Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

B.Rezolvati urmatoarele spete: 1. In fapt. ce urmează a fi împărţite în mod egal.A. la societatea comercială “X” S. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. necesită o serie de reparaţii urgente. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. A. să facă sau să nu facă ceva.000 lei unitatea).A. c. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-.”Z” S. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. În replică . după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. sunt absolute.A. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). b)actiunile detinute de soţul ei. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun. însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. Legea 31/1990. căsătorit. A. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. el contractează de 5 . în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea.pe cale de consecinta. Rezolvaţi cererea de partaj.. cu arătarea problemelor de drept.Cu privire la teren. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. 3.C. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei. d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr.M. ceea ce constituie titlul sau de proprietate. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului.. B. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor. Pentru efectuarea acestora. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. necăsătorit. Cu referire la profit. . acţiunile fiind bun propriu. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort. însă. partenerul străin al lui A. “Z” S. pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia. prin emiterea titlului de proprietate nr. În octombrie 2001.A. el îşi cumpără o casă care.y/1993.C. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat. S. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S. subiect pasiv. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. Cu aceşti bani. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni.A. de natură să justifice o împărţire în cote egale. II. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. primeşte de la părinţii săi. rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei. reclamanta B. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun. reprezentand economiile familiei. 2. astfel încât. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S.

şi editură.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. în valoare de 3 000 de lei. La 23. La scurt timp după publicare. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B.. un împrumut în valoare de 17 500 de lei. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate. de profesie analist sociologic.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise.11. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive. Totodată. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y.1996.. încheiate între A. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. în baza unor contracte. patronul unei case de editură. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia.A.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. La 25. decedat în 1928. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri. în vederea unei colaborări . ci în mod colectiv. B.în puterea unei persoane.la Banca X. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X. în luna decembrie fiind contactat de B. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . 4.) nu mai este un drept relativ la o persoană. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului. contractat de la B.Acest raport este obligatoriu.06.8/1996) 5. o societate de profil. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa .n.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total.( Demogue.2005. este unicul succesor al lui X. iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A. care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat. nici un alt împrumut. iar A. decedat în 1958. o a doua ediţie a romanului menţionat. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915.filosof . Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.

ci de natura lucrului.. nu este de negat.” ( J. în fapt.Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele.domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă..d)”Patrimoniul este obiectul unui drept .( M. el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> ..” ( Henry si Leon Mazeaud..Indată ce se naşte un copil.. s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală. el are un drept în patrimoniu.acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa. . cea mai intimă . sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană.Totuşi. i se poate reproşa un anume egocentrism. prin esenţa lui este un drept de proprietate. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957).Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate..Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani.Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut. iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres.. bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ).Prin acest mijloc. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare. în timp ce gândirea este însuşi omul.Însă.a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta. din punct de vedere politic. 3)teoria dreptului de proprietate .. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii. el va avea. Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă. chiar dacă nu are nimic. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania). care.. publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde. că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa.Carbonnier ) h) “Multă vreme ..a realizat o reconstrucţie remarcabilă.. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui..Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare.” (M. ..Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare.O dată publicarea realizată. un jurist belgian-M. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial. Autorul devine proprietar din momentul creării. .” (Aubry si Rau ) f) “. însă prin publicare. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport ..Asupra acestei a treia teorii.. îşi face opera cadou către societate..” ( Jean Carbonnier) 7 .El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine .Planiol si G.Recht.. dreptul de autor. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat .Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate. pentru fiecare dintre aceste societăţi.Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu.Dreptul asupra patrimoniului . Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului .Dezvoltându-se aceasta idee. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă . se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.Este însăşi esenţa dreptului de proprietate..în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. Că acest sistem este abstract.. unul sau mai multe patrimonii comerciale. care-l claseazş printre drepturile intelectuale. Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă..

-caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art. în putere proprie şi in interes propriu. art. 1947.480 prin raportare la dreptul subiectiv . 9-80. reciprocitatea.44 alin.5 si art. Bucureşti. „Noţiunea juridică de patrimoniu”. în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. Stoica.7). Drepturile reale principale”. dacă nu sinonime.Bibliografie minimală: 1. Definiţia legala. 3.4 .desemnează atât dreptul de proprietate . 1-28.3 si alin. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. V. 2001.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă.Scurte precizari teoretice 1. deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente. DREPTUL DE PROPRIETATE I. Bucureşti. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu.135 alin. conform legii organice . cât şi obiectul acestui drept. respectiv un raport juridic. tratatele internaţionale la care Romania este parte.135 alin. p. care dă expresia aproprierii unui bun. în „Pandectele Române”.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată. Luţescu.Reglementarea dreptului de proprietate. moştenirea legala (art.Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art. 2. 2 teza a II-a).capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :.” 2. p. ALL Beck. adică dreptul de proprietate.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art. însă în limitele determinate de lege. C. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. „Teoria generală a drepturilor reale”. p. adică o realitate socio-economică. 177-220.art. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri.44 alin.Definiţia doctrinară.Codul civil defineşte însă proprietatea în art. Bîrsan.1. 8 . drept care permite titularului să posede.indiferent de titular (art.Notiune.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică.1). G.(1) -“proprietatea”. în limbajul obişnuit . 3. 3.44).2) . corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. să folosească şi să dispună de acel lucru.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt . „Drept civil. Ed. prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). garantată şi ocrotită în mod egal de lege .44. intitulat”Dreptul de proprietate privata .din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate.44 alin.

Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea.01. are dreptul la proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional.nr. care implică şi posesia.nr ).1998).112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.(I.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin.61/26.1996.254. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.17 prevede că “orice persoană .Of.Of. prasila animalelor). distingem între : -dispoziţia materială.Of.. . nr. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.Structura dreptului de proprietate.1998).modificata si completata prin O. 4.3.Ca orice raport juridic civil.1. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale.114/1996 a locuinţei(M.544/1. fără consumarea sau alterarea substanţei lui.Of.1996). 3.Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.Of. nr.b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi.2001).I. un izvor de drept de sine stătător.60/26. obiect. 4.Codul civil distinge în art.03.o1.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art. Legea nr. în M. conţinut.373. nefiind deci.4. prevede în Protocolul adiţional nr.Legea nr.:recoltele ).nr.Closca. de drept public sau privat. privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.Of.Of.: păşunile.. 4.a.3. Legea nr.135).Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale.nr.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”.-Subiectul activ este titularul dreptului.448/24.Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-. 4.09. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).2001 s. art.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei. 3.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M. Legea nr.Of.1 alin. civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M. nr.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari.c)de a dispune de bun. . Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face.18/1991( M.2.Conţinutul. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.Presupune un contact direct cu bunul.2.1.483 între fructele naturale(ex.2 si alin. 9 .Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic.1/ 05. nr. nr.8/1996 privind drepturile de autor ( M. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .10. Legea nr.1998).Of).nr.21.11.G.03.75/14. art.persoana fizică sau juridică.Derivatele bunului sunt fructele şi productele.Of. Legea nr.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.

împărţit în domenium eminens si domenium utile. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare .Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 . de la tatal sau.2.conform ideologiei liberale individualiste .1.politic : Codul civil .din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. . întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau.1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise. a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. la scurt timp dupa decesul tatalui sau.Rezolvati urmatoarele spete: 1. . . 5. cu următoarele consecinţe : . prerogativele dreptului său .este imprescriptibil extinctiv.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. fără intervenţia altei persoane. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util .dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. In motivarea actiunii sale. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : . La 26. fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie.1965.08. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. 1 10 .12. prescriptibil achizitiv.. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. 5.civ. ca atare. In replica.1890 c. acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. însă nu absolut în sine.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp. trebuie respinsa in temeiul art. .istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. despărţit de domeniul eminent.Clasificări ale dreptului de proprietate.3.este însă. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile.-dreptul de proprietate este un drept absolut.. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5. 6.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. II. cu titlu de mostenire. .5. reclamantul arata ca in ziua de 28.

reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art. sustine A. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil.. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens. Bucuresti.1995. la data incheierii contractului de inchiriere.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15.nr 100/18.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B .. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. B se apara. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. sector x. nr.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr. 11 . supuse normarii si inchirierii conform Legii nr. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4.05. in timp ce paratul. la data de 10.78. 2. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate.17/1994 : “Contractele de inchiriere. In motivarea actuunii sale. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993.35.O.1988.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii.I din Legea nr. un scriitor celebru. In apararea lor.10. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. indiferent de proprietar. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C.aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut.10.b)Solutionati cererea reclamantului.I din legea 17/1994. decedat recent.10.30/6 aprilie 1994. sector x. in M. publicandu-le in revista al carui patron este. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat. Bucuresti.04. A formuleaza actiune in justitie la 10.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X. in aceleasi conditii.7/1973. Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X. In fapt. 1980 astfel incat invoca art.situat in strada Sperantei nr.

.infapt in el. mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care. proprietatea lui A.. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. in sensul cel mai larg al cuvantului. care s-a transformat fara a pieri .Djuvara ) d)” A avea proprietate apare. G.. b. tot ce este juridiceste obiect de apropriere. artisica si industriala. luare nemilocita in posesie . situata in strada 1 Mai .2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. toate proprietatile pe care le avem. intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea. datorita valorii lor economice... B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil.Rosetti-Balanescu.5. Fara indoiala. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care.Al. sa caute sa faca o repartitie mai dreapta. In primavara anului 2001.” ( M.Intre A si B intervine la 12. adica toate drepturile. . necesar si neinlaturabil.08..Se poate intampla. se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate..”(M. sector x. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III. care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica .Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . ca in ceva negat. cand se face din acesta factor prim. sub presiunea necesitatilor sociale.In cele din urma. negativa si infinita a vointei asupra lucrului.Hamangiu. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar..Este vorba despre proprietatea literara.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. Planiol..”( C. .Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice..Ripert) c)”.. si care trbuie primit ca atare.reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . permit sa-i apreciem forta sa de expansiune.. pozitia adevarata este insa ca. apropiate fiind de acest drept.. ca ceva pozitiv. I. intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru. din punctul de vedere al libertatii. c. proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra.In definitiv. tot ce poate fi <al meu> . mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru. nu este exact din punct de vedere strict tehnic. necesitau a fi protejate.(G.Legiuitorul poate. Bucuresti.folosire .Hegel) 12 .Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei .. din punctul de vedere al nevoii. vointa isi are existenta –sa.Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut . ca fiind mijloc.

Ed. formalităţi.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica. este un drept social in principiu. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale.p.. Justificare.Hamangiu. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate.Al. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.Notiune. Bucureşti. Din punct de vedere tehnic. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). Aşadar.e)”Dreptul de proprietate. astfel. Insa accentul politic al termenului a fost retinut.”Tratat de drept civil roman”.480 Cod civil. I..o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I. C. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială. C. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume.-sau mai precis.u. Bîrsan. 27-48. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat. cele imobiliare).Baicoianu. 13 . p. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane .. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite. 2.8 s.Clasificare.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate. Art. Editura ALL. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .Fiecare cetatean.Rosetti-Balanescu.definind dreptul de proprietate.s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special. în scopul împlinirii ei. 2001. inainte de aparitia Evei. ca orice drept. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut. Vol. .Les Biens) Bibliografie minimala 1. Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care.II. ALL Beck.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ.. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia..enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege.”( J. Drepturile reale principale”. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. limitarea dreptului de proprietate.” ( M.Scurte precizari teoretice 1. „Drept civil.Carbonnier. monarh absolut in casa sa. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui. 1997. 2.

cultural) . 3.653 din 22 iulie 2005). 3. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M.limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. fie după natura interesului public ocrotit ( economic.servitutea. 4.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri .Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri.nr.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate.în ceea ce priveşte limitele materiale. decurgând din importanţa anumitor bunuri.cât şi din lipsa utilităţii sale practice.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament. 3) în adâncime. 2) în înălţime.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator.instituţii diferite.Regimul terenurilor şi construcţiilor.44. Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări. 14 . istoric.Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României.1.2 Limitele legale de interes privat. b). întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni. art. fie după felul bunului ( mobil sau imobil). 2) judiciare. de act normativ emis de Parlament. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi. de interes economic general. sub denumirea de servituţi naturale si legale. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă.a).1. de interes arhitectural. 4. social. decurgând din apărarea siguranţei naţionale. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene. 3.Limitele legale. cultural.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat.of. 3) convenţionale.

c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor.partajare sau comasare a bunurilor imobile). pentru identitate de raţiune.2 Titlul X.art. aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor.2 art. -în caz de moştenire legală( art. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art. Legea nr.213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare.85/1992. -conform legii organice.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine .4 Titlul X).342/1997. b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană. Regimul juridic al construcţiilor. 15 .2.2 alin 1 Titlul X).Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei. conţinând date referitoare la regimul juridic. Legea nr. economic şi tehnic al construcţiei. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. 4.350/2001.114/1996. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.44 alin. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare.Legea nr. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil. Legea nr.2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă.112/1995. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.1 Titlul X Legea 247/2005).61/1990. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin. art. însă. însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.44 alin . -în funcţie de reciprocitate. -potrivit tratatelor internaţionale .Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr. -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art.2 Constitutie).

adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. 6. 33/1994). întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice .39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani. B.Legea declară inalienabile anumite bunuri. Despăgubirea trebuie să fie prealabilă.pentru lucrări de utilitate publică. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială.5.571 C. alin. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege. art. . 5. 4 Legea nr. 5.29 şi art. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite.26 din legea nr. în schimbul unei despăgubiri.Obiectul exproprierii este format. -locuinţele cumpărate în condiţiile art. A.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ). Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art. fără ca această enumarare să fie limitativă. adică cele dobândite potrivit art. . neputând fi cedat sau închiriat (art.Procedura exproprierii.Declararea utilităţii publice .3.1.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării.33/1994.6 din Legea nr.Potrivit art. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică.Inalienabilitatea legală.În art. În lipsa unei cesiuni amiabile. precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată. însă. -dreptul de uz are un caracter strict personal. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului.Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile.civ). . municipiilor şi judetelor. 16 . în scopul executării unor lucrări de interes public.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii.2 din Legea nr.33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică. Exproprierea are o natură juridică complexă. oraşelor.3 . de drept public şi privat.. 6.44 alin. 3 indice 1 şi alin.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. 33/1994).Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului. -Legea nr. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.33/1994. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale. socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii .18 (1). prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art. de drept substanţial şi de drept procedural. potrivit art. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean. 7 Legea nr.

Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art. 8. Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept.44(6) Constitutie si art. 7. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.civ.35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat.iar in lipsa acestora. Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data).13-20 Legea nr.. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie .” -art.33/1994).i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate. iar a doua problema.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art. Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) .4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis..” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului.de ordin particular. legii revenindu.art. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art.Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: .”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul.41 pct. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi.588 C. 21-33 Legea nr.având in vedere reglementarea ei actuala in art.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate. 17 . Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general. 33/1994).588 c.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate.

1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei. avându.:art.803 C.de exemplu.Meme dans ce cas. b) Admisibilitatea în principiu a clauzei . instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu. art.după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate.de exemplu.1310.Clauza de inalienabilita t e . Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus . -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă . Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia.civ. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate . decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime. le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime. art. Exista insa unele texte ale Codului civil. a)Sediul materiei. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.se disting două moduri . In materie imobiliară.1. pentru efectul de opozabilitate fata de terti.o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului.ridicate la rangul de principii.-clauza sa fie temporară.Este ipoteza stării de vecinătate. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei. se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara . problema fundamentului sanctionarii). principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare .În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională . 2. introducandu-se articolul 900-12.Dimpotrivă.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală. a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr. 2 18 . c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c.se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui.-interzice substitutiile fidei comisare . Este considerată . care poate fi al dispunătorului.1.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim. spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971. Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze.al destinatarului clauzei sau al unui terţ. 8.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice.

209.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public.Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului.900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”.18/1991.Dans ce cas. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat.p.60. art.1075-1076 C.. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei .care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită . cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere. În al doilea rând. de asemenea. op.Potrivit acestei teze. U.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate. ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat .cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului . în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei. nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . în plus. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr.civ. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public. Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor. 19 . fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială .p. p . însă. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte.4 Faţă de aceste repere generale . şi astfel o consideră.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele.cit. nu se pot aplica în acest caz.2. nu şi cele care sunt în comerţ . în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit. de exemplu).) . întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art. ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare..Băicoianu. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte.Vasilesco.Al.213/1995 ş. Legea nr.civ.p. şi care este exclusiv de apanajul legii.cit. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil. prin convenţia părţilor . În general. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5. În al treilea rând. înţelegem să avem următoarele comentarii .8. în opinia noastră.60.Rosetti-Bălănescu.cit.” U. pe scurt. Ibidem.Vasilesco. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt. 3 4 5 6 C. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial.a. se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni). de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi). Hamangiu. continuând linia logica a distincţiei mentionate . l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee. unul de natură principială. fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) . şi nu de clauza de inalienabilitate.207. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. op. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală)..1076 C. În primul rând..op. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului.I. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature. ”En verite.3 Dintr-o altă perspectivă ..

Efectele faţă de terţi. 11 Ibidem. Ibidem. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate.Planiol. întrucât. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare.207.cit. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic . având în vedere în primul rând.p. aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei.a art.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii . 1926. 1881.4.II. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini.civ. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei. c)-indisponibilitate reală-in rem9.206.vol. sau . dincolo de orice justificare.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment .Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor. în privinţa contractelor de donaţie. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea.60.Vasilesco.3. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei.Luţescu.350.Din această perspectivă. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile. 9 M. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans. ci numai prin lege(de exemplu. aşa cum vom demonstra .1306 C.op. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8.p. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei.Astfel. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate.. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte .Ca şi în cazul primului sistem propus. obiecte ale clauzei. Dintre acestea.231. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut. p. 8 E. p.p. Paris. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi. 8. şi anume. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei.explicaţia este simplă.323. mai precis.- concret.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem . 8.these. 10 a se vedea autorii citaţi de U. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă.Chenon.Les Biens. 7 20 .). acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite. opera jurisprudenţei. Sistemul propus este lesne de înlăturat.Les demembrements de la propriete fonciere. Paris.cit.Droit civil francais. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ. op.G.949. d)-condiţie rezolutorie10 . testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. e)-modalitate sui-generis a actului juridic .. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic. p. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare. art.

doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10.of.236 din 27 mai 1999.84 din 23 febr. la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie. îi contactează pe A. B.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) .1998. cetăţean român.Of. În acest scop..1999 X.000. La 26. M. vânzător fiind Y.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei. şi B.Of.13) II.. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha..Rezolvati urmatoarele spete: 1) X. si . creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului.000. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. doreşte să investească în domeniul construcţiilor.09.61 din 26 martie 1996 şi respectiv. 21 .civ.000 de lei. cetăţean român domiciliat în Franţa. M.000 de lei. respectiv.. nr.99/199912) .000.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997.000. cu domiciliul în Bucureşti. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998. C.. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. restul de ½ a fost dobândit de B. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11. iar suma totală pe care X. Astfel.nr . 12 13 M. Ansamblul de construcţii pe care X. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate .Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C. nr. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr. donator fiind W. b) A.

a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. b) ale spetei. 22 . b)X contracteaza un imprumut de la Y. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole. în timp ce B. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni.1997. apelează la Dvs. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. Pe de altă parte. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X. in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW. X.000 de lei.b). In luna martie 2002. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar.un teren de 100 ha. in urma cumpararii in baza Legii nr. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B . iar X.9 din legea nr. devine inaplicabil. va obtine un pret foarte mare.15.A. 2.000.cumparare se perfecteaza la 12. confirm art. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. pentru garantarea creditului. ca un asemenea contract de ipoteca.112/1995. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. 2)In calitate de avocat al lui X. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.persoana fizica. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului .A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01.9.112/1995.Contractul de vanzare. a) X . cu plata integrala a pretului. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana.Insa. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti.10.De asemenea.112/1995. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte.persoane care nu fac parte din familie. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite.2002.01.un teren de 300 ha. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. cu respectarea tuturor prevederilor legale. art. este de acord să o doneze. in caz de insolvabilitate a debitorului. in cote-parti egale. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei . în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. strada Belvedere nr. 3. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C. a carei constructie dateaza din 1930.

achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X. partenerul roman. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. care investeste in Romania.05.6 prevede ca orice investitor. rezidenta sau nerezidenta. Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc.1995.2 lit.G. iar societatea comerciala din Munchen are. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei .02.in varsta de 15 ani. Notarul refuza insa autentificarea.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X. situatie juridica ce contravine Constitutiei. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15.1997.380/30.92/1997. persoana fizica .nr.02. actualul detinator al imobilului.Of. A ii doneaza o casa nepotului sau B .10. A si X. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului.1997. O. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor.02. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.1997). pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare. in acest sens.c. care in art. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului. 5. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.1996. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. la data de 12. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL.nr.G. A. ori in strainatate.O saptamana mai tarziu.12. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. nr. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta.92/1997. La 15. investitorul este persoana fizica sau juridica.02. cu conditia de a nu o instraina.10. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.92/1997(M. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania. X trateaza in numele investitorului german cu A.4. şi anume 23 .C. acesta chemand in judecata S. proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei. iar potrivit art.”Bavariamobile” Romania SRL.in calitate de reprezentant al companiei straine. de asemenea capital strain in totalitate.1997. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara. 7.1996. Este legala solutia instantei ? 6. cu sediul in Bucuresti. la 1.La 12. managerul companiei il contacteaza pe X.La 25.2000.

solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora..construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.Baicoianu) b)” Dar. ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere. in regim de extrema urgenta.03 1999. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale. In motivarea actiunii. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. pusa in serviciul colectivitatii..RosettiBalanescu. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari . in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii. 3 din Constitutie.Lutescu) 24 . pe venit . Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni..41 alin..35 din Legea nr. sub forma exagerarii impozitelor. aratand. transformand-o in proprietate colectiva. si sa confiste.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B.” ( G. pe capital sau pe succesiuni .Care va fi temeiul acestei actiuni? III. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare.In aproprierea campului de testare . inalti fiecare de 20 m . bogatia economisita. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn. in acest sens.Hamangiu. vecinul sau. in conceptia moderna.33/1995. B se opune.Al.) individual .n.La 15. o institutie supla si ordonata. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. B si C . in mod constant..32 din Legea nr. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie. 8.. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art. in conformitate cu art.“ (C.B. I.nu ramane mai putin adevarat ca. până la data introducerii cererii de chemare în judecată. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n. În motivarea acţiunii se menţionează că.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care.33/1994. alaturi de familie. A ii cere lui B sa-i inlature. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9.planoare. Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A. In replica.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor.

25 . Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea . I. proprietatea anulabila. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune. ALL Beck.” ( G. 2. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului.”(M.Filipescu G.Ion . sau aspectul sau juridic.Al. G.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem).Rosetti-Balanescu. 1946. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale.Baicoianu) Bibliografie minimala 1. fie prin vointa legiuitorului . valoarea sa.Planiol. Bîrsan. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata .” (C.Notiune.3.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate.Dimpotriva.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. Ed.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti. C.Enumerare. Atias) g) “ Cu aceste masuri. folosinta directa.Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material. G.Hamangiu.Ripert) e)”Pe de alta parte.” (M.Planiol.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna. daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. 2. p. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila. 48-82. Bucureşti. trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. In aceasta privinta.”Teoria generala adrepturilor reale”.230-254. „Drept civil. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala.p.Scurte precizari teoretice 1. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului.Lutescu . valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . ci persoana abstracta a proprietarului. 2001. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati. Idea indisponibilitatii reale . Drepturile reale principale”.Ripert) d)”In realitate.” (Ch.

1. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului.Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie .PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar.PROPRIETATEA COMUNA 3.Caracteristici.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.3. proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.Caracteristici. Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva . -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic. . neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.civ.836 c.PROPRIETATEA ANULABILA 2. .- proprietatea comuna. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie. potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept. el are doar un drept eventual asupra bunului.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si .dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar .4. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului. 2.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.973 c.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului. 26 . 1. 1.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.Definitie. 1. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie.proprietatea comuna in devalmasie. 3. Notiune. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic.1.Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: .Forme. Caracteristicile proprietatii anulabile : .1.Definitie.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art.1.2.

pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.Definitie.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).este suficienta vointa unui singur copartas . Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.al doilea.2.dupa cum urmeaza.temporar. A.starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane.Felurile proprietatii comune pe cote parti. 4.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere.3. 2).insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit.nefractionat in materialitatea sa.Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a).Definitie.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun. apartine concomitent mai multor titulari.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu. ca obiect al acestui drept. c).2.o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.pentru a se naste –pe cale conventionala.14 4. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul . Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii.in cazul coproprietatii obisnuite.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun.ambele fiind comune titularilor. b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna. altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.Precizari terminologice.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.Reglementare.bunul comun nu este impartit ca si dreptul. 14 27 .1.exprimata matematic printr-o fractie.In doctrina.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1).in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.

Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti. este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres.ei pot apela la justitie). 2.1955 p. anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art.Reglementare. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . respectiv .1. in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii .484 si 485 C.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente.civ. In prima varianta . b)Actele juridice cu privire la intregul bun.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate.) 3.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun . 4.b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni.uzucapiunea. o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala. -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun .este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii .se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art.59) . De asemenea. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act .fiind viciat prin eroare. 2. -actele de administrare : in principiu.chiar daca nu a participat la culegerea acestora.fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare . 4.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului .1501 si urm. partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare). Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate.1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun. actul de instrainare era supus nulitati relative . a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi.(C.D. in 28 . Drepturile coproprietarilor. si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate. argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii. cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului. regula unanimitatii ramâne valabila. Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa.in conditiile gestiunii de afaceri.

1967 p. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva.Sediul materiei: Legea nr. 2. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept. uzucapiune.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului. suucesiune.83). constructii funerare etc). expropriere . 3. 4.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular. fantani). fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun. un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. B. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art. 5.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.2.D. care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun. .Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite. 29 .Definitie. d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie.G.114/1995 si O. poteci.673 de la indice 1 pana la indice 13.vanzator cu ocazia partajului ( C. comisia de cenzori si comitetulexecutiv. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit . Caracteristici. 4. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit.partajul poate fi conventional sau judiciar. .nr.Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari. donatie. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune.

. folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune. nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune.1. cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate.insa nu se poate vorbi-in principiu16.ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate. 5.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: .2. care poate fi retinuta ca si sursa comuna . -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune.este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc.Definitie. Caracteristici. intrucat atât copropretatea pe cote-parti.urmeaza partajul .fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui . presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune.nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau .-in cadrul adunarii generale. c).terenuri si constructii.Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. d)-rolul vointei partilor este asemanator. cu atât mai mult.contractul dintre parti.1. 16 30 . cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter.Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza. care poate fi voluntar sau judiciar. Izvoare.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept. apartin concomitent mai multor persoane.de formarea unei persoane juridice. 5.4. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente. 5. titulari ai dreptului de proprietate comuna.3. -exproprierea bunului.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a). b).fam.35. starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae. deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi). a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept. e)-cu referire la izvoarele . 6. 5. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6.incetarea casatoriei prin divort.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. in celelalte cazuri.de regula. moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. b). c)-in ambele stari de coproprietate.C.

folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente.civ. inclusiv prin instrainare.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. uzucapiunea. si anume.2.. In sustinerea actiunii. f). Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. or.Aceasta situatie de fapt. in speta. c). succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv.1998 A.1998 au rămas ca moştenitori B.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun. e). În susţinerea acţiunii. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3.728 C. b).06.10. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. de altfel. in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. Faţă de această situaţie. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A. care intră de îndată în posesia acestuia. facultate care nu exista pentru co-devalmasi. în coproprietate după cum urmează : A. are in vedere coproprietatea temporara. şi C.. II . in opinia reclamantilor. B. casatoria pentru co-devalmasie. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . vinde. aratand ca art. bun a carui destinatie. intre cei cinci proprietari de apartamente.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17. apartamentul către D. din pricina nefractionarii dreptului comun. A. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului. survenit la 24.1998. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. o cotă-parte ideală de 85%. nu si in contract .fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun.09. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12..partajul. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. ce argumente credeţi că ar putea opune C. fustifica. B . 6. au dobândit apartamentul la 13. B. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C.. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament. de la bun inceput. o cotă-parte ideală de 15%. Paratul se opune admiterii actiunii. în nume propriu. 31 . pe cale conventionala. reclamantii invedereaza faptul ca.

La 15. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului.considerand abuziva cererea reclamantului. 2002. de acest aspect preocupandu-se A. o locuinţă.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. B. A. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant. 5.11. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. în coproprietate. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau. Lumina Lex. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati. decedează. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate. pe această cale. “poate cere partajul atunci când A. La 15 mai 1995.18/1991. in plus. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . cumpără.( A se vedea Decizia civila nr. de altfel.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului.08. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14. Paratii se opun admiterii actiunii.05. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant. acţiune în partaj. în vârstă de 15 ani. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. aanalizand si apararea formulata de parati. 4. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita. introduce împotriva lui Y. B..4 din contract. La 25 mai 1994. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. A se apara . iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna. Y. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. domiciliat in comuna. Potrivit art. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. La 15 aprilie 1995.2000.. Solutionati actiunea reclamantilor. va împlini vârsta majoratului. judetul T.1558 din 26. 32 . A. Bucuresti.In plus. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. p. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. 6. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei. şi B.

In urma decesului lui A. reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.483 c. Cerinte: a) Comentati hotararea data.V. La 30. A . conform intelegerii dintre ei”. cauzat de un accident in 1998. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata.A. reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti.de asemenea ca bun propriu. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate.sotiei lui A. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau . 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B.in cote egale. obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren.157/1997. in suprafata de 15 ha. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. ceea ce in speta nu s-a dovedit. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998. 8.civ.. pentru restul . iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” . fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. cu precizarea problemelor de drept din speta.in extravilanul comunei Lunca. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49.(S) si fratelui acesteia. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara.7. in cote-parti egale. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. reclamantul arata ca este coproprietar . in fine.De asemenea. paratul a reactionat in mod violent. distrugand intreaga productie. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. B si C detin in coproprietate . a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant.707 lei. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta.Judecatoria sectorului s. ca o parte din imobil a fost locuit de parati. si A. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei. asupra imobilului in litigiu. ca pentru a putea promova o asemenea actiune. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9.Din anul 1997. plus o portiune de 0. intervine o intelegere intre B. impreuna cu paratii. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. In motivarea actiunii. inainte ca S sa o poata valorifica. a chemat in judecata pe S. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria . prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune. 33 .La data de 1 iunie 1977 S. ca. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective.F. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001.I.10. Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala.

in septembrie 1998.A s-a opus unei asemenea investitii majore. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna. caci si aici. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect.n.) este proprietatea aparenta. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului. in caz de neintelegere.”18 .se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii .ca si in cazul precedent. in luna august. care.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare.(G. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate.dintre care una este chiar veritabilul proprietar. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul. proprietatea se disputa intre doua persoane. a) Prezentati problemele de drept din speta. varul lui A.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”. sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B .exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren. b)In timp ce se afla in vacanta. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie.In cazul proprietatii 18 34 . ar ajuge la partajul judiciar al imobilului. existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa.si anume. cerandu-i in acest sens concursul lui A. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. 10. b) Solutionati cererea introdusa de A.Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului.cu motivarea ce urmeaza.In martie 1998. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul. Ulterior. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent. casa este ocupata de catre X. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate.

.Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune. C. Bucureşti. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord..Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii).Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna. municipiul. Bîrsan.Definitie.Dar. Si atunci ramane cealalta ipoteza.n. este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau.. 1946. deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva. I. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber..la mai multe persoane. 167-198.) ? Bunul. nu este nici exclusiv. . in speta apartamentul.De aceea.iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator. ALL Beck.Hamangiu. in materialitatea lui. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public. fiindca apartine. cand aceste apartine la mai multe persoane.”( G. impartasind conceptia romana. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul.. fie in functie de preferinta. orasul. ele are o existente provizorie.n.proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie.Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune. sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept.Lutescu . fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate. fara ceilalti.Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut.Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau.. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I. si nu este nici perpetuu . priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. .b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului. deoarece. Al.” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1.aceptand asftel dobandirea dreptului . dispune de lucrul comun. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit.Scurte precizari teoretice 1.G.. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. „Drept civil.Reglementare.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica . 2 .p. Cadrul legal este reprezentat de : aparente. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX. 2001.”( C. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv. in acelasi timp.. p. 35 . si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. Drepturile reale principale”.”Teoria generala a drepturilor reale”.. Ed.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor... prin natura sa. si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul.Rosetti-Balanescu...

Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u.a. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat . .12 L213/1998): . ci conform art.t.12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune.219/1998.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art. pot fi concesionate.” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular. bunurile sunt date in administrare.t.1.2 L 231/1998.-Constitutia Romaniei art.35 L219/1998):denuntarea unilaterala.prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia .135 alin. -natura juridica: drept real .a. L114/1996.5 alin.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia. Conform art.izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale.135 alin .213 /1998.garantarea de catre stat a proprietatii publice .) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat. disparitia bunului concesionat. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: .).476. 2. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art.12 alin. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4.135 alin. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune). dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art.135 alin 4 Constituie si art. L 69/1991.11 L213/1998). art. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate.Domeniul privat. .t. 4. .bunurile proprietate publica au un regim juridic special art.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u. rezilierea unilaterala. 4.3 L 213/1998). 4 Constitutie. . din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente.a.135 alin.a.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica. Darea in administrare (art. .4. -Legea organica in aceasta materie : L nr.2 L 213/1998). 36 . bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u.obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art.2. imprescriptibile : -extinctiv. art.4 Constitutie. actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u.213/1998. renuntarea concesionarului. folosinta.135. L nr.t. folosinta.135 alin.titularul:regiile autonome ( companiile nationale). -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept. L 219/1998. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. romana sau straina.478).4 Constitutie.L 18/1991.

-prin alte moduri prevazute de lege.20-21 L231/1998) 6.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art. spre a aplana un eventual litigiu. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art.4.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.t. pe cale de consecinţă. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art.a. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere. 7.135 alin. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. romana sau straina.4 Constitutie.9.art. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia.3. 37 . .a.La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului .A.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii.bunurile prevazute in art.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. -natura juridica : drept real temporar. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u.t.135 alin.4.4 Constitutie. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u.Rezolvati urmatoarele spete : 1. 5.a. Guvernul României.t.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ.10 L213/1998): pieirea bunului.art. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit.in conditiile actului administrativ. in domeniul privat al acestora. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica. la data de 1 aprilie 1999.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice. precum şi. -natura juridica : raport juridic obligational.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : .7 L 213/1998: pe cale naturala. II. 4.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.1 : legea si natura bunului.

10.1991.10.03.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. coroborat cu art. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. constructiile au fost demolate. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca .1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop.1996 zece autotirisme. la randul lor.01. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde..5 –“Administrarea. str. in numele statului.( Din decizia Sectiei civile nr.In plus. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. p. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara.135 din Constitutie inalienabile.2 din Ordonanta nr. in mod efectiv cu incepere de la 12.954 din 23 iunie 1981. a decedat si . Sunteti avocat . Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte.. a admis actiunea astfel cum a fost formulata. CD 1981. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.4989. 38 . oricat de indelungata. s-a emis certificat de vacanta succesorala. intrucat . prin sentinta civila nr. fiind potrivit art.. posesia sa. Prin sentinta civila nr. 4. nu erau mostenitori. Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. pentru motiv de nulitate absoluta. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. Calea Sagului nr. B . In motivarea actiuni.2. in conformitate cu art. procurorul general a declarat rcurs extraordinar.99 inscris in cartea funciara sub nr. administrarea bunurilor proprietate pubica”. ale art.. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit . terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”.1991. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03.477 C. in speta.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala . iar ulterior.si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren.10 alin. i-a trimis o notificare la 13.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara. Ministerul Finantelor. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30. invacand dispozitiile art.988 din 4 iunie 1980 . La 15. 1992.Dupa o saptamana. 3. de catre regia autonoma.1844 C.civ.care il inconjoara in forma de careu. reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani.11.-.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj. dupa ce au fost inzestrati de antecesori.inscris a cartea funciara a orasului. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune. In motivarea actiunii. un prieten al sau.u..civ. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. Impotriva acestei sentinte. restul fiind liber. Judecatoria Viseu de Sus . A a inceput sa il stapaneasca pentru sine.7 s. Prin actiunea formulata.si al eart.

posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. totusi. in cadrul disciplinei drepturilor reale. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate. corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. 39 .Scurte precizari teoretice. Astfel. . prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice. fie al legilor administrative. si care.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public. ca atribut al dreptului de proprietate. supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica.stare de fapt. 1. in ceea ce priveste proprietatea. 85-117. > Poate ca este putin exagerat. POSESIA I. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului.n. C.posesia . revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu.Notiune. in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate. ALL Beck. p.”(M.posesia .Nicolae.stare de drept.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala .6/1999. in acest caz. Bucureşti.Planiol. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil. ca un aspect esential al unui dirijism economic.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate. devenit general. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator. 2001. Bîrsan. G.Trebuie. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg. ingloband si celelalte atribute ale acestuia. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor. Ed. care are ca si obiect propriu dreptul privat.) releva in mod direct dreptul administativ. Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe.Carbonnier) Bibliografie minimala 1. „Drept civil.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III. . posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : . Revista Dreptul.”(J. Drepturile reale principale”.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari. sa formulam aici o idee generala.M. nr. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda. 2.

corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. 3. este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”. Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp. d) precaritatea.civ. nereglementat de Codul civil.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept.Elementale posesiei sunt : .Elementele posesiei .un element material.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar.1852c. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract . de noi insine sau de altul in numele nostru. civ.2. viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art. .cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.causa detentionis( cp). care este: e) echivocul. consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect. printr-o interpretare sistematica .si anume. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale . stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei . care.cel mai important din punct de vedere practic.Viciile posesiei.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. au aparut cele doua teorii. in cazul bunurilor mobile. aplicandu-se atat la bunuri mobile. din punctul de vedere al comportarii posesorului . si detentia precara(D) . exercitata. asadar.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute. .1848 c.civ. . Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei.1847 c.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru . Conform art. 4. a)-discontinuitatea : art.1851 c. animus detinendi (ad). : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. . . Intre posesie si detentia precara exista. Definitia posesiei. de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept .animus domini sau animus possidendi(ap) . aplicandu-se .un element psihologic. de regula. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva.de regula. concretizat in acte materiale sau juridice.” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut.animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine. cat si la bunuri imobile. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor . c) clandestinitatea.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat. avand. aplicandu-se . ? c)-clandestinitatea : art. una sau alta.. care constituie titlul sau. o deosebire de natura juridica. in cazul posesiei bunurilor imobile.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. si anume. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar. adica cu intermitente anormale. b) violenta .civ.Posesia si detentia pecara . pe de o alta parte.prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte. asadar.Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”. care detine lucrul pentru proprietar.

Potrivit art.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila. e). .d)-precaritatea : art. sub nume de proprietar.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute..1853 C.1909 alin. sau asupra unui lucru comun. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta. atat reale cat si personale.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei . Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.C.si fara sa i se poata opune reaua-credinta. art.674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei. sub nume precar. existenta dreptului de propietate..civ.1 coroborat cu art.485 C.972.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art.486 c. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art.676 c. .Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta. Posesia.” In aceasta materie. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .civ. uzufructuari etc.. se vor prescrie prin treizeci de ani.civ.. apta sa produca efectele recunoscute de lege. fara a se pune in discutie. adica in calitate de locatari.de 30 de ani. in cadrul lor.1890 C.pr.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art.” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.civ. art. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta. depozitari.486 C. 5.1858 C.civ. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.: “Toate actiunile. 41 . daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul. b) Posesia prelungita . :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia .civ.echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic.civ.Efectele posesiei.civ. produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului . nu consituie o posesiune sub nume de proprietar.este lipsa posesiei.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare.Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.485 coroborat cu art.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c.civ.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta. sau si din alte situatii ? .

inchiriaza partial casa lui C.1997 A. 42 . printr-un act sub semnatura privata. chiria datorată pentru toată durata contractului. la data ultimei sale intrări în posesie.2004. dar semnătura donatorului.05. care consacra dobândirea de către B. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01. Totodată.2004 între B.10. In februarie 2000. nr. la 23. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie. A. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună. susţine că instanţa. o casa de locuit. iar locatorul a acceptat această plată.112.06. şi C. în temeiul contractului încheiat între cei doi. situata in Bucuresti. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani. De asemenea. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art. cetatean italian. si prin douazeci de ani . introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. fusese falsificată de însuşi donatarul.01. menţionează că la 29.Ulterior. În susţinerea pretenţiilor sale.2005 A. nu era decât locatarul lui X.” II. în care X.112. figura ca donatar.1992.03. el considerandu-se adevaratul proprietar. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X.08. B. daca locuieste afara din acea circumscriptie. nepotul sau.1996. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.2005 a cumpărat apartamentul de la X. după doi ani de la data la care X. A. C. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an.printr-un mandatar din capitala. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14.B . Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12. În fapt.05.in 1998. pe durată nedeterminată. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. În plus.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X.06. pârâtul menţionează că.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B. strada Orizontului nr. În replică. la restituirea posesiei unui imobil. chiriaşul a plătit. Reclamantul învederează că la 23.. în mod anticipat.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29.1895.

acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii.casa de locuit – lui B. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. in jurul lunii septembrie 2000. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. La 15.c. plata facandu-se in mod anicipat. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . Intre A.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute. fixand o chirie de 150 $ lunar. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile. conform intelegerii dintre ei. 4. B inchiriaza casa lui C.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.2000. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura.10. In martie 1999. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. In luna mai a aceluiasi an. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile. C.10 2002. in consecinta. 6. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. in primavara.civ. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau.b) ale spetei.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. B inchiriaza casa lui Y. astfel incat. In ianuarie 2000.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. Instanta admite in parte actiunea. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.un imobil de locuit.485. 43 . 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. la un pret mult sub nivelul pietei. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. A ii vinde lui B. B se apara . solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C. fixand o chirie de 100 $ lunar. b)In ianuarie 1999. intervine decesul lui A. Cerinte. fiul sau. 5. In toamna aceluiasi an.

cu privire la acelasi teren. 44 . inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. de aproape un an de zile.Din 1996. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat . In plus. trebuie sa produca o dovada in acest sens.1999. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului.08. In apararea sa. Prin hotarare motivata. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. Prin avocatul sau. X. instanta respinge actiunea lui A. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.04.. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. Prin intampinare. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8. In replica. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. b) In aceste conditi.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. la aceeasi instanta de judecata .civ. 9. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale.pr. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale. datat 15.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. 7.674 C. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu.12.1997. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. c) Solutionati actiunea in justitie. In cursul dezbaterilor. necunoscand existenta contractului de inchiriere.2001. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor. compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001. astefel incat. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor.

Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau.674.(Pothier) e) “Astfel definita – prin art. posesia este protejata de lege..” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva. pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. ele nu privesc decat o quasi-posesie.Ripert) f) “Din afara. G.. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 .arbitru.(M.civ.civ. imi sunt mie. ca vointa libera. In replica. corespunzator art. constituie posesiunea .Planiol.10.pr.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica.fr. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica..Latura insa prin care eu.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) .2228 c.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv.”.quae in jure consistunt. ca ceva sa fie al meu. ea trebuind adusa la indeplinire. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. ale posesiei.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Lectura juridica. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza. si astfel sunt mai intai vointa reala. G. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”. De regula.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” . constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii.Astfel . A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. constituie interesul particular al posesiei. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea. in posesie obiectiv. Instanta respinge actiunea lui A. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat.Este o greseala. Posesia este un fapt.civ. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.1864 c. incat. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. In cadrul apararii sale. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate. instinct sau liber. C. m-ar leza.fr.Planiol. ca un stapan al lucrului. ea insasi exterioara. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru.

Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale. 3. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte .Scurte precizari teoretice 1.inteligibila . accesiune sau incorporatiune. traditiune. Bucureşti. Drepturile reale principale”. d). 2.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1. Ed. vol. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate.Bucuresti. 3. in art. legate.237-260.Lutescu .644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune. C. V.”Teoria generala adrepturilor reale”.Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale.Cu privire la conventie. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit. conventie. succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III .Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale. 46 . iar prin cel de-al doilea. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop. ALL Beck.Notiune.. Drept civil. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii .2004. teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile.p. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art. 1946.Prin exceptie. 2. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. 2001. Bîrsan. nu numai a celor reale. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca.civ..645 c.G.Humanitas. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale.485 c.toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art.Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret. lege si ocupatiune . „Drept civil.Dintre aceste moduri.Stoica. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular. doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica . in conditiile unei puteri legislative publice. legea. prscriptie.civ.).Clasificarea modurilor de dobandire. 2 . Codul civil. Drepturile reale principale”.p. adica intr-o situatie civila.I.

4.mod de dobandire a drepturilor reale.bunul mobil sa fie privit ut singuli.civ.).un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. 5.Conditii referitoare la bun : . -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta. .1909 alin. bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate. 47 . 5.1909 4.1909 alin.se refera numai la bunuri mobile corporale. 4.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.Hotararea judecatoreasca.Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art.1909 C.” Regula continuta de art 1909 alin.597.prescriptie instantanee .o prezumtie absoluta de proprietate .civ.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public.1 C.bunurilor mobile inalienabile.Explicatiile teoretice propuse regulii: .civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face.3.2.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun.972 C.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.civ. . -dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.Conditii referitoare la posesie.1.644 C.Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale.). fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp. . -de buna-credinta-prin raportare la art. Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4.Sediul materiei:art.. este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre. exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .(o aplicatie a art.598c.civ.1075-1077 C.civ. 4. In sensul art. 4. el poate fi si putativ.1).). traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.

2.Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art. In functie de natura obiectului principal . dar pe ternul altei persoane.civ.500-501 C.2.regimul juridic este continut in art. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: . b)-avulsiunea este definita in art. 7.502 C. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor. si Legea nr. Codul civil in art. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.civ.Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil. 6. c)-insulele si prundisurile . sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr.2. accesiunea este imobiliara si mobiliara. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural. 7. sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar).Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau .legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune.Accesiunea imobiliara artificiala.: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta).498 C.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana . Domeniul de aplicare al art. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor. proprietarul lucrarilor.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala.493 C.accesiunea albiei unui rau : este definintade art. 19 48 .495-497 c.2. cu materialele sale. . 7.civ.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art.7/1996.civ. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important.494 C.19).1.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”. si Legea apelor. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7.. 7. dar cu materialele altei persoane: . d).:lucrari sau constructii noi.solutia este continuta in dispozitiile art. nu imbunatatiri aduse unui imobil.civ.civ. e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art.Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.civ.civ.486 C.503 C.1. nenominative. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet.

civ. . 2.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile.1.Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: . -specificatiunea :art.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului. ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila.cit..1910 C.civ.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art. 20 49 .civ.constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului.1890 C.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit.aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art...1895 C.. 8.508-509 c. 7. in conditiile art. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.3.” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila.351).Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.3.13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 .511-512C.2.2. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune.civ.civ.p. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani. -confuziunea: art... 8.op. 21 Din punct de vedere strict teoretic.n.Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila.in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 . .constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie... aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil .Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept.1847. 8.Alexandresco.constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului.. 7.civ.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul.actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil.3. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege.cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila.504 c. cu obligatia de a plati despagubiri.”( D. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege.. .plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului..Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil..(subl. 8.

1896c. -inceputul si sfarsitul:art.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil.civ.civ. in doctrina s-a afirmat ca in realitate. conform lul M. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1. (a se vedea C. 22 50 . desi art.Barsan.ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului.civ.1864 C.civ. -posesia sa fie de buna-credinta :art. in privinta servitutilor.623 C.bunuri imobile privite ut singuli . 2. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului.cit. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani. caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii. intrucat ea este rara in practica .p. .cit.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23.290).Contra.4.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau.3.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor .ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit. op.astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei.ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. C.4. citati de Hamangiu in op. nu ca universalitati.Astfel.330)..poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina).. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit.. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului. 8. ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar.se referea numai la prescriptia de 30 de ani.p. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar. iar servitutea ar fi validata”.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita.Calculul termenului se face conform art.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu . definit in art. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr. aceasta nu mai poate fi opusa.civ.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar.1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C. -intreruperea prescriptiei : art.1897 C. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar . in functie de domiciliul adevaratului proprietar.civ.1887-1888 c.

Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A.167/1958. D.civ.13-14 decretul nr. pârâtul invocă art.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv.11. după care l-a vândut pârâtului.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa. la rândul său. la 11.07. De asemenea. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului. cat si pe cale de abstentiune.1838-1840 c. B. de altfel.2005. . introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau. la data de 14. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A. În susţinerea pretenţiilor sale.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art.: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.5.1 C.2005. C.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -. o terţă persoană l-a furat.10.2005 A. 8. şi C.1909 alin.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit.2005.Efectele uzucapiunii: . şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18. În apărarea sa. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător.2005 A.167/1958.11.1 C.civ.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.1909 alin. solicitând restituirea unui videocasetofon.2005 A. împrejurare pe care.1859 . Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art.civ. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -.6.D. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă..beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art. solicitând restituirea unui C. pârâtul nu o contestă în instanţă.04. II.in conditiile art.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.07.1860 C. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului.civ. c)-suspendarea prescriptiei . Pârâtul invocă buna sa credinţă.10... introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. arătând că a cumpărat bunul de la C. iar acesta din urmă.player. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C.b)civila-in conditiile Decretului nr. . asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C.09. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. 8. precum şi să 51 .09.2005 B. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12.. B. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12. proprietarul originar al bunului.

iar B.08. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate.11. Pe data încheierii contractului. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat.10.000 euro.2002 prin care îi punea în vedere că el (B.. îl va obliga la demolare.2001. vă solicită.1989 A. iar. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit. 52 . introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. o scrisoare trimisă de B. iar. 5. După doi ani. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. conform expertizei efectuate în cauză.civ. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat. de care aflase din diferite surse. În condiţiile în care A. un terţ neproprietar.03. B. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii.demoleze construcţia. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat. în plus. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A... reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". La 15. prin efort propriu. pe de o parte. Expunându-vă această situaţie de fapt. pe de altă parte.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. A. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. La 10. La 24. primeşte suma convenită ca preţ.09. prin care. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie. în final. A.civ. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. o construcţie pe terenul menţionat. la 25.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B. A. vă pune la dispoziţie. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil.05.494 alin. în temeiul art. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate. În acest sens. de X. se pronunţă.2000. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. la demolarea construcţiei. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100.1994. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje).02. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A. Pe de altă parte. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta.Paratul B se opune. către fratele lui la 13.2 C.03.)La 23.2002. X. B.. obţine o hotărâre judecătorească. cumpărătorul ridică. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. a invocat art. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70. conform Codului civil. intră în stăpânirea terenului. La 13.1993 B.1073 şi 1077 C. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X.000 de euro. Rezolvati cererea introdusa de A. rămasă definitivă prin neapelare. din neglijenţă.

In fapt. se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara.anularea titlului de proprietate nr. este anterior emiterii titlului de proprietate. dandu-i caracter de act autentic.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare. A. la data incheierii acestuia. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1. b).03. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata .reclamantul este de rea-credinta.02. In sustinerea cererii sale.05. Din actele depuse la dosar.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate).2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma. fara sa dea insa curs acestei notificari. rezulta ca la 10. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie. iar A. 8)În anul 1943. data cand a intervenit decesul lui X.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. emigrează în S. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului.7. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1. dec . intrucat a fost notificat la 25. deoarece.T. Paratii au formulat cerere reconventionala.5 ha. nepublicata) Cerinte: 53 . au cumpărat împreună de la S. se stabileşte pe terenul cumpărat. defunctul tata al paratilor.M. care s-a prezentat ca find proprietar .analizand si apararea formulata de Y. mentine titlul de proprietate emis in 1994. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului. nu era adevăratul proprietar. paratul.C. În anul 1945 A.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W .1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18. şi A.La 15. el .civ. cu urmatoarele capete de cerere: a).A.T.M. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10. introdusa la 22.in al doilea rand.U..1996. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand.D.02.C.( Curtea de Apel Iasi.1997. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W. A. cand i s-a cerut incetarea lucrarilor. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. se apără invocând uzucapiunea. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului. În anul 1964 F. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C . considerand-o inaplicabila. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren .1374/1999. a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei.02. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y. b)Solutionati cerera introdusa de X.In apararea sa.C.021997.C. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor.

prevazuta de art.1979. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV. care au figurat ca parti in proces.32s. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul.40 s.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977. in decembrie 1951. sub nr. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. strada Rozelor.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.titlu. p.( Din decizia civ. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. sustinand ca paratii . 54 . ci in anul 1997 intre aceleasi parti. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor. 2) Solutionati apelul declarat de parati. 11.Dupa obtinerea dreptului de proprietate.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov. prin uzucapiune. In aparare.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. iar in plus. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii. sector 2. pentru a se constata ca sunt proprietarii . reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. se constata ca reclamantul CM a cumparat. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977. mobilul in litigiu de la NV si AV. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina.( Din decizia civila 2100/20 nov. CD 1979. Din actele dosarului. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945.u. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor.111/1951 .D. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. C.La 16 iunie 1978. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti. 10. Cu toate acestea.u.59/1974. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS.1895 c. incluzand si portiunea in litigiu. in timpul casatoriei cu CG.. p. civ. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.111/1951.detin in realitate imobilul fara drept. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus.

92/1996. prin contractul autentificat sub nr. exercitand continuu posesia asupra acesteia.1957 a cumparat de la X . prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu . A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. Apusului nr. ca prin decizia civila nr. catre fiica sa. situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. aducand-o si pe ea in casa. La scurt timp de la achizitionarea imobilului. ca efect al prescriptiei achizitive. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. situat in Barlad. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia .1976.1895 c. p. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. el. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. la Judecatoria Barlad. str. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG.42 s. conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov.1949 .u. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. care la acea data avea 18 ani. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit . ci un alt teren. In luna aprilie 2000. impreuna cu B si C .(Din Decizia Sectiei civile nr.y/2001. Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare. iar nu de jumatate din aceasta latime . C.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat.139/24 ian. paratii au declarat apel.1979 a Tribunalului Suprem. prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . paratul. Solutionati apelul. 55 . ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. CD 1979.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT.12) Prin actiunea introdusa la 24 oct.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. dupa o vreme s-au impacat. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. a a chitat impozitele.civ. ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. In replica.1200/1957 . vecin cu acesta. Solutionati cererea reclamantului. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. conform art. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului. judecatoria a admis actiunea formulata. Reclamanta sustine ca la 26 oct. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica.Din momentul cumparararii. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. analizand si apararea formulata de parat. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu. a inchiriat camere diversilor chiriasi. Prin sentinta civila nr.

fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte.1965. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului. 16) La 20. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha.08. paratul se opune admiterii actiunii lui A.De asemenea. i-a daruit ca zestre casa din litigiu.08 2000. Prin intampinare. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu. tatal sau. in anul 1974 au intervenit legile nr. X. asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. X. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14. cu prilejul casatoriei sale. unul in care. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate.in primul rand.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha. fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului.1992. B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat.151/1950). . deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren.58 si nr.In consecinta. 15) La 15. ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii . fiind plecat in strainatate un timp indelungat.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. 56 . Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12.in al doilea rand. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B. 10. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau.10. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta.

sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . se afla stinsa prin prescriptie extinctiva. iar nu cel a levictiunii.n. numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea. pe buna dreptate.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein.Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat. in urma lui. asadar. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. Precaritatea este deci un viciu perpetuu. I. . detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze. daca posesorul. inexistent (ca posesor). Sporirea valorii fondului se va putea afla . Totusi . facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor .. Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului.. ..de unii. “(C. si atunci cand. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea. partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui. obligat la restituire. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .. –n... ori prin revocarea unei donatiuni.chiar dupa stingerea obligatiei de restituire. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar.n). Astfel. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor . daca este vorba de un stabiliment industrial . conform dreptului comun. mentinut si intarit continuu cu documente .Hamangiu. obligatia de restituire. iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic. se afla inlaturat..Numai un act juridic de proprietate .Al. Se decide . avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit. garanteaza cuiva ceea ce este al sau.) ? Poate ea schimba natura posesiunii. detine lucrul de 30 de ani.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. autor al recunoasterii. asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate.civ. care impiedica uzucapiunea. III. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp.Kant) c)”Art.”(I. iar nu cheltuielilor facute de posesor.. caci obstacolul. adica actiunea personala a autorului detentorului. dupa o lunga perioada de neintrebuintare.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari.? Astfel. conform regulii de mai sus ( art. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa. dar in prezent nu mai este.. un altul a intrat in posesiunea sa.. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut ..c) Solutionati cererea reclamantului.Rosetti-Balanescu. 1858 c. fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul .. ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului.”(D.

proprietatea altuia ? .Or. ci si ca este debitor.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”). care este un drept de creanta. „Drept civil. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. Dreptul de uzufruct. Bîrsan.Definitie.Caracterele juridice. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate ....517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia. d)dreptul de servitute.C.Planiol.305-337.p.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) . Al. c)dreptul de abitatie. de mandat.adica are obligatia de restituire catre proprietar.Codul civil defineste uzufructul in art. p.f)dreptul real de folosinta. 2.Enumerare.Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul..Scurte precizari teoretice 1.” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : .. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: . Bucureşti.. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului.este un drept real principal. In plus.G. Ed. I. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea. plasand posesorul in stare de precaritate. (M.cit. 58 . . 2.Baicoianu. 2001..Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei.e)dreptul de superficie.b)dreptul de uz. 24 C.Ripert) Bibliografie minimala 1. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Rosetti-Balanescu. ALL Beck. Drepturile reale principale”.Hamangiu. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate. in calitate de locatar etc.1. op. intocmai ca insusi proprietarul lor.etc.192. opozabil erga omnes. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune . S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor .Notiune.

Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”. 59 .civ.) .obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct. etc. art. tranzactie.p.civ..3.usus uzufructul . .) .universal ( o universalitate de bunuri) .uzufructul se constituie prin vanzare. D.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: .de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: .opcit.411.534 c. in baza art.526 C. in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil.520 C.1909 C.consumptibile ( = exceptia.este intuitu personae si incesibil.). .cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art.p. schimb. vanzare.26 2.fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2.) 2 2.prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea.25 . -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) .civ. . Ibidem.2.civ. 25 26 A se vedea. deci si a a unui dezmembramant al acesteia).4.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara.407-408. Cu privire la bunurile mobile corporale.517 si 521 C.este temporar prin esenta sa . art. .prin testament.Felurile de uzufruct in functie de bunurile.cvasiuzufruct. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar).cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) . etc.incorporale . incheierea formelor necesare..neconsumptibile ( = regula) . presupunand asadar. .Alexandresco. in conditile art. -uzufruct asupra bunurilor.civ.971 si 1295 C civ.de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract). iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc.

Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate. in principiu .565-567 C.). . .civ.prin consolidare . de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii. 2. prin pieirea totala a lucrului (art557 C.541 C. 2.).cit. -este indivizibila.civ. Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.civ. .558 c.de a dispune de lucru.).554 C.3 L nr.).561 C.de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.datorita abuzului de folosinta ( art. .).2.557 C.576: “o sarcina impusa unui imobil.prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Deosebiri:. . 3.572 C. de a a nu-l tulbura pe uzufructuar.prin exproprierea pentru utilitate publica( art.b) Obligatiile uzufructuarului: . .Birsan.33/1994).).p. .civ. .civ.de a beneficia de productele lucrului.540 C.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese.5.541 C.de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.prin neuz sau prescriptie extinctiva.civ. ci ca o limitate a exercitiului acestuia. -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti. .).Definitie si caractere juridice.).Stingerea uzufructului: .de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art. . . . 4. . -consituirea.Dreptul de uz si dreptul de abitatie. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .).280). Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: .). 4.civ.).Dreptul de servitute. 4.civ.de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art.civ.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.civ.de a da cautiune ( art.de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant). 27 60 .”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.civ. exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.Clasificarea servitutilor.dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale. . -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.intotdeauna are o obligatie negativa.civ. nici o obligatie pozitiva.(C.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art. . -are un caracter perepetuu.).1.517 C.in unele cazuri.6.. pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.548-549 c.28 alin.op.Codul civil defineste servitutea in art.319/1944). cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.

611-613).Al.4.616-619). d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C. a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea.) b)-prin uzucapiune.288-289).servitutea izvoarelor(art.civ. Astfel.635).a)-dupa natura fondului (art.624 C.625 ).servitutea de trecere(art.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art. dreptul de ingradire(art. ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.).623 si 624.622C..Birsan.p. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii.615). dreptul de granituire(art. se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art.se constituie prin : a)-titlu (art.civ.op.641. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini.).civ. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea.3. au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez .610).Exercitarea dreptului de servitute. -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii.. servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.Baicoianu.pr. I.Rosetti-Balanescu.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor). 28 29 61 . ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian.579). fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate.630).675 C. -de a exercita si servitutea accesorie. d)-dupa modul de constituire(art. -legale: distanta plantatiilor(art.Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti.p. c) -prin destinatia proprietarului (art.cit. .civ. servituti .). dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile.Hamangiu. iar altele.578C.civ. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti. 28 -prin fapta omului. b)-dupa modul de execitare(art.283. relative la continuitate si neclandestinitate. dimpotriva.).In acest fel.621 c. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.cit. ci si modul de exercitare a servitutii.622C. Se prescrie nu numai dreptul de servitute.).Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.623 numai servitutile continue si aparente.). proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara . -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 . (C.servitutea de vedere(art.op.585).servitutea de picatura strasinilor( art.civ. -de a exercita actiunea negatorie de servitute. 4.584). 4. supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei. conform art. servituti -continue -necontinue. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art.577 c..607).servituti-aparente -neaparente. o admiteau pentru toate servitutile.civ. conform art. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”.

. . Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică. -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor. . în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B.prin uzucapiune. 5..):imposibilitatea materiala de exercitare. 62 .5. -este perpetuu. Conform art. rezolutiune. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.620 C.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii. . 5. revocare. constructiilor . plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane.3 L33/1994).Birsan. 5. confuziunea. . 5. şi D. . terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.prin testament.prin confuziune.3 L33/1994) II.are drept de folosinta asupra terenului.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ).30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art. .4. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art.4 din contract.2. 4. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art.636-643 c.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . etc).1. b) -cauze speciale ( art.Definitie.asupra constructiilor.28 alin. ca o consecinta a art.”. -este imprescriptibil. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate.civ.3. 5.28 alin.civ.Caracteristici.30 C.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor. Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.492. op.c. În fapt. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.(art. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare. . definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul. -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.fam.Stingerea servitutilor.297.Dreptul de superficie.Exercitarea dreptului de superficie.Constituirea dreptului de superficie: . -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.Stingerea dreptului de superficie.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor.cit.civ. A.. p.prin lege. C.

plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. Faţă de refuzul lui B. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. X. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate.. în plus.. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. pe acest din urmă teren. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial. a vândut cota sa indiviză către X.. încheie. proprietarul terenului pe care se face această trecere.. decedează..30. accesul lui A. totodată. Pe cale de cerere reconvenţională.. X.. X. îl somează pe B. pe de altă parte. În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. A. B. 63 . X. proprietar al unui teren agricol. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. care.1958. A. şi B. vecinul său. vinde terenul său lui B. şi Y. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. şi Q. fusese vândut lui Y. la predarea terenului. X. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10.00-11. B. între A. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului. După doi ani de la acest deces. În fapt.01. îi cer lui B.. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă. B. X. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. a încheiat cu B. pe termen de 10 ani. A. împlinea vârsta de 25 de ani. la două săptămâni de la încheierea contractului. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi.02. şi nici în cel încheiat între A. decedează. şi Y. B. între timp. beneficia de acest drept până când fiul său. şi care. şi Y. A.1993 se încheie. După trei ani. W.. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. blochează. de asemenea. Conform contractului.1992. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv.00 şi 18. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. de la acea dată.până în anul 2000 când D. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X. introduce o acţiune în justiţie. însă. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. B. să renunţe la această măsură angajându-se. Pe 21 iunie 2001. pe de o parte. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. şi Y. lăsând ca moştenitori pe X. să-şi exercite. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an. La 1 ianuarie 1997.00-19. cu două zile în urmă.01. sub condiţia de a urma studiile universitare. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. printr-un înscris sub semnătură privată. şi Y. Care este natura acţiunii. pe viitor. şi X. fără a cere în prealabil acordul lui Q. considerându-se că. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. La 22. după doi ani. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. X. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. vinde acelaşi teren lui X. moştenitorul lui A. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X.. la data de 13. 2) Fiind deranjat de faptul că A. A.

10. la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X . 64 .. şi Y. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara. a) Intre A si B intervine la 18.casa de locuit. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului.2003) 5.Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X. In septembrie 1997. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A .1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil. proprietatea lui A. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar.(stete ex. aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct).obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar).

Cerinte : Analizati apararea lui B. acesta depinzand de sezoanele ploioase. intrucat au dimensiuni relativ reduse. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9. in urma unei inundatii. de 40/30 cm. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil.In 1999 intervine decesul lui AB. In primavara anului 2003.Un an mai tarziu. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. de asemenea.o parcela de teren pe care o detine in sat.06. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. In cursul dezbaterilor.10. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. Sotii AB si AC au contractat la 15. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa. La 15. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si .. a) Intre A si B intervine la 14.in plus.1970 A dobandeste . mostenitorul lui A.2002.10. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii . B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. pana la sfarsitul vietii lor.10.612 C. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil.616 C. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit . iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. Solutionati cererea introdusa de A. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri.6. in temeiul art. In primavara anului 2000.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil. pentru a avea acces la drumul public. Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. 7. Cerinte : 65 . X. In primavara anului 1972.printr-un contract inheiat sub semnatura privata.1992 cu X instrainarea apartamentului lor.civ.civ. fiind deschise in peretele podului casei sale.

10. care sunt asociati la o firma de constructii. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic. astfel incat. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. Dreptul nu se transmite in 66 .se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv.a unei camere plus dependinte din imobil. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998. b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale. si anume. Prin actiunea inregistrata sub nr. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului.a) Intre A si B s-a incheiat la 15.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. c) Solutionati cererea introdusa de AC. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. in decembrie 1973 A decedeaza . B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit. contract autentifiat sub nr. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului .10. asupra constructiei. iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. cu observarea legilor aplicabile. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat.1998.1290/25. 11. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. In motivarea cererii sale. a) In anul 2000.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. urmat de predarea ternului si de plata pretului. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta.08. dreptul de uz real si servitutea reala . in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie. 12.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B. O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. III. sotii AB si AC – proaspat casatoriti. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala.

sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii.402-403 31 32 67 .. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze.”( D.576 C. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor.. 33 D. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate..G..Dupa prima conceptie. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura. el n-ar putea sa darame o cladire.rom. Insa . a unui zacamant.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat. fara a tinge forma lucrului..G. cu titlu universal sau particular ai imobilului. el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului. deci.art.p.( art. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond.-n. aceasta ne mai insemnand a se folosi. dupa parerea tuturor.cit. . substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva. salva rerum substantia.Baicoianu.sa sa taie copacii roditori.637 Codul ( francez.n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor. el n-ar putea. I..Planiol.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici. . cosare. Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala..Alexandresco.Trebuie mers chiar mai departe. sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere. neque villam diruere. daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat. a unui stabiliment industrial.op. sa-i imbrace in tapete. pe cale de consecinta...Hamangiu.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta .Astfel.Planiol. A fortiori. cat si pentru cultura cartofilor. ci a abuza de folosinta sa.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.284 M.. cei doi termeni par sinonimi..Al. “(C.. fie ca stapanul casei. sa faca modificarile care.. El n-ar putea insa. servitutea necesita posesia unui imobil .El n-ar putea.. etc.558). sa faca constructiile necesare la folosinta sa.III.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile... Servitutea reala. poate varia de la caz la caz.Hamangiu. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. etc..In art..Rosetti-Balanescu. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea. daca cel initial a devenit insuficient.Tot astfel. precum: hambare. nici distributia interioara a partamentelor.. dupa parerea tuturor. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura...vol.. a C.p.Nimic uimitor in asta. I..n.. Servitutea de trecere (subl.exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola.fara consimtamantul nudului proprietar.cit. .op. cel putin dupa unii.. de exemplu stabilimentul industrial reclamand.Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta. sa aseze parchete. si a fortiori. un nou pasaj de trecere . sau vice-versa. .Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea.Al..civ.Ripert. de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului...Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei.p828-860.”(M.Rosetti-Balanescu.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>..cit. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri.op.. ca si dreptul de uz. de a mari. in principiu. Uzufructuarul ar putea insa.. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi.

2.7/1996. M. cu sau fara participarea acestuia”. in mod public. 2. Drepturile reale principale”. PUBLICITATEA IMOBILIARA I. 2. Bîrsan. Drepturile reale principale”.p. Drept civil.Atias.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2. ”(C.465-553. 36 A se vedea C.op.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara . 34 35 68 .1.Bucuresti.p.op.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. 1.137-138.Barsan.Atias)34 Bibliografie minimala 1. 2.dupa caz..Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.Stoica.2.Bucuresti. 2001. C.78. p.2000. 2.In mod insensibil. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare.269-305.r.p339 si autorii citati la nota 1.I.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare .asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: .prin registre special tinute de autoritatile statale.Nicolae. .Sistemul cartii funciare.3. Ed. Bucureşti.Edit press MIHAELA s.Humanitas.l. „Drept civil..cit.p. vol.sunt savarsite in locuri publice .5.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>.Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”.Scurte precizari teoretice..C.V. ALL Beck. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate . 2.4.cit.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare.2004.

37 L 7/1996).1330/C/1999 ( nepublicate). c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular . b). numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular.34 si art.Sediul materiei: Legea nr.40 c). exceptie: art.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara.28 L 7/1996. e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art.Nicolae. cu sau fara constructii( art. modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art.O.6. exceptie art. 40 Ibidem.24 L 7/1996).Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor. actiunile in justitie .84 din 23 februarie 1998. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara . publicata in M.27 L 7/1996).Principiile noilor carti funciare. ministrul justitiei nr.39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica. Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr.2371/C/199738.50-52 L 7/1996). 37 69 .c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare.(art.a). -Imobil:parcela de teren. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta . aprobate prin Ordinul ministrului de stat. 38 Publicat in “Monitorul oficial”. 2. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. p. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art. daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit .653 din 22 iulie 2005. 39 M.1 L7/1996). p. se transmite . -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii.Cuprinsul cartilor funciare. ministrul justitiei nr. reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37.b)registru funciar. faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara).1 alin. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care.3 L 7/1996).op.nr.cit. d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea.247/2005.27 L 7/1996). modificata primn legea nr. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art.134. economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea. aprobat prin Ordinul ministrului de stat.nr.28 L7/1996.304. partea I .61 din 26 martie 1996.

29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului. 38 2. Ulterior.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential. constituirea. Actiunile de carte funciara.(art. Art . dobanditor de buna credinta. iar in alin. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara.28 L 7/1996).Inscrierile in cartea funciara-art.10. sub conditie si in masura justificarii ei. in calitate de vanzator si B.Rezolvati urmatoarele spete. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea.90.2000. In alin. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Alin.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti. 1.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. in calitate de cumparator se incheie la 25. c)-notarea : are ca obiect actele.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala. 37.la 10. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza.28 L 7/1996).8. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor.02.art.Intre A.97 Regulament). modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.7. a)Actiunea in prestatie tabulara.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge.28 L7/1996.Art II. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. 70 . constituirea. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate.95 96. 2.34. A doneaza acelasi apartament lui C.

intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat . este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 . La15. Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. X. mostenitorul lui A.136 Regulament. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent...18/1991.) 5. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului.A. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6.2002. in cote egale. La 18.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator. jud.23 din Legea nr. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren . B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca .. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret.18/1991. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C .2000. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4. conform art. si anume.o4.36 ali. prin incheiere motivata. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii.T.2. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile. sumade 30 de milioane lei.11.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani. in suprafata de ha. judecatorul de carte funciara. a) La 10. respinge cererea de intabulare. 3. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului.10 . la 12.6 din Legea nr.

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

dupa cinci ani de la incheierea acestui contract . invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. B se apara invocand articolul 973 C. asadar.01. 76 . iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens.16. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr.civ. Instanta.10. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative. industrias. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie.1230/1960.In sustinerea pretentiei sale. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta . care. a) Prin actiunea civila nr. decedat in anul 1989 si cae. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. nu ii este opozabil. Bucuresti. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. pe acest tmei. de asemenea . sector 1.Ia aceste conditii. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C.Civ. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4.1976.casa de locuit. bancher sau mare comerciant. La 15.11. In motivarea actiunii. . nr. nr.x/12. si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190.92/1950 . si afirmand.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea. 4 din Decretul nr.32. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. la data de 10. Y.223/1974. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat . iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. X. se refera exclusiv la bunuri imobile. 6. solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. compus din parter plus doua nivele. A si B sustin ca Decretul nr.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil.1996. constata ca potrivit art. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului.din strada Roma. nefiid . in ceea ce priveste sustinerea paratului. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative. la randul sau.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti. in aceste conditii.1996.223/1974.09.neprecizat in speta ? 5.X.

12. decat in cazurile anume statornicite de lege. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr.111/1951.1322.Impotriva acestei sentinte. In subsidiar. III. La 15.1619.11/1997. fie fara nici un titlu.112/1995.III din Decretul nr. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. nr.218/1960.02.ICRAL.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr. strada Apusului. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.1700 c. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti. 2)Solutionati apelul. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial. de peste treizeci de ani.care i-a reparizat imobilul in litigiu. . In cadrul apararii.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care. retentia nu poate fi admisa. 77 . in posesia statului. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat.Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate .” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie.1960. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat.1694.1444. etc. a intrat deja in vigoare Legea nr.1377. 7. in natura sau prin echivalent. astfel incat respinge actiunea formulata. a unu bun intrat. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.509.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala..1618.. Lectura juridica.civ. inainte de data publicarii sale. fiind de stricta interpretare. adica: in cazurile art.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.771. recalamantii au formulat apel.08. dupa rigoarea principiilor. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare .1323.

si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol. Conchidem ..Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu. spre deosebire de dreptul de creanta. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special.. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii.) Pentru a justifica acest sistem.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii. Bîrsan. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . s-a spus ca proprietatea . 2001.. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri.199234..orice achizitionare a cuiva. Drepturile reale principale”... ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului.potrivit Constitutiei. deci. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos . ca posesorul. 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil . dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta. care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) . vol. opozabil tuturor.2455. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. in functie de interesele sale economice.Hamangiu.(I.1 n. 78 . fie chiar de buna credinta .Al.” ( D.3 p. aici este in discutie tocmai existenta proprietatii. in care ultima nu este parte.Rosetti-Balanescu. totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus).Baicoianu ) c)”. Totusi atat jurisprudenta. Ed. S-a obiectat . nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul.p. ALL Beck. in favoarea sau in contra creditorului. or. b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra. la care acesta nu a luat parte. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor.. I.( .1 p.C.. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista. de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului.1010 si 10121013).. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal. c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari.Kant) Bibliografie minimala 1. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara. „Drept civil.. Alexandresco vol.( Colin et Capitant vol. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi). Bucureşti. este un drept absolut.267 ). nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ... c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului.” (C. ca o parte nu poate pune adversarului un act.. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului. de un fel de cauza de preferinta.

b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . c) cetatenii straina in baza unui testament. 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. opozabil erga omnes. b) are o consacrare constitutionala. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. compusa din dominium utile si dominium eminens. c) presupune un contact direct.4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata . c ) este un drept real. 79 . b) este inalienabila.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . material cu bunul. b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public.prin mostenire.c)poate fi exercitat fara vreo limita. 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . perpetuu. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. c)de lege lata. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare. c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii. fara existenta vreunui element intentional. independent de existenta culpei. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale.teritoriale. supus dreptului civil. b) este cel mai comlet drept real. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. b) este interzisa in legislatia civila . 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun.din punct de vedere material. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. cat si bunurile proprietate privata. b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. c) se poate realiza cu titlu gratuit. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului .este o stare de drept. inalienabil. b) priveste atat bunurile publice. in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate.

b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul.civ.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor.civ. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent.1820 C. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine.civ. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. c) hotul. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului.1 C. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului. b) acela care detine bunul in baza unui contract. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune. c) poate sa solicite partajarea bunului comun. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. b) partajul. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia.1909 alin. b) este imprescriptibila. b) conduce la redobandirea posesiei. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane. c) este o notiune de factura obiectiva. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. c) certificatul de mostenitor. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. ca si actiunea in revendicare imobiliara. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia.1909-1910 C. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. 80 . c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani.. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune. conform art. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului.

Paris.p. I.Duculescu “Drepturile omului”.231 Hegel. I. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.vol. 1994 C.Editura Antaios. Ed. c) cel care gaseste un bun pierdut.V. Editura Academiei.Carbonnier.II. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute. these.II.Closca.Rosetti-Balanescu.323.Al. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi.”Teoria generala a drepturilor reale”. “Metafizica moravurilor”.Baicoianu. ed. Editura ALL.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.Djuvara G.”Tratat de drept civil roman”. 1920 Ch. Paris.Hamangiu. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar.Europa Nova. 1969 Kant.Lex. Bibliografie generala D.Lutescu. 1997.Vasilesco.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil.Les Biens M.Alexandresco I.Luncan.”Principiile filosofiei dreptului”.. 1926.8 M. Atias J.1946. 1999 81 . U.”Des clauses d’inalienabilite”. Vol.1996 V.p.p.Suceava ”Tratat de drepturile omului”.Planiol”Droit civil francais”Les Biens.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful