Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lucrare de laborator
1
Figura1. – Placa de dezvoltare BIGPIC 3
Teme de studiu :
1. Identificarea principalelor circuite pe placă
2. Identificarea funcţiilor plăcii şi metode de programare.
2
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
Modulul de alimentare
3
Alimentare plăci de dezvoltare este foarte importantă. Aceasta putându-se face în două
feluri
- de la portul USB. Avantajul este că nu e nevoie de o sursă separată de alimentare, dar
totodata este obligatorie legatura între placa de dezvoltare şi un calculator personal.
- extern, de la o sursă separată de 8-12V AC/DC. Acest mod de alimentare este unul
avantajos după ce programarea microcontrolerului, precum şi setările întregii plăci sunt făcute
pentru o aplicaţie specifică, iar placa nu mai este conectată la un PC cu ajutorul modului de
programare pe portul USB.
Alegerea sursei de alimentare se face (aşa cum se vede şi în figura 4) cu ajutorul
comutatorului J14.
Microcontrolerul PIC18Fxxxx
Lăsat la sfărşitul descrierii plăcii de
dezvoltare, dar poate cel mai important, este
microcontrolerul folosit pentru această placă.
Conectarea microcontrolerului la placa de
dezvoltare BigPic3 se face cu ajutorul unei plăci
intermediare având 80 de pini. Astfel pot fi folosite
mai multe tipuri de microcontrolere ex. Figura 5. – Conectarea microcontrolerului la
PIC18F8520 sau PIC18F8722. Placa de dezvoltare BIGPIC3
Placa intermediară, conţine
microcontrolerul, legăturile cu pinii de conectare la
placa de dezvoltare precum şi condensatorii de filtrare şi generatorul de semnal de tact.
În figura 6 este prezentat modul în care se conectează placa intermediară la placa de
dezvoltare.
4
Plăcile primite sunt dotate cu microcontroler de tipul PIC 18F8520 cu un oscilator de
10 MHz. Principalele caracteristici ale acestui microcontroler sunt : - memorie program
internă 32Kb
- memorie de date 2 Kocteţi
- memorie de date EEPROM 1Kocteţi
- ferecvenţa de lucru în mod standard
40 MHz
- frecvenaţa de lucru în mod PLL 4-10
Mhz
- instrucţiuni pe 16 biţi şi adresare date
pe 8 biţi
- adresare memorie externă până la
2Mocteţi
- 4 surse de întrerupere externe
- timere pe 8/16 biţi : 2/3
- Oscilatoar secundar pentru
timerul1/timerul3
- 5 module CCP
(Capture/Compare/PWM)
- modul Master Synchronous Serial
Port (MSSP) cu două tipurio de funcţionare :
Figura6. – Modul de conectare al plăcii SPI şi I2C
intermediare cu microcontrolerul, la placa - două module de comunicare USART
de dezvoltare
ce suportă RS232 şi RS485
- modul paralel slave port
- convertor analog-numeric cu până la 16 canale de 10 biţi conversie
- microcontroler realizat cu ajutorul tehnologiei CMOS
- tensiunea de lucru este de 2 până la 5V
5
Figura 7. – Schema modulului de alimentare pentru placa de dezvoltare
Teme de studiu :
1. Identificarea principalelor circuite pe placă
2. Identificarea funcţiilor plăcii şi metode de programare.
6
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
7
Figura 2 – Accesul direct la porturile microcontrolerului
8
Matricea de leduri
Matricea de leduri este foarte utilă în
programarea microcontrolerelor, deoarece ledurile
indică exact starea (tensiunea, nivelul logic) al pinilor
microcontrolerului.
Placa BIGPic3 conţine 46 de leduri conectate la
pinii porturilor RA, RB, RC, RD, RE şi RF.
Figura 4. – matricea de leduri
Fiecărui port, exceptând portul A, îi aparţin 8
leduri, aprinderea acestora facându-se prin trimiterea nivelului logic „1” de la protul
microcontrolerului, închiderea la masă făcându-se printr-un comutator SW2. Astfel lucrul cu
ledurile poate fi activat sau inactivat pentru fiecare port în parte de la comutatorul SW2.
Figura de conectare a matricei de leduri la porturile microcontrolerului este prezentată în
figura 5.
Teme de studiu :
1. Activarea liniilor portului B pentru a fi linii de ieşire.
2. Aprinderea ledurilor de pe placa de dezvoltare după un algoritm
dat.
9
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
Termometrul digital
Termometrul digital DS1820 este un
echipament folosit pentru măsurarea
temperaturii mediului, Acesta măsoară
temperaturi între -50 şi 125C cu o precizie de
0.5C.
Sezorul trebuie aplicat în slotul special
conceput, aşa cum este indicat în fig. 2 şi 3.
La fel ca şi celălalte module, acest
Figura 2. – Termometrul digital
modul trimite semnalele către porturile
microcontrolerului printr-un comutator J13.
Astfel poate fi activat su inactivat termometrul digital.
10
Figura 3. – Schema de conectare a termometrului digital la porturile microcontrolerului
Teme de studiu :
1. Generarea unui semnal sinusoidal la iesirea CAN.
2. Aprinderea unui led de pe placă la cresterea temperaturii ambiante peste
40 grade.
11
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
Matricea de butoane
Placa de dezvoltare BIGPic3 conţine 46 de butoane de tipul „push button” utile pentru
simularea diferitelor intrări la porturile microcontrolerului. În fig. 1. este prezentată matricea
de butoane, iar schema electronică a acestei matrice este prezentată în fig. 2.
În cele două figuri se observă existenţa
comutatorului J12 care are rolul de stabilire a
nivelului logic trimis la portul microcontrolerului în
momentul apăsării unui buton. Astfel putem obta
pentru nivel logic „0”, adică 0 V sau nivel logic „1”,
adică 5V.
Cele 46 de butoane ajung la porturile RA, RB,
RC, RD, RE şi RF ale microcontrolerului.
Teme de studiu :
12
Implementarea unui sistem cu ajutorul căruia în funcţie de intrările de la
tastatură se activează diferite ledurile plăcii de dezvoltare
13
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
Teme de studiu :
Afişarea mesajelor de eroare si stare folosind afişajul text
Afişarea unor elemente BMP folosind afişajul grafic.
15
Universitatea “Ioan Slavici” Timişoara
Facltatea de Inginerie – Specializarea calculatoare
Lucrare de laborator
7. Evaluarea studentilor
16