7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical. respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. după acest criteriu.. anume că. 173. cel gramatical. frazeologia sau gramatica. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin. de cele mai multe ori. p. se preia. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea. op. întrucât anumite tipuri de calc interesează. De asemenea. în consecinţă. De altfel. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model. p. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2.2. şi conţinutul semantic al acestuia. Probleme de etimologie. în acest caz. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. de altfel. calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă.. Calc lexical de structură semantică (sau. . cit. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. eventual. Datorită acestui fapt. şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. odată cu structura cuvântului străin. mai degrabă semantica. pe scurt. calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută. sunt de departe cele mai interesante şi mai productive). în esenţă. Mai mult decât atât. cuvinte derivate şi compuse. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. rămânând ca cel de-l treilea tip de calc.. cu structură uşor de analizat şi. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. Hristea. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. prin forţa lucrurilor. în cazul nostru limba română. 151 şi Zugun. uşor de imitat. situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă. respectiv formarea cuvintelor. în majoritatea cazurilor. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse.graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm. cum vom vedea. cum vom vedea. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc. cat şi cu noi sensuri. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă.1. Calc lexical de structură morfematică 1. calc gramatical şi calc frazeologic. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. subclasificări. să fie tratate marginal.. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. polisemantic). ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc.

afix etc. fr. în vreme ce partea a doua. v. cuvântul francez maintenir. simţământ (cf. asigura (cf. subîmpărţi (cf. précurseur). fr. fărădelege / . Calcuri după derivate cu sufixe . fr. de pildă. assurer). dacă de la un cuvânt străin. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. dar sunt şi calcuri mai vechi. underdeveloped). întrerupător (cf.  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti. de asemenea un compus. Din acest cuvânt. v. anticamera) etc. usciere. fr. fr. iar prefixul calchiat): concetăţean (cf. discutat anterior. blagovestenije). consacrer). nombreux) etc. entêté). fiind deci un semicalc. supraveghea (cf. întrevedea (cf. fr. anticameră (cf. stingător (cf. bezakonje). dezbate (cf. se copiază. prejudecată (cf.calcuri totale: deznodământ (cf. it. Dacă. antichambre. blagosloviti). premergător (cf. preşcolar (cf. subestima (cf. fărădelege (cf. Astfel. interrupteur). entrecouper). souslieutenant). fr. Nu la fel stau lucrurile. fr. fr. derivat sau compus. prévoir).sl. au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. fr. fr. fr. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. înlănţui (cf. fr.sl. . fr. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. v. . întretăia (cf.). în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. préscolaire). fr. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. subdiviser). şi anume prefixul supra. fr.calcuri totale: sublocotenent (cf. fr. „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. numeros (cf. limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. cuvânt compus. fr. care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. sous-développé sau engl. încăpăţânat (cf. învăţământ (cf. respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. fr. înlocui (cf. sentimento). fr. subdezvoltat (cf. fr. fr. Ca o observaţie de ordin general. avem a face cu un calc total sau integral. fr. prevedea (cf. fie prin calchierea unor modele străine. consfinţi (cf. fie tema este împrumutată. fr. préjugé). Dintre acestea din urmă.calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. verbul tenir. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. Bunavestire (cf. séance). şedinţă (cf. entretenir). huissier) etc. Interesant este că. Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole. uşier (cf. facem următoarea observaţie. Calcuri după derivate parasintetice .(fr. délaisser). dimpotrivă. . démarche). Jahre) şi timp (germ. întretăia (cf. consentement). entrevoir) etc. La fel. fr. subînchiria (cf. brossage). atât vechi cât şi recente. primauté).  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . fr. fr. fr. respectând întocmai structura cuvântului străin. extincteur). fr. delăsa (cf. fr.calcuri parţiale: periaj (cf. cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. enchaîner). care copiază parţial. embranchement). sentiment. întreţine (cf. surveiller). paralel cu aceste calcuri. fr. it. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. veiller).sl.calcuri parţiale: consimţământ (cf. entrecouper). sur-) şi radicalul veghea (fr. sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. fr. con-citoyen). fr. remplacer) etc. în rostire românească). realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi. demers (cf. fr. realizate în special după modele slavone. débattre). încrengătură (cf. dénouement). cuvântul german Jahreszeit. fr. it. fr. cu verbul a menţine. sous-estimer). cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. iar tema calchiată.calcuri totale: întâietate (cf. enseignement) etc. De exemplu. Zeit). radical. sous-louer).

maintenir). şi engl. Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte.). sau cu rom. care în limba veche are atât sensul de „lumină”. preocupări sau interese comune” (cerc de matematică. Samoobslujivanie. maltraiter) etc. světŭ. WHO „World Health Organization”). cercuri politice. legem). semifinală (după fr. care cunoştea ambele sensuri. întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O. U. Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. racine d’un mot). patruped (după fr. lume (< lat. după cuvinte franţuzeşti. court-circuit). regulă”. menţine (după fr. Blitzkrieg).O. totodată. lege (< lat. NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc. „Unidentified Flying Objects”). rădăcină a unui cuvânt etc.F. Branntwein) etc. moştenit din latină. Bunavestire / Blagoveştenie. demi-finale). nou-născut (după fr. lumen). . explicat prin influenţa v.S. prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. hârtie-monedă (după fr.” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”. şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. cât şi pe cel de „lume.N. „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl.calcuri parţiale: triunghi (după fr. jezyk. dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total. T. zakon. cf. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun. Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate. . avem un calc total imperfect.calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz. cf.. după francezul racine (cf. şi lat. papier-monnaie). crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. având atât sensul de „normă. la fel se întâmplă cu rom. . lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură.”). scurtcircuit (după fr. Rectangle . maltrata (după fr. cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. ONG (după engl. Jahreszeit). libre-échange.F. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom. de ex. convingeri. self-service). Vergimeinnicht). rectangulus). incredibil”).. triangle). Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. rădăcină pătrată. la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului. Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. cf. cât şi pe acela de „religie. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică.F. quadrupède). free trade).. cercle sau germ.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. „télégraphie sans fil”). englezeşti. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf. credinţă”. Zirkel.F. iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată. chien-loup). autoservire (după rus.sl. explicat prin sl. cal-putere (după engl. liber-schimb (după fr.. T. anotimp (după germ. şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. „telegrafie fără fir” (după fr. univers. război-fulger (după germ. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are. cosmos”.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat. cremă < fr. cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic. cel din urmă explicat prin analogie cu sl. cerc de prieteni etc. dobândind un caracter arhaic. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură. şi engl. În plus. bizar.Z. limbă (< lat. racine carrée.). horse-power) etc. dacă topica nu se respectă. Astfel. OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl. cercuri de influenţă. germane sau ruseşti. avem a face cu un calc parţial. . dreptunghi (după fr. nouveau-né). atunci calcul total este unul perfect. Calcul semantic Este un împrumut de sens. însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole. lieutenant). vinars (după germ. după modelul fr. locţiitor (după fr.

program pirat). domestic. foaie de parcurs (engl. foc prietenesc (engl. determined. workshop. determinat – cu sensul de „hotărât”. Unităţile frazeologice sunt definite. după engl. réhabiliter. opportunity sau fr. propagare (a unei idei etc. to operate. al unei idei sau concepţii”. cele mai multe exemple vin din limba franceză. reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). agrea – cu sensul de „a fi de acord”. campanie de lansare a unui produs etc. carte poştală (fr. Şi la acest capitol. discriminare pozitivă (engl. road map). mole. diabète sucré). copiat după fr. după fr. image. pilot – cu sensul de „prototip” (cf. alcool etilic (fr. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. chef d’état). propriu unui stat”. economia etc. atelier – cu sensul de „seminar”. cold war). clasă pilot). promotion. provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. şef de stat (fr. administrativ. rădăcină pătrată (fr. sintagme ca post de radio pirat. middle class). corectitudine politică (engl. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. domino effect). clasă de mijloc (engl. reprezintă un calc după engl. axa răului (engl. politica. echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. îmbinările uzuale. câine de pază (engl.mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. colateral damages). oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. racine carée). positive discrimination).).”. toille. alcool éthylique). după engl. appeler. mouvement. iron curtain). nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. Carte Albă (engl. de regulă. calc după fr. cel mai adesea termeni ştiinţifici. star. white collars). political correctness). după engl. război rece (engl. lider de opinie (engl. stea – cu sensul de „vedetă”. cele frazeologice există deja în limbă. projet de loi). first lady). imagine – cu sensul de „percepţie publică”. point de vue). pierderi colaterale (engl. domestic – cu sensul de „intern. reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare. state- . primă doamnă (engl. după engl. principiul dominoului (engl. dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. project. agree. carte postale). calc după engl. a opera – cu sensul de „a acţiona”. champ magnétique). după engl. fou. sintagme stabile de tipul determinat + determinant. după engl. după engl. după engl. challenge. după engl. sub influenţa engl. watchdog). punct de vedere (fr. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil. cortină de fier (engl. educativ)”. iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. pachet de acţiuni etc. după engl. proiect de lege (fr. tissu osseux). proiect – cu sensul de „program (social.. repunere în funcţiune” (cf. sintagme ca episod pilot. câmp magnetic (fr. package. promovare – cu sensul de „susţinere. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. gulere albe (engl. axis of evil). după engl. cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. calc după fr. pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. friendly fire). pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. White Paper). după fr. din aceeaşi sferă semantică). diabet zaharat (fr. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). a apela – cu sensul de „a da un telefon. guvern din umbră (engl. prilej favorabil”. Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. prin analogie cu fr. shadow government / cabinet). opinion leader). Fratele cel Mare (engl. pilote. dreptul. a forma un număr de telefon”. precum şi formulele şi clişeele internaţionale. „neautorizat” (cf. Big Brother). Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile.

a da satisfacţie (fr. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. un procedeu morfologic. enseignement: învăţământ primar (fr. 173. bojati sę. bun de tipar. a sfârşi în coadă de peşte (fr. Ceea ce se copiază este. enseignement supérieur). bandă rulantă. care reproduce structura expresiei fr. a rămâne în pană (fr. viciu de procedură. este copiată. lat. corectitudine politică (engl. bursă de valori. induire en erreur). Asemenea combinaţii lexicale se află. tomber d’accord). ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. vase comunicante. pop. spălarea banilor (money-laundering). de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. être dans son element). se faire du mauvais sang). passer en revue). 3 4  Hristea. a-şi face sânge rău (fr. enseignement primaire). rester en panne). donner satisfaction). rogue states). sl. revenir à nos moutons) etc. mass-media of communication). roditi sę etc. bancrută frauduloasă. învăţământ secundar (fr.. a fi în elementul său (fr. volēre). învăţământ public (fr. după fr. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). enseignement public) 3etc. faire le plein). al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. faire face). nascere). mettre le point sur les i). pop. sl. la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere. a pune punctul pe i (fr. mettre au point). a-şi da aere (fr. clas timere. enseignement secondaire). lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul.  Calcuri morfologice: . o întreagă expresie străină. prin traducere literală. faire escale). învăţământ superior (fr. mijloace de comunicare în masă (engl. moliti sę. naître) apare destul de des la unii scriitori din sec.4 Calcuri sintactice . a salva aparenţele (fr. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. placă dentară.După model slav. deci. political corectness).tâlhar (engl. . ceea ce înseamnă că.sl. a reveni la oile noastre (fr. poştă electronică.Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. round table). economie de piaţă. CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic. a induce în eroare (fr.. moţiune de cenzură. Probleme. table ronde sau engl.. La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat. finir en queue de poisson). a face faţă (fr. a ţine cont (fr. Ibid. a pune la punct (fr. a cădea de acord (fr. 187. buletin de ştiri. se donner des airs). Unchiul Sam (engl. Uncle Sam). se vouloir. a cădea ca muştele (fr. rogare) este creat după modelul v. pagină de gardă. a trece în revistă (fr. CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis. după v. p. a se teme (lat. din întuneric soare” Alecsandri). p. La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. faire antichambre. masă rotundă (fr. buletin de vot etc. a face plinul (fr. tomber comme les mouches). sauver les apparances). de fapt. tenire compte). sintactic sau mixt (morfosintactic). a se naşte (< lat. . temĕre) este creat după modelul v. dar şi forma internă a cuvântului antichambre.Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. colită de fermentaţie.. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. şomaj tehnic. agent economic. „Din moarte naşte viaţă. pe de o parte. . clachiat după fr.

un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului. iar pe de altă parte. fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr.. Sonnenblume. Time is money. rezultatul în limba română este.). autant d’avis. şi până astăzi. o unitate frazeologică necunoscută anterior. a comportamentului său gramatical.- De asemenea.). Acest procedeu. holodnaia voina etc. Adamsapfel etc. în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. 91. battant – battante etc. război rece (engl. germ.  Unele calcuri au caracter internaţional. în acelaşi timp. de tipul: inimă bătândă. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). . Renaştere (fr. fr. întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. zonnenbloem etc. p. eaux mineraux). Renaissance. tradus prin gerunziu adjectival în limba română). pomme d’Adam. ce constă în traducerea literală a unor proverbe. rus. femeie suferindă etc. ape minerale. 5 Vezi DŞL. sunflower. al XIX-lea. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat. participiul prezent fr. Un exemplu ar fi proverbul engl. sels mineraux. maxime. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. substantivele sare şi apă. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). le onze. Faptul că acestea apar la plural. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. Autant de tête. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. guèrre froid. sunt defective de plural în limba română.). cold war. souffrant – souffrante. aforisme. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva. trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. germ. oland. pe de o parte. CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. helianthus. al XIX-lea. probabil după fr. De altfel. dar aflat în regres astăzi. în sintagme precum: săruri minerale. ca nume de materie. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece. frecvent în sec. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. Rinascimento). este de certă influenţă franceză (cf. sau proverbul fr. it. Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi. engl. De exemplu. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani.