P. 1
Calcul Lingvistic

Calcul Lingvistic

|Views: 1,389|Likes:
Published by apgalan

More info:

Published by: apgalan on Mar 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2015

pdf

text

original

7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

cit. De altfel. cuvinte derivate şi compuse. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt. uşor de imitat. Calc lexical de structură semantică (sau. p. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse. situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă. mai degrabă semantica. Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical. în esenţă. după acest criteriu. în majoritatea cazurilor. Probleme de etimologie. 173. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor. cum vom vedea. anume că. de cele mai multe ori. 151 şi Zugun. Datorită acestui fapt. respectiv formarea cuvintelor. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. polisemantic). calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. De asemenea.2. cu structură uşor de analizat şi.1. cat şi cu noi sensuri. Hristea. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. întrucât anumite tipuri de calc interesează. op. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc. Mai mult decât atât.. . respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată..graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm. prin forţa lucrurilor. de altfel. calc gramatical şi calc frazeologic. subclasificări. şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. în cazul nostru limba română. odată cu structura cuvântului străin. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2. cum vom vedea. în consecinţă. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută. în acest caz. să fie tratate marginal. pe scurt.. p. cel gramatical. se preia. frazeologia sau gramatica. calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin. eventual. rămânând ca cel de-l treilea tip de calc. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin.. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. Calc lexical de structură morfematică 1. şi conţinutul semantic al acestuia. sunt de departe cele mai interesante şi mai productive).

sentimento). dimpotrivă.calcuri totale: întâietate (cf. stingător (cf. fr. Interesant este că. prevedea (cf. consfinţi (cf. Jahre) şi timp (germ. consacrer). souslieutenant). fr. fr. întretăia (cf. înlocui (cf. Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole. se copiază. débattre). discutat anterior. assurer). realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi.calcuri totale: deznodământ (cf. preşcolar (cf. în rostire românească). fr. . v. sentiment. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. fr. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. întreţine (cf. v. fr.sl. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. Calcuri după derivate parasintetice . fr. fr. fr. încrengătură (cf. fr. sous-estimer). de asemenea un compus. v. blagovestenije). . Bunavestire (cf. prévoir). fr. facem următoarea observaţie. La fel. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. derivat sau compus. it. respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. demers (cf. numeros (cf. fărădelege / . dar sunt şi calcuri mai vechi. prejudecată (cf.). con-citoyen). séance).calcuri parţiale: consimţământ (cf. Nu la fel stau lucrurile. fr.  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. veiller). cu verbul a menţine. . subdezvoltat (cf. care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. supraveghea (cf. sous-développé sau engl. fr. paralel cu aceste calcuri. fr. iar tema calchiată. în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. délaisser). fie prin calchierea unor modele străine. subînchiria (cf. atât vechi cât şi recente. învăţământ (cf. anticameră (cf. iar prefixul calchiat): concetăţean (cf.sl. Dintre acestea din urmă. dénouement).  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti.calcuri parţiale: periaj (cf. préjugé). Din acest cuvânt.calcuri totale: sublocotenent (cf. şi anume prefixul supra. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. sur-) şi radicalul veghea (fr. antichambre. fr. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. fr. it. în vreme ce partea a doua. Calcuri după derivate cu sufixe .calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. entrevoir) etc. şedinţă (cf. underdeveloped). fărădelege (cf. premergător (cf. subîmpărţi (cf. dacă de la un cuvânt străin. remplacer) etc. fr. fr. limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. Zeit). enseignement) etc. întretăia (cf. anticamera) etc.(fr. fr. enchaîner). embranchement). cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. fr. realizate în special după modele slavone. it. fr. de pildă. asigura (cf. fr. préscolaire). dezbate (cf. fr. démarche). au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. avem a face cu un calc total sau integral. fr. fr. subestima (cf. subdiviser). cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. extincteur). fr. sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. primauté). afix etc. fr. verbul tenir.sl. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. întrerupător (cf. entrecouper). fr. bezakonje). consentement). nombreux) etc. cuvântul german Jahreszeit. précurseur). entretenir). fr. interrupteur). blagosloviti). fie tema este împrumutată. radical. fr. încăpăţânat (cf. surveiller). fr. fr. huissier) etc. usciere. întrevedea (cf. respectând întocmai structura cuvântului străin. uşier (cf. delăsa (cf. sous-louer). Ca o observaţie de ordin general. brossage). fiind deci un semicalc. entrecouper). înlănţui (cf. Astfel. simţământ (cf. cuvântul francez maintenir. care copiază parţial. fr. Dacă. fr. fr. cuvânt compus. De exemplu. entêté). fr.

Blitzkrieg).. jezyk. NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc. sau cu rom.F. quadrupède). vinars (după germ. Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană. autoservire (după rus. credinţă”.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr. U. cercuri politice. limbă (< lat.). menţine (după fr. cal-putere (după engl. avem a face cu un calc parţial. legem). univers. T. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are. cerc de prieteni etc. T. cât şi pe cel de „lume. papier-monnaie). maintenir). explicat prin sl.F. racine d’un mot). zakon. Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. lege (< lat. de ex. cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic.S. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf. cercle sau germ.N.F. la fel se întâmplă cu rom. „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl. avem un calc total imperfect. şi lat. scurtcircuit (după fr. dacă topica nu se respectă. WHO „World Health Organization”). Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz. În plus. rădăcină a unui cuvânt etc. demi-finale). război-fulger (după germ. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. bizar. .” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”. moştenit din latină.F. Jahreszeit). court-circuit). „Unidentified Flying Objects”). dobândind un caracter arhaic. . Rectangle . Zirkel. Branntwein) etc. světŭ. nouveau-né). având atât sensul de „normă. lieutenant). cel din urmă explicat prin analogie cu sl. totodată. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. preocupări sau interese comune” (cerc de matematică. racine carrée. lume (< lat. . iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată. maltrata (după fr.O. hârtie-monedă (după fr. întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O.calcuri parţiale: triunghi (după fr. „telegrafie fără fir” (după fr. germane sau ruseşti. convingeri.sl.. la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului. chien-loup). cf. Samoobslujivanie. „télégraphie sans fil”). şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. şi engl. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură. self-service). libre-échange. cosmos”. prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. dreptunghi (după fr. însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole. cât şi pe acela de „religie. lumen). maltraiter) etc. ONG (după engl. explicat prin influenţa v. free trade). Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. nou-născut (după fr. liber-schimb (după fr. Calcul semantic Este un împrumut de sens.. Bunavestire / Blagoveştenie. după francezul racine (cf. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom. Astfel. OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl. cf. cf. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică.. cercuri de influenţă. rectangulus). cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun. locţiitor (după fr. semifinală (după fr. Vergimeinnicht). patruped (după fr.Z. după cuvinte franţuzeşti. regulă”. dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat. englezeşti. triangle).). care cunoştea ambele sensuri. care în limba veche are atât sensul de „lumină”. lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură.calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. cremă < fr. atunci calcul total este unul perfect. incredibil”). anotimp (după germ. şi engl. horse-power) etc.”). Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte. Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate. . rădăcină pătrată. şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. după modelul fr.

calc după fr. precum şi formulele şi clişeele internaţionale. package. Big Brother). Unităţile frazeologice sunt definite. pachet de acţiuni etc. război rece (engl. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. câine de pază (engl. promotion. a forma un număr de telefon”. echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. după engl. appeler. image. principiul dominoului (engl. după engl. primă doamnă (engl. imagine – cu sensul de „percepţie publică”. prin analogie cu fr. friendly fire). positive discrimination). star. project. prilej favorabil”. propriu unui stat”. white collars). dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. după engl.”. discriminare pozitivă (engl. oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. guvern din umbră (engl. după engl. opinion leader). clasă pilot). după engl. first lady). Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile. campanie de lansare a unui produs etc. determinat – cu sensul de „hotărât”. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. agrea – cu sensul de „a fi de acord”. şef de stat (fr. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil.. lider de opinie (engl. corectitudine politică (engl. „neautorizat” (cf. cel mai adesea termeni ştiinţifici. politica. clasă de mijloc (engl. repunere în funcţiune” (cf. proiect – cu sensul de „program (social. pilote. workshop. provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). gulere albe (engl. cold war). determined. atelier – cu sensul de „seminar”. nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. carte poştală (fr. după engl. sintagme ca post de radio pirat. educativ)”. din aceeaşi sferă semantică). sintagme ca episod pilot. după engl. state- . îmbinările uzuale. shadow government / cabinet). colateral damages). toille. axis of evil). punct de vedere (fr. administrativ. pilot – cu sensul de „prototip” (cf. pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). după engl. foaie de parcurs (engl. calc după fr. tissu osseux). Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. pierderi colaterale (engl. challenge. alcool etilic (fr. projet de loi). mole. agree. to operate. domestic. foc prietenesc (engl. alcool éthylique). economia etc. mouvement. axa răului (engl. diabète sucré). champ magnétique). cele frazeologice există deja în limbă. copiat după fr. promovare – cu sensul de „susţinere.mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. a opera – cu sensul de „a acţiona”. iron curtain). Şi la acest capitol. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi. stea – cu sensul de „vedetă”. point de vue). opportunity sau fr. cortină de fier (engl. de regulă. reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare. reprezintă un calc după engl. propagare (a unei idei etc. calc după engl. câmp magnetic (fr. watchdog). chef d’état). racine carée). domino effect).). carte postale). după engl. political correctness). după engl. domestic – cu sensul de „intern. sintagme stabile de tipul determinat + determinant. după fr. Fratele cel Mare (engl. fou. program pirat). cele mai multe exemple vin din limba franceză. al unei idei sau concepţii”. după fr. a apela – cu sensul de „a da un telefon. road map). sub influenţa engl. rădăcină pătrată (fr. diabet zaharat (fr. middle class). dreptul. iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. Carte Albă (engl. White Paper). cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. după engl. sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. proiect de lege (fr. réhabiliter.

. passer en revue). tenire compte). ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. sl. . sl. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat. volēre). din întuneric soare” Alecsandri). Ibid. învăţământ secundar (fr. a trece în revistă (fr. a-şi face sânge rău (fr. mijloace de comunicare în masă (engl. Asemenea combinaţii lexicale se află. a sfârşi în coadă de peşte (fr. rester en panne). faire escale). Probleme. round table).. deci. pagină de gardă. de fapt. o întreagă expresie străină. a da satisfacţie (fr. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. enseignement public) 3etc. a-şi da aere (fr. temĕre) este creat după modelul v. donner satisfaction).. placă dentară. . mass-media of communication). bun de tipar. Ceea ce se copiază este. buletin de ştiri. economie de piaţă. a se teme (lat. spălarea banilor (money-laundering). Unchiul Sam (engl. a ţine cont (fr. induire en erreur).sl. faire antichambre. enseignement supérieur). al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. bandă rulantă. enseignement primaire). mettre le point sur les i). la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere. CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. 173. moţiune de cenzură. masă rotundă (fr. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră. 3 4  Hristea. 187. Uncle Sam). învăţământ public (fr. poştă electronică. vase comunicante. bojati sę.  Calcuri morfologice: . viciu de procedură. se donner des airs). un procedeu morfologic. faire face). ceea ce înseamnă că. naître) apare destul de des la unii scriitori din sec. rogue states). a rămâne în pană (fr. tomber comme les mouches).După model slav. a induce în eroare (fr. . a pune la punct (fr. pop.Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. a se naşte (< lat. roditi sę etc. este copiată. p.4 Calcuri sintactice . pe de o parte. colită de fermentaţie. de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. şomaj tehnic. se vouloir. enseignement secondaire). bursă de valori. moliti sę. p. table ronde sau engl. La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. prin traducere literală. a face plinul (fr. după v. bancrută frauduloasă. a cădea ca muştele (fr. sintactic sau mixt (morfosintactic). învăţământ superior (fr. se faire du mauvais sang). a cădea de acord (fr. nascere).Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis. pop. lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul. finir en queue de poisson). „Din moarte naşte viaţă. revenir à nos moutons) etc. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). enseignement: învăţământ primar (fr. lat. faire le plein). sauver les apparances). mettre au point). a face faţă (fr. être dans son element). tomber d’accord). care reproduce structura expresiei fr. clachiat după fr. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. a reveni la oile noastre (fr. rogare) este creat după modelul v..tâlhar (engl. a fi în elementul său (fr. political corectness). La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. a pune punctul pe i (fr. clas timere. a salva aparenţele (fr. corectitudine politică (engl. după fr. agent economic. buletin de vot etc. dar şi forma internă a cuvântului antichambre.

fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. Autant de tête. le onze. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). ape minerale. p. Sonnenblume. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. femeie suferindă etc. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. sau proverbul fr. când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. iar pe de altă parte. o unitate frazeologică necunoscută anterior. Rinascimento). al XIX-lea. fr. trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. 91. holodnaia voina etc. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. engl. germ..- De asemenea.). De exemplu. pomme d’Adam. frecvent în sec.). tradus prin gerunziu adjectival în limba română). CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. ce constă în traducerea literală a unor proverbe. Renaştere (fr. probabil după fr. a comportamentului său gramatical. dar aflat în regres astăzi. este de certă influenţă franceză (cf. battant – battante etc. Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. în acelaşi timp. sunt defective de plural în limba română. rus. cold war. de tipul: inimă bătândă. it. . în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. De altfel. Adamsapfel etc. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat. ca nume de materie. zonnenbloem etc. autant d’avis. maxime. pe de o parte.  Unele calcuri au caracter internaţional. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului. sels mineraux. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus.). Time is money. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. Acest procedeu. 5 Vezi DŞL. rezultatul în limba română este. un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. şi până astăzi. substantivele sare şi apă. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. oland. întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. război rece (engl. în sintagme precum: săruri minerale. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece. al XIX-lea. Renaissance. guèrre froid. eaux mineraux). sunflower. Un exemplu ar fi proverbul engl. aforisme. participiul prezent fr. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva. Faptul că acestea apar la plural. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). helianthus. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani. germ. souffrant – souffrante. Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->