Anexa nr.

RAPORTUL ANUAL (2002 – 2003)

AL
COMITETULUI PENTRU SECURITATE ŞI INFORMAŢII
PREŞEDINTELE COMITETULUI:
RT. HON. ANN TAYLOR, MP
LEGEA SERVICIILOR DE INFORMAŢII (1994)
CAPITOLUL 13
PREZENTAT PARLAMENTULUI DE CĂTRE PRIMUL
MINISTRU
DIN ORDINUL MAJESTĂŢII SALE
IUNIE 2003

Crown Copyright 2003

Textul acestui document (cu excepţia heraldicii regale
şi a logo-urilor departamentelor) poate fi reprodus gratuit în
orice format sau pe orice suport cu condiţia să fie corect
redat şi să nu fie utilizat într-un context care să îi denatureze
conţinutul.

COMPONENŢA COMITETUL PENTRU SECURITATE

ŞI INFORMAŢII (INTELLIGENCE AND SECURITY
COMMITTEE):
Rt. Honn. Ann Taylor, MP (Preşedinte)
Rt. Hon. James Arbuthnot, MP, Rt. Hon. Alan Howarth CBE, MP
Rt. Hon. The Lord Archer of Sandwell, QC, Mr. Michael Mates, MP
Rt. Hon. Kevin Barron, MP, Rt. Hon. Joyce Quin, MP
Rt. Hon. Alan Beith, MP, Rt. Hon. Gavin Strang, MP

1
 GLOSAR

ACPO Association of Chief Police Officers (Asociaţia

Ofiţerilor Comandanţi de Poliţie)
CNI Critical National Infrastructure (Infrastructura
Naţională Critică)
C&AG Comptroller and Auditor General (Biroul de
Control şi Audit Financiar General)
CPC Counter-Proliferation Committee (Comitetul pentru Ne-
proliferare)
CPIC Counter-Proliferation Impementation Committee
(Comitetul pentru Implementarea Ne-proliferării)
CSI Ministerial Committee on the Intelligence Services (Comitetul
Ministerial pentru serviciile de Informaţii)
DIS Defence Intelligence Staff (Serviciul de Informaţii al
Apărării)
DPA Data Protection Act (Legea de Protecţie a Datelor)
DTI Department of Trade and Industry (Departamentul
pentru Comerţ şi Industrie)
Executive Branch (in SIS – MI 6) – Departamentul Executiv al
Serviciului Secret de Informaţii (MI 6)
FCO Foreign and Commonwealth Office (Biroul pentru
Probleme Externe şi Commonwealth)
*** ***
GCHQ Government Communications Headquarters
(Centrul Guvernamental de Comunicaţii)

2
 IA Information Assurance (Garanţia Informaţiilor)
IAEA International Atomic Energy Authority (Autoritatea
Internaţională pentru Energie Atomică)
IMINT Imagery Intelligence (informaţii obţinute prin
intermediul imaginilor)
IT Information Technology (Tehnologia Informaţională)
JIC Joint Intelligence Committee (Comisia Comună a
Serviciilor de Informaţii)
JIC R&P JIC Requirements and Priorities (Cerinţele şi
Priorităţile Comisiei Comune a Serviciilor de Informaţii)
JTAC Joint Terrorism Analysis Centre (Centrul Comun de
Analiză a Terorismului)
JWI Joint Working Initiative (Iniţiativa de Lucru Comună)
LEA Law Enforcement Agencies (Agenţiile de Punere în
Aplicare a Legii)
MoD Ministry of Defence (Ministerul Apărării)
NAO National Audit Office (Biroul Naţional de Auditare)
NAP (Noul Program de Instalare al GCHQ)
NATO North Atlantic Treaty Organisation (Organizaţia
Tratatului Atlanticului de Nord)
NCIS National Criminal Intelligence Service (Serviciul
Naţional de Informaţii cu privire la Infracţiunile Grave)
NIM National Intelligence Machinery (Sistemul Naţional de
Informaţii)
NISCC National Infrastructure Security Coordination
Centre (Centrul de Coordonare a Securităţii Infrastructurii

3
Naţionale)
PFI Private Finance Initiative (Iniţiativa de Finanţare
Privată)
PJHQ Permanent Joint Headquarters (Centrul Comun Permanent)
PSA Public Service Agreement (Acordul cu Privire la Serviciul
Public)
REU Restricted Enforcement Unit (Unitatea de Sprijin
Restricţionată)
SB Special Branch – Police (Secţia Specială a Scotland
Yard-ului)
SDA Service Delivery Agreement (Acordul cu privire la Furnizarea
Serviciilor)
SIA Single Intelligence Account (Contul Unic al
Agenţiilor de Securitate şi Informaţii)
SIAC Special Immigration Appeals Commission (Comisia
Specială pentru Cereri de Imigrare)
SIGINT Signals Intelligence (informaţii pe suport
magnetic)
SIS Secret Intelligence Service (Serviciul Secret de
Informaţii – MI6)
SRO Senior Responsible Owner (Managerul unui
Program/Proiect Guvernamental în Marea Britanie, având
responsabilităţi şi puteri depline cu privire la implementarea
şi funcţionarea acestuia)
SR 2002 Spending Review 2002 (Analiza Cheltuielilor în 2002)
SR 2004 Spending Review 2004 (Analiza Cheltuielilor în 2004)

4
 UN United Nations (Naţiunile Unite)
WMD Weapons of Mass Destruction (Arme de Ucidere în
Masă)

INTRODUCERE

1) Raportul Anual se referă la perioada mai 2002 –

aprilie 2003 şi este al doilea de acest tip, produs de
Comitetul pentru Securitate şi Informaţii (ISC) sub
conducerea Rt. Hon. Ann Taylor MP. Comitetul a mai elaborat un
raport special în decembrie 2002 – Anchetă asupra Comunităţii de
Informaţii, Evaluări şi Consiliere oferite înaintea
Bombardamentelor Teroriste din Bali – 12 octombrie 2002.
2) ISC a fost înfiinţat prin Legea Serviciilor de Informaţii
(1994) pentru a analiza administrarea, politica şi cheltuielile
celor trei agenţii de informaţii şi securitate din Marea
Britanie: Security Service, Secret Intelligence Service (SIS) şi
Government Communications Headquarters (GCHQ).
Membrii ISC sunt numiţi de către Primul Ministru şi îi
raportează direct acestuia iar pe această cale şi
Parlamentului prin publicarea rapoartelor. Ei primesc
informaţiile sub incidenţa Legii Secretelor Oficiale (1989) şi
astfel operează în interiorul „inelului de secretizare”.
Comitetul a primit de asemenea probe/mărturii şi de la

5
Coordonatorul Informaţiilor şi Securităţii, de la Preşedintele
JIC, de la DIS şi de la alte organizaţii care primesc informaţii
secrete din partea agenţiilor.
3) Pentru a-şi îndeplini sarcinile de supervizare şi
pentru a găsi răspuns la anumite întrebări Comitetul vede un
număr mare de materiale clasificate şi primeşte mărturii din
partea Miniştrilor de Cabinet şi a oficialităţilor de rang înalt.
Toate acestea sunt folosite la formularea acestui raport.
Atunci când Primul Ministru prezintă raportul Parlamentului,
se extrag din text – după o consultare prealabilă cu ISC –
părţile care ar putea aduce prejudicii îndeplinirii funcţiilor
celor trei agenţii de informaţii şi securitate (respectivele
pasaje sunt marcate prin ***). Până acum, nici un material
nu a fost exclus fără consimţământul Comitetului.
4) De-a lungul întregului an, toate Agenţiile au lucrat
sub o presiune puternică datorată consecinţelor atacurilor Al-
Qaida (11 septembrie 2001), bombardamentelor din Bali (12
octombrie 2002) şi atacurilor din Mombasa (28 noiembrie
2002). În plus, acţiunile continui din Afganistan, criza
ascendentă din Irak şi acţiunile militare care i-au urmat au
condus la o cerinţă substanţială de colectare şi desfăşurare a
unor resurse suplimentare, care a fost onorată complet şi cu
promptitudine. În acelaşi timp a trebuit asigurată
continuitatea rezolvării problemelor curente precum alte
ameninţări teroriste, neproliferarea armelor de distrugere în
masă (WMD) şi acţiunile anti-drog.

6
 5) Resursele Agenţiilor au crescut semnificativ faţă de
cele din1999-2000 iar programele pentru mărirea numărului
de angajaţi şi dezvoltare tehnologică încep să îşi arate
roadele. Agenţiile se descurcă destul de bine cu sarcinile
suplimentare dar acestea au dus la reduceri pe alte planuri.
Aceste probleme vor fi dezbătute mai târziu în cadrul
raportului.
6) Inevitabil, rapoartele noastre anuale au tendinţa de a
se axa pe zonele problemă sau care s-ar putea transforma
în zone problemă, după părerea noastră. De aceea este
important să scoatem în evidenţă numeroasele succese pe
care le-au avut Agenţiile în anul precedent – multe dintre
acestea imposibil de raportat deoarece s-ar putea aduce
prejudicii operaţiunilor curente sau viitoare. Astfel subliniem
încă o dată faptul că ISC are un respect deosebit pentru
Agenţii şi realizările acestora şi orice critică sau comentariu
trebuie judecat în cest context.

PROGRAMUL DE LUCRU

7) Programul de lucru al Comitetului în perioada de raportare a

fost împărţit în două secţiuni principale. În cadrul celei dintâi
s-a pus accentul pe investigaţiile cu privire la
bombardamentele teroriste in Bali. În partea a doua s-au
trecut în revistă rolul şi funcţiile Sistemului Naţional de
Informaţii precum şi efortul Agenţiilor de a contracara

7
proliferarea armelor de distrugere în masă. S-a luat în
considerare şi un număr de probleme ridicate în raportul din
anul precedent precum Garanţia Informaţiilor (inclusiv
Conflictul Informaţional Defensiv) şi programul SCOPE,
sponsorizat la nivel central. Mai mult, Comitetul a fost tot
timpul pus la curent cu munca Agenţiilor, în special cu
activitatea desfăşurată de acestea în Irak. O listă completă a
martorilor poate fi găsită în Anexa A.
8) În contextul activităţii de supervizare a Comitetului, s-au
făcut mai multe vizite în ţară şi în străinătate. Astfel s-au
vizitat toate cele trei sedii ale Agenţiilor, unitatea de
antrenament a personalului SIS şi o sub-unitate a SIS care
oferă mijloace de dezvoltare tehnică şi ştiinţifică precum şi
sprijin operativ atât pentru SIS cât şi pentru Serviciul de
Securitate. S-au mai făcut vizite la NCIS şi la unităţile de
poliţie ale Secţiei Speciale din Londra şi South Yorkshire.
9) Comitetul a vizitat SUA, Africa de Sud şi Australia
pentru a se întâlni cu comitete parlamentare de
supervizarea, miniştri şi membri ai agenţiilor de informaţii şi
securitate din aceste ţări. S-au vizitat de asemenea
Europolul şi agenţiile de informaţii şi securitate din Olanda.
S-au primit vizite internaţionale din partea parlamentarilor şi
oficialilor din România, SUA, Franţa şi Australia.
10) Ca parte a angajamentului nostru de a lucra cu
democraţii avansate şi în dezvoltare, Comitetul a găzduit a
treia Conferinţă Internaţională de Revizuire a Agenţiilor de

8
Informaţii din mai 2002, la care au participat oficiali implicaţi
în supervizare, reprezentanţi guvernamentali şi parlamentari
din 9 ţări. Subiectele abordate au inclus supervizarea în
viziunea agenţiilor de informaţii şi securitate din Marea
Britanie, relaţia dintre agenţii şi organizaţiile însărcinate cu
aplicarea legii, percepţia publică şi supervizarea şi rolul
tehnologiei în supervizare. Conferinţa s-a dovedit a fi un
forum de discuţii extrem de util pentru organismele de
supervizare care au dezbătut diverse probleme şi au făcut un
schimb de idei şi opiniiUrmătoarea conferinţă va avaea loc în
2004.
11) În timpul anului, ISC a examinat şi analizat
rapoartele Investigatorului Comitetului. Acestea sunt
enumerate mai jos iar părţi relevante din ele, împreună cu
concluziile Investigatorului sunt incluse în acest raport:
a. Politicile de Personal ale agenţiilor;
b. Cooperarea în cadrul Agenţiilor;
c. Sistemul Naţional de Informaţii;
d. Procesele de Planificare a Afacerilor în Agenţii.

AMENINŢĂRI LA ADRESA MARII BRITANII

ŞI A CETĂŢENILOR SĂI

12) Agenţiile care operează conform mandatelor

statutare şi autorizaţiilor ministeriale culeg informaţii secrete
despre o gamă largă de subiecte. Terorismul, proliferarea,
armele de distrugere în masă, spionajul şi drogurile, precum

9
şi alte tipuri de criminalitate organizată gravă ameninţă
Marea Britanie şi astfel formează o componentă substanţială
a muncii Agenţiilor de informaţii şi securitate. În această fază
preliminară am stabilit principalele ameninţări cu care se
confruntă securitatea Marii Britanii şi cetăţenii acesteia aflaţi
în străinătate.
13) Cea mai importantă ameninţare cu care se
confruntă astăzi Marea Britanie şi cetăţenii săi este
teroismul, fie el internaţional, fie domestic (nord-irlandez).
Până când toate grupările teroriste nord-irlandeze nu-şi vor
distruge sau nu vor renunţa la armele şi explozivii pe care le
posedă, ele rămân o adevărată ameninţare.
14) Ameninţarea terorismului internaţional nu este mai
puţin reală. Atât aici cât şi în străinătate, aşa cum au
dovedit-o atacurile teribile din Bali şi Mombasa, grupările
având conexiuni cu Al-Qaida precum şi alte grupări teroriste,
vor lovi fără veste pentru a omorî sau schilodi cât mai mulţi
oameni, fie ei turişti, simpli cetăţeni sau diplomaţi. Teroriştii
reprezintă de asemenea o ameninţare pentru forţele noastre
desfăşurate în afara graniţelor.
15) Agenţiile de informaţii şi securitate lucrează pentru
a furniza informaţii cu privire la toate grupările teroriste,
pentru a preveni şi contracara atacurile acestora. Serviciul
de Securitate furnizează evaluări ale ameninţărilor şi sfaturi
cu privire la protecţia Guvernului şi a Infrastructurii Naţionale
critice (CNI). Aceasta include sisteme esenţiale pentru binele

10
naţiunii – telecomunicaţii, energie, servicii financiare, apă şi
canalizare, transport şi guvernare.

CHELTUIELI ŞI RESURSE
SR 2002

Revizia Cheltuielilor 2002 (SR 2002) a furnizat

Agenţiilor o bază de finanţare sattisfăcătoare pentru această
perioadă, cu o creştere reală în medie de 7%/an. Resursele
anuale ale reţelei şi cererile de capital pentru Contul Unic al
Agenţiilor de Securitate şi Informaţii (SIA) şi Agenţii se pot
vedea în tabelul de mai jos:
Toate cifrele sunt prezentate în milioane de £.
2001-02 2002-03 2003-04 2004-05 2005-06
Total SIA
Resurse 937,8 1033,3 1.117,9 1.146,1 1.175,9
Capital 107,7 163,8 515,8 184,1 198,9
GCHQ
Resuese *** *** *** *** ***
Capital *** *** *** *** ***
SIS
Resurse *** *** *** *** ***
Capital *** *** *** *** ***
Serviciul de Securitate
Resurse *** *** *** *** ***
Capital *** *** *** *** ***
Note

11
 1. Cifrele pentru 2001-02 reprezintă cheltuieli
realizate, cifrele pentru 2002-03 reprezintă sume
care se estimează că se vor cheltui iar cele
pentru 2003-04 şi anii următori reprezintă
perviziuni.
2. Sumele includ fondurile necesare chemelor de
pensii ale SIS şi ale Serviciului de Securitate.
3. Cifrele includ cererile de 54 milioane £ din
rezervele anilor 2001-02 şi 2002-03.
4. În ianuarie 2003, Trezoreria a redus retrospectiv Taxa pe
Capital de la 6% la 3,5% şi toate cifrele au fost
modificate ca atare.
5. Valoarea de capital a noii clădiri a GCHQ apare
pe balanţa din 2003-2004.
6. Cifrele din 2005-06 vor fi revăzute ca parte a SR
2004.
7. Fondul Suplimentar de Rezervă pentru Infracţiuni
Grave 2003-2004 (nu este inclus în tabelul principal).

Contul Unic al Agenţiilor de Informaţii şi Securitate –

GCHQ, SIS, Serviciul de Securitate
Resurse 12.1 *** *** ***
Capital 2.2 *** *** ***
Acordurile cu privire la Serviciul Public (PSA) şi
Acordurile de Furnizare a Serviciilor (SDA)
17) Comitetul a examinat PSA şi SDA. Acestea

12
reprezintă efectiv contractele individuale dintre Agenţii şi
Trezorerie. PSA a stabilit obiectivele şi ţintele cheie ale
Agenţiilor pe o perioadă de trei ani (2001-02 – 2003-04). SDA
acoperă aceeaşi perioadă de timp şi conţine ţintele PSA
precum şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea
performanţei, managementul resurselor umane şi lucrul în
echipă (colaborarea). Şefii Agenţiilor sunt răspunzători
pentru îndeplinirea PSA şi SDA. În momentul de faţă, după
alegerea lui Sir David Omand în funcţiile de Coordonator al
Informaţiilor şi Securităţii şi Ofiţer Administrator al SIA,
Agenţiile lucrează cu domnia sa pe ambele planuri.
18) Într-un raport Anual 1 anterior, Comitetul menţiona „deşi
Agenţiile lucrează la elaborarea unor măsuri raţionale dar
competitive pe baza cărora ele pot fi evoluate, unele dintre
cele prezentate până acum par nerealiste. Noi sprijinim
dezvoltarea măsurilor raţionale, cuantificabile, dar credeţi-ne,
mai e mult de lucru pe acest plan”.
19) Anul acesta, unul din şefii Agenţiilor a declarat în
faţa Comitetului că PSA şi SDA au fost folositoare pentru
planificare. Părerea noastră este că în cazul în care
Agenţiile trebuie să respecte aceste acorduri atunci
este necesar să se lucreze mai mult asupra lor astfel
încât ele să reprezinte ţinte realiste şi nu
constrângeri sau limite arbitrare. Ne îngrijorează de
asemenea faptul că Agenţiile vor fi supra-controlate
prin aceste acorduri cu diverse organisme. Vom

13
continua motorizarea situaţiei şi vom raporta din nou
anul viitor.

SERVICIUL DE SECURITATE

20) Contra-terorismul continuă să reprezinte domeniul

în care se depun cele mai mari eforturi ale Serviciului de
Securitate. După cum raportam anterior, în 2001-02, 32%
din activitatea totală a fost alocată contra-terorismului
domestic şi 25% contra-terorismului internaţional,
însemnând 57% din total. În 2002-03, 61% din munca
acestui serviciu a fost alocată contra-terorismului dar
repartiţia pe domenii este diferită – 29% pentru contra-
terorismul domestic şi 32% pentru contra-terorismul
internaţional.
21) Activitatea de protecţie continuă să fie o parte
importantă a muncii serviciului, folosind 11% din resursele
sale în 2002-03, în comparaţie cu 10% în 2001-02. Aceasta
se datorează în parte fondului suplimentar primit de serviciu
în 2002-03, ca parte a Cererii de Fonduri de Rezervă, făcută
după 11 septembrie 2001. Activitatea alocată contra-
spionajului şi infracţiunilor grave va fi redusă uşor între
2001-02 şi 2002-03, reflectând redistribuirea resurselor
serviciului pentru ameninţarea teroristă. Oricum, munca
depusă de serviciul de Securitate în domeniul contra-
proliferării a crescut de la puţin sub 3% la aproape 4% în

14
aceeaşi perioadă.
22) Costurile programului anual al Serviciului de Securitate,
incluzînd interceptare, agenţi, echipament şi fondul de
cercetare şi dezvoltare, vor fi de *** milioane de £ în 2002-03,
ridicându-se la *** milioane de £ până în 2004-2005. Aceasta se
datorează creşterii semnificative a cheltuielilor de cercetare
şi dezvoltare pe care serviciul le consideră ca fiind esenţiale
pentru menţinerea abilităţii de culegere a informaţiilor prin
mijloace acoperite.

SERVICIUL SECRET DE INFORMAŢII

23) În 2001, SIS a alocat *** din activitatea sa pentru contra-

terorism. Aceasat s-a ridicat la *** în 2002 şi va fi de *** în
2003. Problema Orientului Mijlociu şi a Africii de Nord a
crescut de la *** în 2002 la *** în 2003 în mare parte
datorită eforturilor suplimentare alocate Irakului. Activităţile
pentru ne-proliferarea armelor de distrugere în masă au
crescut uşor de la *** în 2002 la *** în 2003.
24) Împreună cu celelalte Agenţii, SIS îşi redistribuie
resursele, pentru a acoperi problemele urgente, iar aceasta
duce la o reducere a eforturilor pentru problemele mai puţin
urgente. De exemplu s-a depus un efort de *** pentru *** din
Fosta Uniune Sovietică în 2002 dar acesta a scăzut la *** în
2003. Un efort de *** a fost alocat pentru Asia în 2002 în
comparaţie cu *** în 2003, în vreme ce se va aloca ***

15
pentru Balcani şi *** în comparaţie cu *** în 2002. Oricum
este de remarcat faptul că aceste divizii se suprapun uneori,
ca de exemplu armele de distrugere în masă, Irak, contra-
terorism şi Asia, incluzând Afganistan.
25) După cum raportam anul trecut, SIS a cheltuit *** dar
impactul acestei
***
***
***
***
*** operaţiuni asupra viitoarei producţii de droguri nu poate
fi complet estimat. Operaţiunea nu s-a repetata anul acesta,
în momentul de faţă SIS concentrându-se pe ***.
26) După cum raportam anul trecut şi după cum apare
mai detaliat în paragraful 41, SIS îşi măreşte personalul.
Creşterea unor *** pe o perioadă de trei ani, a dus la *** iar
SIS a alocat *** milioane de £ pentru ***. Munca preliminară
a început iar SIS intenţionează să aibă un personal activ de ***
în 2004.

GCHQ

27) Activitatea GCHQ cu privire la contra-terorism în

2002-03 a reprezentat *** din resursele sale şi a fost cea mai
mare din toate categoriile de culegere. GCHQ plănuieşte să o
ridice la *** în 2003-04, reflectând astfle importanţa

16
crescândă a a acestei activităţi. Cheltuielile pentru *** vor
scădea de la *** din total în 2002-03 la *** în 2003-04. La fel,
chletuielile cu privire la Restul Lumii (***) sunt planificate să
scadă de *** la *** în 2003-04. Aceste schimbări reflectă
redistribuirea resurselor GCHQ pentru o cât mai bună
acoperire a ameninţării curente şi a muncii necesare pentru
***.
28) *** continuă să reprezinte o adevărată valoare
pentru GCHQ şi şi-ar putea depăşi durata de viaţă pentru
care a fost creat. Astfel GCHQ intenţionează se aşteaptă să
extindă durata de folosire a *** şi să opereze schimbările
corespunzătoare în contabilitate. *** va începe ma târziu
anul acesta. Comitetul doreşte să sublinieze contribuţia
smnificativă pe care *** o are în culegerea de informaţii.
29) Comitetul este îngrijorat de pierderea
planificată de *** £ pe care GCHQ intenţionează să şi-o
asume pentru un sistem SIGINT experimental care a
atins doar o parte din performanţele preconizate.
Recunoaştem că munca experimentală nu are
întotdeauna succesele aşteptate şi că sistemul de
contabilitate a resurselor cere GCHQ să precizeze
costul echipamentuli capital care nu mai poate fi
utilizat, dar credem că GCHQ ar trebui să înveţe o
lecţie din această întâmplare.
Noul Program de Instalare
30) În rapoartele noastre anterioare am subliniat în

17
mod repetat provocarea pe care o constituie Noul Program
de Instalare pentru management-ul GCHQ. Lucrările la clădiri
sunt cu zece săptămâni înaintea termenului preconizat iar
consorţiul contractor al lucrării va primi un bonus de *** £
pentru fiecare lună cu care lucrarea se termină mai
devreme. Încheierea înainte de termen a lucrărilor va da
posibilitatea GCHQ să rezolve problemele tehnice şi să
reducă riscurile. Personalul va începe să se mute la noul
sediu în septembrie 2003 pe măsură ce părţi din clădire sunt
finisate. Clădirea ar trebui să fie complet ocupată până în
august 2004. Comitetul a fost impresionat de noul sediu şi
aşteaptă cu nerăbdare să fie luat în folosinţă de personalul
GCHQ. Ni s-a spus că sunt doar modificări minore la costurile
de construcţii conform contractului PFI şi după cum spuneam
deja, clădirea va fi terminată înainte de termen. Contractul
PFI acoperă costurile mutările personalului în noul sediu dar
nu şi costurile motării echipamentului tehnic şia
computerelor.
31) Ne îngrijorează transferul tehnic între cele două
locaţii curente şi noul sediu. GCHQ a trebuit să obţină fonduri
suplimentare de la Trezorerie pentru a face această tranziţie
şi să ia fonduri din propriul său program. Limita costurilor de
transfer este de 308 milioane £ iar Directorul a asigurat atât
Comitetul cât şi Trezoreria că această sumă nu va fi
depăşită. Anul trecut Comitetul îşi exprima „îngrijorarea că
pentru a se limita la bugetul de relocare menţionat, GCHQ ar

18
putea fi obligat să-şi reducă eficacitatea operaţională şi
serviciile către beneficiari. Nu am vrea să se întâmple aşa
ceva, în special după atacurile de la 11 septembrie”.
32) Comitetul a fost asigurat încă o dată că GCHQ a luat
măsurile necesare pentru a-şi păstra eficienţa operativă în
timpul relocării tehnice, luând în considerare direcţionarea
comunicaţiilor şi raportarea prin alte locaţii din Marea
Britanie. Cu toate acestea ne îngrijorează faptul că resurse
iniţial alocate unor programe de dezvoltare tehnologică au
fost înlăturate sau alocate relocării tehnice. Efectul acestor
manevre constă în încetinirea capacităţii GCHQ de a
dezvolta noi sisteme dar datorită fondurilor suplimentare
semnificative primite în 2001-02, 2002-03 şi datorită SR
2002, unele din aceste programe au fost aduse la parametrii
normali.
33) În Raportul Anual 1998-1999, Comitetul recomanda
ca NAO să examineze Noul Proiect de Instalare în momentul
în care se intra sub incidenţa contractului PFI. Acum NAO îşi
termină examinarea şi vom raporta rezultatele la momentul
respectiv.

CONTURILE DE RESURSE ALE AGENŢIEI

34) Contul Unic al Agenţiilor de Securitate şi Informaţii

(SIA) 2001-02 a fost modificat de NAO pentru al treilea an
consecutiv. Comitetul a luat în considerare faptul că atât

19
pentru SIS cât şi pentru Serviciul de Securitate, Conturile de
Resurse au fost descrise de către C&AG ca fiind o
înregistrare „veridică şi corectă„ a cheltuielilor acestora.
Totuşi Contul de resurse 2001-02 al GCHQ a fost modificat
din următoarele motive:
a. Nu au existat suficiente dovezi de auditare prin care să
se ajungă la concluzia că dobânda pe taxele de capital
în valoare de *** £ (sumă obţinută din media valorilor
balanţelor de închidere şi deschidere) şi deprecierea
anuală de *** £ a echipamentului operativ au fost
corect prezentate în Declaraţia de Costuri Operative
2001-02 şi notele asociate acesteia.
b. Echipament operativ în valoare de câteva *** milioane de £ (dintr-un
total de *** milioane £) aflat în lista Registrului de Bunuri Fixe
trebuie pus de accord cu articolele din sistemul de inventariere.
c. Nu a putut fi verificat statutul contabil al plăţilor în
avans cu o valoare raportată de câteva *** milioane £
(dintr-un total de *** milioane £) în conformitate cu procurarea
proiectelor şi serviciilor ***.
35) În raportul său, C&AG menţionează: „GCHQ a făcut
progrese semnificative de la completarea raportului de
auditare 2000-01 în vederea clarificării problemelor ridicate
de raportul meu asupra contului anului respectiv. …Mai general,
introducerea *** , noul modul de bunuri fixe *** şi stabilirea în paralel
a unui registru de inventar relevant, au dus la îmbunătăţirea
proceselor contabile ale GCHQ şi la înregistrarea şi

20
evaluarea bunurilor fixe.
Acest val de îmbunătăţiri trebuie sprijinit de GCHQ în timpul a
ceea ce a rămas din anul financiar curent (2002-03) dacă se
doreşte o remediere a deficienţelor şi omisiunilor descrise
mai sus în timp util pentru un Cont de Resurse 2002-03
nemodificat”.
36) Comitetul recunoaşte că GCHQ a făcut progrese
semnificative în elaborarea unui Cont de Resurse, în special
în domeniul administrării şi localizării bunurilor. Totuşi,
credem că din momentul introducerii Conturilor de Resurse
(1999-2000), GCHQ nu a alocat suficiente resurse elaborării
unui cont corespunzător. Ca o consecinţă, nu avea probabil
oamenii potriviţi nu numai pentru a se asigura că proiectul
*** a fost prezentat ci şi pentru a se asigura că registrele cu
bunuri erau corecte şi la zi. Acum GCHQ are 19 contabili
calificaţi dar în 2000 avea doar 5. Astfel, după părerea
noastră, GCHQ nu a înţeles de la bun început complexitatea
problemelor sale contabile.
37) Suntem îngrijoraţi de posibila modificare a
Contului de Resurse 2002-2003, datorată problemelor
de istoric din registrul bunurilor. Înţelegem că GCHQ
face eforturi să rezolve problemele rămase dar dacă
vor sprijini sau nu „valul de îmbunătăţiri” descris de
C&AG este încă neclar. Iar dacă acest Cont de Resurse
va fi din nou modificat, acest lucru va reprezenta o
greşeală semnificativă de management.

21
 INVESTIŢII ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR

38) Comitetul a fost informat de către Agenţii cu privire

la programele IT interne. Toate trei Agenţiile investesc sume
mari pe o perioadă îndelungată în upgradarea/îmbunătăţirea
sau înlocuirea sistemelor IT de birou şi în cazul GCHQ în ***
procesul SIGINT. După cum menţionam anterior în privinţa
GCHQ, fondurile pentru aceste îmbunătăţiri au venit în parte
de Cererile de Fonduri de Rezervă făcute de Agenţii după
atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Programele de
îmbunătăţire IT pentru birotică se referă la utilizarea şi
dezvoltarea produselor IT aflate deja în comerţ. În această
privinţă, cu sprijinul consultanţilor, Agenţiile s-au achitat
foarte bine de sarcini. Astfel Comitetul a fost înştiinţat că
Serviciul de Securitate a cheltuit *** milioane £ pentru
consultanţă, ceea ce a dus la o reducere considerabilă a
riscurilor tehnologice asociate cu introducerea de noi
sisteme IT. Vom continua să monitorizăm investiţiile
Agenţiilor în sisteme IT.

ADMINISTRAŢIE
PROBLEME DE PERSONAL ALE SIS

39) În ultimul nostru Raport Anual afirmam că SIS îşi va

revizui termenii şi condiţiile de angajat a personalului.

22
Sistemul de Apreciere şi Recompense a fost revizuit dar
celelalte modificări nu sunt încă terminate. SIS va introduce
o nouă ierarhie pentru întregul său personal, începând cu
iunie 2003. Acest sistem a fost elaborat în urma consultării
personalului. Conforma noii structuri vor fi 10 trepte/grade
(Treapta/Gradul 1 va fi cea mai avansată iar Treapta/Gradul
10 va fi pentru debutanţi) concepute pentru recunoaşterea
potenţialului şi îmbunătăţirea şanselor de promovare. Aceste
trepte/grade sunt legate de creşteri salariale şi progres în
carieră. Ca parte a acestor schimbări, SIS va mări numărul
compartimentelor de personal de la 4 la 6, pentru a da
lingviştilor, personalului tehnic şi ştiinţific şi specialiştilor
propriile compartimente consacrate. Compartimentele
tradiţionale de Informaţii, Executiv şi Auxiliar rămân
neschimbate.
40) Comitetul este încă îngrijorat de faptul că nici un
membru al Compartimentului Executiv nu se află în Comisia
SIS, deşi acest compartiment include câţiva *** din
personalul serviciului. SIS ne informează că în cadrul noii
ierarhii nu vor mai exista deosebiri între compartimente
începând de la Treapta/Gradul 4 în sus de unde posturile
încep să aibă o componentă semnificativă de conducere şi
administraţie. Suntem bucuroşi pentru această schimbare
dar recomandăm să se facă eforturi ca în cadrul Comisiei SIS
să ajungă şi persoane cu o calificare şi o experienţă
corespunzătoare diferită de cea acumulată în cadrul

23
Compartimentului de Informaţii.

RECRUTAREA ŞI MENŢINEREA PERSONALULUI

41) După cum spuneam anul trecut, atât SIS cât şi

Serviciul de Securitate au programe ambiţioase de creştere
semnificativă a numărului personalului recrutat. Ambele
servicii şi-au atins obiectivele în 2002-03 cu excepţia unui
număr mic de specialişti în lingvistică şi anumite domenii IT.
Specialiştii în anumite limbi străine sunt dificil de recrutat.
Pot exista dificultăţi suplimentare datorate cerinţelor legate
de naţionalitate şi a celor necesare avizului de securitate,
deşi Serviciul de Securitate ne-a informat că ***. Toate cele
trei Agenţii au beneficiat de asemenea de sprijinul foştilor
membri pensionari care au fost angajaţi din nou, unii dinte ei
cu jumătate de normă sau pe o perioadă determinată.
42) Datorită numărului crescut de recruţi, Agenţiile au
angajat personal suplimentar necesar verificărilor specifice
certificatelor de securitate. Cu toate acestea, Serviciile au
arătat că numărul mare de personal nou asimilat de Agenţii,
pune la încercare sistemele de pregătire şi îndrumare.
Agenţiile ne-au asigurat că deşi numărul lor a crescut,
calitatea recruţilor nu s-a diminuat, valorile morale nu au
scăzut iar starea lor de spirit a rămas foarte bună. Serviciul

24
de Securitate observa că este *** decât în trecut şi prin
urmare nu au ***. Cu toate acestea, Directorul General a afirmat că
acest lucru nu a devenit încă o problemă.

COMISARII ŞI TRIBUNALUL ÎMPUTERNICIT CU

INVESTIGAŢIILE

43) După ultimul Raport, Comitetul nu s-a întâlnit încă

cu Preşedintele sau cu Comisarii Tribunalului Împuternicit cu
Investigaţiile. Am analizat Rapoartele Anuale ale Comisarilor
şi am urmărit o serie de probleme cu implicarea Agenţiilor.
Ni s-au dat de asemenea o serie de împuterniciri emise de
Secretarii de Stat pentru Agenţii sub incidenţa Legii
Reglementării Puterilor de Investigaţie (2000) şi a Legii
Serviciilor de Informaţii (1994).

POLITICA
RAPOARTELE INVESTIGATORILOR

44) Comitetul a continuat supervizarea politicilor de

personal a Agenţiilor. După cum consemnam în ultimul
Raport Anual, Agenţiile preconizau creşteri semnificative de
personal pe care reuşesc acum să le realizeze cu succes.
Investigatorul a analizat diferite practici de recrutare ale
Agenţiilor şi a ajuns la concluzia că sunt potrivite nevoilor
fiecăreia în parte. Procentul de menţinere a personalului este

25
bun pentru toate Agenţiile şi fiecare utilizează la maxim
stagiile interne şi externe pentru a îmbunătăţi cooperarea cu
alte organizaţii şi pentru a da o şansă personalului să câştige
experienţă.
45) Am analizat şi structura Comisiilor/Comitetelor
Directoare. Am remarcat faptul că toate trei comisiile au
numit directori non-executivi sau consilieri de comisie iar
aceştia le sprijină cu succes, datorită experienţei în afara
Agenţiilor.
46) În Raportul de anul trecut spuneam că
Investigatorul ne-a raportat Iniţiativa Comună de Lucru a
Agenţiilor (Joint Working Initiative – JWI). JWI şi numirea unui
Consilier de Eficienţă au fost produse ale analizei din 1998
cu privire la Votul Unic al Serviciilor de Informaţii (Single
Intelligence Vote) iar comentariile noastre asupra consilierului
apar în rapoartele precedente.
47) JWI se asigură că Agenţiile se concentrează metodic
asupra ocaziilor de a lucra împreună. Astfel a apărut un
sistem de grupuri de lucru oficiale care acoperă diverse
probleme cu întindere mică şi care au înregistrat mai multe
sau mai puţine succese. Comitetul sprijină părerea
Investigatorului că sferele cele mai productive s-au dezvoltat
deja şi că nu vor mai apărea altele care să asigure o
eficienţă operaţională sporită sau avantaje financiare
majore.
48) Am luat în considerare faptul că pentru dezvoltarea

26
acestor activităţi a fost numit un nou Consilier de Eficienţă.
În vreme ce JWI avea ca scop determinarea celor trei Agenţii
să lucreze împreună, nu era menită să le împiedice să
lucreze cu organisme din afara comunităţii de informaţii.
Astfel fiecare Agenţie în parte caută şi dezvoltă oportunităţi
de colaborare cu alte organisme guvernamentale fie separat,
fie împreună cu celelalte Agenţii.
49) Menţionăm faptul că Secretarul Şef al Trezoreriei a
cerut Agenţiilor să investigheze dacă o conlucrare mai
strânsă cu privire la sistemele IT ar putea îmbunătăţi
eficienţa în cadrul comunităţii. Biroul Cabinetului ne-a
informat că Agenţiile vor lucra împreună cu Consilierul de
Eficienţă pentru a revizui oportunităţile de îmbunătăţire a
sistemului în cadrul comunităţii de informaţii şi concluziile
vor fi folosite pentru informarea necesară propunerilor din
SR 2004.
50) Comitetul i-a încredinţat Investigatorului sarcina de
a continua raportul făcut de el acum trei ani cu privire la
„Proceduri şi Politici de Securitate” în Agenţii. Acest raport
care se completează în module, se va concentra asupra
schimbărilor făcute de Agenţii după raportul anterior şi ca
urmare a cazurilor de spionaj şi încălcare a Legilor Secretelor
Oficiale din SUA şi Marea Britanie. Raportul se va ocupa şi de
securitatea computerelor şi laptop-urilor. Vom raporta din
nou la momentul potrivit.

27
 NOUA LEGISLAŢIE

51) Un număr mare de legi noi vor fi puse în practică.

Agenţiile derulează programe prin care se asigură că întregul
personal, fie în curs de angajare, fie în cadrul perfecţionării
profesionale, înţelege această legislaţie, felul în care îi
afectează munca şi drepturile indivizilor. În ultimii ani au
intervenit modificări masive în legislaţie şi diverse cazuri
legate de acestea care afectau Agenţiile. Directorul General
a informat Comitetul că în momentul de faţă are 10 avocaţi
în loc de 3, faţă de câţi erau acum 10 ani. Ei sunt implicaţi
într-o serie de probleme printre care Ancheta legată de
Duminica Sângeroasă, Ancheta Stevens, *** precum diverse
programe de instruire. Serviciul de Securitate organizează
cursuri de educaţie legislativă în parteneriat cu organisme
specializate în acest domeniu. Comitetul a fost asigurat încă
o dată că cele trei Agenţii iau măsuri ca personalul să
cunoască foarte bine legile legate de munca sa. Suntem
conştienţi de faptul că avocaţii din interior ar putea fi
suprasolicitaţi, dar subliniem din nou faptul că personalul
trebuie să fie perfect instruit în acest domeniu important.

SISTEMUL NAŢIONAL DE INFORMAŢII

52) Anul trecut am raportat că i-am încredinţat

Investigatorului sarcina de a face o anchetă cu privire la cine

28
culege, analizează şi evaluează informaţia în cadrul
Sistemului Naţional de Informaţii (NIM). El a stat de vorbă cu
Coordonatorul pentru Informaţii şi Securitate, cu
Preşedintele JIC, împreună cu reprezentanţi ai celor 3
Agenţii, Biroul Afacerilor Externe şi al Commonwealth-ului,
Biroul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării (inclusiv DIS şi
Cartierele Unite Permanente (PJHQ), Departamentul de
Dezvoltare Internaţională, Trezoreria (inclusiv HM Vămi şi
Accize), Biroul Irlandei de Nord şi NCIS. Este examinat, de
asemenea, modul de distribuire a culegerii de informaţii ş
rolul Comisiei Unite de Intelligence.
53) În baza Raportului său, am preluat argumente de la
Secretariatele pentru Afaceri Externe, pentru Afaceri Interne,
pentru Apărare şi pentru Dezvoltare Internaţională, precum
şi de la Coordonatorul de Securitate şi Intelligence,
Preşedintele JIC şi Directorul fiecărei Agenţii. Comisia a
examinat, de asemenea, Cerinţele Naţionale de Informaţii
Secrete ale Regatului Unit 2002-2005 şi revizuirea făcută de
Preşedintele JIC asupra realizărilor Agenţiilor în perioada
2001-2002.

CSI – Cerinţe şi Priorităţi

54) În Rapoartele precedente am subliniat faptul că nu

s-a întrunit Comisia Ministerială a Serviciilor de Intelligence
(CSI). Aceasta este prezidată de Primul Ministru şi este

29
alcătuită din Primul Ministru Deputat/Delegat, Cancelarul
Exchequer-ului/Trezoreriei şi Secretarii de Externe, Interne şi
Apărare.
55) Cu toate acestea, în timp ce CSI nu s-a întrunit,
Primul Ministru, importanţi Miniştri de Cabinet şi înalţi oficiali
s-au întâlnit cu toţii pentru a rezolva crize precum cea din
Afganistan sau Irak, uneori chiar ca sarcină de zi. Aceste
întâlniri cu scop precis, privind probleme neprevăzute şi
urgente şi implicând toate partidele importante, s-au dovedit
foarte productive în gestionarea crizelor.
56) Din păcate, aceste grupări/reuniuni ad-hoc
orientate spre rezolvarea crizelor nu reprezintă un forum
activ pentru Miniştri, în care aceştia să poată lua decizii
colective/comune cu privire la cerinţele şi priorităţile de
informaţii secrete pe termen lung în legătură cu subiecte
variate. Sistemul curent de stabilire a cerinţelor şi
priorităţilor se bazează aproape în totalitate pe decizii şi
recomandări ale oficialilor, care sunt apoi aprobate de
membrii CSI din afara comisiei. Astfel, considerăm că
Miniştrii CSI nu sunt suficient angajaţi în stabilirea cerinţelor
şi priorităţilor de informaţii secrete şi nici nu au cu toţii o
imagine corectă asupra avantajelor oferite de culegerea de
informaţii.
57) Ni s-a comunicat faptul că, parte a SR 2002,
Secretarul Şef al Trezoreriei a cerut comunităţii informative
să îmbunătăţească procesul de stabilire a cerinţelor şi

30
priorităţilor. Nu ne-au parvenit detalii ale măsurilor luate,
despre care am înţeles că trebuie aprobate de către miniştri.
Sperăm că noul sistem le va cere miniştrilor să e angajeze
colectiv şi total în stabilirea cerinţelor şi priorităţilor.

Documentele JIC

58) Comisia i-a interogat pe Secretarii de Stat despre

modul cum informaţiile şi documentele JIC le satisfăceau
nevoile. Miniştrii au confirmat faptul că primiseră
documentele JIC pe care birourile lor private considerau că
trebuie să le cunoască şi că oficialii departamentelor le-au
adus în atenţie documente şi le-au prezentat punctele de
vedere în întâlnirile JIC. Miniştrii au adăugat că ei înşişi au
cerut uneori să vadă anumite documente.
59) Unele documente JIC sunt cerute special în vederea
unei vizite planificate sau în legătură cu un subiect despre
care un ministru a cerut informaţii, altele sunt cerute de
către departamente sau fac parte dintr-un program aflat în
desfăşurare. Preşedintele JIC, în cadrul revizuirii realizărilor
din perioada 2001-2002, a subliniat nevoia de a se
produce/realiza documente mai concise/complete, care să
poată contribui la luarea deciziilor ministeriale.
60) Încă ne îngrijorează faptul că nu toţi miniştrii CSI
iau cunoştinţă de toate documentele JIC în cadrul
preocupărilor zilnice şi astfel nu sunt întotdeauna la curent

31
cu toate hotărârile luate. Considerăm că ar trebui să fie la
curent cu toate acestea şi că astfel vor fi încurajaţi să
participe la procesul de stabilire a cerinţelor şi priorităţilor.

IMINT

61) Ca dovadă/argument, Secretarul Apărării a

accentuat importanţa Intelligence-ului de Imagine (IMINT).
Comisia şi-a exprimat anterior îngrijorarea în legătură cu
implicarea Regatului Unit în noua generaţie de sisteme
IMINT, programul XXX, care trebuie finanţate complet pentru
a asigura beneficiul maxim al Regatului Unit. Răspunsul dat
anul trecut de către Guvern raportului nostru evidenţia faptul
că "nivelurile necesare de finanţare vor fi suficiente pentru a
satisface această importantă cerere naţională". Suntem
îngrijoraţi din cauză că MOD a fost capabil să furnizeze doar
o finanţare limitată - "atât cât ne-am putut permite" – pentru
a cumpăra xxx programul, din cauza presiunilor asupra
bugetului apărării. Facem din nou recomandarea ca mai
multe fonduri să fie implicate pentru a maximiza implicarea
Regatului Unit în programul xxx. Aşa cum am afirmat
anterior, considerăm că programul IMINT trebuie finanţat şi
încredinţat ca bun naţional prin SIN şi JIC şi nu prin MOD.

JTAC

32
 62) O dezvoltare structurată majoră în cadrul
Comunităţii Informative o reprezintă crearea Centrului Unit
de Analiză a Terorismului (JTAC). Am evidenţiat problemele şi
disfuncţiile sistemului de analiză contra terorismului care a
funcţionat până acum în Raportul nostru asupra
Bombardamentelor din Bali, iar Guvernul şi-a anunţat planul
de a alcătui JTAC, ca răspuns oficial către noi. Ni s-a spus că
alcătuirea JTAC se va ocupa de rezolvarea problemelor pe
care le-am ridicat/adus în discuţie. JTAC, de care răspunde
Directorul General al Serviciului Secret, este un organism
inter-departamental alcătuit pentru a îmbunătăţi culegerea
de informaţii în domeniul terorismului internaţional. JTAC va
reuni actuala comunitate de experţi, precum Centrul de
Analiză Contra Terorismului din cadrul Serviciului de
Securitate, SIS-ul, GCHQ, DIS, Poliţia, inclusiv Special Brand
sau divizia de securitate (TRANSEC) din cadrul
Departamentului de Transport. Ni s-a spus că noua
organizaţie se va ocupa de analiza şi evaluarea informaţiilor
de contraterorism reprezintă "un proces care implică foarte
mult colaborarea" fiind mult mai eficient şi potrivit cerinţelor
beneficiarilor. Aplaudăm această dezvoltare şi vom
monitoriza rolul şi realizările JTAC şi le vom raporta în timp util.

SCOPE

63) În cel mai recent Raport Anual pe care l-am realizat,

33
am făcut recomandarea ca cerinţele-cheie şi finanţarea
potrivită/corespunzătoare să fie atribuite Programului de
Schimbare în Afaceri SCOP. Am încercat să realizăm acest
lucru adunând argumente de la Preşedintele JIC, care este
Senior Responsible Owner (SRO) al programului în cadrul
Cabinetului şi de la membrii programului SCOPE. Ni s-a spus
că: "programul s-a concentrat pe o bază sensibilă, dorind să-
şi îndeplinească sarcinile înainte de a cheltui fonduri
semnificative sau de a implica resurse importante. Acest fapt
a avut ca rezultat înţelegerea mai exactă şi mai detaliată a
cerinţelor de beneficii ale partenerilor din cadrul Programului
şi a identificat necesitatea finanţării ulterioare."
64) Cei 10 parteneri s-au hotărât acum asupra
cerinţelor din cadrul programului, iar licitaţia comună din
2003 pentru obţinerea Fondului de Modernizare Capitală a
fost un succes. Trezoreria a premiat programul SCOPE cu
xxx milioane de Lire sterline în următorii trei ani, în special
pentru finanţarea capitală care include introducerea a xxx
terminale noi şi adaptarea sistemelor IT existente pentru
crearea unui sistem alcătuit din xxx terminale xxx. Au fost
alocate resurse adiţionale de către cele 3 Agenţii, de către
Cabinet şi FCO pentru a adapta programul astfel încât să
distribuie sistemul "Management Eficient al Informaţiilor",
asupra căruia au hotărât partenerii din cadrul programului.
Aceştia au hotărât, de asemenea, scăderea costurilor curente
ale programului în primii 8 ani de funcţionare.

34
 65) Ni s-a spus că Programul de Schimbare în Afaceri
SCOPE i-a determinat pe parteneri să revizuiască modul în
care interacţionează şi că sistemele interne ale Agenţiilor
sunt dezvoltate în vederea unei bune interacţiuni cu SCOPE-
ul, atunci când acesta va fi introdus. Programul va fi introdus
în mai multe faze, iar derularea lui va începe în 2005.
Experienţa a arătat că programele IT la acest nivel
reprezintă provocări, însă abordarea modulară/separată şi pe
faze a programului SCOPE, în ciuda preocupărilor pentru
securitate, înseamnă că un beneficiu semnificativ poate fi
obţinut chiar înainte ca cele mai ambiţioase elemente ale
programului să fie introduse.
Deoarece programul SCOPE a stabilit şi cerinţele şi finanţarea
necesară, trebuie să înceapă distribuirea sistemelor de lucru
care să îmbunătăţească comunicarea inter-departamentală
şi între Agenţii. Vom continua să monitorizăm programul şi
impactul său asupra comunităţii informative.

Collection Gaps (Arii neacoperite în culegerea de informaţii)

66) În Raportul Anual pe care l-am realizat anul trecut

am afirmat faptul că s-au redus ariile de culegere a
informaţiilor deoarece resursele au fost transferate către
Contra-Terorism: "Această reducere dă naştere unor goluri
de informaţie, care, în timp, ar putea duce la apariţia unor
riscuri inacceptabile în ceea ce priveşte apărarea securităţii

35
naţionale şi prevenirea şi identificarea Reţelelor de Crimă
Organizată. Agenţiile au nevoie de resurse suficiente pentru
a putea umple locurile libere care s-au creat în cadrul
personalului, dar şi pentru a se extinde suficient încât să fie
capabili să îşi îndeplinească sarcinile."
Guvernul a răspuns: "Guvernul recunoaşte faptul că o
creştere a cererii de informaţii pentru a susţine campania
împotriva terorismului a însemnat că Agenţiile, printre altele,
au fost obligate să îşi revizuiască priorităţile bugetare. Acest
proces s-a derulat în mod profesional, iar Guvernul va
continua să ţină situaţia sub supraveghere. Este inevitabil ca
atunci când unele arii de activitate devin mai importante
pentru interesul naţional, altele să devină mai puţin
importante şi li se vor aloca mai puţine resurse. Toate
deciziile referitoare la corespondenţa dintre resurse şi
îndatoriri implică un anumit grad de risc. Identificarea,
cuantificarea, managementul şi, unde este posibil, atenuarea
acelor riscuri reprezintă una din responsabilităţile
fundamentale ale managementului Agenţiilor. Guvernul este
încrezător în faptul că judecăţile făcute până acum au fost
corecte şi că nu se vor accepta riscuri în ceea ce priveşte
securitatea naţională."
67) Declaraţia de mai sus/anterioară ne-a încurajat, la
fel cum ne-a încurajat faptul că Agenţiilor li s-au acordat mai
multe resurse şi au fost recrutaţi mai mulţi membri.
Considerăm că este nevoie ca acest angajament să fie

36
menţinut în SR 2004. Ca rezultat al bombardamentelor de la
Bali şi Mombasa şi al dezvoltării mondiale, Agenţiile au mărit
numărul resurselor folosite în Contra-Terorism şi în Irak. Este
nevoie de timp pentru a recruta şi antrena personalul şi, prin
urmare, nu toţi noii membri sunt suficient de antrenaţi şi de
experimentaţi pentru a prelua sarcini de primă clasă, şi nici
nu vor fi în următorii ani. SIS şi-a redus eforturile de
dezvoltare a surselor în unele zone, iar Serviciul de
Securitate a trebuit să-şi reducă xxx.
GCHQ şi-a redus eforturile de analiză la anumite zone
cu probleme. Această dezvoltare ne confirmă încrederea că
problema ariilor neacoperite în culegerea de informaţii s-a
agravat şi, astfel, securitatea naţională este supusă unor
riscuri. Produsele informative sunt cu atât mai folositoare
atunci când pot avertiza despre sau împiedica acţiunea
ostilă, decât atunci când sunt folosite pentru a soluţiona
actualele crize. Comisia consideră că, din cauza concentrării
asupra crizelor curente, capacitatea de avertizare pe termen
lung a Agenţiilor este alterată. Această stare de fapt/situaţie
trebuie să fie analizată şi gestionată de Miniştri şi de JIC.
Special Brand.
68) Comisia a examinat relaţia dintre Serviciul de
Securitate şi Serviciile de Informaţii (SB) ale poliţiei de pe
teritoriul statului. Sunt 43 de Servicii de Informaţii (SB) în
Anglia şi Ţara Galilor, 9 în Scoţia şi 1 în Metropolitan Police.
Pentru realizarea acestei analize, Comisia a luat în

37
considerare, de asemenea, raportul "A Need to Know"
("Nevoia de a şti"), publicat în ianuarie 2003 de către
Inspectorul Poliţiei Teritoriale (SB) şi Portuare, subordonat
Majestăţii Sale. Am observat că în N-E Angliei, Asociaţia
ofiţerilor superiori de poliţie (ACPO) nu se ocupă de regiuni
care coincid cu regiunile guvernamentale şi că, prin urmare,
există o singură Celulă Regională de Intelligence/Informaţii
SB pentru Yorkshire şi Humberside şi pentru Regiunile
Guvernamentale de NE. Ni s-a comunicat faptul că resursele
au constrâns dezvoltarea unei a doua celule la acest nivel
iniţial.
69) Relaţia dintre SB-urile individuale şi Serviciul de
Securitate este una foarte strânsă; de fapt, SB-urile au fost
descrise comisiei ca partener executiv al Serviciului de
Securitate. De exemplu, agenţii de recrutare şi operativi ai
SB-urilor, individual, ca suport sau în cooperare cu Serviciul
Secret, oferă intelligence/informaţii Serviciului de Securitate
dacă sunt relevante pentru acesta. Alte funcţii ale SB sunt:
supravegherea operativă, urmărirea indiciilor informaţionale
şi direcţionarea aspectelor de lucru legate de securitatea
naţională, toate acestea în conformitate cu legislaţia
corespunzătoare, inclusiv Legea 2000 care conţine
Regulamentul referitor la Capacităţile de Investigare şi Legea
2001 referitoare la Acţiunile împotriva Criminalităţii
Teroriste. SB-urile au cunoştinţă despre necesităţile
informative şi de securitate relevante ale Agenţiilor şi

38
încearcă să le îndeplinească pe lângă atribuţiile lor obişnuite,
acelea de a proteja publicul. Directorul General al Serviciului
de Securitate a afirmat că SB-urile continuă să reprezinte o
"extensie importantă" a Serviciului de Securitate în ceea ce
priveşte capacitatea de culegere a informaţiilor.
70) În cadrul acestei munci de culegere, se face o
distincţie importantă între SB şi Serviciul de Securitate. În
timp ce SB-urile fac investigaţii asupra indivizilor şi a
organizaţiilor care ar putea reprezenta ameninţări la adresa
ordinii publice, Serviciul de Securitate nu le-ar putea
investiga decât dacă ar reprezenta ameninţări la adresa
securităţii naţionale. Aceasta înseamnă că nu toate
informaţiile culese de SB-uri sunt sau pot fi
folosite/exploatate de Serviciul de Securitate.
71) Ce mai mare parte a muncii SB-ului depinde de
resursele alocate de către Şeful Zonal – numai o parte
limitată a muncii SB-ului, cea condusă de Poliţia
Metropolitană, este finanţată la nivel naţional/central.
Această diferenţiere a resurselor valabile înseamnă că nu
toate SB-urile sunt capabile/pot oferi un nivel optim de
susţinere a Serviciului de Securitate, deşi această situaţie
poate fi atenuată de cooperarea dintre SB-uri în cadrul
forţelor de poliţie mai mari şi mai mici.

39
 BALI

72) Comisia a condus o anchetă cu privire la

informaţiile, evaluările şi sfaturile puse la dispoziţia
Guvernului înaintea bombardamentelor teroriste de la Bali.
Munca noastră a fost susţinută de faptul că Secretarul
Afacerilor Externe ne-a pus la dispoziţie informaţiile obţinute
de Agenţiile din Regatul Unit. Primul Ministru a publicat
Raportul Comisiei pe 11 decembrie 2002, iar Secretarul
Afacerilor Externe a făcut o declaraţie în Camera Comunelor,
care a fost repetată în cadrul Camerei Lorzilor. Guvernul a
publicat răspunsul său la acest Raport pe 26 februarie 2003,
iar acesta, împreună cu Raportul Comisiei, au fost dezbătute
pe 3 martie 2003.
73) Am raportat faptul că, în perioada anterioară lui
octombrie 2002, Agenţiile au primit cel puţin 150 de
raporturi diferite pe zi legate de activitatea teroristă în peste
20 de ţări, inclusiv Indonezia şi chiar Regatul Unit. Această
informaţie a venit din partea unor surse cu diferite grade de
credibilitate şi, ca urmare, au fost necesare analize dificile în
vederea acţiunilor care trebuie demarate. Am concluzionat
că, pe baza informaţiilor oferite, nu credem că atacul ar fi
putut fi prevenit. Considerăm că Serviciul de Securitate a
procedat greşit atunci când nu a considerat că ameninţarea

40
se referă la interesele generale ale Regatului Unit în
Indonezia şi nu a clasat-o între SEMNIFICATIV/IMPORTANT şi
FOARTE RELEVANT. Cu toate acestea, comisia a fost
asigurată că s-a realizat recomandarea de revizuire a
sistemului de evaluare a ameninţărilor, iar definirea nivelului
ameninţărilor a fost restructurată. Guvernul a acceptat, de
asemenea, recomandarea de a se asigura că evaluările sunt
realizate în mod eficient. Comisiei i s-a prezentat pe scurt
Sistemul de Evaluare a Ameninţărilor, rolul şi funcţia JTAC.
74) Comisia pentru Afaceri Externe din Camera
Comunelor a luat şi ea cunoştinţă de Recomandările de
Călătorie FCO (Travel Advice), iar FCO a început o revizuire a
acestor Recomandări. Ca rezultat al acestei revizuiri
sugerate/recomandate, de noi, sfaturile/recomandările
făcute sunt acum mai clare, iar sfaturile date călătorilor şi
rezidenţilor este acum concret. Salutăm aceste îmbunătăţiri
şi recomandăm FCO-ului să îşi revizuiască permanent
Recomandările de Călătorie pentru a fi sigur că le oferă
călătorilor şi rezidenţilor informaţii clare şi precise.
Arme de distrugere în masă

75) După cum am afirmat în Raportul Anual de anul

trecut, Comisia a revenit asupra acţiunilor întreprinse de
Agenţii pentru a contracara proliferarea Armelor de
Distrugere în Masă (WMD), pe care le-am analizat în Raportul
Anual 1998-998. Acest subiect acoperă/cuprinde procurarea,

41
dezvoltarea şi producerea sistemelor de arme chimice,
biologice şi nucleare, precum şi sistemele de distribuţie, care
includ misilele balistice şi de croazieră, precum şi armele
radiologice care ar putea fi folosite de terorişti. Riscul unui
atac cu aceste arme sau de producere a unui accident
depinde foarte mult de ţările sau grupările care au acces la
ele.
76) Într-un Raport anterior, Comisia şi-a exprimat
îngrijorarea că Miniştrii nu au fost foarte corect şi complet
informaţi în legătură cu neajunsurile regimului de sancţiuni şi
control; că companiile din Regatul Unit încercau să încalce
restricţiile de export; că sprijinul actual oferit de regimurile
de sancţiuni şi control doar încetinea şi nu prevenea
proliferarea Armelor de Distrugere în Masă (WMD); şi că
Agenţiile nu efectuau îndeajuns de multe acţiuni care să
împiedice proliferarea.
77) Am adunat dovezi despre acest subiect de la Secretarii de
Afaceri Externe şi Interne, DTI, Cabinet, Vămi şi Accize HM,
MOD şi FCO, precum şi de la cele 3 Agenţii. Agenţiile dedică
o parte importantă a eforturilor lor acestei probleme şi au
obţinut şi rezultate – împiedicarea proliferării materialelor din
Regatul Unit şi din alte zone. Şedinţele Unităţii de Punere în
Aplicare Restricţionată (REU), ţinute din 2 în 2 săptămâni, de
care depind toate departamentele şi agenţiile menţionate
mai sus, joacă un rol cheie în prevenirea proliferării din
Regatul Unit şi din alte zone. REU a îmbunătăţit cooperarea

42
între părţile interesate la nivel operaţional.
78) Cu toate acestea, situaţia iniţială nu s-a schimbat
semnificativ faţă de acum 4 ani. Majoritatea acţiunilor de
contra-proliferare se face la niveluri oficiale. Un număr mic
de companii din Regatul Unit încă mai încearcă să încalce
restricţiile de export, însă autorităţile din Regatul Unit par să
împiedice aceste încercări. Cu toate acestea, peste tot în
lume, sancţiunile, chiar şi atunci când sunt eficiente, nu
reuşesc decât să încetinească proliferarea.
79) În vederea îmbunătăţirii coordonării dintre înalţii
funcţionari/oficiali, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea
politicii, a fost introdus un nou sistem de comisii. Ni s-au
comunicat pe scurt atribuţiile nou-formatei Comisii de
Contra-Proliferare (CPC), care este prezidată de Consilierul
Primului Ministru pentru Politică Externă şi ale Comisiei de
Implementare a Contra-Proliferării (CPIC), prezidată de
Adjunctul Şefului Secretariatului pentru Afaceri Externe şi
Apărare. Agenţiile, la fel ca toate celelalte departamente de
profil şi Preşedintele JIC, fac parte din aceste comisii dar nu
şi Miniştrii. Suntem îngrijoraţi din cauza faptului că Miniştrilor
nu li s-a prezentat complet activitatea de contra-proliferare,
însă ni s-a comunicat faptul că noua structură oficială a
comisiei va asigura implicarea ai profundă a Miniştrilor. Am
saluta o asemenea iniţiativă. Cu toate acestea, considerăm
că este nevoie de o mai mare claritate în ceea ce priveşte
responsabilitatea ministerială în ceea ce priveşte

43
coordonarea inter-departamentală între politica şi activitatea
de contra-proliferare.

IRAK

80) Comisia îi este recunoscătoare Preşedintelui JIC şi

"C" pentru rapoartele regulate prin care au fost ţinuţi la
curent înainte şi în timpul acţiunii militare împotriva Irakului,
deoarece existau informaţii secrete care indicau că irakienii
continuau să producă WMD (arma de distrugere în masă) şi
mijloace de distribuire a lor. Inspectorii ONU în Irak au folosit
informaţii secrete culese în mai multe ţări, inclusiv în Regatul
Unit. Acest tip de informaţii/intelligence au jucat un rol cheie
şi în acţiunea militară întreprinsă de forţele coaliţiei.
81) În septembrie 2002, unele informaţii au fost
declasificate şi folosite pentru a alcătui un dosar despre
programul WMD al Irakienilor. Agenţiile au fost consultate în
legătură cu fiecare detaliu legat de alcătuirea dosarului, pus
laolaltă de Comisia de Evaluare, aprobată de JIC şi emisă de
Primul Ministru. Comisia susţine flosirea responsabilă a
intelligence-ului şi a materialului cules de Agenţii pentru a
informa publicul în legătură cu asemenea probleme/situaţii.
82) Considerăm că materialul produs de Agenţii poate fi
folosit în publicaţii şi atribuit corespunzător, însă este
imperativ ca Agenţiile să fie consultate înainte de publicarea
oricărui material. Acest proces nu a fost urmat atunci când a

44
fost produs un al doilea document, în februarie 2003. Deşi
documentul conţinea unele informaţii secrete, acestea nu
fuseseră clar atribuite sau subliniate în cadrul materialului şi
nici nu fusese verificat/confruntat cu Agenţia care furnizase
informaţia sau clarificat de către JIC înaintea publicării. Am
fost asiguraţi că a fost implementat un sistem care să
împiedice astfel de situaţii, în sensul că Preşedintele JIC
aprobă orice material în numele comunităţii informative
înainte de publicare.
83) În prezent, este imposibil să faci nişte afirmaţii
definitive în legătură cu rolul intelligence-ului şi cu situaţia
din Irak. De vreme ce Comisiei i s-au prezentat rapoarte, am
intenţionat să examinăm mai în detaliu intelligence-ul şi
evaluările puse la dispoziţie şi cum ar putea fi folosite. Vom
prezenta un raport despre aceste cercetări atunci când vor fi
încheiate.

ALTE PROBLEME
Crima Organizată (gravă)

84) Susţinerea/suportul oferit de Agenţii Agenţiilor de

Punere în Aplicare a Legii (LEA) în lupta împotriva Crimei
Organizate Grave ne-a fost raportat în prezentările anuale.
Considerăm că de vreme ce Serviciul de Securitate susţine
LEA-urile, acesta ar putea să facă mai mult. Această opinie
este împărtăşită de Secretarul cu Afacerile Interne, însă noi

45
înţelegem că acest lucru nu va fi posibil o vreme din cauza
altor priorităţi, dintre care cea mai importantă este lupta
internaţională contra terorismului. xxx au făcut eforturi
suplimentare pentru a contracara Crima Organizată Gravă,
care au avut ca efect distrugerea unor reţele de trafic de
persoane în Europa şi capturarea unor cantităţi importante
de droguri clasa A.

Asigurarea Informaţiilor şi Comunicaţiile

85) Asigurarea Informaţiilor (IA) este termenul folosit

pentru a desemna furnizarea de informaţii eficiente de
securitate. Anul trecut, comisia a susţinut recomandarea lui
Sir Edmund Burton de a se stabili un Sponsor Central IA care
să stabilească/hotărască direcţiile strategice pentru toţi
avocaţii (stabeholders) şi pentru performanţa de audit,
incluzând munca pentru "binele comun" de care ar beneficia
întregul mecanism guvernamental. Ca răspuns/reacţie,
Guvernul a anunţat că un Sponsor Central (e-Envoy, Andrew
Pinder) a fost desemnat. Comisia a cules argumente/dovezi
de la e-Envoy şi de la Preşedintele/Şeful Grupului de
Comunicaţii, Electronice şi Securitate pentru a vedea ce
progrese s-au făcut de la această desemnare/numire.
86) Principala preocupare a fost legată de
alcătuirea/formularea unei strategii IA, care va fi folosită
pentru a direcţiona programul viitor. S-au putut realiza foarte

46
puţine lucruri în domeniul binelui comun de importanţă
deosebită în 2002-2003 deoarece finanţarea IA-ului a fost
extrem de limitată. S-au alocat unele fonduri centrale pentru
munca în folosul binelui comun, însă a fost vorba numai de
xxx milioane de lire sterline pentru 2003-2004. Aceasta
reprezintă numai un sfert din finanţarea anuală pe care Sir
Edmund Burton a considerat-o potrivită/suficientă pentru
dezvoltarea unui program eficient IA. Atunci când au fost
chestionate, Agenţiile au afirmat că lipsa finanţării binelui
comun a reprezentat o problemă majoră şi, ca urmare,
programa de importanţă vitală, precum dezvoltarea xxx, nu
au fost finanţate. Agenţiile se confruntă acum cu o dilemă:
fie aceste programe vor fi finanţate de SIA, fie vor fi amânate
până când vor fi finanţate corespunzător. Acest lucru este
inadmisibil.
87) Anul trecut, Comisia a solicitat xxx de echipament
pentru comunicaţii sigure, care să permită xxx. Ca răspuns,
Guvernul a declarat că "au fost făcuţi deja foarte mulţi paşi
către îmbunătăţirea situaţiei/poziţiei." Unele xxx au fost
introduse şi au furnizat o xxx pentru comunicaţii sigure. Cu
toate acestea, nu s-a găsit o soluţie pe termen lung şi nici nu
au fost alocate fonduri pentru furnizarea noii generaţii de
sisteme de comunicaţii sigure, iar recomandarea noastră
este ca Coordonatorul Securităţii şi al Intelligence-ului să
preia această problemă.
88) Problema unui aparat de zbor echipat cu sisteme de

47
comunicaţii sigure destinat Primului Ministru şi altor Miniştri
cheie a fost ridicată de Secretarul Apărării, xxx. În timpul
perioadelor de criză, deciziile trebuie luate uneori în regim
de urgenţă majoră xxx. Ne-au convins de faptul că aceste
cheltuieli pot fi justificate.
Interceptarea Poştală

89) Comisia a fost îngrijorată/preocupată de posibila

ameninţare la adresa securităţii naţionale reprezentată de
importul de arme de foc, droguri şi alte mărfuri periculoase
în Regatul Unit; prin diferitele tipuri de poştă. Încă adunăm
argumente în legătură cu această problemă, însă nu am
finalizat acest lucru despre care vom raporta la timpul
potrivit.

Funcţiile/Legile Statutare ale Parlamentului

Folosirea materialului interceptat

90) Au existat unele discuţii în Parlament şi în Biroul

Afacerilor Interne despre folosirea materialului rezultat din
interceptarea comunicaţiilor în acuzare. În Raportul nostru
de anul trecut, am afirmat că vom examina folosirea
materialului interceptat şi a datelor din comunicaţii. De
vreme ce Comisia nu a cercetat în totalitate aceste
probleme, am discutat cu Avocaţii (Acuzării) Statului din
Olanda despre experienţa lor în folosirea materialelor

48
interceptate în justiţie şi vom examina rezultatele revizuirii
recente efectuate de Biroul Afacerilor Interne despre
folosirea materialului interceptat.
91) În Raportul Anual de anul trecut, ne-am stabilit
politica, cunoscută drept Doctrina Wilson, care se referea la
ascultarea telefoanelor Membrilor ambelor Camere ale
Parlamentului. Textul complet al răspunsului Primului
Ministru a fost: "După cum am informat Parlamentul pe 30
octombrie 1997, Raportul Oficial, alineatul 861, Politica
Guvernului rămâne cea stabilită în 1966 de către Primul
Ministru de atunci, Lordul Wilson de Rievaulx. Ca răspuns la
întrebările din 17 noiembrie 1966, Lordul Wilson a afirmat că
a dat instrucţiuni pentru ca telefoanele Membrilor Camerei
Comunelor să nu fie ascultate şi că dacă la un moment dat
ar fi necesară o schimbare a politicii, va face o declaraţie în
Parlament din proprie iniţiativă în legătură cu acest fapt,
dacă necesitatea ar fi compatibilă cu securitatea statului.
Subsecretarul de Stat cu Afacerile Interne din Parlamentul de
atunci, Lordul Bassam, a confirmat pe 27 septembrie 2000
că această politică s-a extins şi asupra Membrilor Camerei
Lorzilor."
Primul Ministru nu ne-a informat de vreo schimbare sau
amendament la politica menţionată.

Legile Secretelor Oficiale

49
 92) Comisia nu a adunat încă dovezi formale despre
Legile Secretelor Oficiale şi despre utilitatea lor. Cu toate
acestea, considerăm că o revizuire a lor ar fi benefică
legislaţiei, deoarece nu pare să genereze un regim echilibrat.
Vom reveni asupra acestui subiect la timpul potrivit.

Despre comisie

93) În iunie 2002, am publicat o broşură "Intelligence

Oversight" (Privire asupra intelligence-ului) despre
mecanismele de supraveghere folosite în Regatul Unit
pentru Agenţiile de Intelligence şi Securitate. Aceasta a fost
trimisă tuturor Membrilor Parlamentului înaintea dezbaterii
asupra Raportului Anual al Comisiei şi a fost scrisă pentru a
informa publicul în legătură cu munca şi rolul Comisiei.
94) În continuare, pentru a aduce la cunoştinţa
publicului faptul că are loc un proces de supraveghere a
intelligence-ului, am pus la punct un website, găzduit de
Biroul Cabinetului, care conţine informaţii despre Comisie,
broşura şi link-uri către toate Rapoartele Comisiei şi
Răspunsurile Guvernului. Există, de asemenea, un link către
website-urile Comisiei din cadrul website-ului Camerei
Comunelor. Adresa acestui website este: www.cabinet-
office.gov.uk/intelligence/.
95) De asemenea, am dori să-i mulţumim
Investigatorului nostru, John Marrison, şi secretariatului,
condus de Alistair Corbett, care ne susţine munca. Ei îşi au

50
sediul în Biroul Cabinetului din motive de securitate.

Concluzii şi recomandări

96) Pe baza dovezilor/argumentelor adunate anul

acesta, concluziile noastre sunt următoarele:
A. Considerăm că dacă Agenţiile vor avea PSA-uri şi
SDA-uri, ele vor mai trebui să lucreze în vederea dezvoltării
pentru a se asigura că prezintă ţinte realiste şi nu
constrângeri sau limitări arbitrare. Suntem, de asemenea,
îngrijoraţi/preocupaţi de faptul că Agenţiile vor fi
supracontrolate de acorduri cu diferite organisme. Vom
continua să monitorizăm situaţia şi o vom raporta din nou la
anul.
B. Comisia doreşte să menţioneze contribuţia
semnificativă/deosebită pe care xxx o are la culegerea de
informaţii.
C. Comisia este îngrijorată de dimensiunea reducerii
planificate, între xxx şi xxx de milioane de lire sterline, pe
care GCHQ va trebui s-o facă anul viitor în favoarea unui
sistem SIGINT "în dezvoltare", căruia i-a acordat numai
parţial atribuţiile intenţionate/stabilite.
Recunoaştem/admitem faptul că munca "în dezvoltare" nu
este întotdeauna încununată de succes şi că sistemul de
Contabilizare a Resurselor îi cere GCHQ să evidenţieze costul
echipamentului capital care nu mai poate fi folosit, însă

51
considerăm că GCHQ trebuie să înveţe o lecţie din această
experienţă.
D. Suntem îngrijoraţi de faptul că Bugetul Resurselor
GCHQ pe 2002-2003 va fi stabilit luându-se în considerare
problemele trecute înscrise în registrul de valori. Înţelegem
faptul că GCHQ avansează în încercarea de a rezolva
problemele existente, însă nu este clar dacă "momentum"-ul
descris de C8AG va fi menţinut.
Dacă Bugetul Resurselor va trebui modificat din nou,
acest lucru va reprezenta o gravă eroare de management.
E. Vom continua să monitorizăm investiţiile Agenţiilor în
sisteme IT.
F. Comisia este convinsă că cele trei Agenţii se asigură
de faptul că întreg personalul este conştient de legătura
dintre lege şi munca lor. Suntem conştienţi de faptul că
există riscul ca avocaţii din interiorul sistemului ar putea
avea atribuţii mai mari decât în mod obişnuit, însă subliniem
faptul că personalul trebuie să fie foarte bine familiarizat cu
acest domeniu important.
G. Considerăm că Miniştrii CSI nu sunt suficient angajaţi
în stabilirea cerinţelor şi priorităţilor pentru activitatea
informativă secretă şi nici nu înţeleg/văd întreaga
importanţă a culegerii de informaţii. Sperăm că noul sistem
le va cere Miniştrilor să se angajeze în mod colectiv şi total
în stabilirea cerinţelor şi priorităţilor.
H. Suntem îngrijoraţi că nu toţi Miniştrii CSI consideră

52
toate documentele JIC ca parte a activităţii obişnuite şi de
aceea nu remarcă toate detaliile pe care ar trebui să le
observe. Credem că ar trebui să facă acest lucru şi că ar
încuraja participarea ulterioară în procesele de stabilire a
cerinţelor şi priorităţilor.
I. Recomandăm ca fonduri mai substanţiale să fie
folosite pentru a maximiza implicarea Marii Britanii în
programul xxx. După cum am mai declarat, suntem de
părere că programul IMINT trebuie finanţat şi considerat ca
program naţional prin SIA şi JIC, mai degrabă decât prin
MOD.
J. Considerăm benefică înfiinţarea Centrului Comun de
Analiză a Terorismului şi vom monitoriza rolul şi rezultatele
JTAC şi vom raporta în timp util
K. Acum când programul SCOPE are ţinte precise şi
fondurile necesare, trebuie să elaboreze sisteme funcţionale
pentru îmbunătăţirea comunicaţiilor interdepartamentale şi
în cadrul Agenţiei. Vom continua să monitorizăm programul
şi impactul său asupra comunităţii informative.
L. Comitetul crede că, având în vedere crizele actuale,
capacitatea pe termen lung a Agenţiei de a preveni este
afectată. Această situaţie trebuie analizată şi coordonată de
către Miniştri şi de către JIC.
M. Privim cu încredere spre îmbunătăţirea programului
FCO Travel Advice şi recomandăm analiza continuă a
acestuia de către FCO pentru a se asigura că informaţiile

53
transmise călătorilor sau locuitorilor sunt clare şi corecte.
N. Ne îngrijorează faptul că Miniştrii nu sunt informaţi
îndeajuns asupra muncii de contraproliferare dar ni s-a
comunicat că noul comitet oficial va asigura o implicare mai
profundă a Miniştrilor. Acest lucru este de dorit. Totuşi
suntem de părere că este necesar un grad mai mare de
claritate în cazul responsabilităţilor ministeriale de
coordonare interdepartamentală privind politicile şi munca
de contraproliferare.
O. În prezent este imposibil să facem vreo declaraţie
definitivă privind rolul activităţii de informaţii din Irak. De
vreme ce comitetul a fost informat, intenţionăm să analizăm
în detaliu informaţiile şi evaluările disponibile şi modul lor de
folosire. Vom elabora un raport când ancheta va fi
definitivată.
P. Agenţiile se confruntă la ora actuală ori cu situaţii ca
finanţarea programelor de Asigurare a Informaţiilor ale SIA
sau ca întârzierea activităţii până când fonduri vor fi
disponibile. Această situaţie este inacceptabilă.
Q. Nu a fost găsită o soluţie pe termen lung şi nici nu au
fost alocate fonduri pentru asigurarea de sisteme de
comunicaţii sigure de ultimă generaţie şi recomandăm ca cei
care coordonează activităţile de informaţii şi securitate să
studieze această problemă.

54
55