7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin. cat şi cu noi sensuri. sunt de departe cele mai interesante şi mai productive).. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. în consecinţă. să fie tratate marginal. cuvinte derivate şi compuse. calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă. odată cu structura cuvântului străin. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. uşor de imitat. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. în acest caz. situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă. anume că. De asemenea. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. cu structură uşor de analizat şi. subclasificări. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată. respectiv formarea cuvintelor. în esenţă. cit. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt. după acest criteriu. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. prin forţa lucrurilor. calc gramatical şi calc frazeologic. calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. Calc lexical de structură semantică (sau. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. 151 şi Zugun. eventual. Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical. Datorită acestui fapt. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. p. întrucât anumite tipuri de calc interesează. pe scurt. în majoritatea cazurilor. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model. Probleme de etimologie. Hristea. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc.1. se preia.. frazeologia sau gramatica. 173. cel gramatical. mai degrabă semantica. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. cum vom vedea. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. p. polisemantic). şi conţinutul semantic al acestuia. ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc.graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm.2. op. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2. rămânând ca cel de-l treilea tip de calc. de altfel... . care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută. cum vom vedea. De altfel. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. în cazul nostru limba română. Mai mult decât atât. de cele mai multe ori. Calc lexical de structură morfematică 1.

atât vechi cât şi recente. fărădelege / . Ca o observaţie de ordin general. La fel.calcuri parţiale: consimţământ (cf. în vreme ce partea a doua. Calcuri după derivate cu sufixe .calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. de pildă. fr. it. înlocui (cf. Interesant este că. veiller). fr. cu verbul a menţine. Zeit). it. în rostire românească).calcuri totale: sublocotenent (cf. préscolaire). Calcuri după derivate parasintetice . subestima (cf. preşcolar (cf. . iar prefixul calchiat): concetăţean (cf. limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. numeros (cf. entêté). enseignement) etc. cuvântul francez maintenir. assurer). précurseur). fr. Nu la fel stau lucrurile. fr. sous-louer). respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. préjugé).calcuri totale: deznodământ (cf. fr. Bunavestire (cf. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. prévoir). cuvântul german Jahreszeit. în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. întretăia (cf. verbul tenir. antichambre. fr.calcuri parţiale: periaj (cf. subdezvoltat (cf. fr. consfinţi (cf. fr. sentiment. fr. huissier) etc. încăpăţânat (cf. consentement). care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. întrevedea (cf.). fr. realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi. fr. Jahre) şi timp (germ. entretenir). fr. fr. au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. débattre). fr. cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. v. fr. nombreux) etc. fiind deci un semicalc. entrecouper). interrupteur). premergător (cf. remplacer) etc. cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. fr. învăţământ (cf. fr. bezakonje). care copiază parţial. délaisser).sl. fr. prejudecată (cf. . sous-estimer). iar tema calchiată. întreţine (cf. fr. De exemplu. dar sunt şi calcuri mai vechi. fr. Dintre acestea din urmă. fie tema este împrumutată.(fr. fr.sl. înlănţui (cf. blagovestenije). realizate în special după modele slavone. întrerupător (cf. it. con-citoyen). fr. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. primauté). sur-) şi radicalul veghea (fr. brossage). fr. consacrer). radical. usciere. asigura (cf. subîmpărţi (cf. simţământ (cf. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. démarche). de asemenea un compus. dacă de la un cuvânt străin. delăsa (cf. fr.calcuri totale: întâietate (cf.  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . fr. discutat anterior. fr. dénouement). facem următoarea observaţie. prevedea (cf. fie prin calchierea unor modele străine. fr. fr. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. sous-développé sau engl. surveiller). souslieutenant). fr. entrevoir) etc. derivat sau compus. enchaîner). blagosloviti). fr. anticamera) etc. fr. încrengătură (cf. séance). underdeveloped). şi anume prefixul supra. fr. se copiază. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. Dacă. subdiviser). Din acest cuvânt. fr. dimpotrivă. fr. anticameră (cf. întretăia (cf. v. supraveghea (cf.  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti. fărădelege (cf. şedinţă (cf. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. respectând întocmai structura cuvântului străin. cuvânt compus. . Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole. entrecouper). avem a face cu un calc total sau integral. subînchiria (cf. Astfel. paralel cu aceste calcuri. fr. uşier (cf. embranchement). fr. stingător (cf. sentimento). v.sl. extincteur). sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. demers (cf. dezbate (cf. afix etc.

calcuri parţiale: triunghi (după fr. Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate.F. maltrata (după fr.S.sl. lieutenant). ONG (după engl. cf. světŭ. free trade). Blitzkrieg).. convingeri.O. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun. totodată. court-circuit). atunci calcul total este unul perfect. cf.N.. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură. germane sau ruseşti.). hârtie-monedă (după fr. liber-schimb (după fr. Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte. după modelul fr. crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. legem). dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total. T. Zirkel. Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană. jezyk. preocupări sau interese comune” (cerc de matematică.F. de ex. . cosmos”. rădăcină pătrată. sau cu rom. anotimp (după germ. credinţă”. quadrupède). care cunoştea ambele sensuri. moştenit din latină. prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. T. locţiitor (după fr. dacă topica nu se respectă. Jahreszeit). racine carrée. . la fel se întâmplă cu rom. horse-power) etc. avem un calc total imperfect. bizar.Z. cercle sau germ. şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. semifinală (după fr. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf.. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică. „telegrafie fără fir” (după fr. care în limba veche are atât sensul de „lumină”. cât şi pe acela de „religie. Samoobslujivanie. lumen).”). rectangulus). rădăcină a unui cuvânt etc. self-service). cerc de prieteni etc. libre-échange. cât şi pe cel de „lume. „télégraphie sans fil”). cercuri de influenţă. explicat prin influenţa v. „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat. Branntwein) etc. „Unidentified Flying Objects”). maintenir). Astfel. întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O. dreptunghi (după fr. nou-născut (după fr. autoservire (după rus.F. şi lat. zakon. racine d’un mot). Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. U. triangle). Vergimeinnicht). În plus. vinars (după germ. cercuri politice. nouveau-né). şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. după francezul racine (cf. război-fulger (după germ. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are. incredibil”). chien-loup). la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului. şi engl. . englezeşti. Bunavestire / Blagoveştenie. lume (< lat. cel din urmă explicat prin analogie cu sl. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. avem a face cu un calc parţial. Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz.F.” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”.). limbă (< lat. cremă < fr. NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. explicat prin sl. şi engl. univers. însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole. dobândind un caracter arhaic. demi-finale). papier-monnaie). patruped (după fr.. Calcul semantic Este un împrumut de sens. Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. cf. cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom. menţine (după fr. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. WHO „World Health Organization”). cal-putere (după engl. maltraiter) etc. după cuvinte franţuzeşti. lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură. . regulă”. cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic. Rectangle . lege (< lat. iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată.calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. scurtcircuit (după fr. având atât sensul de „normă.

pachet de acţiuni etc. economia etc. copiat după fr. război rece (engl. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. diabet zaharat (fr. diabète sucré). mouvement.”. cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. după engl. opinion leader). prin analogie cu fr. white collars). star. clasă de mijloc (engl. foc prietenesc (engl.mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. după engl. pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. alcool éthylique). al unei idei sau concepţii”. proiect – cu sensul de „program (social. road map). axa răului (engl. punct de vedere (fr. image. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. stea – cu sensul de „vedetă”. câmp magnetic (fr. lider de opinie (engl. „neautorizat” (cf. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil. watchdog). iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. sub influenţa engl. pilote. determined. atelier – cu sensul de „seminar”. cel mai adesea termeni ştiinţifici. domino effect). colateral damages). axis of evil). opportunity sau fr. primă doamnă (engl. mole. de regulă. a apela – cu sensul de „a da un telefon. first lady). a opera – cu sensul de „a acţiona”. foaie de parcurs (engl. challenge. Carte Albă (engl. calc după engl. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. friendly fire). tissu osseux). White Paper). pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. sintagme ca post de radio pirat. workshop. cold war). din aceeaşi sferă semantică). Fratele cel Mare (engl. după engl. Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile. package. după engl. domestic. to operate. îmbinările uzuale. precum şi formulele şi clişeele internaţionale. alcool etilic (fr. discriminare pozitivă (engl. dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. după engl. echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. după engl. pierderi colaterale (engl. rădăcină pătrată (fr. propagare (a unei idei etc. shadow government / cabinet). a forma un număr de telefon”. calc după fr. educativ)”. după engl. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. imagine – cu sensul de „percepţie publică”. carte poştală (fr. după engl. champ magnétique). Şi la acest capitol. domestic – cu sensul de „intern. middle class). administrativ. determinat – cu sensul de „hotărât”. corectitudine politică (engl. sintagme ca episod pilot. political correctness). Big Brother). program pirat). réhabiliter. fou. proiect de lege (fr. repunere în funcţiune” (cf. cortină de fier (engl. după engl. calc după fr. pilot – cu sensul de „prototip” (cf. principiul dominoului (engl. sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. după fr. Unităţile frazeologice sunt definite. promovare – cu sensul de „susţinere. politica. iron curtain). reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). agree. provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. racine carée). guvern din umbră (engl. după engl. sintagme stabile de tipul determinat + determinant. positive discrimination). chef d’état). după engl. reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare.). câine de pază (engl. şef de stat (fr. campanie de lansare a unui produs etc.. project. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. dreptul. cele frazeologice există deja în limbă. cele mai multe exemple vin din limba franceză. promotion. state- . carte postale). agrea – cu sensul de „a fi de acord”. oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. appeler. projet de loi). prilej favorabil”. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. gulere albe (engl. după fr. Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. clasă pilot). point de vue). reprezintă un calc după engl. toille. propriu unui stat”.

pe de o parte. a face faţă (fr. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat. a salva aparenţele (fr. rogare) este creat după modelul v. economie de piaţă. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră.. rester en panne). être dans son element). . corectitudine politică (engl. p. mettre le point sur les i). enseignement supérieur). Asemenea combinaţii lexicale se află. mass-media of communication). după v. table ronde sau engl. CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic.După model slav. Unchiul Sam (engl. mijloace de comunicare în masă (engl.  Calcuri morfologice: . 173. este copiată. care reproduce structura expresiei fr. masă rotundă (fr. a induce în eroare (fr. sauver les apparances). political corectness). învăţământ public (fr. a rămâne în pană (fr. prin traducere literală. a fi în elementul său (fr. buletin de ştiri. La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. „Din moarte naşte viaţă. se faire du mauvais sang). a se teme (lat. bancrută frauduloasă. mettre au point). a reveni la oile noastre (fr. şomaj tehnic. a-şi face sânge rău (fr. rogue states). învăţământ secundar (fr. moliti sę.. passer en revue). Ceea ce se copiază este. revenir à nos moutons) etc. se donner des airs). finir en queue de poisson). agent economic. a pune la punct (fr. faire antichambre. a pune punctul pe i (fr. placă dentară. round table). lat.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. de fapt. faire le plein). a se naşte (< lat. tomber comme les mouches). a sfârşi în coadă de peşte (fr. lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul. a-şi da aere (fr. dar şi forma internă a cuvântului antichambre.. de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. a cădea de acord (fr. bursă de valori. La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. o întreagă expresie străină. donner satisfaction). învăţământ superior (fr. clachiat după fr. colită de fermentaţie. CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis. a face plinul (fr. ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. a da satisfacţie (fr. a cădea ca muştele (fr. faire face). Uncle Sam). bandă rulantă. Probleme. Ibid. spălarea banilor (money-laundering). sintactic sau mixt (morfosintactic). faire escale). nascere). enseignement: învăţământ primar (fr.Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. se vouloir. poştă electronică. bojati sę.tâlhar (engl. roditi sę etc. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). deci. . enseignement primaire). la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere.sl. ceea ce înseamnă că. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. temĕre) este creat după modelul v. sl. viciu de procedură. pagină de gardă. volēre). p. naître) apare destul de des la unii scriitori din sec. după fr. un procedeu morfologic. tomber d’accord). pop.. pop. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex.4 Calcuri sintactice . vase comunicante. sl. buletin de vot etc. bun de tipar. din întuneric soare” Alecsandri). tenire compte). enseignement secondaire). clas timere. . moţiune de cenzură. a trece în revistă (fr. a ţine cont (fr. 3 4  Hristea. enseignement public) 3etc. induire en erreur). 187.Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr.

Autant de tête. Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. oland. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). .). Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi. Renaissance. helianthus. sunt defective de plural în limba română.. probabil după fr. CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani. de tipul: inimă bătândă. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. eaux mineraux). germ. întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului. a comportamentului său gramatical. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. battant – battante etc. sau proverbul fr. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat.). dar aflat în regres astăzi. souffrant – souffrante. guèrre froid.- De asemenea. în sintagme precum: săruri minerale. trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. al XIX-lea. sunflower. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. Adamsapfel etc. Renaştere (fr. un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. aforisme. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. ape minerale. participiul prezent fr. engl. Time is money.). război rece (engl. pe de o parte. sels mineraux. o unitate frazeologică necunoscută anterior. ce constă în traducerea literală a unor proverbe. holodnaia voina etc. Faptul că acestea apar la plural. germ. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece. femeie suferindă etc. ca nume de materie. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus. Un exemplu ar fi proverbul engl. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. p. Rinascimento). it. De exemplu. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. substantivele sare şi apă. şi până astăzi. autant d’avis. fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. al XIX-lea. fr.  Unele calcuri au caracter internaţional. pomme d’Adam. când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. iar pe de altă parte. cold war. 91. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). De altfel. frecvent în sec. zonnenbloem etc. în acelaşi timp. tradus prin gerunziu adjectival în limba română). Acest procedeu. rus. rezultatul în limba română este. Sonnenblume. le onze. 5 Vezi DŞL. maxime. este de certă influenţă franceză (cf.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful