Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

sunt absolute. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. B.C. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor. de natură să justifice o împărţire în cote egale. reclamanta B. primeşte de la părinţii săi. ceea ce constituie titlul sau de proprietate. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun. însă. astfel încât. la societatea comercială “X” S. necăsătorit. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. să facă sau să nu facă ceva.y/1993. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat.A. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . S. “Z” S..A. c. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. reprezentand economiile familiei.C. după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare. 3. rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. În replică . Rezolvaţi cererea de partaj. prin emiterea titlului de proprietate nr. necesită o serie de reparaţii urgente. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar.Rezolvati urmatoarele spete: 1. b)actiunile detinute de soţul ei. II. Cu referire la profit. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. 2. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S. Pentru efectuarea acestora. cu arătarea problemelor de drept. d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr. .Cu privire la teren. In fapt.A. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes.A. A. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei. însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale.M. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni. A. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. Cu aceşti bani. În octombrie 2001. el îşi cumpără o casă care. subiect pasiv. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei. Legea 31/1990. căsătorit. ce urmează a fi împărţite în mod egal. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. acţiunile fiind bun propriu. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea.000 lei unitatea). B. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege.A. el contractează de 5 . pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-.”Z” S. partenerul străin al lui A.pe cale de consecinta..

2005.filosof . iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri.n. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii. 4. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A.A. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total. şi editură. care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. o a doua ediţie a romanului menţionat. în luna decembrie fiind contactat de B. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. nici un alt împrumut. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa . un împrumut în valoare de 17 500 de lei. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001. patronul unei case de editură. încheiate între A. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A. La 25. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului.Acest raport este obligatoriu. La 23. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II. La scurt timp după publicare. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie.la Banca X.11. contractat de la B.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”.( Demogue. B. în valoare de 3 000 de lei.. de profesie analist sociologic. decedat în 1958. Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.06. Totodată. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr. ci în mod colectiv.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. decedat în 1928.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X.) nu mai este un drept relativ la o persoană. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C.. în baza unor contracte. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. este unicul succesor al lui X.8/1996) 5. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia.1996. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B.în puterea unei persoane. o societate de profil. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. iar A. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive. în vederea unei colaborări . să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915.

acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil.Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii. .domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă.Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare... în timp ce gândirea este însuşi omul.Totuşi. bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor. i se poate reproşa un anume egocentrism. el are un drept în patrimoniu... Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului ..El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine . din punct de vedere politic.Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate..Însă. însă prin publicare..Recht. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania).în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957). că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa.Prin acest mijloc.( M.Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut.Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate. pentru fiecare dintre aceste societăţi.. chiar dacă nu are nimic... căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare. se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive.d)”Patrimoniul este obiectul unui drept ..” ( Jean Carbonnier) 7 . cea mai intimă .Indată ce se naşte un copil.Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa. dreptul de autor. .Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană.Dezvoltându-se aceasta idee. un jurist belgian-M.” ( Henry si Leon Mazeaud. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani..Carbonnier ) h) “Multă vreme . publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde.Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu.Asupra acestei a treia teorii. ci de natura lucrului. nu este de negat. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă .Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele.” ( J. care.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat . Că acest sistem este abstract.. care-l claseazş printre drepturile intelectuale.Este însăşi esenţa dreptului de proprietate. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial.O dată publicarea realizată.Dreptul asupra patrimoniului ..a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta. îşi face opera cadou către societate. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport . iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres. prin esenţa lui este un drept de proprietate. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului.Planiol si G. Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă. Autorul devine proprietar din momentul creării. unul sau mai multe patrimonii comerciale.” (M... . care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ).. în fapt. Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă.. 3)teoria dreptului de proprietate . el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> .” (Aubry si Rau ) f) “.. s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală. el va avea.a realizat o reconstrucţie remarcabilă.. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.

p.44. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. drept care permite titularului să posede.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art. în putere proprie şi in interes propriu. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană. Bucureşti. 177-220. 1947. 8 . de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt .din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. V.4 .2) . corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. moştenirea legala (art.44 alin. adică o realitate socio-economică. p. 3. tratatele internaţionale la care Romania este parte. în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice.capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :.1). DREPTUL DE PROPRIETATE I.Bibliografie minimală: 1.Scurte precizari teoretice 1. Bucureşti. conform legii organice . intitulat”Dreptul de proprietate privata .Notiune. „Teoria generală a drepturilor reale”.Definiţia doctrinară.44 alin. Bîrsan. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri. să folosească şi să dispună de acel lucru.art. art.5 si art. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. 9-80.3 si alin.135 alin.” 2. Ed. 3. reciprocitatea.(1) -“proprietatea”. Drepturile reale principale”.desemnează atât dreptul de proprietate . prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). în limbajul obişnuit . în „Pandectele Române”.Codul civil defineşte însă proprietatea în art. însă în limitele determinate de lege. 1-28. dacă nu sinonime. 3.480 prin raportare la dreptul subiectiv . Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu. ALL Beck. care dă expresia aproprierii unui bun. G. Definiţia legala.135 alin. 2 teza a II-a).44 alin.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. „Drept civil. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.indiferent de titular (art.7). adică dreptul de proprietate.44).135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată.Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art.1.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă. respectiv un raport juridic. Luţescu. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente. C. cât şi obiectul acestui drept. 2. p.Reglementarea dreptului de proprietate. garantată şi ocrotită în mod egal de lege . deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. 2001. Stoica.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică. „Noţiunea juridică de patrimoniu”.

4.483 între fructele naturale(ex. fără consumarea sau alterarea substanţei lui.(I. 4. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea.I.1998).Of. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic. Legea nr. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.448/24.3.09. art.: păşunile.Of. un izvor de drept de sine stătător.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte. 4. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.Of.nr.1 alin. Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M.11.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”.01.-Subiectul activ este titularul dreptului. nr. are dreptul la proprietate.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari. 4.1/ 05. 4. 3.modificata si completata prin O.1998). obiect.Derivatele bunului sunt fructele şi productele.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun. .213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi.Legea nr.Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-.Of. Legea nr. Legea nr.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art.18/1991( M.2001 s.03. în M.Conţinutul.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei.Of.03.8/1996 privind drepturile de autor ( M.Ca orice raport juridic civil. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).75/14. nr.Of. 9 . privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi. de drept public sau privat.c)de a dispune de bun.1.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.254. prevede în Protocolul adiţional nr. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face.61/26.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.2.1998). civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale.Of.a.2..Of.Legea nr.o1.. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional.Presupune un contact direct cu bunul.nr.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin. prasila animalelor).1.10.nr. art.114/1996 a locuinţei(M. nr.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale.:recoltele ). conţinut. care implică şi posesia.nr. distingem între : -dispoziţia materială.135).G.544/1. nr.60/26.Codul civil distinge în art. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .Of).17 prevede că “orice persoană .112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M. nefiind deci.1996).50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.2001).3.2 si alin. nr.373. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.Closca.Structura dreptului de proprietate.Of. Legea nr. .21.1996. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.persoana fizică sau juridică. 3.nr ).

tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur. reclamantul arata ca in ziua de 28. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. la scurt timp dupa decesul tatalui sau. 1 10 .1965.Rezolvati urmatoarele spete: 1.este însă.istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. ca atare. In replica. întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau.. prescriptibil achizitiv.este imprescriptibil extinctiv.Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 . . trebuie respinsa in temeiul art. de la tatal sau.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util . 6. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile. însă nu absolut în sine.2. 5.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. .Clasificări ale dreptului de proprietate.3.. II.12. .1. . a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. prerogativele dreptului său .1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.1890 c. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare . .Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : .din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. In motivarea actiunii sale.conform ideologiei liberale individualiste . La 26. despărţit de domeniul eminent. 5.08. cu titlu de mostenire.civ. fără intervenţia altei persoane.politic : Codul civil . fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. cu următoarele consecinţe : .5.-dreptul de proprietate este un drept absolut.împărţit în domenium eminens si domenium utile.

el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat.b)Solutionati cererea reclamantului. In apararea lor. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr.10. In motivarea actuunii sale. nr.17/1994 : “Contractele de inchiriere. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B .A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit.05.I din Legea nr.35. A formuleaza actiune in justitie la 10. in M.I din legea 17/1994. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate.1995. Bucuresti. sector x. 2. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. sector x.7/1973. 1980 astfel incat invoca art.O. sustine A.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr.1988.78. Bucuresti. In fapt. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. decedat recent. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art.04. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. B se apara. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. 11 . Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X. la data incheierii contractului de inchiriere.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X.30/6 aprilie 1994. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului.. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut.situat in strada Sperantei nr.aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi.10. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. un scriitor celebru. la data de 10. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. publicandu-le in revista al carui patron este. in aceleasi conditii. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X.10. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993. indiferent de proprietar. in timp ce paratul. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte..nr 100/18.

La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens. necesitau a fi protejate..Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. In primavara anului 2001. vointa isi are existenta –sa. proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care. din punctul de vedere al nevoii. in sensul cel mai larg al cuvantului.. ca in ceva negat. nu este exact din punct de vedere strict tehnic.Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice. . Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea.Legiuitorul poate.. si care trbuie primit ca atare. Bucuresti. ca fiind mijloc.Hamangiu.. pozitia adevarata este insa ca.. c. artisica si industriala.folosire . care s-a transformat fara a pieri .08. B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala .Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut .In definitiv... I. Planiol.. cand se face din acesta factor prim. b.Rosetti-Balanescu. adica toate drepturile.” ( M. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. sub presiunea necesitatilor sociale. tot ce poate fi <al meu> ..Djuvara ) d)” A avea proprietate apare. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru.5. intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica .Intre A si B intervine la 12. negativa si infinita a vointei asupra lucrului.”( C..(G.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. tot ce este juridiceste obiect de apropriere. toate proprietatile pe care le avem. luare nemilocita in posesie .. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III. sector x.”(M. necesar si neinlaturabil. datorita valorii lor economice.infapt in el. apropiate fiind de acest drept. mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care. situata in strada 1 Mai .Se poate intampla. .Hegel) 12 . G.Este vorba despre proprietatea literara. Fara indoiala. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune.In cele din urma.reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva.Al. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. din punctul de vedere al libertatii. proprietatea lui A..Ripert) c)”. sa caute sa faca o repartitie mai dreapta..Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra. se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi. ca ceva pozitiv..

.Al. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .” ( M. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee. Drepturile reale principale”.s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special.Scurte precizari teoretice 1. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I.Baicoianu. C.Fiecare cetatean.-sau mai precis. 2. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite. în scopul împlinirii ei.”( J. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate.480 Cod civil. este un drept social in principiu.Hamangiu.enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege.”Tratat de drept civil roman”. C.8 s.. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui. 2001.. Insa accentul politic al termenului a fost retinut. 2. Bucureşti.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială. Editura ALL.Clasificare. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ. Aşadar. Din punct de vedere tehnic. „Drept civil. p. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume. monarh absolut in casa sa. 13 .e)”Dreptul de proprietate.u.Rosetti-Balanescu. I. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut.definind dreptul de proprietate.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate. Bîrsan..II. formalităţi. Art. ca orice drept. ALL Beck. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii..Les Biens) Bibliografie minimala 1.p. inainte de aparitia Evei. Justificare. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii.Notiune. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane . cele imobiliare).Carbonnier. 1997. Vol. 27-48. limitarea dreptului de proprietate. Ed. Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat. astfel..o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale.

cultural.2 Limitele legale de interes privat. de interes economic general.1. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României.Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri. 3. 4. 3) în adâncime. cultural) .of. de interes arhitectural.a).limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. social. 14 .nr.653 din 22 iulie 2005). b). 3.servitutea. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă. fie după natura interesului public ocrotit ( economic. de act normativ emis de Parlament.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate.Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi.Limitele legale. decurgând din importanţa anumitor bunuri. istoric.instituţii diferite. sub denumirea de servituţi naturale si legale. 2) în înălţime. 3) convenţionale. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator. 4. 2) judiciare. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri . Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări.Regimul terenurilor şi construcţiilor.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat. decurgând din apărarea siguranţei naţionale.în ceea ce priveşte limitele materiale.1.cât şi din lipsa utilităţii sale practice. 3. întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni. fie după felul bunului ( mobil sau imobil). Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. art.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor.44.

61/1990.partajare sau comasare a bunurilor imobile). Legea nr. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. -conform legii organice. 4.2 alin 1 Titlul X).4 Titlul X). Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.44 alin. aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr.art. art. -în funcţie de reciprocitate.2 Constitutie). 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine .2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr.350/2001. Legea nr. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.342/1997.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr.2 Titlul X. -potrivit tratatelor internaţionale . Regimul juridic al construcţiilor. -în caz de moştenire legală( art.2.2 art.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii.Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare.114/1996.85/1992. însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art. economic şi tehnic al construcţiei.1 Titlul X Legea 247/2005). conţinând date referitoare la regimul juridic. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. însă. Legea nr.Legea nr.112/1995.44 alin . -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin. -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art. pentru identitate de raţiune. 15 . c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor.213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor . b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă.

municipiilor şi judetelor. fără ca această enumarare să fie limitativă. art. Exproprierea are o natură juridică complexă. adică cele dobândite potrivit art.În art.Potrivit art. .2 din Legea nr. A. de drept substanţial şi de drept procedural. 3 indice 1 şi alin.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată. . 4 Legea nr.3. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului.Procedura exproprierii.6 din Legea nr.Legea declară inalienabile anumite bunuri. prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului.33/1994. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art. -locuinţele cumpărate în condiţiile art. 7 Legea nr.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite. oraşelor. potrivit art.1. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată.44 alin. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice . Despăgubirea trebuie să fie prealabilă. 6. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate. -Legea nr.29 şi art. socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii . alin. în schimbul unei despăgubiri. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii. -dreptul de uz are un caracter strict personal.Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. 5. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ). 16 .Declararea utilităţii publice . 6.3 .5.18 (1). B.civ).pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale. . de drept public şi privat.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii.Obiectul exproprierii este format. însă. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă.pentru lucrări de utilitate publică. 5..Inalienabilitatea legală. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. în scopul executării unor lucrări de interes public. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială.571 C. 33/1994). În lipsa unei cesiuni amiabile.33/1994.33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului. neputând fi cedat sau închiriat (art. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.26 din legea nr.39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică. 33/1994). precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor.

1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) .35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat.41 pct. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii.33/1994). Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art.iar in lipsa acestora.13-20 Legea nr. iar a doua problema.44(6) Constitutie si art. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi. Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.având in vedere reglementarea ei actuala in art.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis..Limitele judiciare ale dreptului de proprietate.”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept. 8. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.civ. 17 .de ordin particular. 7.” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului. 21-33 Legea nr. Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin.art. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art. 33/1994).” -art.. legii revenindu.588 c.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art. Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data). civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie .i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate.588 C.Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: . Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.

spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971. a)Sediul materiei. art.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia.se disting două moduri . care poate fi al dispunătorului.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim.o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului. Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze.-clauza sa fie temporară.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii.ridicate la rangul de principii. art. instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu. Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus .1310. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate .de exemplu. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime.Este ipoteza stării de vecinătate. pentru efectul de opozabilitate fata de terti.de exemplu. temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei. a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.1.Meme dans ce cas. 2.se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui. introducandu-se articolul 900-12. Este considerată . le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige.:art.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. In materie imobiliară.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală. problema fundamentului sanctionarii).Dimpotrivă. Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice. 8. -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . b) Admisibilitatea în principiu a clauzei .1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege .Clauza de inalienabilita t e . principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare . c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c. avându. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei.-interzice substitutiile fidei comisare .după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate. Exista insa unele texte ale Codului civil. se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara .803 C.civ.1. 2 18 . şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă .În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională .al destinatarului clauzei sau al unui terţ.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.

p. nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . şi astfel o consideră. unul de natură principială. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. În general.3 Dintr-o altă perspectivă .Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature.1076 C. Hamangiu.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public. op. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5. ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat . de exemplu). Ibidem.p. Legea nr. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului. nu şi cele care sunt în comerţ . în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit. fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială .18/1991. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt.cit.209.60. şi care este exclusiv de apanajul legii.Al.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului . l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee. 3 4 5 6 C.care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită . în plus. În al doilea rând. 19 . de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi).a. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei .1075-1076 C. art.213/1995 ş. de asemenea. pe scurt.cit. în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat..2.Vasilesco. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art.8. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere.) .900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele. fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) . se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni). nu se pot aplica în acest caz.I.” U.Rosetti-Bălănescu.Băicoianu. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală).60. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art. şi nu de clauza de inalienabilitate. continuând linia logica a distincţiei mentionate . p .op...Dans ce cas. op. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte. Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate.civ. în opinia noastră.civ.Potrivit acestei teze.. ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public. U. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr. În al treilea rând.207. înţelegem să avem următoarele comentarii .Vasilesco. prin convenţia părţilor .cit. însă. În primul rând.4 Faţă de aceste repere generale . ”En verite. cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale.p..

Les demembrements de la propriete fonciere. în privinţa contractelor de donaţie. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare.Droit civil francais. 10 a se vedea autorii citaţi de U. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei. şi anume. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte . op. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut. art. p. 9 M. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic . Dintre acestea.Astfel. având în vedere în primul rând. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans.60. Paris. 8.Ca şi în cazul primului sistem propus.a art.350. opera jurisprudenţei. aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor.1306 C. dincolo de orice justificare.. 1926. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8.p. Paris. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei. întrucât. sau .949. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate.Planiol. 11 Ibidem.- concret. p. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi. ci numai prin lege(de exemplu. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă.cit. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem . Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei.civ. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini.Efectele faţă de terţi. Sistemul propus este lesne de înlăturat. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii.206. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. mai precis.G.207. obiecte ale clauzei.Les Biens.Luţescu.explicaţia este simplă. 1881.4.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor.323. acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite..vol. e)-modalitate sui-generis a actului juridic . 8 E.Chenon.Vasilesco. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei. 7 20 . aşa cum vom demonstra .Din această perspectivă. p. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ. c)-indisponibilitate reală-in rem9.231.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii .p.).p. d)-condiţie rezolutorie10 .Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment .these. 8.cit.II.op.3. Ibidem. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea.

7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara.09.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X. B. b) A. si .1998. şi B. 12 13 M.99/199912) . Astfel. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr. M.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) .000.236 din 27 mai 1999. cu domiciliul în Bucureşti. cetăţean român domiciliat în Franţa. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11.13) II. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997.Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei.000.. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate .Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr. cetăţean român. doreşte să investească în domeniul construcţiilor.nr .000 de lei. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha. În acest scop.61 din 26 martie 1996 şi respectiv. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei. iar suma totală pe care X. nr.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.000 de lei. 21 .civ.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate. restul de ½ a fost dobândit de B.Of. Ansamblul de construcţii pe care X.000.1999 X. respectiv.84 din 23 febr..of. nr. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998. îi contactează pe A. donator fiind W. C. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A.. La 26.Of. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului.000. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10. M. vânzător fiind Y... la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie.

persoana fizica.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului.000 de lei. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. iar X. Pe de altă parte.15.Insa. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei .9. a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha.De asemenea.2002.9 din legea nr.10. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului.un teren de 300 ha. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni. in cote-parti egale.un teren de 100 ha. in urma cumpararii in baza Legii nr.112/1995. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B . a) X . pentru garantarea creditului. apelează la Dvs. strada Belvedere nr.cumparare se perfecteaza la 12.Contractul de vanzare. in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW. art. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr.112/1995. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti.01. devine inaplicabil. în timp ce B. 3. in caz de insolvabilitate a debitorului. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar. cu plata integrala a pretului. 2)In calitate de avocat al lui X.1997. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole. ca un asemenea contract de ipoteca. a carei constructie dateaza din 1930. 22 . este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. va obtine un pret foarte mare. X.112/1995. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. cu respectarea tuturor prevederilor legale.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. b) ale spetei.b). confirm art. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana. In luna martie 2002. 2. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X.000.A. b)X contracteaza un imprumut de la Y. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C. este de acord să o doneze.persoane care nu fac parte din familie. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului .

rezidenta sau nerezidenta. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara.10. achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X. partenerul roman. X trateaza in numele investitorului german cu A. A. A ii doneaza o casa nepotului sau B . cu sediul in Bucuresti. managerul companiei il contacteaza pe X. ori in strainatate.nr. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15.4. la data de 12.c. actualul detinator al imobilului. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei . proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei.C.1996.1995. persoana fizica . Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc.1996. care in art. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii. 5. O.02. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator. acesta chemand in judecata S. Notarul refuza insa autentificarea.10. care investeste in Romania. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile.92/1997. nr. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. 7.1997). care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. iar societatea comerciala din Munchen are.G.2 lit.G.La 25. situatie juridica ce contravine Constitutiei. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL.12.Of. A si X. şi anume 23 .6 prevede ca orice investitor.”Bavariamobile” Romania SRL. La 15. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X.1997. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr.O saptamana mai tarziu.02.1997.nr. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii. in acest sens.La 12.92/1997. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania.1997.05. la 1.in calitate de reprezentant al companiei straine. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german.92/1997(M. de asemenea capital strain in totalitate. iar potrivit art. Este legala solutia instantei ? 6. cu conditia de a nu o instraina.02.2000. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta. instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor.02. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen.380/30. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul. investitorul este persoana fizica sau juridica. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare.in varsta de 15 ani.

In motivarea actiunii.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. I.32 din Legea nr. 8. in mod constant. o institutie supla si ordonata. alaturi de familie. transformand-o in proprietate colectiva. vecinul sau. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale. pe venit . si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n.planoare.. În motivarea acţiunii se menţionează că. B si C . A ii cere lui B sa-i inlature.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care. 3 din Constitutie. In replica. in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.35 din Legea nr. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie.B. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. in acest sens.Lutescu) 24 . bogatia economisita. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.Care va fi temeiul acestei actiuni? III. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari .“ (C..construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză.. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B. ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere.” ( G. sub forma exagerarii impozitelor.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”.nu ramane mai putin adevarat ca. inalti fiecare de 20 m . pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn... B se opune. in conceptia moderna.Hamangiu.Baicoianu) b)” Dar. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A.Al. in regim de extrema urgenta. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. aratand. Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A. in conformitate cu art.) individual .. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9.03 1999.In aproprierea campului de testare . pe capital sau pe succesiuni . până la data introducerii cererii de chemare în judecată.La 15.33/1994. solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora.41 alin. pusa in serviciul colectivitatii.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor. si sa confiste. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni.RosettiBalanescu.n.33/1995.

Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc.Dimpotriva.” ( G. valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg.Filipescu G. valoarea sa. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata . 2.Scurte precizari teoretice 1.230-254.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala.Ion . G.Al. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune.”Teoria generala adrepturilor reale”. C.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale. I.Rosetti-Balanescu. 48-82. 25 . 1946. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale.” (M. 2001.Planiol.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate. Atias) g) “ Cu aceste masuri.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna. Bîrsan.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului.Ripert) e)”Pe de alta parte.Planiol. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. G. 2.” (Ch. ALL Beck.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. Ed.Notiune. fie prin vointa legiuitorului . trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. ci persoana abstracta a proprietarului. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea .” (C.Hamangiu. daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. Bucureşti. „Drept civil. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material.”(M.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti.Baicoianu) Bibliografie minimala 1. folosinta directa.Enumerare. sau aspectul sau juridic.Ripert) d)”In realitate. proprietatea anulabila.p.3. Drepturile reale principale”. Idea indisponibilitatii reale . jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem). p. In aceasta privinta.Lutescu .

3. Caracteristicile proprietatii anulabile : . potrivit vointei partilor sau in virtutea legii. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu. . 26 . -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic.973 c.PROPRIETATEA COMUNA 3.Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie .Caracteristici.Definitie.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie.Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: .introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar . Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva .PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. 1. 1.Definitie. 3.1. el are doar un drept eventual asupra bunului.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si . . proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.civ.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art.Forme. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie. conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar.PROPRIETATEA ANULABILA 2. 1. 1.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului.Caracteristici. 2.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.2.836 c.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.1.4. Notiune.1.proprietatea comuna in devalmasie. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.- proprietatea comuna. neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.

altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun. apartine concomitent mai multor titulari.exprimata matematic printr-o fractie. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.3.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a).nefractionat in materialitatea sa.2. 2). c). b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna.pentru a se naste –pe cale conventionala. Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun.starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane.In doctrina.dupa cum urmeaza.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei.14 4.1.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun.Definitie.2.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.ambele fiind comune titularilor.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.bunul comun nu este impartit ca si dreptul.Definitie.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun.Felurile proprietatii comune pe cote parti.al doilea.este suficienta vointa unui singur copartas . 4.Precizari terminologice.intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1). ca obiect al acestui drept.temporar.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de. 14 27 .o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).in cazul coproprietatii obisnuite.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul .insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit. A.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.Reglementare.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).

regula unanimitatii ramâne valabila. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare). b)Actele juridice cu privire la intregul bun. cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului. 2. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act . -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun .59) .in conditiile gestiunii de afaceri.(C. si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate. In prima varianta .b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari.ei pot apela la justitie). In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni. Drepturile coproprietarilor. anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art. 4. o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art.1501 si urm.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare .Reglementare. Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti.Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului . in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii .fiind viciat prin eroare. argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate.civ.1955 p. actul de instrainare era supus nulitati relative .484 si 485 C.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr. Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . respectiv .trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente. in 28 . -actele de administrare : in principiu.chiar daca nu a participat la culegerea acestora.) 3.1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun.uzucapiunea. 2.se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art. De asemenea.1.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun .D. a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi. 4. este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres.este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii . exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate.

29 . Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.D. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. 3. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva.114/1995 si O. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. 2.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun. care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie. donatie.2. 1967 p. uzucapiune.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit. Caracteristici. comisia de cenzori si comitetulexecutiv.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit . 5.G. . constructii funerare etc). . fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun.Definitie. poteci.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite. -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare. 4.vanzator cu ocazia partajului ( C.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. expropriere . suucesiune. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept. B. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. 4. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari.nr. d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie. folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.Sediul materiei: Legea nr.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli.673 de la indice 1 pana la indice 13. fantani).timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului.Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari.83). un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.partajul poate fi conventional sau judiciar.

intrucat atât copropretatea pe cote-parti. 6.4.ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate.Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. b).Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii.fam. care poate fi retinuta ca si sursa comuna .1.insa nu se poate vorbi-in principiu16.-in cadrul adunarii generale. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.. cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . e)-cu referire la izvoarele .de formarea unei persoane juridice.este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate.35.de regula. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. Caracteristici.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: . b). deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi). 5. titulari ai dreptului de proprietate comuna. cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter. 5. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept. folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune.fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui .terenuri si constructii. presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae.contractul dintre parti.2.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a). moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune.3. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6.incetarea casatoriei prin divort. c)-in ambele stari de coproprietate. 5. apartin concomitent mai multor persoane. care poate fi voluntar sau judiciar. 16 30 . o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente.Definitie.urmeaza partajul . 5. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5. cu atât mai mult.nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau . exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor. -exproprierea bunului.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile.1. Izvoare. c). in celelalte cazuri.C. d)-rolul vointei partilor este asemanator.

vinde. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor. B . in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. o cotă-parte ideală de 85%. ce argumente credeţi că ar putea opune C. intre cei cinci proprietari de apartamente. Paratul se opune admiterii actiunii. din pricina nefractionarii dreptului comun. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C.civ. uzucapiunea. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. inclusiv prin instrainare. au dobândit apartamentul la 13. 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. în nume propriu. B. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. f).fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun. II .728 C.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. fustifica. c). are in vedere coproprietatea temporara.Aceasta situatie de fapt. 31 . apartamentul către D. pe cale conventionala.1998 au rămas ca moştenitori B. care intră de îndată în posesia acestuia.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului.06. in opinia reclamantilor. şi C.1998 A.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17..09. reclamantii invedereaza faptul ca. A.. survenit la 24. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. B. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente. de altfel. casatoria pentru co-devalmasie. facultate care nu exista pentru co-devalmasi. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti. or. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C. în coproprietate după cum urmează : A.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate.10. folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal.1998. aratand ca art. de la bun inceput. bun a carui destinatie. 6. o cotă-parte ideală de 15%.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun. si anume. În susţinerea acţiunii. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12. In sustinerea actiunii. nu si in contract . e). pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. Faţă de această situaţie.2. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A.. b). in speta..partajul.

va împlini vârsta majoratului. La 25 mai 1994. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. 32 .18/1991. 2002. Paratii se opun admiterii actiunii.In plus. “poate cere partajul atunci când A. A se apara .considerand abuziva cererea reclamantului. Potrivit art. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. B. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său. şi B. o locuinţă. decedează. judetul T.1558 din 26.05. 4. aanalizand si apararea formulata de parati. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. 6. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani. în coproprietate. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. Lumina Lex. A.11. iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. p. Bucuresti. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului. domiciliat in comuna. Solutionati actiunea reclamantilor. La 15 mai 1995.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna.La 15. A.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. de acest aspect preocupandu-se A. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. B. in plus. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. La 15 aprilie 1995. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta. de altfel. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. pe această cale. cumpără. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor.4 din contract.. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. în vârstă de 15 ani. acţiune în partaj. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati.2000. 5. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . Y.( A se vedea Decizia civila nr. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate. introduce împotriva lui Y. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau.08. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei..22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.

conform intelegerii dintre ei”. B si C detin in coproprietate . 33 . instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara. si A.in cote egale. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate.La data de 1 iunie 1977 S. ceea ce in speta nu s-a dovedit. In motivarea actiunii.A.(S) si fratelui acesteia.157/1997. inainte ca S sa o poata valorifica. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B. intervine o intelegere intre B. in fine. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective. ca o parte din imobil a fost locuit de parati. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. a chemat in judecata pe S. pentru restul . obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren. Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune. plus o portiune de 0.I. La 30. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta. 8. A .civ. reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. cu precizarea problemelor de drept din speta. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998.7. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr.483 c.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau . un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei.Judecatoria sectorului s. in suprafata de 15 ha.in extravilanul comunei Lunca.de asemenea ca bun propriu. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y.10. a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata. In urma decesului lui A. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B.707 lei.F. in cote-parti egale.sotiei lui A. asupra imobilului in litigiu. reclamantul arata ca este coproprietar . avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B.. iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” . b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. impreuna cu paratii. ca. ca pentru a putea promova o asemenea actiune.De asemenea. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria .Din anul 1997. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001. paratul a reactionat in mod violent. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei. cauzat de un accident in 1998.V. distrugand intreaga productie. prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. Cerinte: a) Comentati hotararea data. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren.

se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii . casa este ocupata de catre X.In cazul proprietatii 18 34 . sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.si anume. in luna august. b)In timp ce se afla in vacanta. proprietatea se disputa intre doua persoane.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie.(G.A s-a opus unei asemenea investitii majore. varul lui A.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme.dintre care una este chiar veritabilul proprietar. in septembrie 1998. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam. 10.In martie 1998.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent. in caz de neintelegere.exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii.”18 . ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B . B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren.) este proprietatea aparenta. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate. cerandu-i in acest sens concursul lui A.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A. caci si aici. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare.cu motivarea ce urmeaza. Ulterior. b) Solutionati cererea introdusa de A.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv.Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului.ca si in cazul precedent.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii. a) Prezentati problemele de drept din speta. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. ar ajuge la partajul judiciar al imobilului.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor. existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan.n. care. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului.

ALL Beck.b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului.n.proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului.Lutescu . . este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor. si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul..la mai multe persoane. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX. fara ceilalti. I..Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior.Scurte precizari teoretice 1. ele are o existente provizorie. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica ..Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau.Definitie. .. 2 . DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator. Al.p. si nu este nici perpetuu .Rosetti-Balanescu. Bîrsan. in materialitatea lui. sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept. deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva. priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. 35 .Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii).Dreptul de coproprietate nu este nici absolut.”( G.”Teoria generala a drepturilor reale”.De aceea. si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate. Si atunci ramane cealalta ipoteza. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis.G. „Drept civil. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. fie in functie de preferinta.Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna. impartasind conceptia romana. 167-198. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv. cand aceste apartine la mai multe persoane. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul. Ed. deoarece..” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1...”( C.Hamangiu.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal. dispune de lucrul comun. nu este nici exclusiv. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie.iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C. p.) ? Bunul. Drepturile reale principale”.Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare.. Cadrul legal este reprezentat de : aparente.. Bucureşti. prin natura sa.. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune.Reglementare..Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune. in acelasi timp. municipiul.n. C. 2001.Dar. 1946. orasul.. in speta apartamentul. fiindca apartine.aceptand asftel dobandirea dreptului . fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit..

obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. art.t.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.4 Constitutie. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public.478).12 alin.135. .” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular. L nr.35 L219/1998):denuntarea unilaterala. dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art. rezilierea unilaterala. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: .12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune. din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u.a.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia.t.219/1998. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate.-Constitutia Romaniei art. Conform art.2. ci conform art.2 L 213/1998).t. 4.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. . renuntarea concesionarului.12 L213/1998): .213/1998.135 alin. . insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u.a.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat.titularul:regiile autonome ( companiile nationale). . -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u. 4 Constitutie. disparitia bunului concesionat. .izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale.prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia . -natura juridica: drept real .). actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv. Darea in administrare (art. L 219/1998. Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. 2.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art.135 alin. imprescriptibile : -extinctiv. folosinta.135 alin.a.135 alin . Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art.4 Constitutie. bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u. L 69/1991.476. folosinta. pot fi concesionate. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art.t.5 alin.Domeniul privat. 36 .213 /1998.a.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art.2 L 231/1998. -Legea organica in aceasta materie : L nr.1.4. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat . art.135 alin.135 alin 4 Constituie si art. romana sau straina. L114/1996.11 L213/1998).3 L 213/1998).L 18/1991. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune). -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica. bunurile sunt date in administrare.garantarea de catre stat a proprietatii publice . 4.

oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.4.9.bunurile prevazute in art.in conditiile actului administrativ. romana sau straina.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale. -prin alte moduri prevazute de lege. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica.20-21 L231/1998) 6. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.4 Constitutie. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului .Rezolvati urmatoarele spete : 1.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.1 : legea si natura bunului.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.t. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers.135 alin. pe cale de consecinţă.art. in domeniul privat al acestora. la data de 1 aprilie 1999. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u.t. 37 .4. precum şi.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice.a.7 L 213/1998: pe cale naturala. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : .La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S.t. . Guvernul României.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii. -natura juridica : drept real temporar. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.A. 5. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit. -natura juridica : raport juridic obligational. 7.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art.135 alin.art. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere.a. II.10 L213/1998): pieirea bunului.4 Constitutie. 4.a.3. spre a aplana un eventual litigiu. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art.

) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”.01. B . In motivarea actiuni.care il inconjoara in forma de careu. dupa ce au fost inzestrati de antecesori. CD 1981. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. restul fiind liber. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. str. de catre regia autonoma.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . fiind potrivit art. invacand dispozitiile art. in numele statului.inscris a cartea funciara a orasului. un prieten al sau. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara.1996 zece autotirisme.135 din Constitutie inalienabile. 1992. coroborat cu art. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine.5 –“Administrarea. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. ale art. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. 3.. administrarea bunurilor proprietate pubica”. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului.99 inscris in cartea funciara sub nr. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.si al eart. prin sentinta civila nr.10. intrucat .1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj. Judecatoria Viseu de Sus .Dupa o saptamana. nu erau mostenitori. procurorul general a declarat rcurs extraordinar. Prin sentinta civila nr..2 din Ordonanta nr.. Impotriva acestei sentinte. 4.1991.In plus. s-a emis certificat de vacanta succesorala.988 din 4 iunie 1980 .7 s.civ. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30.4989. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara. oricat de indelungata. a decedat si . iar ulterior. p. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca . 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit .11.03. pentru motiv de nulitate absoluta.954 din 23 iunie 1981. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala .10. La 15. Sunteti avocat . nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune. Ministerul Finantelor.10 alin.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde. Prin actiunea formulata. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-.si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren.1844 C. Calea Sagului nr. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA.-.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata ..civ.. Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte.( Din decizia Sectiei civile nr.u.477 C. posesia sa. constructiile au fost demolate. la randul lor.2. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03. reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani.1991. a admis actiunea astfel cum a fost formulata. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri. 38 .1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop. In motivarea actiunii. i-a trimis o notificare la 13. in speta. in mod efectiv cu incepere de la 12. in conformitate cu art.

”(J. ca atribut al dreptului de proprietate. totusi. ALL Beck.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari.6/1999. si care.Nicolae.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n. 2. 85-117. 1. in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . Bucureşti. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte.stare de drept. in ceea ce priveste proprietatea. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public.M.posesia .stare de fapt. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III. fie al legilor administrative. in cadrul disciplinei drepturilor reale. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : .Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator.Carbonnier) Bibliografie minimala 1.Scurte precizari teoretice. prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice.”(M. Bîrsan. . > Poate ca este putin exagerat. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda. 2001. in acest caz. Drepturile reale principale”.Planiol. . in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate. POSESIA I. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica. nr. ingloband si celelalte atribute ale acestuia.posesia . supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor. devenit general. Ed.Trebuie.) releva in mod direct dreptul administativ. G. C. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public.n.Notiune. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala . 39 . „Drept civil. ca un aspect esential al unui dirijism economic. care are ca si obiect propriu dreptul privat. sa formulam aici o idee generala. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real. Revista Dreptul. corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe. p. Astfel.

? c)-clandestinitatea : art.civ.” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat.prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte.Elementale posesiei sunt : . pe de o alta parte.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. d) precaritatea. nereglementat de Codul civil. cat si la bunuri imobile. aplicandu-se . Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp. de noi insine sau de altul in numele nostru. viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art. aplicandu-se atat la bunuri mobile.un element psihologic..civ. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar.1847 c. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”. exercitata.1852c.cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. care detine lucrul pentru proprietar. asadar. din punctul de vedere al comportarii posesorului . care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni.si anume. de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept . : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau.1848 c. civ. : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. o deosebire de natura juridica. in cazul bunurilor mobile. b) violenta .2.civ. avand. este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”.Viciile posesiei.cel mai important din punct de vedere practic. . au aparut cele doua teorii. de regula. . care constituie titlul sau. si anume. care este: e) echivocul.un element material. . Definitia posesiei. aplicandu-se .causa detentionis( cp).In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru . in cazul posesiei bunurilor imobile. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.Posesia si detentia pecara . Conform art.animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. una sau alta. c) clandestinitatea. a)-discontinuitatea : art. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor . care.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar. si detentia precara(D) . Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei .animus domini sau animus possidendi(ap) . stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar. animus detinendi (ad). posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva.1851 c. .Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . 4. .” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale .Deosebirile constau din modul in care sunt concepute. printr-o interpretare sistematica . asadar. adica cu intermitente anormale. concretizat in acte materiale sau juridice. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia.de regula. 3.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c.Elementele posesiei . Intre posesie si detentia precara exista. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract . Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei. consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect.

pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie. sau si din alte situatii ? .. sau asupra unui lucru comun.” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei . sub nume precar.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.de 30 de ani. fara a se pune in discutie. in cadrul lor. adica in calitate de locatari.Efectele posesiei. e).civ. b) Posesia prelungita . art. . indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta. atat reale cat si personale..” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. Posesia.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art. :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia . apta sa produca efectele recunoscute de lege.674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.” In aceasta materie. daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul.676 c.. Potrivit art.1 coroborat cu art.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6.si fara sa i se poata opune reaua-credinta. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului .Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.1858 C.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta.pr.civ. uzufructuari etc. 5.485 coroborat cu art. existenta dreptului de propietate. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c. art.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art.1853 C.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.d)-precaritatea : art. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.civ. . Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art.972.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare. depozitari.486 c.486 C.civ. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta.. 41 .echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic.485 C.civ.1890 C.1909 alin.civ.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate . se vor prescrie prin treizeci de ani. nu consituie o posesiune sub nume de proprietar.: “Toate actiunile.civ.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.C.civ.este lipsa posesiei.civ.Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta. produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila. sub nume de proprietar.

a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. iar locatorul a acceptat această plată.in 1998. la data ultimei sale intrări în posesie.2005 a cumpărat apartamentul de la X. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant.1997 A. la restituirea posesiei unui imobil. menţionează că la 29. inchiriaza partial casa lui C. A. printr-un act sub semnatura privata. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B.. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie. dar semnătura donatorului.01. după doi ani de la data la care X. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14.112. în temeiul contractului încheiat între cei doi. În fapt. daca locuieste afara din acea circumscriptie. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său.05. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01. si prin douazeci de ani . susţine că instanţa. o casa de locuit. pe durată nedeterminată.2005 A. şi C.08.03. nu era decât locatarul lui X.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an. De asemenea. nepotul sau. situata in Bucuresti. C. el considerandu-se adevaratul proprietar. cetatean italian. în care X. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X.1992. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. In februarie 2000. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22. În replică. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. care consacra dobândirea de către B. pârâtul menţionează că.Ulterior. În susţinerea pretenţiilor sale.1996. la 23. fusese falsificată de însuşi donatarul.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. Reclamantul învederează că la 23. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea.B .05. figura ca donatar.2004. strada Orizontului nr.06. în mod anticipat. Totodată. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art.112. A. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro.2004 între B.06. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B. chiria datorată pentru toată durata contractului.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29. 42 .1895. chiriaşul a plătit.10.” II. În plus.printr-un mandatar din capitala. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . nr. B.

Intre A. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. In ianuarie 2000. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau.casa de locuit – lui B. in consecinta. in primavara. astfel incat. in jurul lunii septembrie 2000. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii. La 15. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. A ii vinde lui B.10. b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere .civ. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. 43 . C. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. fixand o chirie de 150 $ lunar. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. 6. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. 5. conform intelegerii dintre ei. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile. B inchiriaza casa lui C.2000. Cerinte. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. B se apara . la un pret mult sub nivelul pietei. In martie 1999. plata facandu-se in mod anicipat. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20. In luna mai a aceluiasi an.un imobil de locuit. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. fiul sau. fixand o chirie de 100 $ lunar.b) ale spetei. In toamna aceluiasi an.c. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y.10 2002. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. Instanta admite in parte actiunea.485.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. b)In ianuarie 1999. 4. B inchiriaza casa lui Y. intervine decesul lui A.

datat 15. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor. de aproape un an de zile. cu privire la acelasi teren. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. 7. instanta respinge actiunea lui A. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. trebuie sa produca o dovada in acest sens. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T.civ. Prin hotarare motivata. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B.08. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C. In apararea sa. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat . 44 . compusa din mai multe bunuri mobile si imobile .pr.Din 1996. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10.1997. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. la aceeasi instanta de judecata .2001. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8.. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. b) In aceste conditi. In replica. In cursul dezbaterilor. 9.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor. Prin avocatul sau. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale. In plus. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul. c) Solutionati actiunea in justitie.04.12. X. Prin intampinare.674 C. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. necunoscand existenta contractului de inchiriere. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001. astefel incat. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii.1999. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.

A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva.2228 c. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.674.arbitru.fr. Posesia este un fapt. si astfel sunt mai intai vointa reala. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 . nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) .quae in jure consistunt.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. ele nu privesc decat o quasi-posesie.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate. ea insasi exterioara. in posesie obiectiv.fr. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III.10.. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. ea trebuind adusa la indeplinire. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M. imi sunt mie. ca ceva sa fie al meu. constituie interesul particular al posesiei. Instanta respinge actiunea lui A. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica. C.1864 c.Planiol.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu. Lectura juridica. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar. ca vointa libera.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau. ale posesiei.civ.(M. constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii. posesia este protejata de lege.”.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale. instinct sau liber. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat. G..Astfel . pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc. G.civ. ca un stapan al lucrului.Ripert) f) “Din afara. constituie posesiunea . pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. incat. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite. In cadrul apararii sale. De regula. m-ar leza. corespunzator art. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea.Latura insa prin care eu.Planiol. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.Este o greseala. In replica.civ.pr..(Pothier) e) “Astfel definita – prin art.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” .

doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect. traditiune.toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil. lege si ocupatiune . Drepturile reale principale”.Stoica.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale. 3.645 c.Dintre aceste moduri. legate.G.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica . Ed. vol. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte .Humanitas. d).644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate.civ. Drepturile reale principale”. Bucureşti. Codul civil. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art.”Teoria generala adrepturilor reale”.p..Lutescu . Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale.. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica.Scurte precizari teoretice 1. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1. legea. V.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale.I. conventie.Cu privire la conventie. 46 . succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III . prscriptie. 2 . teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile. adica intr-o situatie civila.inteligibila . 1946. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii .p. iar prin cel de-al doilea.Prin exceptie. C. Drept civil.Bucuresti.485 c. nu numai a celor reale. „Drept civil. accesiune sau incorporatiune. in conditiile unei puteri legislative publice. ALL Beck.). Bîrsan. 2. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. 3. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale.237-260.2004.civ.Notiune. in art. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca. 2.Clasificarea modurilor de dobandire. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art. 2001.Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret.

2. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor.3.prescriptie instantanee . 4.). -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art. .justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.Conditii referitoare la bun : .1.” Regula continuta de art 1909 alin.Sediul materiei:art. -dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.1909 C. -de buna-credinta-prin raportare la art. Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4.bunurilor mobile inalienabile.Explicatiile teoretice propuse regulii: . 4.bunul mobil sa fie privit ut singuli.1909 alin.Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.598c.1). bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate. 5.un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii. exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) ..Hotararea judecatoreasca.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public.civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face. 47 .).972 C. In sensul art.civ.”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.civ.1075-1077 C.o prezumtie absoluta de proprietate .se refera numai la bunuri mobile corporale. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun. 5.).4.Conditii referitoare la posesie.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.civ.1909 alin.Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale. el poate fi si putativ. .(o aplicatie a art.civ.civ.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.644 C.597. . 4. este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.1909 4.1 C.mod de dobandire a drepturilor reale.

accesiunea este imobiliara si mobiliara.2.1.solutia este continuta in dispozitiile art. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor. Codul civil in art.civ. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important.civ. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.2.accesiunea albiei unui rau : este definintade art. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala.:lucrari sau constructii noi.502 C.legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului.7/1996. b)-avulsiunea este definita in art.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau . 6.493 C.Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art. proprietarul lucrarilor. si Legea nr.495-497 c.Accesiunea imobiliara artificiala.2. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: .Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana .civ. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7. si Legea apelor.498 C.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural. 7. 7.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art.500-501 C. nenominative.2. nu imbunatatiri aduse unui imobil.1.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”. 19 48 . e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar). dar cu materialele altei persoane: . cu materialele sale. d)..: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta). Domeniul de aplicare al art. c)-insulele si prundisurile .Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.civ.civ.civ.regimul juridic este continut in art. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului.civ. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet. . sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr.civ. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor. dar pe ternul altei persoane. 7.494 C. 7.19).503 C. In functie de natura obiectului principal . sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare.Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil.486 C.

3. 8.” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila. 7.plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului.civ.1910 C.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun. . ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile.constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului..Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila.2. 21 Din punct de vedere strict teoretic.. .Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: .civ. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.civ. -confuziunea: art.2.civ.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie.351)..Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului.504 c.13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 ...actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune. 8.”( D. ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila.cit.3.civ.civ.511-512C. 2.. aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil .3.. 20 49 .Alexandresco.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul.n.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art. 7..constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului.1847.p..1890 C. 8.Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.1895 C.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil.1.Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune...aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr.op.508-509 c.Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani.in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 . in conditiile art.. .(subl. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila. 8.cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani. -specificatiunea :art. cu obligatia de a plati despagubiri.

3. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1. conform lul M. 8.1897 C. ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar. in privinta servitutilor.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit.p.civ. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar. nu ca universalitati. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar .4.290).1887-1888 c. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit. intrucat ea este rara in practica .nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate. citati de Hamangiu in op.bunuri imobile privite ut singuli .1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C.1864 C. caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii.1896c.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr.. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani. 2.623 C..Astfel.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor . definit in art. C. in functie de domiciliul adevaratului proprietar.poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina).. -posesia sa fie de buna-credinta :art.civ. desi art.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune.Contra.civ. op. (a se vedea C. 22 50 . astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau.se referea numai la prescriptia de 30 de ani.civ. aceasta nu mai poate fi opusa. . -inceputul si sfarsitul:art.Calculul termenului se face conform art. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa.civ.Barsan.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu .-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23. iar servitutea ar fi validata”.cit. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului.330). -intreruperea prescriptiei : art.civ.astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei.ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului.cit. in doctrina s-a afirmat ca in realitate. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului.p.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita.4.ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii.

04.2005.civ. pârâtul invocă art.11.10.09. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. şi C. după care l-a vândut pârâtului. . De asemenea. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A. o terţă persoană l-a furat.1909 alin.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.1 C.1909 alin. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B..: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu.player.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.Efectele uzucapiunii: . C. Pârâtul invocă buna sa credinţă. solicitând restituirea unui videocasetofon.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.11. 8. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12. pârâtul nu o contestă în instanţă. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.D. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art. de altfel. În apărarea sa. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24.09.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art.civ. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -.10.1838-1840 c. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C. c)-suspendarea prescriptiei .2005. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A.5. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. B. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -.in conditiile art. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.1859 ..6. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător.civ..b)civila-in conditiile Decretului nr. . să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren.07.2005 A.07.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art. proprietarul originar al bunului. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă.2005. la data de 14.2005 A. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24.2005 B. 8.2005 A. iar acesta din urmă.1 C.civ. solicitând restituirea unui C.1860 C. II. la rândul său.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit. În susţinerea pretenţiilor sale. D. arătând că a cumpărat bunul de la C.13-14 decretul nr..167/1958.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. împrejurare pe care. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului. B. cat si pe cale de abstentiune. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv.167/1958. la 11. precum şi să 51 .

introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X. la 25. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. A.08. pe de altă parte.1994. A. prin care. Expunându-vă această situaţie de fapt.494 alin.10.civ.. După doi ani. X. de X. Rezolvati cererea introdusa de A. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat.2000. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate.2001. de care aflase din diferite surse.. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A.1989 A..05.2002. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30.2 C. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat. o construcţie pe terenul menţionat.1993 B. în temeiul art.. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje). B. iar. Pe de altă parte. obţine o hotărâre judecătorească.Paratul B se opune. iar.)La 23. rămasă definitivă prin neapelare.03. iar B.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. La 10. un terţ neproprietar. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70. reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. A. la demolarea construcţiei. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt.09. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare.1073 şi 1077 C.2002 prin care îi punea în vedere că el (B. La 24. La 15. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. B. se pronunţă. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. conform expertizei efectuate în cauză. din neglijenţă. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. îl va obliga la demolare. a invocat art. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". În condiţiile în care A. către fratele lui la 13. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. prin efort propriu. vă pune la dispoziţie. primeşte suma convenită ca preţ.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. Pe data încheierii contractului. cumpărătorul ridică.000 euro.civ. 5. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. vă solicită. o scrisoare trimisă de B.03. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat.demoleze construcţia. 52 . a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. La 13. În acest sens. în plus. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B.000 de euro. conform Codului civil. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A.02.11. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. în final. pe de o parte. intră în stăpânirea terenului.

C.D.civ. mentine titlul de proprietate emis in 1994. iar A. În anul 1964 F. nu era adevăratul proprietar.7.02.1996. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren .anularea titlului de proprietate nr. dec .T. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C .C. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. paratul.reclamantul este de rea-credinta.1997. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate). solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor. In sustinerea cererii sale. A. dandu-i caracter de act autentic. Paratii au formulat cerere reconventionala.. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare. la data incheierii acestuia.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W. au cumpărat împreună de la S.La 15. cu urmatoarele capete de cerere: a).02. data cand a intervenit decesul lui X. se stabileşte pe terenul cumpărat. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1.A. introdusa la 22. se apără invocând uzucapiunea. In fapt. Din actele depuse la dosar. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S.1374/1999.U.M.03. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A.05.in al doilea rand.C. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel. care s-a prezentat ca find proprietar . b)Solutionati cerera introdusa de X. emigrează în S.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului.analizand si apararea formulata de Y. rezulta ca la 10. fara sa dea insa curs acestei notificari. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui. intrucat a fost notificat la 25.( Curtea de Apel Iasi. b).021997.C. cand i s-a cerut incetarea lucrarilor. se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara. A.5 ha. În anul 1945 A. 8)În anul 1943. şi A.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma. defunctul tata al paratilor. a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie. nepublicata) Cerinte: 53 .In apararea sa. este anterior emiterii titlului de proprietate.M.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W .02.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10. deoarece.T. el . considerand-o inaplicabila. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata . a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii.

32s.La 16 iunie 1978. p. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii. sector 2. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani. prin uzucapiune. in timpul casatoriei cu CG.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS. mobilul in litigiu de la NV si AV.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.titlu. C.Dupa obtinerea dreptului de proprietate.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor. In aparare. CD 1979.u.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. civ. in decembrie 1951. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul. care au figurat ca parti in proces. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor.111/1951 .59/1974. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr.( Din decizia civ. sustinand ca paratii . p.detin in realitate imobilul fara drept.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov.111/1951. Cu toate acestea. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul. 11. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem. ci in anul 1997 intre aceleasi parti. prevazuta de art. 10. se constata ca reclamantul CM a cumparat. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977. reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. Din actele dosarului. iar in plus. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr.( Din decizia civila 2100/20 nov.40 s. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.1895 c.D. 54 .3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari.u. strada Rozelor. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp.. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor. sub nr. pentru a se constata ca sunt proprietarii .1979. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. 2) Solutionati apelul declarat de parati. incluzand si portiunea in litigiu.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.

paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. impreuna cu B si C . aducand-o si pe ea in casa.1957 a cumparat de la X .92/1996. exercitand continuu posesia asupra acesteia. vecin cu acesta. ca efect al prescriptiei achizitive. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. paratii au declarat apel.1976. La scurt timp de la achizitionarea imobilului. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. ci un alt teren. In replica. p. la Judecatoria Barlad. paratul. str. prin interpretarea actului de vanzare-cumparare .139/24 ian. C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . 55 . ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m.civ.1979 a Tribunalului Suprem. Apusului nr.1895 c.(Din Decizia Sectiei civile nr. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG. prin contractul autentificat sub nr. prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu . iar nu de jumatate din aceasta latime . analizand si apararea formulata de parat. el.Din momentul cumparararii. care la acea data avea 18 ani. situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani.42 s.1200/1957 . ca prin decizia civila nr. Prin sentinta civila nr. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia . incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului. In luna aprilie 2000. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului.1949 . Solutionati apelul. CD 1979.u. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. Reclamanta sustine ca la 26 oct. judecatoria a admis actiunea formulata.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. Solutionati cererea reclamantului.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit .536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. a inchiriat camere diversilor chiriasi. A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. situat in Barlad. a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare. ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu.y/2001. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica. conform art. C. a a chitat impozitele. catre fiica sa.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta.12) Prin actiunea introdusa la 24 oct. dupa o vreme s-au impacat.

ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii . Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. X. fiind plecat in strainatate un timp indelungat. unul in care.10. cu prilejul casatoriei sale. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil.1992.In consecinta. X. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate. 16) La 20. Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12.151/1950). asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. paratul se opune admiterii actiunii lui A.1965. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. 10. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului.58 si nr. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat.in al doilea rand.De asemenea. B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. tatal sau.08 2000.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha. 15) La 15.08. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.in primul rand. . b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. Prin intampinare. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha. 56 . in anul 1974 au intervenit legile nr. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. i-a daruit ca zestre casa din litigiu.

dupa o lunga perioada de neintrebuintare. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. Sporirea valorii fondului se va putea afla ... 1858 c. Se decide . iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva. conform dreptului comun... mentinut si intarit continuu cu documente . mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 . afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit.n. dar in prezent nu mai este. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea. sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor.Hamangiu.”(D.. ori prin revocarea unei donatiuni.n). asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate.Numai un act juridic de proprietate .. pe buna dreptate. detine lucrul de 30 de ani. Totusi . atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor . avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani... conform regulii de mai sus ( art. fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul .) ? Poate ea schimba natura posesiunii. detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. iar nu cheltuielilor facute de posesor. obligat la restituire.. adica actiunea personala a autorului detentorului. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut . Precaritatea este deci un viciu perpetuu. obligatia de restituire.. un altul a intrat in posesiunea sa. garanteaza cuiva ceea ce este al sau. numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea. caci obstacolul. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. daca posesorul. I.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari. –n. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui.Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat.. inexistent (ca posesor).c) Solutionati cererea reclamantului. daca este vorba de un stabiliment industrial . iar nu cel a levictiunii. ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului. autor al recunoasterii.Kant) c)”Art.”(I. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor . Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului.Rosetti-Balanescu.? Astfel. si atunci cand. facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. “(C.de unii. . . III. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein. care impiedica uzucapiunea. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa.civ.Al. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . Astfel. se afla inlaturat.chiar dupa stingerea obligatiei de restituire. in urma lui.. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. asadar.

b)dreptul de uz.. ALL Beck. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate.Codul civil defineste uzufructul in art.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) . care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere..Notiune.proprietatea altuia ? . (M.e)dreptul de superficie. „Drept civil.G.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”). recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate .” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : .Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul.Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei. 2. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea.Planiol. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. op. 2.192. ci si ca este debitor.Baicoianu. p. Dreptul de uzufruct.. Bîrsan. opozabil erga omnes. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. 2001. In plus.Or.Caracterele juridice. d)dreptul de servitute.adica are obligatia de restituire catre proprietar. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.cit..Rosetti-Balanescu.Enumerare.1. plasand posesorul in stare de precaritate.517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia. I. c)dreptul de abitatie. de mandat.C. care este un drept de creanta. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune ...305-337. Ed. S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor . 24 C.Scurte precizari teoretice 1. Al.este un drept real principal. Bucureşti. Drepturile reale principale”. .Ripert) Bibliografie minimala 1.Definitie. intocmai ca insusi proprietarul lor.Hamangiu. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: . in calitate de locatar etc..etc.p. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate.f)dreptul real de folosinta. 58 .

in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil. .26 2. art.este temporar prin esenta sa .) .de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.este intuitu personae si incesibil. in conditile art.usus uzufructul .) .de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract).2.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: . 59 . presupunand asadar.. Cu privire la bunurile mobile corporale. -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) . schimb.incorporale . in baza art.Felurile de uzufruct in functie de bunurile.1909 C. vanzare.517 si 521 C.cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie.p.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: .de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara.civ. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar). .civ.obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile. iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc. incheierea formelor necesare. .25 . Ibidem.consumptibile ( = exceptia.971 si 1295 C civ. tranzactie.uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta.520 C.526 C.universal ( o universalitate de bunuri) .534 c.. .3. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art. . etc.fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2. art.opcit.4. deci si a a unui dezmembramant al acesteia). Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) .).Alexandresco.civ.prin testament.civ.neconsumptibile ( = regula) . 25 26 A se vedea.411. -uzufruct asupra bunurilor.cvasiuzufruct.) 2 2.prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn.uzufructul se constituie prin vanzare. etc.p. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea.407-408.civ. D.

Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: .517 C.1.).de a beneficia de productele lucrului. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art. -este indivizibila.). ci ca o limitate a exercitiului acestuia.33/1994). . . -consituirea. Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate. .de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.). -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti. nici o obligatie pozitiva. .in unele cazuri.civ.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese.). 4. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .civ. 3. 4.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.).cit.).561 C. prin pieirea totala a lucrului (art557 C.dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.(C. -are un caracter perepetuu.civ.civ.civ. .prin consolidare .541 C. de a a nu-l tulbura pe uzufructuar. .prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii.319/1944).de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art.Clasificarea servitutilor.intotdeauna are o obligatie negativa.540 C. Deosebiri:.op.5.548-549 c.de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art.de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art.554 C.6. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant).558 c. .Birsan.28 alin.datorita abuzului de folosinta ( art.civ. cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.Codul civil defineste servitutea in art.).3 L nr. . exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art. 4.).p.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.).Definitie si caractere juridice.). .557 C.prin exproprierea pentru utilitate publica( art.Dreptul de servitute.541 C.).2.280).b) Obligatiile uzufructuarului: .de a dispune de lucru. . pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.prin neuz sau prescriptie extinctiva. .576: “o sarcina impusa unui imobil.572 C. in principiu . .565-567 C.civ.civ.civ. 2. 27 60 . Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.. . 2.de a da cautiune ( art.).civ.civ.Dreptul de uz si dreptul de abitatie. .civ.Stingerea uzufructului: . .

a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea.). I.servitutea de vedere(art.).se constituie prin : a)-titlu (art.servituti-aparente -neaparente. ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate. -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art.civ.625 ).607).Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti.621 c. servituti .). supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei.288-289).op.611-613). Aceasta limitare este criticata in doctrina29 . dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C.In acest fel. -de a exercita si servitutea accesorie.Hamangiu.civ.). -legale: distanta plantatiilor(art.622C.servitutea de trecere(art.civ. servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.623 numai servitutile continue si aparente.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art. se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art. conform art.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian.civ.630).615).p. ci si modul de exercitare a servitutii.675 C.cit.pr. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini. iar altele.Baicoianu.cit.578C. dreptul de granituire(art.). relative la continuitate si neclandestinitate.Exercitarea dreptului de servitute.Al. proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara .3.641. fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate. au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez .civ.servitutea izvoarelor(art.635). -de a exercita actiunea negatorie de servitute. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.616-619).).p. ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.servitutea de picatura strasinilor( art. dimpotriva. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii. conform art.624 C.) b)-prin uzucapiune.a)-dupa natura fondului (art.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor). Astfel. 28 29 61 . servituti -continue -necontinue.584).579).585). 4.Rosetti-Balanescu..civ. .610).4.622C.op. 28 -prin fapta omului.623 si 624. (C. d)-dupa modul de constituire(art. dreptul de ingradire(art.. 4. Se prescrie nu numai dreptul de servitute. c) -prin destinatia proprietarului (art..Birsan.283. b)-dupa modul de execitare(art. o admiteau pentru toate servitutile. -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.civ.577 c.

.2. p.(art.3.4. . în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.. op.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ).Stingerea servitutilor.3 L33/1994).asupra constructiilor.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B. etc). plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane. 5. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.are drept de folosinta asupra terenului.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor.Exercitarea dreptului de superficie.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii. Conform art.prin lege. ca o consecinta a art. Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică. C.Caracteristici.prin uzucapiune. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.. 5. revocare. constructiilor .492. b) -cauze speciale ( art. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate. confuziunea. -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.):imposibilitatea materiala de exercitare.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . În fapt.1. -este perpetuu.28 alin.5. 5.”. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.civ.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor. Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.Constituirea dreptului de superficie: . .297. 5.Definitie. rezolutiune.30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art. -este imprescriptibil.cit. .3 L33/1994) II. . 62 .Stingerea dreptului de superficie.Dreptul de superficie. .civ. A.30 C. şi D.636-643 c.. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. 4. .civ. definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul.c. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art. 5.Birsan.4 din contract.prin confuziune.620 C. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art.prin testament. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare. -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor.28 alin.fam.

X.. între timp. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. pe de o parte.00 şi 18. la data de 13. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine.. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. după doi ani. Pe cale de cerere reconvenţională. a încheiat cu B. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. introduce o acţiune în justiţie. La 1 ianuarie 1997.01.. Care este natura acţiunii. să renunţe la această măsură angajându-se. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. la predarea terenului. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. X. pe de altă parte. accesul lui A. X. în plus. îi cer lui B... A. şi Y. de asemenea. încheie.00-11. şi B. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an.1992. La 22. vinde terenul său lui B. B. şi Q.01. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv. 2) Fiind deranjat de faptul că A. decedează. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. Conform contractului.. B. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă. vinde acelaşi teren lui X. A. lăsând ca moştenitori pe X. totodată.00-19.. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. sub condiţia de a urma studiile universitare.. 63 . printr-un înscris sub semnătură privată. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. După doi ani de la acest deces. W. pe viitor. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. fără a cere în prealabil acordul lui Q. A. şi X. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. a vândut cota sa indiviză către X.. pe acest din urmă teren. între A. După trei ani.30. X. decedează. proprietar al unui teren agricol. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. şi Y.02. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. X. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. Faţă de refuzul lui B. să-şi exercite. şi nici în cel încheiat între A. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. şi care. B. îl somează pe B. În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. cu două zile în urmă. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. Pe 21 iunie 2001. care. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. de la acea dată. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. B. blochează. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului.1993 se încheie.. pe termen de 10 ani. A. considerându-se că. beneficia de acest drept până când fiul său. şi Y. B. proprietarul terenului pe care se face această trecere.până în anul 2000 când D. vecinul său. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. şi Y. la două săptămâni de la încheierea contractului. moştenitorul lui A. În fapt. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. X. X. însă. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X. împlinea vârsta de 25 de ani. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. fusese vândut lui Y. şi Y. A.1958.

2003) 5. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct). B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X .(stete ex.obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar). 64 . la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. proprietatea lui A. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil.. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni. şi Y. In septembrie 1997. a) Intre A si B intervine la 18. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A .casa de locuit.Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X.10.

Cerinte : 65 .10. 7. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9.10.printr-un contract inheiat sub semnatura privata. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii . A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art. de asemenea.Un an mai tarziu.1992 cu X instrainarea apartamentului lor. acesta depinzand de sezoanele ploioase.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil.612 C. In cursul dezbaterilor. aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri. mostenitorul lui A. iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului.civ. in urma unei inundatii. Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12. X. intrucat au dimensiuni relativ reduse. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului.In 1999 intervine decesul lui AB. de 40/30 cm. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. fiind deschise in peretele podului casei sale. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil.in plus.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere.6. In primavara anului 2003. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit . cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa. AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. Sotii AB si AC au contractat la 15. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa. In primavara anului 2000. In primavara anului 1972.1970 A dobandeste . La 15. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. pana la sfarsitul vietii lor.10.o parcela de teren pe care o detine in sat.616 C. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. Solutionati cererea introdusa de A.civ.2002. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . Cerinte : Analizati apararea lui B.06. a) Intre A si B intervine la 14. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b).. pentru a avea acces la drumul public. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . in temeiul art.

Prin actiunea inregistrata sub nr.10. dreptul de uz real si servitutea reala . reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat. In motivarea cererii sale. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta. c) Solutionati cererea introdusa de AC.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. III. in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor.08. A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul. asupra constructiei. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. Dreptul nu se transmite in 66 . O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. urmat de predarea ternului si de plata pretului. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului . astfel incat.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes.a unei camere plus dependinte din imobil. sotii AB si AC – proaspat casatoriti.se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului. in decembrie 1973 A decedeaza . iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B.1998. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B. si anume.a) Intre A si B s-a incheiat la 15.1290/25. a) In anul 2000. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. cu observarea legilor aplicabile. B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. 12. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. 10. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. care sunt asociati la o firma de constructii. contract autentifiat sub nr. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. 11. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala. b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale.

deci.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat.Rosetti-Balanescu. neque villam diruere.art.vol.In art.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici. de a mari. sa faca constructiile necesare la folosinta sa.n. a unui zacamant. I.Astfel. cat si pentru cultura cartofilor.Rosetti-Balanescu.civ. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei.”( D... I.576 C.exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva. Servitutea reala.p828-860. etc.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. Servitutea de trecere (subl..rom.. el n-ar putea sa darame o cladire.Dupa prima conceptie. .Planiol. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat.402-403 31 32 67 .Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta .op. cosare.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>. salva rerum substantia.( art. dupa parerea tuturor.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului. . fara a tinge forma lucrului.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea.-n. El n-ar putea insa. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor. servitutea necesita posesia unui imobil . . precum: hambare. de exemplu stabilimentul industrial reclamand. poate varia de la caz la caz. sa faca modificarile care. 33 D. ci a abuza de folosinta sa...Hamangiu.. sa-i imbrace in tapete.G... sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.. si a fortiori. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze. in principiu. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura. Insa . daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului.637 Codul ( francez.Ripert. “(C. A fortiori.op. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond.Planiol. fie ca stapanul casei.op. sau vice-versa..Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi..284 M. el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului.Al.. aceasta ne mai insemnand a se folosi.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura.... de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului. Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala.cit...Tot astfel.Nimic uimitor in asta.p.Trebuie mers chiar mai departe.Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate..”(M. pe cale de consecinta.. un nou pasaj de trecere .558). el n-ar putea.Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta.. sa aseze parchete.III. daca cel initial a devenit insuficient. cel putin dupa unii.fara consimtamantul nudului proprietar.G.. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea...p.cit.El n-ar putea.Baicoianu.Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri. dupa parerea tuturor. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. ca si dreptul de uz. cei doi termeni par sinonimi. cu titlu universal sau particular ai imobilului.Alexandresco.Hamangiu. . a unui stabiliment industrial.. Uzufructuarul ar putea insa.Al....n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor. nici distributia interioara a partamentelor. etc. a C.... sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii.cit.sa sa taie copacii roditori.

4. PUBLICITATEA IMOBILIARA I.Atias.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: .C.op.dupa caz.V.r. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare. 2.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare . vol. M. 2.137-138.Edit press MIHAELA s. 2.p.Sistemul cartii funciare.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>.2.Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara .Scurte precizari teoretice. 2.269-305.Barsan. 2. 2001. Ed.5. p.l.2004. 36 A se vedea C. Drepturile reale principale”. in mod public.p339 si autorii citati la nota 1. ”(C.In mod insensibil.cit.prin registre special tinute de autoritatile statale. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”.1.p. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.Nicolae.. „Drept civil..p. Bucureşti.Humanitas. 34 35 68 . 1.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare.Bucuresti.7/1996.Stoica.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr.465-553.cit.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. ALL Beck. 2. Drepturile reale principale”. C.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2..Atias)34 Bibliografie minimala 1.3.Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate .78.sunt savarsite in locuri publice .Bucuresti. Drept civil.op.I.asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare. . Bîrsan.2000. cu sau fara participarea acestuia”.

ministrul justitiei nr. partea I .O.39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica. aprobate prin Ordinul ministrului de stat. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular. ministrul justitiei nr. p. 2. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art. economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea.c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit . actiunile in justitie . e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art.28 L7/1996.cit. se transmite . reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .2371/C/199738. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art. cu sau fara constructii( art.1 L7/1996).27 L 7/1996).(art.37 L 7/1996). b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care. 38 Publicat in “Monitorul oficial”.27 L 7/1996).24 L 7/1996). 37 69 .b)registru funciar.28 L 7/1996.1330/C/1999 ( nepublicate).Sediul materiei: Legea nr.50-52 L 7/1996). exceptie: art. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular .Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara.134.653 din 22 iulie 2005.6.Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.Principiile noilor carti funciare. Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr.a). la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art. aprobat prin Ordinul ministrului de stat. 40 Ibidem.Cuprinsul cartilor funciare.3 L 7/1996). daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala. modificata primn legea nr. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara .34 si art.84 din 23 februarie 1998.op. faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara). 39 M. publicata in M. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale. -Imobil:parcela de teren.61 din 26 martie 1996.nr. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii. c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art.40 c).304.247/2005.nr.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta . exceptie art. b).Nicolae. -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara. d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea..7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37. p.1 alin.

(art. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art.28 L 7/1996). in calitate de vanzator si B. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara.95 96.97 Regulament).7. 37.10. Art . titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. sub conditie si in masura justificarii ei. Ulterior.la 10. 70 .8.28 L 7/1996). 38 2. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului.Art II. dobanditor de buna credinta. in calitate de cumparator se incheie la 25. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala. Actiunile de carte funciara.art. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art. A doneaza acelasi apartament lui C. modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.2000. constituirea.90. In alin.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate.Intre A.34. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor. 2.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti. Alin.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii.Inscrierile in cartea funciara-art. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential. a)Actiunea in prestatie tabulara. iar in alin.Rezolvati urmatoarele spete. c)-notarea : are ca obiect actele.02. 1.28 L7/1996.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. constituirea.

La15. respinge cererea de intabulare. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren . Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. judecatorul de carte funciara. a) La 10.. conform art. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970.36 ali. in suprafata de ha.18/1991. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret.o4.2. si anume.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani. mostenitorul lui A.18/1991. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent.23 din Legea nr.6 din Legea nr. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului. La 18. sumade 30 de milioane lei. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale. la 12.2000. 3. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator.A.10 . pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii.136 Regulament.T.11.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat .. X.2002.) 5. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000.. jud. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C . intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. prin incheiere motivata. in cote egale. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6. B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca . Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 . Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art.

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

sector 1. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4. la randul sau.1996. se refera exclusiv la bunuri imobile.casa de locuit. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. nr. si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190. iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta .A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. decedat in anul 1989 si cae. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr.1976. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract .223/1974. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C. asadar.16. bancher sau mare comerciant.92/1950 . nu ii este opozabil.Ia aceste conditii. de asemenea . In motivarea actiunii. si afirmand. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A.1996. La 15.In sustinerea pretentiei sale. .din strada Roma. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. care. in aceste conditii. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X.223/1974. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta.Civ. la data de 10. industrias. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie.neprecizat in speta ? 5. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor.09. X. Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea.civ. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti.01. Y. pe acest tmei.1230/1960. nr.10.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil. 6.X. a) Prin actiunea civila nr. in ceea ce priveste sustinerea paratului. Bucuresti. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. 76 . 4 din Decretul nr. constata ca potrivit art. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . Instanta. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative. compus din parter plus doua nivele.11. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat .32.x/12. B se apara invocand articolul 973 C. nefiid . detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative. A si B sustin ca Decretul nr.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor.

1619. recalamantii au formulat apel. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate . 77 . inainte de data publicarii sale.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . adica: in cazurile art.1323. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege. In cadrul apararii.111/1951. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-.1694.ICRAL.. La 15. retentia nu poate fi admisa. in natura sau prin echivalent.112/1995.509. astfel incat respinge actiunea formulata.Impotriva acestei sentinte. strada Apusului. in posesia statului. decat in cazurile anume statornicite de lege.771. 2)Solutionati apelul. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.08.12. fie fara nici un titlu. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat.1322. etc. dupa rigoarea principiilor. de peste treizeci de ani. In subsidiar. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.1960.1444. .218/1960. asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare .167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care. cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr.11/1997. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat. Lectura juridica. a unu bun intrat. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie.1700 c.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala. III.Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare. 7..1377.III din Decretul nr. a intrat deja in vigoare Legea nr. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.care i-a reparizat imobilul in litigiu.1618. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. fiind de stricta interpretare. nr. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie.02.civ.

de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate.Rosetti-Balanescu..p. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal. opozabil tuturor. in favoarea sau in contra creditorului.. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi).) Pentru a justifica acest sistem.Al. la care acesta nu a luat parte.1010 si 10121013). si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol.199234. vol. deci. spre deosebire de dreptul de creanta.. totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus).C. Bucureşti.. or. Conchidem .” (C.. Bîrsan. s-a spus ca proprietatea . I. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare.2455. 2001. Ed. in functie de interesele sale economice. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special.1 n. de un fel de cauza de preferinta. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului.. fie chiar de buna credinta .Baicoianu ) c)”.. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului.( Colin et Capitant vol..1 p. „Drept civil. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor.orice achizitionare a cuiva. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista.Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii. Drepturile reale principale”. nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ.. de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. ALL Beck. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa. este un drept absolut. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri. aici este in discutie tocmai existenta proprietatii..potrivit Constitutiei. b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . in care ultima nu este parte. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului.Kant) Bibliografie minimala 1. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) . ca o parte nu poate pune adversarului un act.( . nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul. Totusi atat jurisprudenta.. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara.3 p. S-a obiectat .267 ).Hamangiu. ca posesorul. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate.. Alexandresco vol. 78 . care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos .(I. 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil .” ( D..

independent de existenta culpei.teritoriale. supus dreptului civil.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. c ) este un drept real.este o stare de drept. material cu bunul. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. b) priveste atat bunurile publice. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate. compusa din dominium utile si dominium eminens. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii.din punct de vedere material.prin mostenire. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale. 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. b) este cel mai comlet drept real. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public. c) se poate realiza cu titlu gratuit. opozabil erga omnes. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. perpetuu. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. c) presupune un contact direct.c)poate fi exercitat fara vreo limita. in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata . b) are o consacrare constitutionala. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. fara existenta vreunui element intentional. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. 79 . b) este interzisa in legislatia civila .4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. b) este inalienabila. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. cat si bunurile proprietate privata. c)de lege lata. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ. c) cetatenii straina in baza unui testament. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun. inalienabil. b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat.

c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale.civ. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. c) hotul. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art. conform art. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane. c) poate sa solicite partajarea bunului comun. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. b) este imprescriptibila. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului. 80 . c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. c) este o notiune de factura obiectiva. ca si actiunea in revendicare imobiliara. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. b) acela care detine bunul in baza unui contract. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul.1820 C.civ. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii.1909 alin. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia.1 C.civ. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. c) certificatul de mostenitor. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune. b) partajul.1909-1910 C. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului. b) conduce la redobandirea posesiei..19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Planiol”Droit civil francais”Les Biens.Duculescu “Drepturile omului”.II.Rosetti-Balanescu. “Metafizica moravurilor”.Baicoianu.8 M. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului.Alexandresco I.”Des clauses d’inalienabilite”. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv.Lutescu.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil.323. 1926. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute.Lex. Paris. Editura Academiei.p. U.p. ed.II. I.p.”Tratat de drept civil roman”.V. Bibliografie generala D.1996 V.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar. Paris.Carbonnier. these.Luncan.vol.231 Hegel. 1920 Ch. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.”Teoria generala a drepturilor reale”. Atias J.Closca. Ed. I.”Principiile filosofiei dreptului”.Al.Europa Nova. Editura ALL. 1994 C.Djuvara G. 1999 81 . 1997. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar.Vasilesco.Editura Antaios.1946.. c) cel care gaseste un bun pierdut.Les Biens M.Suceava ”Tratat de drepturile omului”. Vol. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi. 1969 Kant.Hamangiu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful