Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
editorial
Sunteţi gata
să pariaţi pe
recuperarea
economică
în 2010?
Pagina 8
Industrie IT&C
Leasing 31 Dezvoltatori 71
Asigurări 33 Imobiliare 72
Bursa 35 Servicii
14 Prognoza meteo-politică
Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia
38
Creºterea economiei vine din
puternic
Spre creşterea calităţii portofoliului
Un leu mai la sfârºitul anului
Şomajul creşte salariile stau
110.000 de maºini noi Exporturile
Se vând
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR salveazã industria Piaţa IT aºteaptã bani
de la guvern Un an bun pentru bursă
Energia eolianã intrã în reþea
50
cotidianului Business Standard.
62
REDACTOR-ªEF Radu Soviani
68
EDITORI Ramona Asiminei, Monica Bonea,
74
George Dobre, Robert Comănoiu, Diana Grădinaru,
92
este publicaþie a Diviziei Presa de Business
profil
Radu Soviani este redactor-ªef al Business Standard.
De asemenea, este realizator, editor ªi prezentator
al The Money Channel.
‘‘
avea nevoie de un stimul. În 2009
nu am avut de unde. Identic în 2010. Statul va da un
Cel mult, se poate face extinderea mare pumn în dinţi
perioadei de plată a ajutorului
de şomaj. Deşi deficitul bugetar economiei: se vor
s-a majorat semnificativ în 2009, reduce cheltuielile de la
cheltuielile suplimentare nu au avut
niciun fel de forţă în piaţa muncii. bugetele de drumuri până
Şomajul va continua să urce în 2010. la cele pentru şcoli, apărare
Al doilea motiv. Uitaţi de criza în publică şi, în general,
“V” şi gândiţi-vă la semnul radical.
După ce a intrat în picaj, revenirea tot ceea ce înseamnă
fragilă (care poate apărea de la administraţie.
trimestru la trimestru) va deveni
extrem de plată. Cu alte cuvinte, o Radu Soviani
perioadă prea lungă de timp vom
10
Europa
Uniunea Europeană intră în 2010 cu
un nou tratat, o nouă Comisie, un nou
preşedinte şi un aparat diplomatic
13
Intern
După trei ani electorali cu răsturnări
spectaculoase de situaţie, 2010 este
primul an în care nu sunt programate
format din aproape 10.000 de angajaţi. niciun fel de alegeri.
12 Internaþional
G20, grupul marilor ţări dezvoltate şi
emergente, urmează să fie confirmat
în 2010 ca principal forum pentru
14
Comentariu
Cristian Pîrvulescu, preşedinte Pro
Democraţia: “Probabil că istoria nu se
repetă. Dar când bate Vântul atât de
economia globală, iar G8, care reuneşte tare în România, încât politica este de-a
marile ţări industrializate, va rămâne în dreptul anulată, comparaţia cu episoade
umbră. antipolitice din trecut poate fi făcută.”
3,78
27 de comisari
%
creşterea
va avea Executivul
economicãeuropean
3,1 %
creşterea economiei globale estimată pentru 2010
La revedere G8,
bun venit G20
Liderii G20 caută soluţii pentru o redresare sustenabilă a economiei globale foto bloomberg
Se reformează statul
sau vin alte alegeri?
Adrian Sandu
‘‘ ‘‘
Băsescu. Un prim pas al autonomiei
financiare ar putea permite adminis- Miniştrii vor trebui Politica românească
traţiei locale să cheltuiască mai lejer să îşi asume o serie nu a putut face
banii distribuiţi de Guvern. Logica
unei astfel de reforme înseamnă un de acţiuni care nu îi mai multe lucruri
acces mai uşor la resursele venite de vor face populari, iar pentru în acelaşi timp. Sunt cam
la centru şi premisa unui dialog direct
între Executiv şi şefii din teritoriu. Pe acest lucru este nevoie aceiaşi politicieni care
de o parte, şefii locali vor avea mai de curaj. discută marile probleme,
multă putere de decizie, iar pe de altă dar care nu s-au dovedit
parte, Executivul va ţine sub un con- Stelian Tănase
trol mai atent mişcările politice din profesor de ştiinţe politice capabili să ducă mai multe
teritoriu. reforme în acelaşi timp.
Adrian Moraru, directorul Institu- dar care nu s-au dovedit capabili să
tului de Politici Publice, crede că în ducă mai multe reforme în acelaşi Adrian Moraru
2010 vom asista la un început în re- timp”. În plus, politicul va trebui să re- director Institutul de Politici Publice
formarea instituţională, dar este difi- zolve ce a amânat în 2009, din cauza
cil a estima cu ce vor începe politi- alegerilor prezidenţiale. Reducerea tru a lua măsuri nepopulare, dar ne-
cienii. “Treabă este de făcut în 2010. cheltuielilor, păstrarea deficitului în li- cesare. Profesorul de ştiinţe politice
Avem o reformă administrativă, o mitele convenite cu instituţiile financi- Stelian Tănase crede că 2010 va fi un
descentralizare care a fost începu- are internaţionale, disponibilizări din an foarte dificil, marcat de o criză so-
tă doar teoretic, rezolvarea relaţiei sectorul bugetar, toate sunt măsuri cială şi economică. “În acest context,
dintre Preşedinţie şi Parlament, dar pe care noua guvernare va trebui să trebuie să avem un guvern puternic,
şi chestiunea unicameralismului. Pe le adopte. Oricare va fi puterea poli- capabil să ia măsurile necesare. Mi-
de altă parte, politica românească tică, nu mai există justificarea amâ- niştrii vor trebui să îşi asume o serie
nu a putut face mai multe lucruri în nării unor decizii. Ar trebui să urmeze de acţiuni care nu îi vor face populari,
acelaşi timp. Sunt cam aceiaşi poli- o perioadă de respiro instituţional, de iar pentru acest lucru este nevoie de
ticieni care discută marile probleme, care politicul trebuie să profite pen- curaj”, spune Tănase.
Prognoza
meteo-politică
Cristian Pîrvulescu Crize, moda politică nu favorizează
preşedinte Pro Democraţia consolidarea democraţiei. Atunci,
prima victimă a crizei a fost chiar
Probabil că istoria nu se repetă. democraţia. Criza capitalismului
Dar când bate Vântul atât de tare în speculativ cu care fusese asociată
România, încât politica este de-a arbitrar democraţia parlamentară
dreptul anulată, comparaţia cu interbelică a fost fatală celei din
episoade antipolitice din trecut poate urmă. Iar în România, ţară în
fi făcută. Căci din istorie putem care democraţia nu avea, cum
învăţa ceva doar măsurând faptele şi nu are nici astăzi, o bază socială,
înţelegând contextul mental care a deznodământul a fost dur. Deriva
făcut posibilă o anumită întâmplare. instituţiilor a generat deriva
Or, Marea Depresiune de la economiei. Şi cum şansele ca
începutul deceniului al patrulea al situaţia economică în America
secolului trecut a lăsat urme adânci să se îmbunătăţească pentru
în România. Iar actuala criză, dublată întreprinderile mici şi mijlocii sunt
de criza politică şi instituţională, reduse, aşa cum avertiza, la sfârşitul
poate face acelaşi lucru. lunii noiembrie, chiar secretarul
Atunci, sfârşitul democraţiei de stat al Trezoreriei, Timothy
parlamentare de faţadă, practicată Geithner, iar fără o clasă mijlocie
în timpul monarhiei constituţionale stabilă şi dinamică democraţia nu
(1866-1938), a destabilizat instituţiile poate funcţia, prognoza pentru
fragile ale României Mari şi a făcut vremea politică - atât în lume, cât
posibilă deriva totalitară care, în şi pe la noi - nu poate fi decât una
diferite forme, a durat aproape şase moderată, cel puţin pentru lunile
decenii. următoare. Iar dacă sistemul politic
Acum, criza economică globală românesc va fi supus unei presiuni
conjugată cu criza politică instituţionale mari, cum ar fi o
naţională, pe fondul dominaţiei reformă constituţională rapidă, riscul
neopopulismului, creează în ca economia să se afunde creşte.
România condiţiile unei evoluţii Căci, deşi economia şi politica
către un gen de postdemocraţie în nu pot fi despărţite, prevalenţa
care Parlamentul riscă să devină politicii asupra economiei riscă să
o anexă a unui Executiv puternic distrugă eşafodajul, şi aşa şubred, al
personalizat. Ca şi în anii Marii construcţiei economice româneşti.
foto Marius Păun
16
Indicatori
Anul 2010 va fi un nou an de corecţii,
după 2009. Corecţiile trebuie să se mute
însă de la indicatorii economici la nivelul
22
Investiþii strãine
directe
Există două predicţii majoritare
măsurilor guvernamentale. referitoare la volumul investiţiilor străine
(ISD) din 2010.
18
Deficit bugetar
Ţinta de deficit bugetar din 2010 nu va
fi atinsă, sunt de părere cei mai mulţi
analişti de pe piaţa financiară. Ca şi
23
Inflaþie
Inflaţia din 2010 ar putea înregistra
o valoare apropiată de cea din anul
în 2009, dezechilibrul bugetar este precedent. Într-un scenariu normal, fără
principalul coşmar. să fie luat în calcul un derapaj masiv,
inflaţia medie va fi de 4,4%, potrivit
19
analiştilor.
PIB
Economia se va redresa treptat
în anul următor. Primele trimestre din
2010 se vor menţine pe valori negative,
dar situaţia se va schimba, cel mai
probabil începând cu trimestrul al treilea
24
Curs de schimb
Există un singur lucru asupra
căruia toţi analiştii cad de acord
când vine vorba despre evoluţia
al anului. leului în 2010. Moneda naţională va
încheia anul viitor mai întărită decât
20
la începutul anului.
Deficit de cont curent
Deficitul de cont curent se va situa în
2010 la un nivel mediu de 5,6% din
produsul intern brut (PIB) 25
Comentariu
Mihai Tănăsescu, reprezentantul
României la FMI: “Anul 2010 va marca
21
o revenire foarte uşoară, dar care nu va
ªomaj avea un impact imediat în îmbunătăţirea
calităţii vieţii oamenilor, iar şomajul
În 2010, şomajul ar putea testa pragul de va continua să aibă un trend
10%, pe fondul posibilelor concedieri de în creştere”
la stat.
‘‘
România. Din nefericire, am pierdut
din nou startul în comparaţie cu mul- Ajustarea dezechilibrului fiscal este unul dintre
te state europene, care par să-şi fi punctele cele mai slabe ale economiei româneşti.
revenit încă din trimestrul al treilea
al anului 2009. Iar acest start al re- Vlad Muscalu
vigorării economice poate întârzia şi senior economist ING Bank România
6,2 %
deficit bugetar (estimare medie)
nomiei româneşti. tului bugetar pentru 2010”, consideră Radu Limpede 6,5%
“Deficitul bugetar, totuşi, a devenit Rozalia Pal, senior economist la Uni- Aurelian Dochia 6,5%
cel mai mare risc la adresa stabilităţii Credit Ţiriac. Reprezentanţii Fondului Dragoş Cabat 6,2-6,3%
ce se va inflama până la aproape 8% lui guvern căile prin care va atinge ţin- (Deutsche Bank)
din PIB anul acesta, deficitul bugetar ta de deficit bugetar. În afara variantei Ionuţ Dumitru 6%
PIB anul viitor”, afirmă Marion Mühl- putea alege o alta: majorarea taxelor. Rozalia Pal 5,9%
berger, analist la Deutsche Bank. Această variantă ar tempera defi- (UniCredit Ţiriac)
Totuşi, există şi o serie de opinii citul fiscal, dar ar putea avea impact Vlad Muscalu 5,9%
mai optimiste, încrezătoare că noul asupra revigorării economiei. În opi- (ING Bank)
guvern va lua măsurile cuvenite pen- nia specialiştilor, orice majorare de Ţinta FMI 5,9%
Medie 6,2%
tru a aduce deficitul fiscal la ţinta taxe ar putea întârzia relansarea eco-
agreată cu FMI. nomiei cu aproximativ un an. În plus, Surse: Analiştii, Instituþii
0,6 %
creºtere PIB (estimare medie)
Revigorarea economiei
vine din vest
Bogdan Asaftei
‘‘
cii Raiffeisen.
Pe ansamblu, previziunile prezen- Cei mai mulţi economişti cad de Noi estimăm că valorile din
tate de economişti merg de la un de- acord că economia îşi va reveni în fiecare trimestru ar putea fi
clin al produsului intern brut (PIB) de 2010, dar, subliniază aceştia, posibila
3% până la un avans de 2%. Media revigorare va veni pe filiera comerţu- următoarele: -2%, -0,5%,
estimărilor realizate de analişti este lui internaţional. +1,5%, +2%.
de +0,6%. Cu alte cuvinte, avans, dar Totuşi, chiar dacă scânteia relan-
destul de fragil. sării va veni tot din vest, sunt foarte Ionuţ Dumitru
Mai mult ca niciodată, previziunile importante deciziile noului guvern, economist-şef Raiffeisen
sunt cuprinse de un grad puternic de deoarece aceste decizii vor dicta rit-
incertitudine, având în vedere schim- mul de revigorare.
bările politice de la finele acestui an “Credem că activitatea economi- Prognoză
şi începutul anului viitor. De aseme- că va înregistra un avans de aproxi- Produsul intern brut (estimări
nea, sub zodia incertitudinii se află şi mativ 1,6% în anul următor în special analişti)
măsurile care vor fi luate de guvernul datorită unei reveniri a partenerilor
Analist Valoare
viitor pentru reechilibrarea fiscală a principali de comerţ internaţional, dar
bugetului, în acord cu ţintele stabilite şi datorită efectelor politicii monetare Matei Păun -3 - 0%
împreună cu Fondul Monetar Interna- mai potrivite. O revenire mai puterni- Lucian Anghel (BCR) 0,6-1%
ţional (FMI). că a acestora ar putea duce la o creş- Ionuţ Dumitru (Raiffeisen Bank) 1%
Revigorarea economiei va porni tere economică mai puternică. Însă, Rozalia Pal (UniCredit Ţiriac) 0,4%
într-un ritm scăzut, va avea o relan- există riscul ca activitatea economică Dragoş Cabat -0,5%
sare “înceată”, după caracterizările sã fie mai slabă în cazul în care se vor Radu Limpede 2%
analiştilor internaţionali. “Estimăm o implementa măsuri aspre pentru a Vlad Muscalu (ING Bank) 1,6%
creştere economică nesemnificativă corecta derapajul fiscal”, este de pă- Aurelian Dochia 0 - 1%
a produsului intern brut real în 2010, rere Vlad Muscalu, senior economist Neil Shearing -0,5%
în condiţiile în care consumul va fi în cadrul ING Bank România. (Capital Economics Ltd Europe)
supus presiunilor venite din partea În concluzie, se desprind urmă- Cristian Pârvan (AOAR) 0-2%
creşterii şomajului, a îngheţării sa- toarele aspecte: relansarea econo- FMI 0-1%
lariului real şi a efectului dobânzilor miei va veni din vestul Europei, pe BERD 1%
mari asupra investiţiilor”, a declarat, filiera schimburilor comerciale. Dar Comisia Naţională de Prognoză 1%
5,6 %
deficit cont curent (estimare medie)
Deficitul extern
se reaprinde
Bogdan Asaftei mist mizează pe un nivel al deficitului
de cont curent în 2010 de aproape 7%
din produsul intern brut. Acest sce-
Deficitul de cont curent se va nariu corespunde unei reescaladãri
situa în 2010 la un nivel mediu a importurilor. Reescaladarea ar pro-
de 5,6% din produsul intern brut veni din repornirea consumului, fapt
(PIB), consideră economiştii care s-ar putea întâmpla în a doua
consultaţi de Business Standard. jumãtate a anului.
În schimb, cele mai optimiste
La fel ca în cazul investiţiilor străi- aşteptări plasează contul curent la
ne directe (ISD), există două scenarii un deficit de 4,7%. Acest lucru ar
centrale în ceea ce priveşte parcursul însemna cã importurile ºi, implicit,
acestui indicator. consumul nu vor înregistra o creºtere
În primul rând, unii economişti sunt accentuatã.
de părere că valoarea din 2010 va fi Datele oficiale se apropie de sce-
asemănătoare cu aceea din 2009. În nariul optimist. Comisia Naþionalã
al doilea rând, există alte opinii care de Prognozã mizeazã pe o valoare
consideră că deficitul de cont curent a deficitului de cont curent de 5,1%
va avea o valoare mai ridicată în anul în 2010.
2010. În ceea ce priveşte acoperirea
Dar, la fel ca la ISD-uri, diferenţa acestui dezechilibru, ea va fi reali-
nu va fi foarte mare faţă de anul 2009. zată într-o pondere de 70% de către
Posibilul avans ar putea veni pe filiera ISD-uri, adaugă specialiştii din do-
relansării importurilor, în special pe meniu.
final de an.
“Deficitul de cont curent se va si-
tua la 6-7% din produsul intern brut
(PIB) în 2010, peste nivelul din anul
precedent. Practic, balanţa comerci-
ală va reamplifica acest dezechilibru foto Marius Pãun
Prognoză
‘‘
extern”, precizează analistul Radu
Limpede. Deficit de cont curent Contul curent va
Totuşi, chiar dacă deficitul de cont înregistra un deficit
Analist Valoare
curent s-ar putea reinflama în 2010,
el va fi sub nivelul din 2008. Acest lu- Aurelian Dochia 6-7% mai puternic în anul
cru este valabil şi pentru anul 2009. Radu Limpede 6-7%
următor, pe fondul creşterii
Iar cauza principală a acestei situaţii Rozalia Pal 6,3%
10 %
rata ºomajului (estimare FMI)
‘‘
fie se închid, fie se privatizează. Orice
scenariu exclude subvenţiile”. Şomajul este la 8%
s Pãun În schimb, în zona privată, anga- ESTIMĂRI şi va continua să
jările s-ar putea relua, în principal în Şomajul la sfârşitul lui 2010
industrie, unde ajustarea din 2009 a crească în prima
dus la creşteri de productivitate, iar Analist Valoare
jumătate din 2010. Nu aş fi
deprecierea leului a mărit competiti- Aurelian Dochia 8%
5,25 mld. €
investiþii strãine directe (estimare medie)
Privatizările energetice,
atracþia investitorilor
Bogdan Asaftei ine directe (ISD) vor depăşi în 2010 la companii din afara blocului comu-
valoarea din 2009, dar nu cu mult. nitar care să investească în România
Pe de o parte, explicaţia este sim- tocmai pentru că reprezintă o poartă
Există două predicţii majoritare plă, anume că economiile europene către UE. Exemple în acest sens ar
referitoare la volumul investiţiilor îşi vor reveni şi vor porni, chiar dacă putea fi statele din Asia sau din Ori-
străine (ISD) din 2010. timid, motorul investiţiilor. Pe de altă entul Mijlociu, precum China, India,
parte, unii analişti sunt de părere că etc.
Pe de o parte, unii analiştii fac apel vor veni şi alţi jucători în România, Mai intervine un aspect: priva-
la temperare şi consideră că ISD-urile dornici de un cap de pod în Uniunea tizările! Unii analişti sunt pesimişti
se vor situa anul următor cam la ace- Europeană. Astfel, ne putem aştepta în această privinţă, considerând că
laşi nivel din 2009. Se argumentează România nu va face prea multe pri-
că motorul investiţiilor nu începe să vatizări în următorul an. Totuşi, alţi
duduie imediat, că primii paşi vor fi economişti atrag atenţia asupra unui
către capacităţile de producţie exis- sector unde privatizările pot aduce
tente deja. miliarde importante pentru vistieria
“Chiar dacă economia mondia- ţării. “În 2010 văd ISD-uri de minimum
lă îşi revine, nu urmează o creştere patru miliarde de euro. Mai mult, este
imediată a investiţiilor străine direc- posibil încă să mai aducem două-trei
te (ISD). Prima fază a revigorării va fi miliarde dacă se trece la privatizări în
reutilarea şi reutilizarea capacităţilor domeniul energetic. În 2011, este po-
de producţie existente deja. Tocmai sibil acelaşi volum de investiţii, urma-
din acest motiv se consideră că in- re a unei relansări economice, fuziuni
vestiţiile străine directe se vor situa şi achiziţii şi investiţii în energetică,
în 2010 la nivelul anului precedent, la agricultură”, conchide Cristian Pâr-
circa 4,8-5 miliarde de euro”, este de van, secretarul general al Asociaţiei
părere Rozalia Pal, senior economist Oamenilor de Afaceri din România
UniCredit Ţiriac Bank. (AOAR).
A doua direcţie este că străinii vor În 2008, volumul investiţiilor străi-
investi mai mult în România în cursul ne directe a fost de circa 60 miliarde
anului viitor, comparativ cu acest an. de euro în cele 12 state din Europa
Dar să nu ne grăbim! Investiţiile stră- Centrală şi de Est care au aderat la
UE în 2004 şi 2007. Potrivit unei es-
timări realizate de Institutul Vienez
Prognoză pentru Studii Economice Internaţio-
Investiţii străine directe nale (WIIW), pentru anul acesta, se
estimează că ISD-urile vor fi la ju-
Analist Valoare mătate din volumul anului 2008, iar
Lucian Anghel (BCR) 5-5,5 mld. euro pentru 2010 se vor menţine valoarea
Ionuţ Dumitru 4-5 mld. euro din 2009.
(Raiffeisen Bank) foto Marius Pãun
‘‘
Rozalia Pal 4,8-5 mld. euro
(UniCredit Ţiriac) În 2010 văd ISD-uri de minimum patru miliarde de
Dragoş Cabat 5 mld. euro
Radu Limpede 6 mld. euro
euro. Mai mult, este posibil încă să mai aducem
Aurelian Dochia 6 mld. euro două-trei miliarde dacă se trece la privatizări în
Cristian Pârvan 4-6 mld. euro
domeniul energetic.
(AOAR)
Medie 5,25 mld. euro
Cristian Pârvan
Sursa: Analiştii secr. gen. AOAR
4,1 % 4,4 %
inflaþia la finele anului inflaþia medie
Analist Valoare
Matei Păun 6%
Lucian Anghel (BCR) 4,4%
Ionuţ Dumitru 4,2%
Inflaţia din 2010 ar putea mele suplimentare plătite la bugetul Dragoş Cabat 4,3%
înregistra o valoare apropiată de de stat. “Cuvântul de ordine în aceas- Vlad Muscalu (ING Bank) 4,7%
cea din anul precedent. Într-un tă perioadă este incertitudinea. O in- Marion Mühlberger 3,5%
scenariu normal, fără să fie luat certitudine unică în ultimii cinci ani: (Deutsche Bank)
în calcul un derapaj masiv, cum se pune în discuţie taxa pe valoarea BNR 2,5-4,5%
Fondul Monetar Internaţional este votat la timp. Iar inflaţia va fi in- de Prognoză
Medie 4,4%
(FMI), inflaţia medie va fi de 4,4%, fluenţată covârşitor de aceşti factori.
potrivit analiştilor consultaţi de Dacă taxele sunt modificate, dacă Surse: Analişti, instituţii
un punct procentual). În acelaşi timp, dinţa este de temperare a preţurilor Ionuţ Dumitru 4%
pentru sfârşitul anului 2010 se preve- pe sfârşitul anului, când inflaţia s-ar (Raiffeisen Bank)
de reducerea ratei inflaţiei sub ţinta situa la 4,1%. Această valoarea de la Rozalia Pal (UniCredit Ţiriac) 4%
centrală (de 3,5%), la 2,6%. finele anului, de 4,1%, s-ar încadra în Dragoş Cabat 4,2%
Totuşi, incertitudinea este cuvân- ţinta de inflaţie a băncii centrale, chiar Radu Limpede 3%
tul care bântuie toate prognozele dacă ar depăşi prognoza acesteia. Vlad Muscalu (ING Bank) 5%
referitoare la evoluţia preţurilor. Eco- O cauză a temperării inflaţiei este Ilker Domac (Citi) 3,8%
care ar putea modifica în totalitate atenuare a consumului. Un alt factor Comisia Naţională 3,5%
prognozele actuale. Aceşti factori ar putea veni de la cursul de schimb, de Prognoză (CNP)
Medie 4,1%
vizează, în primul rând, posibilitatea în cazul în care leul se va întări în a
majorării taxelor. Orice majorare de doua jumătate a anului viitor. Surse: Analişti, instituţii
4,4 lei/euro
curs (estimare medie)
‘‘
Aurelian Dochia. (Danske Bank)
O performanţă bună Analiştii exclud orice convulsie Economist Intelligence Unit 4,6
4,20-4,50 lei pentru un schimb va fi de 4,4 lei/euro, în timp Vlad Muscalu (ING Bank) 4,3-4,4
2010. În primul semestru, cele mai optimiste prognoze mizează (Deutsche Bank)
presiunile de depreciere vor pe o valoare de 4,2 lei pentru un euro, Ionuţ Dumitru 4,25
din cauza factorilor politici. 4,8 lei. Pentru valoarea monedei na- Lucian Anghel (BCR) 4,2
ţionale din ultima parte a anului, cea Cristian Pârvan (AOAR) 4,2
Medie 4,4
Aurelian Dochia mai încrezătoare predicţie este de
analist economic patru lei pentru un euro. “Cred că leul Sursa: Analiştii
Creºterea
economicã
va fi lentã
Mihai Tănăsescu regiunea, ceea ce arată o atitudine
reprezentantul României la FMI de susţinere a întregii regiuni.
Nu este exclus însă ca apetitul
Aş dori să încep comentariul meu pentru risc să se diminueze profund,
prin a înţelege mai întâi care este ceea ce va duce la o încetinire
perspectiva economică regională (a a fluxurilor către ţările din zonă,
ţărilor din Europa Centrală şi de Est) determinând o regândire a modelelor
şi cea a ţărilor din zona euro, pentru de creştere economică, state ce s-
2010, pentru a putea analiza mai au bazat, în mare parte, pe finanţări
bine care va fi perspectiva pentru externe îndreptate către consum.
România anul viitor şi în anii care vor De aceea vectorii de creştere vor
veni. trebui să fie finanţaţi mai mult din
economiile naţionale şi mai puţin din
Trebuie subliniat faptul că economiile împrumuturile externe, care vor fi
din Europa Centrală şi de Est au fost mai scumpe şi mai greu de accesat.
grav afectate de recesiune în acest
an, cu scăderi masive de intrări de Dacă la acest lucru adăugăm şi că
fluxuri financiare externe, cu un ţările din zona euro vor cunoaşte o
şomaj în creştere şi cu perturbaţii recuperare uşoară, cu o creştere
sociale. economică de 1-1,5%, cu o monedă
puternică, ce va ţine inflaţia
Anul 2010 va marca o revenire sub control, dar care va afecta
foarte uşoară, dar care nu va avea consumul şi care va descuraja
un impact imediat în îmbunătăţirea exportul şi investiţia, vom vedea
calităţii vieţii oamenilor, iar şomajul că anul următor va fi un an greu,
va continua să aibă un trend în complex, chiar complicat, dar
creştere. Totodată, guvernele care poate aduce, dacă reformele
din această regiune vor trebui să vor fi implementate, un semnal de foto Viorel Dudãu
‘‘
continue reformele structurale, să reîncepere a creşterii economice.
scadã deficitele fiscale prin reduceri Anul 2010 va marca o revenire
masive de cheltuieli publice sau Înainte de a începe analiza pentru foarte uşoară, dar care nu
chiar majorări de taxe. România, aş vrea să mai adaug
un comentariu legat de perspectiva va avea un impact imediat în
În multe ţări din zonă, precum pe termen mediu, care ne arată îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, iar
Polonia, Slovacia, Ungaria, că vor fi în creştere costurile
Letonia sau Republica Cehă vor (preţul materiilor prime, inclusiv şomajul va continua să aibă un trend în
avea loc alegeri prezidenţiale sau cel al petrolului) şi că acestea vor creştere.
parlamentare care vor îngreuna genera elemente care vor duce
revenirea la o creştere economică la mãrirea inflaţiei, ceea ce va fi o
normală. În acelaşi timp, pe fundalul nouă provocare pentru toate ţările
unei deteriorări economice profunde, Europei, dacă nu vor lua măsuri
fluxurile de capital s-au redus susţinute de consolidare fiscală, prin
aproape la jumătate faţă de anul reducerea deficitelor şi a datoriei
2008, dar nu au părăsit complet publice, în creştere puternică. >
>România nu se poate desprinde o nouă abordare a problemelor cu şi anii următori, 2011-2012, vor fi
radical de evoluţiile din zonă şi din care ne confruntăm, prin creşterea modeste (2-4%).
Europa şi tocmai de aceea anul 2010 transparenţei în actul public şi
va fi un an în care recuperarea diminuarea la maximum a actelor de Aş vrea să subliniez în final că
economică va fi timidă, fără a corupţie. acest scenariu poate să fie pus
produce schimbări majore de în aplicare doar cu o determinare
percepţie din partea populaţiei Plecând de la acest tablou, pot politică stabilă şi pe durată lungă
asupra stării economice a ţării. să spun că, din punct de vedere în implementarea reformelor
Totodată, ştim cu toţii că economic, 2010 va fi un an al structurale la nivelul administraţiei
implementarea reformelor tranziţiei către creştere economică, publice, care să conducă la o
structurale trebuie accelerată, dar cu un sistem bancar foarte temător reaşezare a structurii cheltuielilor
pentru a reuşi trebuie acceptată în a-şi creşte expunerea către risc, publice, în sensul creşterii
de către societate, ca să se evite ceea ce va determina guvernul acestora pentru investiţii publice
eventualele turbulenţe sociale. viitor să regândească modelul în sectoare precum sănătatea,
de creştere economică care educaţia, infrastructura rurală sau
Percepţia că nu a putut oferi să se bazeze mai mult pe surse de transporturi, şi diminuarea lor
prea mult clasa politică pentru interne din economisire, atragerea corespunzătoare în sectoarele
evitarea acestei situaţii a condus banilor europeni şi atragerea administraţiei publice.
la o adâncire de comunicare între sectorului privat, prin modele de
publicul general şi elitele politice, iar parteneriat, în sectoarele-cheie de Totodată, acest model va conduce
acest lucru poate fi un impediment în dezvoltare (energie, agricultură, către consolidare fiscală, prin
reluarea creşterii economice. infrastructură). reducerea deficitului fiscal şi,
De aceea, cred că îmbunătăţirea în consecinţă, la reducerea
comunicării între părţile componente Această situaţie va dura câţiva ani sumelor de atras intern şi extern
ale societăţii este crucială pentru a până când, din nou, sectorul bancar, pentru acoperirea acestuia. După
avea succes în anii care urmează. refăcut din această criză, îşi va relua disponibilizarea acestor resurse, ele
creditarea la viteză normală şi va vor fi atrase, prin sistemul bancar,
Înseamnă o refacere a încrederii contribui cu surse importante la de sectorul privat, ceea ce conduce
între diferitele segmente sociale, iar creşterea economiei. treptat la creşterea competitivităţii
acest lucru nu se poate realiza fără De aceea, ratele de creştere în 2010 acestuia.
Deşi cel mai dificil moment al Mai mult, numeroşi factori interni Desigur, nu trebuie să ne imaginăm
recesiunii din România a fost vor afecta şi ei redresarea. Politica un dezastru. Inflaţia va continua cel
probabil depăşit, economia este încă fiscală se va înăspri, şomajul cel mai mai probabil să scadă - credem
în “ape periculoase”. Actuala agitaţie probabil va creşte şi mai mult, iar că va ajunge sub 2,5% până în
politică şi implicaţiile sale pentru faptul că sistemul bancar este fragil trimestrul al treilea al anului viitor.
viitorul acordului cu Fondul Monetar va însemna că datele în care se va Banca Naţională a României va
Internaţional adaugă încă un element face creditarea economiei reale vor reduce dobânda-cheie şi mai
de incertitudine în prognoze. Totuşi, continua să fie restrictive, în ciuda mult, cel mai probabil până la 6%.
chiar dacă actualul impas politic este reducerilor dobânzilor oficiale. Pe de altă parte, evoluţia ciclului
depăşit şi acordul cu Fondul rămâne stocurilor va impulsiona creşterea.
intact, economia tot se va confrunta Deciziile interne şi dezvoltările de Continuarea diminuării deficitului de
cu probleme semnificative. pe pieţele financiare vor fi dictate cont curent va contribui la reducerea
în mare măsură de fluctuaţiile în vulnerabilităţilor externe şi va
Mai întâi, mediul extern va rămâne apetitul pentru risc la nivel global. construi o bază pentru o creştere
foarte fragil. Este drept, cererea economică decentă pe termen
pe pieţele principale de export În opinia noastră, chiar dacă în mediu.
începe să îşi revină, iar leul următoarele şase luni activele Ne aşteptăm ca economia să se
(RON) slab va fi un ajutor pentru din zona pieţelor emergente vor contracte cu 0,5% anul viitor
producători. Totuşi, este puţin continua să fie atrăgătoare, în cea şi, chiar dacă perspectivele pe
probabil ca datele pe care le-am de-a doua jumătate a anului viitor termen mediu arată bine, drumul
avut în anii de boom 2007-2008 să apetitul pentru risc se va diminua. redresării economice va fi lung şi
se repete. În aceste condiţii, chiar Leul (RON) ar putea sfârşi anul anevoios.
28 Bãnci
Creşterea şomajului, reducerea
veniturilor şi incertitudinile referitoare
la situaţia financiară a clienţilor vor fi
36 Societãþi
de brokeraj
Revenirea pe creştere în acest an a
principalele surse de îngrijorare pentru Bursei îi determinã pe şefii societăţilor
bănci şi în 2009. de brokeraj să se gândească la profit
anul viitor, dar şi la începerea angajărilor.
31 Leasing
Leasingul este industria financiară care
a înregistrat în 2009 cea mai dramatică
scădere, de aproape 80%.
37 Fonduri mutuale
Fondurile autohtone de investiţii vor
continua să-şi sporească activele,
media estimărilor celor mai mari 12
33
administratori arãtând o creştere de 69%.
Asigurãri
Industria asigurărilor din România
continuă să fie departe de momentul
maturităţii. 38 Comentariu
Lucian Croitoru, consilier al
guvernatorului BNR: “În 2010, pieţele
35
financiare vor continua să depindă
Bursã în mod crucial de îndeplinirea
angajamentelor din acordul cu FMI”.
Acţiunile tranzacţionate pe Bursa
de la Bucureşti vor continua să genereze
randamente semnificative în următorul an.
Secþiune prezentatã de
Va fi sau nu va fi 2010
anul incertitudinilor?
Dana Dobre, Robert Comãnoiu
Patrick Gelin, preşedinte director general al BRD-Groupe Societe Generale foto Viorel Dudãu
> Acesta arată că programul rămâne destul de ridicată pe seg- aproximativ la acelaşi nivel”, spune
Prima Casa a stimulat împrumutu- mentul creditelor în lei. “Nu văd o Gelin.
rile pentru cumpărarea de locuinţe, scădere foarte puternică a dobânzilor Referitor la profitabilitatea bănci-
însă, per ansamblu, nu vor fi diferen- la lei, pentru că situaţia în România lor, Laszlo Diosi spune că nu se poa-
ţe spectaculoase faţă de 2009, poate va fi încă fragilă şi pentru că deficitul te şti niciodată “care sunt câştigurile,
cel mult o stabilizare. De asemenea, bugetar va rămâne ridicat. În ceea ce pentru că fiecare instituţie de credit
Pârvu consideră că evoluţia din 2010 priveşte euro, ratele de dobânzi sunt are politici diferite privind rapoartele
a cererii pentru credite în lei va de- astăzi deja la niveluri foarte scăzute financiare consolidate”.
pinde de cum se va transmite către şi cred că în 2010 ar trebui să rămână Steven van Groningen se aşteap-
clienţi ideea de risc de curs. “În 2009, tă ca băncile să încheie anul 2009 cu
riscul de curs a fost compensat de profituri diminuate, din cauza provizi-
scăderea indicilor Euribor. La anul, câªtigul băncilor oanelor. “În acest moment nu avem
dacă va avea loc o devalorizare, nu din România (mil. euro) elemente care să ne facă să credem
vom mai avea un debuşeu în dobân- că anul viitor profitul va fi semnificativ
An Valoare
dă, deoarece Euribor este la un mi- mai mare. În acelaşi timp, băncile au
nim istoric. Cred că 2010 va aduce un 2005 568 început să se eficientizeze, să reali-
potenţial risc mai mare pentru deţină- 2006 625 zeze un control mai bun al costurilor”,
torii de credite în valută”, atenţionea- 2007 825 spune Van Groningen.
ză acesta. 2008 1.270 Laszlo Diosi consideră că în 2010
În ceea ce priveşte dobânzile la 2009 200* băncile vor înregistra o stabilizare
credite, Patrick Gelin, preşedinte 2010 200-250* a câştigurilor, poate chiar un uşor
director general al BRD-Groupe So- Surse: BNR şi Business Standard avans, raportat la nivelul de la finele
ciete Generale, consideră că rata va *Estimări realizate de analiştii din piaţa bancară anului 2009.
0 % 1,25 mld. € 0 %
creºtere piaþã bunuri finanþate creºtere salarii
Companiile de leasing au recuperat peste 11.000 de bunuri de la clienþii care nu ºi-au mai putut plãti ratele foto Bloomberg
1.247
- real estate, autovehicule şi echipa- Şefii companiilor de leasing evită
mente - ar fi creat un echilibru mult estimările cu privire la nivelul cifrei
mai bun în prezent şi, cu siguranţă, de afaceri, care ar putea fi atins anul
2005 2006 2007 2008 2009 abordările acestora ar fi fost diferi- viitor, însă aceştia speră ca volumul
te în ceea ce priveşte modul de ad- bunurilor finanţate să se păstreze la
Sursa: ALB *estimare ALB ministrare a portofoliilor existente”, aceeaşi valoare ca în 2009, de 1,25
spune Cornel Coca Constantinescu, miliarde de euro.
> “Situaţia este critică şi dură, din director general la MKB Romexterra “Lecţiile pe care le-am primit anul
perspectiva mea, în momentul în Leasing. Acesta spune că impactul acesta ne vor determina ca în anii
care piaţa scade cu 80%. Piaţa de scăderii vânzărilor de autovehicule a următori să fim mult mai prudenţi şi
leasing s-a dezvoltat fără control, fost imediat receptat de către piaţa mai înţelepţi în abordări. Din păcate,
am finanţat în mod excesiv, însă de leasing şi că impactul crizei asu- nici 2010 nu ne aşteptăm să fie un an
consider că am răspuns la cerinţele pra companiilor de profil este direct efervescent, întrucât am trecut de la
economice de la momentul respec- proporţional cu volumele pe care le strategii de dezvoltare legate de volu-
tiv. Vedem situaţia critică şi în 2010. deţin în administrare. me şi structuri către o orientare spre
Poate că lucrurile îşi vor reveni şi “Companiile de leasing nu mai re- acele părţi din organizaţie la care nu
ne vom mândri că realizăm ceva pe alizează vânzări de bunuri noi şi sunt ne-am uitat până în prezent”, conclu-
această piaţă, care va semăna mai nevoite să controleze portofolii de bu- zionează Dan Constantinescu, ma-
mult cu activitatea bancară decât cu nuri second-hand şi să se transforme naging director la UniCredit Leasing.
0 % 40 % 0 %
creºtere subscrieri pierdere pe RCA creºtere salarii
Companiile de asigurări
"pariază" pe stagnare
omberg
Dana Dobre cât există proiecţii destul de diferite a valorii subscrierilor de două până
ale specialiştilor, care anticipează la cinci procente", spune directo-
evoluţia economiei româneşti pe rul general al Allianz-Ţiriac, Cristian
Industria asigurărilor din România sectoare şi în ansamblul său. Putem Constantinescu.
continuă să fie departe de spune că nu vedem suficiente sem- În ceea ce priveşte anul 2009,
momentul maturităţii. Perioada nale pozitive care să ne determine să şeful Allianz-Ţiriac consideră că in-
de tranziţie în care se află fim optimişti în legătură cu evoluţiile dustria va marca o uşoară scădere a
încă determină un grad ridicat sectorului asigurărilor în 2010. veniturilor.
de dependenţă de evoluţiile Practic, ne aşteptăm ca, anul vi- "Segmentul de asigurări de viaţă
înregistrate de diferitele sectoare itor, piaţa asigurărilor, în ansamblu, va înregistra, probabil, o reducere a
ale economiei, fie acestea şi să-şi conserve valoarea primelor bru- volumului de prime brute subscrise
conjuncturale. te subscrise exprimate în lei la nivelul cu aproximativ zece procente, faţă
înregistrat la finele lui 2009, într-un de valoarea de 1,8 miliarde de lei
"Este dificil de estimat cum va ară- scenariu optimist. Într-un scenariu realizată în 2008”, estimeazã Cristian
ta piaţa asigurărilor în 2010, atât timp pesimist, ne aşteptăm la o reducere Constantinescu. >
Cornelia Coman, director general al companiei ING Asigurări de Viaţă foto Compania
> Potrivit acestuia, pe segmentul resimţirea impactului la nivel de con- piaţa locală a unor investitori strate-
asigurărilor generale este posibil ca sumator, acest lucru va conferi încre- gici, care au adus know-how în ceea
finalul lui 2009 sã aducã, în cel mai dere pentru viitor. ce priveşte managementul riscurilor.
bun caz, o stagnare a veniturilor Un efect imediat este reîntoarece- Odată ce situaţia acestor sectoare
companiilor de asigurãri. rea la companiile de asigurări a unei s-a deteriorat, iar investiţiile străine
“Chiar dacă rezultatele provizorii părţi dintre clienţii care au fost nevoiţi s-au redus, piaţa asigurărilor genera-
comunicate de autoritatea de supra- să rezilieze contractele ca urmare a le a resimţit din plin unda de şoc.
veghere la sfârşitul primelor nouă luni nevoii urgente de bani sau a scăderii Astfel, scăderea drastică a volu-
indică o uşoară creştere a primelor veniturilor, întrucât nevoile lor legate mului de autovehicule comercializate
brute subscrise, ne aşteptăm ca re- de viitorul financiar au rămas valabi- în sistem leasing a diminuat simţitor
zultatele auditate aferente lui 2009 pe le, indiferent că este vorba de pro- vânzările de poliţe noi Casco, în timp
acest segment să indice, în cel mai tecţia familiei sau de economisire", ce volumul de asigurări property des-
bun caz, o stagnare a veniturilor din consideră directorul general de la tinate persoanelor juridice a înregis-
prime exprimate în moneda naţiona- ING Asigurări de Viaţă, care se aş- trat, la rândul său, reduceri. Iar exem-
lă”, subliniazã Constantinescu. teaptă ca industria de life să înre- plele ar putea continua.
ªeful Allianz-Þiriac spune cã, la ni- gistreze în 2010 un nivel al primelor "Acesta fiind contextul, nici în
vel agregat al pieţei, companiile vor brute subscrise similar cu cel din ceea ce priveşte eficienţa activităţii
încheia anul 2009 cu pierderi similare 2009. lucrurile nu sunt foarte transparente.
celor înregistrate în 2008, în principal Până în anul 2008, creşterea ve- Eventuala reducere a pierderilor în-
din cauza tendinţei de creştere a da- niturilor companiilor de asigurări cu registrate la nivelul pieţei asigurărilor
unalităţii pe segmentele de asigurări activitate pe segmentul de non-life poate fi susţinută - într-o măsură mai
auto. Cornelia Coman, director ge- a fost susţinută de evoluţia pozitivă mare sau mai mică - de politica de
neral al companiei ING Asigurări de a diferitelor industrii, precum cea a retarifare, în principal, pe segmentele
Viaţă, spune că evoluţia industriei de serviciilor financiare - leasing, ban- de asigurări auto, dar nu numai", ara-
asigurări, în general, şi a celei de via- car -, construcţii, dar şi de intrarea pe tă Cristian Constantinescu.
ţă, în particular, nu poate fi decuplată
de la mersul general al economiei.
Astfel că, în condiţiile unei evoluţii Evoluţie
negative, de 7,5% a economiei, piaţa Dinamica primelor brute subscrise (mld. lei)
asigurărilor de viaţă ar putea încheia
Anul Prime brute subscrise Creştere anuală nominală Rata inflaţiei Creştere anuală reală
anul 2009 cu subscrieri în scădere cu
10% comparativ cu 2008. 2003 2,674 39,6 % 14,1 % 22,4 %
şomeri, ceea ce va general din nou un 2006 5,729 29,7 % 4,87 % 23,68 %
a produsului intern brut spre finalul lui 2009* 8,6 -3,76 % 4,5 % -7,9 %
2010, evoluţie care va stimula şi piaţa *estimare realizată pe o stagnare a primelor brute subscrise la nivelul din 2008, de 7,068 mld. lei, şi o scădere a asigurărilor
de viaţă de 10% faţă de 2008, până la 1,62 mld. lei; a fost luată în calcul inflaţia prognozată de BNR pentru 2009
asigurărilor.
"Deşi va exista probabil un decalaj Surse: CSA, calcule Business Standard
Creºteri pe Bursã la
jumãtate faþã de 2009
‘‘
Ionuþ ªiºu
Listarea Fondului
Acţiunile tranzacţionate pe
Proprietatea în 2010,
Bursa de la Bucureşti (BVB) vor dacă se va întâmpla,
continua să genereze randamente ar avea un impact foarte
semnificative în următorul an,
media estimărilor făcute de mare pentru piaţă. Tot
reprezentanţii a zece dintre cele anul viitor am putea vedea
mai importante firme de brokeraj şi BVB listată, iar eu mai
din piaţa românească indicând
o creştere de circa 30% în cazul aştept cu interes şi piaţa
principalilor indici. spot de la Sibiu.
Niciunul dintre aceştia nu se aş- Răzvan Paşol
teaptă însă ca aprecierile din 2010 să preşedintele societăţii de brokeraj Intercapital Invest
le depăşească pe cele consemnate în
anul curent pe BVB, şi care în prezent
ajung până la un maxim de 80% în
cazul indicelui BET-FI, al societăţilor
de investiţii financiare (SIF). foto Marius Pãun
Cel mai optimist pronostic a fost
dat de către Octavian Molnar, direc- capitol la care BVB a stat foarte prost
torul general adjunct al societăţii de BET (puncte) în acest an, cu doar două IPO-uri,
brokeraj IFB Finwest, acesta anti- Până la sfârşitul lui noiembrie, majoritatea brokerilor nu îşi fac spe-
cipând pentru BET-FI o creştere de indicele celor mai lichide zece ranţe foarte mari, Fondul Proprietatea
peste 40% faţă de nivelul actual. acţiuni câştigase 66,8% fiind singurul nume menţionat de
“Sunt optimist pentru anul viitor Sursa: BVB aceştia. “Listarea Fondului Proprie-
- atât în privinţa Bursei, cât şi în pri- tatea în 2010, dacă se va întâmpla,
vinţa economiei. Depinde şi de cum 4.841,58 ar avea un impact foarte mare pen-
30 nov. 2009
închidem 2009, dar pe SIF-uri mă tru piaţă. Tot anul viitor am putea ve-
aştept să vedem un nivel de 33.000 dea şi BVB listată, iar eu mai aştept
spre sfârşitul lui 2010, iar în cazul 2.901,1 cu interes şi piaţa spot de la Sibiu”,
23 dec. 2008
PIB-ului o creştere de 2%, deoarece a declarat Răzvan Paşol, preşedinte-
se pleacă de la un nivel oricum scă- le societăţii de brokeraj Intercapital
zut”, spune Molnar. Invest.
Pentru anul viitor, brokerii au esti- Noile listări ar putea avea o in-
mat o creştere de 25,5% pe indicele fluenţă şi asupra lichidităţii. Doar pe
BET, care urmăreşte evoluţia celor baza companiilor deja tranzacţiona-
mai lichide zece acţiuni din piaţă, şi te, brokerii estimează o medie zilni-
de 33% pe indicele BET-FI. că de 8 mil. euro în 2010, în creştere
Aşteptările mai optimiste în cazul deţinere în cadrul acestor societăţi cu 33% faţă de media din primele
SIF-urilor au fost în general motivate să fie ridicat la 5% sau chiar eliminat 11 luni ale anului curent, de circa
de posibilitatea ca în 2010 pragul de complet. În privinţa noilor listări, un 6 mil. euro.
+69 % +16 % +6 %
active nete profit SAI-uri salarii
Spre creşterea
calităţii portofoliului
Lucian Croitoru În 2010, pieţele financiare vor
consilier al guvernatorului BNR continua să depindă în mod crucial
de îndeplinirea angajamentelor
Presiunea lichidităţii pe piaţa din acordul cu FMI. Deraieri în
interbancară a fost în scădere în această arie s-ar reflecta rapid în
2009, deşi maturităţile au rămas creşterea dobânzilor şi în scurtarea
relativ scurte. Accesul la finanţarea maturităţilor. Bugetul ar trebui să
internă şi externă a fost dificil până împrumute mai mult de la băncile
la încheierea acordurilor cu UE, FMI, interne, la costuri mai mari. Pe
Banca Mondială şi cu alte instituţii termen scurt, aceasta ar putea
financiare. părea benefic pentru bănci. Dar
băncile ar putea pierde capitaluri
Condiţiile relativ tari ale pieţei s-au care sunt menţinute aici datorită
reflectat în costuri mari ale creditelor acordului de la Viena. Iar aceasta
în lei şi în valută şi în stagnarea ar însemna o presiune pentru
creditării bancare. După încheierea reducerea activelor. Creşterea
acordurilor cu instituţiile menţionate, ratelor dobânzii ar submina procesul
condiţiile pieţei s-au relaxat. Costul de reluare a creditării sectorului
creditului a scăzut treptat, iar privat. În final, s-ar amâna în mod
creditarea s-a reluat spre sfârşitul semnificativ procesul de reluare a
anului, deşi foarte timid. Astfel, creşterii economice. Cu consecinţe
anul 2010 porneşte cu premise mai nu numai pentru sistemul bancar,
bune. Aceasta şi datorită faptului că ci şi pentru industriile de asigurări
semnele stopării declinului au apărut şi leasing. Dacă angajamentele din
în multe economii-cheie ale lumii. acorduri sunt respectate, reluarea
Totuşi, în România, condiţiile pieţelor creditării va continua la rate relativ
financiare nu se vor îmbunătăţi mult, mici. În 2010, băncile vor continua să
din moment ce creşterea economică rămână preocupate de identificarea
se va relua, probabil, cu întârziere. de clienţi cu bonitate crescută, dar
vor relua extinderea de noi credite
Creditele neperformante vor pentru sectorul privat. Astfel, anul
continua să crească, iar odată 2010 va marca începerea unui
cu ele, şi nevoile de provizionare. proces de îmbunătăţire a calităţii
Pentru a satisface aceste nevoi, portofoliului.
unele bănci vor avea nevoie de noi
‘‘
infuzii de capital, iar industria, în
ansamblu, va menţine spreaduri În 2010, pieţele financiare vor
ridicate şi comisioane relativ mari, continua să depindă în mod crucial
pentru a compensa parte din
pierderi. Adoptarea standardelor de îndeplinirea angajamentelor din
internaţionale de contabilitate acordul cu FMI. Deraieri în această arie
va reduce, probabil, nevoia de
provizioane, dar acest proces se s-ar reflecta rapid în creşterea dobânzilor
foto Cotidianul va întinde pe următorii doi ani. şi în scurtarea maturităţilor.
41 Recrutare
Piaţa românească a forţei de muncă este marcată de o serie
de paradoxuri, avem o rată-record a şomajului, dar, cu toate
acestea, ne confruntăm cu un deficit de personal calificat.
42 Consultanþã
Firmele de consultanţă se arată optimiste pentru anul viitor,
an care ar trebui, în opinia specialiştilor, să însemne ieşirea
dintr-o recesiune care a dat tuturor bătăi de cap în 2009.
43 Avocaturã
Scădere sau stagnare a businessului. Rar, uşoară creştere,
de sub 10%, după ani de avansuri cu 20-50%.
44 Comentariu
George Mucibabici, preºedinte Deloitte România: “În multe
privinţe, criza globală a fost catalizatorul crizei economice
profunde pe care analiştii şi oamenii de afaceri din România
o anticipau de ceva timp”.
‘‘
crutare spun că vor încerca să-l păs-
treze la 30%, nivel înregistrat anul Piaþa de HR va fi susţinută de
Migraţie trecut. serviciile de muncă temporară
Ţările UE în care se află cei mai “Ne-am propus pentru anul viitor
mulţi români care muncesc cu o cifră de afaceri şi un profit la ni- şi de calcul salarial, aceste fiind
forme legale velul celor din 2008”, spune Daniela cele cele mai solicitate servicii şi pe
Necefor, managing partner al firmei
Italia 1.000.000 de executive search Total Business parcursul acestui an.
Spania 870.000 Solutions. Aceasta vede o revenire a
Germania 150.000 pieţei începând cu al doilea trimestru Cristina Săvuică
managing partner Lugera&Makler
Sursa: Serviciile de ocupare UE al anului viitor.
10 % 5 % 10 %
creºtere piaþã creºtere profit creºtere salarii
Miza: restructurarea
datoriilor ºi insolvenþa
Dinu Boboc
consultanþã 2010
Restructurarea datoriilor şi insol
La nivelul pieþei de consultanþã venţa capãtã amploare în 2010
se observă o refocusare dinspre
consultanţa financiară şi servicii * Refocusare pe consultanţa
de audit către segmentul de pentru refinanţarea şi
debt advisory (consultanţa restructurarea datoriilor
privind refinanţarea şi restructu * Angajările vor continua, pe
rarea datoriilor - n. red.) şi de fondul estimărilor optimiste
insolvenţă, tendinţă care va * Cifrele de afaceri vor stagna
căpăta amploare în 2010. sau vor creşte cu până la 20%
Sursa: Companiile
0 % 0 % 0 %
creºtere piaþã creºtere profit creºtere salarii
Pledoarie
pentru profit
Andreea Groenendijk Fuziunile şi achiziţiile sau partea
de real estate, care au ţinut capul
de afiş în ultimii ani, nu ies nici ele
Scădere sau stagnare a din peisaj. Business vine ºi de aici:
businessului. Rar, uşoară poate fi vorba de achiziţii de bunuri
creştere, de sub 10%, după ani la preţuri mici, conjunctural, sau de
de avansuri cu 20-50%. Piaţa reorganizarea unor proiecte deja de-
avocaturii, deşi departe de a marate.
înregistra scăderile dramatice din “Avem încredere în semnalele po-
alte industrii, resimte, la rându-i, zitive pe piaţa de fuziuni şi achiziţii,
problemele economiei. ca urmare a interesului crescut ma-
nifestat de fondurile de private equi-
“Deşi piaţa serviciilor avocaţiale ty pentru piaţa locală, şi credem că
atinsese anul trecut un grad de matu- şi în real estate vor fi reluate în 2010
ritate şi sofisticare firesc pentru acea unele proiecte care au fost puse pe
perioadă, turbulenţele actuale, de hold”, spune Cătălin Băiculescu, ma-
ordin economic, politic şi social, vor naging partner Muºat&Asociaþii. La
determina în continuare fie o scădere rândul său, Daniel Badea, managing
în volumul de activitate, fie, în cel mai partener Badea Clifford Chance, este
bun caz, o stagnare la nivelul actu- de părere că “vom începe, de ase-
al”, a declarat Ion Nestor, managing menea, să vedem cerere pe piaţa de
partener al NNDKP. Firmele s-au ferit capital şi real estate”.
sã scadã tarifele avocaþiale, însã nu Există şi jucători care văd creştere
ascund faptul cã avocaþii lucreazã semnificativă anul viitor. “Estimăm o
mai multe ore pentru aceleaºi fac- creştere de 20% a profitului net, pro-
turi. La nivel local, tarifele la nivel de porţional cu creşterea cifrei de afa-
parteneri puteau ajunge ºi la câteva ceri. Ne dorim să atingem un nivel al
sute de euro, iar un salariu la nivel salariului mediu situat în jurul sumei
entry-level putea începe ºi de la 1.000 de 2.500 de euro”, spune Ioana Ra-
de euro. coţi, managing partner al Zamfirescu
Miza în acest an este pe arii care Racoţi Predoiu, probabil cel mai op-
erau de nişă până anul trecut. “Cred timist avocat intervievat cu această
că domeniile «fierbinţi» ale momentu- ocazie de Business Standard. Firma
lui - reorganizări corporative, dreptul este specializatã în litigii.
muncii, litigii şi insolvenţă - vor ţine Pe de altă parte, în ceea ce pri-
ocupate firmele de avocatură”, spu- veşte bugetul pe 2010, firmele de
ne Florentin Ţuca, managing partner avocatură nu au, în general, investiţii
Ţuca Zbârcea&Asociaţii. Firmele au de proporţii. Majoritatea îşi închiriază
mers pe focus în zonele cu potenþial, sediile, investiţiile mergând în siste-
însã nu au relocat un numãr mare de me IT sau în trainingul avocaţilor. La
avocaþi în aceste arii. nivel de Top 10, doar Muşat&Asociaţii Ion Nestor, managing partener NNDKP foto M. Pãun
“Începând încă de anul trecut, şi Boştină şi Asociaţii sunt proprieta-
ne-am orientat mai mult spre restruc- rii sediilor în care activează, conform de comunicare, ce va permite o mai
turare, care include dreptul societar informaţiilor disponibile. bună integrare operaţională între noul
şi cel al muncii, şi, în mare măsură, “Pentru 2010, am bugetat investi- sediu din Bucureşti şi cele 16 birouri
dreptul insolvenţei. De asemenea, ne ţii de peste 1 mil. euro. Bugetul este din ţară, precum şi proiecte HR - cur-
vom extinde şi în alte arii de practică: canalizat în trei mari direcţii: finaliza- suri, training, work-shopuri”, spune
media, taxe”, spune Sebastian Guţiu, rea lucrărilor la noul sediu al compa- Doru Boştină, managing partner al
managing partner al Schoenherr. niei, achiziţionarea de aparatură IT şi Boştină şi Asociaţii.
Relansarea depinde
de sectorul public
George Mucibabici măsură, de maturitatea clasei
preºedinte Deloitte România politice, care trebuie să înţeleagă
valoarea economică a acestora şi să
În multe privinţe, criza globală a le sprijine în mod obiectiv.
fost catalizatorul crizei economice
profunde pe care analiştii şi oamenii Proiectele trebuie demarate cât mai
de afaceri din România o anticipau repede şi continuate în condiţiile
de ceva timp. agreate iniţial, indiferent de ciclurile
electorale. Investitorii au nevoie de
Opinia generală este că economia continuitate pentru a implementa
românească va urma evoluţia strategii pe termen lung, iar în acest
pieţelor mature, pe principiul context, colaborarea constructivă
dominoului. Deja avem semnale cu statul şi cu instituţiile publice
că marile economii (Statele reprezintă o condiţie foarte
Unite, Germania, Franţa) revin la importantă. Multă vreme, creşterea
creştere, astfel că putem anticipa economică a fost susţinută de
o tendinţă similară cel târziu în a performanţele mediului de afaceri.
doua parte a anului 2010. Este însă
foarte important ca, de această Criza a tăiat avântul sectorului privat,
dată, creşterea să repornească astfel încât sectorului public îi revine
pe fundamente solide şi să fie acum rolul de a relansa economia.
mai puţin o mişcare “din inerţie”, În acest context, statul trebuie
ecou al evoluţiei internaţionale. să sporească eficienţa întregului
Paradoxal sau nu, pentru România, sistem, implementând măsuri
marile handicapuri reprezintă şi pentru reducerea birocraţiei,
principalele avantaje, pentru că perfecţionarea profesională
acestea presupun potenţial pentru şi îmbunătăţirea calităţii
oamenii de afaceri şi, implicit, pentru serviciilor. Se impune,
creşterea economică. oarecum, un transfer de
mentalitate şi pragmatism
Exemplul cel mai la îndemână este, de la mediul privat la
desigur, infrastructura (prin aceasta sectorul public. Nu este
înţelegând nu doar infrastructura un exerciţiu uşor, dar
de transport, ci şi diverse alte reprezintă condiţia esen
facilităţi - spitale, instituţii de ţială pentru asigurarea
învăţământ, sisteme de management unei creşteri economice
al deşeurilor, sisteme de iluminat, sustenabile.
facilităţi de petrecere a timpului
liber etc.). Declinul economic poate
fi contrabalansat printr-un efort
masiv în această direcţie, fondurile
europene oferind acum o importantă
sursă de finanţare. În plus, pe
măsură ce interesul investitorilor foto Marius Păun
‘‘
în Europa de Est, inclusiv în
România, se reabilitează, modelul Declinul economic poate fi contrabalansat printr-un efort
parteneriatului public-privat capătă masiv în această direcţie, fondurile europene oferind
tot mai multă credibilitate. Succesul
acestor proiecte depinde, în mare acum o importantă sursă de finanţare.
47 Producþie vegetalã
După un an 2009 cu o producţie agricolă
cu aproximativ 30% mai mică faţă de
2008, din cauza secetei, agricultorii
49
Bãuturi&Þigarete
Piaţa băuturilor răcoritoare, evaluată la
peste un miliard de euro, a înregistrat în
acest an un ritm de creştere în volum de
se feresc să avanseze prognoze până în 10%, cu mult diminuat faţă de
pentru 2010, în ciuda condiţiilor meteo procentele de majorare de peste 20%
favorabile din toamnă. din anii trecuţi.
48 Industria alimentarã
Industria cărnii, evaluată la peste
două miliarde de euro, va intra pe un
trend descendent în 2010, cel puţin
50
Comentariu
Mihai Anghel, patronul Cerealcom Dolj:
“La momentul actual, România
produce sub 10% din potenţial.
în prima jumătate a anului, pe fondul Agricultura românească nu acoperă
preconizatelor majorări de preţuri decât o mică parte din necesarul de
cu peste 20%, în lipsa subvenţiilor consum, iar premisele nu sunt deloc
pentru zootehnie, precum şi din cauza favorabile.”
diminuării puterii de cumpărare.
‘‘
Statisticã Sunt optimist în ceea ce priveşte 2010. Sper să recuperez
Agricultura în cifre pierderile provocate de seceta din 2009, mai ales că, în
Suprafaţa agricolă 14,7 mil. ha toamnă, am avut condiţii meteorologice favorabile pentru
Suprafaţa arabilă 9,4 mil. ha
înfiinţarea culturilor agricole.
Teren nelucrat peste 3 mil. ha
Sistem irigaţii funcţional circa 700.000 ha
Ştefan Poienaru
Necesar irigaţii circa 3 mil. ha Agrofam Feteşti
Sursa: Ministerul Agriculturii
2 miliarde de euro
valoarea estimatã a industriei cãrnii
pe fondul preconizatelor majorări principalilor jucători. “Pentru anul Industria lactatelor +8%
de preţuri cu peste 20%, în lipsa următor avem două scenarii. Unul Pâine +25%
subvenţiilor pentru zootehnie, optimist, care prevede o stagnare a Sursa: Business Standard
Vine un an de secetã
pe piaþa bãuturilor
Ada Grãjdeanu euro, potrivit principalilor producători Pe piaţa ţigaretelor, estimată la 38
Ana Drãghici din domeniu. “Piaţa autohtonă a vi- miliarde de ţigarete, anul 2010 va adu-
nului nu a cunoscut fluctuaţii majore ce scumpiri de peste 10%. “Pachetul
din punct de vedere cantitativ, însă a de ţigarete va fi mai scump cu 11%,
Piaţa băuturilor răcoritoare, avut de suferit valoric, fiind la nivelul de la 1 ianuarie 2010, în urma stabilirii
evaluată la peste un miliard de înregistrat în 2007”, a declarat Dani- unui curs de 4,26 lei la calcularea ac-
euro, a înregistrat în acest an un el Negrescu, brand manager Murfa- cizei, mai mare cu 14% faţă de cursul
ritm de creştere în volum de până tlar. Aşteptările producătorilor pentru luat în calcul în 2009, respectiv 3,73
în 10%, cu mult diminuat faţă de 2010 nu sunt mari, în condiţiile în care lei”, potrivit lui Adrian Popa, director
procentele de majorare de peste climatul de recesiune economică se la British American Tabacco (BAT).
20% din anii trecuţi. va menţine cel puţin în prima jumăta-
te din an. Deblocarea fluxului de bani
“Piaţa era pe un uşor trend ascen- între magazine-distribuitori-producă-
dent la sfârşitul trimestrului al treilea. tori, stabilitatea cursului de schimb la
Totuşi, pentru acest an preconizăm un nivel care să favorizeze exportul,
o stagnare ca valoare, la nivelul celei precum şi reglementarea producţiei
înregistrate în 2008”, a declarat Mi- de vin făcut în casă sunt principalele
haela Burtoi, senior brand manager probleme ce ar trebui rezolvate pen-
Tymbark Maspex România. Anul în tru a uşura activitatea în acest dome-
curs a adus un avans de până în 5% niu, în opinia producătorilor de vin.
pentru segmentul de still drinks (bău- Producţia de vin din 2009 se ridică la
turi răcoritoare plate, cu conţinut de circa 6 mil. hl, peste media ultimilor
fructe sub 25%), în defavoarea seg- ani cu 5-10%, principalii jucători pe
mentului nectar. Pentru anul următor, acest segment fiind Murfatlar, Cot-
principalii jucători, Coca-Cola HBC, nari, Jidvei, Cramele Recaş, Vincon
Pepsi, Tymbark Maspex, Romaqua Vrancea.
Grup, European Drinks, vorbesc Şi piaţa locală de băuturi spir-
despre o involuţie a pieţei băuturilor toase, cu importuri estimate la
necarbonatate, cu precădere pentru 80-100 milioane de euro în 2008, a
segmentul de nectar, care va fi cel scăzut anul acesta cu până la
mai puternic afectat de recesiunea 30% pe segmentul HoReCa
economică. şi cu aproximativ 10-15% pe
Criza şi-a făcut simţită prezenţa şi segmentul magazinelor. Pentru
pe piaţa vinului, aducând o scădere anul următor, principalii com-
a valorii vânzărilor de peste 10% în petitori - atât importatori, cât şi
acest an, faţă de 2008, obiectivul fiind producători locali - estimează
menţinerea la nivelul anului 2007, re- o atenuare a scăderii, fără a da
spectiv o valoare a pieţei de 450 mil. cifre sau procente.
tendinþe categorii
2010 se anunþã dificil pentru piaþa bãuturilor rãcoritoare ºi spirtoase
Producem
sub 10%
din potenţial
Mihai Anghel Când situaţia este aşa de grea, nu-ţi
patronul Cerealcom Dolj faci planuri prea mari. Am forţat
să menţin personalul, să nu fac
Din punct de vedere meteo, anul concedieri, după restructurarea de la
2009 nu a fost chiar dezastruos. începutul lui 2009.
Vorbind la general, este unul dintre După un an 2008 de excepţie, 2009
cei mai proşti din ultima sută de a venit cu criză şi lipsă de bani, cu
ani. Nici în perioada războiului o scădere dramatică a preţurilor la
nu a fost atât de crunt, populaţia cereale.
rurală practică o agricultură de Dacă în primăvara lui 2008 grâul se
subzistenţă, problema este că, vindea cu 1,07 lei/kg, acum a ajuns
dacă se continuă aşa, satele vor fi la 0,43 lei/kg, adică undeva la 100 de
goale. La momentul actual, România euro pe tonă, pe o piaţă în scădere.
produce sub 10% din potenţial. Şi costurile de producţie au fost
Agricultura românească nu acoperă mai mari cu aproximativ 50%, ceea
decât o mică parte din necesarul de ce explică suprafeţele tot mai mari
consum, iar premisele nu sunt deloc nelucrate.
favorabile. Deşi ar putea produce Îmi este greu să prevăd ce se
pentru 100 mil. de locuitori, România va întâmpla în 2010, cel puţin în
continuă sã fie dependentă de prima jumătate îl văd dezastruos.
importurile de alimente. Eu am tras Ne trebuie o strategie pe termen
cu dinţii să păstrez afacerile la nivelul lung pentru agricultură, surse de
din 2008, am muncit cu 60% mai finanţare, măsuri de susţinere şi abia
mult. În primul semestru am realizat după 20-30 de ani vom putea vorbi
97% din afacerile de anul trecut, în despre agricultură. Niciodată nu am
condiţiile în care volumul de marfă importat mâncare ca acum, iar asta
vândută a fost mai mare. spune tot.
foto Marius Pãun
52 Piaţa auto
Producători, importatori şi dealeri de
maşini susţin la unison că 2010 nu va
aduce nicidecum revigorare în piaţă, ci
58 Petrochimie
În cazul petrochimiei şi al producţiei de
îngrăşăminte chimice - două sectoare
ale căror venituri depăşeau trei miliarde
dimpotrivă. de euro pe an înainte de criză - anul
2010 se anunţă mult mai promiţător
54
decât pentru alte industrii.
Siderurgie
Revenirea pieţei auto şi reluarea
proiectelor de infrastructură promise de
stat în 2009 ar fi principalele instrumente
pentru ca principalii jucători din industria
siderurgică şi metalurgică să privească
59 Mobilă
Anul 2010 va accentua competiţia dintre
producători, pe o piaţă care, în cel mai
optimist scenariu, se va pãstra la nivelul
mai optimişti anul viitor. din 2009.
56 Feroviar
Producătorii de material rulant din
România îşi pun speranţa, anul viitor,
în atragerea unui număr mai mare de
61 Confecþii & textile
Relocările marilor branduri în pieţe cu
costuri de muncă mai mici şi căderea
dramatică a exporturilor vor continua să
comenzi pentru clienţii străini. genereze şomeri şi în 2010.
57 Materiale
de construcþii
Falimentul va fi cuvântul de ordine în
62 Comentariu
Dan Şucu, preşedinte Mobexpert:
“Problema centrală este accesul la
finanţare, şi cred că în 2010 evoluţia
piaţa producătorilor de materiale de economiei va depinde şi de capacitatea
construcţii anul viitor dacă sectorul sectorului de stat de a renunţa să mai
imobiliar nu-şi revine sau statul nu dă concureze cu sectorul privat pentru
verde investiţiilor în infrastructură. banii existenţi în România”.
Secþiune prezentatã de
‘‘
Chiar dacă vor continua, campa-
niile de promoţii şi reduceri de preţuri de 135.000 de maşini vândute. "Pia- Vor fi sigur falimente
de anul acesta nu vor mai aduce, în ţa va avea doar o uşoară tendinţă de la dealeri şi, în
2010, scăderi semnificative de pre- scădere în 2010”, confirmă şi Radu
ţuri. Astfel, singurul mod de supravie- Cristian, director de marketing al special, la cei care
ţuire anul viitor rămân serviciile ofe- Trust Motors, importatorul Peugeot. au construit afacerea pe
rite clienţilor. Pe de altă parte, după Puţini îşi vor permite, anul viitor, să
ani de creştere explozivă, în 2010 facă reduceri de preţuri după ce în credit.
sunt aşteptate primele falimente, la 2009, preţurile au scăzut cu până la
dealerii de maşini. 30%. Sunt cele mai mari reduceri din Alin Tapalagă
directorul general Porsche Inter Auto
“Scăderea pieţei auto în 2009 a 2000 încoace.
depăşit orice aşteptări, iar 2010 va Promoţiile şi ofertele de acum au Porsche. Deşi Dacia rămâne lider pe
fi şi mai slab. Cred că se vor vinde fost posibile datorită stocurilor exis- vânzările de maşini noi, producătorul
maximum 110.000 de unităţi”, a de- tente. O reducere de 30% din preţul este rezervat în ce priveşte producţia
clarat Constantin Stroe, vicepreşe- iniţial reprezintă un preţ cu 10-12% uzinei de la Piteşti.
dinte Dacia, liderul pieţei auto. Pentru mai mic. Cu astfel de preţuri nu ai “Dacă vom atinge 300.000 de uni-
2009 spune acesta, estimările sunt cum să supravieţuieşti”, explică, la tăţi Dacia produse în 2010, la fel ca
rândul său, şi reprezentantul Trust în 2009, va fi o performanţă”, afirmă
Motors. Oficialii Porsche, cel mai Constantin Stroe. Acesta spune că,
vânzãri în 2009 mare importator auto local, spun că în prima jumătate a anului 2010, doar
În primele zece luni ale anul viitor vor supravieţui cei care îşi programul Rabla ar putea menţine
34.424
anului, în România s‑au vor schimba strategia, ţinând cont piaţa, iar acest lucru va ajuta piaţa
vândut aproximativ de schimbarea comportamentului de locală.
112.000 de maşini noi consum. “Anul viitor, pe piaţa externă, per-
Sursa: APIA “Vom creşte oferta de servicii in- formanţele Dacia din 2009 vor fi greu
tegrate: finanţare-vânzare-service. de atins, pentru că am beneficiat de o
Până acum, cele trei componente conjunctură favorabilă. În 2010, Ger-
erau de sine stătătoare”, explică Alin mania renunţă la programul Rabla,
Tapalagă, directorul general Porsche iar Franţa reduce subvenţia”, expli-
Inter Auto. În opinia sa, anul viitor, şi că Stroe. La fel de rezervaţi sunt şi
Volkswagen
Renault
7.928
7.763
7.382
5.356
5.062
Opel
Ford
vor putea face faţă presiunii băncilor nomiei, taxa de poluare sau progra-
riscă falimentul”, apreciază oficialul mul Rabla.
foto Bloomberg
Siderurgia, la mâna
ajutoarelor din auto
Mihaela Balea mitor economii europene şi al cererii oară de la privatizarea combinatului
Chinei. Cererea mondială de oţel va când raportarea financiară va fi nega-
reveni pe creştere în 2010, dar acesta tivă, iar compania nu va vira la buget
După ce în 2009 producţia de va fi una moderată”, spune însă Da impozit pe profit.
oţel a României a atins minimul niel Novegil, preşedinte al Comitetului În 2008, combinatul de la Galaţi a
ultimilor 35 de ani, combinatele de Economie Worldsteel. Potrivit da- virat statului, numai în contul impo-
siderurgice locale evită să dea telor organizaţiei, anul viitor, cererea zitului pe profit, 40 milioane de euro,
pronosticuri pentru anul viitor. de oţel brut la nivel mondial va creşte echivalentul a mai mult de jumătate
cu 9,2% faţă de 2009. din cheltuielile Parlamentului într‑un
“Cum am putea să ne aşteptăm la În România, experţii se aşteaptă an. “În 2012, vrem să ajungem la o
revenire, când gigantul auto General ca de la un minim de două milioane producţie de trei milioane de tone pe
Motors a anunţat, recent, la Bruxel- de tone, atins anul acesta, în 2010 an, nivel similar celui din 2007-2008.
les, că în 2010 reduce activitatea în producţia totală de oţel să urce la Situaţia s-a mai îmbunătăţit faţă de
Europa cu 25%? În condiţiile în care trei milioane de tone. Estimările arată primul semestru din 2009 însă, dacă
industria auto este unul dintre princi- însă un nivel la jumătate faţă de pro- facem o comparaţie cu aceeaşi peri-
palii clienţi ai combinatelor siderur- ducţia-record din 2008. “O creştere oadă a anului trecut, suntem depar-
gice, iar industria locală trăieşte în de două cifre a producţiei de oţel în te de nivelul raportat în perioadele
special din exporturi, acesta este un România anul viitor este încă departe. normale de piaţă”, declara recent
semn că 2010 nu va fi cu mult mai bun Putem spera însă în reluarea creşterii Thierry Le Gall, CEO-ul ArcelorMit-
decât anul curent", spune Petru Ianc, în sensul adevărat în semestrul al doi- tal Galaţi şi coordonatorul diviziei de
director general în Ministerul Econo- lea al anului următor, pe fondul creş- produse plate Europa de Sud-Est a
miei, expert în această piaţă. terii preţurilor oţelului şi al evoluţiei gigantului siderurgic. Le Gall, care la
Există, totuşi, un scenariu optimist cererii în Europa de Vest", explică, la jumătatea anului l-a înlocuit în funcţie
al anului viitor, care pleacă în prin- rândul său, Paul Murariu, consultant pe Augustine Kochuparampil, recu-
cipal de la prognozele organizaţiei de specialitate, în cadrul companiei noaştea că după primele şase luni ale
mondiale a oţelului. În timp ce com- AT Kearney. anului, cel mai important activ local
paniile evită să vorbească despre După ce a lucrat şase luni la jumă- al grupului a înregistrat o scădere
anul următor în cifre concrete, pentru tate din capacitate, a tăiat unele din cu 70% a cifrei de afaceri. O căde-
a nu influenţa bursele unde sunt lista- investiţii şi a amânat altele, Arcelor- re similară în prima jumătate a anului
te, prognozele Organizaţiei Mondiale Mittal Galaţi, cel mai important pro- a raportat şi cel de‑al doilea jucător
a Oţelului avansează o creştere de ducător local de oţel, ar putea înche- principal din piaţă, grupul rus, Me-
9,2% a cererii de oţel brut în 2010, ia 2009 cu pierderi, sugerează chiar chel, care controlează trei combina-
faţă de 2009, pe fondul revenirii anu- responsabilii companiei. Ar fi prima te metalurgice şi o mică oţelărie. >
Reducerea cererii din piaţă a fost ArcelorMittal Iaşi ArcelorMittal 252,5 -1,9
Sud-Est a grupului rus, de alte două Ductil Steel Buzău Mechel 690,4 66
‘‘
tinaţiile principale ale exporturilor fi- în infrastructură. Doar programele de
ind ţările învecinate şi cele din Europa tip Rabla ar putea da o mână de aju- Situaţia s-a mai
Centrală. Pentru perioada următoare, tor revenirii industriei auto", explică îmbunătăţit faţă de
adaugă Victor Dyshlevich, companiile analistul AT Kearney.
grupului iau în calcul intrarea pe pie- Criza are însă şi o parte bună primul semestru
ţe mai îndepărtate, precum Africa de - schimbarea filosofiei jucătorilor, din 2009. Dacă facem o
Nord şi Orientul Mijlociu. Pentru Me- apreciază analistul AT Kearney. Po-
chel, admit deopotrivă managerul rus liticile de restructurare vor continua, comparaţie cu aceeaşi
şi Petru Ianc, expertul din Ministerul nu neapărat cu aceeaşi intensitate şi perioadă a anului trecut,
Economiei, piaţa internă este funda- nu neapărat ca urmare a crizei, cât a suntem departe de nivelul
mentală. Tocmai de aceea, directorul faptului că producătorii interni sunt,
Mechel pe Europa de Sud-Est spu- la modul general vorbind, mai puţin normal.
ne că statul român ar trebui să ajute competitivi decât cei din vest, spune
industria, prin relansarea proiectelor Paul Murariu. În opinia sa, România Thierry Le Gall
CEO al ArcelorMittal Galaţi
publice de infrastructură, dar şi prin ar putea profita de acest moment
Industria de vagoane
cautã noi pieþe
Senica Micu
companii precum Alstom, Bombar- ile. “Anul acesta nu am făcut conce- Meva* 89,3
dier sau Siemens. Este posibil ca în dieri, iar pentru 2010 sper ca numărul Romvag* 82,2
2010 să existe proiecte pentru tram- angajaţilor să rămână acelaşi, peste Astra Vagoane Călători 65,6
vaie, caz în care piaţa ar creşte prin 900”, a spus Valer Blidar, proprietarul *Aceste companii fac parte din Grupul IRS
prezenţa unor jucători internaţionali”, Astra Vagoane Călători. Marii jucători Sursa: Ministerul Finanþelor
în continuare de crize în rândul insti- temporar activităţile. În plus, investiţi- Ciment 20-30%
tuţiilor statului şi, deci, de decizii şi ile tind spre zero”, a declarat Valentin Adezivi 30%
intervenţii întârziate ale autorităţilor în Petrescu, preşedintele Patronatului Tâmplărie termoizolantă 50%
rile vor fi suportate de sectorul privat ce au tăiat preţurile şi au rectificat de Cărămidă 30%
şi, în ultimă instanţă, de cetăţeni”, a mai multe ori bugetele, producăto- Vopsea 20%
declarat Rohan, directorul celui de‑al rii de BCA spun că încă nu pot face Plăci ceramice 20-30%
treilea producător local de ciment. estimări privind “mersul” în 2010. Sursa: Companii
Exportul, singura
variantã a petrochimiei
Mihaela Balea niei, spune că afacerile vor “sări” anul minte cu 20-30 de dolari, acum, pe
viitor cu 20-30% peste pragul minim final de an, indică o revenire a cererii
din acest an, un miliard de euro. In- anul viitor. Niculae crede că, pe fon-
În cazul petrochimiei şi al teragro grupează şase combinate, a dul crizei interne, leul îşi va continua
producţiei de îngrăşăminte căror producţie de îngrăşăminte este deprecierea, ceea ce va ajuta expor-
chimice - două sectoare ale căror exportată în proporţie de 95%. “Piaţa tatorii.
venituri depăşeau trei miliarde românească nu absoarbe decât cel Omul de afaceri spune că îşi face
de euro pe an, înainte de criză mult cinci procente, din cauza lipsei bugetul pe un curs de schimb leu-
- anul 2010 se anunţă mult mai de susţinere a statului. Dacă în Ro- euro de 4,8-5 lei. La Oltchim Râm-
promiţător decât pentru alte mânia ar funcţiona politica de sub- nicu Vâlcea, combinatul controlat de
industrii. venţionare a agricultorilor, iar plăţile stat, oficialii fac scenarii care includ
s-ar face la timp, agricultura locală ar funcţionarea la capacitate, odată cu
Estimările optimiste ale principa- consuma până la 80% din producţia preluarea diviziei de petrochimie de
lilor jucători nu se bazează însă pe de îngrăşăminte chimice. Aşa, piaţa la Arpechim Piteşti. În 2009, Oltchim
revenirea cererii interne, ci doar pe internă este ca şi inexistentă”, expli- va termina pe pierderi, dar, parado-
aceea a exporturilor şi, nu în ultimul că Niculae. Interagro exportă în state xal, nu pentru că nu are piaţă, ci pen-
rând, pe un leu mai slab decât acum. precum India, Pakistan, Indochina tru că nu are ce oferi. Pentru că nu
Ioan Niculae, patronul Interagro, grup sau America de Sud. a reuşit să finalizeze negocierile cu
ce realizeazã două treimi din produc- Acţionarul majoritar spune că austriecii de la OMV, pentru divizia de
ţia de îngrăşăminte chimice a Româ- mãrirea preţului pe tona de îngrăşă- petrochimie de la Arpechim, combi-
natul de la Râmnicu Vâlcea a lucrat la
35% din capacitate.
Industria îngrăşămintelor chimice Pentru 2010, managementul are
Doi producători importanţi, Interagro şi Azomureş, îºi disputã o piaþã două planuri, ambele “pe profit” şi cu
ce a avut o valoare de un miliard de euro în 2009 o cifră de afaceri de cel puţin 700 mil.
euro, aproape triplă faţă de acum,
Afaceri în 2008 2,5-3 mld. euro explică Alexandru Bucşă, directorul
Producţie îngrăşăminte chimice în 2008 3 mil. tone financiar. Profitul net minim estimat
Producţie Interagro 2 mil. tone în 2008 este de 10 mil. euro, de la pierderi de
Estimare afaceri în 2009 1 mld. euro 65 mil. euro în 2009. Prin integrare,
Estimare afaceri 2010 1,2-1,3 mld. euro Oltchim devine cel mai puternic jucă-
Export 95% tor din industria petrochimică regio-
Piaţă internă 5% nală şi poate acoperi cererea de ex-
Sursa: Interagro port, estimată să crească anul viitor.
Industria mobilei
depinde de promoţii
Delia Budurcã Statisticã foliilor şi până la reduceri de preţuri.
Marjele de profit ale producătorilor
Volumul producţiei 1,7 mld. € au fost grav afectate în acest an,
2010 va accentua competiţia de mobilă scãzând cu pânã la 50%. “În 2009,
între producătorii de mobilă, pe Volumul exportului 1,1 mld. € mai toţi competitorii au sacrificat pro-
o piaţă preconizată, în cel mai Vânzări pe piaţa internă 1,1 mld. € fitabilitatea de dragul cifrei de afaceri,
optimist scenariu, la acelaşi nivel Importul de mobilier 509 mil. € lucru pe care nu-l poţi face la infinit.
cu 2009. Producătorii vor continua Ponderea producţiei 55% Majoritatea întreprinderilor şi-au re-
să încerce să stimuleze vânzările locale în piaţa internă dus cheltuielile la nivelul veniturilor,
prin promoţii şi oferte speciale, Număr de salariaţi 78.000 astfel că vor intra în 2010 mai pregă-
adaptându-şi oferta la cerinţele Productivitatea muncii 18.000 €/om /an tiţi”, spune Dan Şucu. Profitul se face
consumatorului, pentru care Sursa: APMR însă mai greu decât în anii anteriori,
preţul este un argument important * Principalii producători: când piaţa de mobilă experimenta
de achiziţie. Mobexpert, Elvila, Lemet, creşteri de 10% anual.
Italsofa, Alprom, Silvarom, “Ne-am orientat spre produse
“Ar fi bine dacă industria mobilei Mobex, Simex, Rus Savitar mai ieftine, iar valoarea adăugată e
ar putea rămâne la un nivel similar mai mică. Marja de profit e între 3-
cu 2009. În 2010, cine va rămâne la 7% pe diferite produse, e o marjă la
acelaşi nivel al vânzărilor ca în 2009 nia (APMR). Acest regres a obligat limita existenţei, iar dacă va creşte
va câştiga cotă de piaţă”, a declarat producătorii să facă restructurări pe cursul valutar se duce şi asta”, spune
Dan Şucu, preşedintele grupului Mo- toată linia, de la reduceri de personal Mărginean, explicând cã producăto-
bexpert. Scăderea pieţei de mobilă şi cheltuieli la reorganizarea porto- rii importă până la 40% din materia
este efectul imediat al declinului pie- primă.
ţei imobiliare şi al construcţiilor, care Numărul salariaţilor în industria
nu oferă spaţii noi pentru mobilare. Piaþa de mobilã mobilei a scăzut în 2009 la 54.000 de
În opinia lui Dan Şucu, între piaţa În 2009, piaþa a scãzut cu 20% persoane, aproape la jumătate faţă
construcţiilor şi piaţa mobilei este un faþã de 2008 (mil. euro) de anul 2002, când în acest sector lu-
ecart de circa doi ani, astfel că abia crau 100.000 de persoane. În primul
după 2011 ar putea fi posibilă reveni- 456
2002 semestru din 2009, industria a mai
rea pieţei de mobilier. “Dacă dezvol- renunţat la 16.400 de salariaţi.
tatorii prind viaţă, ne mişcăm şi noi, 2003 544 Industria mobilei este unul dintre
totul e să se dezmorţească, pentru că puţinele sectoare economice cu o
sunt la limita între stagnare şi regres”, 2004 714 balanţă comercială pozitivă, produc-
spune Ioan Mărginean, directorul Sil- ţia internă de mobilă fiind evaluată
varom. 2005 864
la circa două miliarde de euro. Pes-
În 2009, piaţa internă de mobili- te 60% din producþia de mobilã se
er a scăzut cu peste 20%. “În prima 2006 990 exportã, principala piaþã fiind Uni-
parte a anului, scăderea pieţei a fost unea Europeanã, unde ajunge 80%
de 28%, apreciez că scăderea va fi 2007 1.193 din mobila româneascã exportatã.
de doar 20% la sfârşitul anului, da- Germania, Franþa, Italia ºi Austria
torită creşterii uşoare a vânzărilor în 2008 1.140 sunt principalele destinaþii. Printre
perioada lunilor de toamnă", a spus producătorii semnificativi se numără
Aurica Sereny, preşedinta Asociaţiei 2009 880 Mobexpert, Elvila, Lemet, Alprom Pi-
Producătorilor de Mobilă din Româ- Sursa: APMR teşti, Silvarom, Mobex Tg. Mureş.
Medicamentele ieftine
câºtigã teren
Delia Budurcã
Bulgaria
Polonia
Franþa
150
80
65 Electricitate
Salariile din energie se vor
menţine la acelaşi nivel ca în
2009, în cel mai bun scenariu.
67 Petrol ºi gaze
Consumul de carburanţi ar
putea începe să avanseze stabil
numai dacă economia va trece
pe creştere. Cererea de gaze
naturale va urca uşor, iar salariile
se vor majora în ritm cu inflaţia în
cazul companiilor de stat.
68 Comentariu
Mariana Gheorghe, CEO Petrom:
“Provocarea majoră a anului
2010 o constituie elaborarea
şi implementarea unor politici
macroeconomice coerente pe un
orizont de timp mediu”.
Secþiune prezentatã de
2 % 700
MW
creºtere consum energie majorare producþie eolian
Investiþiile mari
stau încã la uºã
Simona Dobre
‘‘
O parte dintre investitorii interesaţi
de piaţa de energie internă aşteaptă Nu va fi nicidecum un reviriment, ci cel mai probabil
de circa un an clarificarea probleme- un an în care cifra de afaceri va fi la un nivel absolut
lor legate, în primul rând, de reorgani-
zarea sectorului de stat de producţie comparabil cu cea din acest an.
energie, dar şi de apariţia normelor
de aplicare pentru legea de stimulare Doru voicu
director de dezvoltare CEZ România
a producţiei de energie regenerabilă.
Potrivit specialiştilor în domeniu,
investiţiile care ar putea fi atrase şi demarate în 2010 în energie pot ajun- rea majorărilor de tarife la electrici-
ge chiar la nivelul sutelor de milioane tate şi gaze naturale, în condiţiile în
de euro dacă autorităţile vor încuraja care reglementatorul (ANRE) vizează
Barometru acest lucru şi vor lua decizii ferme de menţinerea dacă nu chiar ieftinirea,
Cum evolueazã consumul de sprijinire a sectorului. cu toatã opoziþia operatorului. Însă,
energie în crizã Temerile mai multor investitori dacă o parte dintre jucători preconi-
sunt că schimbarea Puterii ºi noile zează o revenire din a doua jumătate
Luna variaþie alianþe politice vor duce, în primul a anului 2010, există şi voci care cred
Ianuarie -8% rând, la noi directori pentru compa- că va fi o perioadă chiar mai proastă
Februarie -7% niile de stat din energie. decât 2009 şi că de-abia atunci vom
Martie -6,8% Aceºtia ar putea avea alte priori- atinge vârful crizei.
Aprilie -14% tăţi în sensul gãsirii unor noi formule "Recesiunea va continua şi chiar
Mai -11,5% de reorganizare a sectorului, pentru se va adânci. Alegerile care au loc în
Iunie -11,2% împãcarea tuturor forþelor, ceea ce ar prezent nu fac decât să temporize-
Iulie -10% putea atrage după sine discuţii, dis- ze declanşarea crizei adevărate din
August -11,4% pute şi o perioadă de “indecizie” de anumite sectoare, să menţină artifi-
Septembrie -11,6% încã cel puţin un an. cial impresia de bine. Sunt sectoare
Octombrie -6,7% În acelaşi timp, aşteptările com- ale economiei în care până la urmă
Noiembrie -3,8% paniilor care sunt deja prezente pe se va sparge buba şi se vor declara
Decembrie* -3,9% piaţa internă de energie în sensul său tot mai multe falimente şi vor avea loc
Anul 2009 -9% larg, care cuprinde electricitatea, ga- restructurări masive”, explică Doru
Anul 2010 -6 -7% zele naturale şi carburanţii, vizează o Voicu, directorul de dezvoltare al CEZ
*estimare după primele două zile uşoară creştere a consumului în aces- România, filiala locală a gigantului
Sursa: Transelectrica te domenii. Este previzibilã ºi aproba- energetic ceh cu acelaşi nume. >
> Printre sectoarele cele mai afec- în scenariul unei evoluţii pozitive”, mai El mai declară, de asemenea, că reîn-
tate de criză se numără comerţul, afirmă Voicu. El nu a dat detalii su- toarcerea la creşterea economică ar
construcţiile, imobiliarele, dar şi plimentare referitoare la nivelul cifrei putea avea loc în al treilea trimestru
transporturile sau industria îngrăşă- de afaceri din 2009, dar compania îşi al anului. >
mintelor chimice, toate aceste soci- bugetase la începutul anului venituri
etăţi fiind consumatoare de energie, de 1,6 miliarde de lei (380 milioane de
gaze naturale şi carburanţi. Oficialul euro), în creştere cu peste 6% faţă de
CEZ România spune că este foar- nivelul înregistrat în 2008. Pe partea Mizã pe eolian
te important ce au de gând să facă de profituri, actorii din piaţa energeti-
autorităţile în domeniul fiscal în 2010 că nu văd o creştere în condiţiile date * Dacă perspectivele pentru
pentru a încuraja acest posibil reviri- şi vorbesc, mai degrabă, despre o 2010 în sectoarele energetice
ment economic. scădere a încasărilor. care folosesc combustibili
"Dacă măsurile nu vor fi de natura Totodată, ei anticipează o majo- clasici nu par foarte bune,
stimulării economice şi relaxării fis- rare a cheltuielilor pentru susţinerea altceva se poate spune despre
cale, ci din contră, vom avea parte de cash-flow-ului, în condiţiile în care vor aşteptările pe care le afişează
o majorare a taxelor sau impozitelor, fi atrase finanţări externe suplimenta- investitorii din domeniul eolian.
atunci revenirea economică va fi mult re în special de la bănci. În plus, ju- Reamintim că, deşi s-au
întârziată”, punctează Doru Voicu. cătorii se tem că ar putea interveni anunţat în ultimii ani proiecte
Consumul de energie este consi- o presiune sporită din partea ANRE de mii de megawaţi care ar fi
derat un adevărat barometru al creş- pentru scăderea tarifelor la electrici- atras după sine investiţii de
terii economice, pentru că arată ce se tate, în condiţiile reducerii consumu- miliarde de euro până acum
întâmplă în economie şi, de regulă, lui. Însă, această intervenţie ar putea au fost instalaţi doar puţin
scade atunci când economia coboa- duce şi mai mult în jos câştigurile din peste 14 MW. Vestea bună
ră şi creşte atunci când o economie domeniu. este că prima barieră din calea
“se află pe val”. În ceea ce priveşte evoluţia sa- investiţiilor din eolian, lipsa
Scăderea anualizatã a consumului lariilor, pe piaţa de electricitate, normelor de aplicare pentru
de energie se situa la începutul lunii scenariul este de menţinere sau cel Legea 220 este pe cale să se
decembrie la 9,2% faţă de perioada mult de majorare în ritm cu inflaţia. ridice. Potrivit estimãrilor CEZ
similară a anului trecut, iar potrivit Adrian Băicuşi, directorul general al România, viitorul proprietar al
specialiştilor, cel mai probabil pe în- Transelectrica, operatorul reţelei de celui mai mare parc eolian “pe
treg 2009 comprimarea va fi de circa transport electricitate, crede că anul uscat” din Europa, la finele lui
9%. "Nu va fi nicidecum un reviriment, viitor, consumul de energie al Româ- 2010, pe plan local, vor intra în
ci cel mai probabil un an în care ci- niei va creşte cu 2-3% faţă de anul producþie capacitãþi eoliene
fra de afaceri va fi la un nivel absolut în curs, înregistrând o scădere de între 700 ºi 750 MW.
comparabil cu cea din acest an, asta 6-7% comparativ cu nivelul din 2008.
‘‘ Piaţa carburanţilor
urmăreşte mersul
economiei, iar
consumul va creşte bine
şi stabil atunci când
economia va începe să
urce din nou.
constantin taMPiza
director general LukOil România
Provocãrile european.
anului 2010
Mariana Gheorghe atingerii obiectivelor asumate la
CEO Petrom nivel european. Aceasta trebuie
să includă programe specifice, cu
Provocarea majoră a anului acţiuni concrete, începând cu 2010,
2010 o constituie elaborarea referitoare la îmbunătăţirea eficienţei
şi implementarea unor politici energetice, promovarea surselor
macroeconomice coerente pe un regenerabile de energie şi scăderea
orizont de timp mediu. Cu toate că gazelor ce produc efect de seră.
este de aşteptat ca, în anul 2010,
economia României să-şi revină, De asemenea, trebuie să se acorde
aceasta se va datora în principal o importanţă corespunzătoare
redresării economiei zonei UE. promovării tehnologiilor de captare
şi stocare a carbonului, având în
Reperele macroeconomice după vedere potenţialul deosebit de
care Guvernul va trebui să se dezvoltare în România. Viabilitatea
ghideze sunt cele stipulate în unei astfel de strategii energetice
acordul cu FMI. Dintre acestea, ar putea să se bazeze şi pe un
reducerea cheltuielilor bugetare va audit realizat de către o organizaţie
trebui să fie prioritară. Micşorarea internaţională de prestigiu, care
numărului de angajaţi din sectorul ar putea fi Agenţia Internaţională
public va fi o provocare importantă, pentru Energie. În ceea ce priveşte
care va testa voinţa politică a piaţa energiei din România, aceasta
noului guvern. Presiunile asupra va continua să se afle sub influenţa
deficitului bugetar vor continua să schimbărilor. La nivel strategic, ar fi
se menţină şi în 2010, iar finanţarea de dorit să se ia o decizie în ceea ce
acestuia ar putea fi mai costisitoare priveşte restructurarea companiilor
în absenţa unor politici economice de stat. Clarificarea acestui aspect
clar definite. Preţul petrolului va ar ajuta şi competitorii privaţi din
continua să fie volatil, influenţat sectorul energetic să îşi elaboreze
atât de sustenabilitatea redresării direcţiile de acţiune pe piaţa energiei foto Viorel Dudãu
cererii globale, cât şi de evoluţia din România. În plus, ar fi de dorit ca
dolarului american. Performanţele planurile de investiţii în infrastructura pentru gaze naturale. CE a deschis
recente ale economiilor Indiei şi fizică a companiilor de stat să capete procedura de infringement împotriva
Chinei, consumatori importanţi de o consistenţă mai puternică în 2010. României (şi a multor alte state din
petrol, sunt încurajatoare şi tind Procesul de convergenţă dintre UE) pentru distorsiuni existente în
să sugereze că presiunea asupra preţul intern al gazelor naturale şi cel piaţa energiei electrice şi a gazelor
preţului petrolului va continua să de import trebuie să înceapă în 2010. naturale. Măsuri de remediere
se menţină în 2010. Pe plan intern, a acestora vor trebui iniţiate
cererea de energie este de aşteptat Convergenţa preţului gazelor este în 2010. Pentru realizarea unei
să crească în 2010, raportat la anul necesară şi ar grăbi ajustarea pieţe competitive de gaz natural,
curent. Relansarea economică a structurală a economiei. În plus, dezvoltarea unor interconexiuni cu
dus deja la o creştere a volumului convergenţa preţurilor ar genera statele vecine este esenţială. Din
activităţilor de comerţ, care, implicit, investiţii în producţia autohtonă acest motiv, sper ca anul 2010 să
va genera şi o creştere a consumului de hidrocarburi, cu impact în ceea aducă finalizarea proiectului Arad-
de energie. Mai mult decât ce priveşte creşterea securităţii Szeged şi începerea proiectului
oricând, trebuie definită o strategie aprovizionării. De asemenea, ar fi Giurgiu-Ruse. În plus, este de dorit
energetică integrată, bazată pe o de dorit ca, după modelul OPCOM ca folosirea fondurilor structurale
analiză profundă a oportunităţilor, pentru energie electrică, să fie în domeniul energetic să capete
dar şi a necesităţilor, în vederea creată o platformă de tranzacţionare consistenţă în 2010.
71 Dezvoltatori
Lipsa de lichidităţi din piaţă şi stoparea investiţiilor private
au blocat proiectele noi. Întârzierile mari la plăţile de la buget
şi accesul în continuare limitat la creditele bancare lasã
constructorii la mâna statului în 2010.
72 Imobiliare
Veniturile jucătorilor din sectorul imobiliar se vor menţine în
2010 la acelaşi nivel cu acela din 2009, chiar dacă în primul
semestru al anului viitor se preconizează, în continuare, o
evoluţie negativă a pieţei.
74 Comentariu
Andrei Diaconescu, partener al casei de investiţii Capital
Partners: “Dezvoltatorii, investitorii instituţionali şi cei privaţi
vor continua să se uite cu neîncredere la investiţiile în
imobiliare, deoarece profitul nu este evident, iar riscul scăderii
din 2009, chiar dacă diminuat, va continua să existe”.
Constructorii depind de
banii de la stat în 2010
Diana Grãdinaru Planurile statului în 2010
Potrivit datelor furnizate de CNADNR, România va finaliza anul viitor 81,3
km în plus de autostradă, însă doar în condiţiile în care statul va acorda
Lipsa de lichidităţi din piaţă şi 3% din PIB către CNADNR.
stoparea investiţiilor private
Proiecte buget sursă finanţare
au blocat proiectele noi.
Întârzierile mari la plăţile de la Autostrada Transilvania 2,8 mld. lei buget stat
buget şi accesul în continuare Autostrada Bucureşti-Ploieşti 2,7 mld. lei buget stat
limitat la creditele bancare lasã Varianta ocolitoare Sibiu N/A fonduri ISPA
constructorii la mâna statului în Şoseaua centură Bucureşti 1,2 mld. lei buget stat
‘‘
din piaţa imobiliară, lipsa de bani a siune pe umerii constructorilor de
dezvoltatorilor de a continua proiec- Situaţia se va drumuri.
tele începute sau de a demara pro- înrăutăţi, atât pe final "Guvernul şi autorităţile locale vor
iectele noi, precum şi lipsa de lichidi- trebui să asigure o altă dinamică a
tăţi din piaţă au forţat multe companii de an, cât şi în prima investiţiilor publice şi o altă perfor-
să stopeze lucrările de pe şantiere şi parte a lui 2010. manţă în ceea ce priveşte accesarea
să concedieze oameni. În 2009 s-au şi consumul fondurilor structurale
văzut deja primele cazuri de insol- Laurenţiu Plosceanu alocate României”, a mai adăugat La-
venţă. Este vorba despre Ozer Con- preşedintele ARACO urenţiu Plosceanu de la ARACO.
Imobiliarele revin la
viaþã la finele lui 2010
Diana Grădinaru
‘‘ Urmează o perioadă în
care cei mai mulţi vor
trage concluzii şi se vor
pregăti cu business planuri pe
mai mulţi ani, nu doar pentru
12 luni. Este posibil să avem
cerere în septembrie 2010 cu
finalizare în 2011.
Rãzvan gheorghe
director Cushman&Wakefield
> În ceea ce priveşte segmen- ră tendinţă de majorare a preţului, a tate a anului 2010", se arată în studiul
tul rezidenţial, acesta va fi şi în anul mai spus acesta. Property Times elaborat de agenţie.
următor lovit de criză, iar numărul În Bucureşti, preţurile medii la În ceea ce priveşte retailul, speci-
de tranzacţii va scădea în prima ju- locuinţe s-au redus cu 45% faţă de aliştii de la DTZ se aşteaptă ca până
mătate din 2010. Dan Ioan Popp, 2008, cu 51% la apartamentele noi la sfârşitul anului volumul stocului
preşedintele companiei Impact şi cu 44% la locuinţele vechi, potri- de retail modern să se majoreze cu
Developer&Contractor, unul dintre vit imobiliare.ro, cel mai mare portal numai 210,516 mp suprafaţă netă în-
principalii jucători de pe această pia- imobiliar din ţară. Preţul mediu pen- chiriabilă, ceea ce înseamnă o scă-
ţă, şi-a luat deja măsuri de precauţie. tru un apartament de două came- dere de 46,9% de la un an la altul.
Acesta intenţionează să concedieze re în Bucureşti, într-un imobil vechi, Pentru 2010 sunt programaţi pentru
câteva zeci de oameni şi să ajungă la ajunsese la mijlocul lunii noiembrie la livrare 389.446 mp, suprafaţă netă
un efectiv de 120 de angajaţi, după ce circa 1.303 euro pe metru pătrat, în închiriabilă. Cele mai multe proiecte
anul trecut numărul acestora ajungea timp ce o garsonieră se vindea cu un de retail anunţate pentru livrare în
la circa 200. În plus, acesta a anunţat preţ de plecare de 1.371 euro/mp, în 2010 sunt, de fapt, proiecte planifica-
că va micşora salariile în companie cu scădere cu aproape 45% faţă de anul te iniţial pentru acest an şi amânate,
aproximativ 10-15% în 2010. Şi Ghe- trecut. ulterior, din cauza crizei financiare.
orghe este de părere că rezidenţialul Pe segmentul de birouri, fenome- Consultanţii DTZ preconizează că
va fi şi anul viitor lovit de scăderi de nul de mutare a companiilor dintr-o segmentul de retail se va revigora în-
preţuri, însă ritmul de reducere va fi clădire într-alta pentru a-şi reduce cepând cu a doua jumătate a anului
mai lent decât în 2009, când, în func- cheltuielile va continua şi în 2010. 2010, ritmul însă fiind mult mai mic
ţie de zonă şi de condiţii, s-a ajuns "Este normal, deoarece marile com- decât cel din anii anteriori. Directo-
şi la o scădere de 50% a preţului pe panii vor dori să aibă un avantaj pe rul Cushman&Wakefield crede că, pe
metru pătrat. "În plus, vom asista şi la termen lung. Iar controlul va fi de segmentul de retail, operatorii inter-
vânzări forţate", preconizează direc- partea chiriaşului anul viitor, care va naţionali vor câştiga din ce în ce mai
torul Cushman&Wakefield. obţine avantajul în urma procesului mult teren în faţa operatorilor interni
Popp se aşteaptă ca, o dată cu de negociere", mai spune Gheorghe. anul viitor. "Dezvoltări noi vor fi foarte
introducerea legii certificatelor ener- Potrivit datelor furnizate de agenţia puţine. Probabil, abia în 2011 va creş-
getice, preţurile locuinţelor vechi să de consultanţă imobiliară DTZ Echi- te numărul de tranzacţii", mai spune
scadă în contrapondere cu o uşoară nox, chiria la birourile A a ajuns la 21 Gheorghe.
creştere a preţurilor la locuinţele noi. euro/mp, iar pentru zonele din cate- În ceea ce priveşte piaţa tranzac-
"Piaţa locuinţelor vechi va avea o ten- goria B aceasta variază între 10 şi 19 ţiilor, revigorarea pieţei va avea loc
dinţă de scădere care se va accentua euro/mp. Reprezentanţii agenţiei se odată cu diminuarea costurilor de
în primăvară, când efectele obligati- aşteaptă ca activitatea de închiriere finanţare. Specialiştii DTZ conside-
vităţii auditării termoenergetice vor fi să rămână redusă în viitorul apropiat, ră că activitatea în prima jumătate a
pe larg percepute, chiar prin diferen- în condiţiile în care creşterea econo- anului viitor se va situa la acelaşi ni-
ţele la notele de plată ale apartamen- mică îşi va continua evoluţia negati- vel ca acela din 2009, când volumul
telor de clasa A sau B faţă de cele de vă. Conform estimărilor DTZ, gradul tranzacţiilor nu a depăşit 26 milioane
clasa D sau F", a explicat Popp. În de neocupare va ajunge la 18-20% la de euro, în scădere cu 97% faţă de
acelaşi timp, cererea pentru aparta- finele anului 2009. "Pe termen scurt şi aceeaşi perioadă a anului anterior.
mentele noi va creşte, pe fondul unui mediu (3-12 luni), chiriile îşi vor păstra Estimãrile specialiºtilor indicã pentru
calificativ mai mare al certificatului trendul descendent. Ne aşteptăm la anul viitor un volum al tranzacþiilor de
energetic, ceea ce va duce la o uşoa- o viitoare stabilizare în a doua jumă- aproximativ 50 milioane euro.
Primenirea economiei
va dura doi-trei ani
Andrei Diaconescu creşterea creditării, va da sectorului
partener al casei de investiţii Capital Partners rezidenţial un impuls de revenire, la un
nivel al preţurilor semnificativ sub ceea
În 2010, cuvântul de ordine în ce am experimentat în 2008, dar cu
imobiliare va fi incertitudine. şanse reale de reînscriere pe un trend
Dezvoltatorii, investitorii instituţionali crescător. Pe de altă parte, estimarea
şi cei privaţi vor continua să se mea este că retailul, mai ales în
uite cu neîncredere la investiţiile în provincie, va avea mult de suferit şi
imobiliare, deoarece profitul nu este vor trece câţiva ani până când se va
evident, iar riscul scăderii din 2009, stabiliza. Contrar aşteptărilor multora,
chiar dacă diminuat, va continua să contrar, probabil, mersului firesc al
existe. lucrurilor şi contrar pulsului economiei
care scade dramatic, estimez că nu
Ocazional, vor exista oportunităţi de vom asista la o explozie a falimentelor
investiţii sau achiziţii de necesitate, fie şi executărilor silite. Vom vedea destul
generate de decizii de accelerare a de multe reorganizări, vom continua
creditelor de către bănci, fie de vânzări să vedem falimente, dar nimic
bazate pe neîncrederea în sectorul apocaliptic. Vom intra într-o perioadă
imobiliar şi apariţia de oportunităţi mai foarte grea şi ne vom confrunta cu
bune în alte sectoare. Dar această situaţii pe care nu le-am mai întâlnit,
activitate nu va putea să dea tonul care vor schimba definitiv şi uneori
unei reveniri a sectorului imobiliar în dramatic relaţiile între oameni şi între
adevăratul sens al cuvântului. Cred instituţii, dar ritmul de "primenire" a
că asistăm la o încetinire a trendului economiei va fi unul controlat şi se va
descrescător, care, probabil, ne derula pe o perioadã de doi-trei ani.
va duce la o stabilizare a preţurilor
în a doua jumătate a anului 2010. Un rol important în tot acest proces îl
Contextul internaţional şi regional însã vor avea autorităţile, reglementatorii
este posibil să schimbe mult datele şi, evident, băncile, care au înţeles,
problemei deoarece, de exemplu, încă de la Marea Depresie din America
o destabilizare a Greciei sau a unor anilor 1929-1930, că economia
bănci austriece, de care sectorul capitalistă, pentru a funcţiona, nu
bancar românesc depinde mult, poate trebuie supusă unor şocuri majore
agrava situaţia, având consecinţe şi concentrate în timp, pentru că,
greu de evaluat. Din punctul meu de altfel, preţul unei crize economice
vedere, sectorul rezidenţial va fi primul creşte geometric. Procesul de
foto Laszlo Raduly/Money Express care se va debloca, urmat de birouri recunoaştere al pierderilor în sistemul
‘‘
şi logistică, iar, într-o etapă ulterioară, bancar, spre exemplu, va fi unul
Vom intra într-o de retail şi de sectorul hotelier. Pe foarte lent şi se va desfăşura cu
perioadă foarte grea lângă creşterea cererii în această acceptul tacit al BNR, chiar dacă
ordine, estimez că şi revenirea acest lucru înseamnă o imagine mai
şi ne vom confrunta creditării bancare în economie va avea puţin curată faţă de deponenţi sau
cu situaţii pe care nu aceeaşi ordine, deoarece este direct faţă de acţionari - este un rău necesar
proporţională cu percepţia riscului de acceptat de toţi jucătorii din sistem
le-am mai întâlnit, care vor către bănci în imobiliare - rezidenţialul pentru prevenirea unui rău mai mare.
schimba definitiv şi uneori este, în general, perceput ca având Parafrazându-l pe Einstein, se poate
dramatic relaţiile între cel mai mic risc, birourile, risc mediu spune: "Capitalismul este ca mersul
şi retailul, risc de credit crescut. pe bicicletă, pentru a-ţi ţine echilibrul
oameni şi între instituţii. Creşterea cererii, coroborată cu trebuie să te menţii în mişcare".
77 Turism
Greul a trecut. Tour operatorii privesc noul an cu optimism.
Şi‑au bugetat creşteri ale afacerilor, reluarea investiţiilor,
extinderea reţelelor şi se aşteaptă la o revenire a pieţei locale
de turism, în condiţiile în care scăderea înregistrată în acest
an a fost de 20-30%.
78 Transport/curierat
Un control mult mai drastic al costurilor, pe fondul unei
extinderi în regiune, îngheţarea salariilor şi a posturilor, un
buget calculat la un curs de 4,3-4,5 lei pentru un euro şi
prudenţă în privinţa investiţiilor. Sunt câteva dintre măsurile
pe care le vor aplica transportatorii locali în 2010, jucători
într-o piaţă estimată la aproape două miliarde de euro.
80 Comentariu
Paul Mărăşoiu, preşedintele companiei de consultanţă
Global Management/Peacock Hotels: “Surprinzător,
industria ospitalităţii în 2010 va fi unul dintre domeniile în
care declinul economic se va opri vizibil. Ne aºteptãm ca
procesul de creºtere sã se reia”.
Trendul în turism
în 2010: optimism
Mãlina Gonþ
15 % creºtere 10 % scãdere
piaþã aerianã low-cost piaþã aerianã de linie
însemne 2010 pentru businessul lor. Grad de ocupare aeronave 80-100% 80-100%
Singurul sector despre care se spune Aeronave folosite Boeing 737 Airbus 320
Primii jucãtori din curierat, o ge un număr mai mare de clienţi, faliment, lucru ce va influenţa ne-
piaþã estimatã la 200 mil. euro, nu însă nu şi-au mai acoperit costu- gativ încasarea creanţelor”, sunt
au fost afectaþi de scãderea de rile. Aºadar, industria de curierat de părere oficialii FAN Courier. În
20‑30% pe care aceastã industrie va simţi efectele crizei şi în prima ceea ce priveşte salariile angajaţi-
a înregistrat-o în 2009 ca urmare a parte a anului viitor, urmând să-şi lor, anul viitor, acestea vor stagna
crizei. FAN Courier ºi DPD (Pega- revină în semestrul doi, când, cre- la nivelul din 2009, ca în cazul FAN
sus) au raportat creºteri de peste de Bogdan Zafiu, sales&marketing Courier, sau vor creşte cu 5-10%,
10% în primele nouã luni ale anului, manager TNT România, piaţa va da ca în cazul DPD (Pegasus). Pentru
pentru cã nu au aplicat un “război semne de maturizare, prin conso- 2010, cursul mediu văzut de jucă-
al preţurilor”, aºa cum au fãcut lidarea companiilor care vor trece torii din curierat este situat între 4,3
companiile mici, spun analiºtii de această perioadă de criză, în şi 4,5 lei pentru un euro. Valoarea
din piaþã. De cealaltă parte, mulţi defavoarea jucătorilor mai mici. pieţei de curierat s-a diminuat cu
dintre jucătorii de nivel mediu au “Pe fondul scăderii economice, tot 20-30% în 2009, iar, după estimări-
scăzut tarifele foarte mult anul mai mulţi agenţi economici, implicit le analiºtilor, scãderea va continua
acesta, în încercarea de a atra- clienţi, vor intra în insolvenţă sau în în primele luni din 2010.
> Toate acestea vor determina pro- lines. Pentru atragerea de noi clienţi, 2010. Probabil va fi o scădere de 15%
babil o creştere a cheltuielilor opera- Ilie Carabulea, proprietarul Atlassib, a pieţei, după ce în 2009 scăderea a
torilor low-cost, în ceea ce priveşte spune că se orientează către pieţe fost de 20%. Creşterea cursului va-
factura de kerosen, care ar putea să noi, cum ar fi destinaţii din Finlanda, lutar a afectat plăţile compensatorii.
însemne chiar şi peste 35% din cos- Portugalia sau Danemarca. Astfel, Dobânzile bancare au crescut”, a de-
turi, cred reprezentanþii din industrie. dacă firmele mari au strategii pentru clarat Dan Petrescu, proprietarul Da-
De cealaltă parte, companiile tradi- creşterea veniturilor, firmele mici se cos. Nici piaţa transportului feroviar
ţionale precum Air France-KLM, Ta- luptă să supravieţuiască, din cauza nu va suferi modificări spectaculoa-
rom sau Lufthansa nu fac previziuni costurilor mult prea ridicate pe care se, oficialii CFR Călători spunând că
pentru 2010, însă, potrivit unor ana- trebuie să le suporte, în raport cu în- în 2010 tendinţa va fi în continuare de
lişti din piaţă, transportul aerian de casările. Potrivit Uniunii Naţionale a scădere. “Procentajul va fi între 5% şi
linie va înregistra scăderi de până la Transportatorilor, mulţi jucători, care 10%, însă este o scădere mai redusă
10%. În ceea ce priveşte companiile acoperă numai câteva procente din decât în 2009, când au fost suspen-
de transport terestru de persoane, piaţă, au făcut investiţii, s-au împru- date foarte multe trenuri”, au spus ei.
jucătorii din piaţă spun că în prima mutat de sume mari pe care nu le mai Căderea pieţelor, mai ales în prima
parte a anului viitor se va accentua pot acoperi. În plus, numărul pasage- parte a anului, nu va însemna însă şi
criza economică, iar unele semnale rilor a scăzut foarte mult, din cauza o scădere a salariilor sau concedieri
de redresare ar putea fi observate industriilor care au făcut disponibili- de personal, măsuri care au fost lu-
abia în partea a doua a anului, idee zări masive. Acest lucru a condus la ate încă din acest an, ci mai degrabă
susţinută mai ales de reprezentan- dispariţia unui procent semnificativ o îngheţare a salariilor şi a posturilor,
ţii primelor două companii din piaţa din încasări care veneau de la nave- fie că este vorba despre transportul
transportului rutier, Atlassib şi Euro- tişti. “E greu de anticipat ce o să fie în rutier, fie aerian sau feroviar.
83 Retail alimentar
Comerţul alimentar românesc nu va
fi semnificativ afectat de criză nici în
2010, acesta fiind unul dintre puţinele
85
Electroretail
Retailul de elactrocasnice, electronice
şi produse IT&C nu va avea parte
de schimbări majore faţă de 2009.
sectoare care vor continua creşterea, Estimãrile indicã o creºtere moderatã.
chiar dacă în ritmuri mult reduse faţă de Piaþa nu va recupera scăderea de
anii anteriori. aproximativ 50% înregistrată faţă de
2008.
84 Distribuţie
Blocajul financiar se va amplifica în
2010 şi va duce la o serie de falimente în
rândul magazinelor mici. Întârzierile de
86 Comentariu
Mioara Bolozan, director de marketing
Whirlpool România: “Din punct de
vedere al industriei de electrocasnice
plăţi sau chiar neplata unor comenzi va mari, 2010 va fi un an în care ne bazăm
genera o scădere a pieţei de distribuţie pe o uşoară creştere faţă de 2009, pe
cu până la 10% faţă de 2009. care îl putem numi, fără echivoc, an de
criză”.
foto Bloomberg
Comerţul alimentar
rămâne pe plus
Ionuţ Giuşcă până la 30%, iar retailerii, dimpotrivă, ca trend ce va rămâne valabil şi se va
consideră că acest act normativ nu va accentua în 2010. De asemenea, ex-
duce decât la o majorare a preţurilor şi pansiunea discounterilor, care nu a ţi-
Comerţul alimentar românesc la falimente. Reţelele de hipermarket- nut cont de situaţia economică actua-
nu va fi semnificativ afectat de uri, supermarketuri şi cele de discount lă, va continua, mai ales că se anunţă
criză nici în 2010, acesta fiind unul au fost afacerile printre cel mai puţin intrări de mult aşteptate ale unor jucă-
dintre puţinele sectoare care vor afectate de criză, chiar dacă multe ca- tori importanţi, ca de exemplu Lidl. De
continua creşterea, chiar dacă în tegorii de produse şi-au micşorat rata altfel, aceştia rămân câştigătorii crizei,
ritmuri mult reduse faţă de anii de creştere, iar pentru altele am asis- având în vedere că oferă cele mai mici
anteriori. Expansiunea reţelelor va tat la o diminuare a consumului. Per preţuri şi se pliază astfel pe noul tip
continua, comerţul păstrându-se ansamblu, în 2009 se înregistrează o de consumator. Cel mai mare grup de
şi în 2010 unul dintre principalii creştere în valoare de peste 15% a re- comerţ din România, Metro, se adap-
angajatori din piaţă. tailului alimentar, potrivit GfK. “Cu si- tează contextului actual, caracterizat
guranţă că, în 2010, nu ne vom mai în- de o scădere a consumului, prin mă-
“În cazul Metro Cash&Carry, nu toarce la evoluţiile spectaculoase din suri de repoziţionare a brandului şi de
va scădea numărul de salariaţi, dim- anii precedenţi, însă nu vom asista nici menţinere a profitabilităţii afacerii.
potrivă, este o perioadă foarte bună la scăderi dramatice. Deşi într-o conti- Ca previziuni legate de evoluţia
pentru a recruta profesionişti”, spune nuă scădere în importanţă, compara- afacerilor în 2010, reprezentanţii sunt
Dusan Wilms, director executiv Metro tiv cu retailul modern, magazinele mici rezervaţi în a se lansa în predicţii, în-
Cash&Carry România. În privinţa evo- ale comerţului tradiţional vor continua trucât orice modificare ce apare în
luţiei preţurilor, părerile sunt împărţite să rămână o opţiune importantă când plan financiar, legislativ, politic, soci-
în două tabere combatante - produ- vine vorba despre achiziţia bunurilor al etc. se va regăsi în mersul oricărei
cători şi retaileri, care au ca măr al alimentare”, spune Diana Toma, cer- afaceri. “Pe piaţă vor rezista cei mai
discordiei Codul de Bune Practici. Cei cetător senior GfK România. Schim- antrenaţi, ca în orice competiţie. Cine
mai mulţi dintre producători susţin că, barea comportamentului de consum, va ţine pasul cu ceea ce se întâmplă
prin adoptarea Legii Comerţului, pre- prin evitarea achiziţionării de produse pe plan mondial, în materie de eficien-
ţurile la alimente ar putea scădea cu care nu sunt de necesitate, s-a format tizare a costurilor, va investi în pregă-
tirea personalului, în tot ceea ce ţine
‘‘
de mediu şi de natură, va avea şanse
Cu siguranţă că, în 2010, nu ne vom mai întoarce mari să rămână pe poziţii, ba chiar
la evoluţiile spectaculoase din anii precedenţi, însă să-şi consolideze afacerea”, explică
Delia Nica, head of representative
nu vom asista nici la scăderi dramatice. office Metro AG. Aceasta mai spune
că starea de aşteptare, “să treacă, to-
Diana Toma tuşi, criza şi vom mai vedea”, nu este
cercetător senior GfK România
o strategie bună.
10 % 1%
scãderea pieţei marjã medie de profit
Distribuţia, ameninţată
de blocaj financiar
Ionuţ Giuşcă
‘‘
deciziile Guvernului, iar, potrivit di-
rectorului Top Brands, acestea vor Nici nu vreau să-mi imaginez ce se va întâmpla cu
influenţa major - şi nu neapărat pozi- retailul, dacă Guvernul hotărăște majorarea TVA.
tiv - mersul economiei private.
Există şi o variantă optimistă cu Wael El Ghadban
privire la evoluţia pieţei de distribu- director general Top Brands Distribution
ţie în 2010, în special pe partea de
logistică, fundamentată pe tendinţa Nici în cazul majorării taxelor, sub 1% din cifra de afaceri. Mai jos
producătorilor de a se orienta din ce acesta nu se arată pesimist. “Nu cred de atât, nu avem unde să coborâm”,
în ce mai mult spre soluţii integrate şi că va exista o creştere prea mare a spune Wael El Ghadban.
comune, mai ales în ceea ce priveşte TVA-ului. Oricum, în cazul în care Companiile active în domeniul
livrarea, potrivit lui Adrian Rusu, di- taxa va fi majorată, consumatorul se distribuţiei şi logisticii vor încerca să
rector general Whiteland Logistics. va orienta, ca şi în prezent, către pro- păstreze marjele de profit la nivelul
Soluţia pentru contracararea crizei dusele ceva mai ieftine sau către pro- actual, deja scăzut. Pe piaţa de dis-
economice şi chiar a majorării cifrei moţii”, afirmă Rusu. Dacă în privinţa tribuţie, evaluată la câteva miliarde
de afaceri are, potrivit directorului evoluţiei afacerilor fluctuaţiile pot fi de euro, principalii jucători sunt In-
Whiteland, două surse: dezvoltarea atât pozitive, cât şi negative, în cazul terbrands, Top Brands Distribution,
partenerilor actuali, atragerea de noi marjelor de profit acestea vor stagna. Aquila, Macromex, Lekkerland şi
clienţi şi integrarea lor în sistem. “Noi lucrăm cu o marjă de profit de Whiteland.
10 % 20 %
creşterea pieţei creşterea personalului
Reducerile de preþuri
readuc clienþii la raft
Piaţa de electrocasnice
mari se dezgheaţă în 2010
Mioara Bolozan cea mai mare în total piaţă lucru îl văd ca fiind benefic, pentru
director de marketing Whirlpool România electrocasnice) sunt obiecte de că, practic, se traduce printr-o mai
necesitate. De asemenea, luând în mare accesibilitate a inovaţiilor şi
Din punct de vedere al industriei calcul canalele de distribuţie, în anul printr-o presiune mai mare asupra
de electrocasnice mari (frigidere, 2009, în special din trimestrul al brandurilor de a se diferenţia. Nu
combine, maşini de spălat), 2010 treilea, a fost stabilizat numărul de în ultimul rând, zona de “eco” va fi
va fi un an în care ne bazăm pe o magazine. Va continua să se lucreze preluată de către toţi producătorii şi
uşoară creştere faţă de 2009, pe la o eficientizare a parametrilor de derivată în mesaje pe cât mai multe
care îl putem numi, fără echivoc, an retail, la o armonizare a gamelor game de produse.
de criză. de produse pe tip de magazin, de Din perspectivă macroeconomică,
Creşterea pe care o văd este de zonă. este posibil ca mărirea fiscalităţii şi
3-5%, deci o fluctuaţie în volum a Ca tendinţe pentru 2010 cred că continuarea crizei şi în anul 2010,
pieţei ce nu se compară cu ritmurile va fi continuat ritmul de înlocuire a când, probabil, alte state din zonă
de creştere sau descreştere de electrocasnicele free standing de vor fi deja pe trend crescător, să
minimum 10%, înregistrate în către cele încorporate. În interiorul aibă influenţe în limitarea/scăderea
ultimii ani. Analiza pe care o avem fiecărei categorii, este posibilă o investiţiilor străine (deci, generarea
în spatele acestei previziuni se schimbare a graniţelor - low, mid altor locuri de muncă, în măsură
bazează pe următoarele date: şi high end, în sensul că multe să compenseze concedierile din
creditul de consum a fost deja produse considerate ca fiind de ultimele luni). O veste bună pentru
scăzut/inhibat în 2009, deci, nu high end vor fi aduse în zone de anul viitor este că statele din Vest îşi
mai poate determina o scădere a mid, atât din dorinţa producătorilor, vor reveni, iar românii care lucrează
achiziţiilor; electrocasnicele mari cât şi a retailerilor de îmbunătăţire a peste graniţe vor putea trimite mai
(categoriile care au ponderea mixului, a rotaţiei produselor. Acest mulţi bani acasă.
89 Distribuþie IT
Distribuitorii IT vor pune accent anul
viitor pe rularea mai rapidă a stocurilor
şi pe orientarea către canalele de
91
Telecom
Un consum moderat al serviciilor
telecom, atât din partea persoanelor
fizice, cât şi a companiilor, alături de
distribuţie cu un ciclu de vânzare mai încetinirea dezvoltării infrastructurii
rapid, în măsura în care marii retaileri şi scăderea câştigurilor variabile ale
dau dovadă de o lipsă de flexibilitate angajaţilor din industrie conturează noua
în acest sens. faţă a pieţei telecom în anul 2010.
90 Software ºi Servicii
Relansarea investiţiilor în sectorul public,
continuarea procesului de consolidare,
dar şi falimente în rândul jucătorilor
92
Comentariu
Laurenţiu Popescu, country manager
IDC România: “Revenirea industriei IT&C
la nivelul creşterilor din anii anteriori va
semnificativi sunt unele dintre cele mai depinde de multe variabile, atât locale,
importante aspecte care conturează cât şi regionale, cum ar fi ieşirea cât mai
industria locală de software şi servicii în rapidã din criza economică şi financiară
2010, spun managerii din domeniu. a economiilor globale.”
5 % 0 % 0 %
creºtere în 2010 creºtere profit creºtere salarii
Miza: reorganizarea
canalelor de distribuþie
Gabriel Preda
+5 % +6/7% 0 %
piaþa în 2010 salarii creºtere profit
Motorul de creºtere
în 2010, sectorul public
Gabriel Preda
Relansarea investiţiilor în
sectorul public, continuarea
procesului de consolidare, dar
şi falimente în rândul jucătorilor
semnificativi sunt unele dintre
cele mai importante aspecte care
conturează industria locală de
software şi servicii în 2010, spun
managerii din domeniu.
Radiografie
Piaţa locală de software şi servicii în 2010
Industrie 5% creştere
Salarii 6 – 7% creştere
Externalizare IT 25% creştere
Cele mai vândute aplicaţii CRM, BI
Costuri creştere usoară
Profitabilitate companii stagnare
Sursa: Pierre Audoin Consultants
0/-10 % +5 % 0/-15 %
evoluþie salarii evoluþie venituri evoluþie angajaþi
Telecomul aşteaptă
redimensionarea pieţei
Silviu Nicolescu dusă direct proporţional cu veniturile
companiilor din telecom. Prima notă
de optimism vine de la Cosmote Ro-
Un consum moderat al serviciilor mânia, al treilea jucător din piaţă ca
telecom, atât din partea număr de utilizatori. “Conform pre-
persoanelor fizice, cât şi a dicţiilor făcute de mediul de afaceri
companiilor, alături de încetinirea din România, dar şi de experţi eco-
dezvoltării infrastructurii şi nomici internaţionali, se aşteaptă o
scăderea câştigurilor variabile îmbunătăţire a situaţiei începând cu
ale angajaţilor din industrie ultima parte a anului 2010”, spun re-
conturează noua faţă a pieţei prezentanţii operatorului. Aceştia se
telecom în anul 2010. aşteaptă însă la un 2010 marcat de o
creştere a competiţiei pe toate seg-
“Este de aşteptat ca 2010 să nu mentele de piaţă. Potrivit oficialilor
aducă o contracţie a economiei ro- Autoritãþii Naþionale pentru Adminis-
mâneşti precum cea produsă în 2009, trare ºi Reglementare în Comunicaþii,
însă nimeni nu poate şti cu certitudine în 2010 industria telecom ar putea
dacă şi când se va reveni la indicatorii avea o creºtere uºoarã faþã de 2009,
economici favorabili. Ne aşteptăm să când a scãzut cu aproximativ 20%, la
asistăm la o redimensionare a pieţei, valoarea de 4 miliarde de euro.
determinată de un consum mai mo-
derat atât din partea persoanelor fi-
‘‘
zice, cât şi din partea companiilor”, a
declarat pentru Business Standard Ne aşteptăm
Liliana Solomon, CEO al Vodafone să asistăm la o
România, al doilea jucător din piaţă
ca număr de utilizatori. Printre princi- redimensionare a
palele mişcări aşteptate pentru anul pieţei, determinată de un
2010, integrarea Zapp în Cosmote
ar putea genera şi singura dezvolta- consum mai moderat atât
re substanţială de reţea, în spectrul din partea persoanelor
3G. “Puţine firme mai fac dezvoltare, fizice, cât şi din partea
s Pãun telecomul fiind o industrie intensivă,
din punct de vedere al investiţiilor. companiilor.
Toţi operatorii fie au făcut deja aces-
te dezvoltări, fie le-au externalizat”, Liliana Solomon
CEO Vodafone România
afirmă Dinu Malacopol, director ge-
neral al operatorului telecom Digital
Cable Systems. Acesta consideră că
veniturile angajaţilor din telecom vor
rămâne constante în monedă naţio-
nală faţă de anul curent, urmând a fi
însă afectate de evoluţia cursului va-
lutar. Pe de altă parte, Costin Soare,
director de retail la Avenir-Telecom,
consideră că veniturile fixe ale anga-
jaţilor vor rămâne constante la nivel
de industrie, în timp ce partea de
câştiguri variabile şi bonusuri va fi re- foto Marius Pãun
Revenirea în industria
IT va dura doi-trei ani
Laurenţiu Popescu 2009 cele mai mici creşteri din ultimii
country manager IDC România cinci ani.
Estimările IDC preconizează că
Piaţa de IT&C din România a anul 2010 nu va aduce modificări
înregistrat în anul 2009, pentru majore pe piaţa IT din România,
prima oară în ultimii opt ani, o aceasta ajungând la nivelul din 2008,
scădere dramatică, de aproximativ respectiv 2,616 miliarde de dolari,
30%, în principal din cauza scăderii abia în anul 2011.
cheltuielilor hardware, care s-au Segmentul hardware va evolua
diminuat cu 60% comparativ cu cel mai încet, cheltuielile
anul trecut, de la o valoare de 988 cu aceste produse fiind estimate
milioane de dolari în 2008 la 401 să atingă nivelul din anul 2008 abia
milioane în anul 2009. Segmentele către sfârşitul lui 2012 şi începutul
cel mai puţin afectate de criza lui 2013.
economică şi financiară în anul 2009
au rămas serviciile IT şi cheltuielile În următorii cinci ani, care este
cu packaged software, care au perioada de prognoză a IDC, piaţa
crescut faţă de anul anterior cu 8%, de IT din România este estimată
respectiv 6%. să aibă creştere cu o medie anuală
cumulată de aproximativ 5,7%,
Micşorarea dramatică a cheltuielilor înregistrând la sfârşitul perioadei de
hardware a fost cauzată, în forecast o valoare de 3,616 miliarde
principal, de scăderea puterii de de dolari.
cumpărare a utilizatorilor casnici,
prin restrângerea substanţială a La finele perioadei de prognoză,
accesului la credite, şi de scăderea întreaga piaţă IT&C (incluzând
valorii reale a puterii de cumpărare, şi cheltuielile cu serviciile de
din cauza deprecierii monedei telecomunicaţii) va atinge, conform
naţionale. Cel mai puternic afectat IDC, o valoare de 9,636 miliarde de
segment de distribuţie a fost retailul, dolari, ceea ce reprezintă o creştere
în această zonă înregistrându-se anuală cumulată de aproximativ
pentru prima oară şi colapsul unor 5,2%. Anul 2010 va fi unul de cotitură
jucători tradiţionali care operau pentru evoluţia pieţei de IT&C, al
reţele mari de magazine. Piaţa de cărei cuvânt de ordine ar trebui să fie
servicii IT şi software a fost mai “stabilitate”.
puţin afectată de climatul economic Revenirea acestei industrii
nefavorabil datorită unor proiecte la nivelul creşterilor înregistrate
care au avut loc în special în mediul în anii anteriori va depinde de multe
privat. Dar şi în aceste condiţii, cele variabile, atât locale, cât şi regionale,
două segmente au înregistrat în anul cum ar fi ieşirea economiilor
foto Marius Pãun globale din criza economică şi
‘‘
financiară cât mai rapid, impactul
Anul 2010 va fi unul de cotitură pentru evoluţia alegerilor locale asupra evoluţiei
pieţei de IT&C, al cărei cuvânt de ordine ar trebui economiei, reluarea investiţiilor
străine în România şi, nu în ultimul
să fie «stabilitate». Revenirea acestei industrii la rând, creşterea puterii de cumpărare
nivelul creşterilor înregistrate în anii anteriori va depinde a utilizatorilor casnici care pot
stimula în principal relansarea pieţei
de multe variabile, atât locale, cât şi regionale. de hardware.
95 Publicitate
Piaţa media românească s-a întors, în
2009, cu trei ani în urmă şi a ajuns la o
valoare de 347 milioane de euro, mai
97
Presã scrisã
După ce criza a demolat şi cele mai
pesimiste estimări şi a muşcat peste
jumătate din veniturile din publicitate,
puţin decât în 2006, când se situa la 369 jucătorii din presa scrisă simt că nu
milioane de euro. au nicio certitudine legată de viitorul
businessului în 2010.
96 TV&Radio
Anul 2010 înseamnă stagnare pentru
piaţa de televiziune, iar pentru piaţa de
radio - o posibilă scădere de încă 10%,
98
Comentariu
Iulian Comãnescu, managing partner
"Comănescu": Nu ne place, dar
pe lângă scăderea de 40% din 2009. mersul pieţei media din România este
condiţionat de ciclurile electorale.
Scenariile pun
răul în faţă
Antonia Tucheac ne aşteptăm ca bugetele de market-
ing să fie construite pe un scenariu
pesimist, ceea ce poate genera o
Piaţa media românească s-a scădere a pieţei de media în 2010 faţă
întors, în 2009, cu trei ani în de 2009”, spune Nicoleta Pădure,
urmă şi a ajuns la o valoare de managing director Media Direction.
347 milioane de euro, mai puţin Potrivit lui Cezar Batog, impactul ma-
decât în 2006, când se situa la jor asupra tendinţelor în publicitate va
369 milioane de euro. Scăderea fi “trezirea la realitate”, care a început
de peste 30% a venit după ani să funcţioneze încă de anul acesta.
consecutivi de creştere şi, chiar “Adio creşteri mari, nejustificate,
dacă reprezentanţii agenţiilor se pretenţii salariale aberante, impostu-
feresc să facă previziuni pentru ră cât cuprinde şi lucru de mântuială”,
2010, cei mai mulţi dintre aceştia a adăugat acesta. Presiunea care a foto Compania
‘‘
spun că scăderea se va adânci cu dominat peisajul media românesc
alte cinci sau zece procente. anul acesta va continua să se simtă Nu se poate face o previziune
şi în 2010. “Clienţii calculează foarte asupra bugetelor din 2010
“Nu se poate face o previziune atent investiţiile, iar suporturile media
asupra bugetelor din 2010 şi, impli- încearcă să-şi demonstreze eficien- şi, implicit, asupra profitului.
cit, asupra profitului. Ne străduim ţa, şi pentru asta muncesc mult mai Ne străduim ca salariile să rămână
ca salariile să rămână nealterate, iar mult”, spune Radu Florescu, CEO
numărul de angajaţi - constant. Bu- Saatchi&Saatchi. nealterate, iar numărul de angajaţi -
getele sunt construite de către clienţi, Bogdan Prăjişteanu, general ma- constant.
noi ne pliem pe ele; deci mai trebuie nager Mediaedge:cia, a explicat că
să aşteptăm câteva luni până vom piaţa se va situa anul viitor într-un Cezar Batog
avea o imagine mai clară”, a declarat interval de -5% şi 0% comparativ cu general manager Optimedia
Sorina Iordan iar sistemul de măsurare a audienţei întotdeauna căi de a mai reduce chel-
radiourilor nu permite acest lucru în tuielile, însă chestiunea este cât de
timp real. “Probabil că piaţa de radio tare afectezi brandul/produsul pe ter-
Anul 2010 înseamnă stagnare va scădea în continuare, cu până la men lung mergând pe această cale”,
pentru piaţa de televiziune, iar 10%”, spune el. Şi Kalauz Iosif, trade a explicat directorul diviziei. Despre
pentru piaţa de radio - o posibilă marketing manager Kanal D, este în salariile de pe piaţă, Vasiliu spune că,
scădere de încă 10%, pe lângă asentiment cu estimãrile nu tocmai în cel mai bun caz, ele vor stagna şi
scăderea de 40% din 2009. optimiste. Acesta spune că toată că vremurile în care orice junior pre-
lumea vorbeşte încă despre criză, tindea 1.000 de euro din prima lună
Mihnea Vasiliu, directorul diviziei ceea ce înseamnă cel mult aceeaşi de angajare s-au sfârşit.
Quality a Grupului Realitatea-Caţa- piaţă din punctul de vedere al venitu-
vencu şi membru în boardul grupului, rilor totale din publicitatea TV. “Asta
este de părere că piaţa TV va stagna pentru că banii din publicitate se vor publicitate pe TV
în 2010 la 250 milioane de euro (stu- orienta spre pieţele care arată deja Cheltuieli (mil. euro)
diul Initiative a estimat piaţa TV din reveniri”, a declarat managerul. Le-
2009 la 225 milioane de euro - n.red.), gat de profituri, Kalauz Iosif spune că 2006. 229
ceea ce ar însemna întoarcerea cu recesiunea poate să aducă mai de-
câţiva ani în urmă. “Mă aştept ca pri- grabă diferenţiatori decât profit. “In- 2007. 306
mul trimestru să fie foarte rău, după vestiţiile nu au încetat în piaţa TV”, a
care piaţa să se dezmorţească”, a adăugat oficialul. Tot despre profituri, 2008. 337
declarat acesta. Pe de altă parte, Mih Vasiliu spune că acestea vor stagna
nea Vasiliu spune că nu vede cu ochi în TV şi vor scădea în radio. “Nu cred 2009. 225
buni piaţa de radio, în sensul în care că media mai are resurse de reduce-
advertiserii îşi doresc mai mult ca ori- re semnificativă a costurilor, reduce- 2010. 225*
când eficienţă şi măsurarea precisă a re care s-a petrecut, în mare măsură, Sursa: Initiative Media Fact Book 2009;
rezultatului investiţiei în comunicare, anul acesta. Sigur că, teoretic, există *Estimare, pe baza datelor din piaþă
Supravieţuire
în condiţii extreme
Roxana Ivan
Dacă, iniţial, cele mai pe- milar celui din 2009. Pentru că mulţi se
simiste scenarii de busi aşteaptă ca problemele de distribuţie
ness prevedeau pentru să nu se soluţioneze, în condiţiile unor
acest an scăderea pieţei resurse mai mici, lupta pentru supra-
de publicitate în print cu vieţuire se va intensifica, mulţi editori
25-30%, realitatea a dat continuând să activeze fără profit. În
peste cap toate planurile acest context, coroborat cu lipsa sus-
editorilor de presă, nevoiţi să ţinerilor (ca urmare a alegerilor), Răz-
rebugeteze chiar şi lunar. Com- van Corneţeanu, directorul general al
paniile de presă au fost nevoite Adevărul Holding, spune că vor dispă-
să supravieţuiască având venituri rea mai multe publicaţii decât în 2009.
din publicitate reduse la jumătate Chiar dacă se aşteaptă ca primul tri-
şi să arunce toate armele posibile mestru să fie cel mai dificil din perioa-
în lupta pentru cele aproxima- da de criză, unii dintre editori spun că
tiv 40-45 mil. euro rămase în programele de reducere a costurilor
piaţă. Totul încununat de gra- vor duce la rezultate mai bune decât
va criză în care a intrat distri- în prezent. De asemenea, este de aş-
buţia de presă, prin încetarea teptat să continue să scadă şi salariile
activităţii fostei Rodipet. După din industrie, cu 10-15%.
experienţa celui mai dificil an
pentru presa românească, edi-
‘‘
torii îşi leagă viitorul de redresa-
rea economiei, pe fondul adop- Am fost foarte
tării de către noul guvern a unor precauţi în alcătuirea
soluţii anticriză concrete. “Am
fost foarte precauţi în alcătuirea bu- bugetului pe 2010,
getului pe 2010, întrucât contextul întrucât contextul politico-
politico-economic actual, precum şi
Publicitate în print influenţa acestuia în ceea ce priveşte economic actual, precum
Până la venirea crizei, piaţa a fost redresarea ţării din recesiunea se- şi influenţa acestuia în ceea
pe plus veră pe care o traversăm sunt greu ce priveşte redresarea ţării
de anticipat”, mărturiseşte Marius
An Dinamicã Hagger, general manager al Ringi- din recesiunea severă pe
2006 +7,6% er România. De la România liberă, care o traversăm sunt greu
2007 +11,3% directorul general Marilena Mantu es-
2008 +3,8% timează un minus de 10-15%, în timp de anticipat.
2009 -<50% ce Silviu Ispas, managerul editorului
2010 0/-10% de presă locală EMI România, spune Marius Hagger
general manager Ringier România
Sursa: Media Fact Book, Estimări că a bugetat după un nivel al pieţei si-
Politică şi bani
pe piaţa media
Iulian Comãnescu mii de exemplare. S-ar putea ca Internet. Din ce în ce mai multe
managing partner "Comănescu" agonia ziarului să fie mai mult mai site-uri de conţinut, din ce în ce
ieftină pentru editor, decât extazul mai mulţi publisheri de classic
Nu ne place, dar mersul pieţei media atins de “Adevărul” cu inserturile media implicaţi. Merită? Depinde
din România este condiţionat de de carte şi “Tom şi Jerry”, dar tot de creşterea pieţei de publicitate.
ciclurile electorale. Am mai scris nu e o soluţie. Ne mirăm că atâtea Deocamdată, se pare că vom avea
despre asta în “22” acum câtăva titluri de 10-20 de mii de exemplare vreo 20 de milioane cu care să ne
vreme: 1992, anul în care Ion Iliescu rămân în picioare? Să ne amintim jucăm în 2010. Despre asta, nici
a primit primul mandat “întreg”, a de ce spuneam la început despre măcar publisherii străini nu ştiu
fost cel al revoluţiei “Evenimentul corespondenţa cu ciclurile politice. mare lucru, vezi răsucirile lui Rupert
zilei”, iar în 1996 au apărut PRO TV Murdoch în privinţa conţinutului cu
şi prima revistă de tip occidental de Televiziuni. Cele de ştiri au atins plată. S-ar putea să avem surprize
femei (calendaristic, puţin înainte de recorduri de audienţă în campanie plăcute, site-uri iubite şi profitabile.
începutul anului). 2000-2001 a fost şi, în acelaşi timp, şi-au alterat Sau neplăcute, din categoria “bubble
perioada când PRO TV şi-a pierdut prestigiul prin diferite puncte de dezumflat”.
conotaţiile de quality şi fenomen tangenţă cu politicul. Banii luaţi de
şi, pe de altă parte, “Libertatea” la ministere, opţiunile partizane, Nou-veniţi. Pe logica politică, s-ar
şi-a început ascensiunea notabilă, alegaţiile despre moderatori care putea ca în piaţă să înceapă să se
iar piaţa de glossy a explodat. Anii primesc bani să aducă politicienii în verse saci de bani veniţi dinspre
2004-2005 au fost marcaţi de euforia emisiuni, publicul îmbătrânit şi difuz oameni de afaceri cu alte afilieri
investiţională a marilor proprietari sunt “inhibitori de brand”, care scot politice decât până acum. Un
români şi de explozia internetului, aceste posturi din mecanismele de simptom este “Vox News”, care e
iar asta ne aduce în 2009-2010, business de tip occidental. Dacă legată de B 1 TV, care, la rândul ei,
subiectul crochiului de faţă. Pare circul politic continuă, cu alegeri e legată de PD-L şi Traian Băsescu,
ciudat că vorbim despre politic într- anticipate, scandal pe desemnarea prin parti-pris-urile sancţionate
un ziar de business, mai ales că e guvernului şi altele, televiziunile de de CNA din campanie. “Curentul”
vorba despre o piaţă puternică, de ştiri o vor ţine tot aşa. Dacă nu, va joacă şi el o anumită carte, iar
300-400 milioane de euro, racordată trebui să se redefinească radical. “Atac la persoană” şi “Ziarul” par
la bugetele de reclamă ale marilor Realitatea TV pierde o mulţime de a fi înviat. Dacă am scoate din
multinaţionale. Însă evoluţiile din bani, iar Antena 3 e rentabilă doar ecuaţie interesele politice, probabil
viitorul apropiat sunt condiţionate în condiţiile în care o parte din că numărul de ziare, televiziuni şi
asemănător, după cum se va vedea. venituri le primeşte ca prestator reviste glossy s-ar diminua în viitorul
de ştiri la Antena 1, deci nu putem apropiat. Aşa, însă, este posibil
Cotidiene. Tabloidele se vorbi, deocamdată, de un business contrariul.
consolidează, se ştie. Câteva independent şi profitabil. Businessurile străine de media
dintre quality-uri par sortite prezente în România vor trebui să
dispariţiei (“Cotidianul”, “Ziua”, Reviste. Glossy-urile de femei au se lupte cu “arme albe” cu “tunarii”
“Gândul”). Succesele se ating pe fost - şi încă sunt - o piaţă opulentă. din presa afiliată politic. Aceasta e
acest segment doar cu inserturi Diferiţi editori s-au repezit în 2006- alimentată nu doar cu bani, ci şi cu
(“Adevărul”), inserturi care vor 2008 cu titluri noi în piaţă, poate conţinut (“dezvăluiri”) de politicienii
continua, cu mari costuri şi şi fiindcă start-upul e lesnicios pe prieteni. Separarea prezidenþialelor
deci, pierderi. Din nou, putem acest segment. Aşa s-a ajuns la vreo de parlamentare creează premisele
vorbi despre business rentabil 20 de titluri (depinde cum numărăm), unui circ veros continuu în media.
pe mecanisme occidentale? dintre care niciunul nu vinde peste
“Evenimentul zilei” arată că nu: 35 de mii. Aici, implozia e foarte Dacă ne uităm la calendar, vedem
ziarul a preferat să încerce să se posibilă. Nimeni nu are interesul că singurii ani fără alegeri vor fi
vândă prin conţinut, dar nu reuşeşte. să ţină în viaţă o revistă de femei 2011 şi 2013. Cât despre jurnalismul
Ultimele cifre de vânzări se învârt nerentabilă. imparţial, de tip occidental, om trăi
în ameninţătoarea zonă a 35 de şi-om vedea până prin 2015...