Râurile şi lacurile

 Apele de suprafaţă se împart în două categorii:

- Ape curgătoare (râurile);
- Ape stătătoare (lacurile);
Formarea apelor curgătoare
 Apele din precipitaţii şi apele provenite din izvoare curg la suprafaţa scoarţei terestre
formând cursuri mici de apă, denumite pâraie;
 Din unirea pâraielor se formează râurile;
 Fluviile sunt cele mai mari ape
curgătoare;

Elementele unui râu

 Izvorul – locul de unde râul îşi începe
cursul; IZVOR
 Cursul râului – cuprins între izvor şi
vărsare;
 Poate fi împărţit în trei sectoare:
- superior AFLUENT
- mijlociu
- inferior COLECTOR
● Gura de vărsare
CONFLUENŢĂ
Bazinul hidrografic
 Suprafaţa de pe carte un râu îşi adună
apele se numeşte bazin hidrografic;
 Un râu are afluenţi; BAZIN
 Locul de unire a două râuri se numeşte HIDROGRAFIC
confluenţă.
VĂRSARE

Elementele văii râului

 Albia minoră – porţiunea prin care curge
râul la debite obişnuite;
 Albia majoră (lunca) – porţiunea pe care se scurge râul la debite mari (inundaţii sau
viituri);
 Terasele – sunt foste lunci, rămase suspendate;
 Versanţii – mărginesc valea.

Lacurile
 Sunt ape continentale de suprafaţă care ocupă depresiuni ale uscatului;
 Au dimensiuni diferite, de la câţiva zeci de metri pătraţi până la zeci de mii de
kilometri pătraţi (ex. L. Superior, L. Huron din America de Nord, L. Victoria din Africa).
Tipuri de lacuri
1. Lacuri naturale:
- tectonice, formate în rifturi (L. Tanganyika, L. Malawi, L. Aral);
- vulcanice, formate în craterele vulcanice (L. Sf. Ana);
- glaciare (Marile Lacuri din America de Nord, L. Bâlea);
- litorale, create prin acţiunea mării (lagune – L. Razim şi L. Sinoe; limanuri – L. Taşaul
şi L. Mangalia);
- fluviale, formate prin acţiunea apelor curgătoare (L. Roşu, L. Gorgova din Delta
Dunării);
2. Lacuri antropice (formate prin acţiunea omului) – hidrocentrale (amenajate pe râuri –
Dunăre, Argeş, Bistriţa, Olt, Siret etc.).