P. 1
Manual I - dr.reale

Manual I - dr.reale

|Views: 144|Likes:
Published by audriste

More info:

Published by: audriste on Mar 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/04/2015

pdf

text

original

Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. căsătorit. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea. b)actiunile detinute de soţul ei. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. necăsătorit. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat. însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. “Z” S. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. prin emiterea titlului de proprietate nr. Rezolvaţi cererea de partaj. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. primeşte de la părinţii săi. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei.A. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor.Rezolvati urmatoarele spete: 1. acţiunile fiind bun propriu. partenerul străin al lui A. ceea ce constituie titlul sau de proprietate. să facă sau să nu facă ceva.C. cu arătarea problemelor de drept. sunt absolute. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun. pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia.A.A. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. la societatea comercială “X” S.A. ce urmează a fi împărţite în mod egal. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar.A.”Z” S. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. Pentru efectuarea acestora. Cu referire la profit. S. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. necesită o serie de reparaţii urgente. însă. 3. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. subiect pasiv. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. de natură să justifice o împărţire în cote egale.Cu privire la teren. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 .y/1993. . 2. În octombrie 2001.pe cale de consecinta. reprezentand economiile familiei. el îşi cumpără o casă care. el contractează de 5 . după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. A. reclamanta B. În replică . rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. astfel încât.. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare. c. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei. B. Cu aceşti bani.000 lei unitatea). B. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun.C. A. In fapt. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort.. II.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-. Legea 31/1990.M. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S.

B. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa . un împrumut în valoare de 17 500 de lei.. în valoare de 3 000 de lei. o a doua ediţie a romanului menţionat. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur.A. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia. contractat de la B. în luna decembrie fiind contactat de B. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . La 25. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii. decedat în 1928. o societate de profil.la Banca X.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. patronul unei case de editură.( Demogue..singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. La 23. în vederea unei colaborări .în puterea unei persoane. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B. Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”. decedat în 1958. iar A.8/1996) 5.11. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X.2005. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A.) nu mai este un drept relativ la o persoană. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr. iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. nici un alt împrumut. şi editură. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total. încheiate între A. este unicul succesor al lui X.filosof . care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y. ci în mod colectiv. La scurt timp după publicare. de profesie analist sociologic. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A.06.Acest raport este obligatoriu.n. Totodată.1996. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri. 4. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. în baza unor contracte.

Dreptul asupra patrimoniului . bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii.( M.. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport . în fapt. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.d)”Patrimoniul este obiectul unui drept .Însă. Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă. s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală.” (M.Dezvoltându-se aceasta idee.Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare. nu este de negat. iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres. sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană. 3)teoria dreptului de proprietate . ci de natura lucrului...Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate..O dată publicarea realizată. publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde.acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil. cea mai intimă .domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă.Recht. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului.. Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului .Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>.Asupra acestei a treia teorii. el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> .Carbonnier ) h) “Multă vreme .Planiol si G. Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă..” ( J. el are un drept în patrimoniu..Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut.. însă prin publicare.” ( Jean Carbonnier) 7 ... se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.. care-l claseazş printre drepturile intelectuale.a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta.. el va avea.” ( Henry si Leon Mazeaud.Indată ce se naşte un copil. un jurist belgian-M. că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa.. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ). . întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui. Autorul devine proprietar din momentul creării. . din punct de vedere politic. i se poate reproşa un anume egocentrism. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania). Că acest sistem este abstract.Este însăşi esenţa dreptului de proprietate.în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus..Prin acest mijloc.. chiar dacă nu are nimic. pentru fiecare dintre aceste societăţi. .. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive. îşi face opera cadou către societate. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957). unul sau mai multe patrimonii comerciale. prin esenţa lui este un drept de proprietate.El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine .a realizat o reconstrucţie remarcabilă. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare.. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă . care. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial.Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa.Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate.Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare.Totuşi.. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative..Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat .Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu. dreptul de autor.” (Aubry si Rau ) f) “. în timp ce gândirea este însuşi omul..

44 alin. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv.capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :. însă în limitele determinate de lege. Stoica. Drepturile reale principale”. p.44.Definiţia doctrinară.135 alin.Bibliografie minimală: 1. moştenirea legala (art.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă.7). V. în putere proprie şi in interes propriu.3 si alin. respectiv un raport juridic.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice. garantată şi ocrotită în mod egal de lege . în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. în „Pandectele Române”. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu. 2 teza a II-a). cât şi obiectul acestui drept. 2. 9-80.Notiune. tratatele internaţionale la care Romania este parte. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică. „Noţiunea juridică de patrimoniu”.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată.44 alin. DREPTUL DE PROPRIETATE I.Scurte precizari teoretice 1. 177-220. p. intitulat”Dreptul de proprietate privata . reciprocitatea. art. 3. corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. să folosească şi să dispună de acel lucru.4 . drept care permite titularului să posede. deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. 8 .5 si art.indiferent de titular (art. Bîrsan. p. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente.44 alin. adică dreptul de proprietate. 1947.1. 3.Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art. în limbajul obişnuit . „Drept civil. dacă nu sinonime. „Teoria generală a drepturilor reale”. Ed. conform legii organice .2) .480 prin raportare la dreptul subiectiv . Luţescu. G. ALL Beck. prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). 3. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt .” 2. 1-28.135 alin. adică o realitate socio-economică. C. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art. Bucureşti. Bucureşti. 2001.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art.Codul civil defineşte însă proprietatea în art.Reglementarea dreptului de proprietate. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. Definiţia legala. care dă expresia aproprierii unui bun.desemnează atât dreptul de proprietate .art.1).(1) -“proprietatea”. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană.din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate.44).

1/ 05. 9 .Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic.17 prevede că “orice persoană .: păşunile.483 între fructele naturale(ex. obiect. art. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.10.Codul civil distinge în art. Legea nr.I.Legea nr.254. nr.75/14. . un izvor de drept de sine stătător.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin.-Subiectul activ este titularul dreptului. 3.1998).213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.2.3.21. Legea nr.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”.Presupune un contact direct cu bunul.112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.8/1996 privind drepturile de autor ( M. în M.nr.3.modificata si completata prin O.373.1996). civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.Closca. fără consumarea sau alterarea substanţei lui.03.Legea nr.Conţinutul.(I.1. 4. nefiind deci. .presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun. care implică şi posesia.114/1996 a locuinţei(M.:recoltele ). are dreptul la proprietate. 4.448/24.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.1996.03. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face.2001). 4.2 si alin.Of.Of).Of.nr. privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi. nr. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.2.Of. nr. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).Of.nr. 4.61/26. 3. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional.01.persoana fizică sau juridică.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte. Legea nr.. art.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M.Ca orice raport juridic civil.Derivatele bunului sunt fructele şi productele.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale.Of.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale.Structura dreptului de proprietate.c)de a dispune de bun.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari.2001 s. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .4.1998).nr ).544/1.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea. nr. de drept public sau privat.Of.G.o1.09. Legea nr.a. prevede în Protocolul adiţional nr.1.60/26.1 alin.18/1991( M. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului..b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi. prasila animalelor).Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art. nr.Of. conţinut.Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-.1998).nr. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.Of.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.Of.135). distingem între : -dispoziţia materială. Legea nr.11.

tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale. a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. In replica. la scurt timp dupa decesul tatalui sau.3.1890 c. . despărţit de domeniul eminent. ca atare. In motivarea actiunii sale. . caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : .conform ideologiei liberale individualiste .08. La 26. 1 10 .1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise.politic : Codul civil . .din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. prerogativele dreptului său . acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. însă nu absolut în sine. întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile. cu titlu de mostenire. fără intervenţia altei persoane.1.Clasificări ale dreptului de proprietate.Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 . codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util . trebuie respinsa in temeiul art. distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. II.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz.Rezolvati urmatoarele spete: 1. ..este imprescriptibil extinctiv.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului.-dreptul de proprietate este un drept absolut.civ.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp. fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie. . 6.2. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare .este însă.dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur. prescriptibil achizitiv. 5.istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său. de la tatal sau.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept. reclamantul arata ca in ziua de 28.împărţit în domenium eminens si domenium utile..12. 5.5.1965. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. cu următoarele consecinţe : .

in timp ce paratul. 1980 astfel incat invoca art. un scriitor celebru.1988. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr. sector x. In motivarea actuunii sale. 11 . ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului.30/6 aprilie 1994.aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi. la data de 10.I din legea 17/1994. publicandu-le in revista al carui patron este. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. In fapt. Bucuresti.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. nr.situat in strada Sperantei nr. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. sustine A.78. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X.I din Legea nr.7/1973.04.. 2.b)Solutionati cererea reclamantului. Bucuresti. la data incheierii contractului de inchiriere.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr.1995. Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art.05. in aceleasi conditii. In apararea lor. B se apara.nr 100/18. A formuleaza actiune in justitie la 10.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X.17/1994 : “Contractele de inchiriere.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. in M. decedat recent.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B .10.10. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte. sector x.O. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4.10. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C. indiferent de proprietar.. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.35. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens.

c.reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva. In primavara anului 2001. sector x.Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . .Rosetti-Balanescu. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru. proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. artisica si industriala. si care trbuie primit ca atare. luare nemilocita in posesie . Planiol.infapt in el. B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil. din punctul de vedere al nevoii. sub presiunea necesitatilor sociale.Al. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care..Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut .. nu este exact din punct de vedere strict tehnic.Hamangiu.(G. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra.In definitiv. care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi... situata in strada 1 Mai . X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar. Fara indoiala.Se poate intampla.5.Legiuitorul poate. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. .. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III.In cele din urma. ca ceva pozitiv. b. datorita valorii lor economice... din punctul de vedere al libertatii. intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea.Este vorba despre proprietatea literara.Djuvara ) d)” A avea proprietate apare. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune. adica toate drepturile. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . care s-a transformat fara a pieri . se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care. tot ce poate fi <al meu> .”(M.. Bucuresti.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . negativa si infinita a vointei asupra lucrului. necesitau a fi protejate.folosire . ca in ceva negat.”( C. toate proprietatile pe care le avem. cand se face din acesta factor prim. apropiate fiind de acest drept.Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit.. necesar si neinlaturabil... G.08.. ca fiind mijloc. I. tot ce este juridiceste obiect de apropriere. pozitia adevarata este insa ca.Hegel) 12 . sa caute sa faca o repartitie mai dreapta.” ( M.Intre A si B intervine la 12. mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale... intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru. proprietatea lui A. vointa isi are existenta –sa.Ripert) c)”.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica . in sensul cel mai larg al cuvantului.

2. limitarea dreptului de proprietate. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.Hamangiu.Al. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate.Clasificare. astfel. Bîrsan..Scurte precizari teoretice 1..Carbonnier.Fiecare cetatean.Les Biens) Bibliografie minimala 1. p. monarh absolut in casa sa. 1997. Din punct de vedere tehnic. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia. este un drept social in principiu. C. Insa accentul politic al termenului a fost retinut.e)”Dreptul de proprietate.p. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. C.” ( M. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat..”( J.u. Bucureşti.8 s. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane .enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege.Notiune. în scopul împlinirii ei. Drepturile reale principale”. formalităţi.s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special. Art. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii.o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său . ca orice drept. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I.II. 13 .Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate. ALL Beck. inainte de aparitia Evei. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut. 27-48. 2. Ed. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui. cele imobiliare). „Drept civil. Vol.Rosetti-Balanescu..480 Cod civil.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ.”Tratat de drept civil roman”. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite. Justificare. Aşadar. 2001.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica.definind dreptul de proprietate. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială. .Baicoianu. Editura ALL.-sau mai precis. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale. I.. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee.

acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă. 2) în înălţime. Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări.1. 3) convenţionale. b). de interes arhitectural. fie după natura interesului public ocrotit ( economic. 4.în ceea ce priveşte limitele materiale.1. cultural) . fie după felul bunului ( mobil sau imobil). 14 . Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României. decurgând din apărarea siguranţei naţionale. decurgând din importanţa anumitor bunuri.2 Limitele legale de interes privat. art. 3. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament. 4.nr. întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri . sub denumirea de servituţi naturale si legale. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. 3.servitutea.cât şi din lipsa utilităţii sale practice.limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale.Limitele legale. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor. de interes economic general.Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri.a). de act normativ emis de Parlament. social. 3) în adâncime. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat.of. istoric. 2) judiciare.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate.44.instituţii diferite.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate. cultural.653 din 22 iulie 2005). 3.Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor.Regimul terenurilor şi construcţiilor.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator.

2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr.213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .112/1995.2 Constitutie).4 Titlul X).Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei.1 Titlul X Legea 247/2005). art. Legea nr.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr.114/1996. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art.44 alin.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr. însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.art. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă. Legea nr.2 alin 1 Titlul X).85/1992. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.2 art. -în funcţie de reciprocitate. pentru identitate de raţiune. însă. 4. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor. Legea nr. 15 . conţinând date referitoare la regimul juridic. -în caz de moştenire legală( art.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.2 Titlul X. -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin.350/2001. c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor.61/1990. -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine . aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor.342/1997.2. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. -potrivit tratatelor internaţionale .44 alin .Legea nr. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. Regimul juridic al construcţiilor. -conform legii organice. b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil.partajare sau comasare a bunurilor imobile). economic şi tehnic al construcţiei.

în scopul executării unor lucrări de interes public. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice . Despăgubirea trebuie să fie prealabilă. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială.3.18 (1). socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii .5. art.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ).33/1994. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.6 din Legea nr. 16 . -locuinţele cumpărate în condiţiile art. alin. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă. de drept public şi privat.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii.Inalienabilitatea legală. municipiilor şi judetelor. 5. În lipsa unei cesiuni amiabile.2 din Legea nr.1. în schimbul unei despăgubiri. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică.Potrivit art. de drept substanţial şi de drept procedural.44 alin. B. 7 Legea nr.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. adică cele dobândite potrivit art. prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art.Obiectul exproprierii este format. 6.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege. . Exproprierea are o natură juridică complexă. A.Procedura exproprierii.33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului.Declararea utilităţii publice .3 . fără ca această enumarare să fie limitativă. 33/1994). 6.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. . potrivit art.29 şi art. -dreptul de uz are un caracter strict personal.civ).În art.33/1994.. 4 Legea nr. 33/1994). -Legea nr. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.Legea declară inalienabile anumite bunuri. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. .39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani.pentru lucrări de utilitate publică. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică.Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile. precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. însă.26 din legea nr. oraşelor. 5. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. 3 indice 1 şi alin. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite.571 C. neputând fi cedat sau închiriat (art.

civ.41 pct. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art.35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept.588 c. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile. 8. legii revenindu.iar in lipsa acestora.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.13-20 Legea nr. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art.Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: .33/1994). Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin. 7.588 C. Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data). iar a doua problema. Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) . 33/1994).” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului..de ordin particular.i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate.având in vedere reglementarea ei actuala in art. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie .44(6) Constitutie si art. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.art.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati..”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul. 17 . 21-33 Legea nr.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art.” -art. Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.

b) Admisibilitatea în principiu a clauzei . 8. Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală.-clauza sa fie temporară. temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim.ridicate la rangul de principii. 2 18 .se disting două moduri .Meme dans ce cas. art. introducandu-se articolul 900-12. a)Sediul materiei. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime.după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate. care poate fi al dispunătorului. problema fundamentului sanctionarii).1.1.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii. pentru efectul de opozabilitate fata de terti.:art.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr.Dimpotrivă. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate . avându.se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui. 2.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia. -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun .o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului.803 C.de exemplu. le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige. Este considerată . se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara .de exemplu.1310.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.Clauza de inalienabilita t e .1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus . principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare . nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice. Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze. instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu.-interzice substitutiile fidei comisare . In materie imobiliară. a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională . spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971. art.Este ipoteza stării de vecinătate. şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă . c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c.civ.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. Exista insa unele texte ale Codului civil. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor.al destinatarului clauzei sau al unui terţ. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime.

I.60.civ.Băicoianu.209. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. op.Dans ce cas.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat.Potrivit acestei teze.Vasilesco.3 Dintr-o altă perspectivă ..p. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public.1076 C. Ibidem. de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi).18/1991.. însă. înţelegem să avem următoarele comentarii .207. pe scurt.civ.a. în opinia noastră.60. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei . inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului.p. l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee. şi nu de clauza de inalienabilitate. nu se pot aplica în acest caz.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului .cit. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte. ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare.2.cit. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art. de exemplu). În primul rând.Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului. U. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere. p .. În general. art.900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”.8. în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit.cit. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală).care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită . În al doilea rând. fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială . în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei. 3 4 5 6 C. ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat .Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele. op. fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) .Vasilesco. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil.op. în plus. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr. În al treilea rând. continuând linia logica a distincţiei mentionate . Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt. 19 . Legea nr. ”En verite. de asemenea.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate.Rosetti-Bălănescu.p.213/1995 ş.. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5. prin convenţia părţilor .” U. nu şi cele care sunt în comerţ . şi care este exclusiv de apanajul legii. şi astfel o consideră. unul de natură principială. se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni).1075-1076 C.4 Faţă de aceste repere generale . a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art.Al. nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente.) . ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor. cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. Hamangiu..

Paris.- concret. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. întrucât. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic . în privinţa contractelor de donaţie. c)-indisponibilitate reală-in rem9. şi anume. p. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte . reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans.206. Ibidem. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei.p. mai precis. 8 E. 7 20 . aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei. 10 a se vedea autorii citaţi de U.Din această perspectivă.3.G. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. d)-condiţie rezolutorie10 .4. 1926.949.).cit.Chenon. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut. p.Droit civil francais.vol.op. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic.Les demembrements de la propriete fonciere.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment . obiecte ale clauzei.. acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite. sau .Ca şi în cazul primului sistem propus. 8. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare. 9 M.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor.323. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii . e)-modalitate sui-generis a actului juridic .207. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem ..60. 8. Dintre acestea.cit. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. op. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor. opera jurisprudenţei. 11 Ibidem.II. Sistemul propus este lesne de înlăturat. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii.explicaţia este simplă.1306 C. având în vedere în primul rând. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi.p.350. dincolo de orice justificare.these. ci numai prin lege(de exemplu. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii.Les Biens.231.civ. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei.Luţescu.Efectele faţă de terţi.Vasilesco. art. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei.Astfel.a art. aşa cum vom demonstra .Planiol. 1881. Paris. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei.p. p. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ.

B. iar suma totală pe care X.Of.Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei. restul de ½ a fost dobândit de B. cetăţean român domiciliat în Franţa.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.000 de lei. vânzător fiind Y.61 din 26 martie 1996 şi respectiv. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997. cu domiciliul în Bucureşti.99/199912) . La 26. M.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) .1999 X. Ansamblul de construcţii pe care X. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha. 12 13 M. b) A.. la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie..Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate. C. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. nr. nr. În acest scop.1998.of. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998.13) II. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. si .236 din 27 mai 1999.civ. M.nr .000 de lei.84 din 23 febr.000.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara. şi B.Of. respectiv. 21 .. doreşte să investească în domeniul construcţiilor. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11. donator fiind W.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha.000. îi contactează pe A.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X.000..In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate ..09. Astfel. cetăţean român.000. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului.

9 din legea nr. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B . in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW. in cote-parti egale. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni.2002.112/1995. 3. 2. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana.un teren de 300 ha. în timp ce B.000. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01.112/1995. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. cu plata integrala a pretului. In luna martie 2002. este de acord să o doneze.un teren de 100 ha. a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha. Pe de altă parte. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X.cumparare se perfecteaza la 12. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti. b) ale spetei. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului. pentru garantarea creditului. 2)In calitate de avocat al lui X. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar.000 de lei. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei . cu respectarea tuturor prevederilor legale. b)X contracteaza un imprumut de la Y. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. a) X . Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X.persoana fizica. a carei constructie dateaza din 1930. in caz de insolvabilitate a debitorului. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. va obtine un pret foarte mare. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole. strada Belvedere nr.10. iar X. 22 .De asemenea. X.1997. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti. apelează la Dvs.A. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului.persoane care nu fac parte din familie. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului . garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite.9.Insa. art. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C.Contractul de vanzare.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor. devine inaplicabil. confirm art. in urma cumpararii in baza Legii nr.b).112/1995.01.15. ca un asemenea contract de ipoteca.

b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. A si X. actualul detinator al imobilului. X trateaza in numele investitorului german cu A.02. persoana fizica . ori in strainatate.in varsta de 15 ani. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.05. la 1. Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc.1997.G. la data de 12.02.La 12.92/1997.02. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.Of.G.O saptamana mai tarziu. investitorul este persoana fizica sau juridica. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului.1995.92/1997(M.1996.”Bavariamobile” Romania SRL. iar societatea comerciala din Munchen are. acesta chemand in judecata S.10.02. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor. cu conditia de a nu o instraina. A ii doneaza o casa nepotului sau B . Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini. şi anume 23 . instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania. situatie juridica ce contravine Constitutiei.in calitate de reprezentant al companiei straine. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania. proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei.1997.c. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german. cu sediul in Bucuresti. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei .2000. achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15.10. O.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X.380/30.nr. care investeste in Romania. A. de asemenea capital strain in totalitate. Este legala solutia instantei ? 6. care in art. Notarul refuza insa autentificarea. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. 7. partenerul roman. rezidenta sau nerezidenta. managerul companiei il contacteaza pe X. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare.La 25.1996. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii.92/1997.2 lit.6 prevede ca orice investitor. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.1997. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL.nr.1997). indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie.C. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta. nr.12. 5. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. in acest sens. iar potrivit art.4. La 15.

ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. in conformitate cu art.. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A. până la data introducerii cererii de chemare în judecată. 3 din Constitutie. in acest sens.33/1994. In motivarea actiunii.Al. B se opune. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni. si sa confiste.35 din Legea nr.. sub forma exagerarii impozitelor..n. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca. bogatia economisita. pe venit . inalti fiecare de 20 m . 8.B. transformand-o in proprietate colectiva.“ (C. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare.In aproprierea campului de testare .Lutescu) 24 .” ( G.nu ramane mai putin adevarat ca. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari . ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere. aratand. B si C .Care va fi temeiul acestei actiuni? III.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere.La 15.) individual .RosettiBalanescu.. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. pe capital sau pe succesiuni . In replica. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie. alaturi de familie. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n. o institutie supla si ordonata.41 alin.32 din Legea nr.03 1999. Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A. vecinul sau. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. in conceptia moderna. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn. I. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9. in mod constant.planoare. A ii cere lui B sa-i inlature. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B. În motivarea acţiunii se menţionează că. pusa in serviciul colectivitatii.Hamangiu. solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa. in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.. in regim de extrema urgenta.33/1995..construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză.Baicoianu) b)” Dar. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art.

Bucureşti. 2. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material. I. 1946. 2. 25 .” (C.” (Ch.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale. Atias) g) “ Cu aceste masuri.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului. C. folosinta directa.Dimpotriva.”Teoria generala adrepturilor reale”.” ( G.Filipescu G.”(M. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Planiol. Drepturile reale principale”. 2001. sau aspectul sau juridic. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea . proprietatea anulabila.Hamangiu. ALL Beck.Ion .Scurte precizari teoretice 1. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale. Bîrsan.Ripert) d)”In realitate.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative .Planiol. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului. „Drept civil.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.” (M. G. In aceasta privinta.p.Lutescu .Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune. valoarea sa.Ripert) e)”Pe de alta parte.Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala. 48-82.3. trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.Rosetti-Balanescu. p. fie prin vointa legiuitorului .Baicoianu) Bibliografie minimala 1.230-254. ci persoana abstracta a proprietarului. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata . daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. Ed.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului.Enumerare. G. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti. Idea indisponibilitatii reale .Al.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate.Notiune. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem).

civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art.PROPRIETATEA COMUNA 3.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.Caracteristici. el are doar un drept eventual asupra bunului. conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie.973 c. 26 . neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.1. Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva . -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic. 1.Caracteristici.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului. proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.2.Forme.proprietatea comuna in devalmasie. .Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: .Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie .1. 3.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.Definitie. 1. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie.1.Definitie. potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic.PROPRIETATEA ANULABILA 2.- proprietatea comuna.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa. .dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar .4.civ. Notiune.PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. Caracteristicile proprietatii anulabile : . 1.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si . 1.836 c.3. 2. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu.

Precizari terminologice. ca obiect al acestui drept.in cazul coproprietatii obisnuite. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun.14 4.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1).insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit.bunul comun nu este impartit ca si dreptul.2. 2). 14 27 .o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).Definitie. b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna.exprimata matematic printr-o fractie.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.2.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.Definitie.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate. apartine concomitent mai multor titulari.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei. c).ambele fiind comune titularilor.dupa cum urmeaza.nefractionat in materialitatea sa.Felurile proprietatii comune pe cote parti.In doctrina.Reglementare.pentru a se naste –pe cale conventionala.temporar.al doilea.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.este suficienta vointa unui singur copartas . Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane.1.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti. 4. Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a).intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.3.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul .Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere. A.pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a). altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.

2.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr.b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari. 4. este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres. In prima varianta .incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti.fiind viciat prin eroare.484 si 485 C.ei pot apela la justitie). De asemenea. partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare). argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun .D. cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului. 4. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni. b)Actele juridice cu privire la intregul bun. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act .(C. Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . in 28 . regula unanimitatii ramâne valabila.Reglementare.in conditiile gestiunii de afaceri. a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi.59) .fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun. in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii . -actele de administrare : in principiu.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul). dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului .este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii . o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art. si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate.1501 si urm. 2.1. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente.1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun.) 3. exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate.1955 p.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala. respectiv .Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului .se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art. Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa.civ.chiar daca nu a participat la culegerea acestora. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare . -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun . Drepturile coproprietarilor. anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art.uzucapiunea. actul de instrainare era supus nulitati relative .

fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun.Sediul materiei: Legea nr.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite. B. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun. d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. 29 .Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.nr. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. 5. fantani). -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului. expropriere .prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit. poteci. un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale.83). uzucapiune. 4. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare. care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie. 2.673 de la indice 1 pana la indice 13.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. comisia de cenzori si comitetulexecutiv.Definitie. suucesiune.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli. fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art. Caracteristici. constructii funerare etc). . .D.G.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit .partajul poate fi conventional sau judiciar.vanzator cu ocazia partajului ( C. donatie. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept.2.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv.114/1995 si O. 4. 1967 p. 3.

terenuri si constructii. folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune. 5. Caracteristici.. titulari ai dreptului de proprietate comuna. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. b). nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. 5. nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune.de regula. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate.-in cadrul adunarii generale. c). cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . care poate fi voluntar sau judiciar. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept.Definitie. d)-rolul vointei partilor este asemanator. moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. 16 30 . -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept.urmeaza partajul . deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi). b).insa nu se poate vorbi-in principiu16.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a).contractul dintre parti.4.1. care poate fi retinuta ca si sursa comuna .3. c)-in ambele stari de coproprietate. cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter.de formarea unei persoane juridice. 5.fam. 5. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente.Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a).este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc. -exproprierea bunului. e)-cu referire la izvoarele .nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau . Izvoare.fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui .Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. intrucat atât copropretatea pe cote-parti. 6. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.incetarea casatoriei prin divort.35. presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. cu atât mai mult.2. exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: .C.ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza. starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae. in celelalte cazuri. apartin concomitent mai multor persoane.1.

în nume propriu. apartamentul către D. au dobândit apartamentul la 13. uzucapiunea. pe cale conventionala. e). folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal. şi C.1998 A. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . 31 . de altfel. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului.Aceasta situatie de fapt. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv. nu si in contract . are in vedere coproprietatea temporara. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor.09. care intră de îndată în posesia acestuia.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17. bun a carui destinatie. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente. reclamantii invedereaza faptul ca.. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti.728 C. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3. or. II . masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament. in speta. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C. În susţinerea acţiunii.. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12.partajul. survenit la 24. intre cei cinci proprietari de apartamente.. si anume. fustifica.2. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. o cotă-parte ideală de 15%. In sustinerea actiunii. vinde. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. aratand ca art.civ.1998 au rămas ca moştenitori B.1998. 6.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. Faţă de această situaţie. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C. în coproprietate după cum urmează : A. c). Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A. in opinia reclamantilor. B. din pricina nefractionarii dreptului comun. A. o cotă-parte ideală de 85%.06. b).exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. casatoria pentru co-devalmasie. inclusiv prin instrainare.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun.10. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. facultate care nu exista pentru co-devalmasi. de la bun inceput. f). 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie. ce argumente credeţi că ar putea opune C. B .fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun. in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. B.. Paratul se opune admiterii actiunii.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate.

iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său. A se apara . pe această cale. La 15 aprilie 1995. “poate cere partajul atunci când A.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita.05. Y. 6.4 din contract. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani.. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . p. în vârstă de 15 ani. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei. 2002. A. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. A. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. în coproprietate. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. 4. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor. şi B. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj.2000. Potrivit art. introduce împotriva lui Y. aanalizand si apararea formulata de parati. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. La 25 mai 1994. 5. Lumina Lex. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului.La 15.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. Bucuresti.18/1991. in plus.11. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. decedează. domiciliat in comuna.08. de altfel. cumpără. 32 . Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta.1558 din 26. de acest aspect preocupandu-se A. B. judetul T. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.( A se vedea Decizia civila nr. va împlini vârsta majoratului. o locuinţă.In plus.. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. B.considerand abuziva cererea reclamantului. La 15 mai 1995. acţiune în partaj. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. Paratii se opun admiterii actiunii. Solutionati actiunea reclamantilor. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. Este admisibilă acţiunea în raport cu art.

reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. in fine.Din anul 1997. reclamantul arata ca este coproprietar .civ. corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart.10. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria . 33 . iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” .483 c. in cote-parti egale. plus o portiune de 0. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. cu precizarea problemelor de drept din speta.Judecatoria sectorului s. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective.. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune. a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine .in cote egale. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei. inainte ca S sa o poata valorifica. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau . ca pentru a putea promova o asemenea actiune. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B.La data de 1 iunie 1977 S.I. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. distrugand intreaga productie. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. In motivarea actiunii. intervine o intelegere intre B. ceea ce in speta nu s-a dovedit. ca.(S) si fratelui acesteia. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998. a chemat in judecata pe S.sotiei lui A.707 lei. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala.F.157/1997. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate. Cerinte: a) Comentati hotararea data. conform intelegerii dintre ei”.7. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren. ca o parte din imobil a fost locuit de parati. reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune. 8. obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren.de asemenea ca bun propriu. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y. La 30. prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta. cauzat de un accident in 1998. A . asupra imobilului in litigiu.V.A. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49. pentru restul . impreuna cu paratii. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. in suprafata de 15 ha. si A. paratul a reactionat in mod violent. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001.in extravilanul comunei Lunca.De asemenea. B si C detin in coproprietate . Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. In urma decesului lui A.

n. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna. ar ajuge la partajul judiciar al imobilului. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”. in septembrie 1998. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului.ca si in cazul precedent. a) Prezentati problemele de drept din speta. b)In timp ce se afla in vacanta.dintre care una este chiar veritabilul proprietar.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent. sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III. varul lui A.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor.A s-a opus unei asemenea investitii majore.exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii.”18 .efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent.Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B .Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate. casa este ocupata de catre X.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. proprietatea se disputa intre doua persoane. b) Solutionati cererea introdusa de A.cu motivarea ce urmeaza. in luna august. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate.) este proprietatea aparenta.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual. care. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. cerandu-i in acest sens concursul lui A. Ulterior. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam.si anume.se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii . Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul. caci si aici.In martie 1998. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul. 10.(G.In cazul proprietatii 18 34 . existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. in caz de neintelegere.

Cadrul legal este reprezentat de : aparente. dispune de lucrul comun. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv..) ? Bunul.Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna. nu este nici exclusiv. este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau.”Teoria generala a drepturilor reale”.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune.”( C.Reglementare. p. Bucureşti.Rosetti-Balanescu.b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului.. prin natura sa. 2001. . Si atunci ramane cealalta ipoteza. . in materialitatea lui. Ed.. fiindca apartine. municipiul. deoarece.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal. si nu este nici perpetuu .. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul.Hamangiu. 167-198..De aceea.la mai multe persoane.Lutescu . si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. Drepturile reale principale”.Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber. ele are o existente provizorie.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica . Al.n. 35 . unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior. fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate. Bîrsan. fie in functie de preferinta. 2 . sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept.n. C.. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor.Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau..Dar..Definitie. priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. impartasind conceptia romana. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.G... 1946. in speta apartamentul.Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii).iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C.”( G.. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit. in acelasi timp. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. ALL Beck. cand aceste apartine la mai multe persoane..proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului.aceptand asftel dobandirea dreptului .Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune. „Drept civil.Scurte precizari teoretice 1. fara ceilalti.p. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie.” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1. deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut. si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul.Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare. I. orasul. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX..

135 alin. L 219/1998. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. 4.t.).4 Constitutie.4 Constitutie.Domeniul privat.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat.12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune.213/1998.4. .5 alin. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4.t.2 L 213/1998).12 alin. ci conform art. .476.135 alin.135. Conform art.11 L213/1998).izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale. bunurile sunt date in administrare. pot fi concesionate.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica.219/1998. 4. imprescriptibile : -extinctiv.478).” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat .a. art.a. 4 Constitutie.2 L 231/1998. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u. romana sau straina.3 L 213/1998).1.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art.a. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u.prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia .12 L213/1998): .titularul:regiile autonome ( companiile nationale).t. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art. .a.135 alin . -natura juridica: drept real .-Constitutia Romaniei art. Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: . . L 69/1991. . -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u. renuntarea concesionarului.213 /1998.obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.L 18/1991.garantarea de catre stat a proprietatii publice . actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. folosinta.135 alin. folosinta.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art. 36 . rezilierea unilaterala.35 L219/1998):denuntarea unilaterala.2.t. -Legea organica in aceasta materie : L nr. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia.135 alin. L nr.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public. art.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia. Darea in administrare (art. bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune). disparitia bunului concesionat. L114/1996. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public. -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept.135 alin 4 Constituie si art. 2. din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente.

t. la data de 1 aprilie 1999. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public.4.art. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.135 alin. pe cale de consecinţă.Rezolvati urmatoarele spete : 1.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica.4.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.1 : legea si natura bunului. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere. Guvernul României. romana sau straina.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art.20-21 L231/1998) 6.t.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice.bunurile prevazute in art. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u. 5. in domeniul privat al acestora. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume. spre a aplana un eventual litigiu.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art. 7.a.t.art.in conditiile actului administrativ. precum şi. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art.a. -natura juridica : drept real temporar.135 alin. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. 37 .3.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice.10 L213/1998): pieirea bunului. .La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art.4 Constitutie.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii. 4.a.4 Constitutie.7 L 213/1998: pe cale naturala.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.A. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului . II. -natura juridica : raport juridic obligational. -prin alte moduri prevazute de lege. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat.9. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : .

03.7 s. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. ale art. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. i-a trimis o notificare la 13. 38 .01. B . In motivarea actiuni. fiind potrivit art.954 din 23 iunie 1981. a decedat si .-. Prin sentinta civila nr. Ministerul Finantelor.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde.civ. de catre regia autonoma.. Impotriva acestei sentinte. invacand dispozitiile art. nu erau mostenitori. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte. La 15. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. constructiile au fost demolate.10 alin.u. in numele statului.si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren.( Din decizia Sectiei civile nr.4989. In motivarea actiunii. in mod efectiv cu incepere de la 12. Prin actiunea formulata. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-. restul fiind liber.. str. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5. procurorul general a declarat rcurs extraordinar. a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”.10.2. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului.si al eart.civ.inscris a cartea funciara a orasului.10. reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani. pentru motiv de nulitate absoluta. Judecatoria Viseu de Sus .11. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj. Sunteti avocat .1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop.2 din Ordonanta nr. coroborat cu art.135 din Constitutie inalienabile. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”. dupa ce au fost inzestrati de antecesori. Calea Sagului nr. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. oricat de indelungata.1991. nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune.1991.. posesia sa.In plus. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03.care il inconjoara in forma de careu.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala . somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara.477 C. administrarea bunurilor proprietate pubica”.1996 zece autotirisme. CD 1981. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit .5 –“Administrarea..988 din 4 iunie 1980 .. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. un prieten al sau.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar.Dupa o saptamana. a admis actiunea astfel cum a fost formulata. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara. 1992. 4. intrucat . in speta. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca . in conformitate cu art.1844 C. 3.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . la randul lor. s-a emis certificat de vacanta succesorala. p. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30.99 inscris in cartea funciara sub nr. iar ulterior. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr. prin sentinta civila nr.

Nicolae.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n.Carbonnier) Bibliografie minimala 1. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica.”(M. Bucureşti. Astfel. 1. . corespunzator aspectului dinamic al unui drept real.Planiol. nr.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari.M.6/1999.Scurte precizari teoretice. ALL Beck. ingloband si celelalte atribute ale acestuia.Trebuie. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public. si care. totusi. G.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. Bîrsan. in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni. in acest caz.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real.”(J. 2. . ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor. „Drept civil.posesia .Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator. Ed. supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor.Notiune. care are ca si obiect propriu dreptul privat.stare de fapt. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. devenit general. 2001. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala .) releva in mod direct dreptul administativ. ca atribut al dreptului de proprietate. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte. ca un aspect esential al unui dirijism economic. sa formulam aici o idee generala. 85-117. in ceea ce priveste proprietatea. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda. Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe. POSESIA I. C. Drepturile reale principale”. 39 . prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice.n. in cadrul disciplinei drepturilor reale. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului.posesia . Revista Dreptul. fie al legilor administrative. p. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : . > Poate ca este putin exagerat.stare de drept.

civ.Elementele posesiei . animus detinendi (ad). asadar. in cazul posesiei bunurilor imobile. care constituie titlul sau.Posesia si detentia pecara . a)-discontinuitatea : art. civ. asadar. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia.2. aplicandu-se . : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau. de regula. cat si la bunuri imobile. . Definitia posesiei.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. concretizat in acte materiale sau juridice.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar.de regula.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru .” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale .prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat.Elementale posesiei sunt : . avand. si anume. nereglementat de Codul civil.. una sau alta.si anume. care. . din punctul de vedere al comportarii posesorului . care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni. exercitata. Intre posesie si detentia precara exista. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art.1852c. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei . care detine lucrul pentru proprietar. . Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp. .animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept . au aparut cele doua teorii.un element material. consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect.1847 c.Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei.” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut. adica cu intermitente anormale. stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar.causa detentionis( cp).corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art. aplicandu-se atat la bunuri mobile.civ. in cazul bunurilor mobile. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.civ. . pe de o alta parte.1848 c.cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.Viciile posesiei. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva. Conform art. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor .un element psihologic. ? c)-clandestinitatea : art. si detentia precara(D) . aplicandu-se .1851 c. 3. de noi insine sau de altul in numele nostru.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. o deosebire de natura juridica. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”.cel mai important din punct de vedere practic.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute. printr-o interpretare sistematica . viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. c) clandestinitatea. 4. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract . b) violenta .animus domini sau animus possidendi(ap) . d) precaritatea. care este: e) echivocul. este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”.

41 . daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul.civ. :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia .674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art..” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila.486 c. Posesia. sau asupra unui lucru comun.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu.de 30 de ani.. sub nume precar. b) Posesia prelungita .1858 C.. uzufructuari etc.: “Toate actiunile. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .civ.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei.echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic. produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art.civ. atat reale cat si personale.1890 C. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.1909 alin.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.C.” In aceasta materie.1853 C.civ.485 coroborat cu art. existenta dreptului de propietate. apta sa produca efectele recunoscute de lege. adica in calitate de locatari.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art. art. sau si din alte situatii ? . art.Efectele posesiei. sub nume de proprietar. fara a se pune in discutie. in cadrul lor.este lipsa posesiei.si fara sa i se poata opune reaua-credinta. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului .Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta.486 C.” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei .676 c. Potrivit art. . 5.pr.civ..) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare. nu consituie o posesiune sub nume de proprietar. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta.civ.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta.1 coroborat cu art.civ.civ.civ. e).485 C.Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art. . respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi.d)-precaritatea : art.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.972. depozitari. se vor prescrie prin treizeci de ani.

10.. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. In februarie 2000. iar locatorul a acceptat această plată. A.05. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească. 42 . intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea. În replică.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani.2005 A.printr-un mandatar din capitala. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro. daca locuieste afara din acea circumscriptie. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X.1895.08.112.06.05.06. el considerandu-se adevaratul proprietar.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14. figura ca donatar. nu era decât locatarul lui X. la 23. chiria datorată pentru toată durata contractului. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12. printr-un act sub semnatura privata.01. la restituirea posesiei unui imobil.B . A. si prin douazeci de ani . introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.2004 între B.1992. situata in Bucuresti. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament. în temeiul contractului încheiat între cei doi. nepotul sau. În plus. Reclamantul învederează că la 23. după doi ani de la data la care X.1996.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art.03. fusese falsificată de însuşi donatarul. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01. În susţinerea pretenţiilor sale. o casa de locuit.2005 a cumpărat apartamentul de la X. chiriaşul a plătit. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună.Ulterior. în care X. susţine că instanţa.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. C.in 1998. De asemenea. În fapt.2004. cetatean italian. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an. care consacra dobândirea de către B. dar semnătura donatorului. menţionează că la 29.” II. la data ultimei sale intrări în posesie. Totodată.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. inchiriaza partial casa lui C.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29.112. în mod anticipat. şi C. nr. pe durată nedeterminată. B. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant.1997 A. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. pârâtul menţionează că. strada Orizontului nr.

animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. intervine decesul lui A. la un pret mult sub nivelul pietei. b)In ianuarie 1999. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. 43 . in primavara. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile. B inchiriaza casa lui C. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte.10 2002. C. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20. In ianuarie 2000.10. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii.485. B se apara . Cerinte. 5.b) ale spetei. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau. La 15. b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. In luna mai a aceluiasi an. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. fixand o chirie de 150 $ lunar. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. In toamna aceluiasi an. astfel incat. plata facandu-se in mod anicipat. In martie 1999. solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C. B inchiriaza casa lui Y. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. 4. conform intelegerii dintre ei.civ.un imobil de locuit. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi.casa de locuit – lui B. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.c. 6.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. Intre A. fixand o chirie de 100 $ lunar. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. Instanta admite in parte actiunea. fiul sau. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. A ii vinde lui B. in consecinta. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art.2000. in jurul lunii septembrie 2000.

fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie.Din 1996.12. 44 . In plus. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului.08. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . 9. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. de aproape un an de zile. c) Solutionati actiunea in justitie. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. astefel incat. In replica.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. trebuie sa produca o dovada in acest sens. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat .674 C. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv.2001. datat 15. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. necunoscand existenta contractului de inchiriere.04. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul. In apararea sa.pr. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001. Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T.1997. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. Prin intampinare. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. b) In aceste conditi.. la aceeasi instanta de judecata . In cursul dezbaterilor. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. instanta respinge actiunea lui A.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul.1999. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. Prin avocatul sau. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. Prin hotarare motivata. 7. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10.civ. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. cu privire la acelasi teren. X. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8.

Planiol. m-ar leza.fr. Lectura juridica.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa. corespunzator art. C. G. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv. ea trebuind adusa la indeplinire. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. posesia este protejata de lege.. si astfel sunt mai intai vointa reala. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 . ele nu privesc decat o quasi-posesie. ea insasi exterioara. ale posesiei. imi sunt mie. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”. ca ceva sa fie al meu. incat.civ. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza.arbitru.”. constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii.civ. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III..(M. Instanta respinge actiunea lui A. constituie posesiunea . ca un stapan al lucrului.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru.Latura insa prin care eu. pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” . contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat.1864 c. In replica.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. ca vointa libera.(Pothier) e) “Astfel definita – prin art.civ.Este o greseala. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. G.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau. In cadrul apararii sale. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X. in posesie obiectiv. constituie interesul particular al posesiei.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva.2228 c. De regula. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.674. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie.quae in jure consistunt..Ripert) f) “Din afara. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art.Planiol. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) . instinct sau liber.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. Posesia este un fapt.10.Astfel .fr.pr.

toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil.2004. d).G. ALL Beck.p.I. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica. Codul civil.485 c. Drepturile reale principale”.civ. succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III . traditiune.Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret. in art.Prin exceptie.p.Dintre aceste moduri. legea. prscriptie.645 c.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. adica intr-o situatie civila..”Teoria generala adrepturilor reale”. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte . iar prin cel de-al doilea. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate.Scurte precizari teoretice 1..). C. 1946. conventie. Ed. vol. accesiune sau incorporatiune. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art. 2. „Drept civil. doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect.237-260. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art.644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune. 2 . a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular. Drepturile reale principale”.Stoica. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale. nu numai a celor reale.Notiune.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit. 2001. Drept civil.Lutescu . 2.inteligibila .Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica . legate. teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile.civ. Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale. Bîrsan. lege si ocupatiune .” ( Kant ) Bibliografie minimala 1. in conditiile unei puteri legislative publice. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii . 46 . 3. V.Bucuresti. 3.Cu privire la conventie. Bucureşti.Clasificarea modurilor de dobandire.Humanitas.

-dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.mod de dobandire a drepturilor reale.bunul mobil sa fie privit ut singuli.1075-1077 C.598c. -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art.” Regula continuta de art 1909 alin.1 C.1).un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii.2.civ.civ. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.civ.bunurilor mobile inalienabile.civ. este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre.civ. . bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.).se refera numai la bunuri mobile corporale. In sensul art.1.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor.3.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.1909 alin.(o aplicatie a art.1909 C.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun.644 C.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.Conditii referitoare la bun : .Conditii referitoare la posesie.Hotararea judecatoreasca. el poate fi si putativ. 4. 4.Sediul materiei:art.o prezumtie absoluta de proprietate .4. 47 .Explicatiile teoretice propuse regulii: . Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4. . -de buna-credinta-prin raportare la art.”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale. 5. 4.972 C. .597.. 5.civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face.prescriptie instantanee .1909 alin.). exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .).Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.1909 4.

Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.:lucrari sau constructii noi.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune. c)-insulele si prundisurile .Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana .legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului. si Legea apelor.7/1996.civ.1.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar). sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”.accesiunea albiei unui rau : este definintade art.503 C.2. 19 48 . sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr. d). dar pe ternul altei persoane. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.solutia este continuta in dispozitiile art.495-497 c.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului. 6.Accesiunea imobiliara artificiala.Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil. nenominative. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: .2. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important.civ. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet.civ. nu imbunatatiri aduse unui imobil.498 C. . Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7. Domeniul de aplicare al art. 7.500-501 C. b)-avulsiunea este definita in art.502 C. accesiunea este imobiliara si mobiliara.486 C. si Legea nr. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural. Codul civil in art. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala.19). 7.494 C.regimul juridic este continut in art.1. proprietarul lucrarilor. 7.civ. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor.2..civ. dar cu materialele altei persoane: .civ.civ. e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art.civ.2. In functie de natura obiectului principal . cu materialele sale.Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art. 7.493 C.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau .: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta).

Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: .p. 7.cit.n.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege.1895 C.3..constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului.3.3.. -specificatiunea :art.508-509 c.civ. 20 49 . .13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 .civ..Alexandresco. cu obligatia de a plati despagubiri.1. aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil . in conditiile art.constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului. 8.civ.”( D... -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila.civ.1910 C.. 2. 8. 21 Din punct de vedere strict teoretic..cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani.504 c. 7.civ.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit.aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.1847...civ.Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art. 8..op.in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 .plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului.511-512C.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie.” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila.1890 C.. -confuziunea: art.Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil. .(subl.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege.. .Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile. ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila. 8. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.2.2. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun.actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile.Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani.351).

intrucat ea este rara in practica . in privinta servitutilor. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1.civ.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit. 22 50 . 8.p. aceasta nu mai poate fi opusa. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau. -posesia sa fie de buna-credinta :art..se referea numai la prescriptia de 30 de ani.3.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor .. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar. desi art. iar servitutea ar fi validata”.4.Barsan.623 C.civ. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa.290).cit.civ. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani.1897 C.civ.astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita. 2. nu ca universalitati.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu . . -intreruperea prescriptiei : art.Calculul termenului se face conform art. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil.1896c. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului.Astfel..1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C.4.Contra.civ.ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului. C. (a se vedea C.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar. op.1864 C.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate. -inceputul si sfarsitul:art. conform lul M.bunuri imobile privite ut singuli . in doctrina s-a afirmat ca in realitate. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit. definit in art. ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar.330).poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina).ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. in functie de domiciliul adevaratului proprietar.1887-1888 c. caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate.p. citati de Hamangiu in op.civ.cit.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar .59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune.

arătând că a cumpărat bunul de la C.09. De asemenea. B.1838-1840 c.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa. c)-suspendarea prescriptiei . C. . împrejurare pe care. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12.Efectele uzucapiunii: . solicitând restituirea unui videocasetofon.2005 A.1 C.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.2005.167/1958.civ. proprietarul originar al bunului.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art.07. la 11.2005..13-14 decretul nr. cat si pe cale de abstentiune.1 C.civ.1859 .b)civila-in conditiile Decretului nr.player. În apărarea sa.in conditiile art. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C.2005 B. 8. D. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau. solicitând restituirea unui C. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A.D. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară.07. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă. Pârâtul invocă buna sa credinţă. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A.1909 alin. 8.2005 A.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art. la data de 14.6. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.10. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului.04. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului. precum şi să 51 .civ. o terţă persoană l-a furat. la rândul său.167/1958. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12.civ. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26..11.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. B. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -. de altfel.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A.2005 A.1860 C.2005.09. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv. pârâtul nu o contestă în instanţă. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.10. II. În susţinerea pretenţiilor sale. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren.1909 alin.: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu. pârâtul invocă art.5.. şi C. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. . iar acesta din urmă. după care l-a vândut pârâtului. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.11..

formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70. A. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. În condiţiile în care A. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani.demoleze construcţia. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. iar B. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". Expunându-vă această situaţie de fapt. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. 52 .. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30.. vă pune la dispoziţie.000 euro. o construcţie pe terenul menţionat. La 15.2002 prin care îi punea în vedere că el (B. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii. cumpărătorul ridică. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A. iar. 5.1993 B. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt. A. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100. B. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei.10.2000.Paratul B se opune. o scrisoare trimisă de B.1989 A.000 de euro. prin care.. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat. A. La 24. către fratele lui la 13. Pe data încheierii contractului. în final.civ. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X. de care aflase din diferite surse.02. pe de o parte.2002.08. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil.2 C. conform Codului civil. un terţ neproprietar. primeşte suma convenită ca preţ. în temeiul art. intră în stăpânirea terenului. la 25. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B. La 13.civ. B. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A. X. la demolarea construcţiei. îl va obliga la demolare. conform expertizei efectuate în cauză.494 alin.1073 şi 1077 C.2001. de X. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. Rezolvati cererea introdusa de A.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje). din neglijenţă. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. rămasă definitivă prin neapelare. vă solicită. în plus.09. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. Pe de altă parte.03. se pronunţă.05. reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. După doi ani. La 10. iar.1994.03. obţine o hotărâre judecătorească. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit.)La 23.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. pe de altă parte.. prin efort propriu.11. a invocat art. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta. În acest sens.

se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara. introdusa la 22.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii. el .1996. data cand a intervenit decesul lui X. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S.C. dec . considerand-o inaplicabila. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel. b). şi A. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.civ.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului. dandu-i caracter de act autentic. se stabileşte pe terenul cumpărat. paratul. mentine titlul de proprietate emis in 1994. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata . Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10.5 ha.In apararea sa.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor.1997. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W. se apără invocând uzucapiunea.analizand si apararea formulata de Y. a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate). paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1.anularea titlului de proprietate nr. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y. deoarece.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. b)Solutionati cerera introdusa de X.T.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W .C. emigrează în S. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C . cu urmatoarele capete de cerere: a). In sustinerea cererii sale.7. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18.M. care s-a prezentat ca find proprietar . cand i s-a cerut incetarea lucrarilor.A. este anterior emiterii titlului de proprietate. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren .in al doilea rand. defunctul tata al paratilor. 8)În anul 1943. A.02.La 15.T. În anul 1964 F. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor. la data incheierii acestuia. au cumpărat împreună de la S.03. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui. În anul 1945 A. Paratii au formulat cerere reconventionala.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma.D.02.02. In fapt. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A. nepublicata) Cerinte: 53 .C.U. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie. nu era adevăratul proprietar. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1. intrucat a fost notificat la 25.C. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare.( Curtea de Apel Iasi. Din actele depuse la dosar. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului. rezulta ca la 10.M.05. A. fara sa dea insa curs acestei notificari.021997.reclamantul este de rea-credinta.1374/1999. iar A..

D.u. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. in timpul casatoriei cu CG. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. In aparare. p.La 16 iunie 1978. mobilul in litigiu de la NV si AV.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor.titlu. incluzand si portiunea in litigiu.u. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul. C. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.40 s. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.. sector 2. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. in decembrie 1951. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic. care au figurat ca parti in proces.( Din decizia civila 2100/20 nov. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina.detin in realitate imobilul fara drept. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). sub nr.111/1951.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov. strada Rozelor. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. civ.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou.1895 c.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem. pentru a se constata ca sunt proprietarii . prevazuta de art. prin uzucapiune. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii. reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. ci in anul 1997 intre aceleasi parti. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. p. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS.59/1974. CD 1979. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor. 54 . prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.32s. 11.Dupa obtinerea dreptului de proprietate. sustinand ca paratii . in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. se constata ca reclamantul CM a cumparat. Cu toate acestea. 10.111/1951 . 2) Solutionati apelul declarat de parati. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor.1979. iar in plus. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil.( Din decizia civ. Din actele dosarului.

intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. care la acea data avea 18 ani. paratii au declarat apel. aducand-o si pe ea in casa.1949 . paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia . prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov.u.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. Solutionati apelul. str. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. p. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. ca prin decizia civila nr.Din momentul cumparararii. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . Solutionati cererea reclamantului. vecin cu acesta.42 s. conform art. CD 1979. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG. paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. a inchiriat camere diversilor chiriasi. Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. judecatoria a admis actiunea formulata. Prin sentinta civila nr. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului. ca efect al prescriptiei achizitive. deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu. el.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit . 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. La scurt timp de la achizitionarea imobilului.(Din Decizia Sectiei civile nr. C. a a chitat impozitele.1957 a cumparat de la X .1200/1957 . prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu .12) Prin actiunea introdusa la 24 oct.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. paratul.92/1996. dupa o vreme s-au impacat. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. impreuna cu B si C .139/24 ian. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. situat in Barlad.1895 c. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. 55 . exercitand continuu posesia asupra acesteia. Apusului nr. ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m. ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. prin contractul autentificat sub nr. C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului.civ. In replica. ci un alt teren.1979 a Tribunalului Suprem. la Judecatoria Barlad. analizand si apararea formulata de parat. In luna aprilie 2000. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. Reclamanta sustine ca la 26 oct.y/2001.1976. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta. situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. catre fiica sa. iar nu de jumatate din aceasta latime .

fiind plecat in strainatate un timp indelungat. 10. X. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14.in primul rand.De asemenea. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului. B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat. unul in care. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha.1992. Prin intampinare. cu prilejul casatoriei sale.1965.10. in anul 1974 au intervenit legile nr. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte.58 si nr. . ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii . 16) La 20.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X.08. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu. Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. X.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. 15) La 15. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului. asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. 56 .in al doilea rand. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate.151/1950). Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: .1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil.In consecinta. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. paratul se opune admiterii actiunii lui A.08 2000. i-a daruit ca zestre casa din litigiu. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. tatal sau. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B.

asadar. sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor.n. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor .chiar dupa stingerea obligatiei de restituire. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . conform dreptului comun. ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului. I. asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate. daca este vorba de un stabiliment industrial .Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. Se decide . obligatia de restituire.de unii. Sporirea valorii fondului se va putea afla . avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani. Astfel. Precaritatea este deci un viciu perpetuu.n).. daca posesorul.) ? Poate ea schimba natura posesiunii. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva. detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze.. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit. 1858 c. pe buna dreptate. facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. care impiedica uzucapiunea. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat.Rosetti-Balanescu.c) Solutionati cererea reclamantului. numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea. fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul .. obligat la restituire.. adica actiunea personala a autorului detentorului.? Astfel.Hamangiu. iar nu cheltuielilor facute de posesor. III.Al. autor al recunoasterii. –n. partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein. dupa o lunga perioada de neintrebuintare. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea. un altul a intrat in posesiunea sa. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. . ori prin revocarea unei donatiuni.”(D. iar nu cel a levictiunii.. caci obstacolul. se afla inlaturat.. ... conform regulii de mai sus ( art. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut .. mentinut si intarit continuu cu documente .Numai un act juridic de proprietate .. “(C. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor .civ.”(I.Kant) c)”Art. dar in prezent nu mai este. si atunci cand. garanteaza cuiva ceea ce este al sau. inexistent (ca posesor). detine lucrul de 30 de ani.. iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic. in urma lui. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului. Totusi . Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului..

. plasand posesorul in stare de precaritate. care este un drept de creanta. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate. intocmai ca insusi proprietarul lor.. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune .Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei..305-337.Rosetti-Balanescu.192. ci si ca este debitor.Hamangiu.Scurte precizari teoretice 1. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate . 2.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) . d)dreptul de servitute. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: . S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor . Dreptul de uzufruct.Notiune.G.Caracterele juridice.Enumerare.. opozabil erga omnes. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului.C. ALL Beck.proprietatea altuia ? . I.etc.Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul..f)dreptul real de folosinta. .” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : .. 2001. Drepturile reale principale”.Or.Definitie.adica are obligatia de restituire catre proprietar.Codul civil defineste uzufructul in art. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.cit.1.b)dreptul de uz.este un drept real principal. Bucureşti. 2.Baicoianu. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea.Planiol.Ripert) Bibliografie minimala 1. Al. p. In plus. (M. Ed.p.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. c)dreptul de abitatie.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”).e)dreptul de superficie. 24 C. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere. de mandat.517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia.. Bîrsan. 58 . op. in calitate de locatar etc. „Drept civil.

etc.obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: .971 si 1295 C civ.4.este intuitu personae si incesibil. . in conditile art.este temporar prin esenta sa . vanzare.26 2.civ. schimb.) . -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) .incorporale .2..Felurile de uzufruct in functie de bunurile.civ.520 C.cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) . tranzactie. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar).usus uzufructul .). iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc. .526 C.517 si 521 C. -uzufruct asupra bunurilor.p. .cvasiuzufruct. .uzufructul se constituie prin vanzare. incheierea formelor necesare. in baza art.p. in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil. D.534 c.411. 59 .cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie.) .407-408.de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.Alexandresco.civ.1909 C.) 2 2. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea. art.25 . presupunand asadar.civ.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art. Ibidem. art. deci si a a unui dezmembramant al acesteia).prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn.civ.universal ( o universalitate de bunuri) .uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta. Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .prin testament.fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2. 25 26 A se vedea..3.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara. Cu privire la bunurile mobile corporale.consumptibile ( = exceptia.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct. etc. .opcit.de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract).Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: . uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.neconsumptibile ( = regula) .

de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.cit.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese. .civ.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art. -consituirea. pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan.civ.p.). exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.).civ. Deosebiri:.).561 C. . nici o obligatie pozitiva.).Dreptul de servitute. . prin pieirea totala a lucrului (art557 C.541 C. 3.civ. .565-567 C. .de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.de a dispune de lucru.33/1994). .558 c. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant). de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii.572 C. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.b) Obligatiile uzufructuarului: . ci ca o limitate a exercitiului acestuia.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art. 4.de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art. Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate.Definitie si caractere juridice.civ.).intotdeauna are o obligatie negativa.5. Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: .).Codul civil defineste servitutea in art. -are un caracter perepetuu. -este indivizibila.540 C.dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau.de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art.civ.Dreptul de uz si dreptul de abitatie. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .civ. .prin exproprierea pentru utilitate publica( art.1.de a da cautiune ( art.de a beneficia de productele lucrului..op. .de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art.280).).civ. cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art. .6. 2.). .prin neuz sau prescriptie extinctiva.datorita abuzului de folosinta ( art. . 4.Stingerea uzufructului: .in unele cazuri.Clasificarea servitutilor.). . 2.civ. in principiu . -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti. 4.prin consolidare .319/1944). . Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.).576: “o sarcina impusa unui imobil.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.2. .28 alin.517 C.).548-549 c.557 C.Birsan.civ.civ. de a a nu-l tulbura pe uzufructuar. .541 C. 27 60 .554 C.civ.3 L nr.).(C.

-de a exercita actiunea negatorie de servitute.625 )..584).p. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 .civ.623 si 624. supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei. au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez . -de a exercita si servitutea accesorie. 4.op. servituti -continue -necontinue..4.servitutea de trecere(art.). I. d)-dupa modul de constituire(art.288-289).) b)-prin uzucapiune.pr.).Al. ci si modul de exercitare a servitutii. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea. dreptul de ingradire(art.cit.civ. -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art.622C.civ.civ.624 C.615). dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile.622C.In acest fel.servitutea de picatura strasinilor( art. 28 -prin fapta omului. fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate.Baicoianu.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art. (C.611-613). proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara .). se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art.cit. servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art. o admiteau pentru toate servitutile. ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.641. servituti .civ. iar altele.621 c.). c) -prin destinatia proprietarului (art. a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea.579).Rosetti-Balanescu.675 C. -legale: distanta plantatiilor(art.).635). Astfel. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C.civ.630).616-619).578C.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian.Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini. dimpotriva.Hamangiu. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”. conform art. b)-dupa modul de execitare(art.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor). 4. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.).a)-dupa natura fondului (art.3. ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate. Se prescrie nu numai dreptul de servitute.. conform art.p. -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii.servituti-aparente -neaparente.577 c.servitutea de vedere(art.585).610).civ. .op.Exercitarea dreptului de servitute.283.se constituie prin : a)-titlu (art. relative la continuitate si neclandestinitate.607). Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.623 numai servitutile continue si aparente.Birsan. 28 29 61 . dreptul de granituire(art.servitutea izvoarelor(art.

5.asupra constructiilor.fam. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art. 5.cit. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate.30 C. -este imprescriptibil. . Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.prin uzucapiune.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B. şi D.Stingerea dreptului de superficie. În fapt. rezolutiune. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.Dreptul de superficie. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane. op. constructiilor .5.Exercitarea dreptului de superficie.Birsan.3 L33/1994) II. confuziunea.):imposibilitatea materiala de exercitare.Stingerea servitutilor.1.4 din contract.28 alin.2.30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor.. b) -cauze speciale ( art.Caracteristici. .(art. 5. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta..28 alin.c. 5.prin confuziune.are drept de folosinta asupra terenului.Constituirea dreptului de superficie: .Definitie. -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor. -este perpetuu. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.3. p. . 5. -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.4. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare.prin testament.297.636-643 c. A. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art. în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.620 C.civ. .492.”.. 4. 62 .Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . . ca o consecinta a art.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ). etc). revocare. Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică. . definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul.3 L33/1994).-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii.prin lege.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor. .civ. C.civ. Conform art. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.

a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. pe viitor. încheie. proprietar al unui teren agricol. de asemenea.. în plus. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. şi X. a încheiat cu B. A... zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. A. şi care.1958. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. şi B. introduce o acţiune în justiţie. la două săptămâni de la încheierea contractului. X. Faţă de refuzul lui B. pe de o parte. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. A. W. X. printr-un înscris sub semnătură privată. lăsând ca moştenitori pe X.. şi Y. B.01. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. şi Q. decedează. şi Y.1993 se încheie. X. vinde acelaşi teren lui X. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. vinde terenul său lui B. A. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X.30. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. cu două zile în urmă. accesul lui A. beneficia de acest drept până când fiul său. îl somează pe B. pe de altă parte. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. A. B.. considerându-se că. şi Y. proprietarul terenului pe care se face această trecere. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului. pe acest din urmă teren. însă. şi Y. 63 . După doi ani de la acest deces. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial.. X. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. împlinea vârsta de 25 de ani. X. B. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă.01. După trei ani. sub condiţia de a urma studiile universitare. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. şi Y. blochează. să renunţe la această măsură angajându-se. care. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. B. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi.02. la data de 13. a vândut cota sa indiviză către X. vecinul său. între A. după doi ani. pe termen de 10 ani.. X.. Pe cale de cerere reconvenţională. să-şi exercite.00 şi 18. îi cer lui B. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. fără a cere în prealabil acordul lui Q. moştenitorul lui A. Pe 21 iunie 2001.. 2) Fiind deranjat de faptul că A. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. decedează. Conform contractului.00-19. B. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată.. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. În fapt. X. fusese vândut lui Y. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv. de la acea dată.până în anul 2000 când D. Care este natura acţiunii. la predarea terenului. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. între timp. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an. şi nici în cel încheiat între A. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. La 22. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare.1992. În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine.00-11. La 1 ianuarie 1997. totodată.

1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul.2003) 5..Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A . pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni. şi Y. a) Intre A si B intervine la 18. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X .casa de locuit. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar. In septembrie 1997.(stete ex. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie. la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. proprietatea lui A.obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar). pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului. 64 . cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara.10.Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X. aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct).

acesta depinzand de sezoanele ploioase. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9. iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure.06.in plus.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. La 15. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). In cursul dezbaterilor.10.1992 cu X instrainarea apartamentului lor. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa. intrucat au dimensiuni relativ reduse. In primavara anului 1972. de 40/30 cm. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa.6. 7. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii .2002.civ.10. In primavara anului 2003. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia.. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. in temeiul art. a) Intre A si B intervine la 14.612 C.10. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului. de asemenea. In primavara anului 2000. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8.Un an mai tarziu.616 C.civ. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil.1970 A dobandeste . pana la sfarsitul vietii lor.In 1999 intervine decesul lui AB. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . Cerinte : Analizati apararea lui B. mostenitorul lui A. aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri. fiind deschise in peretele podului casei sale. X. Sotii AB si AC au contractat la 15. pentru a avea acces la drumul public. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . in urma unei inundatii.printr-un contract inheiat sub semnatura privata. Cerinte : 65 . A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art.o parcela de teren pe care o detine in sat. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit . Solutionati cererea introdusa de A.

12. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului.1290/25.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. contract autentifiat sub nr. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998. B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit.08. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului . O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala. asupra constructiei. dreptul de uz real si servitutea reala .a) Intre A si B s-a incheiat la 15. c) Solutionati cererea introdusa de AC. Dreptul nu se transmite in 66 . fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului. reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat. 11. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. urmat de predarea ternului si de plata pretului. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B.10. astfel incat. 10. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv.a unei camere plus dependinte din imobil. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. si anume.1998. In motivarea cererii sale. a) In anul 2000. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. Prin actiunea inregistrata sub nr. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. in decembrie 1973 A decedeaza . sotii AB si AC – proaspat casatoriti. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. care sunt asociati la o firma de constructii. b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale. in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar.se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B. cu observarea legilor aplicabile. A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul. III.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A.

A fortiori.p.cit.op..Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta. dupa parerea tuturor.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere. cel putin dupa unii. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila. a unui zacamant. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei..Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile.op. I.Astfel.op. el n-ar putea sa darame o cladire.cit..Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri. de exemplu stabilimentul industrial reclamand. precum: hambare. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate..Trebuie mers chiar mai departe. daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului... “(C. el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. sa aseze parchete.558).. de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului.Rosetti-Balanescu.. ci a abuza de folosinta sa. etc.p828-860. . .In art. fie ca stapanul casei.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta . poate varia de la caz la caz. sa faca modificarile care. servitutea necesita posesia unui imobil . sa-i imbrace in tapete. ca si dreptul de uz.Tot astfel. a unui stabiliment industrial.. el n-ar putea..Baicoianu..art. sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii.Hamangiu. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat. cosare..284 M.. aceasta ne mai insemnand a se folosi.G.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.Hamangiu. Insa .Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>..cit.576 C.Planiol.Nimic uimitor in asta.Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege. sa faca constructiile necesare la folosinta sa. un nou pasaj de trecere .. nici distributia interioara a partamentelor..Ripert..n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor. .fara consimtamantul nudului proprietar. de a mari. sau vice-versa.exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. cat si pentru cultura cartofilor. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi. Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala.III. cu titlu universal sau particular ai imobilului.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea. dupa parerea tuturor. 33 D. Uzufructuarul ar putea insa.El n-ar putea.”(M.402-403 31 32 67 .”( D. etc. I.. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura. in principiu. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze. pe cale de consecinta.rom.Al.. .Dupa prima conceptie. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. si a fortiori.... sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura... El n-ar putea insa. cei doi termeni par sinonimi.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici. deci. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond. a C.sa sa taie copacii roditori. neque villam diruere..p.. salva rerum substantia.vol.civ..Rosetti-Balanescu..Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat. Servitutea reala.637 Codul ( francez.Planiol... Servitutea de trecere (subl.n. substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva.Al.Alexandresco..-n.G.( art. fara a tinge forma lucrului. daca cel initial a devenit insuficient.

Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.Humanitas.5.2.sunt savarsite in locuri publice .p.Scurte precizari teoretice.137-138.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare .Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara.7/1996. .op.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>. Drepturile reale principale”. p.269-305. Bucureşti.3.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: . PUBLICITATEA IMOBILIARA I.asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare. C.cit.p. 2.Bucuresti. Ed.p339 si autorii citati la nota 1.Atias.2000.Stoica.cit. 36 A se vedea C. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate . ALL Beck.V.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr.465-553.C.dupa caz. Bîrsan.Edit press MIHAELA s. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”.In mod insensibil. M. „Drept civil. 2.Sistemul cartii funciare. in mod public.. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare. 2.4. Drepturile reale principale”.Barsan.. 2. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara . cu sau fara participarea acestuia”.. ”(C.1.I.78.op.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare.Bucuresti.p. 34 35 68 .Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2. 1. vol. 2.l.prin registre special tinute de autoritatile statale.Atias)34 Bibliografie minimala 1. 2001. Drept civil. 2.r.Nicolae.2004.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni.

a).c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie.61 din 26 martie 1996. aprobate prin Ordinul ministrului de stat. se transmite . 39 M. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular. -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara. 40 Ibidem.28 L7/1996. modificata primn legea nr..39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara. b).6. p. aprobat prin Ordinul ministrului de stat.Principiile noilor carti funciare.27 L 7/1996).3 L 7/1996).7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37.nr. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit .27 L 7/1996).cit.O.2371/C/199738. ministrul justitiei nr. exceptie: art. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale.24 L 7/1996).37 L 7/1996).1330/C/1999 ( nepublicate). 38 Publicat in “Monitorul oficial”.40 c).Nicolae. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta . b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular . economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea.653 din 22 iulie 2005. d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea.(art. daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.50-52 L 7/1996).1 L7/1996).134. actiunile in justitie . 2. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara .28 L 7/1996.nr.34 si art. p.1 alin. partea I .b)registru funciar. ministrul justitiei nr.Sediul materiei: Legea nr.op. -Imobil:parcela de teren. e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art. reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .84 din 23 februarie 1998. exceptie art.Cuprinsul cartilor funciare. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art.304.247/2005. cu sau fara constructii( art. publicata in M. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art. c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art. 37 69 . Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr. modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art.Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor. faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara).

modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential.Art II.90. constituirea.95 96.34.2000.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile.97 Regulament).( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. Ulterior.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii.28 L 7/1996). dobanditor de buna credinta. a)Actiunea in prestatie tabulara.10. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art. Actiunile de carte funciara. 70 .28 L7/1996.8. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara.la 10.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge. constituirea. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara. iar in alin. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului. in calitate de cumparator se incheie la 25. Art . b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului. 2. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate.Rezolvati urmatoarele spete. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza. In alin.art. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art. in calitate de vanzator si B. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti.02. 37. Alin. sub conditie si in masura justificarii ei.28 L 7/1996). 38 2. 1. c)-notarea : are ca obiect actele. A doneaza acelasi apartament lui C.Inscrierile in cartea funciara-art.7.Intre A.(art.

X.10 . Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. a) La 10.A. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000..) 5. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. jud.2000. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C . considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. si anume. in cote egale. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent.136 Regulament. La 18. La15.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului.23 din Legea nr. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art. respinge cererea de intabulare. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani..2002. conform art. in suprafata de ha. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren . mostenitorul lui A.o4. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat . B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca .6 din Legea nr.2. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 .T. sumade 30 de milioane lei. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii. 3. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale.18/1991. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6..36 ali. la 12. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale.11. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate.18/1991. judecatorul de carte funciara. prin incheiere motivata.

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

constata ca potrivit art.casa de locuit.09. nefiid . b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat . Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. La 15.1230/1960. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative. Bucuresti.1996. compus din parter plus doua nivele. decedat in anul 1989 si cae. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta . in ceea ce priveste sustinerea paratului. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract .92/1950 .32. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X.10. 6. A si B sustin ca Decretul nr. de asemenea . aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor.Ia aceste conditii. Instanta. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4. a) Prin actiunea civila nr.civ. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta. 76 .16. iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. bancher sau mare comerciant.X. X. in aceste conditii. sector 1.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. care. nu ii este opozabil. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului. In motivarea actiunii.neprecizat in speta ? 5.11. si afirmand. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. industrias. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative. . 4 din Decretul nr. asadar. se refera exclusiv la bunuri imobile.Civ. nr. solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . nr.223/1974. B se apara invocand articolul 973 C. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau.1996.01. la data de 10.1976. la randul sau. pe acest tmei.223/1974.In sustinerea pretentiei sale.x/12. Y.din strada Roma.

1618.12.1694.1700 c.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr. asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare . autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant..1619. etc.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care. cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr.771. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata.111/1951.1323. a unu bun intrat. decat in cazurile anume statornicite de lege.02.III din Decretul nr. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala.care i-a reparizat imobilul in litigiu.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care .08.218/1960.ICRAL. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat.civ. nr. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr. III.509. Lectura juridica. in natura sau prin echivalent. fiind de stricta interpretare.1322.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial.Impotriva acestei sentinte. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.11/1997. inainte de data publicarii sale.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie. In subsidiar. 77 .Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare. astfel incat respinge actiunea formulata. fie fara nici un titlu.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti. a intrat deja in vigoare Legea nr. La 15. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate . recalamantii au formulat apel. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.1960.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-. de peste treizeci de ani.1377.. . adica: in cazurile art.1444. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat. strada Apusului. in posesia statului.112/1995. 2)Solutionati apelul. In cadrul apararii. dupa rigoarea principiilor. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti. 7. retentia nu poate fi admisa. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr.

” ( D. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . ca o parte nu poate pune adversarului un act.. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos . nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul.. opozabil tuturor. la care acesta nu a luat parte. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii. nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ.1010 si 10121013).Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara. in functie de interesele sale economice. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa.p. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. S-a obiectat .. care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. este un drept absolut. totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus). Ed.Rosetti-Balanescu. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar .. or.( Colin et Capitant vol. c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari.267 ). 2001. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special.Hamangiu. spre deosebire de dreptul de creanta. Alexandresco vol. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului.Baicoianu ) c)”. 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil .199234. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor. s-a spus ca proprietatea . Conchidem . ALL Beck. in favoarea sau in contra creditorului.(I. ca posesorul.. 78 ..Kant) Bibliografie minimala 1.Al.. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri.1 n. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare. Bucureşti.. I.) Pentru a justifica acest sistem. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului.Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi).. si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol. de un fel de cauza de preferinta.. fie chiar de buna credinta . aici este in discutie tocmai existenta proprietatii.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului.. deci. de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista.” (C. dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta.C.. in care ultima nu este parte. Drepturile reale principale”. b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra.potrivit Constitutiei.3 p. Bîrsan. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) .1 p.orice achizitionare a cuiva. vol..2455. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului.( . Totusi atat jurisprudenta. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii. „Drept civil.

c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. cat si bunurile proprietate privata. compusa din dominium utile si dominium eminens. c ) este un drept real. opozabil erga omnes. b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata . in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. independent de existenta culpei. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate. 79 . b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. fara existenta vreunui element intentional. b) are o consacrare constitutionala. b) priveste atat bunurile publice. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public. c) presupune un contact direct. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare.prin mostenire. c)de lege lata. b) este interzisa in legislatia civila .4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. b) este inalienabila.este o stare de drept. b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate.teritoriale. c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat. c) cetatenii straina in baza unui testament. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real.c)poate fi exercitat fara vreo limita. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. c) se poate realiza cu titlu gratuit. c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun.din punct de vedere material. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. supus dreptului civil. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. inalienabil. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. b) este cel mai comlet drept real. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii. perpetuu. material cu bunul.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata.

c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia. b) acela care detine bunul in baza unui contract. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul.civ. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. 80 . 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor. ca si actiunea in revendicare imobiliara. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. c) hotul. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. c) certificatul de mostenitor. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. b) este imprescriptibila.civ.1909 alin. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. conform art. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii.1 C. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. b) partajul. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului.civ. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii.1909-1910 C. c) este o notiune de factura obiectiva. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune. b) conduce la redobandirea posesiei. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. c) poate sa solicite partajarea bunului comun.. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului.1820 C. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului.

p.323. Paris.Closca. Ed. Paris.II.Djuvara G. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute.Europa Nova.Planiol”Droit civil francais”Les Biens.”Tratat de drept civil roman”. ed.Baicoianu. “Metafizica moravurilor”. Atias J. I.Les Biens M.”Des clauses d’inalienabilite”.Editura Antaios. 1920 Ch.1996 V.Vasilesco.8 M. Vol.Alexandresco I. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv.II. 1997.Hamangiu. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi.p. 1969 Kant.vol.Al. Bibliografie generala D.Luncan. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.Duculescu “Drepturile omului”. 1994 C.1946. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar.Suceava ”Tratat de drepturile omului”.Rosetti-Balanescu. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului. I. these.. Editura Academiei.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil. U.”Teoria generala a drepturilor reale”. c) cel care gaseste un bun pierdut.”Principiile filosofiei dreptului”.p. 1999 81 .V.Lex.Carbonnier. Editura ALL.231 Hegel. 1926.Lutescu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->