7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

şi conţinutul semantic al acestuia. subclasificări. cum vom vedea. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor.2. odată cu structura cuvântului străin. Datorită acestui fapt. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. prin forţa lucrurilor. cu structură uşor de analizat şi. calc gramatical şi calc frazeologic. şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. după acest criteriu. în majoritatea cazurilor.. cat şi cu noi sensuri. în esenţă. calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. Mai mult decât atât. cum vom vedea. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. cel gramatical. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată. Hristea. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. respectiv formarea cuvintelor. p. Calc lexical de structură semantică (sau.. să fie tratate marginal. eventual. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. în consecinţă. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin. De asemenea. cit. anume că. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. 151 şi Zugun. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc. în cazul nostru limba română. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. în acest caz. calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. cuvinte derivate şi compuse. pe scurt. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse. Calc lexical de structură morfematică 1. sunt de departe cele mai interesante şi mai productive).. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt. mai degrabă semantica. De altfel. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea. polisemantic). situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă. op. întrucât anumite tipuri de calc interesează. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă. . Probleme de etimologie. uşor de imitat. frazeologia sau gramatica. 173. rămânând ca cel de-l treilea tip de calc. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model. ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc. p. de altfel. Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical.graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin.. de cele mai multe ori.1. se preia. respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2. care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută.

întretăia (cf. Dintre acestea din urmă. entrevoir) etc.(fr. discutat anterior. care copiază parţial. şi anume prefixul supra. v. iar tema calchiată. fr. fr. radical. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. în vreme ce partea a doua. blagosloviti). anticamera) etc. sous-développé sau engl. fr. fr. au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. fr. . respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. fr. consfinţi (cf. fr. sous-estimer). surveiller). subînchiria (cf. întreţine (cf. „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. fr. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. antichambre. consentement). Calcuri după derivate cu sufixe . veiller). înlocui (cf. de pildă. it. în rostire românească). întrerupător (cf. demers (cf. respectând întocmai structura cuvântului străin. entêté).sl. it. Din acest cuvânt. fr. de asemenea un compus.sl.  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . Ca o observaţie de ordin general. fr. dénouement). verbul tenir. iar prefixul calchiat): concetăţean (cf.sl. bezakonje). La fel. asigura (cf. souslieutenant). întrevedea (cf. anticameră (cf. usciere. fr. premergător (cf. uşier (cf. prejudecată (cf. delăsa (cf. simţământ (cf. nombreux) etc. cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. fr. Astfel. fr. prevedea (cf. cuvântul francez maintenir. dar sunt şi calcuri mai vechi. fie tema este împrumutată.calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. fr.calcuri parţiale: periaj (cf. cuvântul german Jahreszeit.calcuri totale: întâietate (cf. remplacer) etc. embranchement). fr. Jahre) şi timp (germ. fr. sur-) şi radicalul veghea (fr. Interesant este că. fr. fiind deci un semicalc. fr. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. stingător (cf. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. cu verbul a menţine. entrecouper). fr. séance). entrecouper). subdiviser). con-citoyen). paralel cu aceste calcuri. cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. fr. fr. subîmpărţi (cf.calcuri parţiale: consimţământ (cf. fie prin calchierea unor modele străine. derivat sau compus. Zeit). . v. avem a face cu un calc total sau integral. sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. préjugé). cuvânt compus. fr. fr. în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. încăpăţânat (cf. consacrer). dimpotrivă. préscolaire). sous-louer). întretăia (cf. fr. numeros (cf. Dacă. enchaîner). realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi. démarche). fr. prévoir). fr. enseignement) etc.  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti. şedinţă (cf. De exemplu. fr. assurer). limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. débattre).). fr. afix etc. Bunavestire (cf.calcuri totale: sublocotenent (cf. v. fr. underdeveloped). fărădelege (cf. précurseur). realizate în special după modele slavone. înlănţui (cf. fr. atât vechi cât şi recente. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. entretenir). fr. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. Calcuri după derivate parasintetice . fr. brossage). extincteur). preşcolar (cf. sentiment. primauté). it. fr. dezbate (cf. subestima (cf. facem următoarea observaţie. se copiază. sentimento). fr. subdezvoltat (cf. fr. fr. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. încrengătură (cf. délaisser). care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. Nu la fel stau lucrurile. dacă de la un cuvânt străin. . supraveghea (cf. huissier) etc. interrupteur). blagovestenije). învăţământ (cf. fărădelege / .calcuri totale: deznodământ (cf. Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole.

nouveau-né). şi engl. atunci calcul total este unul perfect. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. semifinală (după fr. avem a face cu un calc parţial.F. Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz. cercuri politice. T. dreptunghi (după fr. . menţine (după fr. şi lat. U. însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole. germane sau ruseşti. maltrata (după fr. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. racine carrée. cât şi pe acela de „religie. Vergimeinnicht). „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl. „télégraphie sans fil”)..calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. după cuvinte franţuzeşti. . T. libre-échange. světŭ. horse-power) etc. explicat prin influenţa v. dobândind un caracter arhaic. război-fulger (după germ. jezyk. credinţă”. Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. cosmos”. WHO „World Health Organization”). şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. Branntwein) etc. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat. rădăcină pătrată. la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului.). Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate. papier-monnaie). convingeri. legem). free trade). maltraiter) etc. ONG (după engl. . Blitzkrieg). maintenir). rectangulus). Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. triangle). cf.sl. limbă (< lat. lege (< lat. rădăcină a unui cuvânt etc. la fel se întâmplă cu rom. „Unidentified Flying Objects”). OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl. cf. regulă”. întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O. chien-loup). cremă < fr. totodată. În plus. prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. Zirkel. court-circuit). cercle sau germ. quadrupède). scurtcircuit (după fr. Astfel. „telegrafie fără fir” (după fr. liber-schimb (după fr. demi-finale). locţiitor (după fr. cal-putere (după engl. cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. anotimp (după germ. Jahreszeit). după modelul fr. autoservire (după rus.F. şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. Bunavestire / Blagoveştenie. dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total.. self-service). univers. lieutenant). englezeşti. care cunoştea ambele sensuri.Z. vinars (după germ.calcuri parţiale: triunghi (după fr. Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. lumen). având atât sensul de „normă. după francezul racine (cf. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun.. şi engl. lume (< lat. bizar. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf.N. racine d’un mot). crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură. incredibil”). Rectangle . de ex. Samoobslujivanie.F.). hârtie-monedă (după fr. cercuri de influenţă.”). iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată. cât şi pe cel de „lume. care în limba veche are atât sensul de „lumină”.F. cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic. dacă topica nu se respectă.” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”. moştenit din latină. NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc. cerc de prieteni etc. preocupări sau interese comune” (cerc de matematică. Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană. zakon.O. explicat prin sl. . nou-născut (după fr.. cf. sau cu rom. avem un calc total imperfect. patruped (după fr. cel din urmă explicat prin analogie cu sl.S. Calcul semantic Este un împrumut de sens.

administrativ. război rece (engl. fou. iron curtain). reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). middle class). political correctness). de regulă.”. agrea – cu sensul de „a fi de acord”. workshop. şef de stat (fr.).mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile. to operate. program pirat). cold war). diabet zaharat (fr. lider de opinie (engl. alcool etilic (fr. discriminare pozitivă (engl. îmbinările uzuale. calc după engl. tissu osseux). după engl. după engl. carte poştală (fr. cel mai adesea termeni ştiinţifici. mole. imagine – cu sensul de „percepţie publică”. „neautorizat” (cf. alcool éthylique). corectitudine politică (engl. shadow government / cabinet). pilot – cu sensul de „prototip” (cf. din aceeaşi sferă semantică). câine de pază (engl. opportunity sau fr. clasă de mijloc (engl. nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. pilote. racine carée). calc după fr. primă doamnă (engl. image. axis of evil). sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. prin analogie cu fr. după engl. foc prietenesc (engl. calc după fr. domestic – cu sensul de „intern. repunere în funcţiune” (cf. rădăcină pătrată (fr. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. prilej favorabil”. toille. proiect – cu sensul de „program (social. gulere albe (engl. campanie de lansare a unui produs etc. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil. după engl. réhabiliter. propagare (a unei idei etc. economia etc. challenge. pierderi colaterale (engl. după engl. White Paper). provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. după engl. colateral damages). după engl. axa răului (engl. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). chef d’état). după engl. determinat – cu sensul de „hotărât”. stea – cu sensul de „vedetă”. sub influenţa engl. agree. positive discrimination). determined. first lady). Carte Albă (engl. Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. proiect de lege (fr. pachet de acţiuni etc. al unei idei sau concepţii”. promovare – cu sensul de „susţinere. foaie de parcurs (engl. friendly fire). sintagme ca episod pilot. precum şi formulele şi clişeele internaţionale. cele mai multe exemple vin din limba franceză. Şi la acest capitol. politica. diabète sucré). pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. white collars). promotion. dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. point de vue). punct de vedere (fr. Unităţile frazeologice sunt definite. iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. mouvement. cortină de fier (engl. educativ)”. oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. principiul dominoului (engl. projet de loi). Fratele cel Mare (engl. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. sintagme stabile de tipul determinat + determinant. reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare. după fr. domino effect). echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. carte postale). state- . package. după fr. a apela – cu sensul de „a da un telefon. guvern din umbră (engl. pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. cele frazeologice există deja în limbă. project. dreptul. reprezintă un calc după engl. clasă pilot). după engl. champ magnétique). opinion leader). domestic. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. după engl. câmp magnetic (fr. watchdog). road map). a opera – cu sensul de „a acţiona”. a forma un număr de telefon”. atelier – cu sensul de „seminar”. appeler. sintagme ca post de radio pirat. Big Brother). copiat după fr. propriu unui stat”. star. după engl..

. political corectness). a rămâne în pană (fr. a pune punctul pe i (fr. bojati sę. al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. ceea ce înseamnă că. CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis. economie de piaţă. Ibid. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră. de fapt. a ţine cont (fr. tomber d’accord). sauver les apparances). a sfârşi în coadă de peşte (fr. a cădea de acord (fr. sintactic sau mixt (morfosintactic). se vouloir. a se teme (lat. La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. faire escale). rester en panne).  Calcuri morfologice: . pe de o parte. prin traducere literală. clas timere. induire en erreur). a face faţă (fr. moţiune de cenzură. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). a salva aparenţele (fr. de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. faire face). masă rotundă (fr. bursă de valori. „Din moarte naşte viaţă. round table). donner satisfaction). viciu de procedură. mijloace de comunicare în masă (engl... bun de tipar.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. enseignement secondaire). CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic. deci. Ceea ce se copiază este. lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul. spălarea banilor (money-laundering). Probleme. rogare) este creat după modelul v. table ronde sau engl. un procedeu morfologic. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat.. după v. bancrută frauduloasă. placă dentară. se donner des airs). p. sl. a da satisfacţie (fr. sl. volēre).sl. vase comunicante. . a-şi da aere (fr. învăţământ public (fr. passer en revue). a pune la punct (fr. clachiat după fr. a reveni la oile noastre (fr. dar şi forma internă a cuvântului antichambre. temĕre) este creat după modelul v. Uncle Sam). a-şi face sânge rău (fr. pop. tenire compte). être dans son element). lat. finir en queue de poisson). se faire du mauvais sang). . la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere. a induce în eroare (fr. poştă electronică. 3 4  Hristea. învăţământ superior (fr. buletin de vot etc. a se naşte (< lat. roditi sę etc. enseignement: învăţământ primar (fr. faire le plein). şomaj tehnic. colită de fermentaţie. care reproduce structura expresiei fr. pop. nascere). enseignement supérieur)..4 Calcuri sintactice . naître) apare destul de des la unii scriitori din sec. a cădea ca muştele (fr. p. faire antichambre. o întreagă expresie străină. 173. a trece în revistă (fr. rogue states). moliti sę. bandă rulantă. enseignement primaire). a face plinul (fr. după fr. buletin de ştiri. tomber comme les mouches). 187. enseignement public) 3etc.Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. mass-media of communication).Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. revenir à nos moutons) etc. agent economic. pagină de gardă. corectitudine politică (engl. este copiată.tâlhar (engl. mettre le point sur les i). a fi în elementul său (fr. învăţământ secundar (fr. din întuneric soare” Alecsandri). Unchiul Sam (engl. ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. Asemenea combinaţii lexicale se află. mettre au point).După model slav.

trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. al XIX-lea. probabil după fr. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat. Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi. în sintagme precum: săruri minerale. pomme d’Adam. rus.). eaux mineraux). ca nume de materie. battant – battante etc. de tipul: inimă bătândă. Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. zonnenbloem etc. fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. fr. Renaştere (fr. . De exemplu. când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. engl. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva.. holodnaia voina etc. sels mineraux. Adamsapfel etc. cold war. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. germ. le onze.). întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. Renaissance. frecvent în sec. pe de o parte. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece. dar aflat în regres astăzi. Un exemplu ar fi proverbul engl. sunt defective de plural în limba română. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. femeie suferindă etc. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. souffrant – souffrante. iar pe de altă parte. tradus prin gerunziu adjectival în limba română). Time is money. helianthus. o unitate frazeologică necunoscută anterior. guèrre froid. aforisme. în acelaşi timp.).- De asemenea. Rinascimento). participiul prezent fr.  Unele calcuri au caracter internaţional. şi până astăzi. este de certă influenţă franceză (cf. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. p. 5 Vezi DŞL. germ. ape minerale. ce constă în traducerea literală a unor proverbe. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani. un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. război rece (engl. rezultatul în limba română este. a comportamentului său gramatical. maxime. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). sunflower. Acest procedeu. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). substantivele sare şi apă. CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. Autant de tête. Sonnenblume. autant d’avis. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului. oland. al XIX-lea. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus. it. sau proverbul fr. De altfel. 91. Faptul că acestea apar la plural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful