Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

y/1993. astfel încât. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei. Cu referire la profit. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun. necesită o serie de reparaţii urgente. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare. sunt absolute.000 lei unitatea). e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. însă. 3. 2. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. În replică . f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort. reprezentand economiile familiei. Cu aceşti bani. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. să facă sau să nu facă ceva. el îşi cumpără o casă care.pe cale de consecinta. b)actiunile detinute de soţul ei. de natură să justifice o împărţire în cote egale. II. el contractează de 5 . partenerul străin al lui A. In fapt.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-. pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia. Rezolvaţi cererea de partaj. necăsătorit. cu arătarea problemelor de drept.Rezolvati urmatoarele spete: 1. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea. prin emiterea titlului de proprietate nr. reclamanta B.”Z” S. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . căsătorit. “Z” S. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. subiect pasiv.A. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. primeşte de la părinţii săi. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni.C. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. c.. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. ceea ce constituie titlul sau de proprietate. A. la societatea comercială “X” S. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun.. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat. rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. Pentru efectuarea acestora.A. În octombrie 2001. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor. B.A. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar.Cu privire la teren. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. . A. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei.A. acţiunile fiind bun propriu.C. Legea 31/1990. ce urmează a fi împărţite în mod egal.A. S. B.M. după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr.

nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa .2005. nici un alt împrumut. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. La scurt timp după publicare. La 23.1996. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului. un împrumut în valoare de 17 500 de lei.Acest raport este obligatoriu.8/1996) 5. Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total.la Banca X. contractat de la B.) nu mai este un drept relativ la o persoană.06. de profesie analist sociologic. încheiate între A.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. şi editură. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat. ci în mod colectiv. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. decedat în 1958.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A. iar A. Totodată. B.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”.A. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A. decedat în 1928.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . 4.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. La 25.n. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc. o societate de profil.. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B. este unicul succesor al lui X. în valoare de 3 000 de lei. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr. în luna decembrie fiind contactat de B. care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II.( Demogue. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii.filosof . în vederea unei colaborări .. patronul unei case de editură. în baza unor contracte. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A.în puterea unei persoane. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive. o a doua ediţie a romanului menţionat.11.

Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă...Dezvoltându-se aceasta idee. se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat . bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania).Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare.Este însăşi esenţa dreptului de proprietate. însă prin publicare.Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate.a realizat o reconstrucţie remarcabilă. din punct de vedere politic. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative. sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană. chiar dacă nu are nimic.. .O dată publicarea realizată. .Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa. îşi face opera cadou către societate. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial.Planiol si G. pentru fiecare dintre aceste societăţi. care-l claseazş printre drepturile intelectuale. Că acest sistem este abstract. prin esenţa lui este un drept de proprietate..Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare. el va avea. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă . un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii...” ( J. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive.Carbonnier ) h) “Multă vreme .Recht.a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta. unul sau mai multe patrimonii comerciale.Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate..” (M. .în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. 3)teoria dreptului de proprietate . în timp ce gândirea este însuşi omul. care.El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine ..” ( Henry si Leon Mazeaud. dreptul de autor. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957).Prin acest mijloc.( M. i se poate reproşa un anume egocentrism...Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare..Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut.. s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală.” (Aubry si Rau ) f) “.Totuşi.domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani.Indată ce se naşte un copil.” ( Jean Carbonnier) 7 .acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil. că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa.Dreptul asupra patrimoniului . iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres. nu este de negat. un jurist belgian-M. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ).Însă. Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului .. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport .... el are un drept în patrimoniu. cea mai intimă .. în fapt. Autorul devine proprietar din momentul creării.Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului.d)”Patrimoniul este obiectul unui drept . Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă. el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> . publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde..Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu.Asupra acestei a treia teorii.. ci de natura lucrului.. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.

Bîrsan. p.135 alin. 2.indiferent de titular (art. cât şi obiectul acestui drept.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art. DREPTUL DE PROPRIETATE I. G. în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. în limbajul obişnuit .44).1. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri. V.480 prin raportare la dreptul subiectiv .art. 3. 1947. intitulat”Dreptul de proprietate privata . însă în limitele determinate de lege. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană.desemnează atât dreptul de proprietate . conform legii organice .4 .(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică.135 alin.5 si art.44 alin.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă. deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). p.” 2.1). Bucureşti.7). p. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. Drepturile reale principale”.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. să folosească şi să dispună de acel lucru. în „Pandectele Române”. adică o realitate socio-economică.capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :. 3. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente.44. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt . moştenirea legala (art.44 alin.Reglementarea dreptului de proprietate. Stoica. 2001. ALL Beck. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice. 3. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu.Bibliografie minimală: 1.3 si alin. 2 teza a II-a). „Noţiunea juridică de patrimoniu”.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată. „Teoria generală a drepturilor reale”. respectiv un raport juridic.2) .Scurte precizari teoretice 1. Bucureşti. Ed. în putere proprie şi in interes propriu. 8 .44 alin. C.Notiune. „Drept civil. tratatele internaţionale la care Romania este parte. Luţescu. reciprocitatea.Codul civil defineşte însă proprietatea în art. corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. dacă nu sinonime. art.(1) -“proprietatea”. 177-220. 1-28. Definiţia legala. adică dreptul de proprietate. drept care permite titularului să posede. care dă expresia aproprierii unui bun.Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art. 9-80. garantată şi ocrotită în mod egal de lege .Definiţia doctrinară.

c)de a dispune de bun.21.1 alin.1998).11.01.Codul civil distinge în art. Legea nr. Legea nr. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane. conţinut.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”. prevede în Protocolul adiţional nr.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin.Of. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea.-Subiectul activ este titularul dreptului.Of).Structura dreptului de proprietate. 4.Of.483 între fructele naturale(ex. 3.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun. 9 .61/26. care implică şi posesia. are dreptul la proprietate.persoana fizică sau juridică.I.09..Legea nr.modificata si completata prin O. nr. fără consumarea sau alterarea substanţei lui. obiect.1. prasila animalelor). Legea nr.Legea nr.60/26. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M.1/ 05.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M. Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.373.nr.Of.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale.Of.3.nr. Legea nr.4.nr. 4. distingem între : -dispoziţia materială. art.1996. în M. nefiind deci. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face. nr.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art.Ca orice raport juridic civil.75/14.448/24. nr..1998). 4.Of. art.o1.b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi. de drept public sau privat.G. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.18/1991( M.Of.3.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.Of.Conţinutul.135).în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte. . 3.544/1.2001 s. un izvor de drept de sine stătător. nr.17 prevede că “orice persoană .112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M. 4.03.2001).Derivatele bunului sunt fructele şi productele.1996).Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-.2.Of. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.114/1996 a locuinţei(M.(I.1998).50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.8/1996 privind drepturile de autor ( M. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional.254.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei.1. .Presupune un contact direct cu bunul.nr ). nr.:recoltele ). privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .10.: păşunile.nr.03.2.2 si alin.a.Of.Closca. civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare . In motivarea actiunii sale.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. însă nu absolut în sine. prerogativele dreptului său .08. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util .civ.istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. 1 10 .1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise.12. la scurt timp dupa decesul tatalui sau.5. prescriptibil achizitiv. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : .Clasificări ale dreptului de proprietate.1965.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.1. II. trebuie respinsa in temeiul art. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. . a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său.Rezolvati urmatoarele spete: 1.2. reclamantul arata ca in ziua de 28.. fără intervenţia altei persoane.este însă.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica.împărţit în domenium eminens si domenium utile. La 26.este imprescriptibil extinctiv. ca atare. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile. . fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. de la tatal sau.conform ideologiei liberale individualiste .1890 c.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur. despărţit de domeniul eminent. . cu titlu de mostenire. . 6.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. . 5.-dreptul de proprietate este un drept absolut. cu următoarele consecinţe : .-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5.3.Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 .. In replica.politic : Codul civil . întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau. 5.

B se apara. in timp ce paratul. sustine A. In apararea lor. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr.10. Bucuresti. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate. Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X. in M.I din Legea nr.1995.30/6 aprilie 1994. la data incheierii contractului de inchiriere. decedat recent. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B .aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil.1988.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr.situat in strada Sperantei nr. 1980 astfel incat invoca art. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3.04.nr 100/18.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii. Bucuresti. in aceleasi conditii. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4. sector x. un scriitor celebru. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat.35. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. sector x. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15. 11 .I din legea 17/1994. la data de 10.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993. In motivarea actuunii sale. 2.78.10.17/1994 : “Contractele de inchiriere. In fapt. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei.05. publicandu-le in revista al carui patron este.. A formuleaza actiune in justitie la 10.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte.7/1973.O. nr. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12.. indiferent de proprietar.10. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C.b)Solutionati cererea reclamantului.

. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra. luare nemilocita in posesie . ca in ceva negat. tot ce este juridiceste obiect de apropriere. adica toate drepturile. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. negativa si infinita a vointei asupra lucrului.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica . toate proprietatile pe care le avem. nu este exact din punct de vedere strict tehnic. . B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil. din punctul de vedere al nevoii.. intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru.. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. b. sector x.Rosetti-Balanescu. Planiol. sub presiunea necesitatilor sociale. mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care..Djuvara ) d)” A avea proprietate apare..Hegel) 12 . Bucuresti.Ripert) c)”. c. apropiate fiind de acest drept. vointa isi are existenta –sa. se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. Fara indoiala..08. G.”(M. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar. ca fiind mijloc.In cele din urma. din punctul de vedere al libertatii. intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea..5. datorita valorii lor economice. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru.. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare.Legiuitorul poate. necesitau a fi protejate. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care.Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut .In definitiv.. care s-a transformat fara a pieri .infapt in el.”( C. I.Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . si care trbuie primit ca atare.Al.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. tot ce poate fi <al meu> .Se poate intampla. In primavara anului 2001. cand se face din acesta factor prim.Este vorba despre proprietatea literara. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens..reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva.(G.folosire . proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine.. proprietatea lui A.Intre A si B intervine la 12. pozitia adevarata este insa ca... Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III.Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice. sa caute sa faca o repartitie mai dreapta.. care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi. ca ceva pozitiv. in sensul cel mai larg al cuvantului. situata in strada 1 Mai .” ( M. artisica si industriala. .Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale. necesar si neinlaturabil.Hamangiu.

fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.-sau mai precis.. Drepturile reale principale”.o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate.” ( M. 2. Insa accentul politic al termenului a fost retinut. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane . Bîrsan. 2001. 2. 13 . Vol. I. în scopul împlinirii ei. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială.p.e)”Dreptul de proprietate. monarh absolut in casa sa. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut. Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate.480 Cod civil. Ed.”Tratat de drept civil roman”.Rosetti-Balanescu. Aşadar.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ. Justificare. 1997. cele imobiliare). ca orice drept.u.Carbonnier. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat.s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special. C..Les Biens) Bibliografie minimala 1. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia. inainte de aparitia Evei. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee. astfel. limitarea dreptului de proprietate. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. ALL Beck. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .Hamangiu.Baicoianu.II..8 s. p. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume.”( J. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate.Clasificare. . Editura ALL. este un drept social in principiu.. Din punct de vedere tehnic. C. Bucureşti. Art.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica..Scurte precizari teoretice 1.enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii.definind dreptul de proprietate.Notiune.Fiecare cetatean. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite. „Drept civil. 27-48.Al. formalităţi.

a).instituţii diferite. 3. istoric. decurgând din apărarea siguranţei naţionale. decurgând din importanţa anumitor bunuri. de act normativ emis de Parlament. 3) convenţionale. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă. 3) în adâncime.în ceea ce priveşte limitele materiale. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi.Limitele legale. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. 3. cultural) .limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. social.Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri. fie după felul bunului ( mobil sau imobil).vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor.1.Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor. 2) judiciare.44.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat.Regimul terenurilor şi construcţiilor. de interes economic general. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României. 2) în înălţime. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă. 4. fie după natura interesului public ocrotit ( economic.2 Limitele legale de interes privat. cultural.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate.cât şi din lipsa utilităţii sale practice.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator.1. sub denumirea de servituţi naturale si legale. întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni.servitutea. 4.653 din 22 iulie 2005). b). Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri .of. 3. art. 14 .nr. de interes arhitectural.

Legea nr.Legea nr. Legea nr.213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .2 alin 1 Titlul X).61/1990. 15 . conţinând date referitoare la regimul juridic.114/1996. b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare. economic şi tehnic al construcţiei. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine . aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor. 4.2.art.350/2001. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor.112/1995.44 alin .85/1992. c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor.2 art. -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin. -în funcţie de reciprocitate. însă.2 Titlul X.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. Legea nr. Regimul juridic al construcţiilor.4 Titlul X).342/1997. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă.2 Constitutie). -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art.2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr.partajare sau comasare a bunurilor imobile).Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil. pentru identitate de raţiune. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr. -în caz de moştenire legală( art.44 alin.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr. art.1 Titlul X Legea 247/2005). însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art. -potrivit tratatelor internaţionale . -conform legii organice.

571 C. prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege. de drept public şi privat. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii. -dreptul de uz are un caracter strict personal.18 (1). adică cele dobândite potrivit art.1. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art. art. 16 . Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. 3 indice 1 şi alin.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ). 6. socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii . -locuinţele cumpărate în condiţiile art. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică.3 . Exproprierea are o natură juridică complexă.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale.Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile..În art.civ). .2 din Legea nr. fără ca această enumarare să fie limitativă.29 şi art.39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani. alin. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice . 5. precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. neputând fi cedat sau închiriat (art.5.Procedura exproprierii. 33/1994). Exproprierea pentru cauza de utilitate publică. . însă.26 din legea nr. 33/1994).44 alin. A. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean.33/1994. 7 Legea nr.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată. Despăgubirea trebuie să fie prealabilă. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. 5. potrivit art. 4 Legea nr. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii.33/1994.pentru lucrări de utilitate publică. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art. 6.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială. În lipsa unei cesiuni amiabile. în scopul executării unor lucrări de interes public. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă. de drept substanţial şi de drept procedural.Legea declară inalienabile anumite bunuri. -Legea nr.Inalienabilitatea legală. municipiilor şi judetelor.Potrivit art.3.Obiectul exproprierii este format.33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică.6 din Legea nr. . B. în schimbul unei despăgubiri.Declararea utilităţii publice . oraşelor.

588 C.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii.” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului.iar in lipsa acestora. legii revenindu. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie . 17 .i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi.”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis.44(6) Constitutie si art..35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept. Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data). Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.art.Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: . intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art.având in vedere reglementarea ei actuala in art.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) . Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin.33/1994). Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate. 7. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art. 33/1994)..588 c.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati.41 pct. Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.” -art.de ordin particular.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art. 8. 21-33 Legea nr. iar a doua problema.civ.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.13-20 Legea nr.

1. In materie imobiliară. pentru efectul de opozabilitate fata de terti. Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus . 2.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia.după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr. le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige. principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare .Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii.o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate . -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . problema fundamentului sanctionarii).consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime.Dimpotrivă. care poate fi al dispunătorului. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei.-interzice substitutiile fidei comisare .de exemplu.1.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală.civ.803 C. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor. temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei.al destinatarului clauzei sau al unui terţ. 2 18 .de exemplu.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim. introducandu-se articolul 900-12.-clauza sa fie temporară. a)Sediul materiei. art.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui.În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională .Meme dans ce cas.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice. b) Admisibilitatea în principiu a clauzei . se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara . Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze. şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă .1310.1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c. spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971. art. 8. instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu. Exista insa unele texte ale Codului civil. Este considerată .ridicate la rangul de principii. a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.:art.Este ipoteza stării de vecinătate.se disting două moduri .Clauza de inalienabilita t e . avându.

”En verite. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere. însă. pe scurt.18/1991.p.Băicoianu. ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele. prin convenţia părţilor .. op. de exemplu).1075-1076 C...civ.cit. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5. nu se pot aplica în acest caz. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte.) .” U. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală).civ.p. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte.op. în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei.1076 C. l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee. p .209. unul de natură principială.Dans ce cas. Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente.cit. nu şi cele care sunt în comerţ .Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului. Hamangiu. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei . cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. În primul rând.900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”. şi nu de clauza de inalienabilitate. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate.3 Dintr-o altă perspectivă . se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni).cit..Potrivit acestei teze. în plus..4 Faţă de aceste repere generale . ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat . fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) .care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită .Rosetti-Bălănescu. În al doilea rând. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art.8. 3 4 5 6 C.60. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului. art.60. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art.207. de asemenea. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial. în opinia noastră. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature.p. op.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public. În general.I.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului .213/1995 ş. U. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat. de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi). şi care este exclusiv de apanajul legii. şi astfel o consideră.2.a.Vasilesco. Ibidem. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt. În al treilea rând. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. Legea nr. înţelegem să avem următoarele comentarii . nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . 19 . fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială . în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit.Vasilesco.Al. continuând linia logica a distincţiei mentionate .

).civ. 8 E. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei.Luţescu. art. 10 a se vedea autorii citaţi de U. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei.Astfel.Les Biens. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei.- concret. p.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii . ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei.II. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi.. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. având în vedere în primul rând. întrucât. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii. opera jurisprudenţei. 8. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans. 8.60. d)-condiţie rezolutorie10 .p. sau . p. dincolo de orice justificare.Droit civil francais. aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem . ci numai prin lege(de exemplu. în privinţa contractelor de donaţie. acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite. 11 Ibidem.949.vol. Sistemul propus este lesne de înlăturat. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic .G. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini. 9 M. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare.op. obiecte ale clauzei. e)-modalitate sui-generis a actului juridic . 7 20 .4.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment . p. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut.explicaţia este simplă.Vasilesco. şi anume. Paris. op. 1926.Chenon.Ca şi în cazul primului sistem propus. mai precis.a art.207. aşa cum vom demonstra . Ibidem.231. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile.cit.p.350.Les demembrements de la propriete fonciere.these. 1881. Paris. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate.206. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic.p.Efectele faţă de terţi. Dintre acestea..3.cit. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8. c)-indisponibilitate reală-in rem9.Planiol.1306 C.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte .323. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă.Din această perspectivă. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor.

respectiv. nr.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X. restul de ½ a fost dobândit de B. M.000. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998. iar suma totală pe care X. B.99/199912) . doreşte să investească în domeniul construcţiilor. M.Of.000.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha..000. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate .. 12 13 M.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate. cetăţean român domiciliat în Franţa. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara.1998.. La 26.of.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) . doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10. Astfel.61 din 26 martie 1996 şi respectiv. donator fiind W. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha.84 din 23 febr. 21 .. şi B. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997.1999 X. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. îi contactează pe A.13) II. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia.000 de lei. nr.000.000 de lei. vânzător fiind Y. În acest scop. cu domiciliul în Bucureşti.civ. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr.. b) A.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei. la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie. si .Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei.Of.nr .In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.09. C. cetăţean român. Ansamblul de construcţii pe care X.236 din 27 mai 1999.

ca un asemenea contract de ipoteca.Insa. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.15. 2)In calitate de avocat al lui X.persoane care nu fac parte din familie.2002. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X. in caz de insolvabilitate a debitorului. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni. este de acord să o doneze. in cote-parti egale. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului.9. 22 .1997. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar. in urma cumpararii in baza Legii nr.000. b) ale spetei. va obtine un pret foarte mare. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.un teren de 100 ha. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti. X.112/1995. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite.10. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului.Contractul de vanzare. cu respectarea tuturor prevederilor legale. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana. iar X. pentru garantarea creditului. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole. în timp ce B. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X.000 de lei. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B .b). In luna martie 2002. cu plata integrala a pretului. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei . in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti.persoana fizica. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. apelează la Dvs. 2.112/1995.cumparare se perfecteaza la 12.A.un teren de 300 ha. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.9 din legea nr. a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha. a carei constructie dateaza din 1930.01. devine inaplicabil. strada Belvedere nr. 3. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului .112/1995. a) X . în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului. b)X contracteaza un imprumut de la Y. art. in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW.De asemenea. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. Pe de altă parte. confirm art.

b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.92/1997.1997. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL. 5. investitorul este persoana fizica sau juridica.nr.1995.10. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15. 7.c. cu conditia de a nu o instraina. cu sediul in Bucuresti.O saptamana mai tarziu.10. care investeste in Romania.02. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie. rezidenta sau nerezidenta.92/1997. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara.1997.G.La 12. iar potrivit art.La 25. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania. A si X. managerul companiei il contacteaza pe X. situatie juridica ce contravine Constitutiei. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. partenerul roman. X trateaza in numele investitorului german cu A. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen. persoana fizica .1997. nr.2 lit. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta. actualul detinator al imobilului. Notarul refuza insa autentificarea. acesta chemand in judecata S. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.1997). Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului. in acest sens. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania. de asemenea capital strain in totalitate. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare. ori in strainatate. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. la data de 12.2000.92/1997(M. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. care in art.02. La 15.12. proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei. O.02.C. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei . cerandu-i concursul pentru demararea afacerii.”Bavariamobile” Romania SRL.in varsta de 15 ani. la 1. achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X.1996.nr. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor.4.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare.1996. A ii doneaza o casa nepotului sau B .in calitate de reprezentant al companiei straine. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23.02. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii. iar societatea comerciala din Munchen are. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X. şi anume 23 . instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului.6 prevede ca orice investitor. Este legala solutia instantei ? 6.05.Of. A.380/30.G. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile.

Al. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni.construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză. aratand. solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora.. In motivarea actiunii.. vecinul sau. in conceptia moderna. in conformitate cu art.03 1999. inalti fiecare de 20 m . transformand-o in proprietate colectiva.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”. in acest sens. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca.La 15. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari . 8. ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere.Baicoianu) b)” Dar.) individual . in regim de extrema urgenta.. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A.. 3 din Constitutie. pe venit . in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.In aproprierea campului de testare . si sa confiste. pe capital sau pe succesiuni .“ (C. până la data introducerii cererii de chemare în judecată. in mod constant. o institutie supla si ordonata.35 din Legea nr. B se opune. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale.Hamangiu.33/1994. A ii cere lui B sa-i inlature. In replica. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire. Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art. alaturi de familie. B si C ..33/1995.B.41 alin. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie. pusa in serviciul colectivitatii. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere.planoare.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care.RosettiBalanescu.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. bogatia economisita. În motivarea acţiunii se menţionează că.nu ramane mai putin adevarat ca.Care va fi temeiul acestei actiuni? III.” ( G.n.32 din Legea nr.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n. sub forma exagerarii impozitelor.. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare. I.Lutescu) 24 .

Lutescu . daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1.Ripert) d)”In realitate. Ed.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului.” (C. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea . Atias) g) “ Cu aceste masuri. G.230-254.Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc. folosinta directa.Enumerare.Rosetti-Balanescu. p. Idea indisponibilitatii reale . pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti. In aceasta privinta.3. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata . ALL Beck.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. Bîrsan. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem). valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg. fie prin vointa legiuitorului .Dimpotriva.”Teoria generala adrepturilor reale”. 2001. C. „Drept civil.Baicoianu) Bibliografie minimala 1. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale. Bucureşti. 25 . I. Drepturile reale principale”. sau aspectul sau juridic.Filipescu G.Planiol. G. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate.Ion .p. 48-82.Al.Notiune. proprietatea anulabila.” ( G. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune.”(M.Scurte precizari teoretice 1.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material.” (M.Ripert) e)”Pe de alta parte.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . 2.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala.Hamangiu.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna.” (Ch. ci persoana abstracta a proprietarului. 1946.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.Planiol. valoarea sa. 2.

proprietatea comuna in devalmasie. 1.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si .973 c.Caracteristici. Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva . potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.PROPRIETATEA COMUNA 3. conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. Notiune.1. Caracteristicile proprietatii anulabile : .Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: . -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic. .Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie .3.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie.- proprietatea comuna.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului. 3. 1.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului.Caracteristici.PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu. 1. .1.Definitie. el are doar un drept eventual asupra bunului. proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.civ.836 c.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar .Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului.1.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.PROPRIETATEA ANULABILA 2.4.Forme. 2.Definitie.2. neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului. 1. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic. 26 .

Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4. c).exprimata matematic printr-o fractie.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit.temporar.Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a).in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul . b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.Definitie. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.1.Definitie.In doctrina.Precizari terminologice. apartine concomitent mai multor titulari.2. 14 27 . ca obiect al acestui drept.Felurile proprietatii comune pe cote parti.2.nefractionat in materialitatea sa.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.Reglementare.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.al doilea.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti.este suficienta vointa unui singur copartas .starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane. A. Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii.dupa cum urmeaza.bunul comun nu este impartit ca si dreptul.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun. 2).pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.in cazul coproprietatii obisnuite.o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.3.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei.pentru a se naste –pe cale conventionala.14 4.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere.ambele fiind comune titularilor. 4.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1). Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .

-actele de administrare : in principiu.1955 p.in conditiile gestiunii de afaceri.484 si 485 C. si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.59) . -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun .Reglementare.uzucapiunea.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act .1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare . regula unanimitatii ramâne valabila. actul de instrainare era supus nulitati relative .civ.ei pot apela la justitie).728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala.este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii . este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres.b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari. o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art.fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun. exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate. cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului.fiind viciat prin eroare.(C. partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare).in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr. 4. In prima varianta .1501 si urm. 2. argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii. a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi.) 3.D.Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului . De asemenea.se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art.chiar daca nu a participat la culegerea acestora.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).1. respectiv . in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii . anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art. 2. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente. in 28 . Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . 4. Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . b)Actele juridice cu privire la intregul bun. Drepturile coproprietarilor.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun .

care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari. B. comisia de cenzori si comitetulexecutiv. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala. . -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica.Definitie. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare. fantani). 3.nr.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. 4.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite. . regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art. d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie. expropriere .114/1995 si O. poteci.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.partajul poate fi conventional sau judiciar.vanzator cu ocazia partajului ( C. donatie. 2. uzucapiune. 5.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului.G. folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun.83). Caracteristici. un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale.673 de la indice 1 pana la indice 13. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.Sediul materiei: Legea nr. suucesiune. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.2.D. 4. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. 1967 p.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept. constructii funerare etc).Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit . 29 .

nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau .C.-in cadrul adunarii generale. care poate fi retinuta ca si sursa comuna . care poate fi voluntar sau judiciar. 16 30 .Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: .1.terenuri si constructii. intrucat atât copropretatea pe cote-parti. folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. c)-in ambele stari de coproprietate.contractul dintre parti. -exproprierea bunului.3.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente.urmeaza partajul . 5. cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens .ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6. 5. -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile. b). in celelalte cazuri.insa nu se poate vorbi-in principiu16.de formarea unei persoane juridice.35. nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune. 5. presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune. deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi).fam. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune.. e)-cu referire la izvoarele . Caracteristici.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). titulari ai dreptului de proprietate comuna.de regula. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. Izvoare. starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae. apartin concomitent mai multor persoane. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. cu atât mai mult. cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.incetarea casatoriei prin divort. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5. 6. c).Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a).fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui .4.Definitie.este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza. moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. b).Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii.1. d)-rolul vointei partilor este asemanator. 5. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept. exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor.2.

in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament. casatoria pentru co-devalmasie. In sustinerea actiunii. in opinia reclamantilor.Aceasta situatie de fapt.fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . care intră de îndată în posesia acestuia. 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie. in speta.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun. intre cei cinci proprietari de apartamente.. e). în coproprietate după cum urmează : A. nu si in contract . B. uzucapiunea. de la bun inceput. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti.1998 A. vinde. facultate care nu exista pentru co-devalmasi. A. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. inclusiv prin instrainare. o cotă-parte ideală de 85%. în nume propriu. apartamentul către D..1998. B.1998 au rămas ca moştenitori B. o cotă-parte ideală de 15%. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv. survenit la 24. folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal. Faţă de această situaţie. or. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. are in vedere coproprietatea temporara. pe cale conventionala. b). Paratul se opune admiterii actiunii. ce argumente credeţi că ar putea opune C.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor.09. reclamantii invedereaza faptul ca. c). cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12..728 C. si anume. II . care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. şi C.06.2.10. 31 . din pricina nefractionarii dreptului comun.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. de altfel. aratand ca art. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A.partajul.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. f). introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C.. 6. au dobândit apartamentul la 13. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3. bun a carui destinatie. B . În susţinerea acţiunii. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului. fustifica.civ. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17.

4. A. decedează. introduce împotriva lui Y. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant. în coproprietate.05..considerand abuziva cererea reclamantului.4 din contract. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. Lumina Lex. B. de altfel. şi B. judetul T. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. de acest aspect preocupandu-se A.In plus. La 15 mai 1995. Y.La 15. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale.18/1991. La 15 aprilie 1995. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj. cumpără. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului. Potrivit art. B. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. A. p. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . o locuinţă. in plus. 6. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani. 32 . proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. 2002. “poate cere partajul atunci când A. Paratii se opun admiterii actiunii..4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. în vârstă de 15 ani. Solutionati actiunea reclamantilor. acţiune în partaj. va împlini vârsta majoratului.08. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. A se apara . Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său.1558 din 26. iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. domiciliat in comuna. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. 5.2000.( A se vedea Decizia civila nr. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor. aanalizand si apararea formulata de parati. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. La 25 mai 1994. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei.11. pe această cale. Bucuresti.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.

ca o parte din imobil a fost locuit de parati.in cote egale.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta. paratul a reactionat in mod violent.sotiei lui A. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49. a chemat in judecata pe S. A . B si C detin in coproprietate . Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . ceea ce in speta nu s-a dovedit. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. Instanta admite in parte actiunea formulata de S.V. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B.7. iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” .La data de 1 iunie 1977 S. inainte ca S sa o poata valorifica.. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. distrugand intreaga productie.in extravilanul comunei Lunca. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B. reclamantul arata ca este coproprietar . cauzat de un accident in 1998. si A. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y.de asemenea ca bun propriu.10. impreuna cu paratii. ca pentru a putea promova o asemenea actiune. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria .I.De asemenea. 33 . prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. intervine o intelegere intre B. La 30. Cerinte: a) Comentati hotararea data.civ. ca.483 c. 8. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune.Din anul 1997. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective. pentru restul . in suprafata de 15 ha. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune.Judecatoria sectorului s. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei.707 lei. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. plus o portiune de 0. in cote-parti egale. a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. conform intelegerii dintre ei”. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. cu precizarea problemelor de drept din speta. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara. Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala. In motivarea actiunii. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren. obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau .157/1997. reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. In urma decesului lui A. asupra imobilului in litigiu.(S) si fratelui acesteia. in fine.F.A. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata.

autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme.”18 . Ulterior. varul lui A. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A.In martie 1998. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate. cerandu-i in acest sens concursul lui A. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul. caci si aici. in luna august. in septembrie 1998.dintre care una este chiar veritabilul proprietar. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv. care. b)In timp ce se afla in vacanta. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent.cu motivarea ce urmeaza.n.A s-a opus unei asemenea investitii majore.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor. a) Prezentati problemele de drept din speta. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare.se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii .(G.In cazul proprietatii 18 34 . in caz de neintelegere. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam. proprietatea se disputa intre doua persoane. 10.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii.exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III.) este proprietatea aparenta.Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B . ar ajuge la partajul judiciar al imobilului.ca si in cazul precedent.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. b) Solutionati cererea introdusa de A. sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.si anume. casa este ocupata de catre X. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual.

si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul. si nu este nici perpetuu . 1946. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior. fie in functie de preferinta... Si atunci ramane cealalta ipoteza..G. sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept... fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate..Hamangiu. Ed. 2 . cand aceste apartine la mai multe persoane.p. 35 .Rosetti-Balanescu.n.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica . Bucureşti. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie. priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. Al. I..iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut. ele are o existente provizorie.Dar. in materialitatea lui. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber. Bîrsan...timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal. Cadrul legal este reprezentat de : aparente.aceptand asftel dobandirea dreptului .b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului.Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare. p.) ? Bunul. Drepturile reale principale”. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul..Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii).. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord.n. municipiul.Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau. fara ceilalti.Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna.proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului. in speta apartamentul. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune. 167-198.. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I. orasul.Scurte precizari teoretice 1. „Drept civil. prin natura sa.”Teoria generala a drepturilor reale”. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit.Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator. fiindca apartine. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor. nu este nici exclusiv. impartasind conceptia romana. 2001.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis. este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau. deoarece. si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. C. ALL Beck. in acelasi timp.Definitie. .”( C. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX.Lutescu . deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva.De aceea. . judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.”( G.Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus.” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1. dispune de lucrul comun..la mai multe persoane.Reglementare. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv.

a. rezilierea unilaterala.12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune.-Constitutia Romaniei art.213/1998.a. folosinta. -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u.t.478). 4. .12 L213/1998): .t. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public. romana sau straina. folosinta.135 alin. bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u. -natura juridica: drept real .135.1.t. . imprescriptibile : -extinctiv.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica. renuntarea concesionarului. . L 69/1991.” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular.135 alin. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art. L nr. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate. L114/1996.Domeniul privat.135 alin. 4. -Legea organica in aceasta materie : L nr. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. Darea in administrare (art. bunurile sunt date in administrare. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: .2 L 213/1998).35 L219/1998):denuntarea unilaterala.garantarea de catre stat a proprietatii publice .135 alin 4 Constituie si art. L 219/1998.11 L213/1998).).135 alin . 2.4.5 alin.4 Constitutie.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art.12 alin. Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. 36 .natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia. din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente.t. -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept.213 /1998.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr.2.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public.2 L 231/1998.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege.a. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u.4 Constitutie.135 alin. pot fi concesionate. ci conform art.3 L 213/1998).L 18/1991.a. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4. Conform art. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia. art. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat .prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia . disparitia bunului concesionat.obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. .476. . actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat. art. 4 Constitutie.izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune).titularul:regiile autonome ( companiile nationale).219/1998. dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art.

a. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat. -prin alte moduri prevazute de lege.t.in conditiile actului administrativ.Rezolvati urmatoarele spete : 1. pe cale de consecinţă. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere.10 L213/1998): pieirea bunului.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice.4 Constitutie.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art. 7.a.3. -natura juridica : drept real temporar. in domeniul privat al acestora. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului .14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale.20-21 L231/1998) 6.4.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public.135 alin.art.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice.a. precum şi.9.t.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art.4. la data de 1 aprilie 1999.t. romana sau straina.4 Constitutie. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ. 37 . restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie. Guvernul României. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii. -natura juridica : raport juridic obligational. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica. 4.1 : legea si natura bunului. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale.7 L 213/1998: pe cale naturala.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.135 alin. II.A. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : . 5. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u. .La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. spre a aplana un eventual litigiu.bunurile prevazute in art. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.art. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit.

reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani. in numele statului. fiind potrivit art.. 38 . a admis actiunea astfel cum a fost formulata.954 din 23 iunie 1981. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca . regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”. prin sentinta civila nr.u. a decedat si .01.Dupa o saptamana. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5..11. Sunteti avocat . Judecatoria Viseu de Sus .1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj. p. Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte. dupa ce au fost inzestrati de antecesori.1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop.10. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-. nu erau mostenitori. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine. La 15.. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30.1991. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.( Din decizia Sectiei civile nr.1844 C.civ. intrucat .1996 zece autotirisme. ale art.2..10 alin.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala . restul fiind liber.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde. CD 1981. un prieten al sau.5 –“Administrarea. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. 3. Calea Sagului nr.-. Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului. administrarea bunurilor proprietate pubica”. in speta.4989. coroborat cu art.7 s. nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune. in conformitate cu art.inscris a cartea funciara a orasului.99 inscris in cartea funciara sub nr. In motivarea actiunii.In plus. Prin sentinta civila nr. de catre regia autonoma. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03..civ. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. pentru motiv de nulitate absoluta. la randul lor. oricat de indelungata. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. Impotriva acestei sentinte.10. s-a emis certificat de vacanta succesorala. in mod efectiv cu incepere de la 12. 1992. B . iar ulterior. str. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. posesia sa.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. In motivarea actiuni. Ministerul Finantelor.1991. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara.03.care il inconjoara in forma de careu. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri.si al eart. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit .15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”. i-a trimis o notificare la 13. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara.135 din Constitutie inalienabile. Prin actiunea formulata.988 din 4 iunie 1980 . constructiile au fost demolate.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . procurorul general a declarat rcurs extraordinar.si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren.2 din Ordonanta nr. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. invacand dispozitiile art.477 C. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. 4.

Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari. Drepturile reale principale”. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. .) releva in mod direct dreptul administativ. . Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe. Revista Dreptul. Astfel. ca un aspect esential al unui dirijism economic. devenit general. fie al legilor administrative.Nicolae.n. Ed. supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public. in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate. > Poate ca este putin exagerat. nr.Carbonnier) Bibliografie minimala 1.”(M. C. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real.stare de drept. si care. Bîrsan. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu.Scurte precizari teoretice.”(J. „Drept civil. G. ALL Beck.6/1999. in acest caz. in cadrul disciplinei drepturilor reale.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica. corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice.Planiol. totusi. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda. 2. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . sa formulam aici o idee generala. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor. ingloband si celelalte atribute ale acestuia. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil. in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala .M. in ceea ce priveste proprietatea. 2001.posesia . ca atribut al dreptului de proprietate. Bucureşti. 85-117.Trebuie. care are ca si obiect propriu dreptul privat.stare de fapt.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator.posesia . dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului. 39 . 1.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg. p.Notiune. POSESIA I. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : .

” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale . animus detinendi (ad).corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. 4. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar. aplicandu-se .Viciile posesiei. de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept .” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut. asadar. viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. . ? c)-clandestinitatea : art..civ. consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect.Elementele posesiei . de regula.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. civ. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art. 3. : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. . Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp.de regula. Conform art. de noi insine sau de altul in numele nostru. au aparut cele doua teorii.animus domini sau animus possidendi(ap) . Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.un element material. c) clandestinitatea. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei .Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. d) precaritatea. este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”. pe de o alta parte. aplicandu-se . una sau alta. adica cu intermitente anormale. in cazul bunurilor mobile. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor .Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat.Posesia si detentia pecara . concretizat in acte materiale sau juridice.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute.1852c. in cazul posesiei bunurilor imobile. exercitata. : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau.1847 c. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract . care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni. .si anume.1851 c. aplicandu-se atat la bunuri mobile. Intre posesie si detentia precara exista. a)-discontinuitatea : art. care constituie titlul sau.causa detentionis( cp). avand.2. o deosebire de natura juridica. printr-o interpretare sistematica .animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru .Elementale posesiei sunt : . cat si la bunuri imobile.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar. .prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte. asadar.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat.cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei. si detentia precara(D) .cel mai important din punct de vedere practic.un element psihologic. b) violenta . . care.Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . din punctul de vedere al comportarii posesorului . care detine lucrul pentru proprietar. care este: e) echivocul. si anume. stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar.1848 c.civ. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art.civ. Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei. Definitia posesiei. nereglementat de Codul civil.

daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta. art.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare. atat reale cat si personale. se vor prescrie prin treizeci de ani. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu. .Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6..Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute.Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta. sub nume de proprietar.civ.civ. Potrivit art. sub nume precar. art. 5.1 coroborat cu art.civ.486 C. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta..pr. e).” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.1853 C.civ.este lipsa posesiei.civ. fara a se pune in discutie.486 c.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art. uzufructuari etc. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului .1909 alin.Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art. Posesia.: “Toate actiunile. adica in calitate de locatari.de 30 de ani.civ..” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei .Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila.. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art. b) Posesia prelungita . apta sa produca efectele recunoscute de lege. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta.1890 C. :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia . 41 .civ. sau asupra unui lucru comun.1858 C. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.civ.echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.676 c.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art. nu consituie o posesiune sub nume de proprietar.485 C.Efectele posesiei. sau si din alte situatii ? . produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.civ.si fara sa i se poata opune reaua-credinta. depozitari. in cadrul lor.C. existenta dreptului de propietate.” In aceasta materie. .674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.972.485 coroborat cu art.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.d)-precaritatea : art.

la data ultimei sale intrări în posesie.2005 A. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.112. În replică. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. nepotul sau. o casa de locuit.06. B.03. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament. A.1895. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29. De asemenea. daca locuieste afara din acea circumscriptie.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. susţine că instanţa.2004 între B. la restituirea posesiei unui imobil. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22. inchiriaza partial casa lui C. în temeiul contractului încheiat între cei doi. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12.. la 23. În susţinerea pretenţiilor sale.1992. C. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro.2005 a cumpărat apartamentul de la X. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea. figura ca donatar. 42 . care consacra dobândirea de către B. printr-un act sub semnatura privata.1996. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. pe durată nedeterminată.in 1998.B . chiriaşul a plătit.05. el considerandu-se adevaratul proprietar. iar locatorul a acceptat această plată. pârâtul menţionează că. În fapt. Reclamantul învederează că la 23. în care X.06. si prin douazeci de ani .08. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01.05.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art. nu era decât locatarul lui X.1997 A.10. Totodată. situata in Bucuresti. dar semnătura donatorului. în mod anticipat.Ulterior.” II.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996. În plus. menţionează că la 29.2004. chiria datorată pentru toată durata contractului. cetatean italian. A. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească. nr.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. fusese falsificată de însuşi donatarul.printr-un mandatar din capitala.01. In februarie 2000. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie. strada Orizontului nr. după doi ani de la data la care X. şi C.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani.112.

b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. B se apara . solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C. In ianuarie 2000. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. fixand o chirie de 150 $ lunar. Intre A. 43 . Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. plata facandu-se in mod anicipat. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. conform intelegerii dintre ei. A ii vinde lui B. in consecinta. fixand o chirie de 100 $ lunar. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20. b)In ianuarie 1999.2000. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile. 4. la un pret mult sub nivelul pietei.10 2002.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D. intervine decesul lui A.c.casa de locuit – lui B.civ. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau. 6. 5. B inchiriaza casa lui Y. Instanta admite in parte actiunea. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. fiul sau.485. astfel incat. in primavara. In martie 1999.un imobil de locuit. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. Cerinte. in jurul lunii septembrie 2000. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile.b) ale spetei. In luna mai a aceluiasi an. La 15. C.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor.10.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. In toamna aceluiasi an.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. B inchiriaza casa lui C.

1999. datat 15. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. Prin hotarare motivata. c) Solutionati actiunea in justitie. astefel incat. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. la aceeasi instanta de judecata . In apararea sa. In cursul dezbaterilor. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8. Prin intampinare. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa. fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. instanta respinge actiunea lui A. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului.04. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale.2001.674 C..si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . cu privire la acelasi teren. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul. 7. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol.1997.08.12. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. 9. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.pr. In replica. compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T. Prin avocatul sau.Din 1996. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. In plus. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat . Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. 44 .in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. de aproape un an de zile. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B. X. necunoscand existenta contractului de inchiriere.civ. trebuie sa produca o dovada in acest sens. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu. b) In aceste conditi. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.

constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii.fr. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) . posesia este protejata de lege. si astfel sunt mai intai vointa reala. m-ar leza.Latura insa prin care eu. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 .Planiol. ca un stapan al lucrului.civ. Posesia este un fapt.1864 c.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar.10.(M.pr. incat. corespunzator art. ele nu privesc decat o quasi-posesie. ca vointa libera. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M.. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite..(Pothier) e) “Astfel definita – prin art. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza. In cadrul apararii sale. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica. Lectura juridica. ca ceva sa fie al meu. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea. G.Este o greseala. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” .2228 c.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. in posesie obiectiv.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate.civ.”.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat. De regula.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. C.Ripert) f) “Din afara. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. constituie posesiunea . A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. ea insasi exterioara. imi sunt mie. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”.quae in jure consistunt.arbitru.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata.674. G. ea trebuind adusa la indeplinire. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. Instanta respinge actiunea lui A. pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau.Astfel .Planiol.. instinct sau liber.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala. ale posesiei. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu.civ. In replica. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.fr. constituie interesul particular al posesiei.

teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile.Scurte precizari teoretice 1. legate.Bucuresti. prscriptie. Bucureşti.toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil.civ. Ed. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca. Drepturile reale principale”.645 c. Codul civil. traditiune.”Teoria generala adrepturilor reale”. 2 .Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret.237-260. „Drept civil.G. doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art.Notiune. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. iar prin cel de-al doilea.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica. 3. 2. ALL Beck. Bîrsan.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica ..Cu privire la conventie. 2001. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale.Clasificarea modurilor de dobandire. in conditiile unei puteri legislative publice. Drepturile reale principale”.2004. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii .Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale. conventie.Stoica. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte . nu numai a celor reale. 3. vol.inteligibila . lege si ocupatiune .I.p. 46 . ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art. in art. d). adica intr-o situatie civila.p.485 c. legea. C.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1.644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune.Humanitas. 2.Prin exceptie. Drept civil.). Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale.. V. 1946. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular.Lutescu . succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III .Dintre aceste moduri. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate.civ. accesiune sau incorporatiune.

2. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun. bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate. -dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale. 4. .Hotararea judecatoreasca. 4.597. .Conditii referitoare la posesie.3.mod de dobandire a drepturilor reale.Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art.). exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .Conditii referitoare la bun : .bunurilor mobile inalienabile. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.civ.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public.un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii.civ.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.). 47 .(o aplicatie a art.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.civ. In sensul art.”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.).se refera numai la bunuri mobile corporale.prescriptie instantanee .1909 C.Explicatiile teoretice propuse regulii: .1.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.1).civ. -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art.civ.o prezumtie absoluta de proprietate .1 C.644 C.Sediul materiei:art. 4..1075-1077 C.598c.972 C.bunul mobil sa fie privit ut singuli.1909 alin.Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale. Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4. -de buna-credinta-prin raportare la art.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. 5.1909 4.4.civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face. .1909 alin. este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre. el poate fi si putativ.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta.” Regula continuta de art 1909 alin. 5.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.

Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor. nenominative.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune.civ.regimul juridic este continut in art.2.solutia este continuta in dispozitiile art.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar). 6. sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare.500-501 C. e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art. dar pe ternul altei persoane.civ. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7. Domeniul de aplicare al art.7/1996.19).civ. d).494 C.1.Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art. cu materialele sale.502 C.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”.495-497 c.503 C.civ.Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.498 C.civ. si Legea apelor.2.Accesiunea imobiliara artificiala. In functie de natura obiectului principal .Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil.493 C.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau .accesiunea albiei unui rau : este definintade art. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet.486 C.civ. c)-insulele si prundisurile . accesiunea este imobiliara si mobiliara.2.civ. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important.civ. 19 48 .legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii.2.: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta). proprietarul lucrarilor. nu imbunatatiri aduse unui imobil. sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr.1. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.:lucrari sau constructii noi. b)-avulsiunea este definita in art. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului. 7. 7.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art. si Legea nr. dar cu materialele altei persoane: . accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: . Codul civil in art.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana . 7. 7..Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural. .

21 Din punct de vedere strict teoretic.op. in conditiile art. aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil .13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 .504 c.3.1895 C.plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului.1847.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art.” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila..in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 .1910 C.civ.cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art.3.civ.Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.”( D..civ. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului.Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani.Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: . ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune.civ.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun. . pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege.constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului.1890 C. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil.2. 7. 8. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie. -specificatiunea :art..cit.Alexandresco.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit. .. 20 49 .2. 8.. 7.1.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept. cu obligatia de a plati despagubiri.3.p.351). . 8...Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil.aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr. 2.civ. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile. -confuziunea: art.constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului.511-512C.Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila.508-509 c.n. 8...) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege..(subl..actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta..civ.

-intreruperea prescriptiei : art.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului. . intrucat ea este rara in practica . 8. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit.. in doctrina s-a afirmat ca in realitate.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor . caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii.330).ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. 22 50 .1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C.3. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr.cit.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu .Contra. (a se vedea C.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit.4.4.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate. desi art.1896c. citati de Hamangiu in op. definit in art.ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1.se referea numai la prescriptia de 30 de ani.1887-1888 c. C. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau..astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului. op. in privinta servitutilor.1897 C.civ. conform lul M.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23. -inceputul si sfarsitul:art.1864 C.p.p.poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina). -posesia sa fie de buna-credinta :art.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate.civ. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil.. 2.bunuri imobile privite ut singuli . iar servitutea ar fi validata”. nu ca universalitati.civ.623 C. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa.civ.civ. in functie de domiciliul adevaratului proprietar.cit.290).Calculul termenului se face conform art. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar . aceasta nu mai poate fi opusa. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani.civ. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar. ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar.Barsan.Astfel.

la data de 14.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art.player. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art. B.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.b)civila-in conditiile Decretului nr. De asemenea.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv.1909 alin. o terţă persoană l-a furat. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26.: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu.10. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C.civ.10. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător. B.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa.D.2005 A.. la 11.2005 B. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23. iar acesta din urmă.civ.07. În apărarea sa.civ. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12.6. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24. împrejurare pe care. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară.1 C..1859 . .Efectele uzucapiunii: . de altfel.2005. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A. C.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. arătând că a cumpărat bunul de la C. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.1 C. cat si pe cale de abstentiune.167/1958.in conditiile art. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau.civ. II. precum şi să 51 . Pârâtul invocă buna sa credinţă.2005. după care l-a vândut pârâtului.1860 C. şi C.. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren. proprietarul originar al bunului.11.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.2005.09.5.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art. solicitând restituirea unui videocasetofon. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului.13-14 decretul nr. .09. solicitând restituirea unui C. 8.11. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. c)-suspendarea prescriptiei .invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.167/1958.2005 A.. D.2005 A.07.04. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. pârâtul invocă art. 8. În susţinerea pretenţiilor sale. la rândul său. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă.1838-1840 c.1909 alin. pârâtul nu o contestă în instanţă. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.

A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B..1993 B. Pe de altă parte.10. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie. primeşte suma convenită ca preţ. La 10.03. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat.02. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. Pe data încheierii contractului.2001. A.1989 A. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. la demolarea construcţiei. X. A. prin care. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii.civ. conform Codului civil. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. se pronunţă. de X. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X.civ. o scrisoare trimisă de B.1073 şi 1077 C.000 euro. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. 52 . reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. obţine o hotărâre judecătorească.000 de euro.. cumpărătorul ridică. din neglijenţă. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. Expunându-vă această situaţie de fapt. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt.2 C. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B.demoleze construcţia. iar. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A.. rămasă definitivă prin neapelare. În acest sens. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. iar. un terţ neproprietar. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat. 5. a invocat art.Paratul B se opune. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. o construcţie pe terenul menţionat.05. vă solicită. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". vă pune la dispoziţie.09.494 alin. A. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A. conform expertizei efectuate în cauză. În condiţiile în care A..1994.2002. intră în stăpânirea terenului. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. La 15. iar B. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. de care aflase din diferite surse. pe de o parte. B. B. îl va obliga la demolare. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. la 25. După doi ani. către fratele lui la 13. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. La 24. Rezolvati cererea introdusa de A. prin efort propriu. pe de altă parte. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70.2000. în final. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare.2002 prin care îi punea în vedere că el (B. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate.)La 23.03.11. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje). în plus.08. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. La 13. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta. în temeiul art.

fara sa dea insa curs acestei notificari. este anterior emiterii titlului de proprietate. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului. Din actele depuse la dosar. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui. 8)În anul 1943. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului.M.M. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C . care s-a prezentat ca find proprietar .civ.1374/1999.A. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. nepublicata) Cerinte: 53 . paratul. au cumpărat împreună de la S. Paratii au formulat cerere reconventionala.05.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma. defunctul tata al paratilor.( Curtea de Apel Iasi. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1.T. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y.anularea titlului de proprietate nr. se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara. data cand a intervenit decesul lui X. la data incheierii acestuia. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S. el . se stabileşte pe terenul cumpărat.T.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii. În anul 1945 A. nu era adevăratul proprietar.C.reclamantul este de rea-credinta.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18.03.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate).5 ha.D. dandu-i caracter de act autentic. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel.1997. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata .02.C. introdusa la 22. b)Solutionati cerera introdusa de X. In sustinerea cererii sale. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie. dec . a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei. In fapt. cu urmatoarele capete de cerere: a).021997.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare. A. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. deoarece.U.02. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor.In apararea sa.analizand si apararea formulata de Y. iar A. În anul 1964 F. considerand-o inaplicabila. rezulta ca la 10. se apără invocând uzucapiunea.02.C.La 15. A.C.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W .1996. mentine titlul de proprietate emis in 1994.7. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A. b). cand i s-a cerut incetarea lucrarilor. emigrează în S. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren .in al doilea rand. intrucat a fost notificat la 25. şi A. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W.

in decembrie 1951.detin in realitate imobilul fara drept.La 16 iunie 1978. p. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952.111/1951.u. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. mobilul in litigiu de la NV si AV. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977.40 s.59/1974. incluzand si portiunea in litigiu. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil. 54 .titlu.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem. 11.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.1895 c.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor.111/1951 .( Din decizia civ. In aparare. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante. prevazuta de art. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina.( Din decizia civila 2100/20 nov.1979.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou.Dupa obtinerea dreptului de proprietate. civ. Cu toate acestea.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. sustinand ca paratii . prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani. ci in anul 1997 intre aceleasi parti. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977. strada Rozelor. reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul. sector 2. 10. pentru a se constata ca sunt proprietarii . iar in plus.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. care au figurat ca parti in proces. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii.. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). in timpul casatoriei cu CG. Din actele dosarului. p. sub nr. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV. CD 1979. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.D. C. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina.u.32s. 2) Solutionati apelul declarat de parati. se constata ca reclamantul CM a cumparat. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. prin uzucapiune.

ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. ci un alt teren. Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare. catre fiica sa.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. La scurt timp de la achizitionarea imobilului. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. care la acea data avea 18 ani. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. la Judecatoria Barlad.139/24 ian. conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov. In replica. situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani. paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia .civ. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. paratii au declarat apel. Solutionati cererea reclamantului. CD 1979.42 s. C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m. paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica. 55 . deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. situat in Barlad. iar nu de jumatate din aceasta latime .(Din Decizia Sectiei civile nr. str. impreuna cu B si C .Din momentul cumparararii. dupa o vreme s-au impacat. prin contractul autentificat sub nr. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului. a a chitat impozitele. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. Solutionati apelul. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant. ca prin decizia civila nr. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. conform art. A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. aducand-o si pe ea in casa. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. paratul. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului.y/2001. Reclamanta sustine ca la 26 oct.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit .1895 c. judecatoria a admis actiunea formulata. C. vecin cu acesta. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B.1976.u.92/1996. analizand si apararea formulata de parat.1949 .1200/1957 . prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . p.1957 a cumparat de la X . el. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. In luna aprilie 2000. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare. a inchiriat camere diversilor chiriasi. prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu . ca efect al prescriptiei achizitive. Apusului nr.12) Prin actiunea introdusa la 24 oct. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. Prin sentinta civila nr. ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta. exercitand continuu posesia asupra acesteia. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata.1979 a Tribunalului Suprem. a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta.

fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha.In consecinta. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.10. . 56 .Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte. 10. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat. X. cu prilejul casatoriei sale. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. tatal sau. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. in anul 1974 au intervenit legile nr.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. i-a daruit ca zestre casa din litigiu. fiind plecat in strainatate un timp indelungat. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . Prin intampinare. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii .1965. paratul se opune admiterii actiunii lui A. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. X. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14. B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil.De asemenea. unul in care. 16) La 20.in al doilea rand. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil.151/1950). asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B.08 2000. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor.1992. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate.in primul rand.58 si nr. 15) La 15. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica.08.

numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor . inexistent (ca posesor). partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui.”(D. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .? Astfel.Kant) c)”Art. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea.) ? Poate ea schimba natura posesiunii. mentinut si intarit continuu cu documente . autor al recunoasterii. Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului. daca este vorba de un stabiliment industrial . I. ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului.. . dar in prezent nu mai este.Rosetti-Balanescu. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului... Precaritatea este deci un viciu perpetuu. Astfel.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. pe buna dreptate.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari. se afla inlaturat. facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut . fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul . –n. avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. detine lucrul de 30 de ani. caci obstacolul. “(C.. adica actiunea personala a autorului detentorului.. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa. Se decide . obligat la restituire.c) Solutionati cererea reclamantului.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein..n.chiar dupa stingerea obligatiei de restituire. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor . garanteaza cuiva ceea ce este al sau.de unii. iar nu cel a levictiunii. asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate. iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic.. care impiedica uzucapiunea. conform dreptului comun.Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat. iar nu cheltuielilor facute de posesor. III. 1858 c.n). Sporirea valorii fondului se va putea afla .civ. sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor. un altul a intrat in posesiunea sa. Totusi . asadar.. obligatia de restituire.. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva.. daca posesorul. si atunci cand. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului .Hamangiu. dupa o lunga perioada de neintrebuintare..”(I. in urma lui. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. ori prin revocarea unei donatiuni.Numai un act juridic de proprietate . numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea. conform regulii de mai sus ( art.Al. .. detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze.

p. Bucureşti.adica are obligatia de restituire catre proprietar. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere.Ripert) Bibliografie minimala 1. . opozabil erga omnes. 24 C.Rosetti-Balanescu.Or.305-337.cit. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate. „Drept civil..C.. 2. In plus.e)dreptul de superficie.Baicoianu.G.Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul.Scurte precizari teoretice 1. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate .Enumerare. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului. S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor . Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : .Definitie. d)dreptul de servitute. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune .p. (M.517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia. intocmai ca insusi proprietarul lor. in calitate de locatar etc. Bîrsan.Codul civil defineste uzufructul in art. 58 .. op.1.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”)... ci si ca este debitor.proprietatea altuia ? .etc.Caracterele juridice.. care este un drept de creanta.b)dreptul de uz. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: . Dreptul de uzufruct.192.Planiol.f)dreptul real de folosinta.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) . plasand posesorul in stare de precaritate. de mandat. c)dreptul de abitatie. I.este un drept real principal. 2001.Hamangiu. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. ALL Beck. Drepturile reale principale”. Al. 2.Notiune.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. Ed..

Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: . -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) .opcit.) . Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .) .. presupunand asadar. . 59 . in conditile art. 25 26 A se vedea.).1909 C.incorporale . iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc. incheierea formelor necesare. deci si a a unui dezmembramant al acesteia).cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) . .neconsumptibile ( = regula) .consumptibile ( = exceptia.civ.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art.prin testament. -uzufruct asupra bunurilor.520 C.de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.4.25 . Cu privire la bunurile mobile corporale.civ. etc. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract). vanzare.411.este temporar prin esenta sa .534 c.526 C.2.prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn. Ibidem. etc. art.cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie. in baza art. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea.p.uzufructul se constituie prin vanzare.uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta. .universal ( o universalitate de bunuri) .fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2. schimb.517 si 521 C.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: .407-408.civ.26 2.3.Felurile de uzufruct in functie de bunurile. . tranzactie.usus uzufructul . in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil.Alexandresco.cvasiuzufruct.civ.) 2 2.p.este intuitu personae si incesibil.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara..971 si 1295 C civ. .obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct.civ. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar). D. art.

517 C. . pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan..in unele cazuri. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant).).p.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.Dreptul de servitute.Definitie si caractere juridice.).de a dispune de lucru. Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.557 C.civ. 2. de a a nu-l tulbura pe uzufructuar.Clasificarea servitutilor.).civ. Deosebiri:.civ.civ. 4.).cit. 3. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art. .(C.565-567 C. . 4. -consituirea. nici o obligatie pozitiva. in principiu . prin pieirea totala a lucrului (art557 C.548-549 c.Dreptul de uz si dreptul de abitatie.558 c. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.3 L nr.Codul civil defineste servitutea in art.civ.civ.).6. cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art. -este indivizibila.Birsan. . .280).dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art. .civ.intotdeauna are o obligatie negativa.572 C.).33/1994).de a da cautiune ( art.datorita abuzului de folosinta ( art. .de a beneficia de productele lucrului.prin neuz sau prescriptie extinctiva. .de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art. .576: “o sarcina impusa unui imobil.de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art. . -are un caracter perepetuu.1.civ.civ.prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau.2.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese. exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art. .civ. .). . .prin exproprierea pentru utilitate publica( art.541 C. Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: . de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii.541 C.540 C. 4.de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.).titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale. 27 60 .). .). -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti. 2.28 alin.op.554 C.319/1944).civ.).).5. ci ca o limitate a exercitiului acestuia.b) Obligatiile uzufructuarului: .de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art.civ.561 C.Stingerea uzufructului: . Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate.prin consolidare .

au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez .288-289).servitutea de trecere(art. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C.625 ).622C..In acest fel. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea.op. 4. Astfel. -de a exercita actiunea negatorie de servitute.civ.607).3. iar altele.cit. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini.630). se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art.). ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate.civ.civ. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii. dreptul de granituire(art.civ.585). conform art.4.Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti.577 c.civ. a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea. d)-dupa modul de constituire(art.. conform art.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.584).civ. 28 -prin fapta omului. c) -prin destinatia proprietarului (art.servitutea de picatura strasinilor( art.635). distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.).Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian. -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art.Birsan.) b)-prin uzucapiune. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 .579). -de a exercita si servitutea accesorie.Rosetti-Balanescu. 4.675 C. dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile.). servituti -continue -necontinue.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor).Exercitarea dreptului de servitute.cit.se constituie prin : a)-titlu (art.a)-dupa natura fondului (art.civ.servitutea izvoarelor(art. (C.616-619). ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.611-613).621 c..op. relative la continuitate si neclandestinitate.).283. supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei.623 si 624.641. dreptul de ingradire(art.).Al.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art.623 numai servitutile continue si aparente. proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara .servituti-aparente -neaparente.624 C.p. b)-dupa modul de execitare(art. dimpotriva.622C. o admiteau pentru toate servitutile. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”.Hamangiu.615). fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate.pr.).servitutea de vedere(art. 28 29 61 . servituti . servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.578C. ci si modul de exercitare a servitutii.610).Baicoianu.p. Se prescrie nu numai dreptul de servitute. -legale: distanta plantatiilor(art. I. . -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.

Stingerea servitutilor.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ). în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor.Definitie. p.civ. A. Conform art. 62 .492.620 C.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.(art. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.4 din contract.3 L33/1994).28 alin. confuziunea. Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.Birsan. rezolutiune. şi D. .fam. Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate.prin testament. revocare. 5. 5.Constituirea dreptului de superficie: .4. 5.Stingerea dreptului de superficie. .000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B.civ.Exercitarea dreptului de superficie. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C. C.prin lege.cit.asupra constructiilor. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1. . -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor.Caracteristici. -este perpetuu. definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul. constructiilor . “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art.”.1.30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art.3. etc).civ.c. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane.30 C. ca o consecinta a art.Dreptul de superficie. În fapt.3 L33/1994) II. b) -cauze speciale ( art.2.):imposibilitatea materiala de exercitare. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. 5.5.are drept de folosinta asupra terenului. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art.prin uzucapiune. 5. 4. . .297. op. -este imprescriptibil. . a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare.prin confuziune. .28 alin.636-643 c....prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor.

În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. 2) Fiind deranjat de faptul că A. însă. B. La 22.1993 se încheie. cu două zile în urmă.00-11. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. moştenitorul lui A. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. B... pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. a vândut cota sa indiviză către X. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă. vecinul său. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D.până în anul 2000 când D. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. de asemenea..00 şi 18. totodată. introduce o acţiune în justiţie.1958. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an. lăsând ca moştenitori pe X.. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine. A. îi cer lui B. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q.00-19. pe termen de 10 ani. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. să renunţe la această măsură angajându-se. pe de o parte. Faţă de refuzul lui B. şi X.30.1992. şi B. X. Pe cale de cerere reconvenţională. După trei ani. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv. şi nici în cel încheiat între A.. de la acea dată. la data de 13. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. La 1 ianuarie 1997. X. X.. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. decedează. considerându-se că. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. vinde acelaşi teren lui X. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. împlinea vârsta de 25 de ani. X. blochează. să-şi exercite. În fapt. Conform contractului. accesul lui A. la predarea terenului. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. W. la două săptămâni de la încheierea contractului. 63 . B. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. A. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. beneficia de acest drept până când fiul său. proprietarul terenului pe care se face această trecere. X. X. Care este natura acţiunii. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X..01. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. şi Y. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial..01. pe viitor. şi Y. şi Y. între A. pe acest din urmă teren. a încheiat cu B. sub condiţia de a urma studiile universitare. şi Q. şi care.. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. proprietar al unui teren agricol. A. decedează. în plus. fără a cere în prealabil acordul lui Q. B. După doi ani de la acest deces. care. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. A. şi Y. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. după doi ani.. Pe 21 iunie 2001. pe de altă parte. A. îl somează pe B. printr-un înscris sub semnătură privată. şi Y. încheie. X. B. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării.02. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului. între timp. fusese vândut lui Y. vinde terenul său lui B. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X.

obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar). In septembrie 1997. 64 .2003) 5. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului. aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct).10. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara..Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A .1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil. şi Y. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv.(stete ex. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X . proprietatea lui A. a) Intre A si B intervine la 18. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar.Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X. la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie.casa de locuit. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni.

constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit .612 C. La 15. de 40/30 cm. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12. de asemenea. in temeiul art. In primavara anului 2003. Sotii AB si AC au contractat la 15.Un an mai tarziu.in plus. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau.civ.10. In primavara anului 1972. Cerinte : 65 . AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. acesta depinzand de sezoanele ploioase. intrucat au dimensiuni relativ reduse. iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa. Cerinte : Analizati apararea lui B.1970 A dobandeste . In cursul dezbaterilor. X. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure. a) Intre A si B intervine la 14. In primavara anului 2000. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. pentru a avea acces la drumul public. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). Solutionati cererea introdusa de A.616 C.10. mostenitorul lui A. 7.o parcela de teren pe care o detine in sat. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. pana la sfarsitul vietii lor. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii . aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri.printr-un contract inheiat sub semnatura privata.civ.. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil. fiind deschise in peretele podului casei sale.1992 cu X instrainarea apartamentului lor.In 1999 intervine decesul lui AB.06.2002. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art.10.6. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului. in urma unei inundatii.

b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale.a) Intre A si B s-a incheiat la 15.a unei camere plus dependinte din imobil. sotii AB si AC – proaspat casatoriti. in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie. III. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna.10. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar.1290/25. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. c) Solutionati cererea introdusa de AC. cu observarea legilor aplicabile. urmat de predarea ternului si de plata pretului. reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu.1998.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A. 10. astfel incat. 11. Prin actiunea inregistrata sub nr. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. si anume.08. O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala. contract autentifiat sub nr. dreptul de uz real si servitutea reala . A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998.se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. care sunt asociati la o firma de constructii. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta. a) In anul 2000. iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B. In motivarea cererii sale. 12. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit. in decembrie 1973 A decedeaza . reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B. Dreptul nu se transmite in 66 . asupra constructiei. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului .

a unui stabiliment industrial.. un nou pasaj de trecere .Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege. .Al.cit. de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului....402-403 31 32 67 . cat si pentru cultura cartofilor.p828-860.”( D. sa-i imbrace in tapete. sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii. I.284 M. sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop. 33 D. sau vice-versa. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond. a C. Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor.vol... cei doi termeni par sinonimi...Tot astfel. Servitutea reala. servitutea necesita posesia unui imobil ..sa sa taie copacii roditori. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. Uzufructuarul ar putea insa.civ... nici distributia interioara a partamentelor.Planiol. cel putin dupa unii.Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea. sa faca constructiile necesare la folosinta sa.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.. Insa . el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului. poate varia de la caz la caz.. de a mari.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici.rom. etc.637 Codul ( francez. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat.Trebuie mers chiar mai departe.Rosetti-Balanescu.cit.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. sa aseze parchete.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat. cosare.III. deci.. .576 C.558). pe cale de consecinta. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi. . dupa parerea tuturor..cit.art.op.. .. “(C. salva rerum substantia.”(M.Hamangiu...( art.exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. dupa parerea tuturor.. de exemplu stabilimentul industrial reclamand.Alexandresco.. el n-ar putea. Servitutea de trecere (subl..Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura.El n-ar putea..Astfel..op.Rosetti-Balanescu. precum: hambare.Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.op. si a fortiori. fie ca stapanul casei.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea.Baicoianu...-n.Nimic uimitor in asta..Ripert.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta . daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului. a unui zacamant..G.Dupa prima conceptie. sa faca modificarile care. fara a tinge forma lucrului.fara consimtamantul nudului proprietar.p. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura.. etc. A fortiori. aceasta ne mai insemnand a se folosi. neque villam diruere..Al. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere. ci a abuza de folosinta sa. ca si dreptul de uz. el n-ar putea sa darame o cladire.Planiol. in principiu. I. substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva.n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor.Hamangiu.In art. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei. El n-ar putea insa.Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri.p.n. daca cel initial a devenit insuficient.G. cu titlu universal sau particular ai imobilului..

Bîrsan.p. vol.Atias)34 Bibliografie minimala 1. Drept civil.4.Scurte precizari teoretice.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>.C.Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.Nicolae. 2.cit.dupa caz.1.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr..l. PUBLICITATEA IMOBILIARA I.Bucuresti.p. 2.2.In mod insensibil.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: . 2.7/1996. Ed.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2. Drepturile reale principale”.cit. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.Atias..2004.p339 si autorii citati la nota 1. 2001. cu sau fara participarea acestuia”. 36 A se vedea C.3.Sistemul cartii funciare.5.Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara.Stoica.Edit press MIHAELA s. 34 35 68 .asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare.p.V.269-305. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate . Bucureşti.op.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare. M. C.Humanitas.78.Barsan. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”. Drepturile reale principale”.2000.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni.sunt savarsite in locuri publice .r.prin registre special tinute de autoritatile statale. „Drept civil. 1. 2.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara .I. p. .465-553.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare .op. 2.Bucuresti. in mod public. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare. ALL Beck.. 2.137-138. ”(C.

ministrul justitiei nr. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale. -Imobil:parcela de teren.1 L7/1996).247/2005. exceptie: art.24 L 7/1996).27 L 7/1996).2371/C/199738. modificata primn legea nr. -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara. aprobat prin Ordinul ministrului de stat.Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor. p. Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara.61 din 26 martie 1996.6.34 si art.28 L7/1996. publicata in M.40 c). b).b)registru funciar.c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare.37 L 7/1996). aprobate prin Ordinul ministrului de stat. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art.a). cu sau fara constructii( art. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara .Nicolae.Cuprinsul cartilor funciare. p.50-52 L 7/1996).. actiunile in justitie . modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art. ministrul justitiei nr.304. 37 69 .134. d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea. 40 Ibidem.28 L 7/1996. economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea.3 L 7/1996). operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor . e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit .cit. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art. numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular.O.(art.Principiile noilor carti funciare.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta .1 alin. 38 Publicat in “Monitorul oficial”. exceptie art.84 din 23 februarie 1998. b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care.nr. se transmite .Sediul materiei: Legea nr. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular . faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara).27 L 7/1996).nr. 2.op. 39 M. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv.1330/C/1999 ( nepublicate). partea I . daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.653 din 22 iulie 2005. c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art.39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.

5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala. constituirea.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara.28 L 7/1996). avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art.Rezolvati urmatoarele spete. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara. a)Actiunea in prestatie tabulara. c)-notarea : are ca obiect actele. 37.95 96.art.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge. iar in alin. sub conditie si in masura justificarii ei.Art II.97 Regulament). Alin. constituirea.10. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential. 38 2. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea. In alin.90.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului.34.02. in calitate de vanzator si B.(art. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art.7. A doneaza acelasi apartament lui C.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii. modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere. dobanditor de buna credinta.2000. 2.Inscrierile in cartea funciara-art.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile.Intre A. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate. 70 .modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor.8.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti. 1. Actiunile de carte funciara.la 10.28 L7/1996. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. in calitate de cumparator se incheie la 25. Ulterior. Art .28 L 7/1996).

La15.36 ali. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret.18/1991. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4. jud.10 .6 din Legea nr. mostenitorul lui A. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C . la 12. X. prin incheiere motivata. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale. si anume. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului. 3. respinge cererea de intabulare. in cote egale.A.T.. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale. Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren .2000.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat . Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 . judecatorul de carte funciara.o4. in suprafata de ha. a) La 10. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art..10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator.136 Regulament.18/1991. conform art.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani.2. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile..) 5. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca . sumade 30 de milioane lei.11. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii.2002. La 18. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului.23 din Legea nr. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii.

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

10. la data de 10. In motivarea actiunii. in aceste conditii.223/1974. 6. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. a) Prin actiunea civila nr.casa de locuit.32. La 15.1976. pe acest tmei.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil. bancher sau mare comerciant.01. X.X.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti. nr. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . la randul sau.Civ.223/1974. 4 din Decretul nr.09.x/12.civ. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat . iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta . iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. sector 1. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului.1996. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative.Ia aceste conditii.neprecizat in speta ? 5. compus din parter plus doua nivele. industrias. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. nr. de asemenea . se refera exclusiv la bunuri imobile.din strada Roma. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C. nu ii este opozabil. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract . X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. asadar. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. B se apara invocand articolul 973 C. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. Bucuresti. care. constata ca potrivit art. 76 . Y. nefiid . Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea. decedat in anul 1989 si cae. Instanta. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor. . si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190. si afirmand. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie. in ceea ce priveste sustinerea paratului.In sustinerea pretentiei sale. A si B sustin ca Decretul nr. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect.11.1230/1960.1996.16.92/1950 .

.111/1951. etc.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie.771. strada Apusului..1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti. fiind de stricta interpretare. nr. de peste treizeci de ani. astfel incat respinge actiunea formulata. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea .III din Decretul nr. decat in cazurile anume statornicite de lege. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti.11/1997. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti. inainte de data publicarii sale. 2)Solutionati apelul. 7. a unu bun intrat. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.Impotriva acestei sentinte.care i-a reparizat imobilul in litigiu. Lectura juridica.112/1995. 77 .12. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . in natura sau prin echivalent. dupa rigoarea principiilor.1377. La 15.1694.509. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare.1960. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate . fie fara nici un titlu. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare . a intrat deja in vigoare Legea nr.1322.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-.08. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie. retentia nu poate fi admisa. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art. III.ICRAL. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr.1700 c.civ. .218/1960. in posesia statului. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr. In subsidiar. adica: in cazurile art. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat.1323.02.1619. recalamantii au formulat apel. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata.1444. In cadrul apararii.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care. cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege.1618.

ALL Beck.. in functie de interesele sale economice. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri. Drepturile reale principale”. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului.. Alexandresco vol.3 p.. de un fel de cauza de preferinta...2455. I. ca posesorul.potrivit Constitutiei. 78 .Rosetti-Balanescu. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. in care ultima nu este parte. si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol. ca o parte nu poate pune adversarului un act. in favoarea sau in contra creditorului. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului. vol.Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu. la care acesta nu a luat parte.. Conchidem .C. or.267 ). aici este in discutie tocmai existenta proprietatii. care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ.” ( D. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului. s-a spus ca proprietatea .” (C. spre deosebire de dreptul de creanta. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate. S-a obiectat .1010 si 10121013). „Drept civil. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra.1 n. de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil . Bucureşti. nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul.( Colin et Capitant vol. este un drept absolut. 2001.orice achizitionare a cuiva. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa..Hamangiu.1 p. deci. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor.( .199234. dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta.. fie chiar de buna credinta .Al. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului.(I. Ed. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos . totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus).. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi)..) Pentru a justifica acest sistem. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare. Bîrsan. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista.p. opozabil tuturor.Kant) Bibliografie minimala 1.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii... si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii. Totusi atat jurisprudenta.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) .Baicoianu ) c)”..

c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. b) este interzisa in legislatia civila . c ) este un drept real. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. independent de existenta culpei. 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata .c)poate fi exercitat fara vreo limita. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ.prin mostenire. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. b) este cel mai comlet drept real. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii. fara existenta vreunui element intentional. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. inalienabil.4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. material cu bunul. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . 79 . 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare. b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. compusa din dominium utile si dominium eminens. c) presupune un contact direct.este o stare de drept. supus dreptului civil. c)de lege lata. cat si bunurile proprietate privata. perpetuu.din punct de vedere material.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. b) este inalienabila. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate.teritoriale. b) are o consacrare constitutionala. 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . c) se poate realiza cu titlu gratuit. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat. opozabil erga omnes. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate. b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale. c) cetatenii straina in baza unui testament. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. b) priveste atat bunurile publice. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public.

27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. b) acela care detine bunul in baza unui contract. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. c) hotul.civ. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. 80 .c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani.1909 alin. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art.civ. conform art.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. c) certificatul de mostenitor. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta.1 C. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila. b) conduce la redobandirea posesiei. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. c) este o notiune de factura obiectiva.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. ca si actiunea in revendicare imobiliara. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia.civ. c) poate sa solicite partajarea bunului comun.. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane.1820 C. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. b) partajul. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. b) este imprescriptibila. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul.1909-1910 C. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor.

35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv. 1997.Al.Alexandresco I.Baicoianu. Paris.231 Hegel..Hamangiu. “Metafizica moravurilor”. c) cel care gaseste un bun pierdut. Bibliografie generala D. Editura ALL.vol.Europa Nova.p.”Teoria generala a drepturilor reale”.Lex.Lutescu.Editura Antaios. Atias J.p. ed.1996 V.”Tratat de drept civil roman”.II.8 M. these.Closca. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.323. Vol. 1969 Kant.”Des clauses d’inalienabilite”. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar. Ed.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.Luncan.Planiol”Droit civil francais”Les Biens.Carbonnier.II. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute. Editura Academiei.1946.”Principiile filosofiei dreptului”.Djuvara G.p. I.Rosetti-Balanescu.Les Biens M. 1926. I. Paris.Duculescu “Drepturile omului”.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi. 1999 81 .Vasilesco.V. U. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului. 1994 C. 1920 Ch.Suceava ”Tratat de drepturile omului”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful