre\ederF a posibjlitSlji de,ortnare a rrlbJr;rilor ,. i nt^n i l :' tr dF-eral ' ile par r ona! : 1ir i; : i por pr u o': co'r p'r ld'n r "
rimrrrt. corpldt; rr siru€Liiedu.rti\- -"rarLrabil.. pr^l rr . , r'
rilc.dur€mase tcnsional qi intensificd fair€a emoliilor goc".r i mLre\i . bi l e i a ir 'r lu: dc la 'l velul I r r '1r 'l"l
_ crr.,, " '- ;- ".dli " r in'r '; f ' : ' plenr l gin( lir ii a l r ';
ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s;rrnenaiu!11, .t" .u,," " ,1.t" a sl2b- 'rie
srpe,r' L;ri rnr:' , I i mpr l ; \ ir Pli . a r pr '. ier i: e. dcr v. le
ft i- : int '".]tr 't. C- ..moor.ranonn-t .apara i.,.tah.t: '"
rrtF i mdritestar' o- ilrnl^ ':mrre. oroh,rnLarz rcnLd at i. li\ a a - ; Lt r li: lo_ de \ ir I J -
Ll. ta u rrrlc la alLr, de la ,, . , in carc sa se
a1ra. -ir ;crmite o adap'tare comportamentalS anticipatiln
nu..i ,t Dpr(epLrLi i.r raporr Ll .s.mnir',alid t.... aceste caracierlstrcr
,.r'r,l -r_.tirnrli
,. r'..p,r,.,i.i d-nJlit:.ai,a r..r.:.. aff.,a- r:,r rrl
evitc riscu.ile Si situatiilc ncprevaz t€ Din
dintre
rezulti rleterminismul fsihologic, prin afifl1larea lcgiturii
/inr', in''p-' i1n{i p, ' rrLr al p pFrsoan.,.t:n r-\d.la rczJtra .J
l"tirJtLt;1, Jo ppr.andli' . ol. hond;crpatilat dp timbaJ sint rpn, , a i penF, ,, L. nd: r ii. pe d' o pr r ie, i 'dr a' er r r r Lnr .
1\'9tt *t tn,tat\1..,('r. i,.cma: retalia dinr-F crra^rer:sricjle ,rd
l,.1ttt. i ar" l p'-lrn.'
cctinLli a ,: i . na. p"o. lla odr r '. \ t i|. nr 1i3 lLI R Zazlu"
r,l. i , e F insrebilp d.nota rn conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un -f€ctor
anLrmjl r p de pFrsonaljlarc in .ur,.' FnL. ,o, ;, n r r oo, im iuar 'a r i r f ^o, l"d1i ir . in": d^r ali'
rdporl LIFdo.nirarFl Lrn.ir alleia. se conrureazdo pel\or,al "i.Larp r 'r m i id. pJ pe
"aLr
pr r6rrr,a. brn" srrrr,iurali ur. dimpotri\a. o Dpr,orat,.ale tfagilr, . i fa-t,r i emui ' " na i . i , - i d. m , . ' r , , o ^ar e
n
lip.ir" d. r,-i.r.n ;. I. prin dezorga{rarr-a per.onatiLar,ii;nrt:r.._ i " n.r,i n' ar d.j r, . a I r er dpa loPo}di a ed r '3LiJ I L 1r 'buiP
^.
J-l ri r ir bLr;r: da scris-citir sc maritFstii rplin.,r.F t.dma dp nrmJ lr , r . { r r r . " 1, , 1. ,r ; r il, r . 1. l 'nbej. . ' i l'r
dczvoltarea unitari, armonioasi a personalitA{i umane cu toate
vorbiF - A,-r.o dr,op la inertic ni rrgidjtare. Fob'd-i lorb,rii s.
nrare! p. r'. Drar,nar\os, (ub forrnr unur tFg.ituri srabitp .j obse. r tr i h,'r pl a
" al a
i r c i l r i .6 \ . 1 , , r; A -

L!a rc. rrpt.a-c poala pro\nca -i aparilia rtror !utbL,rrrt Ll,.limLai,
'fum eL- J,! " ruz, Tn s:Lurr:acind se amplifica LLlhurAr;;ede
llnJdJ. .n t!rcrai, ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal\-a unu mJt:sm
PtccLrv,.u r1 nse.i'rle er]\. nu I rma: penr,-uiompurram,niUt tu_
gnpJLrtrLur, ..i perlru e\olulia \a Ds:hira .i r...rp!io-.rcd i1_
_.iar
rlutnlcrur instructj\ -€ducati\ e.
Desigur, pentru modul cum se dezvoltA;i evotuiazi tulburiirile
de_personalitate, prezjntd irnporlanli structura temperam€Dtati a
individuLi, in speciat r-elatia djntre prooesele narNo;se fundamen-
tale, echilibrul, Jorla si mobiliratea ercitaliei ;i inhibiliei, vifsta,
dd,atia.ioer,.olrirca en,/. riaL-p(:hi.a,:n e|,.^ral A a..p,.
pJN. in anLmrr/i parrrrutifl!a!i lcmperamc,ltrte. ,.an- lr.ori_
zeaTi in(tabil:trtea )i lrl\a de cclrilibru, rrlbrrarite cLris-^itlutui
provuac: o .x, iLdlia psihumoturie Si u aEir.rtic perma,^nre ce
dcr.gleaT: _.imai mult acri\irarca Brr-fo-leyic;.Ld allj handicapdli
are loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uni-
formitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniporta-
ment"3l. Staxea d, pre€ivd se corcleazii, in acesL crz, .u tulblrrarile
alecli\-emolionale si (plc volilionalF Cind acesteaitua!ij se mcn-
tin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc, ele
Marea labiliiate, cc sc manifesti in comiterea grclelilor grafo-
lcxice la handicapatii de scris_citit, contribtie la acc€ntuarea de-
,i"i.c.:"li fr""tiito. limbajLrlui si la sciderea pexformantetor
ri'!i;i"ti"". Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl cu atit
loc ^ ram.n'-e ,n ',rma J dFl\ulLdrii im''ri rl" 'i de aici "
"r^"
. :.nula"p _^du.a a intre6:i ..li\iiali p"i \'{a1rriTarea psrhrca
"
.i morrici i- f'uenleaTa poziliv llrn' Li l' p'rN rlire 'i de rcprF-
/.-rarp, .afa ^^ cortribuic la oFrlp,lJr R'(tur ri g"alrc rr la
Dosibiliralile dc transpunere r simbol rr audili'"-\erLdlo ir
lcla \ irJale-scri.e. trin c"ordoraroa mai"r buFa a miicarilor' sc
realizeaze organizarea act lui gra{ic, iat prin maturiT-area.psihice
"..*- se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scris-citite
H. Wallon a\''ea dr€ptate cind sublinia ca migcarea trebuje privite
ca facind Darte din ..ansamblurile care resp,|tnd actului'i. pentnr
cA ea este instrumentul acestuia. Organizarea miscirii s€ face pc
r.dr I d'rralr .,olarizarii cnpilului .i a.Fr'r5 perle'l'6re nu se r+
dL,cenumai la formele irslitutionalizate, pentm ci jucJl. mer"ul.
activitatca, in C€nera], devin lormc optime ale elabordrii ii dez-
Ioltirii a.tivit;ti1o. practice si ca atarc se impr,imd o mai mare
finele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate Pe lingi

I Verza, I zazto, 8 ' Ad o p td ti o n so ci d l e r l e s d a b i l e s ,r e n te !!, i n R e vu c d c

E,, Ce este logapedlo ? Bucu.esii, Ed, gtiinltfice il Encicle
pedice, 1382, ps. 91-92. neuropsXchiatrie iniantile. n.- 9. 10,r1969.

208 209
 factorii intelcctuali, factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta
,nplul, i cstp mai m:cd. ..I.) sfLhir. noi _.rim ca f;ctorii inrete--
tuali si afccti\.i intervin Si ei in actul scrisului. primii. Dentru cii
pprm:l u nai I.una preliziL na a gesrlrrilor si L, prcgat'r; mai rd
prcrb.d rraTer.a trcr,uio scric:i (urcuri prea rcpidd ta!; Lu posibi-
Iteflc motorii, ceea ce duce Ia dezorganizari). Ceilalli, cteoarece
copilul crcde intotdeauna in ceea {re lace ; et poate ab;rda scxisul
,,r. u dr;rudin€mai mulL sau mai pu{rn puriri\a, i^ tunc!ie de formi,
rprnllrror \atF .r :.oaLa sau.r fam.]ia )i in lunc!ic d. rl.dcliit.
sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r.
Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum :
!. Llac.r.drro^risri(i1,. bio ogi.e
p-ihotoe;ce,sp.iitic" Lrn._ri
.nL'n jl \p\. i tt r. r'Fa,,dpoljtiv saLr "i
neAaliv a.tul s.ris-ciliLuir.i
ori allfpl *prs.
^. ral-ariese srdbilc.rc scric,ciliL -i cex ,i
b. da ii Lulbrriril. \,r'"-.ir:r.rlui au o 'nrra
ac!iLne nFfa\"or€oill]asr-
pra p€rsonalititii lrmri anumii scx, oodrpamtiv cu altul si dacA
este aqa, care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii.
ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totul
cpurad.. rrp.rtnLH la l:nbaj. ;n gencral, .i Id scris";r,
, In \pecial.
lTinlra ,,i .dro men iufeaza d lFr.nrelc d ntrF s^xp, rdporL;rc .d
nr\.orrr ri..rlui. .o numirb Ajur'dq rcrrJ .i .olJLoral .ri; carp apr._
.'a ; ,;' prugresLrl.T:.r.1, i la ere e,r. suL.rior t"ti cjo ,"] rl
biietilor, lidnd scama d€ mislLritorile etaborai€ d€ ei. Accasti
.'L'dlie u dpli,d pr.1 zc\eedcr fald. ou r- ni\e. rniJtociLr,lind,
sa s,flc d lei,u ,. bE'al cF ar. un grdf sm t,un,:dr J, .a ar .l
un nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. At doitea fapt
pe care i] iau in consicleralic, pentru cxpljcarea situa.liei respec-
tive, este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. fetcle Dosedi un
avans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor. ln final, autolii
menijonati conchid cd este vorba d€ o precocitatc efectivi a fe-
tclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd negenetica...
"calitativd
Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui
si dacd ob-
scr\d:iil" Iod'tr€ ,LrrcnF. o-sfsrurdtF dc-a tJneut mai inut.or ani,
("re dc dtriFl ne-r I conl'rmal srppriorilateajFr.lor, 'n r.lul erato-
leyi.. a"Lpr" b; e!:lor. am apli,dr un (he-riondr oe c r,_uindea saso
-ntrpbari , I ia,oLr . ri rro rrale a"uprd a t050 in\drarur:(r-). ru
FxDc.:crti d. preddr. inrrc 5.i 30 an ta cta!€tFI-tV ate ..ntilor
genFrdlF.I' d,, .t ,1rc.lio.ar dm sol:cirJr rdspun" Ia urm6rorretc
inlrFLari : L rapd, b,ierii rare
"irfnlco?;2
I A juria qa crra , J . , de, Auz ias . M . , Deh n € r A.,
copilulLi, t.l I, Eu.uresli, Dd. Did. $i pcd., lt8o, pg. 115-116,
210
scriu mai bin€, mai frumoE, mai lizibil $i mai corect, felolc satr
bhietii ?; 3. motivau respunsllrile d\,. la intrebirilc 1 ii 2 ; I din
punct alc vedere motrjc fi psihomotric, care sint mai avansatt,
biietii sau fetele si cle cc ? ; 5. in general, care au o dezvoltarc mcn
tali mai marc, biietii sau fetele'/ Si 6- enumerali factodi, mai im-
portanti, ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-citit.
Crcdem ci o analza dchliati, pe lntrebiri, poatc constitui Lrn
inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat, mai ales cA avem in
realere cxperienta relati\' bogati a ca.lrclor didactice chestionate
, .u"r,r.rt mar- cl.. ,opii 'r;.LrJ:ii .i i .la d.eslea. .\'rlFl.
^dL.d
ia or:m. rrr"oar". C60/0rl n cor ' F'rio dri ra.pLnd na f t rr"
mai "apid,270 n. I J., raipLr r.n iaro""n' n;'' iur. rr 7 o
afirmS'ci in ctasele I-II {etele scriu mai repede, iar in ctaselc a
III-a $i a lv-a, beieui. Ni se parc deos€bil de semnifioativ ltimLll
rr.pu r. dir Llora moti!a: p€ e o parl^ " rt:rnd ul 'pr' Jrirla
n.rslre F.lr:urale a.upr., In, merP n'mlr da elP\' ' I pr'vrre
nu atit la o depe;ire a felclor de cehe bnieli, dar o imbunitifre
substantialA a €Taiismului in Ceneral Si a.rclterii vitezei de scriere'
in sDecial. ceea cc creeazd imp?esia unui salt, jar pe de altir parto'
la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i .arrtitativ in
toate planurit€ vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si se mani-
feste; cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtatea s.olari
In al$ ordinc de idei, existd !n av:r1rspronun'Ft al f€te1or in do-
meniul motrl.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza timp ri.
ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. Pc ]a sfir-
siiul perioadei Fcolare mici, migcdrile baieiilor si motriciLrt.a lor,
se p.rfectiorazd, in genLxal, mult !i sc ci$tig5 in fin€le .ictcr-
minind efecte pozitivc si asupra grafismului. Accasta imblLniHlirc
generalA, in planul motricitilii, dctermini, in primul rind, o cre)
rFrF d irpz i dF !.r': carp :n a*' mitp .iLralii se poat. rP,li,'a :n
.letrjmentul ost€ticii giafjsmuiui. Dar chiar;i in accste cazuri.
dupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat ti lngrijit
incepe sa sc manifeste,din no, preoNpnri pentru linuta si fru-
mLlseleaSraJicA.
l,a a doua intrebare,710/0 respund cA fetele au, in gencral, un
scris mai bun decat beie$i, 130/0din cei chestiorlati considex:l (ri
biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctele scriu
mai bjne. mai coreot. nr,ai tuumos si mai lizibil in primelc cloud
clase. in clas€le a III-a si a IV-a, baielii, chiar daci nu clepiscsc
fetele, incep si scrje tot mai bine, ajungindrFte dnr urmi. Maio-
ritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin, P'r tot
parlur ul \i-\rFi ?.oldre mi.i. inlP"FSJlper Iru F-tc:'J \i -P'ti
I rdinFr ri- rlui, reea ce .or,tirLio un fa.tor lori|."or 'n l'. \uL-
-
 tarea;i perfeclionarcaabilite lor grafice. Fiind mai reccpti!( 1,
cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv, fetelc ajLrns rir I
insu;cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. Ca rr1,,r,.,
se dezvolth motivatia irlterioari, ca Jactor dinEmizator, penlr| ,,
tivitatea de invelarc-
Foarte interesantesint motivaliile 1a intrebdrilc 1si 2 pc rrrr,
lc formuleazi cei chcstionali.884/'0 scot in evldenti o serie.lo (
1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin, oa fiind dominatoar€ lxl
tru virsta ioolari tnici ii care. in fapt, jmprjmi activiiilii g.rll,
o linuti gen€raH mai buue. Dintrc accste caItalj, sc rmarc;i, i|
primul rind, ambitia mai maro, conntiinciozjtaica mai pronunlat,l
sensibilitatea deosebiti ;i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1,'
rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. In al doil,,.
rind, se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare, mai liri:tit{
fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal€. ln a{relati timp, dt'
sint pr€ocupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearol
unei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrri
titoarei. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie im
portanLi peniru o.ganjzar€a proccsullri instructiv. Numai in prj
mele doud clase voluinul cunoftin-telor, relativ mic, permitc cdll
catorului ;i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scris-
oititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'€; apoj, prin cycstcrer
volumului dc cL-Lnostinio si a num:ruLui marc de t€,me,ce li se dau
copiilor pentru ac€si, timpul nr ma; permita pr€rcupiri pentnr
estetica grafismului - ceea cc lacc sd creasci n mel.ul eroril,or
bazate pe confuzii, pc slrbstituiri, pe defomiri fi pe plasarea inco
rccti a grate,rnelorin spaliLrl paginii. Din acel€.5imotivc, copiii sini
oblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua l€rnelc dato
!i pentru a loa notile in clasa. Or, aoeEsti rapidi'tate, pe fondul
unor deprinderi irsLr{icient consolidata, determin5 o sporire a nu-
marlrlui de erori, nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnati-
cale Si o slabi p.eocupare pentru lizibilitatea sltisului. Rczolta-
t€le mai bunc, pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\.itelii grafo-
le_xice,sinl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690,/0,
atit pentnt fete, cii, si peniru b6ieti, la bogetia limbajului oral, a vo'
cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral. .{stfel,
se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nu
numai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj, dar Fi evitarca unor
gre;eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo!.
Respunsurile la intrebarca a p.11ra par se contrazicd faptul ci
fetelc sc prezinti mai bjne, in planul grafolexic, deoarcce 520
din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti-
212
lorlDaca avem in rederc ccle afirmdle pe par'ur\'rl lJ(r;rii r"'
prlvire la reldlid nFmijlo.:la dirlre dc7\'ulLaredmolriL; >i psilr't-
ii-tri.:, fo..".", deprind'r'lor oo s'ris. at rnci ar insemrrJ r'"i
baic!ii s-€r"i putea prezenrd .cl pulin la aceLa'i nivel cJ fr telc sa'l
chia; mai bi;e Ddi mL'lti din cPi chesrionati'nolivea"a delvoltdrtll
motr;ra a baielilor, in a!ans tale dc 'ea a fetclor' prin acc-ea-ci
bAielii d;spur dF nui mJlla .rcrgiP o-i \irr mai agitaii prer'rrn'r
iocurile.u mull, miscarc, in rimp ce fet lc sirt md' paaiv' "tldr
iinistilc, mai tFmpirdre. Noi am mai srbUniat c6 nJ lr'bL'ie rorr-
furnda(ao careoai" d. agita\i. in"lina\ia joruri Ll'
-13r. "i -'p-9
mi:Grc cLrdpzvol'dre" moLnrie,a:a 'Lrm ni tormclF de dumrndro
rclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de agilitatc
motrice. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai impor_
tante : pe ale o p,arte, influentele educative exercitate inci din
onlog"n?'zar'mplliie a.rpra f.t.lor in (are se iDsictbpe nc-ce"itd-
toa ie a Ii de a sc juca mai domol ci carali'rFa
arumitp a.li\itili ocupaLionalcmai dFlicalc. dr pc
.rergiei \prc-u'tini"rir.,
dc altb pdrrF, irsa)i frdgililaled lizicd Dronunlatad lctelor -lF rm
prima o . inporlarn mdnifesla'a prin miscari mJi finc :i mar"lcnre
Ac"sr. a.p""L" ne pot lamuri asJpra rd.pJrsurilor datc in Id\ox
rea hJ etjjor pentru acpdstavirsli, dar "r sigJrdnla ca mdi lirzitr'
.rdalii.J irarniarea in ani, bAic\i pot capJta un avans molric fa-
torizat de ioc si clc drririr;1il; pe care le deslA:oara Tntrc
'i.r,*rii'"*fi, carc aL afirrnaL sup'rioritalea mnrri'a d fp
'rii*.iii
telor asupra beietitor, se numare aceia carc motiveazi raspunsu-
riie lor D;in activitdtile de dosen, decupaj, modelaj si de doitotie'
activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Si o spo-
rire a fjnetei in miqceri.
iltr;"*" r .'n.Fa rFlevA, in proporlie de 5800. fap4Lrl.'a hi-
oe-
ielii aLr o clFzvollareminlala srperioarE fat6 de 'ca a letelor'
oareccsinl mai profun/i in gifflire. au Lrn de
sprr_it observalrF m€I
dez\ultlt .i tre. mr' u'or de la aclivitblilc con4_/te la cPle.aD-
stracte:2i i nu fa( deosebiri inlre leie ii bdiFti' suslintnd.'a
Iorul dcpinde d. prco.uparea adullilor penLru.-trrffrlarea
"J'Lrvr-
t;rii osihic€ si..a alarc, ci au o dezvollare smllara. lar luv ' srIrL
J" oit"." .a fFtcle aLrur avdns mai marc aslrprr ba:elilor- n'east'
grnd re, r
\irualiF n,r .ontFazicp nici pF deparLFIegilura dintre
limbaj. , Lrslit mai mult .u .it avem in vcdere un orPc€rP oecaraJ
dezvoltarea anumitor functii psihi'e Prin ccr'Ptiri
;;;tri:'6;'i;
exoerimcrlale ade.vate. noi am demonstral ca Ia virsta smlard
*it, i"-J."*t. de ili;Ligenle baietii ob\in performan\emai Lun'
de.it fetFlp, iar la prubeledc limbaj fetcle s-au dovedil sLperroarc
biieiitror. Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct ra mor-
:r3
fo-funclionali a cop;ilor respectivi, prin particulariteile p.,){r.,rl
lui de creStene,prir) plasticitatera sistemutrui nel-vos central, t)rlrl
geneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni .,, ,,
influenteLr inshrctiv-cducativc t.
Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LL
selc cadrelor djdactice chestionate), din consultarea cataloag(1,,1
tcolare rezul$, pe ansamblri, cd beietii au note mai mici decit f,
iFle..Din disclrliile purtate.u inv;tarorji.cre au apreliat (d fi.,l
mai bun; dcrvoitdrec minlal; a biielilor. deti lerele ob!i"eaL, I
tu$i, rczultate Scolare mai bune, a rczultat ca ac€ttia nu invali tr
misura posibilititilor, sint mai comozi, mai putin ascuttitori, rl
au Interesaconturate penrru :n\5raLur.iIi, in gcreral, nLr sinr.,rl
dF atenli la l^c\ii. DrD; opinia 5Libi.(\ilo h*Uo-ari din a,." r.,
categorie! se remarce intere€ul deosebit al Ietclor pcntru obtinc.c.
Lle rote mari. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc. p.,iLllitjli cLrperi,,r.
cte concentrar€ a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.,L
runo.1:n(elor.tavuri/a,a ii dF o.o ddiU dis-ipli ard. mJi ,,hrti
brata si mai UldonaLt.
Ultima inrrebcrc ta td.od) tr fosi pu..1 nu nJmri .u scuDuL, ,.
a ledFa crr. :int tacr^rii .e
de scris-citit, dar mai cu seame 'onrribuie tr lormdr.f, dFprinderil.I
cle a s1trprinde in cc mAsuri fac
lurii dF per"unali[ate.inr luaLi in ..rsidprdtie in a.lut
Crdfo-hxi
Deri literdrura d. spFrialilaLpn- .F a,ordj imporranla ,"Lrvenir!,I
Iormdrea abilita\ilor d^ sr.r'sririr. am p.rlut con\tdrd cJ Jneto,a
dre didacli,e n\o.e, frecv.nt in reusitd sau in etecLrlact.rlui grp_
Io-lexi. trisdtur:lc rFmDeramcnt€le.rctaria d;ntre aprirudini "ari
9i
tudini. .ara.rcri"ricile .aracleriale. dirlrp care un ;ccFnr deoscbil
s-a pus pe atitudin€a fata de activitate $i pe existenta unei moti-
varii interiorre .orrurdrp. Alt. raspun\uri La aceasraintrebare sL-
bUniazi rolul pe cdre arp (\)nrrbtul permanent al invd\atorutL,i
qi tratarea, cll exigenli, a ele.vului, comportarea afective
$i apro-
pierea de elevi, de'zvoltarea vocabularului
Si corectarea eventuale-
lor tulburrri de vorbire, exerciliile frecvente ale scriere $i citire,
creerea, la elevi, a confortului psihic in raport cu activitatea ale
invAlare, in general, si a s$is-cititului, in sp€cial $.a. O remarcd
cu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\,'ire
la necesiLdtpadFzvoltbrii unu' .limat social in carc sa se acordc
mai multi importanl; timbajuhli 9i si se formeze, la copii, cultul
pentru vorbirea corectd, frumoasd, bogatd etc.
r Verza, E., Conduitd oetbald a tcolatilot mici, B/cfesfi,
pC, 126.
$i Ped. 1973,
214
Ca o concluzie eenerala la anch€ta noastra Si h r'l's(rvI'lllli'
desfagurate la clas6, se poate desprindc Fi ideea a$a-ntrtniirrlrrl r'li\ |
Pygmalion. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(ir lxl
sibiLtatilor celor dou.i sexe, in formarea deprinderil(r (lt s( fir
citit, se poate constata, datorite preocupdrilor jnsistentc li tirr)rlr('
fatl de toi.i copiii, obtinerea unor rezr'l1tate rclativ asemtiDr'rt("'n
si in1'ers. cu cit convingerea €ra mai fermi ci o anumiti caloJl')rr(
dispune de posibiliu!i .nai mdri Jala de (eablta. cu atiL dif' r' r'-
!el; erafolcxic. Frau mai prPgndnte A.Fasta s. datorPrl' 5i l'ln r-
iui ci a"elor elpvi care Frau considerati . I p.-ibilirili mai In,fi
li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si erau soii-
citali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de importani
peniru aceasti first:. Desigttr, prjn aceasta nu mjnimalzem dife-
rentele specifice pe care l-am analizat mai sus, dar dorim si su-
bliniem, in mod expres, cA in lomarca deprind€rilor de scris-citit
rolul in!'etatorului cste decisiv daci dovede$te pricepere ii tact
pedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor, in fun4ie de parti-
cularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc.
ln gcneral, comportamcntul verbal cuprinde toate formele lim-
bajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atit strllc-
turile intelectului, cit Si c€le ale personalitilii. Ca atarc, orice formd
a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni, bazate pe in-
telect $i pc caract€ristici de personalitate, in care domind c€Ie afec-
tiv-motivational,e Ei temperamentalc (fig. 34)l(De fapt, nici limbajul
ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de l'alori
lingvistice sarLsisteme de idei, aqa cum nu contin nici valorile per-
sonaltetii. ln schjmb, prin manifestarea conduitei verbale aceste
valori sint r€prezentate Si transpuse ln cimpul social, iar odati
produse au un ef€ct circular, influenlind structuiile psihice ale
Ed. Did_
Fls. 3'{. Compo anrerhtl .a. tu,re.lerlr nnrc ilirnriarc ti caLrrcsrc{rlnln -\l\rorl)
2t5
 :"tru4ii{#:u${*f,
subiectului. Abordarea compodamcntului verbal din perstl,l11,l
intelegerii cA !,limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r,
iar vorbirea parte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc,v',|
'o
tirii Si comportarnent lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:, ,l

*.+*ii*+*$f**$
compodament€1or, in general, in structr.Ilile personalitdlii.
Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p,r:i'
nalitate aslrpra scris-cititului; trebuic subliniat cd Ei activirilil,'
grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea. Pentru o mai bun:r ,1,,
vadA in acest sens, vom menliona efectele negative ale tulburilril,,l *
r*t*jr**r$*ru
scris-cititului in planul personalitefi. i,a astfel de efecte se rch.r.,
mai mulii specialifti. Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil,'
scis-cititrhLi, ca toate handicapurile de limbaj, creeazi difi(|L1li;,li
in integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1.
ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare ;i a situatiil()l
stressante permanente pc car.e Je inregistreaza. De cele mai mllll,
od, logopatul poatc de\.eni .,rebets sau descurajat a, pasi\., nep:l
sator, opozitionist, retras, inchis in sine, inhibat etc. Cl. LaLnrr\
subliniaze ne.€sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{
timpurio pentru ci, pe mesura inaintdrii in vimii, mai ales la prr
adolescenti Fi adolcscenti, tulburirile comportam€ntale se agra
veazi, imprimind personaLititii un caracter nematurizat, agrcs!!
!i opozant in familic ti in socictate, deoarece insrrcoesclerepctair
firp**l*#****
-;:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit; "u
u.*"n. tolbuirilor de personari

a;**Hili*l4tt{g;i1":
inllumladld .egaliv srrr.lLrrilp psihi'e.
Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central ;i alc
personaliEtii, in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulbu-
ririlor grafo'Iexice, pot imprima comportamentului anumite ca-
iacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii struc-
*B:'i5:".'fr;'fi
't'"J?:l
:'"i:"tr
tlrrilor psihice, a creFterii anxietalii, a deprimirii $i impu-lsivititii.
Aaeste handicapuri sc adaug! la diiicultitile existcnte de adaptare
la viata S.ordra,prL'le.iondlari famil;Jl;.

I Miller, G, A.. Some Pr.lilninaries ro Psvholinquistics ln ,.Thc nu**firn'l*P

ffixe*ffix'*
psrchologt, ol languase. ihought, and irstruction'. red. John P, de
Ce.ro, HoLt, Rinehari a.d Wintlon London, Nc{ York, SJdncy, To.

: G o I d ma n -Eisler, I r i ed a, Er pet t nent s in s P o n t a n e o u ss p e e c h ,

London - New York, Academic Press, 1968.
e T rojan, f'e lix, P s ac hohlgiene und. Lagap. idle , l n A k t u c D e P r o -
blere der Phoniat.ie und Logopadie, vol. II. Basel, Ne$' York, chez les cle-
S. Karset 1961.
I Verza, E - , P a tti d L l a r i ta s d e s troubles .te Pesotuolita
roumaine dcs sciences soctales, s€'ie
I Launay, Cl., Dlslexie - .llsarthographie, 1n La Press Midi- ,iicierts int'el?ct!€ls, i! Revue
cale, nr. 14 St 19, tomul ?3, 1965. ile psychologie nr' U1983.

2t7
zt6
 ga d ri , i l - . au. par r ic J ia ri l Al i h fielarui
s p c c i fi c e . d e l e rm i nare .l e sl r .I| ., deelc lolo-ite \ur ti adaplatpin -rapurr dP indi\idualitdtea
ana ro mo - t r T r nt ogr . a s r s l s tp rn .j t s o .i o _ c u l tu ra l , care i mpri m;1,,t.r,
pu f,1 .d o r edpr c ps ihn l o g i .. d i fe re n (i e ri d e ta u ,r
i ndi vi d ti ,,tr ,, l"xllli.1;,i*:",xi j,::'l',l:"1:,:l'::i"
il.n":i';l':l:li:
l n I l e ra t ur a dF s pe. i a l i ta F s e , L rn o ..,, d ts
.ncerL:ri
ori ,, ,.,,, ;;;i' ;; ;;i.',;riii.;"m "r'"i"nra,
lI il,,"ri:i!:ff;il;l
c e ,-rmi ra. r F diagnus ri .a re a ti p u tL i o e b o a l a p \i ,:La " e ri . -t..oiilf
pp b j rzn
a {.r' rJrrn.rt ,l
" . r is . r lLr i. A t r e i n c c r,i ri a u \i ,/a r s ,i p J na i n cri d;nrj , !., il;ilil#ll:ffJ
ffiJ,:""',J#:',Si', lilii ii'i")i"r.:-.
iJ'ii'a'"i";
m e r,l Fl c , um L. e at c s .ri s L rtu i p c c d rp g o rj i d o n oti p.i ni ,n.
i ,r: ,i ,. *F5:i,i.t?"t:"#t1';a personari-
ac .ste .F@r c ar i, s t nr i n te re s d ,rre .\e l c e l e c ru a re dp H .
l ,.,rr, r, . I condiliilorin carese
Hdline dc cobineau care au urm5rit, din punct d;
t.L.,' i"*t"ligi. iiii"til"a p"'i" accentdeosebitpe
'rezvorta
-ereditatea
metric, 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de
para r o i ^. m d ia. o- d. pr c ri v i o ri a ,e l o r .u j n ri rz:Fre
,"a*"-
"."i
schizof-rcnit,.
afe.1;\a si ,rL-
1
j':?";:1iTi3l"l"#
'*l*1""*,:sr:":: 3;y"
il"T"gxll*"*",:tiB:"ff
-un

t'":::*:t*:i:"1i'flisl'
::-
f i. icrt; d c , r lt et p, r . Ca u tj n c r s a p J n a i n
rn \i rtsre r , , np' . . , t c g u ri i d e b o tn d v i p \i "h"ii.id," " ta
pxrrr.. ce ri c lar . a
" i e;;;i
a u tori
s i dsL p rd r-u i Sru i r d e e p i L e pri ri . Ld r.easra ut_
;i .;;;,,
i r,.sD e,.l i vi f,l .
;i;le';",,"
::,m*::
C\] Jeicrmi^a "labor:rea de noi sisteme compor{amen-
r rrrd .'!te g of ip de Lol-a \i , a u fu s l c v i d e n !i u j .i l 2
tJ.rori sem,ri l i _ Li. i. t"-"""'iii.'ie inaiviauautatitespe''ticc si s' lurrnFaz;
. er . m F d c p i l e p ri ,:to r S _ a a j In . l a con.t rTi r .i
daro "ur". rot ma per'o,ralc PpntrJ a ave:r viziLrnea^omDrera
rlld p re /F nl, , ae\ t nr tr.to r' i n s , ri s In tr_ o i nLmi ra oroD urti e "n-oortr-.ni" -i*i,,]"'r",i" in con\rderarie nLrrumai LcbnurilF
i,L*i""-iiii:ii
ridsrosr',ur de\encd .er, :n Tsoo din ..,,""t. ";;;;;;i
i;;i,.iii" ""
.nti ]" o.L" l neni ot" . d ar si ccl, e j"lr lect uslF, m olivalr or al_I I Fcr r \ e ) r
asemdF'rr'iaro .rr ,ost f;rur. de s pri\3r: cl a L!rmaril sr sur- rol i i i o-al e. :n .vol u {ia st adiala m ot i! a\ ior al- aI ecliv' r u loc- dcpr J-
prindi- clementete comune in sindromnt cu incir L; lur a valor r ca I n car P
.1 ;;G;.,;iri;" sari p, rmarentF spr e o m ol'var ic
schizofrenie, utilizind metodele metrice srafic
Thea-Lewinson r. Dar Si infr-un caz
Ei
fi stai;stice
in athrl
elaborate de
*_
J':l'"]:.
i:hr.l.l:r:liil,,li,,':l;l'l::;1"::lll:':'.'l;i
7cr\a.' r, pri\irF ld .-rrirJdinHd dirBnozei prtn ".,oi=""p";-e_
ps rr."opoJr,ye ld a.ellir se p.odu. mod,tirdri, f(lJti\ . U"J"Ji
irL(vent fll,*;ll,l "iHi::iI
"a';:;:::i,Ii"'llif:l'"'i'l;.n[t'::".,
dre grol|lr-r,I I n ILrncLiedc star,d d..szinararcla rn
m"ment dat. .;,;;l;; a Aceste capaciLari\e diver"ilici o'
Llc d.!pol iir r.ihi.d, dp masLrr;irairrdr,i ln vir"ta si acumuldrii de noi ruroqtinle. rn 'are
""mi,..t.'r'.iritu'
cum s+ | ,,dihn L eLc*SJ.nLr"rdd ul obosotiisau s rrmenriuldr, uc fetul
Lr:r;m ,a $i rivet,rt a" i,jirrii.., ed o imporianle majora D?".nlty
.ir_ ' ),ppri.nl" D.r'onala are 5i
a dFDrirdcritor erJ u mororii Si riv.Iut rLtrxral "i real z.rea o..stur de,'iderateesl" nFvo;p.printrc altale' dP Inle-
d, \ror.\irriu, poL Llcrrta p^,Fr.crarnr. l- rdpt, ceca
nrll ri al. ;rrIi: m,.Jui.("
Lu(naj rrFsrp mo_ eriratca limhaiulL!i. de jrlatLrared I ulbur;rj lor grafo-Iexice'"
-e orod,r in r,.uurarilo p.it i"" :" ,r"._ cp donh;,1^ reb:lnLrite ale ar la
cesulLri flrllura racrrr-
,its d, ra,.torii m-nriuna,i mri ,u.,i .t" IFr"p,cti!e
LlenolErFlrlid dintr,. iFr,uraijtitc
!i scrr5.
"\,tr;i. L;iii ^..p",;,", " ;,:il:"; r;
lind reiari.rr.ei. (Lr mcdiul inconjurdtor'
*oi,,oJl,!#.1?i3:[is
'". pro.c\rl rcrapiei r., Lperbror;i. rrFuLie
lrdt] i.. .o.siLlpralie """"ia",iir.
nevezitorilor in braille, vom constara r.::::i::l
rordr'rdtealdcr,,rjluf .are por Ll.zorganill per.onalir-teJ, ., r: ;l i; brarllenu este atii dc personalti in ee-
"di,:i aiil i; J;;;;.
cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea
palulobiP..il 5i..i fdr. sinl .erLndari
psiho_
ni care du. la modificari. rl* l'' :.'it *"il:lfl:'i#l:"i'.Jl?lli"o::::l:il
-i.i.i,riiror
:'::rii
m,' pulin grave. de Iipul .eloj- din p.ihopalo.ngiamarsinaia. Asd i"ai"ii dc personalitat' cum sint: disclrr'iuncr'
:af. rp.uDArarearre/r. c sa \'ilezc. in FBdlam6.rfd,."r,erarea rri_ "i" in.linalia Si djreclia lor. tra:Pelegralemeror_tr
forma crajemelor.
trr;r;lor,le. limLaj )i inta rrdrc" htrrLt:,
^umar
a( ter \ /uar. ,rpa pFc,L",,i\'a
acr.rldte si del!u tared pshi.d rrmon,ua.a.
ap riior de p, r\on,ti.arc.
-.ial:z;r.:. i1t-drdr:i
NI.roLlelcsi Dro.e_
jn ;i ili:ii.liillefffixl'il:,if"i;;','i'I'l
:1€::-t,':,i-'t'
:",:":
E, Psi h o l o g i o l ttsi e to r , Bu cu "l tt' Dd
1$ciricp!. U , Ve r za ,
rC i ta i dup! A t hanas i u , A., Op ..tt. Did,, 5i Ped., 1981.

218 2(9
 tare. tdtieabilitaLc,timiditate. spiril asculit, st6pinjre^de sinc'. vo-
inti:ldLt, re?isteniasc6Tuta(la presiunemic;) elc l' ar'r rr^nurc

**$**$ffi
irst;uctivi-edLrcativi,'d \i cei ai 'un-

$-*$$l:$s+#s#**wii;
l.'iri in
ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta, la un moment 'iat'
",nria".alii'factorii
calitatea scrisulLri. in general.
n"'"""r** res.rlilo"r loAico-Prarrati'dleli cdliratea'on{inut'rlLri
(cll'L s(risc -.nr Lrn itnici'r al ri\FlJl ri de 'lPz\ollare'psihi'; Jl
srrdrf;'i .Jlrura, al po":biliUtil, r dc m' morarp si pasrrarc al
""
itiienr"' sirairli 5i' ;magi.alici al 'Larrlor emo\iunal-al"'tite i
.rorirari"nal', al ,dpa.iuiii o.,oncertrare d atcntici c1'. (drP rc-
-evotutia
fle.tn, in ultine insianF, $i dczvoltarea personalita i Mai
." acest rjpbrt, dealtfel Ei citirea,- suferi
""t ""il"tcu, "u
c; jn e.a-
moLliti.rri impurLdnt'.cie cdre trcoLrie rp lina 'onL atit
"nl-a
tu,rea per.oni,itatii -.riptorulLri.(it si ir alalizd progre\elor rcali-
/dtF in planLl grat.' l"xi.. ;n spF'ial ri aL ( mDol-ramentulLri ,\'r-
bal. rn ser^ral. Uoditicdri asFm;nitoar. "e p'Jt prudr'r \r oaro-
rit; !irs'ielor. mai ales dd.5 ne refFrim lJ 'ele de rFgre'e ('n'l

+*g,l'i;,'m g:1. j*
,.:r
l:,'-:,", iiil;
intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pun am-
prenta pe comportamentul grafo_ler.ic
' i" i""ltele".u ac€stui c;pitol, tin€m si mentionam credinla
noaitra cl arg.rmentele adusi in favoaiea relali€i dintre scris-citit
ii *."r""ri,""t" .rc"aza o v:ziun^ complFLt dsLrprdlimbbjL'lrri
ca
nro,os dinamic. L( val.nlF mLrlLipll. i. persondl:trte $r cFmrrrrrarn

*fii**.ffi*ffi
inler'or -
maiorc jn ^ompoflJmcntul Jman Gcrerd limbajului se
aiti.""nra "u eiolJlid persoralir,rii 5i cu reglaiul corrportdmPnlu
(n
Li uctar; cu lmnJormarpa lor in modelp actiro 1i,o^:li'ntF.
factori cte anticipali€ in elaboratea viitoarclor comportamente ir
dezvoltarea structuriior de personalitate.

.*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi
**ffa*$6***
220
 valor'i(1' 'l tr'r'rln'rr!
tru formarea respectuloi fate dc calititile

:ll,l:iir;"'']'
J:.""J
:iif ^lit":',Jii[.r)i[ll'lr,il,llr
#iT'dij, ri
ftfrii#!'Sji:""Tii"lifui:i"';*r
IN LOC DFJ CONCLUZI
i:ff."ll$trdd$."
*i.:'''":
Aflindu-ne la slilqitul acestei l,ucreri, incercim un dublu sen
timent: pe de o parte, satisfaqia unui lucru implinit, iar pe do
alt6 parle, inc€rtitudinea cu privire la modul cum va fi primitri
ilfl"::l]il";*i:,ii"i*i,#'lilii#,i
Si apreciate dc cdtle cititor aceasti carte. Satisfaciia noastre va fi
cu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJ
intereseze qi se-i fie utile in activitat€a de t€mPie recup€ratorio a
h:ndjcapalilor de limbaj. StrAdania noastd, de a Fezenta un ta-
blou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accs-
tora in p1anul activitdtii Ei pemonalit;tii individului, sperim sd fie
apRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate- Apoi trc-
**r**sLrt##r
tffi
buie avut in vederc ce o asemenea analza care si vizeze, in egali
misurd, toate laturile scrjs-cititLrlui, incepind cu achizilia 9i for-
marea deprinderilor, trecind prin simptomatologia Fi etiologia tul-
buldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor l€opedice $i la
modul cum sint traite acestea pe planul personalitStii in dezvolta-
ili$f'i 6s*:iifl;i:
rea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelor

':rffi
umane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitate
mondiald, iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea de
mrrlt dcscoperit.
Este, in ultime instan!6, o doleantd a fiecdrui autor de a i se
aprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raporta
contdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv, la necesitat€a
practic-actionale, vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru
:'l+L'irYJ*"'.:;ffi
-rfi:$g[:li'ffilmrw it${,;,.
gi:i::',.}{:"1''"#l,irlT]T*'*n
creerea condiliiior celor mei fal'orabile, qi mai optime alc dezvol-

f,fillffiru'ti**tru
tdrii armonioase a fjjnt3i umane.
A.ea\ld .arlc se vred un omrLifl in.hirat activitalii Lrmanedc
transmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei, dar $i de cunoa$-
tere si receptare a acestor iniormalii. Este a$adar un prinos adus
scris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea, probabil, nu ar fi
lost atit dc umand. Este, in acelasi timp, o pledoade pcntru corec-
titudinea scris-cititului, pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen- x"i.*,si1?ii;:'"
:,'{it*lit*':ff }ill"lJ:ii"il"
222
::23
 tiiii, dezvoliarea $i evolutia sa psihica. Dacd a rczultat c ctlrit.rl,
ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r,
mod n€gativ formarea abiliteulor grafice, trcbuie sA reounoltj,.,j
ce. qi diiicl.rltntile act!tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr,rtjtrt ,
subiectului, chiar daca ar $i sa luim in considera.lienumai rflrf
lor in ptan jnt€m, in care tensiunea emotionala ;rea6 detcfrri! |
Jie o relinere, o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt,
logoreic, o extinder€ verbale lerd si aibe un continllt adccvatr tr
sigur, aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(, l REZUMAT
numi epifenomene !i care nu sint specifice cateborici dislc\()-,ti,
grafiei; greseli ocazionale se pot ma;ifesta Si ta indivizii cu o (t(,r
voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator. C()nr
pFhensiunea LimbaiulLricsle u.r indicdtor, djn a.esr pr,r .r d, \,.
dere. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iLl.it.r.
dar si dupj.rpacliih generale pe care le provoacd.Aladar. :r, e\ ,
ruarFa raprelorde limbaj se are in \Fdcfe arir lar rrd clpre\i\a. I, HTtl';;*:,Iii+inq[th*
jr
*F",:?#:'i,i:*;h:"*-i,"#$
manifestare, cit Ei cea impresivi, de modificarc. proceiul norrnal
.st- dcosebrtde compley duce lotdeaunala prog.rFr.la oezvnlrdr,.
uezvoliarpa Dflve5tetoale "i palipretF
a^tivita(ii psihice s^ expr::n
m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu "i
inferior
spre unul superior. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_
tarea onto€enetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihicc

#**$ffitr'***i
ale tinerllhi
Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajul
poate dF\eri o lortb mobilizatoar. cp pune in m,S;arc enereiile
audirorului. mod,ti.a Lr nnrtintple r, rransformi fersonatiraiite.
Lr\eaDm,de acFmenea,ca t.ccarp oersoan; r,rrbieite- rolLll deosebii
de imporlanr si de aLliv ai limbajului in dezvolrareaacriviLirii psi_
hice. De aici neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt;
factorii €ducaIvi $i .ultuj-ali, in dirp4ia cu]tjverii frumuse\ii 1im_
"l:":.,',;
i",',;e,J:"&''#.T#"H',;
,.f,l,:'l'.lisli."i;;"8
bajuiui..a cre;rii resoecl.utuifara de corecrjtudineari boealia vor_
b'rii,a dezvollarii abililalilor \erbalF, care sb permira erpr:marea
Si proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. Acest
lucru este pe deplin posibil, date diind suptilitatea rnbajului si su- ['l'iii".*i'r**[iti'sil{[i]
;5
ple(e,asa la intluenkte educarivc S€(utul rostru, n-Lmii
revolutiei teh-nico-$tiin!iljce. va gdsi - probabil
9i sicotut
mai mulr limp
pentru.oezlottaFd la_toli oamenli. incepind cu copilaria rimpufie
sr rennrnrrd.u vtrstple inainiatF. a unei adevaratearte in minui- il*{*$Nfl$;!"tlt5;g:
hii,**t$**r
rea limbajului, ca factor dinamizator al conturdrii tot mai preg-
nante a personalite$i umane. i:', *r.ns#.ri:1,ffi'
" r'"':'"{i,f
+;nfl i'$'.",il.1i":'3
i:!i:[ffil:t
225
 Dintre arFiLi facrori, mdi ;mporranli sini cp; carc se reJerii la (t,..,
volaareapsihic; generala.$i in primul rind la dcrvolrarea jnt,,l,,
Irltur. dezvultdrcamutri^a generala a kinestezieimiinii, in \rr.
$i
(rdl. nrlolul achiriliilor verbale $i calirarea condJirFi \.rrbale. m.ri
\alia pcntr.r arli\iicLca respt'li\a si intere.ui \ubie.tLrlLi o, ,
Insulj (it mai bire $i mai IepedF noite achizilii etc. ToLi ra,.,.
..
mcnrronatj lar partc din categoriasubicctjvjtarii,idr cei carF .rIi
\erc metodotogiaprcdari; (unoirinlclor neces.rre maicsrrid I
.alorulur,dF d lurma- trdsaluri emo(ionaFalF.l i\ eli pozilivp, e,t
ca sr.mut.7o pro.csele rognjt;\F al. cub:e.rului mcIit..
ca $i alir jdinil,.
e\dtLrdrr\c5i ri\ctr.i de exigan\a in rdporr do acriviratea dest., I
rau lrn de catcguria[a^toritur ooip,ti\I. Se disring. rotodati, e1ilr
cu (drd(ter S.nFrrl aL:i penrru irsr$irea scris-ciritulLriir atb_recrr
(oDr$nurll.c . li pentru sjstemul Bra:llc, specific
na\bzblorilor.Ei,,_
pele respccli\e raporrar.5i ta \ir.ta indiv dulLi .u carp o.dzi.
"inr

ffi
se.suoIn.az.,rr crin DUnctde vedcre psihic tizi(. copitul de
e:te apl ptsrlnr desJaturarea.in b.rn" condilii, $i d d,i
a ,.ri\it;Lii er1i,-
rcxrcc. t_srprem"r.abit ca dcr:viraler grafo_tcxic; sc sUbnrdoneaza_
in loare planxri e. a.ri\iratii ir retcdiui: din acesl prr(t ;;'i.".'
.rere.,pla.uritc inletccrJlui ,upit.rlti \inr
"uslinLr^ dc o inrensj,
l:,-::.lY-|" 9., osriliei :n. carF pcrLnpli e. raprc/ef tbritc. sindir-d,
imagrna a er.. de\in mai bogareEi mdi organi/atc, ldciljt.nd
act I
a .,rorri.leror \i ierarhiza.ca acesrorad,pd .rir+rii
::Jl::*,*
Capitolr.rl al III*Iea este destinat teminologiei, etiologiei tulburi_
ril^r s ris-cirilului-si tracar'i (3drulLri , once-pLual rI ir.rrt*,1"ii"ii
orsre\^-d.sgrai,.. 5e porn^ile dF la ideeaca in lireraLrrradF specia_
rrrdtc. iL'lburirile la{o-gratice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori
(rrLr.'rLrrdrr tJn.lronali. Dshojogi(:. p-dagogici ); (hjar Lu caracL,r
gi se in.Farcd gasirea unor (oordonatede incadrdrp
a rurourar'tor resFect.vejn sistemul psihic uman
per\onat'ta(ii, in spccjat. Ia diliculralile create dc $i in subsi"temul
comple\itatea
irmoal.. ltleralura dp spe.ialjtate vchiculead rLr o plur€lilata
rPfmFnrp.rlru descmnaraatulblrarilor grafo_leiire, de
;e dc o Dafre.
iar pc de atla parte. eriologiaesrc arit di variar. incil i" .;"i;;ij
jlf.!rr, est: qeu de preciTat.Ln pun(L nou adus jn dis.ulic se re_
t: €lrJcrL'ra p.ihologica a- unor faclori care, prir rragilirdFa
lira-, orgdnj"4re.ori
:'^.:,_9::-l9l uror
oFrcrrorarca .nedezvoltaresi maturizare. ca-ii prin
tun(\ii psihice, por provoca difj^uttbii in ior;d_
rca deprrrdcrilor de scris_citit sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_
in vedere .e lin de normalitatea $rso.nc;,
-aspectele
crt si ccle care se incadreazr; in psihop,atologiamarginal; (li mar;r
226
 ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl,
tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,.
psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(.
ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,.
impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrl
la cumponentelecondui[ei ]exjco-grafice.Se co.sidera (a tJIt),rr.,
rjlF scrjs-cilitului lrebuip legaLe.in mod nemjjtocit. ctc pFrcnrdlirI
tea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr.
a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,i
psihice aflati in stare critice- NESUME
Modxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il
scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,,
sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direch I r ait P un pr oblam ' dir f ile ( l LUm plexe i les
LF pre.Fnt l ra\ail
dinlrF \orbirca orala )i scrisS.pc de o parle. iar pe de alta parl.., r lTi'ii:
,r.i,r,r!'a"1..'ii,*-rc,,urFer,rcu
tulburbrile \orbirii pot de\eni cauze atp distexo-disqraJjei.
Cdpirolul al Vllca e"te con.a^rarrcrdpiei rulburar-ilorscris-.jtitu_
rectement le probldme, ces troubles so
;;;i:iit;;;
"1';,ii, Ji'l;:""?::
q
de rlF.r:tLrrFlerlurc cr avec la rolarior dvnamiquc ''
Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne- orale a iexprcssion ecrite ll sdsit en lait d'un
il li";;.;..i";
\oia "lrine.nre dc re.uperare si inregrareso.io-profosionalda han.
d'.apa!rlor dc limbaj. Metodelesi procedcelepentru corectareadi". l*";,f 'n*;':"::'"ii::"X"sfl ';iJi:;,'Ji\r"li":."H;.
$afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro- i:ir,i i-","r".."'p.". avoii corrlgd bien d;s cas de rroublesde lan-
..de.,.u cJraclpr g.neraL.i mprode.i pro,pde; q"i tran'parait lout au rong d'e l'ouvra€e'
logoDedic.Dar ir apti(ar.a tor LrebLriF "u "aracrer s;";iri"
ca \e rina -'r^;;,
.-i..t""";
unc In_
seamadc u spcjH
dp fa.luri..prinrr. carp I simotomdrotogia.; diaCnosricutdiferen!iat. ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutentpart
et aei Concttilons; chaqlle ch-apitt€ Iait la non
natura eli'JiL'gi.i. nivelul dez\oltbrii irsihi(e. virsra logoparulLr.. t."a"J."
tr:irea acesrurdrn planul persunaltatii ii altcte.
Ullimul capirul. al VTI-tea. turo deslindI anali/pi reialiei dirirp :::*;:*'"""h*'.ff Ti*llti*1lff Tf "''l,li.lf'el":?"3e.!"i":
langage
;;;df;;. dc findivldu rapport6es ar'rx acquisitions
vfls-cilit si pprso4alitate.Scrisul esic o manilecrare -dl
a lrasaturilor
de.p.r.oaatirate ii dereglajea_ glatismului este rr5itU. in mod \pe_
c'1,c, d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.ris_citit personalitare x.qm"l,:;.* fllq:i.]ff'$:;,lJi":i".:i3'it:"i;'"?f ":1i
qul s eraonssenr
.rpea,,a o viTiune complexa asupra limbajului, cd proies $i ndpliF;" puur aulant, !'u lFs rr.aLionslras fories
cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatFii semnifica\ii maiore in com_
dinamic. ."i*-r'"-i' rrc eL la lFcture a I momenLde lcur acqui\ilio'r'
\ur
portamFntul Lman. limbajLr'ui se intcrcondirioneaza,c.r L" prPmie hapiire plrta sur la(quisitior dt langagFft
.\'olulia personalirer;i .cFre,,a pdf raFporL d r\ aLrres lo"lio's pc)'hrqJds ul' r'-
.i .Lr regtajut (omporramrnrat, ajungind ta 5or. "\nlu||or
modele activc ti (o.$tient (are se e{prima in plan actional. r"".q"" a occasion combien fortes sont les diff6rences indi-
se rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in ".tt! I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6penclent
r.icluelles aans
"!u.Tarea
cl|('enla r.rapiej togopediceqi in formarea unui .limar de rultivare a. .".t"-"'t. rte.rr, .le linrFgrit; d" analy'"Jrs de mdmc
a cor€'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii. "h",'""
oi" J.r les proorPs i la \ie d' chaqLr'
'u,lurulLr-rre
"oiai,i".r
ii'aiviau. n ,-t" son 6voluton, tre langagc d6pend des autres fonc-
iion= p.l.nlqu". et vicc-\crsa. tandis qJe les progr'c dan'.une di-
rection slimul.,]t i acl,i'iite pcychjquedans son ensemble Levolu-
tion linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marquee par
des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiquent un
progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 mentalement

229
 ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li .
continue, marqu6c par des moments d'ar$t, voire de rccul.
I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , r i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'iltih
objectif, responsablesde l'acqr.dsihon des m€canismes de I'dclitrr,,
lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conr
mandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I, Hi:x",r.ra$ixixfi:ijl!d};T[ii"$$silisif
qu.on
ainsi
ir,ir]i,
qlll,;:,
I'dvolution mentale, le developpcment mot€ur g6n6ral et c€llri (1,, e.esr
i,-.nra.,*. "o**. :fl.JygfJi. l]il:,j::l
Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Ll
qualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)- .*iEl i,rl:n*n'iiu';i*:}i.
:',t;,T.r mll:;r;'rr l;;
t€ret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux
616ments.Tous ccs facteurs reldvent de la subjectivit6 de I'individu,
tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD. m6
thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climar
emotionnel-affectif a m6me de stimller les processus coenjtifs du
'.tt="r:,g;Hq''#fg-h
ift,
sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu
, Aard aLr.(d, 1:ritFs dFploy,ies Cerl.aineseraper d acqr "i,ion cor
communes tant a l'6c.iture-lecture normale (€n noir et blanc) qlr'au
systdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces €tapes tiennent
compte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette oc #';l:i${i*}lliqt;i1i}$
jfi
r,'*I1*irii*r'r
casion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitds
grapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point de
vue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitds f##*i-' Ft
ru';;: il'$ ;r"'i"i;:
";'fg
grapho-lexiques sont subordonne€s A tous lcs niveaux aux aciivi-
tds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prend :l*h\:*';r*:;:.::'lll5" "' -
un furl appLri \rrr lc devcloppemenl des a.li\ir-s c,,Rnili\es o I
ppr.pDlrunr.rFDresenlotions. p.nse-. imag:ndrio,r,pr.. se'1richis\-nL
et s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances et l6ur
hiayarchisation dans l'6che1le des valleurs.
qft-t' fiI
:dti.:"'tii.
6#fu}5!:titi uJqu,
liir...",.o","er"*"n,'
Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des :lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'l

il'ffi:il,",t$+]t#..'l;#
troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6ma-
tique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre les ouwages so"-
cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }es
lacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques et

i$'il!3i,h:;+[g*${:$
meme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6s
d'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ral
et au sous-systdmede la peNonnalit€, tout sp6cialemcrt. Aux dif-
ficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoute
lli:"{i.f
le lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Ies
orvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6*
signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie est
ffi*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::ntin
tellement \.ari€e que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le tra-
vail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologique
de certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia-

230
rHli\ifrt$;r$:*5:*}i 2rl
 andlvsp se rappone a la disgraphieel a la di.jjexieclansIe., ,\ it"
d':oiUt(:menLdle.Chez le d. bitp mental. Iimagi d I mol n ,l,t .,r..,. taL;on --n," d-n :.reFf Ie l.rga;e.om're
pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rl ,1.-rrr"-' n."- - ,- J1n:mlo'," 1'\ 'r rrt:rl" rm 'li. 'r ' ' r' 'l
i; o;;;oi';ri,r'' q'ri m"r'1u- o Lrn Ln' hd rr r,.in l ,'- " "''
que, optique et kinesth€sique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r,
m";' h. m-:n. lr L.n, u 1at'5"t,, ' dp rron a\
tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,... Llrr l l'n r ""
le debilF menrdl. iilr'rirLrF-i\cturc apparait comme oisgoc:ieor, , Je la p^r.. .rl:te,Ia..^lp-S'Jgt
rit:o. .11116r' r,'. pf, q" p- rr 'nic pa_ , r' er dtr lroner" " '
(l.menls cnmD^sants:lc dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul .,.r.,
dans .a sL,(a-,ion : l.s ,lcmenrs qlri assJfenLta ;imullan,.ir J,.,.r '-i" i. q r 'i rprin r' d' r: p 'J d' l a r:on
";':;," i."'."if :r h.\c cur une nol,e opL:misle: pour..laulPur' "r'
lolal-meni Ll;faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLp ud . . .n.,,D"d
chdp:tfp. IaiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"s spic:dli5-s,! . , c. rr , ,;r"D,r..,\;,F erficienirrL ,r,, .r.r,,,.
voir, les particularit€s des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,. amb' an.c . rl l urP l l c qui oFr m r la lol *r*,,,
cas des maladies mentalcs. pour tirer ce probldme au clair, ont (,11. de 1" ..r l " rgdRc, d cm bellir lcJf expr t ssr or
' oi ;n' r
prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_
turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccp-
lron .i d. IF'rr"i .ons1a11d | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,.
sanrei up lJ (o.Llrire lc,\i,o-graphiq.Le.On a|rnrp l.id;e q re I,
rouOle. da 1,lcf:tLrrol..r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien,r ,
a la personnalit6 du malad€ de m6me qu,eltes doi!.eDt 6tre envisa
gilcs- en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6menl
par ie psychisme i l'6tat critique.
Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul,
1es dc I'c]|prcssion oral€ sont traduiies au [iveau de ]'€criture_lec-
lurFl il orp.,. egdlem.nr la Ij"te oc l"ur! conc,lqucnc, s "u" r'a.
quisilion Lle. mi,dni.ma grepho-le\iques.Or mel en e,;de-ce ta
relat on dire('e qui 1;, I express;o.,orale ai Ie\prc-sior e.ri.e p:
on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir
la cause des dislexics et des disgraphies.
_ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dc
l'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitie
car i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(ents
de r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandica-
pes de Ia parole. Les methodes et 1es proc€d€s porrr la conection
de la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: md-
lhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodps et proc;de- s;ecifiques;
]_alogop€die. L'application des uns et des autres exige lobservation
de tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et le
diagrunic oitrp'pnci!. ta ralure de teriologie, te niveau d_udeve-
ropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe.la mank.re personnFl.lF
dont te malade vit scs disfonctions
Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i la
relation qui s'6tablit enhe l'€criture-lecture et Ia Dersoru1alitd.L'6-
criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements gra-
phiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_

232
 clemcntos de estaqnacione incluso
rrollo dicconlinLo (on m'rchos

RESUMEN

El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(,.r,,

-los trastornos de la escritura-Iectura y
su terapia. para po(t,,r
m+s******'m
m*{'[+h$rfiq
Jundamentarlos mejor, €stos son relacionados co4 las adquisicior,..
de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t I
oml y el habla escrita. Es, en tiltima instancia, un cnsayo cte srl
lesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos,,
que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaion de ios rrir..
tornos del lenguaje sobresale de todo el trabajo.
en siete capitulos, un prcfacio y una conclusi{ir, 1.1

g$**$$+n-*
-libro
-Estructurado
analiza, en cada capitr.rlo, ademis det lroblema enr.rnciart|
por el titulo, Ios aspectos de 1a formaci6n y evotuci6n de tas {,,1
tr-ucturas psiquicas del individuo, en coffelaci6n con las adquisi.
.iones del lenguaje, en genexal, y de la esc turaJectura, e\pecial
mentc. Pri.cipalmonte, se ponc Fnfasis en el acto grefico, pero, t(,
niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjray
mitante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo, "r, las"o"",,

:T,+u$$ffi#il
::
r\rf.
rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades.
El primer.apitlrlo esta centrado en et desarolto del lenguaj,,
y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas. Con
estc motivo, se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcj
son muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil)
de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos anali
zadores, como tambi6n de las condiciones sociat-culturates en qrj(.

m**H.gt#$*
vive el indifiduo. Se pon-" de relieve -a ta vez- que el teneuij,,
se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis, r
los prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaait
psiquica en su conjunto. Hay un cariicter especifico en la evoluci(ir
.del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattos
calitativos y cantitati\.os que erpresan un progreso continuo, miflr
tras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_
'*i#iFidT'i*i'**#if.h
234
 Junde una pluralidad de tdrminos Dar
r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dcl d"i-
#riiliirr"+rT"i*,r#hrl:i*,*liii:,:-"',*yr1;i;:
n!e\u, prupuFlo r la dis,usion. sa rcf;.re a t, esirucrura
or:,ioi_
;iente v del modo de oreanizacion de toda ia estructura l)si(11r1(n'
ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la c;r'ti-
tura-lectura. En base a estas caracteristicas, los irastornos
(l(' lil
R,,a o. \-ar.u: td.rurp\. qu. por su fra€'tidad v dFoil or]]dr;irac:ur en
escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificas prro eL sisl'nr:l

ijilri,rij:irrl'"j,;l"ffii,jir
Brailip, p"ro roare.Fn IambiFn forma" pdr'.ida" , l€- lnILr'

;rt,,$ :*'*:*iiri*ir
presentes f:
ros aspeclos
rcierentesa ia nor-
.n el si,r-ma habilual. Ld tFfc.ra dirF..ia' rd or-lrir ;l
y cLisleriiacn la debjlidad mental En el de{iciente mental, la imag':r'
ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la interar:t tt'n
';:i%-lff:" de las'imaeenes acuiticas, 6pticas y kinest6sicas' Io qrLehace dificil
i;T:flxi:f
':'":'"'":"*
'iiT'?l'i::"I":h:;*::*:lg*",g;ii$.iit*1,l; la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la reprcsentr
ci6n onitaria, y no discontinua, en Ia escritura. Consecuentemento
el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil mental'
;:i"Ji';':.ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:;";".i,i'i,?".""i1"";.,".1!;.i!; e..incl:rloen clemFnl"s comDonFrte") s" crPa la impr.ion Llo

"J:i#l' :,*
i;*it:
"rtjrir\T?;.:ei:"',",|i,'j;::',n:r:; -J'
un .le.arrollo suLPsi\o-onsP.utiro del cual laltan los 'lementn\
cle simultaneidaal que confieren unidad a todo el proceso L-a ultima
clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la literatura
; 1".
;",y,
iJ":""?
*,:;::.lr,"Hjit,;;. 1",:.:l.h.,i;l
i,:ill.i.,,. cle especialirlad,e1 especifico de los trastornos de la escritura-lectura
cn lai enfenrnedadcspsiqr.Licas.Para clucidar este asrLnto,se toma
.
En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones
dc 1os tras- en consicleracion no ;61; la sitltaci6n de expresi6n de la lectura-
escritrira. sino tambi6n la de impresi6n, de recepcion ]. de correla
L,SJ:.,
"",'i J':fi ,:;.;,:::'"i
:"Tf;::ffi'"f"::l
:it" i:l"i*f:: ci6n cle la condlrcta gcneral a Ios componentes de la conducta 16xico-
r".,"
:"J;l".:"1:;":'::"1:1,t.3;:lj:";" . i,n;.r;";;';i;" lrdfi(a S^ e.r:n" q'r" lur lraslornns dP Ia e-.r'rrrrd-lccturadebcrr
i:. de man;ra oir..td a ld ppr-o"dliddLld^l cnfemro y I un-
j;rdl,
unl":l:r:;irrJiirir;:#ihi:ri;,,"",,:1.
r"olacn,nar=e
sialeraaloscomo formas de eripresi6n y pro,vccci6n del contenido de
la actividad, con toclas las modificaciones de la esfera psiquica que
s. halla en estado critico-

r!{.'ilr;si1};,;ii+};,'Xi"'*
,,"*i-i,l,+: El moclo cn qL. les oi'i,uilddc' d.l hd'nd ural rrd'pa'd a"la
escrit ra-lectura'y su efecto sobre la formaci6n de los hdbitos graJo
laxicos son analiiados en el quinto capitulo. Se subraya la rclaci6n

f1,{ir:i}i,{t$dnui*ilaqi*'*'j,;:$Tlf
1"".:i.i;
liI!"J":T l';'"';'i:i":,;.1i:1'
"i,i;.*. s-ffiadds
d orrosdes
clirecta entrc el habla oral 1: cscrita, por un lado, y por otro' el
h€rcho cle qLLolos trastornos dei habla pueden llegar a ser causas
de la dislexo clisgrafia.
El sexto capituto est.i dcstjnado a 1a Lerapia de los trastomos de
la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran impor-
::r'F,"-Tdifiii:ii{;q:f.""{"{.s:{'i:iiir":{:Ti:iif tancia. dada la ne<residadapftrmiante de recllperaci6n e intesmcion
socio-profesional de los deficientes dc lenguaj€ Los m[todos ,"- ]r)s

,)1!rffi;".,rl*[*;:":;i:r;",xx""::r;f; :,"ryiff procecLimientosde correcci6n de ta disgrafia y dislexia estin divi-

iictos en rlos cat€'gorias: m6todos y prccedimientos de carecter gc-
neral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenlc logo-
s|;:#j,[",'j:fl
cesos
J*::iI:::T*"."*'r.,."",l6i::;*;ir
sensoriares
au.ritivos,
orractivos,
;,.i"?,1:.1:,:ffi*i.t"1?.i:.".
p6dico. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una sene de
iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stico d;Ic-
rcncial. la indole de la etiologia,et nivel del desarrollopsjquico' ]a
236 237
edad del log6pata, el modo de vivir ios trastornos en el plano (1, 1,'
personalidad y otros.
El ult;mo capitulo, el septimo, estd destinado aI anrlisis rl1. l.'
relacictnentre la escntura-lectura y l,a personalidad. La cs.rilLr.,L ,_.
una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf.ul,
del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso.a. l,'
relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r,l
visi6n compleja sobre el lenguaje, como proceso dindmico, con vrr
lencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .Jr lil
condLLciahumana. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |l
evolr.rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll|
gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano
El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor
en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a la
formaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia be-
Ueza del lenguaje en todos los mie,rnbrosde la sociedad.
P E3IO.\'IE
Pa6r..)1a llocerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6.rcrle: rlpo6'1ei\rc
x.p)ul €r{ ri i qTel l ne n llilcbva u llx 'f cpant n. , qnt Bblt cf ieHut l 31nx
rl ap_vrxenxioH i x pacci\ lar p Bar cr ca ! ct st 3r c npl't o6pcf ellnt l I { R o6r a_
c I qTenqr 1r xtlcb\la, a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllolltcHlltrlit
r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. B xoHcqHov cqeTe 3'fo llo'
rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo.nacrb r'Ielc KorpaQnqecxfix
leiicrBxii, r;re .roronelnqec]{nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'o napy
rre,Iri peqr orpax cH Ha npoTr xer r xn uceii pa6or bl.
pi r6ora cocroHr r J3 ceNlI r . r aB, Bc'r yr t r r c, i! ] I or o cjloBa 3at . lio'
r(,r.e: d r.i .. nrr r, aBP. r . u! r f \ r u lpo6. le\ ir - ll. ' f o, 'Lr ol yne" r '
.i rrer ca\1o 3al JaB n e, r ccr eloBar r br acncI {r LI Q opl{xpoBaHr e l1 3BonI t )
rrflH ncxx{'{ecK[]i cfpi,r(1yp hr{,llur,,riryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n rpuo6_
rcre ufl \{n 8oo6ue n c xpno6pcr eHr lr \ r lr B ( ) 6nir Lcr fIir r cHt r r nucbila
a rracrH ocl n, A xqe r r r ' cr asnr cr B ocHot sHoll lr r r paQ nq€cKc) M: leu
liari lacrfa tI oltouellne Nloxlry rr|e,rl]ev 11nllrl, o\'t
c oi l rror' l cropoR rrl . I r llx o] I noBpeM cHHl'lNl vaaoelllie\ 1,c ] lpyr ou aic
l our,r, 10 rccrc;roBar lne or t salhlRr er lr pat sHoii\ clc . ) 6! : leiicr Blit
fl epR ar r' .,rrBlrcocpeaof oqeua sor ipyr np( J6r er \ {f ; r 3BI r r r 'I tpcliiI .
ci 3B oJror{ }rn B 3at sucu\ {ocr t tor , 1p- r r nx nclr xllqecr xx O ynI iqnn. I l
cDr3!r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3.rlI'Iqllt E pa3
B fi ' ,rnnpeqx qyB cl l iyr or ct . r qeHt ' cll, llbllo li 3r Br car liaK or clpyt ir ) pLI
!i epR ri oi icucrci \rrriI qe. r locr r r ocr faf
l iar ln3; lr opoB,r r K n or o6ulecr B€ll
no ri y.rr,' i ypnbrxycroBlr ii, t s xof opbr r llpoxut saer ur lAlr Bxay! M . ol( Jo
!| e\rci l H o orveLrae lcr , r lr o peqL pe3Bnsr er ca B r ecHoli e3ai'r {ocBt llr
c.tf)rrrr!1x ncrxnqccI r JnI t pyr r I {qnt NI rn'l I I p0] pecc B o: 't nov l': lllplLr . le
cl ri MyJrup" verBcr o llcllxuqecr ivr o lea'f e, nbHO cr r B ' r t enoil Llr l( -
.' rxrJ
rl cr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l,sBor r oulr 'r pe{r i pc6ir r Aa c ! ( op
r.l a,1hIrrv trTe,rl " l eliTo\ 1,xoTopat oTlI eqcHa hat lef f Beilnbl\ lI ] x lior l; l'
!.c f renrLLr\rI cra' ilia\ 1u, ct sxr lcTc. r lbcr Rylor ] I 11\ o {nr locTot lr Lo\ r npo
!pecce; ! y fa6i rrrir a c Hnr e. r r , r eKTyar r Hr , lM u. I r 'r cer icopnbr \ r r c. lolr l-
239
 r lt \ r i
D f irn e rr Ha 6 . lr c aaeT c t pa 3 B rru c c n e p e p b l B a rl l } l c 6oJhrrl nu ko.' ]rl ' ( r)aO qech l \ , ap) |I ! | ||I | ' "i r t ! r r liii' iir r lr "r 'l
cT BOnsre M eHr oB Cf ar r la q l l I]In J ' Ina a )K e c n e p n o a a M Hperpeccr. .ro.i -xo upor" o6p" ,r '
B
vroqH uTn. H oB bI^{ . u, lcI ( yct llll r r l! r llr (
lr I lr \ r ! l
Bo BT opoii r . r aB e o rrl e q a ro rc fi c y 6 l e K rl l Bl l b l e H o6l ,crl rl r!rr rt' r r lr r r r r r ' r r '*r l
qre t x xl i cr,Mn crpyri ry pbl HeKor r ) pr 'r xt lt r t t 't r '1t "t t t "
$ aEro p b r, c noc o6c T B y l{ )q re p a 3 Bu rn ro ]Ia B L th o B --toi n" ccnoi l llr r l || r I 'I ' L I |'||'I |
'n
. '
llar6o.'rec BexHbrNrrl u3 srxx $aliropoB tBJtlorcq re, (oropble [t enD oqH ocrl r ri c,ra 6of i opr auu: aullr l 'r 'lr ' "
car o Tcr o Sr 4er o nc lr x nr ie c (o ro p a 3 Bfi rl i t, a n p e x A e B cero yMrcucrl .i " .' u t" ' ,* " t13_3aHapt uer l ii neKolol) r ii{ r 1Lr r r 'LLrL r r lr i'r . r 'r r r n
lror o pa3!fiTlifl. o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt, oco6enllo xltHtcr. r!o;vr B U rB a b arp) r her r qt B dot \ at r pud '"' '' '''' ''i ' ''''' "
3nqe cIto ropa3B x ' r r s py lin , y p o BH t p c q e B b rxfi p n o 6 p ercH l l l i It 1i a' l cti 1l r;, ni l cl \ra .l u . apyLlell q 11e{( n'{o paQ r qeLh'l\
peqeBo ro xot s e; leHut ,nol J IBn p o B Knn a H H o i r ]l e tre ,rl b nocr! l ! nH ,| efefrl B uIv acl el bl ' x_p \ lelr lyuuPe dop\ I a ol\ r r
npa lyivolpcH" llollJll qhui llr ll\ 'l"i'Ll rt i ' I
c y66e ri ra l i r ar . r r y quc ny r 6 H c rp o M y y c Bo e H ri tuH oB Lrxpeqetsl ,txnpl r' u ,i -
^,-onr,r, Hanp vcp. noeBr eh e r chuiul I \ 'Lir i r r ir i
o6pei e u rft n r , i1. B c e ne p c ,ru c " q e H l n co a l i rc p h l o rHoctrct x K arero rei r n.rxor
' .o,l br'rdreicr r rii r 16"suvr pea<r sH" i x'<r lJrI p "
prrr1 cy6l,eKrnBrrocrlr, a ,l.e Qa(Topbr, Koropr'Ic xacanTct vero-lo,lornx * " pr" i " i r, rr: f)
r p en o )ta BaHlt Hc o6x o; iu l { b rx 3 i l a n i i n v a c fe p c T B x neaarofa B Qup- ,".inn..,^o..i i . ,.o/ros. .""
""i"il3l"J l ; ":;::,.i, l
: r ipo R r'fu no, r o, { r r e r uH i ( i v o u h o u J l o In ? Q .p e .rrrB rrLXqel r, nD " y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo !e,{TeJblloc]
"
3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare.ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa, ir
rJ. )h e e .o ollc I oq' r uc no B e re I.re | )p o B e . b rp .6 0 8 rre.l bl ocrx B nr_ *i';"; J,i;::ii il,"$'::i"":lJ";:i'{"'T:J
It3 lltx' q-fo
;rorIIenrn npoBoAfiMoii ;lcgTe.rrLrocTu, oTnocrrcr Ir xareropua o61rax-
] . x Bxh rr Qa x T opoB .O aHo Bp e Mc H H co e rl l M p a 3 " !n q a lorct 06r{l ]c aranbr
-tlll;:"lt""l:1,"#il
rtrv'riquii
ii-tprt"""'t
n ra)Ke norept fi.rlu coKpauleHue
aeqre.nrHocrseo.r6qc a 'rrcrrret' n cbiuoB qac,Hoc'fr'
'rerioropLlx
'-*ii;;ap;t .nn"" nu"nutnpv'n"" *":"1!i!"t1'
IIpoaBreHl,fl
B y cso cl l rrn qf er r r r u nx cb Ma ri a K B rre p H o -6 e !' ro M (T.e. o6hIqH oM) B a-
plaf i re , ra x n B B apua T e n o c n c re n e BP a fi J q , cneqsQuqH oM A Jfl oecn,r* " 4.'.."1?1t"ll..l'jlj"ji:1ii::ljr3:lx.ffii,H
napyi'e,,nri xii
rre3prrrxj(. aaHhl)le ,ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa;
rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca, qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixfl
qecKoii n Ou3nqeclioii Toqer. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi
;::"Tt?:THJ#:J;t".f
i ":ii;.,",".
X;91;,;91."i:1":l
;lerrre,'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex. uqeBuaHo. qro neKcHKorPa_ 1;ili'",""'J,.',,",,i:1"?J"'.1';'iTJ;:l:li"".;;;:
;;;,"";tt : cxcrrirQrrrreciian
ra xoroprix cqrrarorct c'rrc'rLvnrqrc
dlv r e ch . r reer e, r L, r oc r o n o l q H e H a Bo B c e ' ( n rd rra x )vc.scH H oi r._ ;;;;; .'ll:'l:ll
rTe.{brrocTir; c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe- r..d ts r',3Bn1nr'
.ri"r"i.'--r'..pnEu" R rRonhrur.n "'
6aHXa o n u par or c a Ha c t i !' rh n o ep a 3 Bn rfi e n o 3 H a H r t,3l ecrr B ocnput- ii.", np"""p, *1 lt::]!"
"'"''i",''',"
1Lie , n p e a c r aB r c Hur , M b [r].!e H u e ,B o o 6 p a )re H r{ err r.l . o6ofaqax)rcq i:,l""iiliill"TT"f:J't:::.
c oopul.rr!
opra rrfi sy r o' r c r ,o6. ! ef q a fl T a x s M o 6 p a 3 0 M a e i i c T Bue no rH ,| erptpo- 1,111;iii",l'if,i,:;"iil"T,fi":::i*ll'l','",(,,u,,oxo,K
aar f i l l 3 tIa{ t I I u f ix He p a p x l l 3 a u ]l n H a o c H o B a ItHuxpnTepl reB l { efi -
I JO CfH.
mll3fJ
:lr;:::ll*;l.i::' ::
' ;;.;;i * " ;;" ,' " H aA H c.{e[ cI qccJiI I enAI t cr paolI . lccXuc
[p e rb e f . r aB r r o. B ttttr H re p v h o ro l l l r' . ? rr]o ol ' r H op]i Jl el P ;
rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya'!IlHbrx paMoK np06"!eMa,rr!i]t "":l,l"d;x,.x;:ii:1i':'#"
;;;;il;;, i.n.opo'",."ounnpvo':f"J"if,l':'j";,J;:.JJ",
jlucieKcfin fi ,qHcrpaoun, llcxolHoti ToqKoii sB!'Itercq ror tpaK,, qro u""u tro"u.,rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap
r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH ;;:';;;;;;;';i"aa'.;ii, vopr!ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlrt'11:,.
cxoHqeHrplPoBaH
itr.'i"r"l. b',op"il aHa,rrrs lra cneqlQntieafic"lcricttn
or H ocq fcr K c ept u c T p y Il T y p H o -o y rIXq n o H a " !L H L0axropoB
lx , fi cIIxo_
Jornqecxltx. ne/iarorgqecK
. J anT.q fl o nL||K f i I ai] r
x Il Aaxe coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx ; '(c'
ro o Pl rl ra rN B (rl o q e H rtl trfi r l ' apyuel l t{ i B
;i:
;:xliil;:'
ilil'".irHhti$J":111".1iili,;J,1'#;":::B::
i ni cneur ia'l'! r or r q : i r ': { '
IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru ''" ' l l l te palype
K sarpvlxeuHqv, co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl, ao6aB,ltercr
n ror ilaxr, qro B 3Toii nureparype 6o'1bue, Hexe,rli B lpyroli rtre-
' otv,
;;3,11::
;:::r;l;"l;;ciucopxo,* T'liilll;i3""r,iJ;,:i'"
*;npoueccou: d:;"';i;l:;
c'lyxoBblx'o6otlsrel]'Hi'l'-'-.lt
par yp e , n o c B r uleHt oii H a p y rx e H u tM p e q n , c o a H o i i cTopoH bl ,ucIIoJb ru ocuouaui',r 3aRIrcrll'
iona i o o rpov lr oe x o, I uq e c rB o re p v ItH o B a rt 0 6 0 3l aqcl l rs rekctrK o- trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx ,.alecrBo
"ri-u"'*ni",
271
210
 oT t{r3 u cH Hor o onl, lT a n u u a n o T c l l o c o 6 a o fra n rr3 atl u! ct0 tJ(ri r tL I
rrqecri o u c T py K r y pH, q ro rre fl o c p c a c T B e H HS.U o re r rra npl rof)| f L. I n
B o 6 .!a crn r r r eHf if i ll nH c 6 M a . B c B e T e3 rfi x x a p a xr€pxcrrr\ r]i r )\rrL
f f ir q ,(rrr r - t r ! lc bv d n p o rB rrn )t.q B c n e u j tQ q c . r,rx I , , ! | | l , i , ( ( r l , 1 , ii ( r r ';r L l r 'L tl r L r rI r L ' I"
r i. e cHcre\ r r t bf r ii. lr , Io n o n s ,' rto fc ,l 4ro1,vj\ t,, L
Oo p v b r, n orul l ti ..j r,,,,,. LrL \i !r\ o rl I r I i I N r| | ' I f n I )i L l ' r' i LL ! r
ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre. TDerbe rraflpaB.le Ilc r\; '
c -crctr IHc r ehc ' f lt r i. t H c tp a 0 rfi n p x y !tc rBe H o i otcti ;.to.t :,,, rr rrr L rrr,rcLr r r.ilr Lnt r nllr ioclr r r
(,,i ,1 ) Bo. lnur lt 'r r llr r r ( ) Lr 'r rr L l) t i! r r lr r iLr r Lr L
c loBa v fc 0, r , t a He B c , f -r3 n l e i .ra Bl )tc ,., Ka i e q I tcl B o B ,j n.\.rI ,,1,i l .,ft' rc, '!
()tl yr ror r n or r ol Apyr r lpyr a' co3'r lr uiLt Lr
r 1) Lr r I i r L r r ' Li'
3aHn 6 rx ctr t y x ot s lt x , 3pr ,re !,rrrH Nl tx l { rl H e c l e 3 l rre c Kuxo6pa30B ,,r1o.(, ,, L.r!r,, | r' |
.iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.illoqenfic cjroBa B qTeUItc .]rL ; ,. ,,,,,' ,' ," ,,' ' ,'', '" \ r oae. r r , Rbr paxar cu\ nect B ; 1( , r r r t cr r r 'r ! | '
|
yBFo\ I 'o'r r ' r np+'
er o ca rrro e, Hepa3pbr BH o eR o c n p o n 3 Bc Ie H te B n f i cb\l c. fl 3,3a 3r0t.r) l l r. ' ., 1 , 4. r r ' u olr B! 'if 'Jhbf r '
.,,; , r "u6\ o r vu' r 'ion\ ir lr onJ "'t r "r r 'l
I' nHclvav ae6rr"'Ia
npe/tcraBrterca
npoqeccov, ' pcI I n sccx
llf91:::.*:"- pr3 ," i ;,;"', , ', t . ! ' r r oBr 'r , uer r 'AKvr br vpbl r t r pacor i'r
/'(c.'reirHLIMra cocraBHbre qacrr, a no3ToMy co3/,lac,fc, eneqar.!eilrc, ' ;, " ,;' ,1;;,
qro 9Tor npo{ecc nocreneHrrHli, noc.'re:loBare",tbHLrii, .r.r(roD ()r-)l l Lofana
B HeN{ ner 3,itc
\{errroB olHoBpeMerrrrocrn, npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh.fep iic
.rocrHocrH. ftaKoHeq, noclrejlHee HanpaB!,rcHre3arparrrBacr npo6licuv,
Ko-ro p yro\enbuie B c er o rr3 y q a e l !. i re p a T y p a D o c n eqna.,tbH ocTn:ci l c
I lrI Qn I{y n !py r r eir ir ji, r r e H rs n ri ri c h M a n p k n c rx x.rcckn)i
3r6oreB r
nurx. llre tsr,rrcacHrlr
3roii npo6,1eM6r
6i,:l yurenu ,," ,.,-,"ir; ;i;-
xpeccrBna9 cTopoHa q_retrnr t nficbMa,
Ho n nMrrpeccuBrrar, pertcn
TJ{BH a {,o rnouleHut o6q e ro n o B e l e n Il ' I x c o c ra BH E ]MqacTrM.reK cfi ,
]r or p € On q ec K oio noRe, t c H l l fi . C .o rra e ,fc r, ,tro H a p yU l enn, qrerrn, Ir
lIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IIenOCpeICTBeHHO C .rlUqHoC,Ihto6o",tbnolo II
paccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl acn
T.a.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9
B cTpyKrype nc{xlrvecrioii
crFepbI, Haxontueiict B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr.t.
Cn o co 6br nepeHoc a H a p y rx e H u fiy c rl o { p e q r B rtreH re n nl l cr,vo
r f ix B.i rrrr r r ueHa 0( ) pM x p o B a H n ere n c u Ko rp a o l l q e cK nx H aB bri (oBnpo
a H a.!H 3 u poB ar r rBr r f lr , r ot i | !l a B e _ 3 a e c b n o l q e p I{ n BaeTc9,c oIH oi r cTo-
l)oH6r, nenocpcrlc,rBennoc o,fHolxenre Mcx!y ycTnoii ]t nncbMcntlo]i
peqblo, a c trpyrori cTopoHl,l, Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7r crerr)
rif r q n ro r,l rc r ex c f ill n Ifi c rp a Q u rr.
l l l e cra q r . ' r r s a noc B rtJ l c H are p a n I' II rre p y l IIc IIIri i!rerrnq nrcL-
\I a; e i i n p u: laar c r oc o6o c 3 H a tl e n u erI3 -3 a o c T p o i i H eo6xonrr\{ ocrl lpc
l yf lep a q u u nr lq c I I apy[re H x t]trrl p e q u r l l x c o U ra,]bH o-npo0cccfi o,
rra,\r,Horo ufiTerprpoBaHfir. l,lerojlt ! r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifi
d II'ICrpaQrq Ae!'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML,r
obrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr,r, cne4rion,{rro rororrear{qc
c lire . fl p u q x npuM eE er r rJ H rra A o u v e r! B Bl tAy c e p n rc QaxTopoB : A 1r4)
QepeilqllpoBaHHue c!MiITovaTorrorxrc It AuarH03, nplrpojly 3THor'rorrrIl,
y poBcH! n c ux nqec K or o p a 3 BrT n r, Bo 3 p a c T !' ro ro n a Ta,ero nepexnB a-
IJII' B "iINqsOTI NJ]AHE T T,A.