Societatiile Cooperatiste Europene ( SCE )

Aspecte generale
Asocierile Cooperatiste Europene ( SCE ) sunt reglementate de Regulamentul
Consiliului nr. 1435/2003 publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii nr. L 207 din 18 august
2003. Inca din Preambulul Regulamentului se subliniaza ca realizarea pietei interne si
imbunatatirea situatiei economice si sociale in intrega Comunitate care decurge din
aceasta inseamna nu numai ca obstacolele in calea schimburilor comerciale ar trebui
eliminate, ci si ca structurile de productie ar trebui adaptate la dimensiunea comunitara a
pietei. In acest scop, este esential ca intreprinderile, indiferent de forma lor juridica, ale
caror activitati nu sunt destinate sa raspunda exclusiv nevoilor existente la nivel local, sa
fie in masura sa-si planifice si sa-si reorganizeze activitatile la nivel comunitar.
In vederea realizarii acestui de deziderat legiutorul comunitar reglementeaza SCE.
Principiile de functionare a cooperativelor sunt fundamental diferete decat ale altor agenti
economice, in sensul ca acestea contin principii democratice in privinta structurii si
controlului precum si distribuirea profitului net pe baza echitabile.
Functionarea cooperatiei europene este un proces cu o traditie indelungata si
majoritatea statelor membre au reglementarea acestei institutii ( la nivel local ) in
sistemele nationale de drept. Avand in vedere ca reglementarea nationala a statelor
membre in aceasta materie este dezvoltata, primul pas eliberarii constructiei cooperatiste
de amprenta nationala este deja facut.
SCE va fi infiintata in interiorul UE in conditiile respectarii singurului izvor de
drept comunitar din aceasta materie, si anume Regulamentul Consiliului nr. 1453/2003
din 18 august 2003.
O SCE va avea ca obiect principal de activitate satisfacerea nevoilor membrilor
sau dezvoltarea activitatilor economico-sociale. Scopul esential al cooperatiei nu este
unul eminamente comercial, ci unul mai degrada social, adica satisfacerea nevoilor
membrilor este preponderenta fata de obtinerea unui profit. SCE nu-si va extinde
activitatea si in privinta non-membrilor, nu le va permite participarea la activitatea sa
daca actele constitutive nu prevad o asemenea participare.
 SCE se bucura de personalitate juridica cu toate consecintele acestei naturi:
patrimoniu propriu, drept de a sta in nume propriu in justitie. angajarea in raporturi
juridice in nume propriu sau prin reprezentanti.
Pentru a trece dincolo de barierele nationalitatii, legiutorul comunitar a imprimat
elementul transnationalitate chiar de la nasterea SCE, element ce va trebui sa-l conserve
pe tot parcursul existentei sale.
SCE va lua nastere, in mod obligatoriu, in formele prescrise de regulament: cu cel
putin 5 persoane fizice rezindente in cel putin doua state membre; cu cel putin 5 persoane
fizice sau juridice de drept public sau privat, rezidente sau guvernate de legea nationala a
cel putin doua state membre; cu societati si alte persoane de drept public sau privat
guvernate de legea a cel putin doua state membre; prin fuziune intre cooperative
functionand in UE daca cel putin doua sunt guvernate de legi ale unor state membre
diferite; prin conversia unei cooperative formata intr-un stat membru daca pentru cel
putin doi ani a avut o sucursala sau filiala guvernata de legea altui stat membru.1

Constituirea SCE
Capitalul social
In privinta capitalului subscris, acesta va fi de cel putin 30.000 de Euro, sau mai
mare in cazul in care legea nationala o cere. Capitalul subscris al unei SCE este
intotdeauna variabil, tocmai din cauza caracterului deschis al acesteia. Pentru a evita o
posibila incercare de frauda a cerintei de adecvare a capitalului social in timpul
functionarii, textul comunitar prevede ca actul constitutiv al SCE sa prevada o suma sub
care capitalul subscris nu va putea sa scada ca efect al platii actiunilor membrilor care isi
pierd calitatea, suma care intotdeauna va fi mai mare decat capitalul minim legal.
Capitalul va putea sa creasca ca efect al subscrieri membrilor sau admiterii de noi
membri, dar sa si scada ca efect al pierderii calitatii de membru. Tocmai datorita acestei
variatii a capitalului social, legiutorul comunitar a creat o reglementare mai putin stricta
decat in domeniul comercial, in sensul ca orice modificare a capitalului social nu necesita
un act aditional sau obligatii de publicitate. Putem observa, deci ca interesele tertilor sunt
sacrificate in favoare membrilor si a SCE

1
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 202-203.
 Capitalul social va fi constituit doar din active susceptibile de evaluare
economica, nefiind admise aporturile in munca si servicii.
SCE va fi reprezentat de actiunile membrilor, actiuni care pot fi din clase diferite.
Actiunile sunt nominative, de o valuare egala in aceesi clasa, neputand fi emise la o
valoare inferioara valorii nominale. Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar
vor fi platite in proportie de cel putin 25 % din valoarea nominala la data subscrierii,
restul trebuind sa fie achitat in cel mult 5 ani, daca actul constitutiv nu prevede o perioada
mai scurta.2
Regulile aplicabile societatilor pe actiuni in dreptul national in privinta evaluarii
aporturilor, altele decat in numerar, se vor aplica si SCE, acestea trebuind sa fie varsate
integral la data subscrierii.Statutele vor prevedea numarul minim de actiuni subscrise care
acorda calitatea de membru.
Capitalul social al SCE va fi fixat annual si facut public prin vointa membrilor.
Adunarea generala avand ca obiect aprobarea situatiilor financiare va stabili capitalul
social la sfarsitul anului financiar si variata sa raportat la anul financiar precedent. La
propunerea organului administrativ capitalul subscris va putea fi marit prin capitalizare in
tot sau in parte a rezervelor disponibile pentru distribuire, printr-o hotarare a adunarii
generale, in conditii statutare, noile actiuni fiind distribuite proportional cu detinerea
capitalului social.
Valoarea nominala poate fi marita prin reducerea numarului de actiuni sau poate
fi redusa prin splitare. Splitarea este procedura prin care o corporatie reduce valoarea
nominala si mareste numarul actiunilor aflate in circulatie, astfel incat capitalul
actionarilor sa ramana constant.
Transmisiunea actiunilor este puternic restrictionata. Actiunile pot fi transmise
sau vandute catre un membru sau o persoana care dobandeste calitatea de membru.
Detinerea sau dobandirea calitatii de membru este o conditie imperativa pentru
achizitionarea de noi actiuni ale SCE.

SCE nu poate dobandi propriile actiuni, prin subscriere, cumparare sau acceptare
de garantii atat direct cat si prin persoane actionand in nume propriu, dar pe seama SE.3
2
Cristian Gheorghe, op. cit., p 204.
3
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 205.
 Actul constitutiv si inregistrarea SCE
Actele constitutive vor desemna atat instrumentul de inregistrare, contractul de
asociere si, atunci cand este un document separat, statutul in sine.
Membrii fondatori vor intocmi statutele SCE in scris, semnate de fondatori, cu
respectarea normelor nationale privind asocierile cooperatiste in care SCE se
inregistreaza.SCE se va supune regimului de inregistrare si constituire normelor
aplicabile societatilor de tip societati pe actiuni ale regimului national in care a luat fiinta.
Statutul va cuprinde cel putin un numar minim de dispozitii privind: numele
cooperativei urmat sau precedat de SCE si “limited” daca este cazul; obiectul de
activitate; numele persoanelor fizice si juridice care sunt fondatori; sediul social;
conditiile si procedurile pentru admiterea, excluderea si demisia membrilor; drepturile si
obligatiile membrilor, categoriile de membrii, drepturile si obligatiile aferente fiecarei
categorii; valoarea nominala a actiunilor, valoarea capitalului social si o indicare a
faptului ca acesta este variabil; reguli privind suma din profit ce va fi alocata rezervelor
legale; puterile si competenta membrilor organelor; clauze privind numirea si revocarea
membrilor administratori; cvorumul si majoritatile de deliberare; durata de existenta a
asocierii daca este limitata. 4
In privinta inregistrarii, fiecarea SCE va fi inregistrata in statul membru in care isi
are sediul social in registrul desemnat pentru societatile de tip societati pe actiuni.
Inregistrarea este conditionata de indeplinirea tuturor conditiilor comunitare reglementate
de Directiva nr. 2003/72/CEE privind implicarea salariatilor in activitatile societatii.
SCE va fi supusa regulilor statului membru in tot ceea ce priveste inregistrarea
unei societati de tip societati pe actiuni, a actelor ce trebuie indeplinite pentru realizarea
acestei inregistrari si a modului de publicitate a acestora.

La nivel comunitar, SCE trebuie sa publice inregistrarea sau radierea sa in

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dupa realizarea cerintelor nationale.

Dobandirea calitatii de membru al unei SCE

4
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 205.
 Dobandirea calitatatii de membru se face cu aprobarea organului administrativ sau
de management al societatii. Candidatii carora li se refuza aceasta calitate vor putea
contesta decizia la urmatoarea adunare generala.
Actul constitutiv acorda, de regula, calitatea de membru SCE atat persoanelor
fizice cat si persoanelor juridice. Totodata, statutul poate prevedea ca personele care vor
utiliza sau produce bunurile sau serviciile SCE pot fi admise ca membru investitor.
Dobandirea acestei calitati va fi aprobata de aduarea generala sau orice alt organ caruia i
s-a delegat aceasta atributie.
Statutul poate conditiona dobandirea calitatii de membru de subscriptia unui
numar minim de actiuni si eventual si o cerinta de capital varsat minim.
La sediul social al SCE,va fi tinut un registru cu toti membrii, care va putea fi
consultat de orice persoana interesata. Orice tranzactie care afecteaza maniera in care este
impartit capitalul sau care are ca efect reducerea sau marirea capitalului va trebui sa fie
inscrisa in registri membrilor in termen de cel mult o luna de la data modificarii. Membrii
au dreptul de a solicita o dovada scrisa certificand ca schimbarea a fost inregistrata.
Calitatea de membru poate inceta prin, excludere, retragere, moartea membrului
persoana fizica sau incetarea membrului persoana juridica, precum si orice alta situatie
prevazuta in actul constitutiv al SCE sau legislatia privind cooperativele in statele
membre in care SCE isi are sediul social.
Excluderea este aplicata ca o sanctiune fata de membrul care comite o incalcare
importanta a obligatiilor sale statutar asumate sau actioneaza contrar intereselor
societatii.5 Exercitarea excluderii va fi aplicata de organul administrativ sau de conducere
dupa ascultarea membrului societatii, care poate supune masura delibararii adunarii
generale.

Retragerea poate interveni in cazul in care un membru minoritar se opune unor

modificari ale actelor constitutive in adunarea generala, privind noi obligatii de plata sau
alte servicii impuse ori extinderea substantiala a obligatiilor existente pentru membrii ori
marirea perioadei pentru anuntarea retragerii din SCE la mai mult de 5 ani. 6 Totusi,

5
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 207.
6
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 207.
aceasta retragere, este supusa unui termen imperativ de cel mult doua luni de la data
deciziei adunarii generale.
Calitatea de membru, ca urmare a retragerii, va inceta la sfarsitul anului financiar
curent, in primele doua cazuri si la sfarsitul perioadei de preaviz in ultimul caz.
Modificarile actului constitutiv nu se vor aplica membrului care a uzat dreptul sau
de retragere. Ca rezultat al retragerii, pierderea calitatii de membru da dreptul acestuia la
plata actiunilor, a partii detinuta din capital, redusa proportional cu eventualele pierderi
inregistrate din acesta. Suma respectiva va fi calculata in raport cu situatia financiara din
anul in care a fost solicitata retragerea.
Statutul poate prevedea si o procedura speciala privind conditiile de exercitare
dreptului de retragere si a duratei de timp in care se va face plata, care nu poate depasi
trei ani.

Procedura de constituire
Constituirea prin fuziune
Asemanator fiecarei constructii comunitare, SCE va fi guvernata de legea
aplicabila cooperativelor din statul membru in care si-a ales sediul social.
Procedura de constituire prin fuziune a unei SCE va respecta procedura de fuziune
prin contopire sau absorbtie a unei SE, in sensul ca in cazul fuziunii prin contopire
cooperativa rezultata va lua forma unei SCE si in cazul fuziunii prin absorbtie,
cooperativa absorbanta va lua forma SCE.
In completarea regulamentului comunitar sunt aplicabile fiecarei cooperative
legea statului membru propriu privind fuziunea cooperativelor iar, in cazul in care acestea
lipsesc, prevederile statului membru aplicabile fuziunii societatilor de tip societate pe
actiuni.La fel ca in cazul SE, legea statului membru poate sa interzica formarea unei
SCE, daca o autoritate competenta se opune acestei proceduri pentru motive de interes
public, si numai inainte de eliberarea certificatului necesar formarii SCE.
Organele de conducere sau cele administrative sunt obligate sa intocmeasca un
proiect de fuziune care sa contina: numele si sediul fiecarei cooperative impreuna cu cele
propuse pentru SCE; raportul de schimb; alocarea actiunilor in SCE; data de la care
detinerea de actiuni SCE da dreptul membrilor la impartirea surplusului; data de la care
tranzactiile cooperativelor vor fi tratate ca apartinand SCE; conditiile si avantajele atasate
obligatiunilor si altor valori care nu dau dreptul la calitatea de membru; drepturile atasate
actiunilor privilegiate SCE; forma de protectie a drepturilor creditorilor cooperativelor ce
fuzioneaza; avantajele speciale conferite expertilor, organelor administrative, de
conducere sau control al cooperativelor implicate; statutul SCE; informatii in privinta
implicarii salariatilor conform Directivei 2003/72/CE.
Dupa aceasta faza organul de conducere al fiecarei societati participante va
intocmi un raport detaliat de explicare a termenilor fuziunii din punct de vedere economic
si legal, in special in privinta ratei de schimb.
In privinta publicitatii acestor documente, SCE este supusa legii aplicabile
societatii de tip societate pe actiuni si in plus cerintelor suplimentare impuse de statul
membru in care ia fiinta in privinta coopetativelor. Publicarea proiectului de fuziune se va
face in publicatia oficiala nationala si va include: tipul, numele sediului social; locul sau
registrul in care statutele si celelalte documente sunt inregistrate si numarul inregistrarii;
conventiile in privinta exercitarii drepturilor creditorilor; conventiile pentru exercitarea
drepturilor membrilor; numele si sediul propus pentru SCE; data de la care fuziunea va
fiinta.7Orice membru are dreptul, cu cel putin o luna inainte fuziunii, sa consulte la sediul
social: proiectul de fuziune; situatiile financiare ale cooperativelor pentru trei ani
anteriori; raportul expertilor in privinta actiunilor care vor fi distribuite pentru active sau
raportul de schimb; raportul organelor.

Fiecare cooperativa care fuzioneaza va numi unul sau mai multi experti
independenti care vor examina proiectul de fuziune si vor intocmi un raport pentru
membrii sau, in cazul in care dreptul national permite se va intocmi un singur raport.
Dispozitiile fuziunilor de societati de tip societati pe actiuni se aplica si SCE-urilor.
Adunarea generala a fiecarei cooperativa va aproba sau nu proiectul de fuziune. In
privinta protectiei intereselor creditorilor si a detinatorilor de obligatiuni se vor aplica
dispozitiile legale aplicabile societatilor de tip societate pe actiun conform legii statului
membru.

7
Cristian Gheorghe, op. cit., p.210.
 Supravegherea legalitatii fuziunii va fi realizata conform normelor aplicabile
cooperativelor din statul membru, iar in lipsa, conform normelor aplicabile societatilor de
tip societati pe actiuni.
In fiecare stat membru instanta, notarul sau alta autoritate competenta va emite un
certificat in privinta completarii actelor si formalitatilor premergatoare fuziunii. In cazul
in care legea statului aplicabila unei coopertive prevede o procedura de supraveghere si
modificare a raportului de schimb sau de compensare a actionarilor minoritari, diferita de
legea statelor membre a celorlalte cooperative, atunci legea care difera se va aplica doar
daca celelalte cooperative, care nu cunosc o asemenea procedura, o vor accepta cu ocazia
aprobarii proiectului de fuziune.
Legalitatea fuziunii va fi controlata de autoritatea competenta a statului membru
al sediului social propus pentru SCE caruia I se vor remite certificatele obtinute de fiecare
cooperativa.8 Fuziunea si constituirea simultana SCE isi va produce efectele de la data
inregistrarii in registru. In cazul actelor incheiate in numele SCE anterior inregistrarii,
daca aceasta nu preia obligatiile rezultate din aceste acte, ele vor angaja in mod solidar
persoanele de drept care au incheiat aceste acte, in absenta unei conventii contrare.
Consecintele fuziunii si cauzele de nulitate sunt aceleasi ca si in cazul SE, fiind
deci cele aplicabile in cazul societatilor de tip societate pe actiuni a statului membru in
care SCE a luat fiinta.

Transformarea unei societati cooperative existente intr-o SCE

Conversia unei cooperative existente intr-o SCE nu are ca efect dizolvarea
cooperativei si crearea unei noi persoane de drept.
Organul administrativ va intocmi un proiect de transformare si un raport pentru
justificarea aspectelor legale si economice, ca si cele privind repercursiunile asupra
angajatilor, aferent transfomarii. Unul sau mai multi experti independenti numiti sau
aprobati de o autoritate judiciara sau administrativa vor certifica respectarea dispozitiilor
generale. Proiectul va fi facut public cu cel putin o luna inaintea adunarii convocata sa

8
Art. 29, Regulamentul Consiliului nr. 1453/2003 privind statutul societatii cooperative europene.
decida asupra transformarii. Statul membru poate conditiona transformarea de exprimarea
unui vot favorabil unanim sau majoritar in organul cooperativei in care este organizata
participarea salariatilor.9

Structura si functionarea SCE

Structura si functionarea SCE sunt, in majoritatea dispoziilor, similare cu
structura si functionarea unei SE. Cele doua reglementari sunt create in mod normativ
similar, corespondenta fiind intre art. 38-51 din Regulamentul nr. 2157/2001 si art. 37-52
din Regulamentul 1453/2003.
SCE cunoaste, similar SE, doua sisteme de gestiune: sistemul monoist ( one tier )
si sistemul dualist ( two tier ). Diferentele in structura si functionarea SCE tin tocmai de
specificul cooperativelor din cuprinsul consiliului de supraveghere, ca si din consiliul de
administratie. In continuare vom analiza doar aceste diferente.
In materie de reprezentare si angajare a raspunderii SCE, daca puterea de
reprezentare este conferita la doi sau mai multi membrii, acestia o vor exercita colectiv –
daca dreptul statului membru al sediului de inregistrare nu lasa cumva posibilitatea ca
statutele sa prevada altfel, caz in care cauza constitutiva poate fi opusa tertilor daca a fost
facuta publica in conditiile edictate de prezentul regulament.10

Actele efectuate de organele SCE o vor angaja pe aceasta fata de terti chiar daca
nu sunt conforme cu obiectul sau, daca nu exced puterilor conferite organelor de legea
statului membru sau pe care legea le permite a fi acordate. Totusi, legea nationala
instituie o exceptie de la aceasta regula, prin care SCE nu va fi angajata de aceste actele
dinafara obiectului sau, daca poate face dovada ca tertul a cunoscut sau trebuia sa
cunoasca ca aceste acte nu corespund obiectului SCE. Trebuie mentionat ca SCE nu se
poate folosi de publicitatea actelor constitutive ca mijloc de proba suficient si eficient in
dovederea situatiei mai sus mentionate.
Limitarea puterilor acordate organelor SCE prin statute sau hotarare a adunarii
membrilor nu pot fi opuse tertilor, chiar daca li s-a facut publicitatea legala. In anumite

9
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 211.
10
Cristian Gheorge, op.cit., p. 212.
situatii, legea statului membru poate prevedea ca puterea de reprezentare a SCE poate fi
conferita de statut unei singure persoane sau mai multor persoane actionand impreuna.
Statutul SCE poate prevede si categorii de tranzactii care necisata autorizare: in
sistemul dualist, autorizarea actelor consiliului de directori de catre consiliul de
supraveghere sau adunarea generala; in sistemul monoist, o decizie expresa emisa de
consiliul de administratie sau autorizarea de catre adunarea generala. Totodata, dreptul
national poate determina categoriile minime de tranzactii si organul care va da
autorizarea conform statutelor si/sau poate sa prevada ca in sistemul dualist consiliul de
supraveghere poate el insusi sa identifice care sunt categoriile de tranzactii subiect al
autorizarii.

Adunarea generala
Membrii SCE in numar de peste 5000 sau care detin cel putin 10 % din totalul
voturilor pot convoca adunarea generala si pot solicita adaugarea a unu sau mai multe
puncte suplimentare la ordinea de zi.
Adunarea generala va fi convocata prin convocator scris trimis fiecarei persoane
indreptatile sa participe la adunare. Acest convocator poate fi trimis spre publicare in
publicatia oficiale SCE, in cazul in care asa ceva exista.11

Convocarea adunarii generale va contine: numele si sediul social al SCE; locul,

data si ora adunarii; tipul de adunare, ordinea de zi, indicand problemele de discutat si
propunerile pentru decizii. Perioada intre data publicitatii convocatorului si data adunarii
va fi de cel putin 30 de zile sau, in cazuri de urgenta, de 15 zile
Orice membru va fi indreptatit sa participe la dezbateri si sa voteze in adunarea
generala asupra punctelor din ordinea de zi. Membrii organelor SCE si detinatorii de
valori mobiliare – altele decat obligatiunile - precum si orice persoana indreptatita – daca
statutele permit, in conditiile legii nationale in care SCE isi are sediul social – poate lua
parte la adunarea generala fara insa a avea drept de vot.Un membru poate are dreptul de a
numi o persoana care s-o reprezinte in adunarea generala, daca actul constitutiv o
permite.

11
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 213
 Fiecare membru va avea drept un drept de vot. indiferent de numarul de actiuni pe
care le detine. Daca legea nationala permite ca un membru sa detine un numar de voturi
determinate de participarea acestuia in activitatea cooperativei, alta decat contributia la
capital, acestuia ii vor putea fi atribuite pana la 5 voturi sau 30 % din totalul drepturilor
de vot. Totodata, daca legea de inregistrare a SCE permite, SCE din domentiul financiar
si asigurari pot prevedea in statute atribuirea de voturi determinate de participarea in
activitatea cooperativei, inclusiv contributia la capitalul SCE, acesta atribuire nu va
depasi 5 voturi sau 20 % din totalul voturilor.
In privinta drepturilor de vot ale membrilor neutilizatori ( investitori ), SCE va fi
guvernata de legea nationala, cu conditia ca acestia sa nu aiba mai mult de 25 % din
totalul drepturilor de vot.
Membrii au si un drept de informare, prin care solicita informatii de la organul
administrativ in privinta operatiunilor SCE aferente problemelor asupra carora adunarea
generala poate lua decizii. Organul administrativ poate sa refuze furnizarea acestor
informaii doar daca este posibil ca SCE sa fie prejudiciata sau dezvaluirile ar incalca
obligatia de confidentialitate. Membrul refuzat are dreptul de a cere ca intrebarea sa si
temeiul de refuz sa fie mentionate in procesul verbal al adunarii.
Cu 10 zile inainte de adunarea generala ce priveste aprobarea situatilor financiare,
membrul are dreptul de a consulta bilantul, contul de profit si pierderi impreuna cu notele
explicative, raportul organului de management, opinia auditului care a certificat conturile
si conturile consolidate daca este implicata o societate mama.12
Adunarea generala va hotari cu majoritatea voturilor legal exprimate de membrii
prezenti sau reprezentati si va stabili prin statut cvorumul si majoritatile de adoptare in
adunare.Procesul verbal intocmit cu ocazia adunarii generale va cuprinde: locul si data
adunarii, hotararile luate si rezultatul votului la care vor fi anexate lista de prezenta,
dovezile de convocare si materialele aferente ordinii de zi inainte membrilor. Procesele
verbale semnate de presedintele adunarii si vor fi pastrate cel putin 5 ani.
Daca SCE realizeaza mai multe activitati ori activitati in mai mult de o unitate
administrativ-teritoriala ori are mai multe puncte de lucru sau mai mult de 500 de
membrii, statutele pot prevedea adunari sectoriale. Aceste adunari isi desemneaza

12
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 215.
delegatii care participa la adunarile largite si raporteaza in adunarile lor despre cursul
dezbaterilor si deliberarilor la care au luat parte.13

Modificarea actelor constitutive

Pentru adoptarea oricaror modificari referitoare la actul constitutiv al SCE, trebuie
exprimate, in mod viabil, cel putin 2/3 din voturi, daca legea nationala nu prevede altfel.
Adunarea generala poate modifica statutele la prima convocare doar in prezenta a
jumatate din totalul membrilor sai, la a doua convocare cu aceesi ordine de zi nemaifind
necesar nici un cvorum.
In privinta modificarii sediului social, SCE respecta reglementarile unei SE in
acesta materie, dar prezinta o particularitate ce consta in dreptul membrului care s-a opus
modicarii sediului la adunarea generala sau la o adunare sectoriala de a se retrage din
SCE in termen de doua luni de la decizia adunarii generale. ( drept ce nu este prevazut
pentru SE ). Incetarea calitatii de membru va avea loc la sfarsitul exercitiului finaniciar in
care a fost formulata retragerea.

Valori imobiliare, alocarea profitului

Actul constitutiv al unei SCE poate sa prevada posibilitatea emiterii de valori
mobiliare, altele decat actiunile, si obligatii care nu confera drepturi de vot. Acestea pot fi
subscrise de membrii sau de non-membrii ( investitori ), dar nu vor conferi calitate de
membru in ultimul caz.Daca legea nationala o permite, statutele vor prevedea modul de
alocare a societatilor cooperativa pentru fiecare an fiscal si pot impune stabilirea unei
rezerve legale retinuta din beneficiu, anterior oricarei distribuiri.
Profitul disponibil pentru distibuire este ceea ce ramane din profit dupa alocarea
partii de rezerva legala, dupa acoperirea oricaror pierderi, cu adaugarea oricarui surplus
sau suma extrasa din rezerve.

Conversia intr-o cooperativa nationala

13
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 216.
 Desi iesirea de sub incidenta dreptului comunitar este permisa de textul
regulamentului, conversia reglementata priveste insa doar alinierea la normele nationale
aplicabile cooperatiei, conversia intr-o societate comerciala aparand ca imposibila, cel
putin in mod direct. Unele legislatii permit transfomarea unei cooperative intr-o societate
comerciala dar, in cazul nostru ar insemna ca cei care doresc o asemenea operatiune sa
urmeze procedura comunitara de conversia a unei SCE intr-o cooperativa nationala si
apoi, sa urmeze procedura nationala a statului membru de transormare a unei cooperative
intr-o societate de tip comercial.
Procedura de transformare a unei SCE intr-o cooperativa nationala, urmeaza
acceasi procedura ca a conversiei unei SE intr-o societate de tip societate pe actiuni
nationala reglementata de art.66 al Regulamentul Consiliului ( CE ) nr. 2157/2001 din 8
octombrie 2001 privind statutul SE coroborat cu art. 76 al Regulamentului 1453/2003
privind statutul SCE.

Reglementarea romana ( Societatea Cooperativa )

Legislatia romana in domeniu a cunoscut o innoire fundamentala odata cu
adoptarea Legii nr. 1/2005. Obiectul reglementarilor este esential diferit: SCE este
proiectata din perspectiva transfrontaliera in timp ce reglementarear romana legifereaza
dimensiunea locala a cooperatiei, cooperativele de drept intern, cu sediul social si
activitate aflate sub incidenta legii romane.
Legea romana retine aplicarea pricipiilor cooperatiei in domeniile: mestesugaresc,
consum, valorificare, agricol, locuinte, pescaresc, transporturi si forestier.

Natura juridica si capacitatea juridica

In primul rand trebuie mentionat ca prezenta lege, Legea 1/2005, asimileza din
textul comunitar denumirea de “societate cooperativa” si inlocuieste astfel denumirea
traditionala de cooperativa.
SCE, este prin natura sa juridica o societate eminamente civila, nu comerciala.
Aceasta confuzie se datoreaza mai multor aspecte: in primul rand pentru ca societatea
cooperativa se inregistreaza in registul comertului desi nu este o societate cooperativa si
in al doilea rand pentru ca legiuitorul se refera la societati cooperative ca “ agenti
economici”- notiune economica asimilata in principiu comerciatilor.
Societatea cooperativa nu se naste comerciant, nu are ca scop declarat
desfasurarea unei activitati comeciale in scopul obtinerii de profit. Specific cooperativei
este promovarea intereselor membrilor in totalitate, atat economice dar si sociale si
culturale, precum si aderarea la principii democratice de control si functionare.14
Cu toate acestea nu trebuie sa neglijam faptul ca societile cooperative au si un
scop patrimonial care metine distanta de notiunea de asociatie si scopurile pur ideale ale
acesteia. In concluzie, cooperativa este o societate cu personalitate juridica, care
urmareste realizarea scopurilor patrimoniale si nepatrimoniale ale membrilor sau si
functioneaza pe baza cooperatiste.
In privinta membrilor trebuie mentionat ca persoana fizica care a implinit varsta
de 16 ani are capacitate de exercitiu in privinta incheierii actului constitutiv al societatii
cooperative. In ceea ce priveste persoana juridice actul constitutiv poate fi incheiat odata
cu dobandirea capacitatii de exercitiu, fara limitari.

Capacitatea juridica a cooperativei este una de drept civil si tocmai in virtutea

acestei afilieri are vocatia de a incheie acte juridice comerciale, ca orice subiect de drept
civil. Calitatea de comerciant nu este dobandita prin efectul nasterii sau al infintarii ca la
societatiile comerciale.

Societatea cooperativa va fi de la nastere pana la incetare captiva domeniul civil.

Aceasta probleme implica cercetarea fiecarui raport jurdic al societatii
cooperative pentru a se observa carei legi ii este supusa. Daca celalta parte cu care intra
intr-un raport juridic este comerciant, aceasta va atrage automat aplicarea legii
comerciale.

Constituirea societatilor cooperative

Actul de infiintare a societatii cooperativa este reprezentat de contract si statut
care pot lua forma unica a actulului constitutiv.

14
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 220.
 Actul constitutiv va contine: dispozitii privind capitalul social, membri, partile
sociale si de functionare, dizolvare si lichidare.
Capitalul social minim este de 500 RON variabil, impartit in parti sociale in
valoare minima de 10 RON. Numarul minim al membrilor cooperatori este de 5.
Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social fara a putea angaja patrimonial
membri dincolo de participatiile la capitalul social.15
Aporturile permise de lege sunt cele in numerar si cele in natura, aporturile in
munca fiind interzise.
Forma actului juridic de infiintare a cooperativei va fi inscrisul sub semnatura
privata, cu exceptia impusa de forma solemna ceruta in cazul circulatiei terenurilor. 16
Cuprinsul actului constitutiv urmeaza modelul societatii cu raspundere limitata, la care se
adauga modul de dobandire si pierdere a calitatii de membru precum si drepturile si
obligatiile membrilor cooperatori.17

Socieatatea cooperativa va dobandi personalitate juridica de la data inregistrarii in

registrul comertului avand calitatea de persoana juridica romana daca are sediul in
Romania.
In privinta neregularitatilor precum nulitatea precum si caile de atac impotriva
incheierilor judecatorului delegat privind inregistrarea in registrul comertului sunt
reglementate prin norme de trimitere la legea societatilor comerciale. Art. 20 al Legii
1/2005 trimite in mod direct la art. 46-60 si 62-64 din Legea 31/1990.

Calitatea de membru
Caracterul deschis al cooperatiei este concretizat prin dobandirea calitatii de
membru pe baza cererii de de inscriere. Cererea de inscriere va fi solutionata la prima
adunare generala in condintiile legii si a actului constitutiv.
Nici o cerere de inscriere nu poate fi refuzata decat pe baza unor considerente ce
contravin legii sau actulului constitutiv, altfel s-ar putea aduce atingere principiului
asocierii voluntare care este de esenta cooperativei. Astfel, o hotarare de respingere

15
Art. 25, Legea 1/2005.
16
Art. 14 alin. 3, Legea 1/2005.
17
Cristian Gheoghe, op. cit., p. 225.
nemotivata este nula. Chiar si cazul unei respingerii legale sau statutare, respingerea
poate face obiectul unei cenzurii judiciare in conditiile normale ale actiunii in nulitatea
hotararii.Dovedirea nelegalitatii de respingere si anularea ei nu are ca efect direct
dobandirea calitatii de membru. Doar adunarea generala a societatii cooperative poate
oferi acest statut.
Pierderea calitatii de membru este reglementata de lege si se refera la decesul
membrului persoana fizica; incetarea persoanei juridice, membru cooperator; retragerea
sau excluderea membrilor.
Retragerea din asociere este un drept fundamental al membrului conferit prin
actul constitutiv. Desi legea poate prevede posibilitatea instituirii temporare a unei
interdictii de a parasi societate, aceasta restrange posibilitatea exercitarii dreptului de
retragere decat pentru o perioada determinata si pentru motive intemeiate
Excluderea membrului are un caracter de sanctiune civila reglementata de legea
romana: Cazurile de excludere intervin in conditiile: art. 24 al Legii 1/2005 care
stipuleaza ca membru cooperator trebuie sa verse minim 30 % din valoarea partilor
sociale subscrise la momentul subscrierii iar restul in urmatoarele 12 luni; art. 28 lit. c), al
Legii 1/2005 care sanctioneaza dobandirea calitatii de membru in alta cooperativa sau
efectuarea pe cont propriu sau pe contul altei persoane de activitati care concura cu
societatea; incetarea de a mai indeplini conditiile legale sau statutare a fi membru.
Efectele patrimoniale ale incetarii calitatii de membru al societatii cooperative
sunt aceleasi indiferent de motivul incetarii. Legislatia cooperatiei romane realizeaza o
distinctie intre partea divizibila si partea indivizibila a patrimoniului cooperatiei. Legea
distinge o fractiune de patrimoniu nesusceptibila de apropriere de catre membrii societatii
cooperative indiferent de motivele incetarii calitatii. Partea distribuibila este cea asupra
careaia membrii pot pretinde drepturi si se limiteaza la capitalul social si dividendele
legal individualizate.
In concluzie, drepturile patrimoniale ale membrului, dupa incetarea calitatii sale,
vor fi reprezentate de valoarea partilor sociale si dividendele datorate conform ultimelor
situatii financiare.18

18
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 228.
 Art. 30 alin. 2 statueaza posibilitatea unei dispozitii in actul constitutiv, care poate
stabili termen pentru executarea obligatiei de pana la doi ani de la nasterea ei.

Functionarea societatii cooperative

Modelul organelor societatilor comerciale este implementat deplin de legiutor si
pentru societatile cooperative. In mod normal dupa aparitia Legii 441/2006, care
reglementeaza sistemul administrativ al societatilor de tip societati pe actiuni conform cu
cerintele comunitare in domeniu ( sistem monoist si sistem dualist ), se putea astepta, ca
si Legea 1/2005 sa primeasca o actualizare care sa aduca o schimbare sistemul de
administratie al societatilor cooperative. Pana in prezent nu a fost adusa o modificare
Legii 1/2005 in acest sens desi, Legea 441/2006, implementeaza sistemul monoist si
dualist ca forme de organizarea a administratiei societatilor comerciale.
In continuare vom analiza functionarea societatii cooperative din perspectiva
Legii 1/2005.Legiutorul roman este consecvent in pastrarea vechii solutii de administrare:
consiliul de administratie unic.

Adunarea generala este alcatuita din totalitatea membrilor si este convocata de

consiliul de administratie in realizarea atributilor proprii sau la cererea a cel putin 10 %
din numarul membrilor societatii cooperative. Pentru convocarea adunarii generale legea
cadru prevede sesizarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau
semnarea convocatorului de fiecare membru.
Legea prevede doua tipuri de adunari generale fiecare avand un mod diferit de
constituire, luare a deciziilor.
Adunarea generala ordinara este legal constituita in prezenta a jumatate plus unu
din membri si ia hotarari cu majoritatea celor prezenti, la prima convocare, iar la
convocarile ulterioare este constituita legal prin prezenta a cel putin 1/3 dintre membrii,
deliberand cu jumatatea celor prezenti.
Adunarea generala extraordinara este legal constituita in prezenta a ¾ din
membrii si ia decizii prin majoritatea raportata la cei prezenti, la prima convocare, iar la
convocarile ulterioare este legal constituita in prezenta a cel putin ½ dintre membrii si
delibereaza cu majoritatea celor prezenti.19

Regula de vot este un vot/persona.

Adunarea ordinara va delibera ori de cate ori ste necesara exprimarea unei vointe
a societatii cooperative, cum ar fi: aprobarea inscrieri de noi membrii si excluderea
membrilor cooperatori.Adunarea generala va avea competenta in ceea ce priveste
modificarea actelor constitutive sau orice hotarare pentru care este expres ceruta
aprobarea ei.
De regula, consiliul de administratie este un organ colegial alcatuit dintr-un numar
impar, de maxim 11 administratori, alesi pentru un mandat de 4 ani, dar legea prevede si
posibilitatea administratorului unic care indeplineste toate atributiile consiliului.
Calitatea de administrator este un drept doar al membrilor, iar incapacitatile,
interdictile si decaderile sunt cele din dreptul comun comercial. 20 Presedintele societatii
cooperative este ales de adunarea generala ordinara, devenind astfel presedintele
consiliului de administratie si totoadata persoana cu puteri depline de reprezentare a
societatii in relatiile cu tertii.

Modificarea actelor constitutive

Legiutorul nu trateaza in mod distinct modificarea actelor constitutive, aceastea
urmand a fi guvernate de dispozitiile actului constitutiv insusi, astfel, indirect legiutorul
indica actul aditional ca modalitate tehnica de modificare a actului constitutiv.21
Cateva cazuri de modificare sunt insa reglementate de lege: instrainarea de parti
sociale si reducerea sau majorarea capitalului social.
Persoana membrilor cooperatori este un element esential al societatii cooperative
astfel incat instrainarea partilor sociale cunoaste o limitare expresa: aceastea pot fi
instrainate doar de membrii cooperatori din aceesi societate cooperativa. Membrul nu
poate sa transmita in mod direct partile sale deaorece acestea nu sunt titluri negociabile

19
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 230.
20
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 232.
21
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 234.
iar cesiunea de parti sociale de drept comun ar implica eludarea dispozitiilor legale
privind inscrierea si admiterea in cooperativa.22
Legea reglemeteaza si forma de transfer a membrilor intre societatile cooperative.
Transferul priveste insa doar valorile patrimoniale datorate membrului – care pot fi
transferate direct noii societati – nu si a calitatii de membru care se realizeaza indirect,
prin retragere si reinscriere in noua cooperativa.
Dispozitiile comunitare in privinta majorarii de capital sunt clare. Majorarea de
capital se face prin noi aporturi ale membrilor existenti sau cooptarea de noi membri
carora le sunt emise contra aport titluri de participare. Aceste procedee nu implica
modificarea actelor constitutive si nici o obligatie de publicitate.
Leguitorul roman impune o obligatie de publicitate pentru orice majorare mai
mare de 10 % fata de capitalul social curent. Din interpretarea prezentei dispozitii putem
trage concluzia ca majorarea de capital social al societatilor cooperative este supusa
intotdeauna inregistrarii in Registrul Comertului, formalitatea publicitatii prin Monitorul
Oficial fiind inlaturata doar in cazul in care majorarea nu depaseste pragul legal.

Pe cale de simetrie, nici in cazul reducerii de capital social, legiuitorul nu impune

obligatia de publicitate prin registrul comertului daca este vorba de o reducere mai mica
de 10 % din capital.

Incetarea societatii cooperative

O societate cooperativa poate inceta prin procedurile de fuziune/divizare si
dizolvare urmata de lichidare.Legea defineste procedura de fuziune/divizare ca dizolvarea
fara lichidare a societatii cooperative care isi inceteaza existenta dublata de o indoita
translatare: patrimoniala si de membrii in fiinta societatii rezultante.23
Fuziunea se poate, ca si in dreptul comunitar, prin contopire sau absorbtie.
Procedura de fuziune/divizare urmeaza mai multe etape: faza premergatore –
intocmirea proiectelor de fuziune/divizare; faza de publicitate – publicare in Monitorul
Oficial a proiectelor avizate de judecatorul delegat; si faza de exprimare a vointei

22
Cristia Gheorghe, op. cit., p. 234.
23
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 237.
membrilor in cadrul institutionalizat al adunarilor generale, dupa informarea acestora in
forma ceruta de lege.
Legislatia romana a cooperativelor nu mai insista pe justetea raportului de schimb
al partilor sociale deoarece drepturile patrimoniale ale membrilor privesc doar partea
divizibila a societatilor cooperative. Din aceste motive expertiza independenta pentru
evaluarea corectitudinii raportului de schib este omisa in materie, simplificand mult
procedura.
Efectele fuziunii/divizarii in privinta drepturilor si obligatiilor societatilor
implicate in operatiune urmeaza dreptul societatilor comerciale.
Dizolvarea societatilor cooperative poate fi voluntara, supusa vointei proprii, prin
hotararea membrilor, dar si din cauze independente de acestea, cauze judiciare. In
principiu acestea pot tine de : expirarea duratei, imposibilitatea realizarii obiectului,
falimentul precum si incetarea satisfacerii cerintelor imperative din sablonul imperativ
edictat de lege pentru acest tip de societati, respectiv scaderea numarului de membri sau a
capitalului social sub valorile minime legale.24

Legea acorda o perioada de salvgardare a societatii in ultimul caz: daca in 9 luni

numarul de membri sau capitalul social urca peste minimul legal dizolvarea nu mai
opereaza.
Legea instituie si un caz legal al dizolvarii: inregistrarea de pierderi neimputabile,
la sfarsitul unui exercitiu financiar de o valoare mai mare decat capitalurile proprii, in
lipsa reintegrarii capitalului social
Urmarea legala necesara dizolvarii este lichidarea efectuata de lichidatori
autorizati. Eventualul activ ramas dupa indestularea creditorilor si repartizarea drepturilor
cuvenite membrilor in schimbul partilor sociale se transmite catre o alta socieatate
cooperativa, prin hotararea a membrilor, iar in lipsa, pe cale judiciara.
In cazul lichidarii societatilor de tip cooperativa legiuitorul aplica procedeul
reglementat de normele din materia societatilor comerciale.

24
Cristian Gheorghe, op. cit., p. 238.
Bibligrafie:

Cristian GHEORGHE, Drept comercial comunitar - Institutii de drept comunitar

din perspectiva dreptului roman, editura Logisticon, Bucuresti, 2005;

Alte surse

www.ier.ro – site-ul Institutului European din Romania

www.euroactiv.ro