Sunteți pe pagina 1din 4

O Miliaanele de celule existente in carpul

TIPURI DE CELULE uman adult sunt faarte variate din punct de


vedere a! farmei, marimii ~i structurii; acestea
depind de pazi~ia ~i ralul celulelar in carp.

dintr-un iaz este fonnata dintr-o singura


celula. Un vienni~or poate fi compus din mii
de celule, iar corpul uman are mai mult de 50
de milioane de celule.

Celulele corpului
Celulele organismelor animale (celulele
organismelor vegetale sunt diferite) prezinta o
membrana de plasma, in care se afla citoplas-
ma cu un aspect gelatinos ~i aproximativ 12
tipuri de organite.
Fiecare celula hepatica, sau hepatocita, are
un diametru de aproximativ 10-20de microni
(adica 0,01-0,02milimetri). Ea contine majori-
tatea tipurilor de organite ~i e responsabila cu
o serie de reactii chimice legate de hrana
digerata ~i toxine.
Hematiile, sau eritrocitele sunt mai neobi~-
nuite decit restul celulelor. (Numele a multe
tipuri de celule se termina in "cyte"; cytologia
este studiul celulelor, mai ales la microscop.)
Eritrocitele au forma unui disc biconcav ~i au o
grosime de numai doi microni, numarandu-se
printre cele mai mici celu1edin organism. Ele
contin organite specifice ~i au rolul de a
transporta oxigenul din singe.

Celule noi in locul celor vechi


in corpul omenesc exista o mare varietate de
celule. Celulele osoase (osteocite) au o fonna
stelata; celulele tinere secreta substanta
preosoasa, care apoi le inconjoara complet.
: Celulele cartilagioase (condi:ocite) genereaza
cartilagiile din mcheieturi. Celulele musculare,
sau fibrele musculare alcatuiesc mu~chiul.
Unele fibre musculare ating o lungime de 30
cm, dar sunt subtiri ca un fir de par. Alte
tipuri de celule alcatuiesc plaminii, mu~chiul
l cardiac, creierul ~i nervii.
De-a lungul vietii tipurile de celule nu se
Corpulfiinfelor umane,al veti observa ca sunt diferite ca forma ~i modifica, dar celulele se reinnoiesc tot timpul.
marime. Acela~i lucru este valabil ~i pentru Majoritatea celulelor au o durata de viata
animalelor ~i al plantelor este celule -dar diferentele sunt mult mai mari. limitata. O leucocita traie~te doar citeva ore
alciituit din celule. Aceste Celulele sunt de marimi diferite, au forme ~i atunci cind lupta impotriva germenilor, in
culori diferite. Cele mai multe dintre ele sunt
organisme de dimensiuni alcatuite dintr-o membrana, In care se afla o
reduse, reprezintii unitatea substanta gelatinoasa ~i numeroase particule
de dimensiuni mici, numite organite.
structuralii a corpului ~i sunt Dimensiunea, forma ~i organitele fiecarei
celule depind de rolul pe care acea celula II
riispunziitoare de toate are In functionarea organismului.
procesele fundamentale ale Nu numai oamenii, ci ~i animalele,
plantele ~i celalte organisme vii sunt alcatuite
organismului, ce asigurii din celule. Unele organisme sunt atat de mici,
continuitatea viefii. Incat sunt alcatuite dintr-o singura celula. De
fapt, celulula este cea mai mica unitate
componenta a organismelor vii. O amoeba
C OrpUl uman e alc:ltuit din unit:lti

structurale foarte mici, numite celule.


O Electromiografia colorata artificial a unei
Ele sunt mult mai mici decat firele de celule. Nucleul (albastru), implicat activ in
nisip ~i nu pot fi v:lzute decat cu ajutorul procesul de diviziune, con~ine cromozomi
microscopului. (asociere de gene). Citoplasma e colorata in
Dac:l v:l uitati cu atentie la firele de nisip, galben ~i verde.

77
CELULA

STRUCTURA GENERALIZATA Diagrama de mai jos prezintil structura gene-


ralil a unei celule animale, ariltilnd multitudinea
A CELULEI ANIMALE STRUCTURA CELULEI
de forma*iuni pe care le poate con*ine o celulil.
reticul
endoplasmatic
vezicula ribozomi

flagel ~~ ,membrana plasmatica

..-,
..:..'.
-, '..
'- ,:, .
, '.. :

00.. ..-:
.o.ot:
..
:. ..

.~:..: ..:

::. ~..

..l...
--:: .-.,;-. .
.£:_;-~ ..:-..

). ,-
.:) ..:
."
.. >"~ ...
aparat Golgi , "
.-:..::_~~
" . centrozom cromatin3 ..:;;
--. , ~.:'...""
... ~ reticul "".
microtubi .':;; ..
por in nucleu
~: endopla! ;matic membrana I
(neted) nucleara nucleol mitocondrie

timpul unei boli. Celulele din epiderma mai mare spre zone In care concentratia e Privit~ printr-un microscop normal
trniesc citeva luni, dupa care mor ~i pot fi mai mica. Pentru alte tipuri de molecule exis- membrana apare ca un contur subtire ~i
indepartate de pe suprafata corpului. t;1 In celula mecanisme speciale -asemana- intunecat in jurul celulei. Dar cu ajutorul
Hematiile trniesc in medie patru luni, dupa toare unor "pompe" sau "u~i" -care permit microscopului electronic pot fi v~zute lucruri
care imbatrinesc ~i i~i schimba forma; apoi intrarea sau ie~irea moleculelor In functie de de mii de ori mai mici. Astfel membrana va
sunt distruse ~i reciclate in splina ~i in ficat. nevoi. Acest prbces e denumit transport activ. ap~rea ca un mozaic, fiind alc~tuita din trei
ExisU atit de multe hematii in organism, incit
in fiecare secunda corpul trebuie sa mai
PINOCITOZA (INCORPORAREA UNOR LlCHIDE IN CELULA)
produca aproximativ doua milioane, pentru a
8
le inlocui pe cele care mor in mod natural. ~. .8 .~ 8 8 ~embrana
Spre deosebire de hematii, o parte din ~
8
celulele nervoase din creier au aceea~i virsta
. ~~ '
ca ~i noi.

Membrana celulari .
inveli~ul subtire al celulei este denumit ~ "J
f
membrana celulara sau membrana plasma-
~ ~
tica. Are o grosime de aproximativ 0,1 .,-'iJ
microni (a zecea parte din a mia parte dintr- ~
un milimetru) ~i de regula este flexibila, astfel
Incat celula l~i poate modifica forma.
""" celula \
~
Membrana de plasma este un Inveli~ trans- ,l--e
parent care Inconjoara celula; ea are permea- molecule in
pica urile sunt incar- ,\ j
~ par intr-a vacuala,' \
bilitate selectiva, permitand doar anumitor picaturi de in interiarul celulei , /
substante chimice sa patrunda In celula. lichid ~
Printre aceste substante se numara oxigenul, canale Praiec~ii asemanataare unar
care este absolut necesar vietii, substante degete, (pseudapade) Particula de hrana Ce/u/a inconjoara
FAGOCITOZA (DIGESTIA
nutritive neprelucrate, utile In procesul de e incarparata in mo/ecu/e/e substan.
functionare a celulei ~i substante necesare CELULELOR) p

artlcu
. 1 -

a d e fe/or aflate in pica.


~
pentru producerea energiei celulare -de turi de apa (stilnga
obicei zahar (glucoza). Membrana permite ~i ) ~~ """'\ , sus); acest fenomen
~e
eliminarea unor substante din celula, cum ar se nume~te pinocito-
fi dioxidul de carbon ~i alte produse reziduale Celui3 1 za. In timpu/ fagoci.
rezultate din procesele chimice ale celulei. tozei (stilnga) sunt
O parte din aceste molecule circula In mod digerate particu/e
natural dinspre zone In care concentratia lor e ~ mai mari de hrana.

~
reticul
straturi; stratul extern ~i cel intern sunt citoplasmei, apoi sunt separati ~i se grupeaza O Celula hepatica ma-
endoplasmatic
formate din lipide (substante chimice din nou in alta parte a celulei, ~i tot a~a.Toate I nucleu
rita de 8000 de ori.
asem~n~toaregrasimilor), iar cel din mijloc e procesele <i=himicedin organismul nostru au Nucleul, reticulul
alc~tuit dintr-un alt tip de molecule, proteine. nevoie de energie. Unele dintre cele mai im- I gr~nule de glicogen endoplasmatic ~i mi-
Mai ales in acest strat de proteine se afl~ portante organite sunt mitocondriile. Ele au o Granule
tocondriile sunt u~or de
"u~ile" ~i "pompele" care permit schimbul de fonrul alungita ~i prezinta o pliere a membra- lilizomale observat; de asemenea,
substante. nei interne sub forma unor creste. Majoritatea pot ti vazute granulele
in unele tipuri de celule membrana nu celulelor au cel putin cateva rnitocondrii. Ele
I Canaliculi

biliari
de glicogen, care
este neted~ ~i intins~, ci prezinta:cute numite ,
au rolul de a produce enegia celulara. depoziteaza glucoza.
microvili. Aceste cute asigura o suprafata mai
mare de absorbtie ~i eliminare a substantelor. Transferul de energie
Celulele din intestinul subtire prezint~ Centralele electrice transforma o forma de
rnicrovili foarte lungi, pentru a resorbi cat mai energie -carbuni, gaz metan sau energie
multe substante nutritive din hrana digerata:. solara -intr-o alta forma de energie mai u~or
in unele locuri membrana este cutata:adanc de utilizat, de obicei energie electrica. jn
in interiorul celulei, fermand reticulul acela~i mod, mitocondriile preiau diferitele
endoplasmatic. cantitati de glucoza, sau alte zaharuri, grasimi
~i alte substante bogate in energie care ajung
.O re,ea complexa in celula in urma digestiei. Cu ajutorul
In interiorul membranei se afl~ citoplasma, enzimelor oxidoreducatoare existente in
care umple spatiile dintre organite. Observata: membrana pliata, substantele preluate su.nt
prin,tr-un microscop cu putere de m~rire mic~, transformate in molecele de energie, ce sunt
citoplasma apare ca o sustant~ gelatinoas~ stocate ~i folosite pentru a acoperi necesarul
f~ra form~. Microscoapele modeme au aratat de enegie al celulei. Aceste molecule de
ins~ c~ citoplasma e traversata:de o retea enegie sunt ATP (adezina trifosfat).
imens~ ~i in pemanenta:schimbare, de tubi Ficare celula utilizeaza o anumita cantitate
~~
extrem de mici ~i de vini~oare, numiti de ATP dQar pentru a se mentine in viata,
,;~~
microtubi ~i microfilamente. Acestea dau pentru a fi sanatoasa~i bine organizata. Daca ,"'
, ,

celulei o form~ ~i o structura definit~, precum celula produce substante necesarein exterior,
grinzile ~i schelele unei noi constructii. Tubii sau transforma reziduurile in substante ~ .
~i filamentele fixeaz~ organitele ~i formeaz~ inofensive ce sunt eliminate, sau i~i modifica
forma, atunci are i1evoie de ~i mai multa
energie. O fibra musculara care-~i schimba in
permanenta forma, scurtandu-se cand
mu~chiul se contracta, poate avea sute de
mitocondrii, ce produc sute de molecule de
ATP in fiecare secunda.

Prelucrarea endoplasmatic nu prezint~ ribozomi ~i


Una dintre cele mai importante molecule datorita aspectului s~u e denumit RE neted;
prezente in organismele vii sunt proteinele. este implicat in producerea unui grup
Unele proteine formeaza parti structurale ale important de molecule, lipidele (acestea
celulei, cum ar fi stratul median al membranei. formeaz~ stratul interior ~i exterior al
Alte proteine formeaza o subgrupa importanta membranei celulare)
de substante chirnice, ce se gasescin celula - Unele proteine ~i lipide sunt consumate in
enzimele. procese interne ale celulei. Altele sunt
Enzimele sunt proteine cu o forma specia- "exportate" -trimise in afara celulei. De
laj exista sute de tipuri de enzime. Fiecare tip exemplu celulele .din organele digestive
controleaza viteza de desfa~urarea unei anu- (stomac, intestine, pancreas) produc enzime
mite reactii din celula. Prin intermediul tipu- digestive. Acestea actioneaz~ asupra hranei
rilor ~i cantitatii de enzime pe care le1>fuduce, ingerate ~i o descompun chimic in buc~tele
celula poate sa-~i controleze procesele destul de mici pentru a putea fi absorbite in
interne. Astfel, proteinele sunt pe de o parte corp. Enzimele digestive reprezinta proteine,
unelte ale celulei (enzimele), iar pe de alta produse de RE rugoase din aceste celule.
parte fac parte din structura de baza a celulei. De regul~, o celul~ care produce mai ales
proteine pentru "export" are numeroase RE
Proteinele rugoase. Celulele care produc cantitati mari
; Proteinele sunt alcatuite din formatiuni sferice de lipide sau de molecule ce contin lipide, au
prezente in citoplasma, numite ribozorni. mai multe RE netede.
~ Ace~tia pot fi grupati in citoplasma ~i atunci Unele proteine sunt invelite in membrane
sunt numiti poliribozomi, De cele mai multe subtiri, formand pachete de proteine, numite
O Sec~iune printr-o celula a pancreasului (ma- ori ribozomii se gasesc ata~ati reticulului vezicule. Acestea pot fi la randul lor grupate
rita de 10000 de ori). Este prezentata re~eaua endoplasmatic. ~i depozitate impreun~ cu alte vezicule in
reticulului endoplasmatic (cute adanci ale Proteinele sunt alcatuite din 20 de tipuri de apropierea nucleului, form3.nd aparatul Golgi
membranei plasmatice) intre~esuta in celula. particule costituente, foarte mici, numite (numit asfel in 1898, dup~ cel care l-a
aminoacizi. Ribozomii preiau din citoplasma descoperit -italianul Camillo Golgi)
canale prin care se poate deplasa continutul rezerve de aminoacizi ~i ii unesc in ordinea Pentru a sustine proceseleintracelulare,ve-
elulei. potrivita, pentru a forma diferite proteine; ziculele se deplaseaz~prin citoplasma acolo
Microtubii ~i microfilamentele sunt energia necesaraacestui proces este fumizata unde e nevoie de proteine. Aid veziculele se
responsabile ~i cu deplasarea celulei. Unele de moleculele de ATP. desfac sau se unesc cu o alta membraru1,
.tipuri de celule, cum ar fi leucocitele, .se Exista doua tipuri de reticul endoplas- eliberandu-~i continutul. Pentru a trimite pro-
deplaseaza lent prin corp, asemanator unor matic, sau RE. Unul care are ata~ati ribozomi teine in afara celulei, veziculele se deplasea~
moebe. Forta lor de rni~careestegenerata de ~i se nume~te RE rugos (din cauza faptului ca spre marginea celulei. Aici membrana sa se
un proces ce se desfa~oaraintr-un ritm rapid: privit la rnicroscop apare neregulat)j are rol in une~te cu membrana celulei, ca o pung~
icrotubii se grupeaza intr-o parte a prelucrarea proteinelor. Celalalt tip de reticul intoarsa pe dos. Proteinele din interior sunt

"70
CELULA

parti~,::!la de
O La suprafa1a
celulei, centrozomii
se prezinta sub
forma unor cili sau
flageli. Unii flageli au
rolul de a deplasa
celula dintr-o parte a
corpului in alta. De

spermatozoid e
cil re,ii trahe~i formata .~~ntr-un .
I pozi,ia flagel. ClllI prezen,1
Icentrozomului pe suprafa,a
I..n celula celulelor din trahee
indeparteaza
\ j\ i !,artic.ulele strai'}e

O Centrozomul (centrul celular) e o


t:.. J
J
I Inapo' spre gura.

Mai lung decat- un cil, flagelul pote fi ase-


forma,iune responsabil3 de diviziunea celulei. manat rnai degraba unui bici decat unui flf de
Microtubii, forma,i din tubi ~i mai mici, i~i fac par. De exemplu, serrnatozojzii prezinta flageli.
loc spre suprafa,a celulei. Sperrnatozoidul seamana cu un mormoloc,
coada fiind de fapt flagelul. Prin ~carea fla-
ului; ei f1Xeaz~microtubii ~i microfilamentele gelului sperrnatozoidul se deplaseaza.
atunci cind celula se divide -se imparte in
dou~. Un centrozom este format dintr-o Nucleul
coloan~ de nou~ microtubi, fiecare divizandu- in majoritatea celulelor cea rnai importanta ~i
se in trei tubi mai mici; dup~ diviziune ace~tia cea mai rnare organita este nucleul. Nucleul
formeaz~ un cilindru gol in interior. este invelit intr-o membrana dubla care
Centrozomii se reproduc singuri. Centro- prezinta gauri ~i goluri.
zomii noi produ~i se indreap~ spre suprafata Membrana :nucleului se afla in legaturn cu
celulei ~i genereaz~dou~ tipuri de prominente membrana RE ~i prin intenllediul acesteia cu
ale celulei. Una dintre ele este cilul, o structurn membrana celulei. in nuclell se gasesc. nucle-
asem~n~toareunui flr scurt de p~r. olii, care produc anumite P:lt1i ale ribozomilor.
Nucleul este centrul de control al celulei.
Aerul din plamani El coordoneaza ~i controleaza activitatea
Celulele ce c~ptu~escinteriorul c~ilor respi- celorlalte organite ~i pal1i ale celulei. Nucleul
astfel eliberate 1n sange sau 1n alte lichide din ratorii din pl~mani au un num~r mare de cili transmite instructiuni cu privire la ce proteine,
corp, prin intennediul clrora aiung la destinatie. pe suprafata lor. Prin mi~carea lor cilii inde- lipide sau alte molecule necesare vietii sa se
Importanta membranelor este relevata rnai p~rteaz~praful sau alte particule nocive care produca. Nucleul controleaza forma, marimea
ios prin intennediul altor dou~ organite, ar putea p~trunde in pl~mani; particulele sunt ~i activitatea celulei ~i durata ei de viata. Toate
lizozomii ~i lizozim peroxidaza. m~turate spre gat, protejandu-se astfel tesutul acestea sunt posibile deoarece nucleul
Anumite enzime au rolul de a separa pro- extrem de sensibil din interiorul pl~manilor . contine codul de baza al vietii -genele.
teinele In cadrul procesului de digestie sau de
distrugere a anumitor p~l1i din celul~, scoase
din uz. Imediat ce sunt produse, aceste enzi-
D;agrama prez;ntil pentru a elibera
me sunt 1mpachetateIn membrane lipidice,
numite lizozomi. jn acest fel este 1mpiedicat fluxul de energ;e. energie, ce este

contactul necontrolat cu proteinele celulei, Celulele plantelor stocata sub forma

aflate In citoplasm~. jn caz contrar aceste produc d;ox;d de deATP.


enzime "devoratoare de proteine" ar 1ncepe carbon, azot ~; energie
s~ digere celula din interior spre exterior. h;drogen pr;n .proteine solara
fotos;nteza.
Lizozomii sunt utilizati pentru digestia
coptrolata a anumitor substante din celul~. Acestea sunt
grupate ;n
.carbohidra,i
-dioxid de carbon I
Lizozomull~i gole~tecontinutul pe o particul~ .grasimi
de hran~ sau un gennen ce a p~truns 1n molecule de
celul~; gennenul sau respeciva particul~ sunt carboh;drat;,
practic distruse. De asemenealizozomii au un prote;ne ~; gras;m;,
dioxid de carbon
rol important In transportul enzimelor diges- care sunt apo;
tive 1n stomac ~i intestine. Lizozomii depozi- d;gerate de .azot
teaz~ enzimele ce sunt "exportate" din celul~. an;male ~; oamen;. '---=
Lizozim peroxidazele sunt organite respon- in celula moleculele
sabile de detoxifierea celulei. Ele neutralizeaz~ sunt descompuse
plant3
otrnvurile ~i drogurile care p~trund In celul~.
Dac~ alcoolul este l~sat s~ se acumuleze 1ntr-
o celul~, aceasta poate fi distrus~. Lizozim ~
peroxidazele p~streaz~ celula curat~ ~i o
combustibil
proteieaz~de actiunea drogurilor.
"de calitate

superioara"
Fire de par sau bici
Un alt tip important de organite este -celul3
centrozomul. De obicei Intr-o celul~ exista animal3 FLUXUL DE ENERGIE
doi centrozomi, situati In apropierea nucle-