Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei. În octombrie 2001. În replică . însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. II. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. A. reprezentand economiile familiei. 3. c.M.Rezolvati urmatoarele spete: 1. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun. sunt absolute. el contractează de 5 . d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr. “Z” S. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. B.A. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei.000 lei unitatea). reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S. necesită o serie de reparaţii urgente. reclamanta B. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar. b)actiunile detinute de soţul ei. primeşte de la părinţii săi.A. A. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende.C. el îşi cumpără o casă care. Rezolvaţi cererea de partaj. astfel încât. cu arătarea problemelor de drept. prin emiterea titlului de proprietate nr. In fapt. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. de natură să justifice o împărţire în cote egale. partenerul străin al lui A. Cu aceşti bani. Pentru efectuarea acestora. o donaţie în valoare de 20 000 de lei.A. după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor.. S. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. căsătorit. Cu referire la profit.C. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare. . necăsătorit.”Z” S. la societatea comercială “X” S. Legea 31/1990.. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat.y/1993.Cu privire la teren. acţiunile fiind bun propriu.A. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun.pe cale de consecinta. B. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). subiect pasiv. 2. însă. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea. ceea ce constituie titlul sau de proprietate. să facă sau să nu facă ceva. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S.A. ce urmează a fi împărţite în mod egal. pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia.

Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. La scurt timp după publicare.06.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia.( Demogue.filosof . nici un alt împrumut. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri. o a doua ediţie a romanului menţionat. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive. şi editură.8/1996) 5. patronul unei case de editură. decedat în 1928. o societate de profil. în luna decembrie fiind contactat de B. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A.11. contractat de la B.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total. ci în mod colectiv. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa .Acest raport este obligatoriu. iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. în valoare de 3 000 de lei. de profesie analist sociologic. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii. un împrumut în valoare de 17 500 de lei. La 25. în baza unor contracte. iar A. 4. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B. care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur. în vederea unei colaborări .2005.în puterea unei persoane. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001.1996. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă.la Banca X. Totodată. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”. încheiate între A. decedat în 1958. B. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat.n. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C. este unicul succesor al lui X. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr..A. La 23.) nu mai este un drept relativ la o persoană..

căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani. i se poate reproşa un anume egocentrism.Dreptul asupra patrimoniului . dreptul de autor. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii. în fapt.Recht.” ( J.O dată publicarea realizată.. în timp ce gândirea este însuşi omul. Că acest sistem este abstract.” (M. Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă. care. se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor.a realizat o reconstrucţie remarcabilă.Totuşi. el va avea.Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare..Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu.domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă. că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa. nu este de negat....d)”Patrimoniul este obiectul unui drept . s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă ..Asupra acestei a treia teorii.. ci de natura lucrului.Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut. îşi face opera cadou către societate. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ).Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate.. iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres...Indată ce se naşte un copil.... punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial. unul sau mai multe patrimonii comerciale. Autorul devine proprietar din momentul creării.Carbonnier ) h) “Multă vreme ..Dezvoltându-se aceasta idee. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui.” (Aubry si Rau ) f) “. un jurist belgian-M.” ( Jean Carbonnier) 7 .Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa. Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă. publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde. din punct de vedere politic. pentru fiecare dintre aceste societăţi.în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare.( M. 3)teoria dreptului de proprietate . se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate.. cea mai intimă .a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta. .Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele. Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului . sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957). chiar dacă nu are nimic.Însă. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport . care-l claseazş printre drepturile intelectuale..acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil.. el are un drept în patrimoniu.” ( Henry si Leon Mazeaud.. . face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania). el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> .Planiol si G.Este însăşi esenţa dreptului de proprietate.El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine . care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative. . însă prin publicare..Prin acest mijloc..Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare. prin esenţa lui este un drept de proprietate.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat .

capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :. drept care permite titularului să posede.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. garantată şi ocrotită în mod egal de lege . în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”.135 alin. moştenirea legala (art.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. p. „Noţiunea juridică de patrimoniu”.Definiţia doctrinară. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice. să folosească şi să dispună de acel lucru. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt . care dă expresia aproprierii unui bun.3 si alin. în „Pandectele Române”. 2001.art.Reglementarea dreptului de proprietate.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art. DREPTUL DE PROPRIETATE I. respectiv un raport juridic. G.din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. în putere proprie şi in interes propriu. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri.7). însă în limitele determinate de lege. 1947.5 si art. Luţescu. Ed.44 alin.Codul civil defineşte însă proprietatea în art.Scurte precizari teoretice 1.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art. corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut.1. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană.” 2. în limbajul obişnuit . Drepturile reale principale”. conform legii organice .135 alin. „Drept civil. art. 3.44 alin.Notiune. deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. p. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. 3. ALL Beck.44. cât şi obiectul acestui drept.indiferent de titular (art. Bucureşti. intitulat”Dreptul de proprietate privata .4 . dacă nu sinonime. reciprocitatea. Bucureşti.480 prin raportare la dreptul subiectiv .Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art. 177-220. prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). 1-28.Bibliografie minimală: 1.44). 8 . C. adică o realitate socio-economică. 9-80. Definiţia legala.(1) -“proprietatea”. 3. p. tratatele internaţionale la care Romania este parte. Stoica.desemnează atât dreptul de proprietate . 2 teza a II-a). V. „Teoria generală a drepturilor reale”. adică dreptul de proprietate. 2. Bîrsan.44 alin.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată.1).2) . în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente.

Of. Legea nr.Of.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun.2. Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor ( M.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte.1. de drept public sau privat.61/26.Of.135).Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale.Closca.:recoltele ).Codul civil distinge în art. civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.18/1991( M. nefiind deci. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari.11.Derivatele bunului sunt fructele şi productele.373. Legea nr.Ca orice raport juridic civil.1.-Subiectul activ este titularul dreptului.Of.nr.03. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional.2001 s.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin. 4.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.1 alin. Legea nr.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”. fără consumarea sau alterarea substanţei lui. care implică şi posesia. 3.254. în M. nr.nr.2 si alin.4. art. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea. nr.448/24. nr.Of.17 prevede că “orice persoană .: păşunile.Conţinutul.03. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.1998). 4. prasila animalelor). obiect. conţinut.Legea nr.1998). 3. nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.Presupune un contact direct cu bunul.1/ 05.Of. privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi.60/26.persoana fizică sau juridică.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art. art.75/14.Legea nr. prevede în Protocolul adiţional nr.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. are dreptul la proprietate. un izvor de drept de sine stătător.(I.Of.21. .o1.I.09.nr. distingem între : -dispoziţia materială. 4.1996).1998).01.Of). 9 .b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi.modificata si completata prin O.. nr. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real. .G.3.nr ).483 între fructele naturale(ex.c)de a dispune de bun.Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-.Of.3.2001). Legea nr.112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.1996.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M. 4.544/1.Of.10.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.a.nr. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei.2.Structura dreptului de proprietate..114/1996 a locuinţei(M.

1965.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale.08. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : . In motivarea actiunii sale. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util . 5.3.. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. reclamantul arata ca in ziua de 28.1890 c. prescriptibil achizitiv.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur. .2. .1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise. II. însă nu absolut în sine.este însă. In replica.este imprescriptibil extinctiv. a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. fără intervenţia altei persoane. ca atare.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile.12.politic : Codul civil .Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5. prerogativele dreptului său .-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati.-dreptul de proprietate este un drept absolut. fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie.împărţit în domenium eminens si domenium utile.istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând.. 5.Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 . cu titlu de mostenire. . uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare .Clasificări ale dreptului de proprietate. 1 10 . cu următoarele consecinţe : . la scurt timp dupa decesul tatalui sau. întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau. de la tatal sau. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. . .civ. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept.Rezolvati urmatoarele spete: 1. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său. La 26. 6.5.1. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. despărţit de domeniul eminent.conform ideologiei liberale individualiste . trebuie respinsa in temeiul art.

aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala.O. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.10. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4. Bucuresti. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C. Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X. in aceleasi conditii.10. In apararea lor.30/6 aprilie 1994. un scriitor celebru. B se apara. 11 . reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate. la data de 10.7/1973. nr.I din legea 17/1994. la data incheierii contractului de inchiriere.I din Legea nr.78. publicandu-le in revista al carui patron este.05. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. in M.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B .b)Solutionati cererea reclamantului.. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr. in timp ce paratul. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr.04. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat.nr 100/18. In motivarea actuunii sale.17/1994 : “Contractele de inchiriere. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3. sector x. Bucuresti.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X..35. 1980 astfel incat invoca art.1988. In fapt. indiferent de proprietar. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil. decedat recent.10.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art. A formuleaza actiune in justitie la 10. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani.1995. sustine A. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15. 2.situat in strada Sperantei nr. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului. sector x.

Hamangiu. si care trbuie primit ca atare. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III.Djuvara ) d)” A avea proprietate apare.Al.In definitiv.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica .(G. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune.infapt in el. . sector x.reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva.Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice.Este vorba despre proprietatea literara.”(M. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar. necesitau a fi protejate.Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut . La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens.” ( M. G...5. ca in ceva negat.Rosetti-Balanescu. care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi. mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care. din punctul de vedere al libertatii. nu este exact din punct de vedere strict tehnic.folosire .Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . In primavara anului 2001.Intre A si B intervine la 12. tot ce poate fi <al meu> . proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. proprietatea lui A.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. datorita valorii lor economice. . tot ce este juridiceste obiect de apropriere..Se poate intampla. Planiol. luare nemilocita in posesie .. vointa isi are existenta –sa. ca fiind mijloc. Fara indoiala. artisica si industriala.Legiuitorul poate.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. pozitia adevarata este insa ca. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru..In cele din urma. c. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care.Hegel) 12 . adica toate drepturile. sub presiunea necesitatilor sociale. care s-a transformat fara a pieri . intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea. din punctul de vedere al nevoii. toate proprietatile pe care le avem. intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru. in sensul cel mai larg al cuvantului.08. cand se face din acesta factor prim. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . sa caute sa faca o repartitie mai dreapta. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra.... b.”( C.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil. situata in strada 1 Mai .. I.Ripert) c)”. apropiate fiind de acest drept.... Bucuresti. ca ceva pozitiv. necesar si neinlaturabil. negativa si infinita a vointei asupra lucrului.. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale..

p. I. . Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume.. în scopul împlinirii ei. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I. Bucureşti. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane .u. C. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). Drepturile reale principale”. C.Rosetti-Balanescu. 2. 1997.480 Cod civil.Clasificare. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale.Carbonnier. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui.Les Biens) Bibliografie minimala 1. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii. limitarea dreptului de proprietate.s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special.Hamangiu. monarh absolut in casa sa.definind dreptul de proprietate.enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege. Ed. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii. Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate. Justificare.Notiune. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.”( J. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut. Art. inainte de aparitia Evei. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia.e)”Dreptul de proprietate. Din punct de vedere tehnic.II..Fiecare cetatean. Editura ALL. Bîrsan.. 2..având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ. 13 . Aşadar. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate.. formalităţi. 2001. Vol. p.o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. cele imobiliare). astfel. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. „Drept civil.Baicoianu.”Tratat de drept civil roman”. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .Scurte precizari teoretice 1.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica. ca orice drept.-sau mai precis. 27-48.8 s.” ( M. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee. este un drept social in principiu. Insa accentul politic al termenului a fost retinut. ALL Beck.Al.

fie după felul bunului ( mobil sau imobil). 14 .Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor.2 Limitele legale de interes privat.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor.cât şi din lipsa utilităţii sale practice.servitutea. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri . întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă.1.Limitele legale.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat. 3. cultural. 3.nr. 4. Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări. cultural) . fie după natura interesului public ocrotit ( economic. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate. 3) convenţionale. art. 2) judiciare.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator.instituţii diferite.Regimul terenurilor şi construcţiilor. social. de interes economic general. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi.1.limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. istoric.a).Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate. 3. 4. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene. 2) în înălţime.653 din 22 iulie 2005). decurgând din importanţa anumitor bunuri. sub denumirea de servituţi naturale si legale.of. decurgând din apărarea siguranţei naţionale. b).în ceea ce priveşte limitele materiale.44.Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri. de act normativ emis de Parlament. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. 3) în adâncime. de interes arhitectural.

Sediul materiei este reprezentat de Legea nr. Regimul juridic al construcţiilor.4 Titlul X). 4.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil.2 art. Legea nr. Legea nr. Legea nr.Legea nr. b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor. 15 . -potrivit tratatelor internaţionale . -în caz de moştenire legală( art. însă. economic şi tehnic al construcţiei.art.2 Titlul X.2 Constitutie). c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.2 alin 1 Titlul X).453/2001 privind autorizarea executării de construcţii.85/1992. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.114/1996.Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei.350/2001.44 alin. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art. -în funcţie de reciprocitate. -conform legii organice.2.44 alin . art.2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr.342/1997.partajare sau comasare a bunurilor imobile).61/1990. -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine .213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .112/1995. pentru identitate de raţiune. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor. c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor. conţinând date referitoare la regimul juridic.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr.1 Titlul X Legea 247/2005). -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art.

33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ).Legea declară inalienabile anumite bunuri.Declararea utilităţii publice . Despăgubirea trebuie să fie prealabilă.Obiectul exproprierii este format. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică.5. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă. adică cele dobândite potrivit art. Exproprierea are o natură juridică complexă.Potrivit art. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii. -locuinţele cumpărate în condiţiile art.. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială.Procedura exproprierii. 6. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art. 3 indice 1 şi alin. 16 .26 din legea nr. fără ca această enumarare să fie limitativă.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. oraşelor. . socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii .Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile. precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. -Legea nr. 6.44 alin. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. în scopul executării unor lucrări de interes public. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului. 33/1994). însă. 5. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite. alin. municipiilor şi judetelor. . în schimbul unei despăgubiri. 33/1994).În art. prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege.33/1994. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.3 . de drept substanţial şi de drept procedural. de drept public şi privat. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. 4 Legea nr.6 din Legea nr. . 5. A.39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani.3.1.Inalienabilitatea legală. B. -dreptul de uz are un caracter strict personal. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice . art. neputând fi cedat sau închiriat (art.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului.civ).33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică.29 şi art.571 C. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată. În lipsa unei cesiuni amiabile. potrivit art.33/1994. 7 Legea nr.pentru lucrări de utilitate publică.2 din Legea nr.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii.18 (1).Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată.

41 pct. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate. 21-33 Legea nr. iar a doua problema.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept.civ.588 C. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi.de ordin particular. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.. 8.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) . Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile.35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie . Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin. 33/1994). 7. Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati. legii revenindu. 17 .588 c.44(6) Constitutie si art.iar in lipsa acestora.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii.33/1994).Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: . Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data)..având in vedere reglementarea ei actuala in art.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art.” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului.13-20 Legea nr.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis.” -art.art.”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul.

principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare .Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii.de exemplu. se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara . a)Sediul materiei. Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze.Este ipoteza stării de vecinătate. 2. b) Admisibilitatea în principiu a clauzei .În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională .se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui.-interzice substitutiile fidei comisare .Meme dans ce cas.:art.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice. -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei.o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului.803 C.1310. Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus .1. avându. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei. care poate fi al dispunătorului.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor.1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă . ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime.ridicate la rangul de principii. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor.civ. art. 2 18 . Exista insa unele texte ale Codului civil.1. art.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate .Clauza de inalienabilita t e .Dimpotrivă.se disting două moduri .al destinatarului clauzei sau al unui terţ.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală. a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate. problema fundamentului sanctionarii).după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate. c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr. Este considerată . instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu. Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis. spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971.-clauza sa fie temporară. 8.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia. le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige. introducandu-se articolul 900-12.de exemplu. pentru efectul de opozabilitate fata de terti. In materie imobiliară. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime.

” U. 3 4 5 6 C.Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului.civ.4 Faţă de aceste repere generale . implicit ca fiind imposibilă juridiceşte. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public.I.60. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible.. în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei. în opinia noastră..Vasilesco. prin convenţia părţilor .op. l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee.8. cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte. de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi). Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente.p. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor. unul de natură principială. continuând linia logica a distincţiei mentionate .213/1995 ş. op. op. În general.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele.p. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere. pe scurt. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art..2. 19 .Vasilesco. În al doilea rând. Hamangiu. ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat .207. Ibidem.900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală). ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare. fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială .cit. de asemenea.. înţelegem să avem următoarele comentarii .Al.Rosetti-Bălănescu. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului .care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită .Potrivit acestei teze. În al treilea rând.Dans ce cas. nu şi cele care sunt în comerţ . în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit. nu se pot aplica în acest caz..civ. fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) .1075-1076 C. Legea nr.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public. şi nu de clauza de inalienabilitate. şi care este exclusiv de apanajul legii.) .Băicoianu.p.cit. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature. nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial.209.18/1991. În primul rând.3 Dintr-o altă perspectivă . art.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate. p . ”En verite. de exemplu).60. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil. şi astfel o consideră. se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni). pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat. în plus. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei .1076 C. însă. U. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr.a.cit.

11 Ibidem. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor.Luţescu. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut. p.Droit civil francais. 8 E. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte .Les Biens. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei. 1881. d)-condiţie rezolutorie10 .a art. p.op.civ. 7 20 . Paris.207.231.explicaţia este simplă. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic .Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii . opera jurisprudenţei. e)-modalitate sui-generis a actului juridic .G. ci numai prin lege(de exemplu. Sistemul propus este lesne de înlăturat. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea.p.Chenon. având în vedere în primul rând. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei. 9 M.Astfel.these.Efectele faţă de terţi. 8. şi anume.Ca şi în cazul primului sistem propus. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic.3. p.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment . acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite.cit.vol.p. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii. aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei. 10 a se vedea autorii citaţi de U. op.206.350. Ibidem. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans. obiecte ale clauzei. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros.949. c)-indisponibilitate reală-in rem9.cit. 8.Planiol. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi.Din această perspectivă. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei. Dintre acestea.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem .60. Paris. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ. aşa cum vom demonstra .Vasilesco. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. mai precis.Les demembrements de la propriete fonciere. în privinţa contractelor de donaţie. dincolo de orice justificare.- concret. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare.. 1926. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei.).323.II.1306 C. art.p.4.. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. sau . clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini. întrucât. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei.

Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) ..Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei.84 din 23 febr.of.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei. şi B. M. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha.. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha.99/199912) . cetăţean român domiciliat în Franţa. 21 . iar suma totală pe care X.000. si . cetăţean român. restul de ½ a fost dobândit de B.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara.1998.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate.. B. În acest scop. C. 12 13 M.. la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie. îi contactează pe A.000.civ. Ansamblul de construcţii pe care X.236 din 27 mai 1999.000. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. Astfel.09.61 din 26 martie 1996 şi respectiv.13) II. cu domiciliul în Bucureşti.000 de lei. b) A. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997. vânzător fiind Y.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului. doreşte să investească în domeniul construcţiilor.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.000. nr. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10. donator fiind W. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998. La 26.Of.. nr. M.Of.000 de lei. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr. respectiv. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate .1999 X.nr .

a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha.un teren de 100 ha. In luna martie 2002. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. va obtine un pret foarte mare. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana.000 de lei. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului. b) ale spetei.000. cu plata integrala a pretului. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X. pentru garantarea creditului. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B . 2)In calitate de avocat al lui X. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C.Contractul de vanzare.15.112/1995. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole.persoana fizica. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei . 22 . în timp ce B. a) X . in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW.persoane care nu fac parte din familie. b)X contracteaza un imprumut de la Y. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. art. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. in caz de insolvabilitate a debitorului.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului.112/1995. in urma cumpararii in baza Legii nr. Pe de altă parte. a carei constructie dateaza din 1930. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti. confirm art. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. apelează la Dvs.1997.01.2002.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor. iar X.112/1995. este de acord să o doneze. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01. X. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar.A. cu respectarea tuturor prevederilor legale.un teren de 300 ha.10. devine inaplicabil.9 din legea nr.Insa. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. 2. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. strada Belvedere nr. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni. in cote-parti egale.b).9. ca un asemenea contract de ipoteca. 3.cumparare se perfecteaza la 12. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite.De asemenea. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului .

proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei. 5. la data de 12. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii. iar potrivit art.in calitate de reprezentant al companiei straine. actualul detinator al imobilului.”Bavariamobile” Romania SRL. acesta chemand in judecata S. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. La 15. 7.4. in acest sens.La 12. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.02.2000. persoana fizica . cu conditia de a nu o instraina. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X.02. care in art. la 1.6 prevede ca orice investitor. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini. O.Of. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei . iar societatea comerciala din Munchen are. Este legala solutia instantei ? 6. partenerul roman.G. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987.12.C. situatie juridica ce contravine Constitutiei. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie.La 25.92/1997.G.10. Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc.02. A. rezidenta sau nerezidenta. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german.05.1997. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania.nr. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara.02. achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X.in varsta de 15 ani. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr.c. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare.2 lit. nr.92/1997(M. managerul companiei il contacteaza pe X. cu sediul in Bucuresti. A ii doneaza o casa nepotului sau B . Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL. ori in strainatate.1996. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile.1997. instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului.1996. X trateaza in numele investitorului german cu A.1997. investitorul este persoana fizica sau juridica. şi anume 23 . de asemenea capital strain in totalitate.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare.O saptamana mai tarziu.nr.92/1997.380/30.1995. care investeste in Romania. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.1997). A si X.10. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor. Notarul refuza insa autentificarea.

B.. B si C . aratand.41 alin. in conceptia moderna.. o institutie supla si ordonata.32 din Legea nr. bogatia economisita. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca.Al.In aproprierea campului de testare . solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. in mod constant. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A.35 din Legea nr. Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere.Hamangiu. in regim de extrema urgenta. B se opune. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. vecinul sau.La 15.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor. in acest sens. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari .” ( G. pusa in serviciul colectivitatii.RosettiBalanescu. in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii. ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art.construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B.33/1994. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi..03 1999..De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care.33/1995.“ (C. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege.nu ramane mai putin adevarat ca.Lutescu) 24 . invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa. I. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare.. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni.Care va fi temeiul acestei actiuni? III. In replica. În motivarea acţiunii se menţionează că. până la data introducerii cererii de chemare în judecată. si sa confiste. in conformitate cu art. pe venit . 8. transformand-o in proprietate colectiva.) individual . alaturi de familie. inalti fiecare de 20 m .. A ii cere lui B sa-i inlature. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale.Baicoianu) b)” Dar. pe capital sau pe succesiuni . In motivarea actiunii. sub forma exagerarii impozitelor.n.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”. 3 din Constitutie.planoare.

Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . Atias) g) “ Cu aceste masuri. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.”Teoria generala adrepturilor reale”. „Drept civil.” (C. C. 2. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale.Planiol. 2. 25 . intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate. I. trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. ALL Beck. Bucureşti.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului. Idea indisponibilitatii reale .” (M.Ripert) e)”Pe de alta parte.Filipescu G. Bîrsan.Al.Lutescu . Drepturile reale principale”. Ed. valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg. fie prin vointa legiuitorului .Notiune. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata .Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc.230-254. G. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem).Ripert) d)”In realitate. 48-82.Scurte precizari teoretice 1.p.Ion .Hamangiu. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea . p. folosinta directa. G.”(M. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. In aceasta privinta.Baicoianu) Bibliografie minimala 1.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala.Enumerare. proprietatea anulabila. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept.Dimpotriva. valoarea sa. sau aspectul sau juridic. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna.Planiol.” (Ch. daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. 1946.” ( G. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila.3. ci persoana abstracta a proprietarului.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune. 2001. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale.Rosetti-Balanescu.

4. potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art. Caracteristicile proprietatii anulabile : .2.PROPRIETATEA COMUNA 3. 3.1.1.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. Notiune.1.Definitie.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art. 1.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului. -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie. neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.3.Caracteristici. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie. el are doar un drept eventual asupra bunului. 1.973 c.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si . 26 . proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.civ.836 c. 1.Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie . Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva .implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului.proprietatea comuna in devalmasie.PROPRIETATEA ANULABILA 2.Definitie.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.- proprietatea comuna. .Caracteristici. conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar. 2.Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: .dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar . proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala. .Forme. 1.

Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a).exprimata matematic printr-o fractie. Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii.pentru a se naste –pe cale conventionala.o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor. c).starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul .dupa cum urmeaza. A. 4.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1).In doctrina. altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.Precizari terminologice.Felurile proprietatii comune pe cote parti. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. ca obiect al acestui drept.insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit. apartine concomitent mai multor titulari.ambele fiind comune titularilor.pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti.2.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.in cazul coproprietatii obisnuite.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).Definitie.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.Reglementare. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.nefractionat in materialitatea sa.3. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .Definitie.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei.1.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.14 4.temporar. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun.2.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun.bunul comun nu este impartit ca si dreptul.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere.al doilea. 2). 14 27 .PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.este suficienta vointa unui singur copartas . b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna.

Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala. regula unanimitatii ramâne valabila.civ.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr.Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului . anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art. partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare).728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate.) 3.fiind viciat prin eroare.1501 si urm. Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun .solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun . -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun .ei pot apela la justitie). -actele de administrare : in principiu. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente. De asemenea. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii. argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii. in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii .59) . b)Actele juridice cu privire la intregul bun. 2.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti. 4. este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres.uzucapiunea.1. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni. actul de instrainare era supus nulitati relative .fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun.b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari. o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art.484 si 485 C.D.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare . cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act . Drepturile coproprietarilor.este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii .1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun. in 28 . 4.in conditiile gestiunii de afaceri.se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi.1955 p. si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate. exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).(C. In prima varianta . respectiv .Reglementare.chiar daca nu a participat la culegerea acestora. 2.

care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. 4. poteci. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli. 4. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. suucesiune.Sediul materiei: Legea nr. fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun. comisia de cenzori si comitetulexecutiv.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate.partajul poate fi conventional sau judiciar.nr. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. 5. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare. un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit . cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari.114/1995 si O. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva. uzucapiune. . -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala. 2. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.Definitie.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. Caracteristici.D. constructii funerare etc). folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite.G.vanzator cu ocazia partajului ( C. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. 3.83). expropriere .2. donatie. fantani). B. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun. 29 . d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie. 1967 p.673 de la indice 1 pana la indice 13.Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari. .

insa nu se poate vorbi-in principiu16.de regula.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: . moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente. c)-in ambele stari de coproprietate. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. Caracteristici. care poate fi retinuta ca si sursa comuna . -exproprierea bunului. cu atât mai mult.35.incetarea casatoriei prin divort. 5.fam. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a). nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune.-in cadrul adunarii generale.ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate.contractul dintre parti.Definitie..2.urmeaza partajul .1. 5. Izvoare. cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . 5.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune. 16 30 . presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune. e)-cu referire la izvoarele . 5.C. b). intrucat atât copropretatea pe cote-parti. 6.1.nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau . starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae. d)-rolul vointei partilor este asemanator. in celelalte cazuri. deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi). -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile. exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor. care poate fi voluntar sau judiciar. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6. apartin concomitent mai multor persoane.de formarea unei persoane juridice.3. c).in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune.Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii.fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui . titulari ai dreptului de proprietate comuna.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept.terenuri si constructii. b).4.

pe cale conventionala.. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A.2. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. in speta. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. survenit la 24. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C. care intră de îndată în posesia acestuia. 6. Faţă de această situaţie. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . ce argumente credeţi că ar putea opune C.09. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv.partajul. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor. A. or. din pricina nefractionarii dreptului comun.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. si anume. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente. vinde. facultate care nu exista pentru co-devalmasi.06. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. aratand ca art. uzucapiunea. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. 31 . c). reclamantii invedereaza faptul ca. de la bun inceput. Paratul se opune admiterii actiunii. inclusiv prin instrainare. In sustinerea actiunii..728 C. o cotă-parte ideală de 15%. are in vedere coproprietatea temporara. in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari.. B.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. şi C.1998 A. B. II .civ.1998.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului. apartamentul către D. în coproprietate după cum urmează : A. e).1998 au rămas ca moştenitori B. nu si in contract . fustifica. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun.. B . in opinia reclamantilor.Aceasta situatie de fapt. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17. 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie. de altfel. au dobândit apartamentul la 13. folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal.fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. în nume propriu. bun a carui destinatie. o cotă-parte ideală de 85%. casatoria pentru co-devalmasie. b). intre cei cinci proprietari de apartamente.10. În susţinerea acţiunii. f). solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament.

şi B.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna.4 din contract. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14.considerand abuziva cererea reclamantului. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului.18/1991.08. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. Lumina Lex. A.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.1558 din 26. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau. “poate cere partajul atunci când A.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. introduce împotriva lui Y. acţiune în partaj. Bucuresti. 6. în vârstă de 15 ani. decedează.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor.( A se vedea Decizia civila nr. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. 5. La 25 mai 1994. va împlini vârsta majoratului. 4. Y.2000. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. p. în coproprietate. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati.La 15. iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. Potrivit art.. domiciliat in comuna. pe această cale. La 15 mai 1995. de acest aspect preocupandu-se A. B. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei. Solutionati actiunea reclamantilor. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor. judetul T.In plus. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. Paratii se opun admiterii actiunii. aanalizand si apararea formulata de parati. 2002. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant. de altfel.. La 15 aprilie 1995.11. A se apara .aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. cumpără. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita. o locuinţă. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său. in plus. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta.05. 32 . ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. A. B.

Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara. si A. asupra imobilului in litigiu. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. in cote-parti egale..A. a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. impreuna cu paratii. inainte ca S sa o poata valorifica. A . Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala.(S) si fratelui acesteia. In urma decesului lui A. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . 33 . obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren. paratul a reactionat in mod violent. ceea ce in speta nu s-a dovedit.I. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha.La data de 1 iunie 1977 S. distrugand intreaga productie. 8. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B. in suprafata de 15 ha. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune.de asemenea ca bun propriu. ca o parte din imobil a fost locuit de parati. plus o portiune de 0. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata.Din anul 1997. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren. ca pentru a putea promova o asemenea actiune. conform intelegerii dintre ei”. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B.sotiei lui A.V.707 lei. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective. cu precizarea problemelor de drept din speta.Judecatoria sectorului s.in cote egale. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. Cerinte: a) Comentati hotararea data. iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” . B si C detin in coproprietate . in fine. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei.483 c.De asemenea. reclamantul arata ca este coproprietar . reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau .7. La 30. cauzat de un accident in 1998. pentru restul . reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate. ca. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria . corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha.10. intervine o intelegere intre B.in extravilanul comunei Lunca. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. a chemat in judecata pe S.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren.F.157/1997. reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. In motivarea actiunii.civ.

Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual.si anume.n.se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii . proprietatea se disputa intre doua persoane. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv. in luna august.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”. casa este ocupata de catre X. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B . sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.cu motivarea ce urmeaza. Ulterior. a) Prezentati problemele de drept din speta. caci si aici. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului.”18 . cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent.In cazul proprietatii 18 34 .Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului. care. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate.In martie 1998.ca si in cazul precedent.) este proprietatea aparenta. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. b) Solutionati cererea introdusa de A.A s-a opus unei asemenea investitii majore. b)In timp ce se afla in vacanta. in septembrie 1998. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A. cerandu-i in acest sens concursul lui A. existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. varul lui A.(G. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare. in caz de neintelegere. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren.dintre care una este chiar veritabilul proprietar. ar ajuge la partajul judiciar al imobilului.exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. 10. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B.

priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru.. nu este nici exclusiv. „Drept civil. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX.) ? Bunul. si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari.p.aceptand asftel dobandirea dreptului . fie in functie de preferinta. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.Scurte precizari teoretice 1. in materialitatea lui.Dar. 1946. ALL Beck.”( C. deoarece.la mai multe persoane.. impartasind conceptia romana.n. Ed. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor.Reglementare.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis. Drepturile reale principale”. fara ceilalti. C.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut.Hamangiu. cand aceste apartine la mai multe persoane.Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator.. fiindca apartine.. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior.iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C.” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1. in speta apartamentul. Si atunci ramane cealalta ipoteza.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal.G.. 167-198. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord.. 2 . Cadrul legal este reprezentat de : aparente. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie.Lutescu . sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept..Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune.”( G. Bîrsan.”Teoria generala a drepturilor reale”. 2001. Bucureşti. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit. p. in acelasi timp. ele are o existente provizorie. si nu este nici perpetuu . DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I.Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare. Al.. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor. municipiul. dispune de lucrul comun. este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau.. .Rosetti-Balanescu. I. prin natura sa.Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii). si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul.n.. orasul.b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului.proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului. fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica .. deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva..Definitie. .. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul. 35 .Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus.Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau.De aceea.

bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u.219/1998. folosinta.213 /1998.Domeniul privat.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. L114/1996. actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv.478). bunurile sunt date in administrare. 4 Constitutie. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.5 alin. ci conform art.135.4 Constitutie. imprescriptibile : -extinctiv.4.t.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat. 4. .prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia .1. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune). renuntarea concesionarului.12 L213/1998): .476.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public.135 alin. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat .135 alin. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art. L nr. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art. romana sau straina.12 alin. 4. -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate. L 69/1991.4 Constitutie.).L 18/1991.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica.izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale.garantarea de catre stat a proprietatii publice . pot fi concesionate.135 alin. . 36 .titularul:regiile autonome ( companiile nationale).135 alin 4 Constituie si art.-Constitutia Romaniei art.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. 2. -Legea organica in aceasta materie : L nr.t.2 L 231/1998.a.” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public. . Darea in administrare (art.12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune. Conform art. rezilierea unilaterala.135 alin.t. art.2 L 213/1998).3 L 213/1998).obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. art. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: . folosinta. -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u. . din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia.t.a.2.11 L213/1998). .a. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u.35 L219/1998):denuntarea unilaterala. disparitia bunului concesionat.a.135 alin . -natura juridica: drept real .213/1998. L 219/1998. Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia.

Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : . 4. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii.135 alin. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art. 37 .art. precum şi.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat. in domeniul privat al acestora.4 Constitutie. 7. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie. pe cale de consecinţă.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice.a.in conditiile actului administrativ.art.3.10 L213/1998): pieirea bunului.20-21 L231/1998) 6.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale.A. .bunurile prevazute in art. Guvernul României.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art. -natura juridica : raport juridic obligational.4. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. spre a aplana un eventual litigiu.t.7 L 213/1998: pe cale naturala.a. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica.4 Constitutie.Rezolvati urmatoarele spete : 1. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului .135 alin.1 : legea si natura bunului.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale.t. la data de 1 aprilie 1999.a.La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S.t. 5. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u. II. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere. romana sau straina.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice. -prin alte moduri prevazute de lege.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.4.9. -natura juridica : drept real temporar.

.01. a decedat si .10 alin. de catre regia autonoma. Calea Sagului nr.( Din decizia Sectiei civile nr. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. 1992. CD 1981. Judecatoria Viseu de Sus . Impotriva acestei sentinte.si al eart. Prin sentinta civila nr.4989.2. In motivarea actiuni..Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala .15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . La 15. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri. administrarea bunurilor proprietate pubica”.7 s.5 –“Administrarea. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5.1844 C.-. restul fiind liber. invacand dispozitiile art.1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop. p. Sunteti avocat . iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30. 4.inscris a cartea funciara a orasului.10.954 din 23 iunie 1981.In plus. a admis actiunea astfel cum a fost formulata. Prin actiunea formulata. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. 38 . 3. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. fiind potrivit art. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara. coroborat cu art. Ministerul Finantelor.2 din Ordonanta nr. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03.99 inscris in cartea funciara sub nr. nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune.03. la randul lor. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. dupa ce au fost inzestrati de antecesori. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. pentru motiv de nulitate absoluta. in speta..civ.u. ale art. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit . in conformitate cu art. a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”. posesia sa.477 C.. un prieten al sau. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. procurorul general a declarat rcurs extraordinar. constructiile au fost demolate. i-a trimis o notificare la 13. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca . iar ulterior. Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-.988 din 4 iunie 1980 .reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde. reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp.1991.1991. B . s-a emis certificat de vacanta succesorala.135 din Constitutie inalienabile. str. oricat de indelungata.1996 zece autotirisme. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine. nu erau mostenitori..si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . intrucat . in numele statului. Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara. prin sentinta civila nr. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”. in mod efectiv cu incepere de la 12. In motivarea actiunii.Dupa o saptamana.10.11.civ. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.care il inconjoara in forma de careu.

Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu.Nicolae. .Trebuie.) releva in mod direct dreptul administativ. devenit general. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg.stare de drept. 2001. p. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator. prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice. in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate. Drepturile reale principale”. in ceea ce priveste proprietatea. Revista Dreptul. C. in cadrul disciplinei drepturilor reale. nr. in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala . . prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica. G.stare de fapt. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real. sa formulam aici o idee generala.”(M. corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. ALL Beck. Bucureşti. > Poate ca este putin exagerat.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. „Drept civil.Planiol. 39 . Bîrsan. totusi. 85-117.Carbonnier) Bibliografie minimala 1.6/1999.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . fie al legilor administrative. 1. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public.Notiune. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte. 2. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil.n. si care.”(J.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n.posesia .posesia . celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni. in acest caz. Ed.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator. POSESIA I. supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor. care are ca si obiect propriu dreptul privat.Scurte precizari teoretice. ca un aspect esential al unui dirijism economic. ca atribut al dreptului de proprietate. ingloband si celelalte atribute ale acestuia. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : . Astfel.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari.M.

. in cazul posesiei bunurilor imobile. care.cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor . aplicandu-se . apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art.Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . . exercitata.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat. avand. 4. . de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept .1847 c. o deosebire de natura juridica. care detine lucrul pentru proprietar. care este: e) echivocul. b) violenta .Elementale posesiei sunt : . consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect. in cazul bunurilor mobile.civ. printr-o interpretare sistematica .In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru . asadar. . Conform art. 3. una sau alta. si anume.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar.Elementele posesiei .animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine.un element psihologic. : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau. concretizat in acte materiale sau juridice. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni.si anume.1848 c. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia. viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. animus detinendi (ad). stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar. ? c)-clandestinitatea : art.animus domini sau animus possidendi(ap) . este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”.corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. au aparut cele doua teorii. .1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei . Definitia posesiei. si detentia precara(D) . cat si la bunuri imobile. civ.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute. c) clandestinitatea.Posesia si detentia pecara . asadar. .cel mai important din punct de vedere practic.2. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract .1851 c.civ.Viciile posesiei. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art. aplicandu-se . a)-discontinuitatea : art.civ. : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. d) precaritatea. nereglementat de Codul civil. din punctul de vedere al comportarii posesorului .prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte. adica cu intermitente anormale.de regula. de regula. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva. pe de o alta parte.” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale . care constituie titlul sau. aplicandu-se atat la bunuri mobile. de noi insine sau de altul in numele nostru. Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp.causa detentionis( cp).1852c. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”.un element material. Intre posesie si detentia precara exista.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei.” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar.

fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu. :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia . sau asupra unui lucru comun.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei. sub nume precar. in cadrul lor.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c. 41 .echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.civ. sub nume de proprietar. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta. depozitari. .486 c.Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6.civ. b) Posesia prelungita . art.485 C. . 5.” In aceasta materie.civ.pr. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta. e). se vor prescrie prin treizeci de ani.si fara sa i se poata opune reaua-credinta.1858 C. produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. Potrivit art.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.civ.1890 C. sau si din alte situatii ? . daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare. art.civ. atat reale cat si personale.Efectele posesiei.485 coroborat cu art. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art. uzufructuari etc.. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului . nu consituie o posesiune sub nume de proprietar.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta.1909 alin.d)-precaritatea : art.C. fara a se pune in discutie..civ.” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.1 coroborat cu art.este lipsa posesiei.civ. adica in calitate de locatari. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .1853 C.486 C.676 c. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art.civ.: “Toate actiunile.civ.de 30 de ani. Posesia. apta sa produca efectele recunoscute de lege. existenta dreptului de propietate.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila..674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine..duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.972.” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei .Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie.

care consacra dobândirea de către B.10. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996. daca locuieste afara din acea circumscriptie. chiria datorată pentru toată durata contractului. la 23. iar locatorul a acceptat această plată. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B.1895.in 1998.1997 A. o casa de locuit. la restituirea posesiei unui imobil. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. situata in Bucuresti. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant. C.05. B. în care X. el considerandu-se adevaratul proprietar. A. Reclamantul învederează că la 23. strada Orizontului nr. fusese falsificată de însuşi donatarul.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art.01.2005 A. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea. În susţinerea pretenţiilor sale. în mod anticipat. A. pârâtul menţionează că.08.2005 a cumpărat apartamentul de la X. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22.06. De asemenea. figura ca donatar. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B.112. În replică. menţionează că la 29.2004. Totodată.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. nu era decât locatarul lui X.1992.112. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament.. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X.Ulterior.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. nr. susţine că instanţa. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12. dar semnătura donatorului. In februarie 2000. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie.” II.printr-un mandatar din capitala. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro.05. printr-un act sub semnatura privata.03. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an. pe durată nedeterminată. si prin douazeci de ani . În plus. nepotul sau. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . 42 . după doi ani de la data la care X. în temeiul contractului încheiat între cei doi.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14. cetatean italian.1996.2004 între B. În fapt. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X.06. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01. şi C. inchiriaza partial casa lui C. la data ultimei sale intrări în posesie. chiriaşul a plătit.B .

in consecinta. Instanta admite in parte actiunea.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau. 6. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile.485. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . plata facandu-se in mod anicipat.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. in jurul lunii septembrie 2000. fixand o chirie de 150 $ lunar. B se apara . In toamna aceluiasi an. 43 . B inchiriaza casa lui C.un imobil de locuit.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D.civ.2000. La 15. astfel incat. Cerinte. fiul sau. in primavara. C. A ii vinde lui B. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. B inchiriaza casa lui Y. intervine decesul lui A. In martie 1999. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.b) ale spetei. In ianuarie 2000. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. la un pret mult sub nivelul pietei. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. In luna mai a aceluiasi an. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil.10 2002. b)In ianuarie 1999. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi.c.10. b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute. solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C. fixand o chirie de 100 $ lunar. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile. 4. Intre A. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii.casa de locuit – lui B. 5. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. conform intelegerii dintre ei.

X. trebuie sa produca o dovada in acest sens. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit.04. instanta respinge actiunea lui A. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8.08. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . cu privire la acelasi teren.1997. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament.1999. In apararea sa.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor.civ. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. c) Solutionati actiunea in justitie. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. 44 . datat 15.Din 1996. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. 9. Prin avocatul sau. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale. necunoscand existenta contractului de inchiriere. astefel incat. Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T. In plus. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001.674 C. de aproape un an de zile. compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . 7.2001. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat .. Prin hotarare motivata. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.12. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. In cursul dezbaterilor. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu. In replica. b) In aceste conditi. Prin intampinare. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. la aceeasi instanta de judecata . solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun.pr.

constituie interesul particular al posesiei. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale.1864 c. corespunzator art.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica.fr. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza.2228 c. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. In cadrul apararii sale. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 . C. G.quae in jure consistunt.civ. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. incat.Latura insa prin care eu. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X.10.. si astfel sunt mai intai vointa reala. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite. G..pr. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.civ. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. ca un stapan al lucrului.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa.”. ele nu privesc decat o quasi-posesie.civ. in posesie obiectiv.. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. Posesia este un fapt.(Pothier) e) “Astfel definita – prin art. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica. pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) . ale posesiei. De regula.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” . ea trebuind adusa la indeplinire. constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii. imi sunt mie. ea insasi exterioara. posesia este protejata de lege.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva.Planiol. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea. m-ar leza. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1. ca ceva sa fie al meu. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III. instinct sau liber.Planiol.(M.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie.Astfel . dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala. ca vointa libera. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”.arbitru. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M.Este o greseala. Lectura juridica. In replica. constituie posesiunea .Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar. Instanta respinge actiunea lui A.674.Ripert) f) “Din afara.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate.fr. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru.

traditiune. lege si ocupatiune . iar prin cel de-al doilea. adica intr-o situatie civila. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte .Stoica.485 c. Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale.Dintre aceste moduri. Drepturile reale principale”.p. conventie.civ.).”Teoria generala adrepturilor reale”. 2. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art. Ed.2004. Drepturile reale principale”. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii .Cu privire la conventie. Codul civil. 2.civ. legea.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit. 1946. legate.Clasificarea modurilor de dobandire. ALL Beck.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica . in conditiile unei puteri legislative publice. V.G. 46 .p. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular. accesiune sau incorporatiune. C. Bîrsan. doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect.645 c. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. prscriptie.Scurte precizari teoretice 1. succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III . trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate..toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil. d).Prin exceptie..237-260. 3.644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica.Notiune. nu numai a celor reale. Drept civil. 3.Lutescu .I. vol.Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret. 2 .Bucuresti. teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile.inteligibila . in art.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art. 2001. „Drept civil. Bucureşti.Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale.Humanitas.

civ.598c.Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale.1 C.bunurilor mobile inalienabile.2.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public.Conditii referitoare la bun : . este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre.1909 alin. In sensul art.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta. 4.). Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4.civ.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor. 5.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art.”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate. 4.3.1075-1077 C.Sediul materiei:art. -de buna-credinta-prin raportare la art.civ. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp. -dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.Conditii referitoare la posesie.se refera numai la bunuri mobile corporale.bunul mobil sa fie privit ut singuli.o prezumtie absoluta de proprietate .597.(o aplicatie a art. -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art..). .” Regula continuta de art 1909 alin.1909 4.Explicatiile teoretice propuse regulii: . in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.972 C.Hotararea judecatoreasca.644 C.1909 alin. . bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate.civ. 47 .1).civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face.mod de dobandire a drepturilor reale. el poate fi si putativ. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.prescriptie instantanee . exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .civ. 4. 5.4.un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii.1.1909 C.). .

6. 19 48 .posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7.1. nu imbunatatiri aduse unui imobil. sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare. 7.2.. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet.civ. e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art. . cu materialele sale.accesiunea albiei unui rau : este definintade art. dar pe ternul altei persoane. 7.civ.7/1996.: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta).civ. si Legea apelor. accesiunea este imobiliara si mobiliara. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala.civ.493 C.2.502 C.solutia este continuta in dispozitiile art.civ.498 C.494 C. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: .civ.Accesiunea imobiliara artificiala. dar cu materialele altei persoane: .:lucrari sau constructii noi.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului. 7.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”.2.1.civ. b)-avulsiunea este definita in art. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.19).Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor.495-497 c. 7. In functie de natura obiectului principal .Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar). c)-insulele si prundisurile .503 C. sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr. proprietarul lucrarilor. Domeniul de aplicare al art.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana .500-501 C.2.regimul juridic este continut in art. d).Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau . si Legea nr.civ. nenominative. Codul civil in art.486 C.Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.

cit.in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 .. 7.constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului.511-512C. 8. . .508-509 c.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile. ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila. in conditiile art.. 2.civ.Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege.1..1895 C. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune. .Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani.civ.Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: . Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil. 7.p..actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune...) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul. -specificatiunea :art. cu obligatia de a plati despagubiri.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului.plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului. 8. 21 Din punct de vedere strict teoretic.351).13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 .” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila.3.. -confuziunea: art. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.2.3.(subl..Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil.”( D.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege..civ. 8. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila.cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani.op.civ.Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile.1910 C..3.Alexandresco..1890 C.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art.504 c.civ.constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului.aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr.civ. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.2. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art. 8..1847.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie. aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil . 20 49 .n.

. intrucat ea este rara in practica .p. C. op.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit. 22 50 .Calculul termenului se face conform art.1887-1888 c.civ. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1. (a se vedea C. conform lul M. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor .623 C..ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr.4.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate.cit.1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C.330).civ.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate.3.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita.p. -posesia sa fie de buna-credinta :art. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar .22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu .astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei. citati de Hamangiu in op. nu ca universalitati. definit in art.290). ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar.civ.se referea numai la prescriptia de 30 de ani.civ. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului. -intreruperea prescriptiei : art.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau. .cit. in privinta servitutilor. desi art. 8.civ.Astfel.Barsan.bunuri imobile privite ut singuli . caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii.ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani. -inceputul si sfarsitul:art.1897 C.Contra. aceasta nu mai poate fi opusa. in doctrina s-a afirmat ca in realitate.4. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa. 2. in functie de domiciliul adevaratului proprietar.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar.poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina).1896c..civ.1864 C. iar servitutea ar fi validata”.

.civ. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18. solicitând restituirea unui videocasetofon.04.. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26. de altfel. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.2005 A. c)-suspendarea prescriptiei . dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A.167/1958. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A. D.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -. . solicitând restituirea unui C.5.13-14 decretul nr. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art. 8. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. şi C. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C. C.in conditiile art. precum şi să 51 . reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.2005.11. cat si pe cale de abstentiune. la rândul său.1 C.2005 B.09.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv. iar acesta din urmă.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului.07.1859 . -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului.1909 alin.11. la 11.2005 A.1860 C.Efectele uzucapiunii: .civ. împrejurare pe care.. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă.1838-1840 c. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art. În susţinerea pretenţiilor sale.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.player.civ.2005. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.1909 alin.10. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa. II. B.D. 8. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau.1 C. o terţă persoană l-a furat. arătând că a cumpărat bunul de la C..10. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.b)civila-in conditiile Decretului nr.2005. În apărarea sa.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. .167/1958. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară. Pârâtul invocă buna sa credinţă.07. proprietarul originar al bunului.6. B. după care l-a vândut pârâtului.: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu. De asemenea.civ. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător.09. la data de 14. pârâtul invocă art. pârâtul nu o contestă în instanţă.

în temeiul art. intră în stăpânirea terenului. iar.civ. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt.2002. iar B. se pronunţă. reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. pe de altă parte. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta. La 10.03.. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. La 13. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. conform expertizei efectuate în cauză. Pe de altă parte. primeşte suma convenită ca preţ. pe de o parte.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A.2 C. vă pune la dispoziţie. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat.1989 A. prin efort propriu. de care aflase din diferite surse.civ.)La 23. în plus.02. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. 52 . La 15. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit. În acest sens.demoleze construcţia. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat.2001.. în final.11. la demolarea construcţiei. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie.2002 prin care îi punea în vedere că el (B.08. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. iar. conform Codului civil. o scrisoare trimisă de B. B. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu".. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii. La 24. prin care. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B. din neglijenţă.Paratul B se opune. Expunându-vă această situaţie de fapt.000 euro. obţine o hotărâre judecătorească.03. Rezolvati cererea introdusa de A. Pe data încheierii contractului.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil. A.05. X.494 alin.10. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. A.000 de euro. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002.1993 B.1994. cumpărătorul ridică. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. către fratele lui la 13. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A. A. o construcţie pe terenul menţionat. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare.1073 şi 1077 C. B. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100. vă solicită. de X. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje).2000. a invocat art. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X. la 25. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. îl va obliga la demolare. rămasă definitivă prin neapelare. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A. După doi ani..09. În condiţiile în care A. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat. un terţ neproprietar. 5.

data cand a intervenit decesul lui X.021997. rezulta ca la 10. introdusa la 22. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren . nu era adevăratul proprietar.02. se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara.M.D. 8)În anul 1943.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W . b). urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W.A. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie.T.( Curtea de Apel Iasi.02.C. mentine titlul de proprietate emis in 1994.analizand si apararea formulata de Y. deoarece. paratul.La 15. cand i s-a cerut incetarea lucrarilor. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A.reclamantul este de rea-credinta.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma.1997. În anul 1964 F.in al doilea rand. Din actele depuse la dosar. au cumpărat împreună de la S. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S.5 ha.. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare.civ. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10. se apără invocând uzucapiunea. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii. dandu-i caracter de act autentic. care s-a prezentat ca find proprietar . a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei.M.In apararea sa. In sustinerea cererii sale. şi A. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului. emigrează în S. considerand-o inaplicabila. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata .280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. defunctul tata al paratilor. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui. cu urmatoarele capete de cerere: a). Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel.U. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor.T. dec .C. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y. el .1996.C.1374/1999.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare.C. Paratii au formulat cerere reconventionala. În anul 1945 A.02. nepublicata) Cerinte: 53 . Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C .pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate).anularea titlului de proprietate nr.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18. la data incheierii acestuia. In fapt. se stabileşte pe terenul cumpărat. intrucat a fost notificat la 25. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. iar A.05. fara sa dea insa curs acestei notificari. b)Solutionati cerera introdusa de X.03.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. este anterior emiterii titlului de proprietate. A. A.7. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.

Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor.La 16 iunie 1978. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil.titlu. mobilul in litigiu de la NV si AV. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor.D. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. prevazuta de art. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul.1895 c. 2) Solutionati apelul declarat de parati.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977. pentru a se constata ca sunt proprietarii .( Din decizia civila 2100/20 nov.u. sector 2. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem.32s. CD 1979. sub nr.detin in realitate imobilul fara drept.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.111/1951 . ci in anul 1997 intre aceleasi parti. incluzand si portiunea in litigiu. in decembrie 1951. p. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani. prin uzucapiune. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. 54 . cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti. C. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV.59/1974.1979. care au figurat ca parti in proces. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS. In aparare. Din actele dosarului. 11.Dupa obtinerea dreptului de proprietate.111/1951.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou. reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor. civ. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977.u. se constata ca reclamantul CM a cumparat. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina. iar in plus. 10. p. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. strada Rozelor.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952.40 s. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina. sustinand ca paratii . in timpul casatoriei cu CG..( Din decizia civ. Cu toate acestea.

C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. paratii au declarat apel. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. a inchiriat camere diversilor chiriasi. judecatoria a admis actiunea formulata. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit .1957 a cumparat de la X . situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani. el. In replica. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG. paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia . prin contractul autentificat sub nr. str. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat. ca prin decizia civila nr. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti.y/2001. ci un alt teren.1200/1957 . conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. Prin sentinta civila nr. la Judecatoria Barlad.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. Solutionati apelul.139/24 ian.1949 . abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului. iar nu de jumatate din aceasta latime . prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu .u. Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare.1895 c. a a chitat impozitele. ca efect al prescriptiei achizitive. impreuna cu B si C . Reclamanta sustine ca la 26 oct. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica.42 s.Din momentul cumparararii. paratul. exercitand continuu posesia asupra acesteia. paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare. analizand si apararea formulata de parat. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. situat in Barlad. ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. p. La scurt timp de la achizitionarea imobilului.92/1996.1979 a Tribunalului Suprem.12) Prin actiunea introdusa la 24 oct. In luna aprilie 2000. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. care la acea data avea 18 ani. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. dupa o vreme s-au impacat.(Din Decizia Sectiei civile nr.civ. A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . CD 1979. vecin cu acesta. catre fiica sa.1976. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta. deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . C. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului. aducand-o si pe ea in casa. ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. 55 . Solutionati cererea reclamantului. conform art. Apusului nr.

56 . Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau .1992. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. Prin intampinare. 10.08. 15) La 15. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate.De asemenea.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha.in al doilea rand. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil. fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului. fiind plecat in strainatate un timp indelungat. X.1965.10. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu.in primul rand. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. in anul 1974 au intervenit legile nr. ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii . B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului. tatal sau. cu prilejul casatoriei sale.151/1950). avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B. unul in care. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. . 16) La 20. paratul se opune admiterii actiunii lui A.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha.In consecinta. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14.08 2000. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980. X.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.58 si nr. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. i-a daruit ca zestre casa din litigiu.

. 1858 c. inexistent (ca posesor).. daca posesorul.de unii. care impiedica uzucapiunea. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. un altul a intrat in posesiunea sa. pe buna dreptate. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. Astfel. –n.. avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani.) ? Poate ea schimba natura posesiunii. obligat la restituire. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . autor al recunoasterii. Se decide . Sporirea valorii fondului se va putea afla . I.Numai un act juridic de proprietate . iar nu cheltuielilor facute de posesor.”(D. daca este vorba de un stabiliment industrial . conform dreptului comun. ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului. dupa o lunga perioada de neintrebuintare.n. obligatia de restituire.... numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea.Al. atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor .. partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui..? Astfel. garanteaza cuiva ceea ce este al sau. ori prin revocarea unei donatiuni.n).. Precaritatea este deci un viciu perpetuu. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor . . asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate. se afla inlaturat. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit. III.Rosetti-Balanescu. mentinut si intarit continuu cu documente . “(C. conform regulii de mai sus ( art.Hamangiu..Kant) c)”Art. in urma lui.. . Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva.c) Solutionati cererea reclamantului.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic.chiar dupa stingerea obligatiei de restituire. facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut . fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul . se va avea in vedere momentul cand se face restituirea. Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului. iar nu cel a levictiunii. asadar.civ. adica actiunea personala a autorului detentorului. caci obstacolul. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein. dar in prezent nu mai este. si atunci cand. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat.. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari.”(I. detine lucrul de 30 de ani. Totusi . sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor.

Hamangiu. (M.Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul.” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : ..Codul civil defineste uzufructul in art. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea. d)dreptul de servitute. Al.etc..adica are obligatia de restituire catre proprietar. 2.Scurte precizari teoretice 1.Baicoianu.G. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. „Drept civil. Bucureşti. ALL Beck.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) .Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate .Rosetti-Balanescu. opozabil erga omnes. 2001.. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate.b)dreptul de uz. c)dreptul de abitatie. p.Planiol. .p.C. Dreptul de uzufruct. S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor . ci si ca este debitor..Ripert) Bibliografie minimala 1.192.1.Definitie..f)dreptul real de folosinta.proprietatea altuia ? . in calitate de locatar etc.cit.. 58 . plasand posesorul in stare de precaritate. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului.Notiune.e)dreptul de superficie. intocmai ca insusi proprietarul lor. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: .517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia.Or.este un drept real principal. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. Drepturile reale principale”. Ed..305-337. de mandat. op.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”). In plus. I. 2.Enumerare. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune . care este un drept de creanta. 24 C. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere.Caracterele juridice.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. Bîrsan.

D. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art.411. vanzare.incorporale .4.este temporar prin esenta sa . presupunand asadar.407-408.de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art. 59 . Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .).) 2 2.neconsumptibile ( = regula) .de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract). . -uzufruct asupra bunurilor. iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc.cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie. etc.uzufructul se constituie prin vanzare.) . .520 C. .Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: .universal ( o universalitate de bunuri) .p.fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2. Cu privire la bunurile mobile corporale.prin testament.obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile.517 si 521 C.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara. -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) .) .971 si 1295 C civ. schimb. art. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.civ.Felurile de uzufruct in functie de bunurile.3.1909 C.uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta.Alexandresco.26 2. tranzactie. in baza art.civ. . .534 c. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar). 25 26 A se vedea.consumptibile ( = exceptia. Ibidem.civ.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: .civ..prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn..526 C. in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil. etc.cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) .civ. deci si a a unui dezmembramant al acesteia). art.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct. incheierea formelor necesare. in conditile art.2.p.usus uzufructul .25 .este intuitu personae si incesibil.opcit.cvasiuzufruct.

civ.280).).565-567 C.1.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.de a dispune de lucru.prin exproprierea pentru utilitate publica( art. .civ.Clasificarea servitutilor. -consituirea.576: “o sarcina impusa unui imobil.civ.5.datorita abuzului de folosinta ( art.).554 C.2. .b) Obligatiile uzufructuarului: .civ. prin pieirea totala a lucrului (art557 C. . cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.3 L nr.).28 alin.civ.561 C.civ.).cit.civ. . -are un caracter perepetuu.de a beneficia de productele lucrului.572 C.).). nici o obligatie pozitiva.de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art.op. 3. 2.intotdeauna are o obligatie negativa. in principiu .33/1994). .prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. ci ca o limitate a exercitiului acestuia.in unele cazuri.). 2.).Stingerea uzufructului: .civ. 4.).). . . .de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art.541 C.civ.558 c. exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.de a da cautiune ( art. Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.civ.prin neuz sau prescriptie extinctiva.540 C.. . pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.Dreptul de uz si dreptul de abitatie.Dreptul de servitute.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.civ.557 C.6.p. de a a nu-l tulbura pe uzufructuar.Definitie si caractere juridice. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant). . Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: . .civ.Codul civil defineste servitutea in art.). 4.541 C.517 C.prin consolidare .548-549 c. . .Birsan. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are . 27 60 . -este indivizibila.(C. Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate. de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii. -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art.de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art. Deosebiri:. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.319/1944).dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese. . 4. .).

servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.op. ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate.servitutea de picatura strasinilor( art.288-289).servitutea izvoarelor(art. 28 29 61 . d)-dupa modul de constituire(art. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.579).4.584).Exercitarea dreptului de servitute.cit.Al. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art.civ. servituti -continue -necontinue. -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art.) b)-prin uzucapiune.civ.622C.Birsan. 4. ci si modul de exercitare a servitutii.621 c. proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara . a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea.578C..641. fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor)..624 C.civ.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.Hamangiu. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini.577 c. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”.283.675 C.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art.cit. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art.616-619). -legale: distanta plantatiilor(art. ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.622C. I. conform art.p.pr.607).civ. .635). relative la continuitate si neclandestinitate.).610). iar altele. 28 -prin fapta omului.Rosetti-Balanescu. (C.625 ).). au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez .servitutea de trecere(art.Baicoianu.a)-dupa natura fondului (art.civ..585). b)-dupa modul de execitare(art.p. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.civ.623 numai servitutile continue si aparente.).). c) -prin destinatia proprietarului (art.op. dreptul de ingradire(art. 4.).611-613). supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei. o admiteau pentru toate servitutile. -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii. dimpotriva.). conform art. dreptul de granituire(art. -de a exercita si servitutea accesorie.In acest fel. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 . se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art. -de a exercita actiunea negatorie de servitute.se constituie prin : a)-titlu (art.615).Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti.servituti-aparente -neaparente. dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile. Astfel.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian.630).623 si 624. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C. Se prescrie nu numai dreptul de servitute. servituti .civ.3.servitutea de vedere(art.

000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B.. op. Conform art. 4. 5.”. 5. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare.1. revocare.asupra constructiilor.Birsan. .492.30 C.fam.5. p.Constituirea dreptului de superficie: .. rezolutiune. . 5. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art. etc). .3 L33/1994) II.c. .prin confuziune.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor.28 alin.4.civ. . b) -cauze speciale ( art.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor.636-643 c. -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor.Dreptul de superficie. definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul.3 L33/1994). În fapt. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii. -este perpetuu.prin uzucapiune. Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică.Stingerea dreptului de superficie. şi D.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ). plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane. confuziunea.are drept de folosinta asupra terenului.Stingerea servitutilor. -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.prin testament. . Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.civ. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.Caracteristici. A.. ca o consecinta a art.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii. C.4 din contract. 5. . cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.civ. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art.620 C.2. 5. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate.3.30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art.(art.cit.prin lege.Exercitarea dreptului de superficie. constructiilor . în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.297.Definitie. -este imprescriptibil.28 alin.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie .):imposibilitatea materiala de exercitare. 62 .

X.. fusese vândut lui Y. cu două zile în urmă. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv.. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine.. şi Y. A. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. 2) Fiind deranjat de faptul că A. Pe 21 iunie 2001. pe acest din urmă teren. însă. între A. proprietarul terenului pe care se face această trecere. X. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. de la acea dată..02. W. şi nici în cel încheiat între A. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial.1992. de asemenea. împlinea vârsta de 25 de ani. fără a cere în prealabil acordul lui Q. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. X.. B. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. Pe cale de cerere reconvenţională. A. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. introduce o acţiune în justiţie. După trei ani. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002.1993 se încheie.până în anul 2000 când D. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an. pe de altă parte. moştenitorul lui A.01. B. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. proprietar al unui teren agricol. decedează. printr-un înscris sub semnătură privată. considerându-se că.1958. şi Y. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. decedează. vecinul său. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. şi Y. B. B.. B. X. încheie. lăsând ca moştenitori pe X. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. Conform contractului. care.00 şi 18. pe viitor. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. blochează. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. îi cer lui B. şi Q.. accesul lui A. să renunţe la această măsură angajându-se. după doi ani. Faţă de refuzul lui B. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. sub condiţia de a urma studiile universitare. a vândut cota sa indiviză către X. A. După doi ani de la acest deces. îl somează pe B. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă.30. beneficia de acest drept până când fiul său. totodată. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. şi care. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. pe termen de 10 ani.. 63 . X. între timp.00-19. şi B. A.01. Care este natura acţiunii. La 1 ianuarie 1997. vinde terenul său lui B. la data de 13. X. A. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. a încheiat cu B. şi Y. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. pe de o parte. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A.00-11. în plus. să-şi exercite. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. la predarea terenului. vinde acelaşi teren lui X. şi Y.. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă.. X. La 22. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. În fapt. şi X. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. la două săptămâni de la încheierea contractului.

.obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar).Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A . aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct). şi Y. In septembrie 1997.(stete ex. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar. 64 .10.casa de locuit. la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara. proprietatea lui A.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil.2003) 5. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. a) Intre A si B intervine la 18. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X .

In 1999 intervine decesul lui AB.2002. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil.6.10. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9.1992 cu X instrainarea apartamentului lor.616 C.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. Solutionati cererea introdusa de A. In primavara anului 2000. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. in urma unei inundatii. de asemenea.Un an mai tarziu. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. pana la sfarsitul vietii lor. Sotii AB si AC au contractat la 15. Cerinte : 65 .. 7. in temeiul art. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului. de 40/30 cm.612 C.06. La 15. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . In cursul dezbaterilor. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii . Cerinte : Analizati apararea lui B. a) Intre A si B intervine la 14. iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit . In primavara anului 1972. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . intrucat au dimensiuni relativ reduse. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. mostenitorul lui A. pentru a avea acces la drumul public.in plus.10.10. acesta depinzand de sezoanele ploioase. X.o parcela de teren pe care o detine in sat. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia. In primavara anului 2003. fiind deschise in peretele podului casei sale. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa.1970 A dobandeste .printr-un contract inheiat sub semnatura privata. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa.civ. aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa.civ.

reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. 11. III.1290/25. a) In anul 2000. si anume. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. dreptul de uz real si servitutea reala . A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul. In motivarea cererii sale.10. 10. Prin actiunea inregistrata sub nr. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. sotii AB si AC – proaspat casatoriti. 12.a unei camere plus dependinte din imobil. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului . care sunt asociati la o firma de constructii. in decembrie 1973 A decedeaza . b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale.1998. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta. urmat de predarea ternului si de plata pretului. Dreptul nu se transmite in 66 . in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. contract autentifiat sub nr. astfel incat. c) Solutionati cererea introdusa de AC. cu observarea legilor aplicabile.08. asupra constructiei. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B.a) Intre A si B s-a incheiat la 15. B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit.se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic.

Planiol. de a mari.III. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond.558).576 C. a unui stabiliment industrial. servitutea necesita posesia unui imobil .Nimic uimitor in asta. etc. sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop.fara consimtamantul nudului proprietar. el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului... .Al.. dupa parerea tuturor. un nou pasaj de trecere . substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva.Planiol. sau vice-versa. Uzufructuarul ar putea insa.Alexandresco. nici distributia interioara a partamentelor.Trebuie mers chiar mai departe. sa-i imbrace in tapete. 33 D. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului.Ripert.p828-860. sa faca modificarile care. daca cel initial a devenit insuficient. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi..Tot astfel. I. neque villam diruere.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. “(C.. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze.In art. ca si dreptul de uz.op. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat.p.. .-n.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.. sa aseze parchete.( art.. sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii..cit. fie ca stapanul casei.sa sa taie copacii roditori. de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului. cu titlu universal sau particular ai imobilului.402-403 31 32 67 . sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura..... pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura. el n-ar putea.637 Codul ( francez. dupa parerea tuturor. sa faca constructiile necesare la folosinta sa. .Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta.. si a fortiori..civ.284 M. . el n-ar putea sa darame o cladire..exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. a C..Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri.Dupa prima conceptie.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta .Hamangiu.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>.art.”(M.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea. ci a abuza de folosinta sa.cit..... Servitutea reala. de exemplu stabilimentul industrial reclamand.Rosetti-Balanescu. Servitutea de trecere (subl. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate. poate varia de la caz la caz.Hamangiu.. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor.Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea. deci. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea. fara a tinge forma lucrului..Baicoianu.Rosetti-Balanescu.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat. El n-ar putea insa.El n-ar putea. in principiu.n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor.n..Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere..op. I. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.G... precum: hambare.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei. a unui zacamant.”( D.G.. pe cale de consecinta. cei doi termeni par sinonimi.. Insa . salva rerum substantia..Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile.vol.Al.cit.op. cosare.Astfel.p.rom. aceasta ne mai insemnand a se folosi. cat si pentru cultura cartofilor. cel putin dupa unii.. etc. A fortiori. Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala.

2000. .p. 2.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare. 2001. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate . M.1.Humanitas.Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>. ALL Beck. 2.. 1. ”(C.7/1996. 2.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare ..I. 2.In mod insensibil. Drepturile reale principale”. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare. Drepturile reale principale”. in mod public.cit.C.p.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni. cu sau fara participarea acestuia”. Drept civil.465-553.2.Stoica.Atias.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2.asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare.op.Sistemul cartii funciare.Nicolae. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”.Bucuresti.Edit press MIHAELA s.Barsan.78.l. 34 35 68 .Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.p. Bîrsan.2004.. 2.5. PUBLICITATEA IMOBILIARA I. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.Scurte precizari teoretice. p.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara .Bucuresti.sunt savarsite in locuri publice . „Drept civil.prin registre special tinute de autoritatile statale.cit.3.p339 si autorii citati la nota 1.dupa caz.Atias)34 Bibliografie minimala 1.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr.4. Ed. 2.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: . 36 A se vedea C.269-305.op.137-138. C. vol.r. Bucureşti.V.

Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.. publicata in M. Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr.37 L 7/1996).247/2005.24 L 7/1996). cu sau fara constructii( art. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art.34 si art.1 alin.27 L 7/1996).nr. 40 Ibidem.50-52 L 7/1996).1 L7/1996). reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .b)registru funciar. b).7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale. b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care.(art.6. partea I . actiunile in justitie .c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare.653 din 22 iulie 2005.3 L 7/1996). modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular.304. 2.134. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. p. 39 M.28 L 7/1996. aprobate prin Ordinul ministrului de stat. aprobat prin Ordinul ministrului de stat. exceptie art.Principiile noilor carti funciare. d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea. modificata primn legea nr. 37 69 . economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara . e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii.28 L7/1996.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara.nr.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta .Nicolae. ministrul justitiei nr. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular . daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.Sediul materiei: Legea nr. ministrul justitiei nr. 38 Publicat in “Monitorul oficial”.40 c).Cuprinsul cartilor funciare. c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art. exceptie: art. p.cit. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit . faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara).O. -Imobil:parcela de teren.27 L 7/1996).op.39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.61 din 26 martie 1996. -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara.a).2371/C/199738.1330/C/1999 ( nepublicate).84 din 23 februarie 1998. se transmite .

in calitate de cumparator se incheie la 25. 37. Actiunile de carte funciara.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art.Art II. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului.Intre A.28 L 7/1996). Alin.28 L 7/1996).28 L7/1996. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea. Ulterior. dobanditor de buna credinta.7. in calitate de vanzator si B. modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere. sub conditie si in masura justificarii ei. iar in alin. 70 . In alin.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art. Art .90.34.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge.art. A doneaza acelasi apartament lui C.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile.10.95 96. a)Actiunea in prestatie tabulara.Inscrierile in cartea funciara-art. constituirea.2000. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza. 38 2.(art. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara. constituirea. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential.97 Regulament).la 10. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor. 1. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului.8. 2.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti.Rezolvati urmatoarele spete.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala. c)-notarea : are ca obiect actele.02.

) 5.o4. si anume. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent.6 din Legea nr. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator.11. in suprafata de ha. X. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4.2. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii..2000.18/1991. in cote egale. judecatorul de carte funciara.A. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile..2002. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art. Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. respinge cererea de intabulare. 3.T. a) La 10. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului.. B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca .36 ali.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate.10 . Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 . jud.18/1991. La15. La 18. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren .2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat .23 din Legea nr. la 12. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. conform art. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C .136 Regulament. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6. mostenitorul lui A. prin incheiere motivata. sumade 30 de milioane lei.

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

4 din Decretul nr.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X.10. si afirmand. Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea. decedat in anul 1989 si cae. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor.neprecizat in speta ? 5. X. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. nr. care. la data de 10.11. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta . Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4. asadar. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. nr.92/1950 .1996.1996. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. Y.Ia aceste conditii.01.din strada Roma.X. A si B sustin ca Decretul nr. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului.09. compus din parter plus doua nivele.civ. de asemenea .1976. nu ii este opozabil.In sustinerea pretentiei sale. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. In motivarea actiunii. bancher sau mare comerciant. La 15. se refera exclusiv la bunuri imobile.16. nefiid .casa de locuit. iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. 6. iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat . si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190. in ceea ce priveste sustinerea paratului. in aceste conditii.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. a) Prin actiunea civila nr. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.223/1974. B se apara invocand articolul 973 C.1230/1960. pe acest tmei. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. Bucuresti. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. sector 1.Civ. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie. la randul sau.32. 76 . Instanta. constata ca potrivit art.223/1974. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative.x/12. . solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti. industrias. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract .

.08.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care.civ. a unu bun intrat. asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare .509. In subsidiar. III. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni. strada Apusului.1377. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata.1444. retentia nu poate fi admisa. decat in cazurile anume statornicite de lege. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate .ICRAL. inainte de data publicarii sale. de peste treizeci de ani. dupa rigoarea principiilor. fie fara nici un titlu. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art. 77 .218 /1960 pentru modificarea Decretului nr.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege.771. in natura sau prin echivalent. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . In cadrul apararii. cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat.111/1951. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti. recalamantii au formulat apel. in posesia statului.218/1960. La 15. 7. astfel incat respinge actiunea formulata.02.1960. etc.112/1995.12. fiind de stricta interpretare.1322.1618. 2)Solutionati apelul. adica: in cazurile art. Lectura juridica. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.1694..Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare. nr..1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti.1323. a intrat deja in vigoare Legea nr.1700 c.11/1997. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat.care i-a reparizat imobilul in litigiu.III din Decretul nr.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie.1619. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr.Impotriva acestei sentinte.

Rosetti-Balanescu.” ( D. Conchidem .potrivit Constitutiei. si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol... fie chiar de buna credinta .. s-a spus ca proprietatea . Alexandresco vol. Totusi atat jurisprudenta.Baicoianu ) c)”.. spre deosebire de dreptul de creanta. or. Drepturile reale principale”. ALL Beck..(I. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului.Al.3 p.1010 si 10121013).Hamangiu. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. in favoarea sau in contra creditorului. c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra. „Drept civil.C. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos . de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. ca o parte nu poate pune adversarului un act.orice achizitionare a cuiva. opozabil tuturor. Bîrsan.1 n. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista. ca posesorul. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate.” (C.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii.. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) . TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului. 78 . b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului.Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu.. este un drept absolut. nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul..Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal..199234.. vol.. Bucureşti. I.( .) Pentru a justifica acest sistem. deci. in functie de interesele sale economice. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare. aici este in discutie tocmai existenta proprietatii. nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa. care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului.. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii. S-a obiectat .1 p.( Colin et Capitant vol. totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus).2455. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului. de un fel de cauza de preferinta.Kant) Bibliografie minimala 1.p.. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special. in care ultima nu este parte. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta. Ed.267 ). 2001. la care acesta nu a luat parte. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi). 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil .

14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. b) priveste atat bunurile publice.4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. c)de lege lata. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. perpetuu. c) presupune un contact direct. 79 . b) este inalienabila. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun.c)poate fi exercitat fara vreo limita. cat si bunurile proprietate privata. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. supus dreptului civil. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . b) este cel mai comlet drept real. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ. opozabil erga omnes. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. c) cetatenii straina in baza unui testament. 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate. material cu bunul. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. c) se poate realiza cu titlu gratuit. b) are o consacrare constitutionala. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat.prin mostenire. compusa din dominium utile si dominium eminens. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. fara existenta vreunui element intentional. c ) este un drept real. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii. inalienabil. 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata . 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. b) este interzisa in legislatia civila . 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . b) face obiectul unei legi speciale de reglementare.din punct de vedere material.teritoriale.este o stare de drept. independent de existenta culpei. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public.

23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia. b) conduce la redobandirea posesiei. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului. c) certificatul de mostenitor. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor. b) acela care detine bunul in baza unui contract. 80 . c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului.1820 C.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. c) poate sa solicite partajarea bunului comun. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. c) este o notiune de factura obiectiva.1 C. conform art.civ.. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare.1909 alin. ca si actiunea in revendicare imobiliara. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului.civ. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune. b) este imprescriptibila.1909-1910 C. c) hotul.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. b) partajul.civ. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul.

Atias J.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului.Editura Antaios.vol. 1926.Vasilesco.V.Les Biens M.”Principiile filosofiei dreptului”. Editura ALL.Duculescu “Drepturile omului”. these.Hamangiu.Suceava ”Tratat de drepturile omului”.Djuvara G. Bibliografie generala D.231 Hegel. “Metafizica moravurilor”. 1969 Kant. Ed.Alexandresco I.p. I. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.Luncan. c) cel care gaseste un bun pierdut. 1997. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute.323.Planiol”Droit civil francais”Les Biens. Paris.1946. Vol. 1999 81 . ed.Lex.Al. I.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi. Paris.Lutescu.Europa Nova.Carbonnier.p. Editura Academiei. 1920 Ch.Closca.p. U.Baicoianu.Rosetti-Balanescu. 1994 C.”Tratat de drept civil roman”.II.1996 V. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv.”Des clauses d’inalienabilite”.”Teoria generala a drepturilor reale”.8 M.II.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful