7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

De asemenea. cel gramatical.1. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. sunt de departe cele mai interesante şi mai productive). subclasificări. . p. 151 şi Zugun. să fie tratate marginal. respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. cum vom vedea. mai degrabă semantica. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. Mai mult decât atât. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. şi conţinutul semantic al acestuia. ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc. polisemantic). prin forţa lucrurilor. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor.2. De altfel.graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm. calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. uşor de imitat. cat şi cu noi sensuri. Calc lexical de structură semantică (sau. cu structură uşor de analizat şi. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. întrucât anumite tipuri de calc interesează. anume că. Probleme de etimologie. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt.. după acest criteriu. în esenţă. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model.. odată cu structura cuvântului străin. frazeologia sau gramatica. în majoritatea cazurilor. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea. în consecinţă. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. pe scurt. în cazul nostru limba română. cit. se preia. p. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă. de cele mai multe ori. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2. Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical. cuvinte derivate şi compuse. în acest caz. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. respectiv formarea cuvintelor. de altfel. cum vom vedea. 173. Hristea. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. Datorită acestui fapt. care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută. op. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată.. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin.. şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. rămânând ca cel de-l treilea tip de calc. eventual. calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. calc gramatical şi calc frazeologic. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. Calc lexical de structură morfematică 1. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă.

assurer). Jahre) şi timp (germ. cu verbul a menţine. interrupteur).calcuri parţiale: consimţământ (cf. dezbate (cf. Din acest cuvânt. sur-) şi radicalul veghea (fr. se copiază.(fr. De exemplu. Astfel. respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. it. Nu la fel stau lucrurile. . Interesant este că. embranchement). în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. dacă de la un cuvânt străin. fr. simţământ (cf. fărădelege / . fr. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. surveiller). prejudecată (cf. subîmpărţi (cf. Ca o observaţie de ordin general. souslieutenant). verbul tenir. prévoir). înlănţui (cf. Dacă. subînchiria (cf. fărădelege (cf. remplacer) etc. sous-louer). fr. asigura (cf. respectând întocmai structura cuvântului străin. fr. încrengătură (cf. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. . consfinţi (cf. fie prin calchierea unor modele străine.sl. realizate în special după modele slavone. enseignement) etc. con-citoyen).  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . uşier (cf. iar prefixul calchiat): concetăţean (cf. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. cuvântul german Jahreszeit. fr. demers (cf. fr.calcuri totale: întâietate (cf. fr. blagovestenije). La fel. Dintre acestea din urmă. şedinţă (cf. entretenir). întretăia (cf. dénouement). fr. délaisser).sl. atât vechi cât şi recente. fie tema este împrumutată. sous-développé sau engl. sentimento). v. fr. usciere. primauté). anticameră (cf. précurseur). Calcuri după derivate parasintetice .calcuri parţiale: periaj (cf. afix etc. paralel cu aceste calcuri. în rostire românească). fr. entrecouper). limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. fr.). séance). prevedea (cf. realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi. v. brossage). premergător (cf. cuvânt compus. fr. Zeit). fr. discutat anterior. învăţământ (cf. cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. stingător (cf. delăsa (cf. fr. débattre). extincteur). fr. fr. fr. supraveghea (cf. fr. preşcolar (cf. în vreme ce partea a doua. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. fr. fr. fr. fr. fr. întrerupător (cf. démarche). întrevedea (cf. radical. fr. anticamera) etc.calcuri totale: sublocotenent (cf. préjugé). subdezvoltat (cf. subdiviser). fiind deci un semicalc. blagosloviti). entrecouper). entrevoir) etc. fr. fr. înlocui (cf. fr. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole. avem a face cu un calc total sau integral. subestima (cf. entêté). consacrer). care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. fr. veiller). enchaîner). fr. Bunavestire (cf. de pildă. nombreux) etc.calcuri totale: deznodământ (cf.sl. întreţine (cf. fr. bezakonje). dimpotrivă. it. fr. fr. consentement). au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. fr.calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. şi anume prefixul supra. underdeveloped). fr. iar tema calchiată. huissier) etc. întretăia (cf. Calcuri după derivate cu sufixe .  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti. dar sunt şi calcuri mai vechi. care copiază parţial. fr. . sous-estimer). v. numeros (cf. sentiment. încăpăţânat (cf. de asemenea un compus. fr. antichambre. cuvântul francez maintenir. préscolaire). facem următoarea observaţie. derivat sau compus. it.

). liber-schimb (după fr. rectangulus). patruped (după fr. la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului. şi engl. lege (< lat. Samoobslujivanie. WHO „World Health Organization”). cf. maltrata (după fr.O. světŭ. „télégraphie sans fil”). „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl. „Unidentified Flying Objects”). Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. nou-născut (după fr. Jahreszeit). cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic. cercuri de influenţă. dacă topica nu se respectă.N. nouveau-né). şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. care în limba veche are atât sensul de „lumină”. cât şi pe cel de „lume..calcuri parţiale: triunghi (după fr. rădăcină a unui cuvânt etc.). lumen). racine carrée. zakon. crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. având atât sensul de „normă. racine d’un mot). T.. cf. cât şi pe acela de „religie. incredibil”). maltraiter) etc. cel din urmă explicat prin analogie cu sl. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf. quadrupède). legem). totodată. preocupări sau interese comune” (cerc de matematică. free trade). cercuri politice.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. triangle). lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură. lume (< lat.”). dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total. Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz. semifinală (după fr. sau cu rom. şi lat. însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole.Z. şi engl. T. iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată. „telegrafie fără fir” (după fr.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat.F. după modelul fr. Branntwein) etc. cal-putere (după engl. cercle sau germ. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun. germane sau ruseşti. vinars (după germ. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate. libre-échange. ONG (după engl. locţiitor (după fr. horse-power) etc. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură. self-service). regulă”. explicat prin influenţa v. dobândind un caracter arhaic. . cerc de prieteni etc. moştenit din latină. la fel se întâmplă cu rom. papier-monnaie). În plus. cosmos”. cremă < fr. de ex. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are. explicat prin sl. şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. Blitzkrieg). Vergimeinnicht). NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc. după francezul racine (cf.” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”. . . convingeri. rădăcină pătrată. Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană. avem a face cu un calc parţial. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom.S. după cuvinte franţuzeşti. autoservire (după rus. credinţă”. menţine (după fr. dreptunghi (după fr. U.F. prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. jezyk. anotimp (după germ. court-circuit).. englezeşti. cf. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică. Zirkel. Bunavestire / Blagoveştenie. . atunci calcul total este unul perfect. care cunoştea ambele sensuri. cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. avem un calc total imperfect.sl. Astfel. Calcul semantic Este un împrumut de sens. război-fulger (după germ. hârtie-monedă (după fr. Rectangle . lieutenant). bizar. chien-loup). întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O.. scurtcircuit (după fr. univers. demi-finale). maintenir). OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl.F.calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ.F. limbă (< lat. Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte.

mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. tissu osseux).. sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. cold war). cortină de fier (engl. mouvement. proiect – cu sensul de „program (social. racine carée). educativ)”. alcool etilic (fr. calc după engl. calc după fr. promotion. agree. White Paper). pilot – cu sensul de „prototip” (cf. package. administrativ. după engl. colateral damages). precum şi formulele şi clişeele internaţionale. după engl. opinion leader). toille. domino effect). shadow government / cabinet). rădăcină pătrată (fr. principiul dominoului (engl. economia etc. echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. white collars). prilej favorabil”. Unităţile frazeologice sunt definite. prin analogie cu fr. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil. image. pilote. réhabiliter. state- . sintagme ca post de radio pirat. politica. după fr. repunere în funcţiune” (cf. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). sub influenţa engl. dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. workshop. al unei idei sau concepţii”. political correctness). după engl. fou.). atelier – cu sensul de „seminar”. provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. din aceeaşi sferă semantică). to operate. axa răului (engl. cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. Fratele cel Mare (engl. după engl. clasă de mijloc (engl. middle class). propagare (a unei idei etc. reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. clasă pilot). carte poştală (fr. Carte Albă (engl.”. Big Brother). challenge. friendly fire). „neautorizat” (cf. domestic – cu sensul de „intern. axis of evil). câine de pază (engl. proiect de lege (fr. şef de stat (fr. determinat – cu sensul de „hotărât”. Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. discriminare pozitivă (engl. cel mai adesea termeni ştiinţifici. positive discrimination). reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare. punct de vedere (fr. nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. carte postale). cele mai multe exemple vin din limba franceză. stea – cu sensul de „vedetă”. a forma un număr de telefon”. appeler. star. după engl. chef d’état). după engl. război rece (engl. de regulă. foc prietenesc (engl. după fr. dreptul. după engl. oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. agrea – cu sensul de „a fi de acord”. watchdog). guvern din umbră (engl. calc după fr. Şi la acest capitol. după engl. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. sintagme ca episod pilot. primă doamnă (engl. pachet de acţiuni etc. projet de loi). road map). corectitudine politică (engl. mole. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. după engl. pierderi colaterale (engl. program pirat). pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. îmbinările uzuale. campanie de lansare a unui produs etc. gulere albe (engl. project. opportunity sau fr. diabet zaharat (fr. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. iron curtain). Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile. point de vue). diabète sucré). imagine – cu sensul de „percepţie publică”. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. first lady). propriu unui stat”. alcool éthylique). câmp magnetic (fr. a apela – cu sensul de „a da un telefon. cele frazeologice există deja în limbă. după engl. foaie de parcurs (engl. determined. sintagme stabile de tipul determinat + determinant. promovare – cu sensul de „susţinere. lider de opinie (engl. după engl. domestic. a opera – cu sensul de „a acţiona”. champ magnétique). reprezintă un calc după engl. copiat după fr.

bojati sę.. Ceea ce se copiază este. moliti sę. este copiată. a rămâne în pană (fr. volēre). bandă rulantă. nascere). a se teme (lat. moţiune de cenzură. 187. pop. învăţământ secundar (fr. clas timere. al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. buletin de vot etc. table ronde sau engl. corectitudine politică (engl. rester en panne). pop. tomber comme les mouches). bun de tipar.  Calcuri morfologice: . bursă de valori. round table). 3 4  Hristea. lat. p. care reproduce structura expresiei fr.sl.. enseignement secondaire). revenir à nos moutons) etc. dar şi forma internă a cuvântului antichambre. învăţământ superior (fr.Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. a sfârşi în coadă de peşte (fr. mass-media of communication). Uncle Sam). a da satisfacţie (fr. faire escale). . . finir en queue de poisson). . a reveni la oile noastre (fr. roditi sę etc. spălarea banilor (money-laundering). tenire compte). un procedeu morfologic. mijloace de comunicare în masă (engl. se faire du mauvais sang). se donner des airs). enseignement: învăţământ primar (fr. „Din moarte naşte viaţă. sintactic sau mixt (morfosintactic). poştă electronică. enseignement supérieur). enseignement primaire). Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră.. enseignement public) 3etc. o întreagă expresie străină. viciu de procedură. sl. induire en erreur). după v. şomaj tehnic. ceea ce înseamnă că. a face plinul (fr. a face faţă (fr.4 Calcuri sintactice .. tomber d’accord). donner satisfaction).Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. agent economic. a fi în elementul său (fr. Probleme. a cădea de acord (fr. Asemenea combinaţii lexicale se află. placă dentară. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat. vase comunicante. deci. sauver les apparances). naître) apare destul de des la unii scriitori din sec. rogare) este creat după modelul v. 173. Ibid. La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. se vouloir.tâlhar (engl. rogue states). a pune punctul pe i (fr. buletin de ştiri. faire face). economie de piaţă. mettre le point sur les i). être dans son element). după fr. a ţine cont (fr. a salva aparenţele (fr.După model slav. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic. învăţământ public (fr. din întuneric soare” Alecsandri). masă rotundă (fr. p. colită de fermentaţie. CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. clachiat după fr. passer en revue). a-şi da aere (fr. pe de o parte. a pune la punct (fr. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere. political corectness). Unchiul Sam (engl. a trece în revistă (fr. La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. a se naşte (< lat. temĕre) este creat după modelul v. mettre au point). bancrută frauduloasă. sl. a induce în eroare (fr. de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. a-şi face sânge rău (fr. lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul. faire le plein). a cădea ca muştele (fr. prin traducere literală. pagină de gardă. de fapt. faire antichambre.

probabil după fr. al XIX-lea. engl. Autant de tête. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus. femeie suferindă etc. sunt defective de plural în limba română. rus. ape minerale.). când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. fr. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. iar pe de altă parte. sels mineraux. eaux mineraux). . Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). 5 Vezi DŞL. o unitate frazeologică necunoscută anterior. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. al XIX-lea. ce constă în traducerea literală a unor proverbe. sau proverbul fr. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. le onze. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. Time is money. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. Renaissance. război rece (engl. tradus prin gerunziu adjectival în limba română). Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi. Renaştere (fr. participiul prezent fr. şi până astăzi. Sonnenblume. dar aflat în regres astăzi. germ. fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului. germ. cold war. pe de o parte. De exemplu. p. pomme d’Adam. oland. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. guèrre froid.  Unele calcuri au caracter internaţional. un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. frecvent în sec. helianthus. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva. în acelaşi timp. holodnaia voina etc.). it. Acest procedeu. Adamsapfel etc. 91. rezultatul în limba română este. Un exemplu ar fi proverbul engl. Faptul că acestea apar la plural. sunflower. substantivele sare şi apă. Rinascimento). souffrant – souffrante.. CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. battant – battante etc. Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat. a comportamentului său gramatical. autant d’avis. trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. este de certă influenţă franceză (cf. De altfel. în sintagme precum: săruri minerale. maxime. de tipul: inimă bătândă. ca nume de materie. zonnenbloem etc.).- De asemenea. aforisme.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful