Sunteți pe pagina 1din 127

Igiena alimentaţiei

1. Pentru avitaminoza A nu este caracteristic


Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [ ] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [x] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [ ] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [ ] Fragilitatea unghiilor;
e) [ ] Căderea părului.

2. Factorii favorabili menţinerii vitaminei C în produse alimentare la păstrarea lor şi prelucrare


culinar
Sursa – [17] pag. 284, [1] pag. 122, curs
a) [ ] Mediul alcalin;
b) [x] Mediul acid;
c) [ ] Oxigenul;
d) [ ] Sărurile metalelor grele;
e) [ ] Temperaturile ridicate.

3. Produs alimentar, sursă de retinol


Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 270, curs
a) [ ] Morcov;
b) [x] Caşcaval;
c) [ ] Tomate;
d) [ ] Ardei dulci;
e) [ ] Ceapă verde.

4. Măsuri de prim ajutor suspectatului de botulism


Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Administrarea de antipiretice;
b) [ ] Administrarea de laxative;
c) [x] Administrarea serului antibotulinic polivalent;
d) [ ] Spălături gastrice;
e) [ ] Administrarea antibioticelor.

5. Amanitina se conţine în
Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [ ] Erburi sălbatice;
b) [ ] Neghină;
c) [x] Ciuperci otrăvitoare;
d) [ ] Cartof crescut;
e) [ ] Seminţele fructelor.

6. Toxicoza stafilococică este cauzată mai frecvent de


Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [ ] Salată din legume;
b) [ ] Produse din carne conservată;
c) [ ] Cofetărie cu cremă;
d) [ ] Ouă de raţe, gâşte;
e) [x] Produse lactate.
1
7. În profilaxia intoxicaţiilor alimentare primordială este
Sursa – [1] pag. 150, curs
a) [ ] Păstrarea incorectă a produselor alimentare;
b) [ ] Nerespectarea termenilor de păstrare şi realizare;
c) [ ] Nerespectarea igienei individuale de către personalul blocului alimentar;
d) [x] Preîntâmpinarea contaminării produselor alimentare;
e) [ ] Pregătirea culinară incorectă a produselor alimentare .

8. Aciditatea laptelui se exprimă în


Sursa – [1] pag. 135, [2] pag. 39, curs
a) [ ] Mililitri de soluţie alcalină la titrarea probei de lapte;
b) [ ] Grade de aciditate;
c) [x] Grade Tёrner;
d) [ ] Mililitri de soluţie acidă la titrarea probei de lapte;
e) [ ] Grade C.

9. Indice de apreciere a calităţii laptelui după STAS este


Sursa – [1] pag.134, [2] pag. 34, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [ ] Cantitatea de proteine;
c) [ ] Cantitatea de vitamine;
d) [ ] Cantitatea de glucide;
e) [ ] Cantitatea de săruri minerale.

10. Raţia curativ-profilactică pentru expuşii la plumb va include


Sursa – [3] pag. 12, curs
a) [ ] Lapte degresat;
b) [ ] Brânză de vaci;
c) [x] Alimente - surse cu pectină;
d) [ ] Produse acidolactice;
e) [ ] Ouă.

11. Laptele este pasteurizat prin


Sursa – [1] pag. 135, curs
a) [x] Acţiunea to înalte (+80 oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative;
b) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a florei microbiene sporulate (100oC);
c) [ ] Acţiunea to înalte cu scop de distrugere a virusurilor (100oC) ;
d) [ ] Acţiunea to înalte (100oC) cu scop de distrugere a florei microbiene vegetative şi
sporulate;
e) [ ] Acţiunea temperaturii scăzute.

12. Aciditatea laptelui proaspăt este


Sursa – [1] pag. 135, curs
a) [ ] 15oT;
b) [x] 20oT;
c) [ ] 25oT;
d) [ ] 30oT;
e) [ ] 35oT.

2
13. Carnea de vită conţine proteine
Sursa – [1] pag.122, [17] pag. 130, curs
a) [x] 13-18%;
b) [ ] 25-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 35-45%;
e) [ ] 45-50%.
14. Cauzele hipovitaminozei C în perioada iarnă-primăvară
Sursa – [17] pag.285, curs
a) [ ] Scade rezistenţa organismului;
b) [x] Conţinutul redus de vitamină în produse alimentare;
c) [ ] Creşte radiaţia ultravioletă;
d) [ ] Temperatura rece a mediului;
e) [ ] Presiunea atmosferică scăzută.
15. Necesarul diurn de vitamina "C" pentru un adult
Sursa – [17] pag. 285, [1] pag. 122, curs
a) [ ] 10-20mg;
b) [ ] 20-50mg;
c) [ ] 50-70mg;
d) [x] 70-100mg;
e) [ ] 120-140 mg.
16. Organismul uman face rezerve de vitamina "A"
Sursa – [17] pag. 270, [1] pag. 124, curs
a) [x] Da, în ficat;
b) [ ] Nu;
c) [ ] Da, în intestin;
d) [ ] Da, în ţesutul adipos;
e) [ ] Da, în oase.
17. Consecinţe ale hipervitaminozei A nu sunt
Sursa – [1] pag. 270, [17] pag. 124, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Anorexie;
c) [ ] Căderea părului;
d) [ ] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [x] Keratoconjunctivită.
18. Indicatori ai calităţii pâinii nu sunt (STAS)
Sursa – [2] pag. 43
b) [x] Procentul de glucide;
c) [ ] Umiditatea;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Porozitatea .
19. Laptele influenţează aciditatea gastrică
Sursa – [2] pag.39, [1] pag. 135, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
a) [ ] Sporeşte;
b) [ ] Nu influenţează;
c) [x] Reduce;
d) [ ] Ameliorează.
3
20. Conform căror indici se apreciază prospeţimea laptelui
Sursa – [2] pag. 39, curs
a) [ ] Densitate;
b) [x] Aciditate;
c) [ ] Cantitatea de grăsimi;
d) [ ] Proba la amidon;
e) [ ] Proba la pasteurizare.

21. La cheltuielile de energie reglabile se referă cele pentru


Sursa – [2] pag. 11, [1] pag. 110, curs
a) [ ] Metabolismul bazal;
b) [x] Eforturi musculare;
c) [ ] Acţiunea dinamică specifică a alimentelor;
d) [ ] Menţinerea temperaturii corpului;
e) [ ] Eliminarea produselor catabolice.

22. Numiţi intoxicaţia alimentară cu cea mai scurtă perioadă de incubaţie


Sursa – [2] pag.100, [1] pag. 139, curs
a) [ ] Botulismul;
b) [ ] Intoxicaţia cu ciuperci otrăvitoare;
c) [x] Intoxicaţiile stafilococice;
d) [ ] Toxiinfecţiile bacteriene;
e) [ ] Micotoxicozele.

23. Ouăle mai frecvent pot fi cauză a


Sursa – [2] pag.133, curs
a) [ ] Toxicozei stafilococice;
b) [ ] Botulizmului;
c) [x] Salmonelozei;
d) [ ] Febrei tifoide;
e) [ ] Aflotoxicozei.

24. Pentru intoxicaţii alimentare nu e caracteristic


Sursa – [1] pag.139, curs
a) [ ] Apar de obicei subit;
b) [ ] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [ ] Sunt patologii necontagioase;
d) [x] Sunt patologii contagioase;
e) [ ] Se prezintă ca afecţiune în masă .

25. Vitamina D nu este implicată în


Sursa – [17] pag. 272, [1] pag. 115, curs
a) [ ] Reglează metabolismul calciului;
b) [x] Ia parte la metabolismul glucidic;
c) [ ] Reglează metabolismul fosforului;
d) [ ] Stimulează creşterea organismului copiilor;
e) [x] Reglează acţiunea dinamică specifică a alimentelor.

4
26. O cantitate mai mare de energie necesită digestia
Sursa – [1] pag.110, curs
a) [x] Proteinelor;
b) [ ] Lipidelor;
c) [ ] Glucidelor;
d) [ ] O alimentaţie mixtă;
e) [ ] O alimentaţie raţională.

27. "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de substanţe nutritive" vizează


pentru populaţia adultă
Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Două grupuri;
b) [ ] Trei grupuri;
c) [ ] Patru grupuri;
d) [x] Cinci grupuri.

28. După "Normativele consumului de energie şi cantitatea necesară de alimente" chirurgii se


referă la grupul
Sursa – [1] pag.112, curs
a) [ ] Unu;
b) [ ] Doi;
c) [x] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Cinci.

29. Pentru avitaminoza A este caracteristic


Sursa – [1] pag.270, [17] pag. 124, curs
a) [x] Hipercheratoza şi cianoza tegumentelor;
b) [ ] Fisuri angulare dureroase ale gurii;
c) [x] Dereglarea văzului în întuneric;
d) [x] Fragilitatea unghiilor;
e) [x] Căderea părului.

30. Consecinţele hipervitaminozei D sunt


Sursa – [1] pag.272, [17] pag. 125, curs
a) [x] Diaree;
b) [x] Cefalee;
c) [ ] Rahitism;
d) [ ] Osteoporoză;
e) [x] Depuneri de calciu în ţesuturi.

31. Factorii nefavorabili păstrării vitaminei "C" în produsele alimentare


Sursa – [1] pag. 122, [17] pag. 284, curs
a) [x] Mediul alcalin;
b) [ ] Mediul acid;
c) [x] Oxigenul;
d) [x] Sărurile metalelor grele;
e) [x] Temperaturi ridicate.

5
32. Manifestările hipovitaminozei severe "PP"
Sursa – [1] pag.124, [17] pag. 286, curs
a) [ ] Convulsii;
b) [x] Dermatite;
c) [x] Diaree;
d) [x] Demenţă;
e) [ ] Cefalee.

33. Nu este caracteristic pentru hipovitaminoza PP


Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 286, curs
a) [x] Convulsii;
b) [ ] Dermatite;
c) [ ] Diaree;
d) [ ] Demenţă;
e) [x] Cefalee.

34. Produse alimentare - surse de vitamina "B1"


Sursa – [1] pag. 125, [17] pag. 276, curs
a) [ ] Orez decorticat;
b) [x] Pâine coaptă din făină de calitate inferioară, secară;
c) [x] Cerealiere ;
d) [x] Drojdie de bere;
e) [x] Leguminoase uscate.

35. Vitaminele liposolubile ale laptelui sunt


Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 299, curs
a) [ ] "B6";
b) [x] "A";
c) [x] "D";
d) [ ] "F";
e) [x] "E".

36. Amanitină nu se conţine în


Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [x] Ierburi sălbatice;
b) [x] Neghină;
c) [ ] Ciuperci otrăvitoare;
d) [x] Cartof crescut;
e) [x] Seminţele fructelor.

37. Rolul biologic al glucidelor nedigerabile


Sursa – [17] pag. 251, [1] pag. 117, curs
a) [x] Modificarea timpului de tranzit intestinal (măresc ori încetinesc);
b) [x] Leagă cationi metalici;
c) [x] Absorb sau înglobează substanţele organice, produşii de secreţie şi descompunere a
tubului digestiv, microorganismele;
d) [x] Excesul poate favoriza sau agrava afecţiunile inflamatorii ale tubului digestiv;
e) [ ] Sunt surse de energie.

6
38. Importanţa biologică a colesterolului
Sursa – [1] pag. 115, curs
a) [x] Este precursor al bilei;
b) [x] Este precursor al ergocalciferolului;
c) [x] Este parte componentă al celulelor nervoase;
d) [ ] Întră în structura vaselor sangvine;
e) [ ] Intră în structura muşchilor striaţi.

39. Nu sunt indici de apreciere a calităţii laptelui după STAS


Sursa – [17] pag.288, [1] pag. 134, curs
a) [ ] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Cantitatea de proteine;
c) [x] Cantitatea de vitamine;
d) [x] Cantitatea de glucide;
e) [x] Cantitatea de săruri minerale.

40. Care alimente nu sunt furnizoare de proteine biologic superioare


Sursa – [1] pag.113, [17] pag. 237, curs
a) [x] Pâine;
b) [ ] Lapte;
c) [x] Legume;
d) [ ] Peşte;
e) [ ] Carne.

41. Valoarea nutritivă a produselor alimentare se va aprecia după


Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [x] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [ ] Proprietăţile organoleptice;
c) [x] Conţinutul de vitamine;
d) [ ] Inofensivitate;
e) [x] Conţinutul de săruri minerale.

42. Valoarea nutritivă a produselor alimentare nu e determinată de


Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul de proteine, lipide, glucide;
b) [x] Proprietăţile organoleptice;
c) [ ] Conţinutul de vitamine;
d) [x] Inofensivitate;
e) [ ] Conţinutul de săruri minerale.

43. Valoarea nutritivă a fructelor şi legumelor e determinată de


Sursa – [1] pag. 112, curs
a) [ ] Conţinutul sporit de proteine;
b) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
c) [x] Conţinutul de săruri minerale;
d) [x] Conţinutul de vitamine;
e) [ ] Conţinutul de lipide.

7
44. O alimentaţie echilibrată presupune
Sursa – [17] pag.212, [1] pag.110, curs
a) [x] Valoare energetică necesară a raţiei alimentare asigurată de consumul adecvat al
proteinelor, lipidelor şi glucidelor;
b) [ ] Corespunderea componenţei alimentelor statusului fermentativ al organismului;
c) [x] Raport optim între substanţe nutritive şi substanţe biologic active;
d) [ ] Regim optim de alimentare;
e) [ ] Alimente calitative.

45. Alimentaţia individuală poate fi apreciată după indicii


Sursa – [2] pag. 11, curs
a) [x] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [x] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [x] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [ ] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [ ] Regimul alimentaţiei.

46. Alimentaţia individuală nu se va aprecia după indicii


Sursa – [2] pag.11, curs
a) [ ] Masa reală corespunde celei ideale;
b) [ ] Consumul de energie corespunde calorajului raţiei alimentare;
c) [ ] Cantitatea absolută şi raportul între trofine şi substanţele biologic active din raţia
alimentară;
d) [x] Calitatea produselor din raţia alimentară;
e) [x] Regimul alimentaţiei.

47. Celor expuşi la plumb nu se vor administra ca raţie curativ profilactivă


Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Lapte degresat;
b) [x] Brânză de vaci;
c) [ ] Alimente - surse se pectină;
d) [x] Produse acidolactice;
e) [x] Ouă .

48. Vitamine hidrosolubile sunt


Sursa – [1] pag. 120, [17] pag. 269, curs
a) [x] C,P;
b) [x] B1, B2, B6, B12;
c) [x] B15, B4, B8;
d) [ ] A;
e) [ ] D.
49. Nu sunt hidrosolubile vitaminele
Sursa – [17] pag. 120, [1] pag. 269, curs
a) [ ] C,P;
b) [ ] B1, B2, B6, B12;
c) [ ] B15, B4, B8;
d) [x] A;
e) [x] D.

8
50. Rolul biologic al vitaminei B1
Sursa – [17] pag. 276, [1] pag. 123, curs
a) [x] Implicată în metabolismul glucidelor;
b) [x] Implicată în metabolismul proteinelor;
c) [x] Implicată în metabolismul lipidelor;
d) [ ] Reglează sinteza acidului arahidonic;
e) [ ] Implicată în metabolismul sărurilor minerale.

51. Consecinţele carenţei vit. "D"


Sursa – [1] pag.125, [17] pag. 272, curs
a) [ ] Ciroza ficatului;
b) [x] Rahitizm la copii;
c) [x] Hipotonie musculară;
d) [x] Osteomalacie;
e) [ ] Hipercalciemie.

52. Surse alimentare de vitamină "A" (retinol) nu sunt


Sursa – [17] pag. 270, [1] pag.124, curs
a) [x] Morcovi;
b) [ ] Unt;
c) [x] Fructe;
d) [x] Ceapă verde;
e) [x] Ardei dulci.

53. Rolul biologic al vitaminei "A"


Sursa – [1] pag. 124, [17] pag. 270, curs
a) [x] Influenţează creşterea organismului;
b) [x] Normalizează diferenţierea epiteliului;
c) [x] Intră în structura pigmenţilor retinieni;
d) [ ] Influenţează sinteza lipidelor;
e) [ ] Influenţează sinteza glucidelor.

54. Rolul biologic al vitaminei "C"


Sursa – [17] pag. 284, [1] pag.121, curs
a) [x] Măreşte rezistenţa organismului;
b) [x] Ia parte la sinteza fibrelor de colagen;
c) [x] Ia parte la reacţiile de oxido-reducere;
d) [ ] Contribuie sinteza glucidelor;
e) [ ] Contribuie sinteza aminoacizilor.

55. Valoarea nutritivă a brânzei de vaci este determinată de


Sursa – [1] pag. 135, [17] pag.288, curs
a) [x] Asimilarea bună;
b) [x] Conţinutul de proteine şi grăsimi cu valoare biologică superioară;
c) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
d) [x] Conţinutul sporit de calciu;
e) [ ] Proprietăţi organoleptice.

9
56. Numiţi proteinele laptelui
Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [x] Cazeină;
b) [x] Lactoalbumină;
c) [ ] Vitelină;
d) [x] Lactoglobulină;
e) [ ] Lecitină.

57. Nu sunt proteine ale laptelui


Sursa – [1] pag. 135, [17] pag. 290, curs
a) [ ] Cazeină;
b) [ ] Lactoalbumină;
c) [x] Vitelină;
d) [ ] Lactoglobulină;
e) [x] Lecitină.

58. Calitatea pâinii se determină conform următorilor indici cu excepţia unora


Sursa – [2] pag. 43, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Porozitate;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Alcalinitate;
e) [ ] Aciditate.

59. De ce depinde valoarea biologică a proteinelor


Sursa – [1] pag. 113, [17] pag. 247, curs
a) [ ] De conţinutul fosfoproteinelor;
b) [ ] De diversitatea aminoacizilor;
c) [x] De conţinutul aminoacizilor esenţiali;
d) [x] De raportul dintre aminoacizii esenţiali şi neesenţiali;
e) [ ] De conţinutul calciului.

60. Valoarea biologică a lipidelor de origine vegetală e determinată de


Sursa – [1] pag. 115, [17] pag. 251, curs
a) [x] Asimilare bună;
b) [x] Valoare energetică mare;
c) [ ] Proprietăţi organoleptice satisfăcătoare;
d) [ ] Conţinut mare de vitamine A şi D;
e) [x] Conţinut de acizi graşi nesaturaţi.

61. Valoarea nutritivă a cartofului e determinată de


Sursa – [1] pag. 138, [17] pag.321, curs
a) [x] Conţinutul sporit de glucide;
b) [ ] Conţinutul de proteine complete (după conţinutul aminoacizilor);
c) [x] Asimilarea bună;
d) [x] Conţinutul sporit de potasiu;
e) [x] Conţinutul de vitamina C .

10
62. Fibre alimentare conţin produsele:
Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Crupele de popuşoi;
b) [ ] Cartofii;
c) [ ] Crupele de griş;
d) [x] Crupele de ovăs;
e) [x] Crupele de hrişcă.

63. Nu sunt surse de fibre alimentare produsele


Sursa – [1] pag. 138, curs
a) [ ] Crupele de popuşoi;
b) [x] Cartofii;
c) [x] Crupele de griş;
d) [ ] Crupele de ovăs;
e) [ ] Crupele de hrişcă.

64. La calculul necesităţii de energie şi trofine se va lua în consideraţie


Sursa – [1] pag. 119, curs
a) [x] Gradul efortului fizic;
b) [x] Masa ideală a corpului;
c) [x] Vârsta, sexul;
d) [x] Metabolismul bazal;
e) [ ] Regimul alimentar.

65. Ce este caracteristic pentru toxiinfecţia alimentară


Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Debut acut;
b) [ ] Manifestare epidemică;
c) [ ] Contagiozitate;
d) [x] Boala este determinată de consumul alimentelor;
e) [ ] Manifestare tardivă.

66. Toxicoze alimentare bacteriene sunt


Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Stafilococice;
b) [ ] Streptococice;
c) [x] Botulismul;
d) [ ] Salmoneloza;
e) [ ] Fuzario-toxicoza.

67. Toxicoze alimentare bacteriene nu sunt


Sursa – [1] pag.145, curs
a) [ ] Stafilococice;
b) [x] Streptococice;
c) [ ] Botulismul;
d) [x] Salmoneloza;
e) [x] Fuzarioza.

11
68. Proprietăţi caracteristice enterotoxinei stafilococice
Sursa – [1] pag. 145-146, curs
a) [x] Rezistă fierberea;
b) [ ] Distrusă de to +80o C;
c) [x] Rezistă îngheţarea;
d) [x] Mediul alcalin este favorabil;
e) [ ] Mediul acid este favorabil.

69. Enterotoxina stafilococică nu posedă caracteristicile


Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Rezistă fierberea;
b) [x] Distrusă de to +80o C;
c) [ ] Rezistă îngheţarea;
d) [ ] Mediul alcalin este favorabil;
e) [x] Mediul acid este favorabil.

70. Botulismul actualmente e cauzat mai frecvent de


Sursa – [1] pag. 146, curs
a) [ ] Jamboane;
b) [ ] Peşte roşu;
c) [ ] Semifabricate din carne;
d) [x] Conserve pregătite în condiţii casnice;
e) [ ] Produse uşor alterabile procurate din locuri neamenajate, interzise.

71. Rolul biologic al vitaminei "D3"


Sursa – [1] pag.125, curs
a) [x] Reglează metabolismul calciului şi fosforului;
b) [ ] Reglează metabolismul glucidelor;
c) [x] Stimulează creşterea şi dezvoltarea fizică;
d) [x] Vitamină antirahitică;
e) [ ] Este un antioxidant.

72. Consecinţele hipervitaminozei A sunt


Sursa – [1] pag.124, [18] pag. 270, curs
a) [x] Cefalee;
b) [x] Anorexie;
c) [x] Căderea părului;
d) [x] Fragilitate şi dureri osoase;
e) [ ] Keratoconjunctivită.

73. Rolul biologic al vitaminei "B2"


Sursa – [1] pag. 124, curs
a) [ ] Reglează hematopoeza;
b) [x] Reglează respiraţia tisulară;
c) [x] Este parte componentă a enzimelor implicate în reacţiile de oxidoreducere;
d) [x] Este implicată în metabolismul proteinelor;
e) [ ] Contribuie sinteza colagenului.

12
74. Metodele de determinare a calităţii pâinii (după STAS)
Sursa – [1] pag. 137, curs
a) [x] Proprietăţi organoleptice;
b) [x] Determinarea acidităţii;
c) [x] Determinarea porozităţii;
d) [x] Determinarea umidităţii;
e) [ ] Determinarea lipidelor.

75. Valoarea nutritivă a produselor acidolactice e determinată de


Sursa – [1] pag. 134, curs
a) [x] Asimilabilitate bună;
b) [ ] Conţinutul sporit de vitamina C;
c) [x] Conţinutul de calciu;
d) [x] Conţinutul de vitamine a grupei B;
e) [x] Conţinutul de fosfor.

76. Carnea şi produsele ei sunt surse de săruri minerale


Sursa – [1] pag. 130, curs
a) [ ] Calciu;
b) [ ] Potasiu;
c) [x] Fier;
d) [x] Fosfor;
e) [x] Magneziu.

77. Calitatea cărnii se determină după următorii indici cu excepţia


Sursa – [1] pag. 130, curs
a) [ ] Organoleptici;
b) [ ] Bacteriologici;
c) [ ] Chimici;
d) [x] Aciditate;
e) [x] Porozitate.

78. Insuficienţa fibrelor alimentare în alimentaţie poate fi cauză a


Sursa – [1] pag. 136, curs
a) [x] Aterosclerozei;
b) [ ] Hemeralopiei;
c) [ ] Bolii Kwashiorkor;
d) [x] Cancerului intestinului gros;
e) [x] Obezităţii.

79. Rolul acizilor graşi polinesaturaţi este


Sursa – [1] pag. 119-120, curs
a) [x] Reduc nivelul colesterolului în sânge;
b) [x] Stimulează activitatea unor enzime;
c) [ ] Măresc nivelul colesterolului în sânge;
d) [x] Întră în structura lipidelor de construcţie;
e) [ ] Formează cu colesterolul esteri .

13
80. Masa corporală influenţează metabolismul bazal
Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Surplusul de masă accelerează metabolismul bazal;
b) [x] Surplusul de masă încetineşte metabolismul bazal;
c) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele cu musculatura bine dezvoltată;
d) [x] Metabolismul bazal se accelerează la persoanele slabe;
e) [ ] Nu influenţează.

81. Micotoxicozele sunt cauzate de


Sursa – [1] pag. 147, curs
a) [ ] B. perfrighens;
b) [x] Claviceps purpurea;
c) [x] Rhizopus;
d) [x] Aspergillus flavus;
e) [ ] Cl. botulinum.

82. Micotoxicozele nu pot fi cauzate de


Sursa – [1] pag. 147, curs
a) [x] B. perfrighens;
b) [ ] Claviceps purpurea;
c) [ ] Rhizopus;
d) [ ] Aspergillus flavus;
e) [x] Cl. botulinum.

83. Germeni patogeni-agenţi ai toxiinfecţiilor sunt


Sursa – [1] pag.143, curs
a) [ ] Stafilococul enterotoxigen;
b) [x] Cl. perfringens;
c) [x] E. Coli;
d) [ ] Salmonelele;
e) [ ] Cl. Botulinum.

84. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt cauzate de


Sursa – [1] pag. 143, curs
a) [x] Stafilococul enterotoxigen;
b) [ ] Cl. perfringens;
c) [ ] E. Coli;
d) [x] Salmonele;
e) [x] Cl. Botulinum.

85. Caracteristic pentru botulism este


Sursa – [1] pag.146, curs
a) [ ] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [x] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [x] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [x] Dereglarea actului de deglutiţie;
e) [ ] To corpului crescută.

14
86. Pentru botulism nu e caracteristic
Sursa – [1] pag.146, curs
a) [x] Boala apare mai frecvent în urma consumului produselor de patiserie (prăjituri,
torturi);
b) [ ] Simptomatic deosebim diplopie, nistagm;
c) [ ] To corpului normală sau o hipotermie uşoară;
d) [ ] Dereglarea actului de deglutiţii;
e) [x] To corpului crescută.

87. Semiotica intoxicaţiei stafilococice


Sursa – [1] pag.145, curs
o
a) [ ] T C corpului creşte brusc;
b) [x] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [x] To C corpului normală;
d) [x] Diaree extenuantă;
e) [ ] Constipaţi.

88. Pentru toxicoza stafilococică nu e caracteristic


Sursa – [1] pag. 145, curs
o
a) [x] T C corpului creşte brusc;
b) [ ] Greţuri, vomă, dureri acute în epigastru;
c) [ ] To C corpului normală;
d) [ ] Diaree extenuantă;
e) [x] Constipaţi.

89. Principiile de profilaxie a intoxicaţiilor alimentare bacteriene


Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Prevenirea pătrunderii germenilor patogeni în produsele alimentare;
b) [x] Prevenirea înmulţirii germenilor patogeni în produsele alimentare (to, termen de
întrebuinţare ş.a.);
c) [x] Distrugerea germenilor patogeni prin măsuri de preparare culinară;
d) [ ] Imunizarea populaţiei;
e) [x] Izolarea sursei de provocare a intoxicaţiilor.

90. Particularităţile intoxicaţiilor alimentare


Sursa – [1] pag. 145, curs
a) [x] Apar de obicei subit;
b) [x] Au o oarecare perioadă de incubaţie;
c) [x] Sunt patologii necontagioase;
d) [ ] Sunt patologii contagioase;
e) [x] Se prezintă ca afecţiune în masă.

91. Perioada anului în care hipovitaminoza C se manifestă mai frecvent


Sursa – [1] pag. 122, curs
a) [ ] Vara;
b) [ ] Toamna;
c) [x] Iarna;
d) [x] Primăvara;
e) [ ] Permanent.
15
92. Pâinea este sursă de următorii nutrienţi
Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [ ] Lipide;
b) [x] Proteine;
c) [x] Glucide;
d) [ ] Vitamine liposolubile;
e) [x] Vitamine hidrosolubile.

93. Pâinea nu este sursă de


Sursa – [1] pag. 137, [3] pag. 43, curs
a) [x] Lipide;
b) [ ] Proteine;
c) [ ] Glucide;
d) [x] Vitamine liposolubile;
e) [ ] Vitamine hidrosolubile.

94. Vitamine liposolubile sunt


Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [x] Retinol;
b) [ ] Tiamină;
c) [ ] Piridoxină;
d) [x] Tocoferoli;
e) [ ] Acid ascorbic.

95. Produse furnizoare de vitamina C


Sursa – [1] pag. 122, curs
a) [x] Cartofi;
b) [ ] Morcov;
c) [x] Varză;
d) [ ] Ceapă;
e) [ ] Citrice.

96. De ce factori se va ţine cont la recomandarea alimentaţiei raţionale


Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [x] Greutatea corpului;
b) [x] Vârstă;
c) [x] Condiţiile climatice;
d) [x] Sex;
e) [ ] Pofta de mâncare.

97. Importanţa biologică a acizilor graşi polienici


Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [ ] Influenţează metabolismul glucidic;
b) [x] Înlesnesc eliminarea colesterolului din organism;
c) [x] Influenţează metabolismul vitaminelor hidrosolubile;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi saturaţi;
e) [ ] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

16
98. Produsele furnizoare de glucide
Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructele şi legumele;
b) [ ] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi derivatele lui;
d) [x] Favorizează procesele de oxidare a acizilor graşi şi saturaţi;
e) [x] Favorizează metabolismul sărurilor de Ca şi P.

99. Produsele furnizoare de proteine cu valoare biologică superioară


Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [ ] Pâinea;
b) [x] Carnea şi derivatele ei;
c) [x] Laptele şi produsele lactate;
d) [ ] Fructele şi legumele;
e) [x] Ouăle.

100. Produsele furnizoare de glucide nedigerabile (fibre alimentare)


Sursa – [1] pag. 117, curs
a) [x] Fructe;
b) [x] Legume;
c) [ ] Carne;
d) [ ] Pâine albă;
e) [x] Pâine neagră.

101. Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS) sunt


Sursa – [1] pag. 139, curs
a) [x] Cauzate de hiperalimentaţie;
b) [x] Cauzate de subalimentaţie;
c) [x] Cauzate de insuficienţa unuia sau a mai multor trofine;
d) [ ] Intoxicaţiile alimentare;
e) [x] Cauzate de nerespectarea regimului alimentar.

102. Fructele sunt surse de Sursa – [1] pag. 120, curs

a) [x] Vitamine hidrosolubile;


b) [ ] Lipide;
c) [x] Microelemente;
d) [x] Săruri minerale;
e) [x] Glucide.

103. Toxiinfecţiile alimentare nu sunt provocate de


Sursa – [1] pag. 143, curs
a) [ ] E.Coli;
b) [x] Cl.Botulinum;
c) [x] Salonină;
d) [x] Amigdalină;
e) [ ] Cl.perfringhens.

17
104. Indicii integrităţii laptelui sunt
Sursa – [1] pag. 37, curs
a) [x] Densitatea;
b) [ ] Conţinutul de proteine;
c) [x] Conţinutul de lipide;
d) [ ] Aciditatea;
e) [ ] Conţinutul sărurilor minerale.

105. Produsele furnizoare de caroteni sunt


Sursa – [1] pag. 120, curs
a) [ ] Carne;
b) [x] Ardei graşi;
c) [ ] Frişcă;
d) [x] Măcieş;
e) [x] Spanac.

106. Pentru hipervitaminoza A nu e caracteristic


Sursa – [1] pag. 121, curs
a) [ ] Cefalee;
b) [ ] Tulburări ale somnului;
c) [ ] Dureri în oase;
d) [x] Hipertenzie arterială;
e) [x] Dereglări psihice.

107. În corespundere cu funcţiile biologice substanţele nutritive sunt grupate în


Sursa – [1] pag. 121, curs
a) [x] Energogene;
b) [x] Preponderent plastice;
c) [ ] Apă;
d) [x] Substanţe catalitice;
e) [ ] Substanţe toxice.

108. Substanţe nutritive cu funcţie energogenă sunt


Sursa – [1] pag. 110, curs
a) [ ] Sărurile minerale;
b) [ ] Vitaminele;
c) [x] Lipidele;
d) [x] Glucidele;
e) [ ] Proteinele.

109. Substanţe nutritive cu funcţie preponderent plastică sunt


Sursa – [1] pag. 111, curs
a) [x] Sărurile mineral;
b) [ ] Vitaminele;;
c) [ ] Lipidele;
d) [ ] Glucidele;
e) [x] Proteinele.

18
110. Substanţe nutritive cu efect catalitic sunt
Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a) [ ] Proteinele;
b) [ ] Lipidele;
c) [ ] Glucidele;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Microelementele.

111. În funcţie de importanţă substanţe nutritive esenţiale sunt


Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Aminoacizii esenţiali;
b) [ ] Lipidele;
c) [x] Acizii graşi polinesaturaţi;
d) [x] Vitaminele;
e) [x] Sărurile minerale.

112. În funcţie de importanţă substanţe substituente sunt


Sursa – [1] pag. 112-113, curs
a) [x] Glucidele;
b) [x] Lipidele;
c) [ ] Vitaminele;
d) [ ] Sărurile minerale;
e) [ ] Aminoacizii esenţiali.

113. Carenţa îndelungată de proteine alimentare condiţionează


Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea sistemelor fermentative;
b) [x] Scăderea metabolismului bazal;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d ) [x] Dereglări ale funcţiei sistemului endocrin;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

114. Surplusul de proteine în alimentaţie condiţionează


Sursa – [1] pag. 113, curs
a) [x] Dereglarea funcţiei ficatului;
b) [x] Dereglarea funcţiei rinichilor;
c) [x] Influenţează dezvoltarea microflorei intestinale;
d) [ ] Scăderea metabolismului bazal;
e) [x] Dereglarea funcţiei sistemului nervos.

115. Subnutriţia reprezintă:


Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [x] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu microorganisme
.
19
116. Hiperalimentaţia reprezintă:
Sursa - curs
a) [x] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

117. Alimentaţia calitativ neadecvată reprezintă:


Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [x] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe
nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

118. Alimentaţia neechilibrată reprezintă:


Sursa - curs
a) [ ] patologie cauzată de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [x] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologie cauzată de alimentaţia cantitativ insuficientă;
e) [ ] maladii acute, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate cu
microorganisme.

119. Consecinţele subnutriţiei sunt:


Sursa - curs
a) [ ] obezitatea;
b) [x] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [ ] fluoroza;
d) [x] încetinirea metabolismului;
e) [x] scăderea în greutate.
120. Consecinţele subnutriţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] reducerea masei musculare;
b) [x] micşorarea productivităţii muncii;
c) [ ] unele hepatite cronice;
d) [ ] diabet zaharat
e) [x] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocevităţi de
mediu.
121. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [x] obezitatea;
20
b) [ ] încetinirea ritmului de creştere la copii;
c) [x] fluoroza;
d) [ ] încetinirea metabolismului;
e) [ ] scăderea în greutate.
122. Consecinţele hiperalimentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] reducerea masei musculare;
b) [ ] micşorarea productivităţii muncii;
c) [x] unele hepatite cronice;
d) [x] diabet zaharat;
e) [ ] scăderea rezistenţei organismului la agresiunile microbiene, toxice ş. a. nocivităţi de
mediu.

123. Tipurile subnutriţiei sunt:


Sursa - curs
a) [x] subnutriţia secundară;
b) [ ] forma absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [x] subnutriţia primară;
e) [ ] forma relativă.

124. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:


Sursa - curs
a) [x] guşa endemică;
b) [x] ateroscleroza;
c) [x] rahitismul;
d) [ ] diabet;
e) [x] avitaminozele.

125. Formele etiologice ale subnutriţiei sunt:


Sursa - curs
a) [x] caria dentară;
b) [ ] fluoroză;
c) [x] colelitiaza;
d) [x] anemiile nutriţionale;
e) [x] hipovitaminozele.
126. Formele hiperalmentaţiei sunt:
Sursa - curs
a) [ ] secundară;
b) [x] absolută;
c) [ ] rahitismul;
d) [ ] primară;
e) [x] relativă.

127. Intoxicaţiile alimentare reprezintă:


Sursa - curs
a) [ ] patologii cauzate de alimentaţia abundentă;
b) [ ] patologii cauzate de carenţa sau lipsa totală a unor sau a mai multor substanţe nutritive;
c) [ ] patologii cauzate de disbalanţa substanţelor nutritive în raţia alimentară;
d) [ ] patologii cauzate de alimentaţia cantitativ insuficientă;
21
e) [x] maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor contaminate
masiv cu microorganisme de o anumită specie sau impurificate cu substanţe toxice.

128. Intoxicaţiile alimentare se clasifică în:


Sursa - curs
a) [x] de etiologie necunoscută;
b) [x] microbiene;
c) [ ] virale;
d) [x] nemicrobiene;
e) [ ] parazitare.

129. Apariţia intoxicaţiilor alimentare bacteriene depinde de:


Sursa - curs
a) [x] particularităţile fizice ale alimentului;
b) [ ] ora consumării alimentelor;
c) [x] gradul de rezistenţă a organismului faţă de germeni;
d) [x] contaminarea masivă a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine;
e) [x] specia şi gradul de virulenţă a microorganismelor sau tulpinelor lor.

130. Toxicozele alimentare pot apărea la consumul produselor ce conţin:


Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilul botulinic ;
c) [x] toxine ale stafilococul;
d) [x] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

131. Toxicozele bacteriene pot apărea la consumul produselor ce conţin:


Sursa - curs
a) [x] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [x] toxine ale bacilului botulinic;
c) [x] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [ ] germeni condiţionat patogeni.

132. Toxiinfecţiile pot apărea la consumul produselor ce conţin:


Sursa - curs
a) [ ] toxine ale unui agent patogen specific;
b) [ ] toxine ale bacilului botulinic;
c) [ ] toxine stafilococice;
d) [ ] micotoxine;
e) [x] germeni condiţionat patogeni.
133. Formele botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] bacterian;
b) [x] infantil;
c) [ ] infecţios;
d) [x] de plagă;
e) [x] alimentar.
22
134. Simptome specifice ale botulismului sunt:
Sursa - curs
a) [ ] artralgii;
b) [x] dereglări de vorbire;
c) [x] diplopie;
d) [x] dereglare a deglutiţiei;
e) [x] midriază.

135. Alimentele pot fi contaminate cu stafilococi de către personalul cu:


Sursa - curs
a) [x] amigdalită;
b) [x] furuncul;
c) [x] plăgi purulente;
d) [ ] gastrită;
e) [x] panariciu.

136. Purtători facultativi de stafilococ sunt:


Sursa - curs
a) [ ] personalul bolnav cu amigdalită;
b) [x] animalele cu mastită;
c) [ ] rozătoarele;
d) [ ] ţânţarii;
e) [ ] insectele.

137. Numiţi formele micotoxicozelor:


Sursa - curs
a) [x] fuzariotoxicoza;
b) [x] ergotismul;
c) [ ] echinococoza;
d) [ ] balantidioza;
e) [x] aflotoxicoza.

138 . Sursele de îmbolnăvire în toxicoinfecţii:


Sursa - curs
a) [ ] insectele;
b) [x] omul;
c) [x] animalele;
d) [ ] rozătoarele;
e) [ ] animalele cu sânge rece.

139. Calea de transmitere a toxicoinfecţiilor:


Sursa - curs
a) [ ] fecală;
b) [x] alimentară;
c) [ ] transmisibilă;
d) [ ] transplacentară;
e) [ ] intestinală.
23
140. Mecanismul de transmitere a toxiinfecţiilor:
Sursa - curs
a) [ ] transplacentar;
b) [ ] intestinal;
c) [x] fecalo - oral;
d) [ ] prin picături;
e) [ ] de contact.

141. Numiţi intoxicaţiile alimentare nemicrobiene:


Sursa - curs
a) [x] cu cartofi încolţiţi;
b) [ ] cu ciuperci microscopice;
c) [x] cu ciuperci otrăvitoare;
d) [x] cu organele unor specii de peşte;
e) [x] cu pesticide.

142. Numiţi intoxicaţiile alimentare de etiologie necunoscută:


Sursa - curs
a) [x] cu carne de prepeliţă;
b) [x] cu harbuz;
c) [x] cu unele specii de peşti, în unii ani;
d) [ ] cu cartofi încolţiţi;
e) [x] mioglobinuria alimentară paroxismală-toxică.

143. Persoane cu risc crescut de a dezvolta intoxicaţii alimentare:


Sursa - curs
a) [x] copiii mici (sugari, preşcolari);
b) [ ] persoanele cu vârstă medie;
c) [x] persoane cu sistem imunitar compromis;
d) [x] femeile însărcinate;
e) [x] vârstnicii (frecvent peste 65 ani).

144. Factorii responsabili de creşterea riscului de a dezvolta toxiinfecţii alimentare sunt:


Sursa - curs
a) [x] persoane care lucrează în abatoare, pescării;
b) [x] consumul de carne, peşte sau pui infestat, scoici, melci sau moluşte contaminate şi
insuficient preparate termic;
c) [ ] fumatul;
d) [x] consumul unor alimente sau băuturi nepasteurizate;
e) [x] călătorii sau vacanţe în ţări în curs de dezvoltare.

145. Direcţiile de bază în profilaxia botulismului:


Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] prevenirea pătrunderii agentului declanşator pe materia primă;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor
în conservele pregătite;
e) [x] sterilizarea corectă.

24
146. Direcţiile de bază în profilaxia intoxicaţiilor stafilococice:
Sursa - curs
a) [ ] respectarea CMA;
b) [x] micşorarea numărului purtătorilor de stafilococ ce activează la întreprinderile
alimentare;
c) [x] depistarea surselor de contaminare a produselor alimentare;
d) [x] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
e) [x] întreruperea căilor de contaminare a produselor alimentare şi a bucatelor.

147. Profilaxia micotoxicozelor:


Sursa - curs
a) [x] monitoringul igienic al nivelului de poluare a materiei prime şi produselor
alimentare;
b) [ ] prevenirea germinării sporilor, multiplicării formelor vegetative şi formării toxinelor în
conserve;
c) [ ] sterilizarea corectă;
d) [x] respectarea regulilor de păstrare a produselor alimentare, cerealelor şi a nutreţurilor;
e) [x] lupta cu dăunătorii plantelor prin prelucrarea cuvenită a cerealelor.

148. Profilaxia intoxicaţiilor cu pesticide:


Sursa - curs
a) [x] respectarea CMA;
b) [ ] asigurarea condiţiilor de producere, păstrare şi realizare a produselor alimentare cu
prevenirea formării toxinelor;
c) [ ] depistarea surselor;
d) [x] controlul conţinutului de substanţe reziduale în produsele alimentare;
e) [x] utilizarea pesticidelor cu evidenţa caracteristicilor toxice.

IGIENA AERULUI

149. Definiţia corectă a climei este


Sursa – [1] pag. 24, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici atmosferici şi telurici dintr-o regiune ce condiţionează
spaţiul vital al organismelor pe perioade lungi de timp;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici ce manifestă instabilitate într-o perioadă scurtă
de timp;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici ce manifestă o stabilitate în timp;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-un spaţiu limitat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici atmosferici n momentul dat.

150. Definiţia corectă a vremii este


Sursa – [17] pag. 54, curs
a) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al atmosferei în decursul unui anotimp;
b) [x] Totalitatea factorilor fizici al atmosferei оn momentul dat;
c) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului dintr-o încăpere
25
d) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din încăperi;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici al aerului ce manifestă stabilitate în timp.
151. Definiţia corectă a microclimatului este
Sursa – [2] pag. 111, curs
a) [x] Totalitatea factorilor fizici (temperatură, umiditate, curenţi de aer) al aerului dintr-un
spaţiu limitat;
b) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului din încăpere;
c) [ ] Totalitatea factorilor chimici al aerului din regiunea dată;
d) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului determinaţi în momentul dat;
e) [ ] Totalitatea factorilor fizici şi chimici al aerului şi telurici din regiunea dată.

152. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [x] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
b) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
c) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii lungi;
e) [ ] Vitamina D se sintezează sub acţiunea radiaţiilor luminoase.

153. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii biologice a spectrului
solar
Sursa – [1] pag. 25, [17] pag. 187, curs
a) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor luminoase;
b) [x] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A;
c) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
d) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete din diapazonul B;
e) [ ] Melanina se formează sub acţiunea radiaţiilor infraroşii .

154. Insolaţia e cauzată de acţiunea


Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
b) [x] Radiaţiilor infraroşii scurte;
c) [ ] Radiaţiilor luminoase;
d) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul C;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete din diapazonul A.

155. Acţiune bactericidă pronunţată posedă radiaţiile solare


Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Ultraviolete – C;
b) [ ] Ultraviolete – A;
c) [ ] Ultraviolete – B;
d) [ ] Infraroşii scurte;
e) [ ] Infraroşii lungi.

156. Viaţa este imposibilă la un conţinut de oxigen în aer


Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 7 – 8%;
b) [ ] 9 – 10%;
c) [ ] 11 – 12%;
26
d) [ ] 13 – 14%;
e) [ ] 15 – 16%.

157. Pierderea cunoştinţei şi moartea survin la sporirea cantităţii de CO2 în aer până la:
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [x] 8 – 10%;
b) [ ] 5 – 7%;
c) [ ] 3 – 6%;
d) [ ] 2 – 4%;
e) [ ] 1 – 3%.

158. Roza frecvenţei vânturilor ne arată


Sursa – [1] pag. 29, curs
a) [ ] Direcţia de mişcare a aerului;
b) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
c) [x] Direcţia predominantă de mişcare a aerului într-o perioadă de timp;
d) [ ] Numărul de zile cu vânt;
e) [ ] Numărul de zile fără vânt.

159. Condiţionarea volumului de aer cercetat se face pentru


Sursa – [2] pag. 172, curs
a) [x] A putea compara rezultatele analizei diferitor probe;
b) [ ] A facilita mersul analizei;
c) [ ] A neutraliza CO2 din proba recoltată;
d) [ ] A înlătura microorganismele din probele recoltate;
e) [ ] A facilita transportarea probei recoltate.

160. Cea mai mare influenţă asupra organismului uman o are stratul atmosferic
Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Stratosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Termosfera;
d) [ ] Exosfera;
e) [ ] Heterosfera.

161. Ecranul de O3 se află în stratul atmosferei


Sursa – [17] pag.9, curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.

162. Definiţi umiditatea absolută a aerului


Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Densitatea vaporilor de apă necesară pentru saturaţia totală a aerului la to C dată;
b) [x] Cantitatea (grame) de vapori de apă prezenţi la momentul determinării în 1m3 de aer;
c) [ ] Densitatea vaporilor de apă ce satură aerul la to =0o C;

27
d) [ ] Diferenţa dintre cantitatea de vapori de apă la temperatura 37o C şi temperatura în
momentul determinării;
e) [ ] Punctul de rouă.

163. Vitezele mici (sub 1m/sec) de mişcare al aerului se determină cu


Sursa – [2] pag. 124, curs
a) [ ] Anemometrul cu palete;
b) [x] Catatermometrul;
c) [ ] Anemometrul cu cupe;
d) [ ] Actinometrul;
e) [ ] Psihrometrul.

164. Cu temperatura efectivă se apreciază


Sursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] Temperatura aerului din încăperi;
b) [ ] Temperatura aerului atmosferic;
c) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat asupra organismului;
d) [ ] Puterea de răcire a aerului;
e) [ ] Temperatura corpului.

165. Vitamina D este sintezată preponderent sub acţiunea radiaţiilor din grupul
Sursa – [17] pag. 187, curs
a) [ ] Ultraviolete A;
b) [x] Ultraviolete B;
c) [ ] Ultraviolete C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase.

166. Procesele ce au loc pe pământ influenţează starea stratului atmosferic


Sursa – [17] pag. 9, curs
a) [ ] Ionosfera;
b) [x] Troposfera;
c) [ ] Mezosfera;
d) [ ] Stratosfera;
e) [ ] Exosfera .

167. Umiditatea relativă optimă a aerului din încăperile de locuit este


Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] 20-40%;
b) [x] 40-60%;
c) [ ] 60-80%;
d) [ ] 80-90%;
e) [ ] 90-100%.

168. Dispozitiv pentru determinarea umidităţii aerului


Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Catatermometrul;
b) [ ] Barograful;
c) [x] Psihrometrul ;
28
d) [ ] Globtermometrul;
e) [ ] Actinometrul.

169. Radiaţia, – cale de cedare a căldurii de către organism, depinde în fond de unul
din factorii enumeraţi mai jos
Sursa – [17] pag. 211, curs
a) [ ] T 0 aerului;
b) [ ] Umiditatea aerului;
c) [x] T 0 obiectelor înconjurătoare;
d) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
e) [ ] Roza vânturilor .

170. Temperatura efectivă se poate stabili măsurând


Sursa – [2] pag. 130, curs
a) [ ] toC aerului şi temperatura radiantă;
b) [x] toC, umiditatea, viteza curenţilor de aer;
c) [ ] toC cutanată, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
d) [ ] toC radiantă, umiditatea şi viteza curenţilor de aer;
e) [ ] Umiditatea şi temperatura aerului

171. În aerul atmosferic se conţine CO2


Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 0,12-0,09%;
b) [ ] 0,08-0,07%;
c) [ ] 0,06-0,05%;
d) [x] 0,04-0,03%;
e) [ ] 0,03–0,01%.

172. Nivelul maxim de CO2 în aerul inspirat la care apar manifestări evidente la cei expuşi
Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] 2-3%;
b) [x] 4-5%;
c) [ ] 6-7%;
d) [ ] 10%;
e) [ ] 15%.

173. Azotul atmosferic influenţează starea de sănătate prin


Sursa – [1] pag. 38, curs
a) [ ] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Concentraţia O2 din aerul inspirat;
c) [ ] Concentraţia sa din sângele venos;
d) [x] Presiunea atmosferică;
e) [ ] Umiditatea aerului.

174. Indicator sanitar de viciere a aerului din încăperi este


Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [ ] Poluanţi iritanţi;
b) [x] CO2;
c) [ ] NH3;
29
d) [ ] Poluanţi asfixianţi;
e) [ ] CO.

175. Transportul auto poluează aerul cu


Sursa – [1] pag. 39, curs
a) [x] Monoxid de carbon;
b) [x] Oxizi de azot şi aldehide;
c) [x] Hidrocarburi policiclice aromatice;
d) [x] Plumb;
e) [ ] Hidrogen sulfurat.

176. Pentru dezinfecţia aerului din încăperi sunt folosite radiaţiile


Sursa – [1] pag. 27, curs
a) [ ] Ultraviolete zona A ;
b) [ ] Ultraviolete zona B.;
c) [x] Ultraviolete zona C;
d) [ ] Infraroşii;
e) [ ] Luminoase .

177. Umiditatea relativă a aerului este


Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Diferenţa dintre umiditatea maximă şi cea absolută;
b) [x] Raportul dintre umiditatea absolută şi cea maximă;
c) [ ] Cantitatea vaporilor de apă, prezenţi la momentul dat în aer;
d) [ ] Cantitatea vaporilor de apă necesară pentru a satura aerul;
e) [ ] Punctul de rouă.

178. Microclimatul cald este determinat de următorii factori cu excepţia


Sursa –curs
a) [x] Radiaţie negativă;
b) [ ] Temperatura aerului crescută;
c) [ ] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului scăzută;
e) [ ] Radiaţie pozitivă.

179. Radiaţia calorică pozitivă determină următoarele reacţii fiziologice, cu


excepţia
Sursa – [17] pag. 212, curs
a) [ ] Creşterea to C cutanate;
b) [ ] Creşterea frecvenţei şi amplitudinii respiratorii;
c) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
d) [ ] Creşterea frecvenţei pulsului;
e) [ ] Creşterea to C corpului.

180. Dioxidul de carbon influenţează asupra organismului prin


Sursa – [17] pag. 13, curs
a) [x] Concentraţia sa în aerul inspirat;
b) [ ] Modificarea presiunii atmosferice;
c) [ ] Scăderea concentraţiei azotului în aerul inspirat;
30
d) [ ] Concentraţia sa în aerul expirat;
e) [ ] Creşterea concentraţiei de SO2 în aer.

181. Ce dispozitive sunt folosite pentru determinarea vitezei de mişcare a aerului


în încăperi
Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Catatermometrul;
d) [ ] Psihrometrul;
e) [ ] Barograful.

182. Ce reprezintă procesele de termoreglare


Sursa – [17] pag. 211, curs
a) [x] Menţinerea temperaturii stabile a corpului cu participarea mecanismelor fiziologice de
termogeneză şi termoliză;
b) [ ] Acomodarea temperaturii corpului la temperatura externă;
c) [ ] Cedarea intensă de căldură la acţiunea temperaturilor externe;
d) [ ] Intensificarea termogenezei;
e) [ ] Scăderea termogenezei.

183. Radiaţiile ultraviolete cu lungime de undă scurtă (grupul C) manifestă


acţiune
Sursa – [1] pag.27, curs
a) [ ] Tonizantă generală;
b) [ ] Acţiune optimă;
c) [ ] Generatoare de vitamina D;
d) [x] Bactericida;
e) [ ] Termică.

184. Influenţa umidităţii scăzute a aerului asupra organismului


Sursa – [17] pag. 114, [2] pag.212, curs
a) [ ] Menţine constantă temperatura corpului;
b) [x] Măreşte termoliza prin evaporare;
c) [ ] Micşorează termoliza prin evaporare;
d) [ ] Măreşte termoliza prin convecţie;
e) [ ] Sporeşte termogeneza.

185. Ritmul nictemeral se formează sub acţiunea


Sursa – [17] pag. 191, curs
a) [ ] Radiaţiilor ultraviolete C;
b) [ ] Radiaţiilor infraroşii lungi;
c) [ ] Radiaţiilor infraroşii scurte;
d) [x] Radiaţiilor luminoase;
e) [ ] Radiaţiilor ultraviolete B.

186. La scăderea temperaturii aerului (mai joasă de 15o C) metabolismul bazal


Sursa – [1] pag. 30-31, curs

31
a) [ ] Scade;
b) [x] Creşte;
c) [ ] Nu se modifică;
d) [ ] Oscilează în diapazon mare;
e) [ ] Oscilează în diapazon mic.

187. Numărul de aeroioni grei este mai mare în


Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Oraşele mari industriale;
b) [ ] Localităţile rurale;
c) [ ] Pe malul mării;
d) [ ] Lângă cascade;
e) [ ] Lângă râuri curgătoare.

188. Aerul poluat conţine


Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Mai mulţi ioni grei;
b) [ ] Mai mulţi ioni uşori;
c) [ ] Coeficientul unipolar este zero;
d) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori pozitivi;
e) [ ] Conţine un număr mai mare de ioni uşori negativi.

189. Pentru protecţia sanitară a aerului atmosferic se stabilesc zone


Sursa – curs
a) [ ] Una;
b) [ ] Două;
c) [ ] Trei;
d) [ ] Patru;
e) [x] Cinci.

190. Caracteristicile generale ale climei sunt


Sursa – [1] pag.24, curs
a) [x] Stabilitate în timp;
b) [ ] Instabilitate în timp;
c) [x] Modificările sunt posibile numai în perioade lungi de timp;
d) [ ] Modificările sunt posibile în decursul zilei;
e) [ ] Modificările sunt posibile în decursul anotimpului.

191. Suprafaţa Pământului se împarte în zonele climatice


Sursa – [17] pag. 54, curs
a) [x] Zonele polare;
b) [x] Zona tropicală;
c) [x] Zonele temperate;
d) [ ] Zonele de climat nespecific;
e) [ ] Zonele de climat excitant.

192. După influenţa asupra organismului tipurile de climă se împart în


Sursa – [17] pag. 55, curs
a) [x] Climat excitant;
32
b) [x] Climat indiferent ;
c) [x] Climat intermediar;
d) [ ] Climat marin;
e) [ ] Climat de stepă.

193. Adaptarea la condiţii climatice foarte călduroase se manifestă prin


Sursa – [17] pag. 57, [3] pag.43, curs
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Scăderea frecvenţei respiraţiei;
c) [x] Scăderea termogenezei;
d) [x] Diminuarea metabolismului bazal;
e) [ ] Accelerarea metabolismului bazal.

194. Adaptarea la condiţii climatice reci se manifestă prin


Sursa – [3] pag. 41, [17] pag.57, curs
a) [x] Accelerarea metabolismului bazal;
b) [ ] Diminuarea metabolismului bazal;
c) [x] Sporirea termogenezei;
d) [x] Sporirea volumului de sânge circulant;
e) [ ] Diminuarea termogenezei.

195. Vremea se caracterizează prin


Sursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Instabilitate mare în timp;
b) [ ] Stabilitate în timp;
c) [x] Modificări în decursul zilei;
d) [ ] Modificări în decursul anului;
e) [ ] Modificări în decursul a sute de ani.

196. Care enunţuri sunt corecte pentru definiţia aclimatizării


Sursa – [17] pag.59, curs
a) [x] Aclimatizarea este un proces social, biologic de adaptare activă a organismului la
condiţii climatice noi;
b) [ ] Aclimatizarea nu depinde de alimentaţie, condiţiile de muncă şi de trai;
c) [x] Procesul de aclimatizare decurge în 3 faze;
d) [x] Aclimatizarea poate fi înlesnită cu anumite măsuri curativ-profilactice;
e) [ ] Aclimatizarea poate fi numai favorabilă.

197. În faza iniţială de aclimatizare se produc


Sursa – [17] pag. 57, curs
a) [x] Predomină procesele de inhibiţie a sistemului nervos central;
b) [ ] Predomină procesele de excitaţie a sistemului nervos central;
c) [x] Se suprasolicită centrul de termoreglare;
d) [x] Se modifică metabolismul bazal;
e) [x] Scade capacitatea de muncă.

198. Grupurile de metode folosite pentru determinarea acţiunii complexe a


factorilor de microclimat asupra organismului sunt
33
Sursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [x] Fizice;
b) [ ] Chimice;
c) [ ] Bacteriologice;
d) [x] Fiziologice;
e) [x] Psihologice.

199. Catatermometria este o metodă pentru determinarea


Sursa – [2] pag. 124, curs
a) [x] Capacităţii de răcire a aerului;
b) [x] Vitezei de mişcare a aerului;
c) [ ] Temperaturii aerului;
d) [ ] Umidităţii relative a aerului;
e) [x] Acţiunii complexe a factorilor de microclimat .

200. Temperatura efectivă ne vorbeşte despre


Sursa – [2] pag. 130-132, curs
a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Efectul caloric produs de factorii microclimatici;
c) [ ] Umiditatea şi viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Acţiunea sumară a factorilor de microclimat;
e) [ ] Acţiunea selectivă a temperaturii aerului.

201. Care dintre elementele enunţate determină temperatura rezultantă


Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] Presiunea atmosferică;
e) [x] Radiaţiile calorice.
202. Care enunţuri nu sunt corecte pentru caracteristica radiaţiilor ultraviolete
Sursa – [1] pag. 27, curs
a) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C provoacă leziuni celulare;
b) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C au efect stimulator pronunţat;
c) [x] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul C sporesc rezistenţa organismului;
d) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul B accelerează procesele metabolice;
e) [ ] Radiaţiile ultraviolete din diapazonul A formează pigmentul melanină.

203. Care enunţuri sunt corecte pentru aprecierea vicierii aerului


Sursa – [1] pag. 39-41, curs
a) [x] Vicierea aerului se produce numai în spaţii închise;
b) [ ] Vicierea aerului se produce numai în aerul atmosferic;
c) [x] Vicierea aerului este rezultatul unor procese fiziologice;
d) [ ] Vicierea aerului este rezultatul unor activităţi economico-sociale;
e) [ ] Vicierea aerului se produce numai în spaţii ocupaţionale.

204. Surse artificiale de poluare a atmosferei sunt


Sursa – [1] pag. 39, [17] pag. 17, curs
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;

34
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.

205. Surse naturale de poluare a atmosferei sunt


Sursa – [17] pag. 17, [1] pag.39, curs
a) [x] Transportul terestru, aerian;
b) [ ] Eroziunea solului;
c) [x] Procesele industriale;
d) [x] Procesele de ardere a combustibilului;
e) [ ] Erupţiile vulcanice.

206. Acţiuni indirecte a poluării atmosferei sunt


Sursa – [17] pag. 14-22, [1] pag. 39, curs
a) [x] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [x] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [ ] Apariţia cancerului;
d) [ ] Agravarea bolilor;
e) [x] Coroziunea metalelor.

207. Acţiuni directe a poluării atmosferei sunt


Sursa – [17] pag. 14-22, curs
a) [ ] Reducerea radiaţiilor solare luminoase;
b) [ ] Distrugerea vegetaţiilor;
c) [x] Apariţia cancerului;
d) [x] Agravarea bolilor;
e) [ ] Coroziunea metalelor.

208. Măsuri legislative de protecţie ale aerului atmosferic nu sunt


Sursa, curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere a combustibilului;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

209. Măsuri de planificare în protecţia aerului atmosferic sunt


Sursa –curs
a) [ ] Monitorizarea calităţii aerului atmosferic;
b) [ ] Respectarea CMA pentru poluanţii aerului atmosferic;
c) [x] Plantarea zonelor verzi;
d) [ ] Perfecţionarea proceselor de ardere;
e) [x] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară.

210. Măsuri tehnologice în protecţia aerului atmosferic sunt


Sursa – [17] pag. 44, curs
a) [ ] Stabilirea zonelor de protecţie sanitară;
35
b) [ ] Plantarea zonelor verzi;
c) [x] Recuperarea şi utilizarea reziduurilor menajere;
d) [x] Trecerea la procese tehnologice închise;
e) [x] Perfecţionarea proceselor de ardere.

211. Probele de aer din încăperile închise pentru analiza chimică pot fi recoltate
prin metodele
Sursa – [2] pag. 171-172, curs
a) [x] De substituţie;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De sedimentare;
d) [ ] De compresie;
e) [x] De vacuum .

212. Poluarea aerului cu bacterii poate fi cercetată prin metodele


Sursa – [2] pag. 186, curs
a) [ ] De vacuum;
b) [x] De sedimentare;
c) [x] De filtrare;
d) [x] De aspiraţie pe suprafaţă;
e) [ ] De substituţie.

213. Temperatura aerului creşte odată cu altitudinea în straturile


Sursa –curs
a) [ ] Troposferă;
b) [x] Stratosferă;
c) [ ] Mezosferă;
d) [x] Heterosferă;
e) [ ] Exosferă.

214. Termoliza prin evaporare se caracterizează


Sursa – [1] pag.30, curs
a) [ ] Reprezintă 45-50% din totalul pierderilor de căldură;
b) [x] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [ ] Creşte în aerul viciat;
d) [x] Reprezintă 25-30% din totalul pierderilor de căldură;
e) [ ] Creşte în aerul umed.

215. Termoliza prin radiaţie se caracterizează


Sursa – [1] pag. 30, curs
a) [x] Reprezintă 45-50% din totalul căldurii pierdute;
b) [ ] Este dependentă de umiditate şi viteza curenţilor de aer;
c) [x] Depinde de gradientul termic;
d) [ ] Creşte în aerul atmosferic poluat;
e) [ ] Creşte în aerul viciat.

216. Organismul reacţionează la suprarăcire prin


Sursa – [1] pag. 32, [17] pag. 210-218, curs

36
a) [x] Spasmul vaselor sanguine periferice;
b) [x] Scade rezistenţa organismului;
c) [x] Se reduce activitatea fagocitelor;
d) [ ] Creşte ventilaţia pulmonară;
e) [ ] Creşte temperatura corpului.

217. Temperatura efectivă este


Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Senzaţia termică a organismului pus în diferite situaţii de microclimat;
b) [x] Complexul de factori fizici ai aerului în acţiune asupra organismului şi reacţia de
răspuns a organismului la acţiunea acestor factori;
c) [x] O metodă psihologică de apreciere a influenţei microclimatului asupra organismului;
d) [ ] O metodă fizico-chimică de apreciere a influenţei microclimatului asupra
organismului;
e) [ ] Temperatura corpului în microclimat cald.

218. Efectele fiziologice ale CO2 asupra organismului


Sursa – [1] pag. 38, [17] pag. 13-14, curs
a) [x] Excită centrul respirator;
b) [x] Influenţează receptorii din vase;
c) [ ] Blochează hemoglobina sângelui – cu apariţia carboxihemoglobinei;
d) [x] Sporeşte afinitatea ţesuturilor la O2;
e) [ ] Diminuarea afinitatea ţesuturilor la O2 .
219. Sindromul de decompresiune se produce prin
Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [ ] Aflarea îndelungată la adâncimi mari;
b) [x] Dizolvarea N2 în ţesutul adipos şi nervos;
c) [x] Formarea emboliilor gazoase;
d) [x] Ridicarea bruscă la suprafaţă de la mari adâncimi;
e) [ ] Hipoxia ţesuturilor.

220. Indicatori sanitari de viciere a aerului din încăperi nu sunt:


Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [x] CO;
b) [ ] CO2;
c) [x] NH3;
d) [x] O3;
e) [x] SO2.

221. În vicierea aerului nu intervin factorii


Sursa – [2] pag. 177, curs
a) [ ] Aerul expirat;
b) [ ] Volumul de aer necesar unei persoane;
c) [ ] Apa evaporată de la suprafaţa corpului;
d) [x] Raportul dintre concentraţia CO2 şi a O2;
e) [x] Concentraţia N2.

37
222. Temperatura aerului scade odată cu altitudinea în straturile atmosferei
Sursa –curs
a) [x] Troposferă;
b) [ ] Stratosferă;
c) [x] Mezosferă;
d) [ ] Heterosferă;
e) [ ] Termosferă.

223. Psihrometrele Assman şi August sunt folosite pentru determinarea


Sursa – [2] pag. 114, curs
a) [ ] Vitezei mişcării aerului;
b) [x] Umidităţii aerului;
c) [x] to aerului;
d) [ ] Direcţiei curenţilor de aer;
e) [ ] Capacităţii de răcire a aerului.

224. Microclimatul cald este caracterizat prin


Sursa – [2] pag. 111, curs
a) [x] Radiaţie pozitivă;
b) [x] Temperatura aerului crescută;
c) [x] Umiditatea aerului crescută;
d) [ ] Mişcarea aerului sporită;
e) [ ] Radiaţie negativă.

225. Microclimatul rece determină următoarele reacţii fiziologice


Sursa – [2] pag. 111, [17] pag. 210, curs
a) [x] Scăderea frecvenţei pulsului;
b) [x] Creşterea diurezei şi numărului de micţiuni;
c) [ ] Scăderea activităţii digestive;
d) [x] Creşterea tensiunii arteriale;
e) [ ] Tahicardie.

226. Metode de cercetare a influenţei microclimatului asupra organismului


uman
Sursa – [2] pag. 132, curs
a) [x] Determinarea temperaturii efective;
b) [ ] Determinarea temperaturii aerului;
c) [x] Determinarea temperaturii cutanate;
d) [x] Determinarea stării funcţionale a organismului;
e) [x] Determinarea temperaturii rezultante.

227. Termoliza se realizează prin următoarele mecanisme


Sursa – curs
a) [x] Evaporare - 25-30%;
b) [x] Radiaţie - 45-50%;
c) [x] Convecţie - 15-20%;
d) [x] Conducţie - 5%;
e) [ ] Termogeneză.
38
228. Termoreglarea organismului uman este de natură
Sursa – curs
a) [ ] Biologică;
b) [x] Chimică;
c) [ ] Mecanică;
d) [x] Fizică;
e) [ ] Socială.

229. Efectele produse de acţiunea oxizilor de azot sunt


Sursa – [17] pag. 10-23, curs
a) [ ] Asfixiante;
b) [ ] Cancerigene;
c) [x] Iritante;
d) [x] Fibrozante;
e) [ ] Mutagene.

230. Poluarea aerului cu praf poate fi determinată prin metodele


Sursa – [2] pag. 183, curs
a) [x]De sedimentare;
b) [x] Gravimetrică;
c) [ ] Biologică;
d) [ ] Mecanică;
e) [ ] De vacuum.

231. Pigmentaţia tegumentelor se produce prin


Sursa – [1] pag. 26, [17] pag. 182, curs
a) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete zona C;
b) [x] Transformarea promelaninei în melanină;
c) [ ] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 200-280nm;
d) [x] Acţiunea radiaţiei ultraviolete cu lungimea de undă 320-400nm;
e) [ ] Acţiunea radiaţiilor infraroşii.

232. Homosfera include straturile atmosferei


Sursa –curs
a) [x] Mezosfera;
b) [x] Stratosfera;
c) [x] Troposfera;
d) [ ] Termosfera;
e) [ ] Exosfera.

233. Troposfera influenţează în mod direct şi permanent asupra organismului


uman prin
Sursa –curs
a) [x] Modificarea proprietăţilor fizice ale aerului, care influenţează procesul de
termoreglare;
b) [x] Modificarea elementelor, care întră în compoziţia chimică naturală ale aerului;

39
c) [x] Elementele străine de compoziţia chimică naturală a aerului, care produc poluarea
atmosferei;
d) [ ] Acţiunea undelor radioelectrice propagate aici;
e) [ ] Acţiunea stratului de O3 format în troposferă.
234. Factorii determinanţi ai microclimatului
Sursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [x] Umiditatea aerului;
c) [x] Radiaţiile calorice;
d) [x] Mişcarea aerului;
e) [ ] Iluminatul.

235. Metodele de determinare a temperaturii efective


Sursa – [2] pag.132, curs
a) [x] Nomogramele de temperatură efectivă;
b) [x] Nomogramele de temperatură efectivă pe care vom deosebi zona de confort termic şi
linia de confort;
c) [x] Tabele speciale;
d) [ ] Metode fiziologice obiective;
e) [ ] Metode chimice.

236. Concentraţii admise a CO2 în încăperile spitaliceşti sunt


Sursa – [2] pag. 249, curs
a) [ ] 0,03%;
b) [x] 0,05%;
c) [ ] 0,07%;
d) [ ] 0,1%;
e) [ ] 0,2%.

237. Patogenia bolii de cheson


Sursa – [17] pag. 210, curs
a) [x] Saturaţia rapidă a sângelui şi ţesuturilor cu azot;
b) [x] Eliminarea azotului-gaz în ţesuturi şi sânge;
c) [x] Dereglarea hemodinamicii din cauza emboliei gazoase a vaselor;
d) [ ] Trecerea rapidă a azotului din sânge prin plămâni;
e) [ ] Dilatarea vaselor sangvine.

238. Acţiunea biologică a radiaţiilor solare luminoase


Sursa – [17] pag. 191, [1] pag. 26, curs
a) [x] Stimulează procesele metabolice în organism;
b) [x] Asigurară ritmul circadian;
c) [ ] Au efect dezinfectant;
d) [x] Asigură funcţia analizatorului optic;
e) [ ] Contribuie la sinteza de melanină.

239. Modificările în organismul uman expus la presiune atmosferică scăzută


Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] Hipoxie;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Carboxihemoglobinemie;
40
d) [ ] Poliurie;
e) [x] Eritrocitoză.

240. Condiţii care contribuie la supraîncălzirea organismului


Sursa – [2] pag.111, curs
a) [x] Creşterea temperaturii obiectelor înconjurătoare;
b) [ ] Scăderea to obiectelor înconjurătoare;
c) [x] Creşterea umidităţii relative a aerului;
d) [ ] Scăderea umidităţii relative a aerului;
e) [x] Lipsa curenţilor de aer.

241. Cauzele apariţiei bolii de cheson


Sursa – [1] pag.32, curs
a) [ ] Expunere la presiune atmosferică joasă;
b) [x] Expunere la presiune atmosferică ridicată;
c) [ ] Presiune parţială de O2 redusă;
d) [x] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică micşorată;
e) [ ] Trecere bruscă la condiţii cu presiune atmosferică ridicată.

242. Factorii ce nu determină microclimatul


Sursa – [2] pag.111, curs
a) [ ] Temperatura aerului;
b) [x] Iluminarea;
c) [ ] Mişcarea aerului;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Presiunea atmosferică.

243. Măsuri de protecţie a aerului atmosferic


Sursa –curs
a) [ ] Măsuri administrative;
b) [x] Măsuri tehnologice;
c) [x] Măsuri legislative;
d) [ ] Măsuri organizatorice;
e) [x] Măsuri sanitar-tehnice.

244. Influenţa vitezei curenţilor de aer asupra organismului


Sursa – [2] pag. 121, curs
a) [ ] Stimulează termoliza prin iradiere;
b) [x] Stimulează termoliza prin evaporare;
c) [x] Stimulează termoliza prin convecţie;
d) [ ] Duce la supraîncălzirea organismului;
e) [ ] Micşorează termogeneza.

245. De ce depinde intensitatea termolizei


Sursa –curs
a) [x] De temperatura aerului;
b) [x] De temperatura obiectelor înconjurătoare;
c) [x] De umiditatea aerului;
d) [x] De viteza curenţilor de aer;
41
e) [ ] De regimul alimentar.

246. Prin mediul aerian se pot transmite


Sursa – [17] pag. 45, curs
a) [x] Scarlatina;
b) [x] Tuberculoza;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Rujeola.

247. Poluarea aerului atmosferic se manifestă prin


Sursa – [1] pag. 40, curs
a) [ ] Afecţiuni cardiovasculare;
b) [x] Intoxicaţii acute şi cronice;
c) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
d) [ ] Patologii ale tubului digestiv;
e) [x] Acţiune cancerigenă.

248. Acţiunea radiaţiilor solare ultraviolete din zona A


Sursa – [1] pag. 25, [17] pag.178, curs
a) [ ] Bactericidă;
b) [x] Formarea substanţelor histaminice;
c) [x] Stimularea proceselor metabolice;
d) [x] Stimularea proceselor de regenerare;
e) [ ] Sinteza vitaminei D.

249. Radiaţiile ultraviolete din spectrul C nu manifestă acţiune


Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Sinteză de vitamină D;
b) [x] “De bronzare”;
c) [x] Stimulatoare generală;
d) [ ] Bactericidă;
e) [x] Termică.

250. De insuficienţă a radiaţiei ultraviolete suferă


Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Locuitorii zonelor polare;
b) [x] Populaţia oraşelor industrializate;
c) [x] Minerii;
d) [ ] Populaţia rurală;
e) [ ] Sudorii.

251. Pentru profilaxia carenţei de radiaţii ultraviolete se utilizează


Sursa – [17] pag. 210, curs
a) [ ] Lămpi BUV;
b) [x] Lămpi de eritem;
c) [x] Lămpi de cuarţ;
d) [ ] Lămpi luminiscente;
42
e) [ ] Becuri incandescente.

252. Radiaţia ultravioletă excesivă poate cauza


Sursa – [1] pag. 25, curs
a) [x] Malformaţii;
b) [x] Cancer tegumentar;
c) [ ] Rahitism;
d) [x] Eritem;
e) [x] Edem al conjunctivei.

253. Şocul termic e cauzat de:


Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [ ] Acţiunea directă a radiaţiei solare asupra capului;
b) [x] Acţiunea îndelungată a temperaturilor înalte;
c) [x] Acumularea de căldură în organism;
d) [x] Tulburarea metabolismul termic;
e) [x] Devierea componenţei sanguine.

254. Şocul termic se manifestă prin


Sursa – [1] pag. 28-32, curs
a) [x] Creşterea temperaturii corpului;
b) [x] Hipotonie;
c) [x] Convulsii;
d) [x] Pierderea cunoştinţei;
e) [ ] Hipertonie.

255. Primul ajutor medical la apariţia şocului termic prevede


Sursa – [1] pag. 28, curs
a) [x] Înlăturarea în spaţiu răcoros;
b) [x] Baie răcoritoare;
c) [x] Băuturi reci;
d) [ ] Exerciţii fizice;
e) [ ] Îmbrăcăminte caldă.

256. La acţiunea temperaturilor scăzute apar


Sursa – [17] pag.57, curs
a) [x] Răcirea tegumentelor;
b) [x] Scăderea senzaţiei tactile;
c) [x] Adinamia;
d) [x] Somnolenţa;
e) [ ] Excitaţia.

257. Gradul de termoliză prin evaporare ni-l arată


Sursa – [1] pag. 30, curs
a) [x] Umiditatea relativă a aerului;
b) [x] Deficitul de saturaţie;
c) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
d) [ ] Umiditatea maximă a aerului;
43
e) [ ] Punctul de rouă.

258. Omul se poate afla în condiţii de presiune atmosferică scăzută


Sursa – [1] pag. 32-37, curs
a) [x] În timpul zborului cu avionul;
b) [x] La aflarea în munţi;
c) [ ] La aflarea sub apă;
d) [ ] La aflarea în mine;
e) [ ] În locuinţă.

259. Adaptarea la presiune atmosferică scăzută se realizează prin


Sursa – [1] pag. 32, curs
a) [x] La aflarea la altitudini;
b) [ ] La aflarea la nivelul mării;
c) [x] Prin călirea organismului;
d) [x] Prin aflarea în barocamere;
e) [x] Prin administrarea de vitamine.

260. Aerul se ionizează sub influenţa


Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Descărcărilor electrice din atmosferă;
b) [x] Radiaţiilor cosmice;
c) [ ] Modificărilor chimice datorită vicierii aerului;
d) [x] Radiaţiilor ionizante din apă, sol, aer;
e) [x] Radiaţiilor Roentge.

261. Din grupul aeroionilor uşori fac parte


Sursa – [1] pag.33, curs
a) [x] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [x] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [x] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [ ] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [ ] Ionii aderaţi la aerosoli.

262. Din grupul aeroionilor grei fac parte


Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [ ] Ionii aparte încărcaţi pozitiv;
b) [ ] Moleculele ionizate de O2, N2, O3 încărcate pozitiv sau negativ;
c) [ ] Ionii aparte încărcaţi negativ;
d) [x] Ionii aderaţi la particulele de praf;
e) [x] Ionii aderaţi la aerosoli.

263. Numărul de aeroioni uşori este mai mare în


Sursa – [1] pag.33, curs
a) [ ] Oraşele mari industriale;
b) [x] Localităţile rurale;
c) [x] Pe malul mării;
d) [x] Lângă cascade;
44
e) [x] Lângă râuri curgătoare.

264. Aeroionii negativi au acţiune


Sursa – [1] pag. 33, curs
a) [x] Tonizantă;
b) [x] Stimulează metabolismul;
c) [x] Stimulează funcţia sistemului nervos central;
d) [ ] Reduc capacitatea de muncă;
e) [ ] De inhibiţie generală.

Igiena apei
265. Necesitatea fiziologică de apă în 24 ore a unui adult este de
Sursa –curs
a) [ ] 500ml – 1,l;
b) [ ] 1.0 – 1,51;
c) [x] 1.5 – 3,01;
d) [ ] 3.0 – 5,01;
e) [ ] 5,0-6,0 l.

266. Conţinutul sulfaţilor admişi de Normele sanitare în apa potabilă va fi nu


mai mare de
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] 250mg/l;
b) [ ] 500mg/l;
c) [ ] 750mg/l;
d) [ ] 1000mg/l;
e) [ ] 1500 mg/l.

267. Caria dentară poate apărea la conţinutul fluorului în apă


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] 0,5 – 0,7mg/l;
b) [ ] 1,0 – 1,5mg/l;
c) [ ] 2,0 – 2,5mg/l;
d) [ ] 2,5 – 3,0mg/l;
e) [ ] 3,0-3,5 mg/l.
268. În formă de endemie hidrică infecţioasă se poate manifesta
;Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Holera;
c) [ ] Leptospirozele;
d) [ ] Bruceloza;
e) [ ] Dizenterie.

269. Oxidabilitatea apei este


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea de O2 într-un litru de apă;
b) [x] Cantitatea de O2 consumată la oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de apă;

45
c) [ ] Cantitatea de O2 consumată în 20 zile pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un
litru de apă;
d) [ ] Cantitatea de oxigen consumată pentru oxidarea substanţelor organice dintr-un litru de
apă în 5 zile;
e) [ ] Cantitatea de O2 în 10 litri de apă .
270. Prezenţa concomitentă în apă a NH3, nitriţilor, nitraţilor ne sugerează
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] O poluare recentă;
b) [x] O poluare permanentă;
c) [ ] Terminarea proceselor de autopurificare;
d) [ ] O poluare de scurtă durat;
e) [ ] Lipsa poluării.

271. Apa poluată cu plumb şi compuşii lui poate cauza


Sursa - curs
a) [x] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [ ] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

272. Conţinutul clorului rezidual liber în apă potabilă distribuită centralizat este
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [x] 0,5mg.1;
c) [ ] 1 -2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

273. Metodele de declorinare a apei


Sursa – [5] pag.203, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [ ] Tratare cu O3.
274. Duritatea generală a apei este condiţionată de
Sursa – [2] pag.214, curs
a) [x] Prezenţa tuturor cationilor din apă în afara de cationii metalelor alcaline;
b) [ ] Prezenţa în apă a cationilor metalelor alcaline;
c) [ ] Prezenţa bicarbonaţilor, carbonaţilor alcalini, hidrocarbonaţilor;
d) [ ] Prezenţa oxidului de calciu;
e) [ ] Prezenţa clorurilor .

275. Concentraţia maximă admisă de cloruri în apa potabilă


Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] 100mg 1;
b) [x] 250mg 1;
c) [ ] 500mg 1;
d) [ ] 1500mg 1;
46
e) [ ] 2000 mg/l.

276. Guşa endemică e cauzată de


Sursa – curs
a) [x] Insuficienţa iodului în regiunea dată;
b) [ ] Surplusul de fluor în apa potabilă;
c) [ ] Insuficienţa iodului în apa potabilă;
d) [ ] Excesul de iod în produse alimentare;
e) [ ] Insuficienţa de fluor în apa potabilă.

277. Indice chimic de poluare recentă a apei cu substanţe organice


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Amoniac;
b) [ ] Nitriţi;
c) [ ] Nitraţi;
d) [ ] Cloruri;
e) [ ] Sulfaţi.

278. Manifestarea endemică a patologiilor hidrice infecţioase are următoarele


caracteristici:
Sursa –curs
a) [ ] Caracter sezonier;
b) [ ] Afectează anumite categorii de vârstă;
c) [x] Atestă un număr redus de cazuri;
d) [ ] Prezenţa germenilor în sursa de apă;
e) [ ] Caracter exploziv.

279. Pentru recoltarea probelor de apă se foloseşte


Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Catatermometrul;
c) [x] Batometrul;
d) [ ] Barograful;
e) [ ] Anemometrul.

280. Conţinutul fluorului în apa potabilă conform Normelor sanitare este


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] 0,5-0,7 mg/l;
b) [x]1,5 mg/l;
c) [ ] 2,0-3,0 mg/l;
d) [ ] 2-5 mg/l;
e) [ ] 3–4 mg/l.

281. Cauzele dezvoltării guşei endemice


Sursa – [1] pag.48, curs
а) [ ] Consum de apă cu exces de iod;
b) [ ] Consum de produse alimentare cu exces de iod;
47
c) [ ] Consum de apă cu carenţă de iod;
d) [x] Consum de alimente cu carenţă de iod;
e) [ ] Consum de apă cu exces de fluor.

282. Apa poluată cu metil-mercur poate cauza


Sursa – curs
a) [ ] Saturnism hidric;
b) [ ] Methemoglobinemie;
c) [x] Boala Minamata;
d) [ ] Carie dentară;
e) [ ] Fluoroză.

283. Siguranţa dezinfecţiei apei poate fi determinată după


Sursa – [1] pag.62, curs
a) [ ] Miros;
b) [ ] Gust;
c) [x] Clor rezidual;
d) [ ] Turbiditate;
e) [ ] Reziduu uscat.

284. Cauza apariţiei methemoglobinei hidrice la copii


Sursa –curs
a) [x] Folosirea apei cu cantităţi sporite de nitraţi;
b) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de sulfaţi;
c) [ ] Folosirea apei cu oxidabilitate sporită;
d) [ ] Folosirea apei cu concentraţii excesive de săruri de amoniu;
e) [ ] Folosirea apei cu cantităţi sporite de iod.

285. Cauza fluorozei


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mic de fluor;
b) [ ] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut redus de fluor (0,3-0,5 mg/l);
c) [x] Consumarea îndelungată a apei cu conţinut de fluor mai mare 2,0 mg/l;
d) [ ] Consumarea produselor alimentare cu conţinut mare de iod;
e) [ ] Consumarea apei cu conţinut redus de iod.

286. Nu sunt indici bacteriologici ai calităţii apei


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Indicele microbian;
b) [ ] E. Coli – 0;
c) [x] Indicele coli;
d) [x] Numărul total de germeni patogeni în 100 ml;
e) [ ] Enterococi-0.

287. Cea mai mare cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesităţile
Sursa –curs
a) [ ] Fiziologice;
b) [ ] Igienice;
48
c) [ ] În agricultură;
d) [x] Industriale;
e) [ ] Urbanistice.

288. Cea mai mică cantitate de apă se consumă pentru a acoperi necesitatea
Sursa –curs
a) [x] Fiziologică;
b) [ ] Igienică;
c) [ ] În agricultură;
d) [ ] Industrială;
e) [ ] Urbanistică.

289. Normativele igienice de consum al apei pentru o persoană/24 conform


recomandărilor OMS
Sursa –curs
a) [x] 100 l;
b) [ ] 150 l;
c) [ ] 200-130 l;
d) [ ] 210 l;
e) [ ] 40-60 l.

290. Regiuni biogeochimice sunt acelea unde


Sursa – [1] pag.48, curs
a) [ ] Microelementele sunt în exces în apa potabilă;
b) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în apa potabilă;
c) [x] Microelementele sunt în exces sau deficienţă în sol, apa, alimente;
d) [ ] Microelementele sunt in exces in alimente;
e) [ ] Microelementele sunt în deficienţă în alimente.

291. Clorura de var proaspătă conţine clor activ (%)


Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 10;
b) [ ] 20;
c) [ ] 30;
d) [x] 35;
e) [ ] 45.

292. Pentru dezinfecţia apei poate fi folosită clorura de var cu activitatea


clorului nu mai mică de
Sursa – [1] pag.63, curs
a) [ ] 5%;
b) [ ] 10%;
c) [ ] 15%;
d) [ ] 20%;
e) [x] 25%.

293. Indicatori indezirabili ai calităţii apei sunt


Sursa – [17] pag.100, curs

49
a) [x] Amoniacul ;
b) [x] Clorurile.;
c) [x] Fierul;
d) [ ] Nitriţii;
e) [x] Sulfaţii .

294. Condiţii de potabilitate a apei conform Normelor Sanitare


Sursa – [2] pag.221, curs
a) [x] Condiţii chimice;
b) [x] Condiţii bacteriologice;
c) [x] Condiţii organoleptice;
d) [ ] Condiţii fizice;
e) [ ] Condiţii statice.

295. Patologiile infecţioase transmise prin intermediul apei


Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Febra tifoidă;
c) [x] Salmonelozele;
d) [ ] Scarlatina;
e) [x] Lamblioza.

296. Prin intermediul apei se pot transmite boli cauzate de paraziţi


Sursa –curs
a) [x] Amibiază;
b) [x] Lamblioza;
c) [ ] Hepatita;
d) [x] Balantidioza;
e) [x] Trihomoniaza.

297. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei


Sursa – [1] pag.59, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Limpezirea;
d) [ ] Deferizarea;
e) [x] Decolorarea.

298. Caracteristica apelor freatice


Sursa – [1] pag.55, curs
a) [x] Sunt transparente;
b) [x] Au debit mic;
c) [ ] Au compoziţie chimică stabilă;
d) [ ] Sunt bine protejate de poluare;
e) [ ] Au debit mare.

299. Autopurificarea apei se realizează prin următoarele procese


Sursa – [1] pag.59, curs

50
a) [x] Sedimentare;
b) [ ] Diluare;
c) [ ] Filtrare;
d) [x] Oxidare;
e) [x] Acţiunea bacteriofagilor.

300. Surse de poluare antropogenă a apelor de suprafaţă sunt


Sursa – [1] pag68, curs
a) [x] Apele menajere;
b) [x] Apele reziduale de la întreprinderi industriale;
c) [x] Scurgerea apelor meteorice ;
d) [ ] Compoziţia geochimică a solului;
e) [x] Circulaţia navală.

301. Profilaxia bolilor hidrice include


Sursa – [1] pag.67, curs
a) [x] Alegerea corectă a sursei de apă;
b) [x] Organizarea zonelor de protecţie sanitară;
c) [x] Standardizarea calităţii apei şi respectarea normelor igienice;
d) [x] Tratarea eficace a apei la staţiile de prelucrare;
e) [ ] Folosirea numai a surselor de apă de suprafaţă.

302. Indici de securitate epidemiologică pentru apa potabilă sunt


Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi-0;
d) [ ] Indicele coli - 3 ;
e) [x] E. coli- 0.

303. Conţinutul sărurilor minerale din apă poate fi factor de risc pentru
Sursa – [1] pag.51, curs
a) [ ] Dizenterie;
b) [ ] Diabet;
c) [x] Urolitiază;
d) [x] Hipertonie;
e) [ ] Hepatită A.

304. Saturnismul hidric se manifestă prin


Sursa –curs
a) [ ] Intoxicaţii acute;
b) [x] Intoxicaţii cronice;
c) [ ] Simptoame specifice;
d) [x] Simptoame nespecifice;
e) [ ] Hipertonie .

305. Apa potabilă trebuie


Sursa – [1] pag.49, curs

51
a) [x] Să aibă proprietăţi organoleptice corespunzătoare;
b) [ ] Să nu conţină săruri minerale;
c) [x] Să fie inofensivă după componenţa chimică;
d) [x] Să fie inofensivă din punct de vedere epidemiologic;
e) [ ] Să nu conţină microelemente.

306. Concentraţiile substanţelor chimice din apa potabilă, inofensive pentru


sănătate:
Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ x] Amoniac - 0,5 mg/1;
b) [ ] Nitriţi - 0,002 mg/1;
c) [ ] Nitraţi - 45 mg/1;
d) [x] Substanţe organice (oxidabilitatea) – 5 mg/1;
e) [ ] Duritate – 5o (grade germane).

307. Condiţii fizice de potabilitate ale apei sunt


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Culoarea acceptabilă consumatorilor şi nici o schimbare anormală;
b) [x] Turbiditatea 5 UNT;
c) [ ] Nitraţii – 45mg/l;
d) [ ] Oxidabilitatea – 5 mg O2/l;
e) [ ] Nitriţii – 1 mg/l.

308. Sănătatea oamenilor poate fi afectată în cazurile când apa


Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Nu este în cantităţi suficiente;
b) [x] Conţine germeni patogeni;
c) [ ] Conţine compuşi chimici toxici în concentraţii mai mici de CMA;
d) [x] Conţine compuşi chimici naturali în cantităţi sporite;
e) [x] Posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.

309. Mecanismul apariţiei cianozei infantile (methemoglobinemia)


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitraţi;
b) [ ] Conjugarea nitraţilor cu hemoglobină;
c) [x] Reducerea nitraţilor în nitriţi, şi conjugarea acestora cu hemoglobină;
d) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de nitriţi;
e) [ ] Consumul apei cu cantităţi excesive de amoniac.

310. Factorii ce contribuie patologiile hidrice infecţioase sunt


Sursa – [1] pag.70, curs
a) [x] Contaminarea fecală a apei;
b) [x] Receptivitatea organismului;
c) [x] Viabilitatea microorganismelor în apă;
d) [ ] Perioada anului;
e) [ ] Durata contaminării .

311. Prin intermediul apei nu se transmit


52
Sursa –curs
a) [ ] Salmonelozele;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Hepatita virală A;
d) [x] Scarlatina;
e) [x] Hepatita virală B.

312. Metode de limpezire a apei


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Defluorizare;
b) [x] Decantare;
c) [x] Filtrare;
d) [x] Coagulare;
e) [ ] Dezodorare.

313. Substanţele folosite pentru coagularea apei sunt


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Clorul activ;
b) [x] Clorura de fier;
c) [x] Sulfatul de fier;
d) [x] Sulfatul de aluminiu;
e) [ ] Sulfatul de magneziu .

314. După care indici se va aprecia eficacitatea clorinării apei


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [ ] Prezenţa florei patogene;
b) [x] Prezenţa enterecocilor ;
c) [ ] Coliformii totali;
d) [x] Prezenţa E. coli ;
e) [ ] Proprietăţile organoleptice.

315. Indicatori de poluare a apei cu substanţe organice din sursele deschise sunt
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [ ] Cantitatea totală de săruri minerale;
b) [x] Conţinutul sărurilor de amoniu, nitriţi şi nitraţi;
c) [ ] Concentraţia fluorului şi iodului;
d) [x] Oxidabilitatea;
e) [x] Oxigenul dizolvat în apă.

316. Importanţa igienică a durităţii apei


Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] Diminuiază proprietăţile organoleptice;
b) [ ] Posedă acţiune toxică pronunţată;
c) [x] Crează dificultăţii în utilizarea ei în scop menajer;
d) [x] Favorizează apariţia unor boli cardiovasculare;
e) [x] Favorizează apariţia unor boli renale.

317. Indicatori de poluare organică a apei sunt


53
Sursa – [1] pag.53, curs
a) [x] NH3;
b) [x] Nitriţi;
c) [x] Nitraţi;
d) [x] Oxidabilitate;
e) [ ] Arseniu.

318. Factorii etiologici în producerea methemoglobinemiei hidrice nu sunt


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Excesul de nitriţi;
b) [ ] Excesul de nitraţi;
c) [x] Excesul de amoniac;
d) [x] Excesul de fluor;
e) [x] Duritatea sporită .

319. Manifestarea methemoglobinemiei hidrice


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Cianoză;
b) [x] Dispnee;
c) [ ] Erupţii hemoragice;
d) [x] Convulsii;
e) [x] Tahicardie .

320. Formele de manifestare a patologiilor hidrice infecţioase


Sursa –curs
a) [x] Epidemii;
b) [x] Endemii;
c) [ ] Endemii geochimice;
d) [x] Sporadice;
e) [ ] Micotoxicoze.

321. Caracteristici ale epidemiilor hidrice sunt


Sursa –curs
a) [x] Început exploziv;
b) [ ] Afectarea persoanelor de vârstă fragedă sau înaintată;
c) [ ] Apariţia epidemiilor în perioada rece a anului;
d) [x] Manifestarea epidemiei pe aria de alimentare cu apă;
e) [x] Încetarea bruscă a epidemiei după luarea măsurilor necesare la sursa de apă.

322. Boli virale transmise pe cale hidrică sunt


Sursa –curs
a) [ ] Febra tifoidă;
b) [x] Poliomielita;
c) [ ] Dizenteria;
d) [ ] Holera;
e) [x] Hepatita A .

54
323. In formă sporadică se pot manifesta patologiile hidrice infecţioase
Sursa –curs
a) [x] Tularemia;
b) [ ] Febra tifoidă;
c) [ ] Salmoneloza;
d) [ ] Holera;
e) [x] Diareea estivală.

324. Condiţii de dezinfecţie eficace a apei


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Alegerea corectă a dozei de clor;
b) [x] Respectarea duratei de contract a apei cu clorul;
c) [ ] Coagularea prealabilă a apei;
d) [ ] Filtrarea apei;
e) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor.

325. Metode de dezinfecţie a apei sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Coagularea ;
b) [x] Clorinarea;
c) [ ] Îmbogăţirea apei cu fluor;
d) [x] Ozonarea;
e) [x] Tratarea cu raze ultraviolete .

326. Metodele de clorinare a apei în scopuri de potabilitate


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Clorinare cu doze mici;
b) [x] Clorinare cu doze normale;
c) [x] Hiperclorinare;
d) [x] Clorinare cu doze postcritice;
e) [x] Clorinare cu amonizare.

327. Componenţa chimică a apei poate fi cauză principală a


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [ ] Febrei tifoide;
b) [ ] Leptospirozei;
c) [x] Fluorozei;
d) [x] Guşei endemice;
e) [x] Cariei dentare.

328. Apele de suprafaţă se deosebesc de cele interstratulare prin


Sursa – [1] pag.55, curs
a) [ ] Conţin mai multe săruri minerale;
b) [x] Conţin mai mult O2 dizolvat;
c) [x] Sunt mai poluate cu microorganisme;
d) [ ] Au o componenţă chimică stabilă;
e) [ ] Sunt limpezi.

55
329. Indicii de securitate epidemiologică pentru apa din fântâni sunt
Sursa –curs
a) [ ] Numărul total de germeni – 100;
b) [ ] Numărul total de germeni – 300;
c) [x] Enterococi - 0;
d) [ ] Indicele coli - 3;
e) [x] Eşerihia coli - 0.

330. Indicii bacteriologici ai calităţii apei sunt


Sursa – [1] pag.52, curs
a) [x] Eşerihia coli - 0;
b) [ ] Coli titru;
c) [ ] Numărul total de germeni;
d) [ ] Numărul ouălor de helminţi la 1 dm3 apă;
e) [x] Enterococi - 0.

331. Proprietăţi organoleptice ale apei sunt


Sursa – [2] pag.202, curs
a) [ ] Temperatura;
b) [x] Mirosul;
c) [ ] Transparenţa;
d) [ ] Duritatea;
e) [x] Culoarea.

332. Surse de apă folosite pentru aprovizionarea centralizată


Sursa – [17] pag.106, curs
a) [ ] Apele atmosferice;
b) [x] Sursele deschise;
c) [ ] Apele freatice;
d) [x] Apele interstratulare;
e) [ ] Apa desalinizată a mărilor.

333. Boli parazitare transmise prin apă


Sursa –curs
a) [x] Ascaridoza;
b) [ ] Leptospiroza;
c) [ ] Poliomielita;
d) [x] Difilobotrioza;
e) [x] Teniidoza.

334. Grupurile de indici ai calităţii apei conform Normelor sanitare


Sursa – [1] pag.54, curs
a) [x] Organoleptici;
b) [x] Chimici ;
c) [ ] Biologici;
d) [ ] Chimici antitoxici;
e) [x] Bacteriologici.

56
335. Caracteristica igienică a bazinelor deschise ca sursă de aprovizionare cu
apă
Sursa – [1] pag.58, curs
a) [x] Culoare şi oxidabilitate pronunţată;
b) [ ] Mineralizare excesivă;
c) [ ] Siguranţă epidemiologică;
d) [x] Debit mare;
e) [x] Risc de poluare.

336. Patologii virale transmisibile prin apă nu sunt


Sursa –curs
a) [x] Holera;
b) [x] Dizenteria;
c) [ ] Hepatita A;
d) [ ] Poliomielita;
e) [x] Hepatita B .

337. În ce cazuri se aplică coagularea apei


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] La coloraţie sporită;
b) [x] În caz de turbiditate sporită;
c) [ ] La duritate mare;
d) [ ] In caz de poluare bacteriană considerabilă;
e) [ ] În caz de poluare cu substanţe toxice.

338. Reducerea considerabilă a cantităţii de apă din organism contribuie


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Setea;
b) [x] Obnubilarea;
c) [x] Halucinaţii;
d) [ ] Creşterea temperaturii corpului;
e) [x] Moartea.

339. Compoziţia chimică a apei poate fi cauza


Sursa – [1] pag.47, curs
a) [x] Stărilor premorbide;
b) [x] Bolilor neinfecţioase nespecifice;
c) [x] Bolilor neinfecţioase specifice;
d) [ ] Bolilor infecţioase;
e) [x] Intoxicaţiilor cu substanţe chimice.

340. Folosirea indelungată a apei dure poate contribui


Sursa – [1] pag.51, curs
a) [x] Apariţia renolitiazelor;
b) [x] Apariţia colelitiazelor;
c) [x] Afecţiuni ale tubului digestiv;
d) [ ] Methemoglobinemie;
57
e) [ ] Fluoroză.

341. Eficienţa procesului de coagulare a apei depinde de


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [x] Temperatura apei;
b) [ ] Oxidabilitatea apei;
c) [x] Turbiditatea apei;
d) [x] Prezenţa coloizilor;
e) [ ] Prezenţa amoniacului.

342. Eficienţa procesului de coagulare a apei nu va depinde de


Sursa – [1] pag.60, curs
a) [ ] Temperatura apei;
b) [x] Oxidabilitatea apei;
c) [ ] Turbiditatea apei;
d) [ ] Prezenţa coloizilor;
e) [x] Prezenţa amoniacului.

343. Metoda de tratare a apei va fi igienic adecvată când


Sursa – [17] pag.95, curs
a) [x] Va fi eficientă;
b) [x] Nu va altera proprietăţile organoleptice;
c) [x] În apă nu vor rămânea substanţe ce ar periclita sănătatea consumatorilor;
d) [x] Va fi economă, uşor de aplicat;
e) [ ] Va modifica duritatea apei.

344. Alegerea dozei de clor pentru dezinfectarea apei depinde de


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Particularităţile germenilor;
b) [ ] Duritatea apei;
c) [x] Activitatea preparatelor de clor;
d) [x] Mediul în care se desfăşoară procesul;
e) [ ] Cantitatea de cloruri.

345. Procesul de clorinare a apei este influenţat de


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Cantitatea de substanţe organice din apă;
b) [x] Temperatura apei;
c) [x] Timpul de contact;
d) [ ] Cantitatea de substanţe neorganice;
e) [ ] Cantitatea de sulfaţi.

346. Activitatea clorurii de var se reduce


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] La lumină;
b) [ ] La întuneric;
c) [x] La păstrare îndelungată;
d) [ ] La temperaturi joase;
e) [x] La temperaturi înalte.
58
347. Clorura de var se păstrează
Sursa – [2] pag.227, curs
a) [ ] La lumină;
b) [x] La întuneric;
c) [x] La temperaturi joase;
d) [ ] La temperaturi crescute;
e) [x] Închisă ermetic.

348. Priorităţile dezinfecţiei apei prin ozonizare comparativ cu clorinarea


Sursa – [1] pag.64, curs
a) [x] Nu se modifică pH-ul apei;
b) [x] Se îmbunătăţeşte organoleptica;
c) [ ] Este o metodă ieftină;
d) [x] Este mai eficientă;
e) [x] Surplusul de Ozon se degajă rapid.

349. Metode fizice de dezinfecţie a apei sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [ ] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [x] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [x] Fierberea.

350. Metode fizice de dezinfecţie a apei nu sunt


Sursa – [1] pag.61, curs
a) [x] Tratarea cu radiaţii ultraviolete lungi;
b) [ ] Tratarea cu radiaţii ultraviolete scurte;
c) [x] Tratarea cu radiaţii infraroşii scurte;
d) [ ] Tratarea cu radiaţii ionizante;
e) [ ] Fierberea.

351. Priorităţile dezinfecţiei apei cu radiaţii ultraviolete comparativ cu


clorinarea sunt
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Acţionează asupra microorganismelor sporulate;
b) [x] Acţionează asupra virusurilor;
c) [x] Acţionează asupra ouălor de helminţi rezistente la alte tipuri de tratare;
d) [x] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 1-2 min.;
e) [ ] Acţiunea bactericidă are loc în decurs de 30-60 min.

352. Dezavantajele dezinfecţiei apei cu raze ultraviolete


Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Trec numai prin apă limpede;
b) [ ] Trec prin apa tulbure;
c) [ ] Trec indiferent de turbiditate;
d) [ ] Trec prin apa colorată;
59
e) [x] Sărurile de fier diminuează efectul dezinfecţiei.

353. Dezinfecţia apei prin fierbere e cea mai eficientă din metodele fizice
deoarece
Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Se distrug toate formele vegetative de bacterii peste 3-5 min.;
b) [x] Se distrug toate formele sporulate de bacterii peste 30 min.;
c) [ ] Poate fi aplicată la apeducte;
d) [x] Este accesibilă;
e) [x] Se micşorează duritatea apei.

354. Dezavantaje ale dezinfecţiei apei prin fierbere sunt


Sursa – [1] pag.65, curs
a) [x] Evaporarea gazelor dizolvate;
b) [x] Alterarea gustului;
c) [ ] Nu se distrug formele sporulate ale bacteriilor;
d) [x] Nu poate fi aplicată la apeducte;
e) [x] Dezvoltarea rapidă a germenilor în apa fiartă.

355. Spitalele pot fi aprovizionate cu apă


Sursa – [1] pag.250, curs
a) [ ] Din fântâni;
b) [x] Din apeduct central;
c) [ ] Din fântâni şi apeduct;
d) [x] Prin amenajarea apeductului autonom;
e) [ ] Din râuri, lacuri.

356. Cerinţe igienice către calitatea apei folosite pentru prepararea soluţiilor
injectabile sunt
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Să fie apirogenă;
b) [ ] Cu oxidabilitate mare;
c) [x] Să fie testată la oxidabilitate;
d) [x] Să nu conţină germeni patogeni;
e) [x] Să nu conţină amoniac, nitriţi.

357. Pirogenia apei e condiţionată de


Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Substanţe organice;
b) [ ] Oxidabilitatea mică;
c) [x] Germeni patogeni distruşi;
d) [x] Amoniac;
e) [ ] Săruri minerale .

358. Pentru eliminarea substanţelor organice din apă în condiţii de farmacii


spitaliceşti se pot folosi
Sursa – [4] pag.231, curs
a) [x] Permanganatul de potasiu;
60
b) [x] Alaunul de aluminiu şi potasiu;
c) [ ] Distilatoare obişnuite;
d) [x] Distilatoare speciale;
e) [ ] Carbonatul de sodiu.

359. Pentru ameliorarea proprietăţilor organoleptice şi corecţia compoziţiei


chimice a apei se folosesc metodele
Sursa – [1] pag.66, curs
a) [x] Dezodorarea;
b) [x] Demineralizarea;
c) [x] Deferizarea;
d) [ ] Dezinfecţia;
e) [x] Detoxicarea.

360. Pentru a proteja de poluare apa din fântâni


Sursa – [1] pag.57, curs
a) [ ] Se scoate cu găleata individuală;
b) [x] Se scoate cu găleata comună;
c) [x] Se scoate cu pompa;
d) [ ] Fântânile se alimentează din apele superficiale;
e) [x] În jurul fântânii se instalează un strat bătătorit de argilă.

361. Măsuri de prevenţie a bolilor hidrice sunt


Sursa – [2] pag.219, curs
a) [ ] Folosirea surselor de apă de suprafaţă;
b) [x] Selectarea raţională a sursei de apă;
c) [x] Crearea zonelor de protecţie sanitară pentru sursa de apă;
d) [x] Respectarea tehnologiei de tratare a apei;
e) [x] Standardizarea calităţii apei.

IGIENA SOLULUI
362. În mare măsură procesul de formare a solului e influenţat de
Sursa – [1] pag.70, curs
a) [ ] Ionizarea aerului;
b) [ ] Presiunea atmosferică;
c) [ ] Viteza de mişcare a aerului;
d) [x] Depunerile atmosferice;
e) [ ] Fondul radioactiv natural al terei.

363. Principalul indicator al poluării solului este


Sursa – [3] pag.198, curs
a) [ ] Sporii clostridiilor sulfitreducătoare;
b) [ ] Chistul amebian;
c) [x] Numărul Hlebnicov;
d) [ ] Colifagii;
e) [ ] Indicele de hidrogen.

364. În sol permanent se află microorganisme sporulate agenţi patogeni ai

61
Sursa – [4] pag. 74, curs
a) [x] Antraxului;
b) [x] Tetanusului;
c) [ ] Tifosului exantematic;
d) [ ] Actinomicozei;
e) [x] Botulismului.

365. Din punct de vedere igienic e mai bun solul


Sursa – [17] pag.129, curs
a) [x] Cu permiabilitate mare pentru apă;
b) [x] Cu permiabilitate mare pentru aer;
c) [ ] Cu porozitate mică;
d) [x] Cu porozitate mare;
e) [x] Cu granule mari .
366. Autopurificarea solului presupune
Sursa – [1] pag.75, curs
a) [x] Formarea humusului ;
b) [ ] Modificarea structurii mecanice;
c) [x] Transformarea substanţelor organice în substanţe neorganice;
d) [x] Descompunerea substanţelor organice sub acţiunea bacteriilor aerobe şi anaerobe;
e) [ ] Sporirea capacităţii şi conductibilităţii termice a solului.
367. Calitatea solului este determinată de o serie de proprietăţi fizice:
Sursa –curs
a) [x] Porozitate;
b) [x] Permeabilitate pentru aer;
c) [x] Permeabilitate pentru apă;
d) [x] Capilaritate;
e) [ ] Densitate.

368. Permeabilitatea solului pentru aer depinde de:


Sursa –curs
a) [x] Mărimea porilor;
b) [ ] Volumul total al porilor;
c) [ ] Structura solului;
d) [ ] Compoziţia chimică a solului;
e) [ ] Permeabilitatea pentru apă.

369. Etapele procesului de autopurificare a solului:


Sursa –curs
a) [x] Mineralizarea;
b) [x] Nitrificarea;
c) [ ] Oxigenarea;
d) [ ] Degradarea;
e) [ ] Încălzirea.

370. Indicelui Hlebnicov nu-i va corespunde valoarea:


Sursa –curs
a) [ ] I.H. < 0,70;
b) [ ] 0,7 – 0,85;
c) [ ] 0,85 – 0,95;

62
d) [ ] I.H. > 0,95;
e) [x] 1,5 > I.H.

371. Indicelui Hlebnicov îi va corespunde valorile:


Sursa –curs
a) [x] I.H. < 0,70;
b) [x] 0,7 – 0,85;
c) [x] 0,85 – 0,95;
d) [x] I.H. > 0,95;
e) [ ] 1,5 > I.H.

372. Nu sânt etape ale procesului de autopurificare a solului:


Sursa –curs
a) [ ] Mineralizarea;
b) [ ] Nitrificarea;
c) [x] Oxigenarea;
d) [x] Degradarea;
e) [x] Încălzirea.

373. Indicatori ai poluării solului sânt:


Sursa –curs
a) [x] Radiologic;
b) [x] Algologic;
c) [x] Sanitaro-entomologic;
d) [ ] Geologic;
e) [ ] Mecanic.

374. Calitatea solului nu este determinată de:


Sursa –curs
a) [ ] Porozitate;
b) [ ] Permeabilitate pentru aer;
c) [ ] Permeabilitate pentru apă;
d) [ ] Capilaritate;
e) [x] Densitate.

375. Se deosebesc următoarele tipuri de soluri:


Sursa –curs
a) [х] Nisipoase;
b) [х] Argiloase;
c) [х] De turbă;
d) [х] Calcaroase;
e) [ ] Preţioase.

376. Solul poate servi sursă a îmbolnăvirilor:


Sursa –curs
a) [х] Endemice;
b) [х] Infecţiilor anaerobe;
c) [х] Geohelmintozelor;
63
d) [ ] Infecţiilor adenovirale;
e) [х] Infecţiilor intestinale.

Întrebări generale

377. Sanitarie este


Sursa – [3] pag. 7, curs
a) [ ] Ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Ştiinţa care studiază factorii de mediu;
c) [x] Activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Un complex de măsuri profilactice;
e) [ ] Un complex de normative igienice.
378. Orice investigaţie igienică începe cu metoda
Sursa – [3] pag. 24, curs
a) [ ] Toxicologică şi biologică;
b) [ ] Sanitar-statistică;
c) [x] De observaţie sanitară;
d) [ ] Fizică;
e) [ ] Epidemiologică.

379. Nu sunt obiective ale igienei individuale


Sursa – [1] pag. 6, curs
a) [ ] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [ ] Alimentaţia raţională;
c) [ ] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [x] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [ ] Ocupaţia cu sportul, călirea.

380. Profilaxia este


Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 3, curs
a) [ ] O ştiinţă care îşi are scopul de prevenţie a maladiilor contagioase;
b) [ ] Un complex de măsuri medicale întru tratarea maladiilor;
c) [x] Un complex de măsuri medicale şi sanitare pentru prevenţia apariţiei bolilor şi
menţinerea sănătăţii;
d) [ ] Activitatea practică a medicilor întru tratarea bolilor profesionale;
e) [ ] Activitatea practică a medicilor curativi întru prevenirea bolilor profesionale.

381. Scopul profilaxie secundare este


Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [x] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

382. Scopul profilaxiei terţiare este


Sursa – [3] pag. 1 curs
a) [ ] Prevenirea apariţiei bolii;
64
b) [ ] Înlăturarea complexă a factorului nociv;
c) [ ] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [x] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

383. Normativ igienic este


Sursa – [3] pag. 8, [1] pag. 8, curs
a) [ ] Factorul de origine antropogenă ce poate avea acţiunea nocivă asupra sănătăţii;
b) [ ] Factorul de origine naturală ce nu este indispensabil pentru organism;
c) [ ] Factorul natural care este necesar organismului uman;
d) [x] Diapazonul strict determinat al factorului de mediu care acţionează în mod optim sau
este inofensiv pentru activitatea şi sănătatea omului;
e) [ ] Factorul nociv ce poate avea acţiune mutagenă, cancerigenă, embriotoxică.
384. Organismul uman este influenţat de factorii sociali
Sursa – [1] pag. 4, [3] pag.10, curs
a) [ ] compuşii apei;
b) [x] nivelul de cultură;
c) [x] regimul de muncă ;
d) [x] condiţiile de trai;
e) [ ] temperatura aerului .

385. Sunt corecte enunţurile referitor la definiţia "Igienei"


Sursa – [3] pag. 5, curs
a) [x] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [ ] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [ ] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [x] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

386. Nu sunt corecte enunţurile referitoare la definiţia "Igienei"


Sursa – [3] pag. 5, [1] pag. 4, curs
a) [ ] Igiena este ştiinţa care elaborează norme şi reguli igienice;
b) [x] Igiena este un complex de măsuri profilactice;
c) [x] Igiena este activitatea practică a medicinei preventive;
d) [ ] Igiena este ştiinţa care studiază factorii de mediu şi acţiunea lor asupra sănătăţii;
e) [ ] Igiena este un complex de măsuri în asigurarea sănătăţii populaţiei.

387. Obiective ale igienei individuale sunt


Sursa – [1] pag. 6, [3] pag. 8, curs
a) [x] Respectarea regimului de muncă şi odihnă;
b) [x] Alimentaţia raţională;
c) [x] Menţinerea curăţeniei corpului, îngrijirea părului, cavităţii bucale, pielii;
d) [ ] Profilaxia bolilor profesionale;
e) [x] Ocupaţia cu sportul, călirea.

388. Tipurile de profilaxie sunt


Sursa – [3] pag. 7, [1] pag. 17, curs
a) [x] Primară;
b) [x] Secundară;
65
c) [x] Terţiară;
d) [ ] Determinantă;
e) [ ] Protectorie.

389. Scopul profilaxiei primare este


Sursa – [3] pag. 8, curs
a) [x] Prevenirea apariţiei bolii;
b) [x] Înlăturarea completă a factorului nociv;
c) [x] Diminuarea acţiunii factorului nociv până la niveluri inofensive;
d) [ ] Diagnosticul precoce a stărilor premorbide;
e) [ ] Prevenirea complicaţiilor ce pot apărea la persoanele deja bolnave, tratamentul şi
reabilitarea lor.

390. Obiectivele supuse normării igienice sunt


Sursa – [3] pag. 7-8, curs
a) [x] CMA ale componenţilor chimici nocivi din aer, apă, sol, alimente;
b) [x] Nivelurile şi dozele maxime admisibile ale factorilor fizici antropogeni: praf, zgomot,
vibraţii, etc;
c) [x] Parametrii optimi şi cei admisibili ai microclimatului, radiaţiei solare, iluminatului etc;
d) [x] Componenţa optimă şi admisibilă a raţiei alimentare, apei potabile;
e) [ ] Modificările fiziologo-biochimice din organism ce apar sub acţiunea factorului nociv.
391. Tipurile de normative igienice
Sursa – [4] pag. 8-9, curs
a) [x] Maxim admise;
b) [ ] Minim admise;
c) [x] Optime;
d) [x] Temporare;
e) [ ] Raţionale.

Igiena muncii

392. Măsuri legislative în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt


Sursa – [1] pag. 178, curs
a) [x] Respectarea CMA;
b) [ ] Folosirea inhalatoarelor;
c) [ ] Ermetizarea proceselor tehnologice;
d) [ ] Amenajarea spaţiilor verzi;
e) [ ] Ventilaţia locală.

393. Urechea omului este mai sensibilă la tonurile de frecvenţă


Sursa – [1] pag.180, [17] pag.200, curs
a) [ ] Joasă;
b) [x] Înaltă;
c) [ ] Medie;
d) [ ] Sensibilitatea nu depinde de frecvenţă;
e) [ ] Frecvenţa nu influenţează gradul de acţiune.

394. Unitatea de măsură a frecvenţei zgomotului

66
Sursa – [1] pag.179, [17] pag. 200, curs
a) [x] Hertz;
b) [ ] Bel;
c) [ ] Decibel;
d) [ ] Fon;
e) [ ] Pascal.

395. Condiţiile de muncă se împart


Sursa – [1] pag.349, curs
a) [x] optime;
b) [x] admisibile;
c) [ ] nefavorabile;
d) [x] nocive;
e) [x] periculoase.
396. Scopul examenului medical la încadrarea în muncă este
Sursa – curs
a) [ ] Depistarea îmbolnăvirilor;
b) [x] Încadrarea fiecărei persoane în raport de capacităţile fizice, senzoriale şi neuropsihice;
c) [ ] Tratarea bolilor depistate;
d) [ ] Monitorizarea condiţiilor de muncă şi a noxelor profesionale;
e) [ ] Recomandarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă .
397. Ce persoane trebuie supuse examenului medical la încadrarea în muncă
(răspuns complet)
Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [x] Orice persoană care se încadrează în muncă;
b) [ ] Persoanele expuse unor noxe profesionale;
c) [ ] Persoanele care au anumite boli;
d) [ ] Ucenici, elevi şi studenţi;
e) [ ] Persoane care au întrerupt munca mai mult de 10 zile.

398. Ce persoane trebuie supuse controlului medical periodic (răspuns complet)


Sursa – [1] pag. 353, curs
a) [ ] Persoane expuse la noxe profesionale;
b) [ ] Bolnavi cronici şi deficienţi;
c) [x] Toate persoanele care desfăşoară activităţile profesionale;
d) [ ] Gravidele, adolescenţii şi vârstnicii;
e) [ ] Persoanele din sectorul alimentar.

399. Controlul medical periodic se efectuează


Sursa – [1] pag. 354, curs
a) [ ] La 6 luni;
b) [ ] La un an;
c) [x] În funcţie de factorii de risc şi starea de sănătate a muncitorilor;
d) [ ] La 3 ani;
e) [ ] După gravitatea bolilor.

400. Măsuri de optimizare a procesului de muncă la activităţi intelectuale sunt


Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Începerea treptată a lucrului şi menţinerea unui ritm optim a lui;
b) [ ] Executarea lucrului preponderent în prima jumătate a zilei;

67
c) [x] Respectarea unei anumite consecutivităţi a operaţiilor executate şi alternarea corectă a
lucrului cu odihna;
d) [ ] Folosirea ceaiului şi cafelei;
e) [x] O activitate sistematică, uniformă .
401. Care enunţuri sunt incorecte pentru caracteristica acţiunii prafului
Sursa – [1] pag.175, curs
a) [ ] Particulele de praf fine sunt mai nocive pentru organism decat cele mari;
b) [ ] Rolul patogen cel mai important il au particulele cu dimensiuni intre 0,2-10 microni;
c) [x] Praful proaspăt format are stabilitate mai mică în aer;
d) [ ] Praful care se depune mai rapid are rol patogen minor;
e) [ ] Cele mai pronunţate efecte ale pulberilor au loc la nivelul aparatului respirator.

402. Intoxicaţia cu CO e cauzată de


Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] Arderea incompletă a combustibilului;
b) [ ] Vârsta adultă;
c) [ ] Bolile care determină hipoxie tisulară;
d) [ ] Concentraţia CO2 in aer;
e) [ ] Presiunea atmosferică.

403. În patogenia intoxicaţiilor cu CO intervin


Sursa – [1] pag.187, curs
a) [ ] Inhibiţia enzimelor cu conţinut de Cu şi Zn;
b) [ ] Efecte asupra acizilor nucleici;
c) [ ] Formarea de methemoglobină;
d) [x] Formarea de carboxihemoglobină;
e) [ ] Inhibiţia citocromoxidazei.

404. În timpul lucrului la presiune crescută constantă, tulburările pot fi datorate


Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Formări de aeroemboli;
b) [ ] Decompresiuni rapide;
c) [x] Intoxicaţiei cu azot;
d) [ ] Distensiei gazelor intestinale;
e) [ ] Intoxicaţiei cu oxigen .

405. Toate toxicele industriale manifestă acţiune


Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Generală;
b) [ ] Locală;
c) [ ] Selectivă;
d) [ ] Combinată;
e) [ ] Complexă.

406. Eliminarea plumbului din organism se face prin


Sursa – [1] pag.182, curs
a) [x] Tub dijestiv;
b) [x] Rinichi;
68
c) [ ] Plămâni;
d) [ ] Tegumente;
e) [x] Mucoase.

407. Cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism în mediul


de producere este
Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Intravenoasă;
b) [ ] Cutanată;
c) [ ] Subcutanată;
d) [x] Pulmonară;
e) [ ] Intraperitonială.

408. Plumbul se cumulează în organism prin


Sursa – [1] pag.186, curs
a) [ ] Cumulare funcţională;
b) [x] Cumulare materială;
c) [ ] Nu se cumulează;
d) [ ] Combinat;
e) [ ] Complex .

409. Noxele profesionale se clasifică în


Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] mecanice;
b) [x] fizice;
c) [x] chimice;
d) [x] biologice ;
e) [x] psiho-fiziologice.

410. Intoxicaţiile profesionale apar mai frecvent la pătrunderea toxicelor prin


Sursa – [1] pag.182, curs
a) [ ] Tegumente;
b) [ ] Mucoase;
c) [ ] Tub digestiv;
d) [x] Plămâni;
e) [ ] Peritoneum.

411. Măsuri curativ-profilactice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt


Sursa – [1] pag.178, curs
a) [ ] Ventilaţia locală;
b) [x] Examenele medicale;
c) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală;
d) [ ] Utilizarea inhalatoarelor;
e) [ ] Transportul pneumatic.

412. Măsurile de profilaxie a pneumoconiozelor


Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Forarea umedă;
69
b) [x] Controlul concentraţiilor de pulberi în aerul mediului de producţie;
c) [x] Mijloacele de protecţie individuală;
d) [x] Controale medicale periodice;
e) [ ] Folosirea inhalatoarelor.

413. Gradul de pericol al prafului e determinat de


Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] Dimensiuni;
b) [x] Dispersie;
c) [x] Origine;
d) [x] Componenţă chimică;
e) [ ] Forma sursei de emanare.

414. Măsuri tehnologice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt


Sursa – [1] pag.176, curs
a) [ ] Sistematizarea încăperilor de producere;
b) [x] Elaborarea ciclurilor tehnologice închise;
c) [ ] Ventilaţia locală;
d) [x] Ermetizarea proceselor de producere;
e) [x] Transportul pneumatic.

415. Ce este caracteristic pentru aerosolii de praf


Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Precipitaţie slabă;
b) [ ] Rapid se precipită;
c) [ ] Sunt reţinuţi în căile respiratorii superioare;
d) [x] Pătrund până la alveole;
e) [ ] Se dizolvă în apă.

416. Muncitorii căror profesii sunt expuşi riscului de a face silicoză


Sursa – [1] pag.177, curs
a) [x] Foratorii;
b) [x] Detonatorii;
c) [ ] Mecanicii auto;
d) [x] Şlefuitorii;
e) [ ] Electricienii.

417. Măsuri de sistematizare în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt


Sursa – [1] pag.178, curs
a) [x] Zonarea localităţilor;
b) [ ] Ermetizarea procesului de producere;
c) [x] Amenajarea spaţiilor verzi;
d) [x] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
e) [ ] Amenajarea ventilaţiei.

418. Măsuri sanitar-tehnice în combaterea acţiunii nocive a prafului sunt


Sursa – [1] pag.178, curs
a) [ ] Respectarea zonelor de protecţie sanitară;
70
b) [x] Ventilaţia locală;
c) [x] Deriticarea umedă, cu aspiratoare;
d) [x] Instalarea mijloacelor de captare a deşeurilor;
e) [ ] Examenele medicale periodice.

419. Acţiunea prafului asupra organismului


Sursa – [1] pag.176, curs
a) [x] Iritantă;
b) [x] Alergizantă;
c) [x] Fibrozantă;
d) [ ] Statica;
e) [x] Cancerigenă.

420. Factorii determinanţi ai dezvoltării pneumoconiozelor


Sursa – [1] pag.176, curs
a) [x] Vechimea în muncă în condiţii caracteristice;
b) [x] Starea de sănătate a muncitorului angajat;
c) [x] Concentraţia pulberilor în aerul mediului de lucru;
d) [x] Caracterul muncii;
e) [ ] Vârsta muncitorului.

421. De ce depinde acţiunea nocivă a prafului asupra organismului


Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] de componenţa chimică;
b) [x] de gradul de solubilitate în apă;
c) [x] de dispersie;
d) [x] de structura şi forma particulelor;
e) [ ] de starea sursei de praf.

422. Unităţi de măsură a intensităţii a zgomotului sunt


Sursa – [1] pag.179, curs
a) [ ] Hertz;
b) [x] Decibel;
c) [ ] Erg/cm2 sec;
d) [ ] Pascal;
e) [x] Fon.

423. Proprietăţi fizice a zgomotului ce-i determină nocivitatea


Sursa – [1] pag.179-180, curs
a) [x] Intensitatea;
b) [ ] Vechimea în muncă cu zgomot;
c) [x] Stabilitatea in timp;
d) [x] Componenţa spectrală a frecvenţei;
e) [ ] Distanţa de la sursa de zgomot.

424. Definiţia zgomotului este


Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Suprapunere dezordonată de sunete de diferită frecvenţă şi intensitate;
71
b) [x] Vibraţii mecanice cu frecvenţă de 16-20000 HZ;
c) [x] Succesiune de sunete cu o anumită frecvenţă;
d) [x] Orice sunet nedorit;
e) [ ] Vibraţii mecanice cu frecvente mai mari de 20000 Hz.

425. Factorii principali în dezvoltarea surdităţii profesionale sunt


Sursa – [1] pag.180-181, curs
a) [ ] Vârsta muncitorului;
b) [x] Expunerea îndelungată la zgomot intens;
c) [x] Caracteristicile fizice ale zgomotului;
d) [ ] Adaptarea organismului la agresiunea sonoră;
e) [ ] Sexul muncitorului.

426. Factorii de care depinde influenţa nocivă a zgomotului asupra


organismului
Sursa – [1] pag.180-181, curs
a) [x] Perioada de expunere la zgomot;
b) [x] Intensitatea zgomotului;
c) [x] Frecvenţa zgomotului;
d) [ ] Receptivitatea organismului;
e) [ ] Adaptarea organismului.

427. Măsurile de combatere ale zgomotului


Sursa – [1] pag.180, curs
a) [x] Modificări tehnologice de reducere a zgomotului;
b) [x] Folosirea materialelor fonoabsorbante;
c) [ ] Fundamente şi dispozitive amortizatoare;
d) [x] Sistematizarea raţională a încăperilor de producere;
e) [x] Folosirea căştilor antifoane.

428. Boala de vibraţie se manifestă prin


Sursa – [1] pag.180, curs
a) [ ] Oboseală generală;
b) [x] Atonie vasculară;
c) [x] Scăderea sensibilităţii tactile;
d) [ ] Hipertenzie arterială;
e) [x] Hipotonie arterială.

429. Felurile de cumulare a toxicelor în organism


Sursa – [1] pag.182, curs
a) [x] Materială;
b) [x] Funcţională;
c) [ ] Uniformă;
d) [ ] Selectivă;
e) [ ] Combinată.

430. Indicii modificărilor stării funcţionale al sistemului nervos central în


timpul lucrului sunt
72
Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Memoria operativă;
b) [x] Concentraţia atenţiei;
c) [ ] Tremorul fiziologic;
d) [ ] Rezistenţa musculară;
e) [x] Perioada latentă a reacţiei videomotorii.

431. Ce acţiuni sunt caracteristice igienei muncii


Sursa – [1] pag.156, curs
a) [x] Examenul medical la încadrarea în muncă;
b) [x] Controlul medical periodic;
c) [x] Profilaxia bolilor profesionale şi a bolilor în relaţie cu profesia;
d) [x] Educaţia sanitară;
e) [ ] Tratamentul bolilor cardiovasculare.

432. Ce scop are controlul medical periodic


Sursa – [1] pag.156, curs
a) [ ] Depistarea noxelor profesionale;
b) [ ] Respectarea normelor de igienă a muncii;
c) [x] Stabilirea bilanţului stării de sănătate în relaţii cu condiţiile de muncă şi noxele
profesionale;
d) [x] Depistarea bolilor profesionale;
e) [x] Reevaluarea aptitudinilor pentru muncă.

433. Pentru oboseală nu este caracteristic


Sursa – [1] pag.162, curs
a) [ ] scăderea capacităţii de muncă;
b) [ ] Diminuarea atenţiei;
c) [ ] Creşterea timpului de latentă a reacţiilor motrice ;
d) [x] Ireversibilitate ;
e) [x] excitabilitate psihică crescută.

434. Care răspunsuri sunt incorecte în ce priveşte adaptarea funcţiei cardiace în


efort
Sursa – [1] pag.160, curs
a) [ ] Creşterea debitului cardiac;
b) [ ] Creşterea frecvenţei cardiace;
c) [x] Scăderea volumului sistolic;
d) [x] Creşterea frecvenţei cardiace e un mecanism mai econom de adaptare decât creşterea
volumului sistolic;
e) [ ] Creşterea presiunii pulsatile.

435. Intoxicaţia cu oxid de carbon e posibilă


Sursa – [1] pag.187, curs
a) [x] La lucrul în cazangerii, secţii de turnare a metalului;
b) [ ] La folosirea vopselelor de ulei;
c) [ ] La lucrul cu benzina etilată;
d) [ ] La sinteza acidului sulfuric;
e) [x] În autobuse, la încercarea motorului.
73
436. Praful de producere poate cauza
Sursa – [1] pag.175, curs
a) [x] Dermatite, conjunctivite;
b) [x] Rinite, faringite;
c) [x] Astm bronşic;
d) [ ] Psoriaz;
e) [x] Pneumoconioze.

437. In tabloul oboselii cronice pot exista


Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Astenie;
b) [x] Tulburări de somn;
c) [x] Tulburări psihoafective;
d) [x] Tulburări neurovegetative;
e) [ ] Boli ale aparatului locomotor.

438. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica pulberilor


Sursa – [1] pag.176, curs
a) [ ] Prin analiza gravimetrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în număr particule/cm3
aer;
b) [ ] Prin analiza dispersometrică a pulberilor, rezultatele se exprimă în mg/m3 aer;
c) [x] Formula de praf serveşte la aprecierea numărului de particule cu diferite dimensiuni;
d) [x] Particulele cu dimensiunea sub 3 microni pătrund până în alveolele pulmonare;
e) [x] Pulberii cu un conţinut de SiO2 liber cristalin peste 10% au CMA variabilă.

439. Toxicitatea substanţei chimice depinde de


Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Caracteristicile chimice şi fizico-chimice ale toxicului;
b) [x] Sensibilitatea organismului;
c) [x] Factorii mediului de muncă;
d) [ ] Asistenţa medicală;
e) [x] Factorii mediului ambiant.

440. Care enunţuri sunt corecte în ce priveşte hidrocarburile alifatice


Sursa - curs
a) [ ] Toxicitatea scade odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
b) [x] Dau sindrom narcotic;
c) [x] Acţiunea narcotică devine mai intensă odată cu creşterea numărului atomilor de carbon;
d) [ ] Dau iritaţie puternică a căilor respiratorii;
e) [ ] Influenţează selectiv.

441. Cele mai frecvente boli profesionale prin agenţi biologici se întâlnesc la
Sursa – [1] pag.184, curs
a) [ ] Personalul din industrie;
b) [x] Personalul din zootehnie;
c) [x] Personalul sanitar şi veterinar;
d) [ ] Mineri;
e) [ ] Personalul din transporturi care transportă unelte.

74
442. Care enunţuri sunt corecte pentru caracteristica acţiunii radiaţiilor
infraroşii în mediul de producere
Sursa – [1] pag.171, curs
a) [ ] Produc cancer cutanat;
b) [ ] Produc fotooftalmie;
c) [x] Produc cataractă;
d) [x] Produc arsuri cutanate;
e) [ ] Provoacă sindrom astenovegetativ.

443. Barotraumatismul urechii


Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] Apare în timpul muncii în cheson;
b) [ ] Apare ca urmare a permeabilizării trompei lui Eustache;
c) [x] Se manifestă prin otalgii;
d) [x] Produce uneori rupturi de timpan;
e) [ ] Se previne prin decompresiune lentă.

444. Formele grave ale bolii de decompresiune la chesonieri sunt


Sursa – [1] pag.173, curs
a) [ ] Pielea marmorată;
b) [x] Aeroembolia cerebrală;
c) [x] Aeroembolia pulmonară;
d) [x] Aeroembolia coronariană;
e) [ ] Aeroembolia articulară.

445. Boala cronică de cheson se manifestă prin


Sursa – [1] pag.173-74, curs
a) [x] Algii;
b) [ ] Piele marmorată;
c) [ ] Colici abdominale;
d) [ ] Hipotensiune arterială;
e) [x] Artropatii.

446. Decompresiunea după lucrul la presiune crescută trebuie făcută cu


următoarele precauţii
Sursa – [1] pag.174, curs
a) [ ] Să se facă iniţial mai lent apoi mai rapid;
b) [x] Să se respecte normele privind decompresiunea;
c) [x] Să se facă sub supraveghere medicală;
d) [ ] Să se instituie respiraţie artificială;
e) [ ] Să se facă rapid.

447. Pentru "boala de altitudine" sunt caracteristice


Sursa – [1] pag.174, curs
a) [x] Distensia volumului de gaze din organism;
b) [ ] Tulburări cardiace;
c) [ ] Turburări pulmonare;
d) [x] Senzaţie de urechi "înfundate";
e) [x] Hipoxie.
75
448. După consumul de energie muncile pot fi clasate în
Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Fizice uşoare;
b) [x] Cu eforturi fizice medii;
c) [x] Cu eforturi fizice mari;
d) [x] Cu eforturi fizice foarte mari;
e) [ ] Cu eforturi fizice optimale.

449. Modificările funcţionale ale sistemului cardiovascular la activităţi fizice


sunt
Sursa – [1] pag.159, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [x] Creşte volumul sistolic;
c) [x] Creşte minut volumul cardiac;
d) [x] Creşte presiunea arterială sistolică;
e) [ ] Scade presiunea diferenţială.

450. La munci fizice grele în organism


Sursa – [1] pag.158, curs
a) [x] Sporeşte termogeneza;
b) [ ] Scade termogeneza;
c) [x] Creşte termoliza prin evaporare;
d) [x] Din organism se elimină săruri minerale, vitamine;
e) [x] Se accelerează metabolismul.

451. Modificările funcţionale apărute în organism la munca intelectuală sunt


Sursa – [1] pag.161, curs
a) [x] Sporeşte frecvenţa pulsului;
b) [ ] Sporeşte termogeneza;
c) [x] Creşte presiunea arterială;
d) [ ] Creşte termoliza prin iradiere;
e) [ ] Din organism se elimină sărurile minerale.

452. Oboseala se manifestă prin


Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Micşorarea capacităţii de muncă;
b) [x] Senzaţie de epuizare;
c) [x] Cefalee;
d) [x] Insomnie;
e) [ ] Ireversibilitate după odihnă.

453. Surmenajul se caracterizează prin


Sursa – [1] pag.162, curs
a) [x] Apariţia şi acutizarea afecţiunilor cardiovasculare;
b) [ ] E reversibil după odihnă scurtă;
c) [x] E reversibil după odihnă îndelungată;
d) [x] E reversibil după tratament specific;
76
e) [x] Micşorarea rezistenţei organismului.

454. Plumbul se depozitează în


Sursa – [1] pag.186, curs
a) [x] Oase;
b) [ ] Creier;
c) [x] Dinţi;
d) [x] Păr;
e) [x] Unghii.

455. Factori ce ţin de substanţa la acţiunea toxicelor asupra organismului sunt


Sursa – [1] pag.182, curs
o
a) [ ] t aerului;
b) [x] Volatilitatea;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [ ] Umiditatea aerului;
e) [x] Proprietăţile chimice.

456. Intoxicaţiile cu plumb se caracterizează prin


Sursa – [1] pag.186, curs
a) [x] Depunerea Pb în oase;
b) [x] Depunerea Pb în ficat;
c) [ ] Depunerea Pb în ţesutul nervos;
d) [ ] Este prezent permanent în sânge;
e) [ ] Depunerea Pb în muşchi.

457. De ce depinde caracterul acţiunii toxicelor industriale


Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Structura chimică;
b) [x] Gradul de dispersie;
c) [x] Solubilitatea în apă;
d) [x] Căile de pătrundere;
e) [ ] Domeniul de utilizare.

458. Calea de pătrundere a toxicelor industriale influenţează


Sursa – [1] pag.182-183, curs
a) [x] Caracterul acţiunii toxicului;
b) [x] Gradul de toxicitate;
c) [ ] Concentraţia toxicului în aer;
d) [ ] Concentraţia toxicului în organe;
e) [ ] Concentraţia toxicului în sânge.

459. În neutralizarea toxicelor sunt implicate


Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Ficatul;
b) [x] Rinichii;
c) [x] Creierul;
d) [ ] Oasele;
77
e) [ ] Muşchii striaţi.

460. Gradul de toxicitate a substanţelor chimice depinde de


Sursa – [1] pag.183-182, curs
a) [x] Proprietăţile fizice;
b) [x] Solubilitatea în lichide biologice;
c) [x] Gradul de volatilitate;
d) [x] Starea de agregare;
e) [ ] Concentraţia în ficat.

461. Căile de pătrundere a toxicelor industriale în organism sunt


Sursa – [1] pag.183-182, curs
a
) [x] Respiratorie;
b) [x] Tub digestiv;
c) [x] Tegumente;
d) [ ] Intravenoasă;
e) [ ] Intraperitonială.

462. Acţiunea solvenţilor organici asupra organismului


Sursa – [1] pag.184, curs
a) [x] Efecte narcotice;
b) [x] Efecte alergizante;
c) [x] Inhibitorii asupra sistemului nervos;
d) [x] Efecte hepatotrope;
e) [ ] Afecţiuni ale tubului digestiv.

463. Controlul medical la persoanele expuse riscului silicogen are ca obiective


principale
Sursa – [1] pag.177, curs
a) [ ] Depistarea unor boli asociate;
b) [x] Depistarea precoce a silicozei;
c) [x] Aplicarea de măsuri profilactice;
d) [ ] Creşterea productivităţii şi randamentului în muncă a bolnavilor;
e) [x] Prevenirea agravării silicozei.

464. Calea respiratoare e cea mai periculoasă cale de pătrundere a toxicelor în organism pentru că
Sursa – [1] pag.183, curs
a) [x] Hidrosolubilitatea toxicului favorizează absorbţia;
b) [x] Membrana alveolo-capilară e subţire şi uşor străbătută de toxice;
c) [ ] O parte din toxic e eliminat cu expiraţia ce urmează inspiraţiei;
d) [x] Suprafaţa de contact cu toxicul e mare;
e) [x] Toxicul pătrunde direct în sânge.

78
Bazele igienice ale iluminatului, ventilaţiei, încălzirii

465. Dispozitiv de măsurare a intensităţii luminii este


Sursa – [2] pag.143, curs
a) [ ] Actinometrul;
b) [ ] Anemometrul;
c) [x] Luxmetrul;
d) [ ] Catatermometrul;
e) [ ] Batometrul .

466. Unghiul de incidenţă (cădere) al luminii la locul de lucru al medicului


terapeut trebuie să fie nu mai mic de
Sursa – [2] pag.143, curs
o
a) [ ] 5 ;
b) [ ] 15o;
c) [ ] 20 o;
d) [ ] 25o;
e) [x] 27 o.

467. Coeficientul de iluminare naturală optim pentru sălile de studii este


Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] 0,5 –0,6%;
b) [ ] 0,7% -0,8%;
c) [ ] 0,9 –1,0%;
d) [ ] 1,0 –1,9%;
e) [x] Nu mai mic de 2%.

468. Valoarea CIN recomandată pentru saloane


Sursa – [2] pag.142-162, curs
a) [ ] 0,5%;
b) [ ] 1%;
c) [ ] 1,5%;
d) [ ] 2% şi mai mult;
e) [x] Nu se normează.

469. Unitate de măsură a intensităţii luminii este


Sursa – [1] pag.104, curs
a) [ ] Watt;
b) [ ] Lumen;
c) [x] Lux;
d) [ ] Watt/m2;
e) [ ] Amper.

470. Coeficientul de luminozitate este


Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [ ] Raportul procentual dintre nivelul de iluminat în interiorul încăperii şi nivelul de
iluminat din afară în acelaşi plan orizontal;
79
c) [x] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei.

471. Modalităţi de asigurare a uniformităţii iluminatului artificial


Sursa – [1] pag.104, curs
a) [ ] Mărindu-se puterea surselor de lumină;
b) [x] Repartizându-se uniform corpurile de iluminat;
c) [ ] Asigurându-se iluminarea fiecărui loc de muncă;
d) [ ] Folosind corpuri de iluminat de lumina directă;
e) [ ] Folosind lămpi incandescente.

472. Ce este coeficientul de iluminare naturală (CIN)


Sursa – [2] pag.142, curs
a) [ ] Valoarea procentuală de reţinere a luminii de sticla geamului;
b) [x] Raportul procentual al iluminării orizontale în interiorul încăperii faţă de iluminarea în
afara clădirii pe aceiaşi orizontală;
c) [ ] Raportul dintre suprafaţa vitrată a geamurilor şi suprafaţa podelei;
d) [ ] Raportul dintre lungimea şi lăţimea încăperii;
e) [ ] Raportul dintre adâncimea încăperii şi înălţimea ferestrei .
473. Indici de apreciere a iluminării naturale nu sunt
Sursa – [2] pag.141, curs
a) [ ] CIN;
b) [ ] Coeficient de luminozitate;
c) [x] Suprafaţa geamurilor;
d) [ ] Unghiul de incidenţă;
e) [ ] Unghiul de deschidere .

474. Ventilaţia artificială locală e necesară pentru


Sursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Crearea condiţiilor optime în toată încăperea;
b) [ ] Evacuarea aerului poluat din toată încăperea;
c) [x] Recuperarea şi înlăturarea substanţelor nocive emanate la locul de formare;
d) [ ] Crearea condiţiilor optime în spaţiul ocupaţional;
e) [ ] Crearea curenţilor de aer.

475. Sistemul termic central cu aburi poate fi folosit la încălzirea


Sursa – [1] pag.97, curs
a) [ ] Locuinţelor;
b) [ ] Farmaciilor;
c) [ ] Magazinelor;
d) [ ] Spitalelor;
e) [x] Încăperilor cu lucru temporar.

476. Factorii determinanţi ai nivelului de iluminare naturală din încăperi


Sursa – [1] pag.105, curs
a) [x] Climatul de lumină;
b) [x] Orientarea încăperii;
c) [x] Numărul şi dimensiunea geamurilor;
80
d) [x] Culorile anturajului încăperii;
e) [ ] Uniformitatea luminii.

477. Metode de studiere a iluminatului artificial al încăperilor


Sursa – [1] pag.107, curs
a) [x] Luxmetria;
b) [x] Metoda "Watt";
c) [x] Metoda "e";
d) [ ] Coeficientul de luminozitate;
e) [ ] Coeficientul de pătrundere.

478. Priorităţi ale iluminatului luminiscent sunt


Sursa – [1] pag.107, curs
a) [ ] Efect stroboscopic;
b) [x] Lipsa umbrelor;
c) [ ] Efect de întuneric;
d) [x] Spectru apropiat de cel al luminii naturale;
e) [ ] Se folosesc numai ca corp de iluminat.

479. Dezavantajele iluminatului luminiscent


Sursa – [1] pag.107, curs
a) [x] Lumină instabilă în timp;
b) [x] Efect stroboscopic;
c) [ ] Randament mic;
d) [x] Efect de întuneric;
e) [ ] Spectru apropiat de cel al luminii naturale.

480. Indici de apreciere a iluminării naturale a încăperilor sunt


Sursa – [2] pag.141, curs
a) [x] Coeficientul de iluminare naturală;
b) [x] Coeficientul de luminozitate;
c) [x] Unghiul de incidenţă şi unghiul de deschidere;
d) [ ] Spectrul luminii;
e) [x] Coeficientul de pătrundere.

481. Este raţional iluminatul care


Sursa – [1] pag.103, curs
a) [x] Este satisfăcător pentru îndeplinirea muncii de o diversă exactitate;
b) [x] Nu produce efect stroboscopic;
c) [x] Nu produce efecte de orbire;
d) [x] Este uniform;
e) [ ] Face umbre în afara locului de muncă.

482. Indici de apreciere a iluminării artificiale sunt


Sursa – [2] pag.146, curs
a) [ ] Coeficientul de luminozitate;
b) [ ] Coeficientul de iluminare naturală;
c) [x] Intensitatea luminii la locul de munca;
81
d) [ ] Coeficientul de adâncire a încăperii;
e) [x] Uniformitatea iluminării.

483. Exigenţele igienice faţă de iluminarea artificială a încăperilor


Sursa – [2] pag.146, curs
a) [x] Intensitatea luminii să corespundă normativelor;
b) [x] Să fie uniformă;
c) [ ] Să asigure senzaţia de căldură;
d) [x] Spectrul luminii să se apropie de cel natural;
e) [x] Să nu facă umbre.

484. Tipurile corpurilor de iluminat


Sursa – [1] pag.106, curs
a) [x] Cu lumină difuză;
b) [x] Cu lumină reflectată;
c) [x] Cu lumină proiectată;
d) [ ] Cu lumină combinată;
e) [ ] Cu lumina mixtă.

485. Multiplul necesar al schimbului de aer în încăperile de producere se


calculează după
Sursa – [2] pag.194, curs
a) [ ] Dioxid de carbon;
b) [x] Concentraţia de substanţe toxice;
c) [ ] Oxigen;
d) [x] Cantitatea de pulberi;
e) [x] Valoarea temperaturii aerului.

486. Factori ce influenţează ventilaţia naturală al încăperilor sunt


Sursa – [1] pag.101, curs
a) [ ] Volumul încăperii;
b) [ ] Volumul necesar de ventilaţie;
c) [x] Diferenţa de temperatură dintre aerul încăperii şi cel exterior;
d) [ ] Componenţa chimică a aerului;
e) [x] Presiunea vântului.

487. Tipuri de ventilaţie artificială a încăperilor sunt


Sursa – [1] pag.102, curs
a) [ ] Prin curenţi de aer;
b) [x] De aspiraţie;
c) [x] De refulare;
d) [ ] Aeraţie;
e) [x] De aspiraţie – refulare .

488. Tipurile ventilaţiei de aspiraţie


Sursa – [1] pag.145, curs
a) [x] Generală;
b) [ ] Perdele aeriene;
82
c) [x] Locală;
d) [x] Nişe;
e) [x] Umbrele.

489. Cerinţe igienice faţă de încălzire sunt


Sursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Să impurifice aerul cu produse de ardere a combustibilului;
b) [x] Să impurifice aerul cu gaze, praf rezultate de la arderea materialului ce acoperă
suprafeţele de încălzire;
c) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire va depăşi 90oC;
d) [ ] Temperatura suprafeţei de încălzire nu va fi mai mică de 95oC;
e) [ ] Să stimuleze termoliza prin evaporare
.

490. După purtătorul de căldură încălzirea centrală poate fi


Sursa – [1] pag.96, curs
a) [x] Cu apă;
b) [ ] Cu ulei;
c) [x] Cu aer;
d) [x] Cu aburi;
e) [ ] Cu gaze .

491. Sistemele termice locale vor corespunde cerinţelor


Sursa – [17] pag.217, curs
a) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe verticală;
b) [ ] Să asigure o temperatură uniformă numai pe orizontală;
c) [x] Să asigure o temperatură uniformă pe verticală şi orizontală;
d) [x] Să asigure o temperatură uniformă în decursul zilei de muncă;
e) [x] Suprafeţele încălzite să nu acumuleze praf .

492. Avantaje ale sistemului termic cu lambriuri sunt


Sursa – [17] pag.217, curs
a) [x] Confortul termic se menţine la o temperatură a aerului mai scăzută;
b) [x] Se exclude poluarea aerului;
c) [x] Căldura se repartizează uniform în încăpere;
d) [ ] Este stimulată termoliza prin iradiere;
e) [ ] Este stimulată termoliza prin evaporare.

493. Tipurile de ventilaţie conform principiului de acţiune:


Sursa -curs
a) [ ] naturală;
b) [ ] generală;
c) [x] de aspiraţie;
d) [x] de refulare;
e) [x] de refulare – aspiraţie.

494. Tipurile de ventilaţie artificială conform zonelor de acţiune:


Sursa -curs
a) [x] locală;

83
b) [x] generală;
c) [ ] de aspiraţie;
d) [ ] de refulare;
e) [x] mixtă.

495. Ventilaţia artificială poate fi:


Sursa - curs
a) [x] locală;
b) [x] generală;
c) [ ] organizată;
d) [ ] mixtă;
e) [ ] neorganizată.

496. Ventilaţia naturală organizată poate fi prin:


Sursa - curs
a) [ ] curenţi de aer;
b) [x] aeraţie;
c) [x] canale de extragere;
d) [ ] geam;
e) [ ] infiltraţie.

497. Ventilaţia naturală neorganizată poate fi prin:


Sursa -curs
a) [x] curenţi de aer;
b) [ ] aeraţie;
c) [ ] canale de extragere;
d) [x] geam;
e) [x] infiltraţie.

498. Ventilaţia artificială de refulare poate fi prin:


Sursa -curs
a) [x] duşuri de aer;
b) [ ] nişe;
c) [ ] umbrele;
d) [x] oaze aeriene;
e) [x] perdele de aer.

499. Ventilaţia artificială locală de aspiraţie poate fi prin:


Sursa -curs
a) [ ] duşuri de aer;
b) [x] nişe;
c) [x] umbrele;
d) [ ] oaze aeriene;
e) [x] aspiraţie la locul de muncă.

500. Ventilaţia artificială generală se realizează prin:


Sursa -curs
a) [ ] geam;
84
b) [ ] canale de extragere;
c) [x] aspiraţie;
d) [x] refulare;
e) [x] refulare – aspiraţie.

501. Factorii ce determină ventilaţia naturală:


Sursa- curs
a) [ ] deschiderea întâmplătoare a uşilor şi geamurilor;
b) [x] diferenţa de temperatură dintre aerul din exteriorul şi interiorul încăperii;
c) [x] presiunea vântului;
d) [ ] schimbul de aer prin porii materialelor de construcţie;
e) [x] diferenţa de presiune a „coloanei de aer” între nivelul inferior şi superior al încăperii.

502. Avantajele ventilaţiei naturale:


Sursa -curs
a) [x] simplitatea montării;
b) [x] accesibilitate după cost;
c) [ ] schimbul de aer poate fi reglat;
d) [ ] rază de acţiune mare;
e) [x] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile.

503. Avantajele ventilaţiei artificiale:


Sursa-curs
a) [ ] accesibilitate după cost;
b) [x] schimbul de aer poate fi reglat, dirijat;
c) [ ] siguranţa, indusă de lipsa utilajelor electrice şi părţilor mobile;
d) [x] rază de acţiune mare;
e) [x] captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie.

504. Avantajele ventilaţiei artificiale:


Sursa -curs
a) [x] debitul şi aspiraţia nu depind de temperatura şi viteza de mişcare a aerului;
b) [x] curăţarea aerului extras poluat, de praf, vapori, gaze;
c) [x] posibilitatea prelucrării aerului debitat încălzirea, umectarea, purificarea de impurităţi
mecanice);
d) [ ] accesibilitate după cost;
e) [ ] simplitatea montări.

505. Elementele sistemului de ventilaţie prin refulare:


Sursa- curs
a) [x] instalaţie de captare a aerului;
b) [x] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [ ] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [ ] mina de extragere a aerului.

506. Elementele sistemului de ventilaţie prin aspiraţie:


Sursa -curs

85
a) [x] camera de aspiraţie cu ventilator;
b) [ ] camera de debitare a aerului în încăpere;
c) [x] deschideri de extragere a aerului;
d) [x] reţea de conducte;
e) [x] mina de extragere a aerului.

507. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de aspiraţie:


Sursa -curs
a) [ ] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [x] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice;
e) [x] schimbul de aer este dirijat.

508. Prin intermediul ventilaţiei artificiale de refulare:


Sursa -curs
a) [x] aerul curat este debitat în încăperi prin instalaţii speciale;
b) [ ] aerul curat pătrunde în încăperi pe căi naturale;
c) [x] aerul poluat din încăperi este înlăturat pe căi naturale;
d) [ ] aerul poluat din încăperi este înlăturat prin intermediul instalaţiilor mecanice
e) [x] schimbul de aer este dirijat.

509. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin aspiraţie:


Sursa -curs
a) [x] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

510. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin aspiraţie:


Sursa -curs
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [x] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

511. Destinaţia ventilaţiei artificiale locale prin refulare:


Sursa -curs
a) [ ] localizare şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [x] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [x] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [ ] debitarea aerului curat în toată încăperea.

512. Destinaţia ventilaţiei artificiale generale prin refulare:


Sursa- curs

86
a) [ ] localizarea şi înlăturarea emisiilor nocive de la locul de formare a lor;
b) [ ] înlăturarea emisiilor nocive din toată încăperea;
c) [ ] îmbunătăţirea condiţiilor meteorologice la locul de muncă;
d) [ ] intensificarea sau micşorarea cedării căldurii de pe suprafaţa corpului;
e) [x] debitarea aerului curat în toată încăperea.

513. Avantajele ventilaţiei de refulare - aspiraţie:


Sursa- curs
a) [x] prelucrarea necesară a aerului (încălzirea, umectarea, purificarea);
b) [ ] accesibilitate după cost;
c) [x] asigurarea schimbului forţat de aer în încăpere;
d) [x] calcularea cu precizie a cantităţii de aer debitat şi aspirat;
e) [x] posibilitatea dirijării direcţiei de mişcare a aerului.

514. Condiţionarea aerului:


Sursa -curs
a) [ ] este naturală şi artificială;
b) [x] este independentă de starea vremii sau anotimp;
c) [x] include crearea şi menţinerea unor condiţii anumite de temperatură, umiditate, viteză
de mişcare a aerului, puritate;
d) [ ] asigură captarea poluanţilor la locul de formare şi emisie;
e) [ ] asigură predominarea refulării asupra aspiraţiei.

515. Balanţa de aer poate fi:


Sursa- curs
a) [x] pozitivă;
b) [ ] naturală;
c) [x] echilibrată;
d) [ ] artificială;
e) [x] negativă.

516. Alegerea sistemului de ventilaţie depinde de:


Sursa -curs
a) [ ] cost;
b) [x] destinaţia încăperii;
c) [x] volumul încăperii;
d) [x] caracterul noxelor emanate;
e) [x] cerinţele faţă de sistemele de ventilaţiе.

517. Criterii pentru calculul ventilaţiei în condiţii industriale pot fi:


Sursa- curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

518. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile sociale şi de locuit este:


Sursa curs

87
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [ ] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [ ] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [x] bioxidul de carbon.

519. Criteriu pentru calculul ventilaţiei în încăperile de topire a metalului,


cazangerii este:
Sursa- curs
a) [ ] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

520. Criterii pentru calculul ventilaţiei în spălătorii, băi, duşuri este:


Sursa -curs
a) [x] umiditatea aerului;
b) [x] temperatura aerului;
c) [ ] viteza de mişcare a aerului;
d) [x] substanţele chimice nocive din încăpere;
e) [ ] bioxidul de carbon.

521. Metodele de apreciere a eficacităţii ventilaţiei:


Sursa- curs
a) [x] de laborator;
b) [x] de calcul;
c) [ ] de observaţie;
d) [ ] chestionare;
e) [ ] experimentului cronic.

522. Eficacitatea funcţionării ventilaţiei se apreciază în baza :


Sursa- curs
a) [x] calculării volumului real de ventilaţie;
b) [ ] determinării vitezei de mişcare a aerului;
c) [x] inspecţiei obiective a mediului aerian şi microclimatului;
d) [x] calculării multiplului schimbului de aer;
e) [x] inspecţiei sanitare a sistemului de ventilaţie şi regimului de exploatare.

523. Volumul necesar de ventilaţie:


Sursa- curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [x] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [x] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [ ] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
88
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

524. Multiplul necesar de aer :


Sursa -curs
a) [ ] este predominarea refulării asupra aspiraţiei;
b) [ ] este cantitatea de aer curat, care trebuie debitată în încăpere la 1 persoană în oră, astfel
ca concentraţia de СО2 să nu depăşească nivelul admis;
c) [ ] este cantitatea de aer, extrasă din încăpere, astfel ca concentraţia de СО2 să nu
depăşească nivelul admis ;
d) [x] este numărul, ce indică, de câte ori în decurs de o oră aerul din încăpere trebuie
schimbat, astfel ca СО2 să nu depăşească nivelul admis;
e) [x] se determină prin măsurări obiective ale parametrilor fizico-chimici.

Igiena spitalelor

525. Densitatea de construcţie (recomandată) a terenului spitalului


Sursa – [1] pag.233, curs
a) [x] 10-15%;
b) [ ] 20-30%;
c) [ ] 30-35%;
d) [ ] 40-50%;
e) [ ] 50-55%.
526. Se admit încăperi comune pentru internarea bolnavilor în secţiile de
obstetrică, ginecologie, chirurgie
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit doar în anumite zile ale săptămânii;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit doar pentru secţiile de obstetrică şi ginecologie;
e) [ ] Se admit numai în zilele de urgenţă .

527. Pot fi comune încăperile de primire şi examinare pentru parturientele care


se vor interna în unitatea de observare şi unitatea-patologie a gravidităţii
Sursa – [11] pag.385, curs
a) [ ] Pot fi comune;
b) [ ] Pot fi comune încăperile de prelucrare sanitară;
c) [x] Nu pot fi comune;
d) [ ] Pot fi comune în zilele de urgenţă;
e) [ ] Poate fi comună numai sala de examinare.

528. Blocul de operaţie e raţional de amplasat


Sursa – [11] pag.378, curs
a) [ ] La acelaşi etaj cu secţia de internare;
b) [ ] La unul din etajul blocului cu saloane;
c) [x] Izolat de unităţile de îngrijire medicală, în formă de unitate separată;
d) [ ] La acelaşi etaj cu secţia curativ-diagnostică;
e) [ ] Într-un bloc separat al spitalului .

89
529. Secţia de boli contagioase a spitalului de profil larg se va amplasa
Sursa – [1] pag.240, curs
a) [ ] În blocul central;
b) [x] În bloc separat;
c) [ ] La oricare etaj a unii din blocuri;
d) [ ] La etajele de sus a blocului curativ;
e) [ ] În aripă separată a blocului curativ .

530. Suprafaţa recomandată pentru zona verde a sectorului spitalicesc


Sursa – [1] pag.233, curs
a) [ ] Nu mai mică de 45%;
b) [x] Nu mai mică de 60%;
c) [ ] 20-30%;
d) [ ] 10-15%;
e) [ ] 5-10% .

531. Metodele de neutralizare ale apelor reziduale din spitale sunt


Sursa – [1] pag.250, curs
a) [x] Amenagarea sistemului de canalizare locală;
b) [ ] Deversarea în bazine de apă;
c) [x] Tratarea la staţiile biologice de epurare;
d) [x] Evacuarea în sistemele de canalizare din localitate cu neutralizarea ulterioară;
e) [ ] Colectarea apelor reziduale în bazine special amenajate.

532. Corespunde normelor igienice salonul de 4 paturi cu suprafaţa 20m2 (profil


terapeutic)
Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, pentru spitale mari;
d) [ ] Da, pentru spitale mici;
e) [ ] Da, numai pentru spitale rurale.

533. Încăperile de internare a bolnavilor necontagioşi pot fi folosite şi pentru


externarea bolnavilor
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Da;
b) [x] Nu;
c) [ ] Da, în spitale mici;
d) [ ] Da, în diferite zile ale săptămânii;
e) [ ] Da, în anumite secţii.

534. Volumul minim de ventilaţie a aerului pentru un bolnav în saloane va fi de


Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] 37m3;
b) [ ] 7m3;
c) [ ] 90m3;
d) [x] 80 m3
;
3
e) [ ] 100m .

90
535. Suprafaţa sectorului spitalicesc va depinde de
Sursa – [1] pag.236, curs
a) [x] Numărul de paturi;
b) [ ] Dimensiunile centrului locativ;
c) [ ] Sistemul de construcţie al spitalului;
d) [ ] Îndepărtarea de la centrul locativ;
e) [ ] Profilul spitalului.

536. Suprafaţa minimă la un pat în saloanele de profil terapeutic este


Sursa – [1] pag.236, curs
a) [ ] 4m2;
b) [ ] 5 m2
;
c) [ ] 6 m2 ;
d) [x] 7 m2
;
e) [ ] 8 m2
.
537. Care va fi multiplul schimbului de aer minim pentru sala de operaţie
Sursa – [1] pag.238, curs
a) [ ] ± 2;
b) [ ] ±2,5
c) [ ] +5–6
d) [x] +10–8
e) [ ] ±6.
538. Orientarea recomandată pentru sala de operaţii al blocului operator
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [ ] Estică
b) [ ] Vestică
c) [ ] Sud-estică
d) [x] Nordică
e) [ ] Sud-vestică .

539. Ventilaţie şi iluminat natural optime sunt asigurate la planificarea unităţilor


de îngrijire medicală
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Cu un coridor construit unilateral;
b) [ ] Cu un coridor construit bilateral;
c) [ ] Cu două coridoare;
d) [ ] Compactă;
e) [ ] De colţ .

540. Se vor amenaja încăperi comune pentru bolnavi în unităţile de boli


contagioase cu saloane
Sursa – [1] pag.239, curs
a) [ ] Da;
91
b) [ ] Pentru un anumit număr de saloane;
c) [x] Nu;
d) [ ] Pentru bolnavi convalescenţi;
e) [ ] Pentru bolnavi cu infecţii mixte.

541. Se admit încăperi comune pentru internarea şi externarea bolnavilor din


unităţile de pediatrie şi alte unităţi
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Se admit;
b) [ ] Se admit cu orice unitate necontagioasă;
c) [x] Nu se admit;
d) [ ] Se admit dacă permite directorul clinicii;
e) [ ] Se admit dacă permite sistemul de construcţie a spitalului.

542. Boxa completă diferă de semiboxă


Sursa – [1] pag.240, curs
a) [ ] Nu diferă;
b) [x] Are acces din exterior pentru bolnavi;
c) [ ] Are ecluză pentru personal medical;
d) [ ] Are grup sanitar;
e) [ ] Are intrare comună pentru bolnavi şi personal medical din coridor .

543. În prezenţa bolnavilor aerul poate fi dezinfectat cu


Sursa – [2] pag.248, curs
a) [x] Raze ultraviolete reflectate;
b) [ ] Raze ultraviolete directe;
c) [ ] Metoda de explozie;
d) [ ] Cu aerosoli dezinfectanţi;
e) [ ] Cu soluţii dezinfectante pulverizate.
544. Generatoare de radiaţii ultraviolete scurte cu randament sporit sunt
Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] Lampa eritem uveolă;
b) [ ] Lampa de mercur şi cuarţ;
c) [x] Lampa bactericid uveolă;
d) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albă;
e) [ ] Lampa luminiscentă cu lumină albastră .

545. Viteza de mişcare a aerului normată pentru saloanele spitaliceşti este


Sursa –curs
a) [x] 0,1-0,15 m/s;
b) [ ] 0,2-0,25 m/s;
c) [ ] 0,3-0,35 m/s;
d) [ ] 0,4-0,45 m/s;
e) [ ] 0,5-0,6 m/s.

546. Pentru bolnavii de tireotoxicoză în saloane este optimă temperatura


Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] 15oC;
92
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC.
547. Pentru bolnavii de hipotireoză în saloane este optimă temperatura
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [ ] 22oC;
d) [x] 24oC;
e) [ ] 25oC .
Temperatura aerului normată pentru sălile de operaţie, de naştere,
548.
saloanele de terapie intensivă este
Sursa – [1] pag.238-244, curs
a) [ ] 15oC;
b) [ ] 20oC;
c) [x] 22oC;
d) [ ] 24oC;
e) [ ] 25oC .
549. Întru profilaxia infecţiilor nozocomiale în maternitate parturientele febrile,
cu anamneză epidemiologică suspectă se vor caza în unităţile
Sursa – [11] pag.285, curs
a) [ ] Patologia gravidităţii;
b) [ ] Fiziologie postnatală;
c) [x] Observare;
d) [ ] În toate unităţile;
e) [ ] În blocul de naştere .
550. Unitate de structura principală a blocului spitalicesc este
Sursa – [11] pag.377, curs
a) [ ] Secţia medicală;
b) [x] Unitatea de îngrijire medicală;
c) [ ] Salonul;
d) [ ] Încăperea pentru zi a bolnavilor;
e) [ ] Sala de proceduri .
551. Planul situaţional al spitalului prezintă informaţii despre
Sursa – [2] pag.238, curs
a) [x] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [ ] Amplasarea spitalului pe terenul sectorului spitalicesc;
c) [x] Amplasarea spitalului şi a surselor de poluare a mediului conform ,,rozei vânturilor";
d) [x] Comunicările, reţetele de transport între spital şi populaţie;
e) [x] Prezenţa zonei verzi şi altor factori naturali favorabili.

552. Ce spital e mai raţional de amplasat la periferia oraşului

93
Sursa – [1] pag.232, curs
a) [ ] Spitale mari de profil larg;
b) [x] Spitale de tuberculoză;
c) [x] Spitale de psihiatrie;
d) [ ] Maternităţi;
e) [ ] Policlinici stomatologice.
553. Ce secţii medicale se vor amplasa în blocuri separate
Sursa – [1] pag.232, curs
a) [x] Obstetrica;
b) [ ] Ginecologie;
c) [ ] Chirurgie;
d) [x] Pediatrie;
e) [ ] Terapie .
554. Încăperile semiboxei sunt
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [ ] Antreu;
b) [x] Ecluză;
c) [x] Salon-boxă;
d) [x] Grup sanitar;
e) [ ] Coridor.
555. În secţiile de boli contagioase ventilaţia va fi
Sursa – [1] pag.238, curs
a) [ ] Artificială de refulare;
b) [ ] Refulare-aspiraţie cu predominarea refulării;
c) [x] Refulare-aspiraţie cu predominarea aspiraţiei;
d) [x] Naturală;
e) [ ] Poate fi diferită .

556. Măsuri sanitar-tehnice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică .

557. Amplasarea compactă a unităţilor de îngrijire medicală, modernizarea


secţiilor curativ-diagnostice, dirijarea efectivă a procesului de muncă a
lucrătorilor medicali sunt asigurate la sistema de construcţie
Sursa – [1] pag.231, curs
a) [x] Centralizată;
b) [ ] Decentralizată;
c) [x] Bloc-centralizată;

94
d) [ ] Liberă;
e) [ ] Mixtă .
558. Pentru care secţii medicale se vor amenaja încăperi separate de primirea şi
examinarea bolnavilor
Sursa – [1] pag.234, curs
a) [x] Pediatrie;
b) [x] Obstetrică;
c) [ ] Chirurgie;
d) [ ] Terapie;
e) [x] Contagioase.

559. Încăperile unităţilor de îngrijire medicală care necesită iluminare naturală


sunt
Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Saloanele;
b) [x] Sălile de proceduri;
c) [x] Camerele de zi pentru bolnavi;
d) [ ] Grupurile sanitare;
e) [ ] Coridoarele .
560. Unde se va face prelucrarea sanitară a bolnavilor internaţi în secţiile de
boli contagioase
Sursa – [1] pag.240, curs
a) [x] În boxa de internare – examinare;
b) [x] În boxa pentru infecţia respectivă;
c) [ ] În secţia de internare a spitalului;
d) [ ] Nu se va face prelucrare sanitară;
e) [ ] În blocul sanitar liber a oricărei unităţi contagioase .
561. Măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor nozocomiale
sunt
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [x] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [x] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [ ] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [ ] Dezinfecţia aerului în saloane.

562. Planul general al spitalului prezintă informaţii despre


Sursa – [2] pag.238, curs
a) [ ] Amplasarea spitalului în centrul locativ;
b) [x] Amplasarea complexului spitalicesc pe terenul spitalului;
c) [x] Zonele funcţionale ale terenului spitalicesc;
d) [x] Accesurile pe terenul spitalicesc;
e) [x] Densitatea de construcţie a sectorului.

95
563. Care sunt cerinţele către planificarea sectorului spitalicesc
Sursa – [1] pag.232, curs
a) [x] Zonarea funcţională a terenului;
b) [ ] Prezenţa unei căi de acces pe teren;
c) [x] Suprafaţa suficientă a terenului;
d) [x] Densitatea de construcţie nu va depăşi 15%;
e) [x] Zona verde nu fa fi mai mică de 60%.

564. Măsuri de dezinfecţie şi sterilizare în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt


Sursa – [1] pag.380, curs
a) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [ ] Depistarea purtărilor de germeni;
c) [x] Tratare cu raze ultraviolete a aerului în încăperile spitaliceşti;
d) [x] Folosirea substanţelor chimice bactericide pentru tratarea suprafeţelor;
e) [ ] Educaţia sanitară .

565. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară preventivă a spitalelor


Sursa –curs
a) [ ] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [ ] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [x] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [x] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [x] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului .

566. Rolul medicului curativ în supravegherea sanitară curentă a spitalelor


Sursa –curs
a) [x] Va aprecia condiţiile mediului spitalicesc şi acţiunea lor asupra duratei de cazare;
b) [x] Va crea în unităţile medicale condiţii optime de muncă pentru personalul medical;
c) [ ] Va lua parte la expertiza proiectului de spital;
d) [ ] Va participa la alegerea terenului pentru construcţia spitalului;
e) [ ] Va efectua supravegherea sanitară asupra construcţiei spitalului.

567. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon se va determina


după
Sursa – [2] pag248, curs
a) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;
b) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [ ] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [ ] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [x] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic .

568. Volumul necesar de ventilaţie pentru un bolnav în salon nu se determină


după
Sursa – [2] pag.248, curs
a) [ ] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul atmosferic;

96
b) [x] Concentraţia admisibilă a CO2 în aerul încăperilor de locuit;
c) [x] CMA a amoniacului în aerul locului de muncă;
d) [x] CMA a benzenului în aerul locului de muncă;
e) [ ] CMA a diferitor poluanţi ai aerului pentru aerul atmosferic.

569. Măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor intraspitaliceşti sunt


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.

570. Nu sunt măsuri sanitar-tehnice de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [x] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [ ] Ventilaţia artificială eficace;
d) [ ] Condiţionarea aerului;
e) [x] Educaţia igienică.

571. Nu sunt măsuri de arhitectură şi planificare în profilaxia infecţiilor


intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Zonarea funcţională a terenului spitalicesc;
b) [ ] Izolarea unităţilor de îngrijire medicală;
c) [ ] Zonarea unităţilor de îngrijire medicală;
d) [x] Ventilaţia artificială a saloanelor;
e) [x] Dezinfecţia aerului în saloane .

572. Nu sunt măsuri sanitar-antiepidemice în profilaxia infecţiilor


intraspitaliceşti
Sursa – [11] pag.380, curs
a) [x] Tratarea cu raze ultraviolete a aerului din saloane;
b) [ ] Depistarea purtătorilor de germeni;
c) [x] Ventilaţia artificială eficace;
d) [x] Condiţionarea aerului;
e) [ ] Educaţia igienică.

573. Factorii ce determină crearea condiţiilor igienice în spital sunt


Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Amplasarea instituţiei curative în localitate;
b) [x] Sectorul de construcţie şi sistematizarea lui;
c) [x] Sistematizarea şi amenajarea fiecărei unităţi de îngrijire medicală;
d) [x] Salubrizarea sanitar-tehnică a instituţiei;
e) [ ] Profilul spitalului.
97
574. Microclimatul din încăperile spitaliceşti e normat în funcţie de
Sursa – [1] pag.385, curs
a) [x] Particularităţile procesului de termoreglare la patologia dată;
b) [x] Patologie;
c) [x] Destinaţia încăperii;
d) [ ] Căile de termoliză;
e) [ ] Sistemul de încălzire în saloane.

575. Particularităţi ale serviciului de internare în maternităţi sunt


Sursa – [1] pag.385, curs
a) [x] Prezenţa filtrului;
b) [x] Prezenţa a 2 încăperi de examinare;
c) [ ] Prezenţa a unei încăperi de examinare;
d) [ ] Internare centralizată pentru toate unităţile de obstetrică;
e) [ ] Internare centralizată pentru unităţile de obstetrică şi ginecologie.

576. În componenţa maternităţii vor fi unităţile


Sursa –curs
a) [x] Fiziologie postnatală;
b) [x] Patologie a gravidităţii;
c) [x] De observare;
d) [x] Blocul de naştere;
e) [ ] Fiziologie prenatală.

577. Direcţiile principale de construcţie a spitalelor contemporane


Sursa –curs
a) [x] Centralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele instituţiei curative;
b) [ ] Decentralizarea serviciilor de diagnostic, auxiliare în limitele localităţii;
c) [x] Asigurarea unei structuri mobile a complexului spitalicesc;
d) [x] Organizarea centrelor medicale de profil;
e) [x] Crearea complexelor spitaliceşti.

578. Sistemele de construcţie a spitalelor sunt


Sursa – [1] pag.231, curs
a) [x] Decentralizate;
b) [x] Centralizate;
c) [x] Mixte;
d) [x] Bloc-centralizate;
e) [ ] Centre de diagnostic.

579. Necesitatea asigurării condiţiilor igienice în spitale


Sursa – [1] pag230, curs
a) [x] Pentru crearea regimului curativ-protectoriu;
b) [ ] Pentru crearea unui regim stimulator, de călire;
c) [x] Pentru profilaxia infecţiilor nozocomiale;

98
d) [x] Pentru educaţia igienică a populaţiei;
e) [x] Pentru grăbirea procesului de tratament.

580. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt


Sursa – [11] pag. 380, curs
a) [ ] Imunizarea activă a populaţiei;
b) [x] De arhitectură şi planificare;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] Sanitar-tehnice;
e) [x] Sanitar-antiepidemice.

581. Pentru încăperile instituţiilor curative sunt normaţi factorii de microclimat


Sursa – [1] pag.237, curs
a) [x] Temperatura aerului;
b) [ ] Radiaţiile calorice;
c) [x] Umiditatea relativă a aerului;
d) [ ] Umiditatea absolută a aerului;
e) [x] Viteza de mişcare a aerului.

582. Indicatori de poluare a aerului din instituţiile curative sunt


Sursa – [2] pag.247, curs
a) [x] Proprietăţile fizice ale aerului;
b) [x] Cantitatea de CO2;
c) [ ] Cantitatea de N2 ;
d) [x] Numărul total de germeni;
e) [x] Numărul de aeroioni uşori .

583. Sistematizarea secţiei de internare trebuie să


Sursa – [1] pa.g234, curs
a) [x] Excludă posibilitatea apariţiei infecţiilor intraspitaliceşti;
b) [x] Asigure principiul de flux în funcţionare;
c) [ ] Să fie numai centralizată;
d) [ ] Să fie numai decentralizată;
e) [x] Să corespundă specificului spitalului.

584. Măsuri nespecifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] De arhitectură şi planificare;
b) [ ] Sanitar-tehnice;
c) [x] De imunizare activă;
d) [x] De imunizare pasivă;
e) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare.

585. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale sunt


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] Sanitar antiepidemice;

99
b) [ ] De dezinfecţie şi sterilizare;
c) [ ] Sanitar-tehnice;
d) [x] De imunizare activă;
e) [x] De imunizare pasivă.

586. Măsuri specifice în profilaxia infecţiilor nozocomiale nu sunt


Sursa – [11] pag.380, curs
a) [ ] De imunizare după plan;
b) [ ] De imunizare urgentă;
c) [x] De dezinfecţie şi sterilizare;
d) [x] De arhitectură şi planificare;
e) [x] Sanitar-tehnice .

INFECŢIILE NOZOCOMIALE
587. Sub noţiunea de infecţii nozocomiale se subînţeleg:
Sursa – curs
a) [x] Toate maladiile contractate în cadrul spitalului, cauzate de microorganisme, clinic sau
microbiologic recunoscute;
b) [ ] Toate maladiile infecţioase suportate de bolnav în spital;
c) [ ] Toate maladiile neinfecţioase suportate de bolnav în spital;
d) [ ] Toate maladiile cauzate de microorganisme suportate de bolnav în copilărie;
e) [ ] Toate maladiile somatice cronice suportate de bolnav.
588. Infecţiile intraspitaliceşti apar în rezultatul:
Sursa – curs
a) [x] Scăderii reactivităţii;
b) [x] Acumulării şi circulaţiei germenilor patogeni;
c) [x] Selecţiei germenilor foarte virulenţi şi rezistenţi la antibiotice;
d) [x] Eventualităţii sporite de contractare şi infectare;
e) [ ] Acţiunii factorilor microclimatici.
589. Cauzele apariţiei infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Creşterea contingentul de risc;
b) [x] Alergizarea populaţiei;
c) [x] Întrebuinţarea iraţională a antibioticelor;
d) [x] Încălcarea regulilor sanitaro-igienice;
e) [ ] Profilaxia specifică.
590. Deficienţele combaterii infecţiilor nozocomiale:
Sursa – curs
a) [x] Circulaţia vastă a germenilor în mediul spitalicesc;
b) [x] Multitudinea căilor de transmitere;
c) [x] Receptivitatea sporită a bolnavilor;
d) [x] Persistenţa crescută a germenilor la factorii de mediu;
e) [ ] Profilaxia specifică efectivă.
591. Surse ale infecţiilor intraspitaliceşti pot fi:

100
Sursa – curs
a) [x] Bolnavii infectaţi, care au fost internaţi în perioada de incubare;
b) [x] Bolnavii cu infecţii mixte;
c) [x] Purtători de germeni patogeni;
d) [x] Vizitatorii bolnavilor;
e) [ ] Bolnavii, care au respectat termenul de carantină.
592. După locul apariţiei infecţiile intraspitaliceşti pot fi:
Sursa – curs
a) [x] În ambulator;
b) [x] Infecţii care apar în rezultatul intervenţiilor cu scop de profilaxie;
c) [x] Infecţii spitaliceşti propriu-zise;
d) [ ] Infecţii extraspitaliceşti;
e) [ ] Infecţii în condiţii de casă.

593. După etiologie infecţiile intraspitaliceşti se împart:


Sursa – curs
a) [x] Boli transmisibile contractate în spital, determinate de obicei de germeni patogeni;
b) [x] Infecţii cauzate de „germeni condiţionat patogeni”;
c) [x] Infecţii cauzate de „oportunişti”;
d) [ ] Infecţii cauzate de macroorganisme;
e) [ ] Maladii somatice.

594. După componenţa microflorei infecţiile nozocomiale se împart în:


Sursa – curs
a) [x] Monoinfecţie;
b) [x] Poliinnfecţie;
c) [x] Superinfecţie;
d) [ ] Autoinfecţie;
e) [ ] Exoinfecţie.

595. Se disting infecţii nozocomiale cu calea de transmitere :


Sursa – curs
a) [x] Aeroportată;
b) [x] Manuportată;
c) [x] Prin implantare;
d) [ ] Colaterală;
e) [ ] Unilaterală.
596. Particularităţile „microflorei contemporane” sânt:
Sursa – curs
a) [x] Instabilitate;
b) [x] Invazivitate;
c) [x] Acţiune toxică;
d) [x] Acţiune alergică;
e) [ ] Acţiune mutagenă.

101
597. Măsurile de profilaxie a infecţiilor intraspitaliceşti sânt efectuate în
următoarele direcţii:
Sursa – curs
a) [x] Crearea unui regim antimicrobian;
b) [x] Sporirea rezistenţei organismului;
c) [x] Optimizarea factorilor de mediu;
d) [ ] Aprovizionarea cu utilaje medicale;
e) [ ] Dirijarea răspândirii infecţiei.

598. Eficacitatea măsurilor de profilaxie a infecţiilor nozocomiale depinde de:


Sursa – curs
a) [x] Planificarea şi utilizarea unităţilor de îngrijire medicală;
b) [x] Organizarea lucrului;
c) [x] Comportamentul personalului, cunoştinţele şi deprinderile lor igienice;
d) [ ] Regimul de muncă al personalului;
e) [ ] Numărul unităţilor de îngrijire medicală.

599. Clasificarea deşeurilor medicale solide pe categorii:


Sursa – curs
a) [x] Periculoase;
b) [x] Nepericuloase;
c) [ ] Lichide;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Comune.

600. Etapele gestionării deşeurilor solide periculoase:


Sursa – curs
a) [x] Colectarea şi trierea;
b) [x] Ambalarea;
c) [x] Depozitarea temporară;
d) [x] Transportarea şi neutralizarea;
e) [ ] Reciclarea.

601. Îndepărtarea apelor reziduale din unităţile de îngrijire medicală se


efectuează:
Sursa – curs
a) [x] Prin reţeaua de canalizare generală;
b) [x] Prin instalaţii locale;
c) [ ] Manual;
d) [ ] Selectiv;
e) [ ] Nu se îndepărtează.

602. Îndepărtarea apelor reziduale din secţiile contagioase se efectuează prin:


Sursa – curs
a) [ ] Reţeaua de canalizare generală;

102
b) [ ] Instalaţii locale;
c) [x] Dezinfecţia locală;
d) [x] Dezinfectarea şi înlăturarea apelor reziduale;
e) [ ] Nu se îndepărtează.

603. Caracteristic pentru infecţiile nozocomiale este:


Sursa – curs
a) [ ] Au tendinţă de micşorare în lume;
b) [x] Îngreunează decurgerea bolii;
c) [x] Măresc perioada de tratament;
d) [x] Măresc mortalitatea;
e) [x] Măresc costul legat de îngrijiri, alimentare, preparate medicamentoase.

ICA
604. După unul şi acelaşi număr de masă şi scaun pot fi amplasaţi elevi cu
diferenţa de înălţime
Sursa – [1] pag.226, curs
a) [ ] 1 cm;
b) [ ] 5 cm;
c) [ ] 10 cm;
d) [x] 15 cm;
e) [ ] 20 cm.

605. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice sunt


Sursa –curs
a) [ ] Talia;
b) [ ] Greutatea;
c) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
d) [ ] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice .

Dezvoltarea fizică a copiilor se apreciază conform următoarelor metode cu


606.
excepţia uneia
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [ ] Scară de regresie;
c) [ ] Complexă;

103
d) [x] Greutatea corpului;
e) [ ] Scara de centile.

607. La grupa a cincea de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care


Sursa – [2] pag.347, curs
a) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [ ] Cazurile de acutizare a bolilor cronice sunt rare;
d) [x] Suferă de boli cronice în perioada de decompensaţie;
e) [ ] Nu suferă de boli cronice .

608. Suprafaţa sălii de clasă recomandată pentru un elev al clasei II - IV


Sursa – [15] pag.291, curs
2
a) [x] Nu mai puţin de 1,5m ;
b) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
c) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
d) [ ] Nu mai puţin de 1, 75 m2
;
e) [ ] 3 – 4 m2
.
609. Principiul de bază al sistematizării şi funcţionării instituţiilor preşcolare
Sursa – [1] pag.221, curs
a) [ ] De separare individuală;
b) [x] De separare pe grupe de vârstă;
c) [ ] De separare pe grupe de aptitudini;
d) [ ] De separare pe grupe de sănătate;
e) [ ] De separare după sex.
610. Pentru câte grupe de înălţime este prevăzută mobila şcolară
Sursa – [2] pag.352, curs
a) [ ] Trei;
b) [ ] Cinci;
c) [x] Şase;
d) [ ] Patru;
e) [ ] Şapte.

611. Orientarea optimă a sălilor de clasă


Sursa – [3] pag.280, curs
a) [ ] Nord, nord-est;
b) [ ] Nord;
c) [x] Sud, sud-est;
d) [ ] Est;
e) [ ] Nord-vest.

612. Standardele în vigoare prevăd pentru copii din instituţiile antipreşcolare şi


preşcolare mese şi scaune de
Sursa – [15] pag.345, curs

104
a) [ ] 2 grupe;
b) [ ] 3 grupe;
c) [ ] 4 grupe;
d) [x] 5 grupe;
e) [ ] 6 grupe.

613. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor poate fi determinată prin


metoda
Sursa –curs
a) [ ] Scara de centile;
b) [ ] Deviere de la sigmă;
c) [ ] Scara de regresie;
d) [ ] Reprezentarea grafică a profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

614. Exigenţe igienice faţă de mobilierul şcolar


Sursa – [1] pag.224, curs
a) [x] Să corespundă particularităţilor anatomo - fiziologice de vârstă;
b) [ ] Să corespundă vârstei elevului;
c) [x] Să fie uşor de curăţat şi spălat;
d) [x] Va avea suprafaţa netedă şi colţuri rotunjite ;
e) [ ] Să corespundă clasei elevului .

615. Condiţii favorizante apariţiei miopiei la elevi


Sursa – [3] pag.279, curs
a) [x] Iluminat insuficient ca intensitate al locului de muncă;
b) [x] Iluminat neuniform;
c) [x] Poziţie incorectă la masă;
d) [x] Regim de lucru incorect;
e) [ ] Fluxul de lumină din stânga.
616. Scopul controlurilor medicale periodice a copiilor
Sursa –curs
a) [x] Determinarea gradului de dezvoltare fizică;
b) [x] Determinarea grupului de educaţie fizică;
c) [x] Determinarea grupului de sănătate;
d) [ ] Educaţie sexuală;
e) [ ] Consultaţie profesională .

617. La repartizarea copiilor şi adolescenţilor în grupe de educaţie fizică se va


ţine cont de criteriile
Sursa – [1] pag.212, curs
a) [x] Starea de sănătate;
b) [x] Gradul dezvoltării fizice;
c) [x] Gradul de pregătire fizică;
d) [ ] Gradul de dezvoltare sexuală;
e) [x] Starea funcţională a sistemului cardiovascular.
105
618. La grupa a treia de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [x] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Bolile cronice se acutizează rar;
d) [x] Au patologii congenitale compensate;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie.

619. Indici fiziometrici de determinare a dezvoltării fizice a copiilor nu sunt


Sursa –curs
a) [ ] Capacitatea vitală a plămânilor;
b) [x] Circumferinţa cutiei toracice;
c) [x] Greutatea corpului;
d) [x] Înălţimea;
e) [x] Forma picioarelor.

620. Indicii somatoscopici de dezvoltare fizică sunt


Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [x] Starea tegumentelor şi mucoaselor;
c) [x] Gradul de maturizare sexuală;
d) [x] Starea aparatului locomotor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.
621. Metode de apreciere a dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa –curs
a) [x] Deviere de la sigmă;
b) [x] Scară de regresie;
c) [x] Complexă;
d) [ ] Retrospectivă;
e) [x] Scara de centile.
622. La grupa a doua de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care
Sursa – [17] pag.73, curs
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Deseori sunt bolnavi în timpul anului (4 şi mai multe ori);
d) [x] Posedă diferite dereglări morfofuncţionale;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie .

623. La grupa a patra de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care


Sursa – [17] pag.73, curs
a) [ ] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie;
c) [x] Suferă de boli cronice în perioada de subcompensaţie;
d) [x] Au o perioadă îndelungată de convalescenţa după îmbolnăviri;
e) [ ] Nu suferă de boli acute.

106
624. Dereglările ţinutei la elevi pot fi cauzate de
Sursa – [1] pag.225, curs
a) [ ] Mobilierul nu corespunde vârstei elevului;
b) [x] Mobilierul nu corespunde înălţimii elevului;
c) [x] Poziţia incorectă a corpului în bancă;
d) [x] Purtarea incorectă a ghiozdanului;
e) [ ] Regimul zilei incorect.

625. Cerinţe igienice către masa şi scaunul şcolar


Sursa – [1] pag.225, curs
a) [ ] Corespund clasei elevului;
b) [ ] Corespund vârstei elevului;
c) [x] Corespund înălţimii elevului;
d) [ ] Au distanţa scaunului pozitivă;
e) [x] Au distanţa scaunului negativă .

626. Indici somatometrici de studiere a dezvoltării fizice a copiilor şi


adolescenţilor nu sunt
Sursa –curs
a) [ ] Înălţimea;
b) [ ] Greutatea corporală;
c) [x] Rezistenţa la efort;
d) [x] Capacitatea vitală a plămânilor;
e) [ ] Perimetrul cutiei toracice.

627. Gradul de proporţionalitate al dezvoltării fizice poate fi determinat după


metoda
Sursa –curs
a) [ ] Deviere de la sigma;
b) [x] Scară de regresii;
c) [ ] Scară de centile;
d) [ ] Graficul profilului dezvoltării fizice;
e) [x] Complexă .

628. Afecţiuni caracteristice copiilor de vârstă şcolară


Sursa –curs
a) [ ] Strabism;
b) [ ] Nefropatie;
c) [x] Miopie;
d) [x] Scolioză;
e) [ ] Daltonism .

629. Măsuri de profilaxie a miopiei la elevi


Sursa –curs
a) [x] Iluminare artificială generală raţională;
107
b) [x] Amplasarea corectă a elevilor în clasă;
c) [x] Corespunderea mobilierului şcolar înălţimii elevului;
d) [ ] Folosirea corpurilor de iluminat cu lumină directă;
e) [x] Sistematizarea raţională a sălii de clasă .

630. La prima grupă de sănătate se referă copiii şi adolescenţii care


Sursa – [17] pag.73, curs
a) [x] Nu suferă de boli cronice;
b) [ ] Nu suferă de boli acute;
c) [x] Suferă rar de boli acute;
d) [x] Au o dezvoltare fizică şi neuropsihică normală;
e) [ ] Suferă de boli cronice în perioada de compensaţie.

631. În aprecierea stării de sănătate a colectivelor de copii pot fi utilizaţi indicii


Sursa – [158] pag.75, curs
a) [x] Demografici;
b) [x] Morbiditatea;
c) [x] Dezvoltarea fizică;
d) [x] Invaliditatea;
e) [ ] Rezistenţa organismului la factori nocivi.
632. Efortul static al elevului sporeşte când
Sursa – [1] pag.225, curs
a) [x] Distanţa scaunului este nulă;
b) [ ] Distanţa scaunului este – 3-5 cm;
c) [x] Distanţa scaunului este + 5 cm;
d) [x] Distanţa scaunului este +10 cm;
e) [x] Distanţa scaunului este +15.
633. Legităţile creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor sunt
Sursa – [15] pag.31, curs
a) [ ] Creşterea şi dezvoltarea se desfăşoară uniform în diverse perioade de vârstă;
b) [x] Cu cât e mai mic copilul, cu atât mai intense sunt procesele de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Fiecărei perioade de vârstă îi sunt caracteristice anumite particularităţi
morfofuncţionale;
d) [x] Creşterea morfofuncţională diferă în raport cu sexul;
e) [x] Dezvoltarea organismului e influenţată de factorii exogeni şi endogeni.
634. Sunt corecte enunţurile pentru caracteristica dezvoltării fizice
Sursa – [1] pag.206, curs
a) [x] Dezvoltarea fizică este un complex de indici morfofuncţionali ai organismului ce
determină procesul de creştere;
b) [ ] Dezvoltarea fizică este un ansamblu al fenomenului de sporire a dimensiunilor şi masei
corpului;
c) [ ] Dezvoltarea fizică se manifestă prin capacităţi funcţionale al organismului;
d) [x] Nivelul dezvoltării fizice în mare măsură depinde de starea sănătăţii copilului;
e) [x] Nivelul dezvoltării fizice este influenţat de alimentaţia copilului.

108
635. Pentru studierea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescenţilor sunt folosiţi
indicii
Sursa – [1] pag.205, curs
a) [x] Somatoscopici;
b) [x] Somatometrici;
c) [x] Fiziometrici;
d) [ ] Complexi;
e) [ ] Selectivi.
636. Vârsta biologică a copiilor şi adolescenţilor se determină după indicii
Sursa – [1] pag.208, curs
a) [x] Înălţimea şi adaosul ei anual;
b) [ ] Masa corpului;
c) [x] Osificarea mâinii;
d) [x] Numărul dinţilor permanenţi;
e) [x] Caracterele sexuale secundare.
637. La alcătuirea regimului zilei elevului se va ţine cont de
Sursa –curs
a) [x] Bioritmul de funcţionare a organismului;
b) [x] Particularităţile sistemului nervos central;
c) [ ] Dezvoltarea fizică;
d) [ ] Alimentaţie;
e) [ ] Deprinderea copiilor.
638. "Maturizarea şcolară" se apreciază după
Sursa – [11] pag.452, curs
a) [x] Vârsta biologică;
b) [x] Nivelul dezvoltării fizice;
c) [x] Starea sănătăţii;
d) [x] Nivelul de funcţionare a organelor şi sistemelor;
e) [ ] Dezvoltarea retardată şi neuniformă a sistemelor organismului.

639. Principiile de elaborare a regimului zilei elevului sunt


Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Activitatea copilului va satisface cerinţele lui vegetative (somnul, activităţi,
alimentaţia etc.);
b) [x] Durata activităţilor va depinde de vârstă;
c) [ ] Durata activităţilor nu va depinde de vârstă;
d) [x] Unele activităţi din regimul zilei vor crea o anumită încordare a organelor şi
sistemelor;
e) [ ] Activităţile din regimul zilei nu vor condiţiona încordarea organelor şi sistemelor.
640. Tipurile de regimuri în educaţia copiilor sunt
Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Protector;
b) [x] Istovitor (extenuant);
c) [x] Stimulator, de antrenament;
d) [ ] Uniform;
109
e) [ ] Excitant .

641. Regimul protector în activitatea copilului presupune


Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Activitatea copilului nu corespunde posibilităţilor lui adaptive;
b) [x] Organismul copilului este scutit de eforturi şi solicitări;
c) [x] Rămânerea în urmă în dezvoltarea fizică şi neuropsihică, morbiditatea crescută;
d) [ ] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [ ] Fortificarea sănătăţii.

642. Regimul extenuant în activitatea copilului presupune


Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Asupra copilului revine o cantitate mare de excitanţi de intensitate mare;
b) [x] Sunt suprasolicitate posibilităţile adaptive ale organelor şi sistemelor;
c) [x] Apariţia epuizării treptate;
d) [x] Apariţia modificărilor patologice;
e) [ ] Creşterea capacităţii de muncă.

643. Regimul stimulator în activitatea copilului presupune


Sursa – [1] pag.209, curs
a) [x] Asupra copilului acţionează excitanţi ce cresc treptat şi succesiv după intensitate;
b) [x] Restructurarea treptată şi permanentă a organismului;
c) [ ] Apariţia modificărilor patologice;
d) [x] Creşterea capacităţii de muncă;
e) [x] Fortificare sănătăţii.

644. Modificările cauzate de hipodinamia copiilor şi adolescenţilor


Sursa – [1] pag.210, curs
a) [x] Scăderea rezistenţei organismului;
b) [x] Creşterea morbidităţii;
c) [ ] Sporirea capacităţii fizice;
d) [ ] Restabilirea rapidă după eforturi fizice;
e) [x] Creşterea greutăţii corporale.

645. Modificări cauzate de hiperdinamia sporită a copiilor şi adolescenţilor


Sursa – [1] pag.210, curs
a) [x] Inhibarea funcţiilor neantrenate în activităţi;
b) [ ] Dezvoltare fizică armonioasă;
c) [x] Dezvoltare fizică nearmonioasă;
d) [ ] Accelerarea dezvoltării sexuale;
e) [x] Retardarea dezvoltării sexuale .

646. Grupurile de educaţie fizică a elevilor


Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] De antrenament;
b) [x] Pregătitor;
c) [x] De bază;
110
d) [ ] De rezervă;
e) [x] Special.

647. În grupul pregătitor de educaţie fizică se vor repartiza elevii


Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] Sănătoşi;
b) [x] Care au devieri neînsemnate ale stării de sănătate;
c) [x] Din grupul trei de sănătate;
d) [ ] Din grupul patru de sănătate;
e) [x] Care nu au o pregătire fizică suficientă .

648. În grupul de bază pentru educaţie fizică se vor repartiza elevii


Sursa – [2] pag.350, curs
a) [x] Sănătoşi;
b) [x] Din grupul unu de sănătate;
c) [x] Din grupul doi de sănătate;
d) [ ] Din grupul trei de sănătate;
e) [x] Care au o pregătire fizică suficientă.

649. În grupul special de educaţie fizică se vor repartiza elevii


Sursa – [2] pag.350, curs
a) [ ] Din grupul doi de sănătate;
b) [ ] Din grupul trei de sănătate;
c) [x] Din grupul patru de sănătate;
d) [x] Din grupul cinci de sănătate;
e) [ ] Sănătoşi.

650. Studiul stării sănătăţii copiilor şi adolescenţilor include


Sursa –curs
a) [x] Evidenţa bolilor cronice;
b) [x] Determinarea stării funcţionale a organelor şi sistemelor;
c) [x] Studierea nivelului şi caracterului de dezvoltare morfologică, funcţională şi psihică;
d) [x] Studierea morbidităţii curente;
e) [ ] Determinarea sarcinii didactice.

651. Dezvoltarea fizică nu se studiază după


Sursa –curs
a) [ ] Indici somatometrici;
b) [ ] Indici somatoscopici;
c) [ ] Indici fiziometrici;
d) [x] Rezistenţa organismului la factori nefavorabili de mediu;
e) [x] Anamneza morbidităţii.

652. Noţiunea de "acceleraţie" în dezvoltarea copiilor include


Sursa – [1] pag.208, curs
a) [x] Anticiparea termenilor de creştere a copiilor;

111
b) [x] Grăbirea proceselor de creştere şi dezvoltare;
c) [x] Procesele de creştere şi dezvoltare se termină mai devreme;
d) [ ] Dezvoltare mentală şi psihică mai timpurie;
e) [ ] Depăşirea absolută a indicilor de creştere şi dezvoltarea pentru adulţi.

653. Importanţa instruirii prin muncă a copiilor şi adolescenţilor


Sursa – [1] pag.217, curs
a) [x] Contribuie la dezvoltarea multilaterală şi armonioasă;
b) [x] Contribuie asanarea copiilor în grădiniţe şi şcoli;
c) [x] Apar legături corticale noi şi se întăresc cele vechi;
d) [x] Se îmbunătăţeşte coordonarea mişcărilor;
e) [ ] Nu influenţează capacitatea muncii intelectuale .

654. Factorii endogeni care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi


adolescenţilor:
Sursa -curs
a) [x] utilizarea antibioticilor de către femeiele însărcinate;
b) [x] deficienţe morfologiceale uterului la femeia însărcinată;
c) [ ] profesiograma femeilor însărcinate;
d) [x] vârsta mamei şi numărul de naşteri anterioare;
e) [x] boli infecţioase suportate în perioada sarcinii.

655. Dezvoltarea individuală a copilului depinde de următorii factori endogeni:


Sursa- curs
a) [x] endocrini;
b) [x] metabolici;
c) [ ] alimentari;
d) [ ] ai mediului de trai;
e) [x] genetici.

656. Factorii exogeni naturali care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor:


Sursa- curs
a) [ ] vârsta copilului;
b) [x] condiţiile de habitat;
c) [x] activitatea copilului;
d) [x] clima şi mediul geografic;
e) [x] alimentaţia.

657. Factorii exogeni economico-sociali care influenţează dezvoltarea fizică a


copiilor:
Sursa- curs
a) [x] profesia părinţilor;
b) [x] asigurarea materială a familiei;
c) [x] nivelul de instruire şcolară şi educativă;
d) [ ] greutatea corporală;
e) [x] calitatea îngrijirii copilului.
112
658. Acţiunea factorilor exogeni asupra organismului copilului depinde de:
Sursa -curs
a) [ ] gradul de accelerare;
b) [x] vârsta copilului;
c) [ ] vârsta mamei;
d) [x] intensitatea şi durata acţiunii factorului;
e) [x] grupa de sănătate.

659. Factorii care influenţează dezvoltarea fizică a copiilor şi adolescenţilor


sunt:
Sursa -curs
a) [x] exogeni naturali;
b) [ ] maturizarea şcolară;
c) [x] particularităţi individuale ale copiilor;
d) [x] exogeni economico-sociali;
e) [x] endogeni materni.

Igiena militară
660. Aprovizionarea cu apă la amplasarea oştirilor în condiţii de campanie se
efectuează
Sursa – [2] pag.184, curs
a) [ ] Din fântâni arteziene;
b) [ ] Din bazine de suprafaţă;
c) [x] De la punctul de aprovizionare cu apă;
d) [x] De la punctul de distribuire a apei;
e) [ ] Din fântâni tubulare.

661. Dezinfecţia apei în condiţii de campanie se face prin


Sursa – [5] pag.205, curs
a) [x] Hiperclorinare;
b) [ ] Coagulare;
c) [ ] Desalinizare;
d) [ ] Filtrat;
e) [ ] Ozonare.

113
662. Necesitatea minimă de apă în condiţii de campanie pentru 1 militar în 24
ore
Sursa – [2] pag.161, curs
a) [ ] 500ml – 1 l;
b) [ ] 1.0 – 1,5 l;
c) [x] 1.5 – 3,0 1;
d) [ ] 3.0 – 5,0 1;
e) [ ] 5-7 l.
663. Conţinutul clorului rezidual în condiţii de campanie este
Sursa – [2] pag.201, curs
a) [ ] 0,1- 0,2mg.1;
b) [ ] 0,3- 0,5mg.1;
c) [x] 0,8 – 1,2mg.1;
d) [ ] 2 -3mg.1;
e) [ ] 3-4 mg/l.

664. Factorii specifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt


Sursa – [7] pag.46, curs
a) [x] Unde electromagnetice suprafrecvente;
b) [ ] Zgomot;
c) [ ] Vibraţii;
d) [ ] Radiaţii ionizante;
e) [ ] Temperaturi înalte.

665. Dezinfecţia apei din rezervele individuale în condiţii de campanie


Sursa – [5] pag.214, curs
a) [x] Fierbere;
b) [ ] Ozonare;
c) [x] Tratare cu permanganat de potasiu;
d) [x] Tratare cu pantocid;
e) [x] Tratare cu peroxid de hidrogen.

666. Mijloace tehnice unitare pentru condiţionarea apei sunt


Sursa – [5] pag.209, curs
a) [ ] Filtrul lent;
b) [ ] Filtrul rapid;
c) [x] Filtrul de cărbune şi ţesătură;
d) [ ] Filtrul schimbător de ioni;
e) [x] Staţia mecanizată de filtrare auto.

667. Grupurile indicilor de potabilitate a apei în condiţii de campanie sunt


Sursa – [5] pag.162-170, curs
a) [x] Toxicologici;
b) [x] Bacteriologici;
c) [x] Organoleptici;
d) [ ] Fizici;
114
e) [ ] Conţinutul clorurilor.

668. Principalele metode de condiţionare a calităţii apei în condiţii de campanie


Sursa – [5] pag.195-215, curs
a) [ ] Fluorizarea;
b) [x] Dezinfecţia;
c) [x] Decolorarea;
d) [x] Dezactivarea;
e) [x] Detoxicarea.

669. Metode de declorinare ale apei


Sursa – [5] pag.208, curs
a) [ ] Filtrare lentă;
b) [ ] Coagulare;
c) [x] Tratare cu tiosulfat de Na;
d) [ ] Tratare cu raze ultraviolete;
e) [x] Filtrare prin cărbune activat.

670. Pentru aprovizionarea oştirilor cu apă se preferă


Sursa – [2] pag.180, curs
a) [x] Apele subterane profunde;
b) [ ] Apele subterane de suprafaţă;
c) [ ] Apele lacurilor;
d) [ ] Apele atmosferice;
e) [ ] Apele râurilor.

671. Filtrul de cărbune şi ţesătură e destinat pentru


Sursa – [5] pag.208-210, curs
a) [ ] Desalinizarea apei;
b) [ ] Clorinarea apei;
c) [x] Decolorarea apei;
d) [x] Dezinfecţia apei;
e) [x] Dezactivarea apei .

672. Staţia mecanizată de filtrare e destinată pentru


Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Clorinare;
b) [x] Declorinare;
c) [x] Decolorare;
d) [ ] Desalinizare;
e) [x] Dezactivare.

673. Staţia de desalinizare e destinată pentru


Sursa – [5] pag.211-213, curs
a) [x] Dezactivare;
b) [x] Desalinizare;

115
c) [x] Dezinfecţie;
d) [ ] Clorinare;
e) [ ] Detoxicare .

674. Factorii nocivi ce pot influenţa organismul tanchiştilor sunt


Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Poziţie forţată de muncă;
b) [x] Regim termic nefavorabil;
c) [x] Zgomot, trepidaţii, pulberi;
d) [ ] Radiaţii ultraviolete;
e) [x] Contact cu carburanţi şi lubrifianţi.

675. Consecinţe ale acţiunii condiţiilor de muncă nefavorabile asupra


tanchiştilor
Sursa – [7] pag.19-40, curs
a) [x] Stază sanguină;
b) [x] Oboseală statică, simptomul "Spate dureros";
c) [x] Supraîncălziri sau suprarăciri;
d) [x] Intoxicaţii cu CO;
e) [ ] Hipertermie locală .

676. Măsuri de profilaxie a acţiunii nocive a condiţiilor de muncă nefavorabile


asupra tanchiştilor sunt
Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [x] Exerciţii fizice la popasuri;
b) [ ] Folosirea hainelor cu fibre metalice;
c) [x] Ventilaţia tancurilor;
d) [x] Respectarea distanţei între maşini;
e) [x] Folosirea ochelarilor de protecţie, antifoanelor.

677. Acţiunea zgomotului asupra tanchiştilor


Sursa – [7] pag.29-35, curs
a) [x] Complică sistemul de comunicare în maşină;
b) [x] Contribuie apariţia oboselii precoce;
c) [x] Apare hipoacuzia ;
d) [x] Scade pragul auzului;
e) [ ] Micşorează presiunea arterială.
678. Măsuri de protecţie a tanchiştilor de acţiunea nocivă a zgomotului
Sursa – [7] pag.34, curs
a) [x] Reviziile tehnice ale tancului;
b) [x] Izolarea fonică a pereţilor;
c) [x] Folosirea sistemelor de amortizare;
d) [x] Folosirea antifoanelor de tip bandaj;
e) [ ] Folosirea generatoarelor de unde infraroşii.

116
679. Asupra organismului operatorilor staţiilor de radiolocaţie acţionează
Sursa – [7] pag.52-59, curs
a) [x] Zgomot;
b) [ ] Radiaţii ultraviolete;
c) [ ] Radiaţii ionizante;
d) [x] Suprasolicitări psihice;
e) [ ] "Foame senzorială".

Factorii nespecifici ce pot acţiona la staţiile de radiolocaţie sunt


680.
Sursa – [7] pag.19-42, curs
a) [ ] Radiaţii ione slabe;
b) [x] Zgomotizant;
c) [x] Substanţe chimice în aerul locului de muncă;
d) [x] Suprasolicitări ale sistemului nervos central, analizatorului optic;
e) [ ] Unde electromagnetice suprafrecvente .

681. Acţiunea biologică a radioundelor de frecvenţă supraînaltă va depinde de


Sursa – [7] pag.76-79, curs
a) [x] Lungimea de undă;
b) [x] Durata acţiunii;
c) [x] Intensitatea câmpului electromagnetic;
d) [x] Dimensiunile suprafeţei iradiate;
e) [ ] Concentraţia bioxidului de carbon în aerul încăperii.

682. Acţiunea câmpului electromagnetic suprafrecvent asupra organismului se


manifestă prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Sporirea temperaturii corpului;
b) [x] Sporirea termogenezii în ţesutul iradiat;
c) [x] Sporirea temperaturii organelor interne intens vascularizate;
d) [ ] Hipertenzie vasculară;
e) [ ] Tahicardie.

683. Acţiunea specifică a câmpului electromagnetic suprafrecvent se manifestă


prin
Sursa – [7] pag.45-53, curs
a) [x] Inhibiţia funcţiei motorii şi secretorii a stomacului;
b) [x] Bradicardie;
c) [ ] Tahicardie;
d) [x] Hipotonie vasculară;
e) [ ] Hipertenzie vasculară .

684. Măsuri de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente sunt


Sursa – [7] pag.49-53, curs
a) [x] Protecţia cu timpul;

117
b) [x] Protecţia cu distanţa;
c) [x] Protecţia cu ecrane;
d) [x] Amplasarea corectă a sursei de iradiere;
e) [ ] Diminuarea intensităţii iradierii.

685. Pentru protecţia de unde electromagnetice suprafrecvente se vor ecrana


Sursa – [7] pag.50-53, curs
a) [x] Ferestrele;
b) [x] Pereţii;
c) [x] Combinezoanele;
d) [x] Ochelarii de protecţie;
e) [ ] Antena.

686. Ecranul de protecţie de unde electromagnetice suprafrecvente se


confecţionează din
Sursa – [7] pag.51-52, curs
a) [ ] Carton;
b) [x] Plăci metalice;
c) [ ] Hârtie;
d) [x] Plase metalice;
e) [ ] Sticlă.

Igiena radiaţiilor ionizante

687. Indicaţi tipurile de secţii radiologice


Sursa – [1] pag.246, curs
a) [x] Secţii rontghenodiagnostic;
b) [ ] Secţii de radiodiagnostic cu surse "închise";
c) [x] Secţii de radioterapie cu surse "închise";
d) [x] Secţii de radiodiagnostic cu surse "deschise";
e) [x] Secţii de radioterapie cu surse "deschise".

688. Radiaţiile ionizante formează în aer


Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Ozon (O3);
b) [ ] Oxigen (O2);
c) [x] Oxizi de azot;
d) [ ] Oxizi de metale;
e) [ ] Azot .

689. Pentru confecţionarea ecranelor şi echipamentului individual de protecţie


ca component principal se utilizează
Sursa – [1] pag.247, curs
a) [x] Metale grele;

118
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Sticlă organică;
d) [ ] Materiale plastice;
e) [ ] Stofă obişnuită .

690. Efecte biologice somatice nestocastice ale radiaţiilor ionizante sunt


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Leucopenia;
b) [x] Osteosarcomul;
c) [x] Cancer al pieii;
d) [x] Cancer tiroidian;
e) [ ] Anemie aplastică .

691. Care din următoarele radiaţi ieste cea mai periculoasă la iradierea internă
a organismului
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] Alfa;
b) [ ] Fluxul de protoni;
c) [ ] Beta;
d) [ ] X;
e) [ ] Gama .

692. Indicaţi principiul de radioprotecţie ce nu se aplică la lucrul cu sursele


închise de radiaţiile ionizante
Sursa – [2] pag.276, curs
a) [ ] Protecţia cu cantitatea;
b) [ ] Protecţia cu timpul;
c) [ ] Protecţia cu distanţa;
d) [ ] Protecţia cu ecrane;
e) [x] Folosirea mijloacelor de protecţie individuală pentru radiaţiile ultraviolete.

693. Pentru care grupe de persoane sunt normate dozele maxime admise de
iradiere de 1 mSv/an
Sursa –curs
a) [ ] Persoanele expuse profesional din industrie;
b) [ ] Persoanele expuse profesional din domeniul medicinei;
c) [ ] Persoanele care locuiesc în apropierea centralelor nucleare;
d) [x] Populaţia în ansamblu;
e) [ ] Pacienţi .

694. Efecte biologice stochastice ale radiaţiilor ionizante sunt


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Cancer tiroidian;

119
b) [x] Anemie aplastică;
c) [ ] Cataracte;
d) [ ] Fibroză pulmonară;
e) [x] Afectarea fondului genetic al populaţiei .

695. Tipurile de radiaţii, apărute în procesul de dezintegrare radioactivă a


elementelor
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [x] β – radiaţii;
c) [x] γ – radiaţii;
d) [x] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii ultraviolete.

696. Tipurile de radiaţii ce dă densitatea minimă de ionizare în substanţă


Sursa – [17] pag174, curs
a) [ ] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [x] j – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [x] Radiaţii X

697. Tipul de radiaţii ce dă densitatea maximă de ionizare în substanţă


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [x] α – radiaţii;
b) [ ] β – radiaţii;
c) [ ] γ – radiaţii;
d) [ ] Radiaţii cu neutroni;
e) [ ] Radiaţii X .
698. Caracterul fizic al radiaţiilor X
Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [ ] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [x] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

699. Caracterul fizic al radiaţiilor alpha


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Flux de electroni;
b) [x] Flux a nucleelor de Heliu;
c) [ ] Unde electromagnetice (fotoni de energie);
d) [ ] Flux de pozitroni;
e) [ ] Flux de neutroni.

700. Distanţa parcursă de razele - γ în aer

120
Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [x] Sute de metri .

701. Distanţa parcursă de particulele - α în aer


Sursa –curs
a) [ ] Micrometri;
b) [ ] Milimetri;
c) [x] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

702. Unităţile de exprimare a activităţii substanţelor radioactive


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Roenten;
b) [x] Ciuri;
c) [x] dezintegrări /sec;
d) [x] mg-echivalent Ra;
e) [x] Beqhereli.

703. Caracteristicile principale a radiaţiilor ionizante


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Energia;
b) [x] Proprietatea de penetrare;
c) [x] Proprietatea de ionizare;
d) [ ] Proprietatea de destrucţie a materialelor;
e) [ ] Efectul termic.

704. Urmările acţiunii iradierii ionizante asupra organismului uman


Sursa – [17] pag.173, curs
a) [x] Efect somatic direct;
b) [x] Efect somatic indirect;
c) [x] Teratogen;
d) [x] Efecte genetice;
e) [ ] Nu sunt efecte .

705. Unităţile de expunere a dozei de expoziţie


Sursa – [17] pag.175-176, curs
a) [x] Roentgen;
b) [ ] Rad;
c) [ ] Jouli/kg;
d) [ ] Ciuri;
e) [x] Culon/kg.

121
706. Componenţii fondului radioactiv natural
Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [x] Radiaţia cosmică;
b) [x] Radiaţia gama-telurică;
c) [x] Radiaţia prin ingestie;
d) [ ] Radiaţia apărută la experimentarea armamentului nuclear;
e) [ ] Radiaţia cu izotopi radioactivi .

707. Efecte nestocastice somatice precoce


Sursa – [17] pag.181-182, curs
a) [ ] Boala actinică acută;
b) [x] Arsuri cutanate;
c) [ ] Leucemii;
d) [ ] Tumori;
e) [x] Epilaţie.

708. Materialele folosite la confecţionarea ecranelor de protecţie contra


radiaţiilor ionizante
Sursa – [1] pag.247-248, curs
a) [x] Metale grele;
b) [ ] Metale uşoare;
c) [ ] Mase plastice;
d) [x] Beton;
e) [ ] Sticlă.

709. Doza admisă de iradiere a personalului medical conform NRP


internaţionale
Sursa –curs
a) [x] 20 mSv/an;
b) [ ] 30 mSv/trimestru;
c) [ ] 5 mSv/an;
d) [ ] 0,5 mSv/an;
e) [ ] 0,1 mSv/an.

710. Proprietatea de penetrare a razelor -β in mediu biologic


Sursa – [17] pag.172, curs
a) [ ] Microni;
b) [x] Milimetri;
c) [ ] Centimetri;
d) [ ] Metri;
e) [ ] Sute de metri.

122
IGIENA MUNCII ÎN AGRICULTURĂ
711. Particularităţile muncii agricole:
Sursa – curs
a) [x] Caracter sezonier;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Prezenţa factorului biologic;
d) [ ] Regim de muncă raţional;
e) [x] Folosirea pesticidelor.

712. Ramurile muncii în gospodăria sătească:


Sursa – curs
a) [x] Agricultura;
b) [x] Zootehnia;
c) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine vegetală;
d) [x] Prelucrarea primară a produselor de origine animalieră;
e) [ ] Prelucrarea primară a produselor de origine sintetică.

713. Condiţiile de muncă în agricultură depind de:


Sursa – curs
a) [x] Organizarea lucrului;
b) [x] Tehnologia prelucrării culturilor;
c) [x] Nivelul mecanizării;
d) [x] Utilajele tehnice folosite;
e) [ ] Sistematizarea încăperilor manageriale.

714. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă a mecanizatorilor sânt:


Sursa – curs
a) [x] Variaţiile de temperatura ale aerului;
b) [x] Pulberile;
c) [x] Degajările gazoase;
d) [x] Zgomotul şi vibraţia;
e) [ ] Iluminarea artificială permanentă.
715. Bolile profesionale caracteristice mecanizatorilor sânt:
Sursa – curs
a) [x] Lumbago;
b) [x] Radiculita lombo-sacrală;
c) [x] Boala de vibraţie;
d) [x] Bronşita cronică;
e) [ ] Berilioza.

716. Măsurile de ameliorare a condiţiilor de muncă în agricultură sânt:


Sursa – curs
123
a) [x] Utilizarea noilor pesticide mai puţin toxice;
b) [x] Perfecţionarea utilajului tehnico-agricol;
c) [x] Diminuarea nivelului zgomotului şi vibraţiei;
d) [x] Diminuarea nivelului de pulberi;
e) [ ] Construcţia cabinelor deschise.

717. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în sere:


Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Viteza minimă a curenţilor de aer;
c) [ ] Viteza mare a curenţilor de aer;
d) [x] Poluarea aerului cu monoxid de carbon;
e) [x] Suprasolicitarea fizică şi neuropsihică.

718. Factorii ce acţionează asupra condiţiilor de muncă în zootehnie:


Sursa – curs
a) [x] Umiditatea crescută a aerului;
b) [x] Efort fizic sporit;
c) [x] Pulberile;
d) [x] Mirosul specific;
e) [ ] Folosirea pesticidelor.

719. Bolile profesionale în zootehnie sânt:


Sursa – curs
a) [x] Neuromiozitele;
b) [x] Angioneurozele periferice;
c) [x] Boala Rosenbach;
d) [x] Bruceloza;
e) [ ] Hepatita virală A.

720. Factorii ce influenţează asupra condiţiilor de muncă la fabricile avicole:


Sursa – curs
a) [x] Condiţiile meteorologice;
b) [x] Pulberile;
c) [х] Zgomotul;
d) [х] Impurificarea aerului cu microorganisme;
e) [ ] Vibraţia.

SALUBRIZAREA CENTRELOR POPULATE


721. Se deosebesc reziduuri:
Sursa – curs
a) [x] Solide;
b) [x] Lichide;
c) [ ] Gazoase;
d) [ ] Semilichide;
e) [ ] Semisolide.

124
722. Etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:
Sursa – curs
a) [x] Colectare;
b) [x] Transportare;
c) [x] Neutralizare;
d) [x] Utilizare;
e) [ ] Repartizare.

723. Sisteme de înlăturare a deşeurilor sânt:


Sursa – curs
a) [x] Canalizarea;
b) [x] Transportarea;
c) [ ] Evaporarea;
d) [ ] Sedimentarea;
e) [ ] Lichidarea.

724. Metode biotermice de epurare a deşeurilor solide sânt:


Sursa – curs
a) [x] Compostarea;
b) [x] Amenajarea în sere (utilizarea);
c) [x] Epurarea în locuri special amenajate;
d) [ ] Spălarea;
e) [ ] Dezinfectarea.

725. Sistemul reţelelor de canalizare poate fi:


Sursa – curs
a) [x] Unitar;
b) [x] Dublu;
c) [ ] Triplu;
d) [ ] Segmentar;
e) [ ] General.

726. Epurarea apelor reziduale poate fi realizată prin procedee:


Sursa – curs
a) [x] Fizice;
b) [x] Chimice;
c) [x] Biologice;
d) [ ] Entomologice;
e) [ ] Radiologice.
727. Instalaţii fizice de epurare a apelor reziduale sânt:
Sursa – curs
a) [x] Grătarele;
b) [x] Decantoare orizontale;
c) [x] Decantoare verticale;
d) [x] Bazinele de sedimentare;
e) [ ] Filtrele biologice.

125
728. Metode biologice de epurare a apelor reziduale pot fi:
Sursa – curs
a) [x] Naturale;
b) [x] Artificiale;
c) [ ] Mecanice;
d) [ ] Chimice;
e) [ ] Evaporare.

729. Pentru epurarea biologică naturală a apelor reziduale se folosesc:


Sursa – curs
a) [x] Câmpurile de irigare;
b) [x] Câmpurile de asanare;
c) [x] Lacurile biologice;
d) [ ] Decantoarele;
e) [ ] Grătarele.

730. Pentru epurarea biologică artificială a apelor reziduale se folosesc


instalaţiile:
Sursa – curs
a) [x] Filtrele biologice;
b) [x] Aerofiltrele;
c) [x] Aerotencurile;
d) [ ] Grătarele;
e) [ ] Decantoarele.

731. Metodă chimică de epurare a apelor reziduale este:


Sursa – curs
a) [x] Dezinfecţia;
b) [ ] Dedurizarea;
c) [ ] Limpezirea;
d) [ ] Deodorarea;
e) [ ] Sedimentarea.

732. Metode biologice de epurare a apelor reziduale nu pot fi:


Sursa – curs
a) [ ] Naturale;
b) [ ] Artificiale;
c) [x] Mecanice;
d) [x] Chimice;
e) [x] Evaporare.

733. Din reziduuri solide fac parte:


Sursa – curs
a) [x] Gunoiul (de casă, de bucătărie);
b) [x] Deşeurile şi resturile de la bucătărie;
126
c) [x] Deşeurile industriale;
d) [x] Deşeurile de la abatoare;
e) [ ] Apele meteorice.

734. Din reziduuri lichide fac parte:


Sursa – curs
a) [x] Excrementele;
b) [x] Resturile lichide de la bucătării;
c) [x] Apele industriale;
d) [x] Apele meteorice;
e) [ ] Resturile industriale.

735. Nu se referă la etapele de epurare a reziduurilor lichide şi solide:


Sursa – curs
a) [ ] Colectarea;
b) [ ] Transportarea;
c) [ ] Neutralizarea;
d) [ ] Utilizarea;
e) [x] Repartizarea.

736. Pentru epurarea apelor reziduale sânt folosite:


Sursa – curs
a) [х] Câmpurile de arare;
b) [х] Câmpurile de asanare;
c) [х] Câmpurile de irigare;
d) [х] Câmpurile de filtrare;
e) [ ] Gropi de gunoi.

737. Deşeurile solide sânt înlăturate prin:


Sursa – curs
a) [х] Ardere;
b) [х] Metoda biotermică;
c) [х] Compostare;
d) [х] Pe poligoane;
e) [ ] La staţiile de aerare.

127