7.

CALCUL LINGVISTIC
7.1. Consideraţii generale asupra fenomenului Situat la graniţa dintre împrumut şi creaţie internă, calcul lingvistic este un fenomen pe cât de complex pe atât de interesant, la care limba (prin vorbitorii săi) recurge nu de puţine ori pentru a crea noi termeni sau pentru a îmbogăţi semantic cuvintele deja existente. La baza oricărui tip de calc (termen care provine din sfera artelor plastice, unde denumeşte operaţia de copiere a unei schiţe sau desen cu ajutorul unei hârtii speciale, numite de altfel şi hârtie de calc) se află un model străin (cuvânt, îmbinare de cuvinte etc.), a cărui structură (formală sau semantică), respectiv mod de organizare, este reprodusă cu ajutorul materialului lingvistic autohton. De aceea, calcul a mai fost definit şi ca un împrumut indirect sau mascat. Cu toate acestea, există, cum vom vedea, o deosebire fundamentală între calc şi împrumut, fie şi numai dacă ne gândim că un cuvânt împrumutat este preluat ca atare (eventual adaptat fonetic şi morfologic) din limba sursă, în vreme ce calcul reprezintă, într-un fel, un tip de traducere a structurii termenului străin, care, ca orice traducere, înseamnă redarea, transpunerea unui cuvânt străin dintr-o limbă într-alta. Pentru a vedea mai clar acest lucru, să se compare, de exemplu, verbul a colabora, împrumutat din franceză (fr. collaborer) cu verbul sinonim a conlucra, rezultat al calchierii (traducerii) structurii verbului francez, după cum urmează: particula co- a fost redată prin prefixul românesc con-, iar lexemul laborer a fost tradus prin (a) lucra. O observaţie se impune însă şi în ceea ce priveşte raportul dintre calc şi traducere, căci dacă orice calc reprezintă, până la un punct, o traducere, nu orice traducere reprezintă un calc. Acest lucru poate fi demonstrat recurgând tot la verbul francez collaborer, care ar putea fi tradus şi prin sintagma a lucra împreună. Ceea ce deosebeşte însă pe a conlucra de a lucra împreună este similaritatea structurii celui dintâi în raport cu originalul francez, în sensul că, la fel cu termenul străin, calcul românesc păstrează structura binară de tip afix + radical, or tocmai în această fidelitate faţă de model rezidă esenţa fenomenului numit calc lingvistic. Asta înseamnă că dacă modelul e un derivat (fr. souslieutenant), şi calcul trebuie să fie tot un derivat (rom. sublocotenent); dacă modelul e un compus (fr. rectangle), copierea sa trebuie să aibă ca rezultat de asemenea un compus (rom. dreptunghi); dacă modelul e o unitate frazeologică (fr. point de vue), rezultatul românesc nu va putea fi decât tot o expresie sau locuţiune (rom. punct de vedere) etc. Fenomenul în discuţie nu se reduce doar la simpla copiere a structurii unui cuvânt sau a unei expresii străine, ci, nu de puţine ori, ceea ce se copiază este conţinutul semantic al unui cuvânt, respectiv unul (mai rar, mai multe) dintre sensurile sale, care vine să îmbogăţească structura semantică a unui cuvânt românesc, în condiţiile în care între cele două cuvinte există şi un element semantic (un sens) comun. De pildă, cuvântul românesc stea s-a îmbogăţit recent cu sensul de „vedetă” (în contexte cum ar fi: X este o stea a muzicii româneşti), sub influenţa fr. étoile şi a engl. star, cu care cuvântul românesc are în comun sensul fundamental de „astru”. De asemenea, mai rar, se poate imita comportamentul gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. De exemplu, sub influenţa slavă, multe dintre verbele româneşti au devenit reflexive, conjugându-se deci împreună cu pronumele reflexiv. Este şi cazul verbului a teme (lat temere), folosit astăzi reflexiv, a se teme, după modelul sl. bojati se. Pentru a încheia această scurtă prezentare generală a calcului lingvistic, vom reproduce definiţia sa din DSL1: „Într-o accepţie largă, prin calc se denumeşte procedeul de transpunere literală, exactă, a unui cuvânt semantic analizabil, a unei construcţii sau numai a unui sens, dintr-o limbă A într-o limbă B, cu materialul limbii B” (p. 90). 7.2. Tipologia calcului lingvistic Aşa cum reiese şi din definiţia de mai sus, precum şi din cele câteva exemple date până acum, complexitatea acestui fenomen lexical, şi, totodată, important mijloc de îmbogăţire a vocabularului unei limbi, face ca tipologia calcului să fie destul de greu de stabilit cu rigurozitate, şi, în orice caz, să depăşească
1

*** Dicţionar de ştiinţe ale limbii, Editura Nemira, Bucureşti, 2001.

uşor de imitat. în lucrările de specialitate se preferă de cele mai multe ori combinarea acestor criterii. cum vom vedea. prin frecvenţa cu care se întâlneşte în limbă. Mai mult decât atât. calcul prezintă un avantaj important în raport cu împrumutul lexical propriu-zis. În literatura de specialitate se operează cu mai multe criterii de clasificare a calcurilor.. chiar dacă nu în totalitatea sa (dacă cuvântul este. Ţinând cont de afirmaţia făcută mai sus. de altfel. calcurile lexicale de structură morfematică au ca model cuvinte străine derivate sau compuse. calc semantic) Calcul lexical de structură morfematică Acest tip de calc constă. De altfel. în majoritatea cazurilor.. p. în copierea structurii morfematice a unui cuvânt străin. cat şi cu noi sensuri. anume că. acest tip de calc deţine şi ponderea cea mai insemnată. În cele ce urmează ne vom opri mai în detaliu doar asupra calcului lexical şi a celui frazeologic (care. Interesant la acest tip de calc este că modelele străine după care se creează echivalente româneşti sunt. mai degrabă semantica. şi redarea lui prin elemente specifice limbii receptoare. op.1.. Calc lexical de structură semantică (sau. care ridică în primul rând problema adaptării lui la sistemul limbii care împrumută.graniţele propriu-zise ale domeniului de care ne ocupăm. Calc lexical de structură morfematică 1. deci semne lingvistice cu motivaţie internă. p. cu structură uşor de analizat şi. se vorbeşte de următoarele tipuri: a) calc lexical b) calc gramatical  fidelitatea faţă de model. şi de trei tipuri combinate: calc lexico-gramatical. după acest criteriu. cel gramatical. şi conţinutul semantic al acestuia. putem vorbi de: calc total (sau integral) calc parţial (sau semicalc)  complexitatea unităţilor calchiate. de cele mai multe ori. situaţie în care se disting două tipuri: a) calc lexical b) calc frazeologic Fiecare dintre aceste tipuri suportă. eventual. cum vom vedea. ceea ce permite o mai bună circumscriere a tipurilor şi subtipurilor de calc. subclasificări.2. De asemenea. Hristea. în cazul nostru limba română. . sunt de departe cele mai interesante şi mai productive). rămânând ca cel de-l treilea tip de calc. pe scurt. respectiv a modului de organizare a complexului său sonor. cuvinte derivate şi compuse. calc gramatical şi calc frazeologic. întrucât anumite tipuri de calc interesează. 173. calc lexico-frazeologic şi calc frazeologico-gramatical2. ca şi subtipurile de calc ce decurg din combinarea tuturor celor trei tipuri fundamentale. respectiv formarea cuvintelor. Probleme de etimologie. Datorită acestui fapt. cit. şi de elementele care ajung să îmbogăţească vocabularul limbii influenţate. Considerăm că putem vorbi de trei tipuri fundamentale de calc lingvistic: calc lexical. CALCUL LEXICAL Este cel mai important dintre toate tipurile de calc. 151 şi Zugun. frazeologia sau gramatica. prin forţa lucrurilor. deoarece este un mijloc de îmbogăţire a vocabularului atât cu noi unităţi lexicale. se preia. putem să considerăm următoarele clase ca varietăţi ale acestui subtip de calc lexical: • calcuri după cuvinte derivate:  calcuri după derivate cu prefixe  calcuri după derivate cu sufixe 2 Cf. odată cu structura cuvântului străin. În funcţie de ceea ce se „copiază” la un cuvânt străin.. polisemantic). calcul lexical cunoaşte două mari subtipuri: 1. să fie tratate marginal. în consecinţă. în esenţă. care se adaugă la cele deja existente la un anumit cuvânt. în acest caz. dintre care cel mai des invocate sunt:  nivelul lingvistic la care se produce calchierea.

cu verbul a menţine. remplacer) etc. dar sunt şi calcuri mai vechi. şedinţă (cf. it. sunt copiate şi redate în material românesc fiecare dintre părţile componente din structura cuvântului respectiv (fiecare lexem. Astfel. fie tema este împrumutată. Din acest cuvânt. fr. cuvântul francez maintenir. a fost tradusă prin verbul românesc a ţine. fr. . întrevedea (cf. demers (cf. cele mai multe calcuri lexicale s-au realizat după modele franţuzeşti. Nu la fel stau lucrurile. fr. huissier) etc. v. fr. restul fiind preluat ca atare sub formă de împrumut. séance). dimpotrivă. încrengătură (cf. încăpăţânat (cf. fr. „se traduce” numai o parte din cuvântul respectiv. fr.  Calcuri după cuvinte derivate Calcuri după derivate cu prefixe . de asemenea un compus. Dacă.calcuri totale: sublocotenent (cf. it. entretenir). sous-estimer). consentement). fr.calcuri parţiale (în care fie prefixul este împrumutat. blagovestenije). brossage). derivat sau compus. prévoir). preşcolar (cf. interrupteur).calcuri parţiale: consimţământ (cf. cuvânt compus. care ţine de cel de-al doilea criteriu de clasificare a calcurilor. verbul tenir. primauté). entrecouper). afix etc. Cele mai multe compuse calchiate (majoritatea de sorginte latino-romanică sau germanică) au apărut în limba română în ultimele două secole. fr. consfinţi (cf. întreţine (cf. prima parte a fost împrumutată şi păstrată ca atare (men-. débattre). întretăia (cf. cuvântul francez surveiller a fost calchiat integral în limba română în forma supraveghea. fr. a fost redat prin calchiere în limba română sub forma anotimp. fiind deci un semicalc. Jahre) şi timp (germ. Dintre acestea din urmă. paralel cu aceste calcuri. învăţământ (cf. nombreux) etc. radical. enseignement) etc. usciere. prevedea (cf. şi anume prefixul supra. dénouement).sl.  Calcuri după cuvinte compuse Numeroase compuse româneşti. it. consacrer). fr. fr. sentiment. fr. fr. fr. fr. înlănţui (cf. bezakonje).sl. con-citoyen). subîmpărţi (cf. fr. antichambre. fr. fr. asigura (cf. Interesant este că. stingător (cf.calcuri parţiale: periaj (cf. întretăia (cf. anticameră (cf. . précurseur). v. Calcuri după derivate cu sufixe . prejudecată (cf. iar prefixul calchiat): concetăţean (cf. fr. sous-louer). fr. embranchement). Bunavestire (cf. în rostire românească). sous-développé sau engl. cuvântul german Jahreszeit. respectiv fidelitatea faţă de modelul imitat. înlocui (cf. fr. fărădelege (cf. fr. underdeveloped). de pildă. calcuri după derivate parasintetice • calcuri după cuvinte compuse (inclusiv compuse prin abreviere) Înainte de a prezenta şi exemplifica fiecare dintre aceste tipuri. subînchiria (cf. dezbate (cf. cele mai cunoscute sunt: binecuvânta (cf. extincteur). subdezvoltat (cf. în vreme ce partea a doua. fr. blagosloviti). avem a face cu un calc total sau integral. iar tema calchiată. fr. veiller). uşier (cf. De exemplu. simţământ (cf. au pătruns în limbă fie pe calea împrumutului. fr. assurer). enchaîner). souslieutenant). fr. La fel. delăsa (cf. discutat anterior. fr. premergător (cf. fr.calcuri totale: deznodământ (cf.). supraveghea (cf. numeros (cf. avem a face cu un calc parţial sau semicalc. în care recunoaştem traducerea celor două părţi ale cuvântului german: an (germ. . surveiller). fie prin calchierea unor modele străine. sur-) şi radicalul veghea (fr. fr. fr. préjugé). realizându-se astfel dublete etimologice: binecuvânta / blagoslovi. entêté). fr. care copiază parţial. fr. entrecouper). subestima (cf. dacă de la un cuvânt străin. limba română a preluat prin împrumut respectivele cuvinte slavone. délaisser). se copiază. sentimento). v. entrevoir) etc. întrerupător (cf. fr. préscolaire). realizate în special după modele slavone. Calcuri după derivate parasintetice . Zeit). fărădelege / . anticamera) etc.calcuri totale: întâietate (cf. facem următoarea observaţie.(fr. Ca o observaţie de ordin general. démarche). fr. atât vechi cât şi recente. fr. subdiviser).sl. respectând întocmai structura cuvântului străin. fr.

Spre deosebire de împrumutul lexical (ce constă în preluarea dintr-o limbă străină a unei expresii asociate unui conţinut semantic. nouveau-né). . prin intermediul căruia se efectueză transferul sensului pe care modelul îl are în plus faţă de cuvântul care îl imită. Intră în această categorie următoarele situaţii: rom. rădăcină a unui cuvânt etc.. şi sensul tradiţional al cuvântului autohton. self-service). cât şi pe cel de „lume. T. Ca şi în cazul calcurilor după cuvinte derivate. nou-născut (după fr. englezeşti.. calcul semantic atribuie un sens nou unui cuvânt vechi deja existent într-o limbă. cercuri politice.sl. atunci calcul total este unul perfect. „obiecte zburătoare neidentificate” (după engl. germane sau ruseşti. cercle sau germ. la fel se întâmplă cu rom. O parte dintre ele pot fi discutate în cadrul calcului lexical de structură. care în limba veche are atât sensul de „lumină”. demi-finale). univers. světŭ. liber-schimb (după fr. dacă topica nu se respectă.F. după cuvinte franţuzeşti. Jahreszeit). regulă”. explicat prin influenţa v. Samoobslujivanie. cel din urmă explicat prin analogie cu sl. Mult mai numerose sunt însă calcurile semantice din limba română contemporană.N. şi engl. după modelul fr. avem un calc total imperfect. Vergimeinnicht). preocupări sau interese comune” (cerc de matematică. NGO) „organizaţie non-guvernamentală” etc. incredibil”). papier-monnaie). cosmos”. lingua) are în textele vechi două sensuri distincte: cel de „organ musculos mobil care se află în gură. de ex. sau cu rom. T. Branntwein) etc. cât şi pe acela de „religie. „telegrafie fără fir” (după fr. cal-putere (după engl.F. credinţă”. . În plus. vinars (după germ. Tot în categoria compuselor intră şi cuvintele formate prin abreviere la iniţiale sau la fragmente de cuvinte. Iată câteva exemple: rădăcină – cu sensul pe care îl are în matematică şi lingvistică (cf.calcuri totale perfecte: câine-lup (după fr.S. cremă < fr. „télégraphie sans fil”).O. „Unidentified Flying Objects”).. patruped (după fr. autoservire (după rus. bizar. OMS „Organizaţia Mondială a Sănătăţii” (după engl. libre-échange. Ca şi în cazul calcului lexical de structură morfematică. limbă (< lat. maintenir). . însă pot fi date exemple şi de calcuri semantice a căror vechime este de câteva secole.” (cu care a fost moştenit) şi cel de „popor”. având atât sensul de „normă. dobândind un caracter arhaic. dreptunghi (după fr. zakon. triangle). şi la calcurile după compuse putem vorbi despre calcuri totale şi calcuri parţiale. free trade).. moştenit din latină. WHO „World Health Organization”). cf. explicat prin sl. Rectangle . convingeri. dacă se traduc toate elementele componente ale unui model străin avem a face cu un calc total.F. racine carrée. lumen).”). cele mai multe calcuri semantice au caracter neologic. maltrata (după fr. Calcul semantic Este un împrumut de sens. menţine (după fr. cf. Dacă ordinea termenilor este aceeaşi. Astfel. care nu trebuie confundat cu împrumutul lexical propriu-zis. maltraiter) etc. U.calcuri totale imperfecte: nu-mă-uita (după germ. cerc de prieteni etc. legem). Este adevărat că unele dintre ele nu mai sunt în uz. iar dacă numai o parte a compusului este calchiată iar cealaltă împrumutată. anotimp (după germ. lieutenant). Blitzkrieg). şi lat. lege (< lat. crème „preparat culinar de consistenţa unei paste. şi engl. Bunavestire / Blagoveştenie.). .F.calcuri parţiale: triunghi (după fr. la calcurile totale se pune şi problema respectării topicii elementelor compusului. avem a face cu un calc parţial. cf. semifinală (după fr. court-circuit). rădăcină pătrată. rectangulus). scurtcircuit (după fr. ONG (după engl. întrucât la baza formării lor au funcţionat modele străine: O. care cunoştea ambele sensuri. racine d’un mot). război-fulger (după germ.). jezyk. Zirkel. Aceasta înseamnă că termenul influenţat şi cel după care se calchiază trebuie să aibă măcar un sens comun. chien-loup). lume (< lat. sub influenţa corespondentului semantic străin care îl conţine şi care are.Z. locţiitor (după fr. cercuri de influenţă.bazaconie (care a evoluat ulterior spre sensul de „lucru ciudat. cerc a mai primit înţelesul de „grup de persoane legate între ele prin idei. hârtie-monedă (după fr. totodată. quadrupède). horse-power) etc. după francezul racine (cf.

opinion leader). după engl. program pirat). după engl. Unităţile frazeologice sunt definite. axa răului (engl. determined. iar în ultimul timp şi din limba engleză: ţesut osos (fr. positive discrimination). cold war). prilej favorabil”. opportunity sau fr. tehnici sau din limbajele de specialitate ale unor domenii cum ar fi medicina. sintagme ca post de radio pirat. pilot – cu sensul de „prototip” (cf. pachet – cu sensul prezent în sintagme ca pachet de legi. sunt consacrate de uzul general sau cvasigeneral şi sunt simţite ca unităţi distincte. middle class). „neautorizat” (cf. agree. domestic – cu sensul de „intern. political correctness). Carte Albă (engl. pirate (a se vedea şi verbul a pirata şi substantivul piraterie. nebun – cu sensul de „piesă la jocul de şah”. shadow government / cabinet). repunere în funcţiune” (cf. point de vue). Spre deosebire de îmbinările libere (pe care orice vorbitor le creează atunci când comunică). copiat după fr. white collars). gulere albe (engl. campanie de lansare a unui produs etc. îmbinările uzuale. appeler. ca îmbinări de cuvinte cu caracter mai mult sau mai puţin stabil. pânză – cu sensul de „tablou pictat”. pierderi colaterale (engl. to operate. agrea – cu sensul de „a fi de acord”. stea – cu sensul de „vedetă”. după engl. a forma un număr de telefon”. foaie de parcurs (engl.). după engl. axis of evil). reabilitarea reţelei de drumuri naţionale). Fratele cel Mare (engl. projet de loi). workshop. Din categoria unităţilor frazeologice fac parte (în principal): expresiile şi locuţiunile. pirat – folosit adjectival cu sensul de „clandestin”. White Paper). după engl. first lady). administrativ. promovare – cu sensul de „susţinere. friendly fire). provocare – cu sensul de „dificultate de învins”. după engl. iron curtain). diabète sucré). oportunitate – cu sensul de „ocazie fericită. calc după fr. după engl. alcool éthylique).”. champ magnétique). pilote. domestic. opportunité CALCUL FRAZEOLOGIC Calcul frazeologic constă în traducerea integrală (= calc frazeologic integral) sau parţială (= calc frazeologic parţial) a unor unităţi frazeologice din alte limbi.. tissu osseux). colateral damages). proiect – cu sensul de „program (social. câmp magnetic (fr. carte poştală (fr. mouvement. fou. după engl. lider de opinie (engl. sintagme ca episod pilot. reabilitare – cu sensul tehnic de „reparare. tocmai datorită coeziunii elementelor care le alcătuiesc. watchdog). dar şi „acţiune / organizaţie de masă care tinde să realizeze un scop social politic”. road map). al unei idei sau concepţii”. clasă pilot). state- . mole. dreptul. réhabiliter. educativ)”. sintagme stabile de tipul determinat + determinant.mişcare a ajuns să însemne şi „acţiune sau curent care grupează un mare număr de oameni în jurul unei acţiuni de interes general. reprezintă un calc după engl. cel mai adesea termeni ştiinţifici. guvern din umbră (engl. project. din aceeaşi sferă semantică). chef d’état). rădăcină pătrată (fr. economia etc. determinat – cu sensul de „hotărât”. după engl. calc după engl. star. de regulă. challenge. proiect de lege (fr. Prin calc frazeologic se traduc de cele mai multe ori aşa-numitele îmbinări uzuale. corectitudine politică (engl. sub influenţa engl. echivalente (reale sau potenţiale) semantic şi gramatical cu un singur cuvânt. prin analogie cu fr. precum şi formulele şi clişeele internaţionale. discriminare pozitivă (engl. pachet de acţiuni etc. câine de pază (engl. primă doamnă (engl. propriu unui stat”. foc prietenesc (engl. image. Big Brother). calc după fr. după fr. diabet zaharat (fr. a opera – cu sensul de „a acţiona”. după fr. imagine – cu sensul de „percepţie publică”. domino effect). cortină de fier (engl. atelier – cu sensul de „seminar”. promotion. Şi la acest capitol. principiul dominoului (engl. cârtiţă – cu sensul de „spion infiltrat”. racine carée). alcool etilic (fr. război rece (engl. a apela – cu sensul de „a da un telefon. punct de vedere (fr. politica. propagare (a unei idei etc. după engl. toille. şef de stat (fr. după engl. carte postale). cele frazeologice există deja în limbă. cele mai multe exemple vin din limba franceză. clasă de mijloc (engl. package.

din întuneric soare” Alecsandri). rogue states). a-şi face sânge rău (fr. a induce în eroare (fr. volēre). corectitudine politică (engl. sauver les apparances). moţiune de cenzură.Folosirea verbului a naşte cu valoare intranzitivă (după modelul fr. de aceea unii autori le mai numesc şi semifrazeologisme. bojati sę. a face faţă (fr. prin traducere literală. pagină de gardă. lat. 3 4  Hristea. passer en revue). mettre le point sur les i). sintactic sau mixt (morfosintactic). Ibid. enseignement primaire). mijloace de comunicare în masă (engl. vase comunicante. lucru explicabil dacă ne gândim că structura gramaticală a unei limbi este mult mai stabilă şi mai rezistentă la influenţele străine decât vocabularul. buletin de vot etc. faire face). a se teme (lat. bursă de valori. p. Prin calc gramatical se înţelege de regulă imitarea comportamentului gramatical al unui cuvânt sau al unei clase de cuvinte dintr-o anumită limbă. masă rotundă (fr. la graniţa dintre unităţi frazeologice şi îmbinări lexicale libere.Folosirea reflexivă a verbului a vrea (lat. o întreagă expresie străină. round table). clachiat după fr. être dans son element). pop. „Din moarte naşte viaţă. pop. enseignement: învăţământ primar (fr. bun de tipar. ca în exemple de tipul Această acţiune se vrea un răspuns la solicitările cetăţenilor. viciu de procedură. a ţine cont (fr. de fapt. a cădea ca muştele (fr. enseignement public) 3etc. faire le plein). table ronde sau engl. a sfârşi în coadă de peşte (fr. 173.sl. se donner des airs). bancrută frauduloasă. faire escale). învăţământ secundar (fr. La fel stau lucrurile şi cu câteva îmbinări frazeologice care conţin cuvântul învăţământ. enseignement supérieur). placă dentară. finir en queue de poisson). învăţământ superior (fr.  Calcuri morfologice: . pe de o parte. Un exemplu în acest sens este expresia a face anticameră. sl. a rămâne în pană (fr. spălarea banilor (money-laundering). a pune la punct (fr. se faire du mauvais sang). mettre au point). după fr. naître) apare destul de des la unii scriitori din sec. buletin de ştiri. roditi sę etc. care reproduce structura expresiei fr. după v. se vouloir.După model slav. este copiată. . La fel de numeroase şi de interesante sunt şi calcurile după locuţiuni şi expresii cu valoare verbală: a face escală (fr. dar şi forma internă a cuvântului antichambre. învăţământ public (fr. CALCUL GRAMATICAL Se întâlneşte mult mai rar decât calcul lexical sau decât cel frazeologic. a reveni la oile noastre (fr. donner satisfaction). deci. .. agent economic. ceea ce înseamnă că. a pune punctul pe i (fr. enseignement secondaire). revenir à nos moutons) etc. tenire compte). mass-media of communication). tomber comme les mouches). p. a locui o casă) se pare că ar imita un model francez (habiter une maison). .. al XIX-lea şi al XX-lea influenţaţi de limba franceză (ex. a salva aparenţele (fr. poştă electronică. tomber d’accord). Ceea ce se copiază este. induire en erreur). a trece în revistă (fr. Unchiul Sam (engl..Întrebuinţarea verbului a locui cu un complement direct (ex. şomaj tehnic. se creează în română forme reflexive ale unor verbe atestate în latină numai ca active: a se ruga (< lat.. moliti sę. a-şi da aere (fr.tâlhar (engl. nascere). un procedeu morfologic. rester en panne). clas timere. iar pe de altă parte se copiază şi structura unuia dintre elementele (lexicale) constitutive ale unităţii frazeologice respective. 187. rogare) este creat după modelul v. a cădea de acord (fr. faire antichambre. sl.4 Calcuri sintactice . temĕre) este creat după modelul v. a face plinul (fr. Asemenea combinaţii lexicale se află. a fi în elementul său (fr. colită de fermentaţie. Uncle Sam). CALCUL LEXICO-FRAZEOLOGIC Este un subtip rezultat din combinarea calcului frazeologic cu cel lexical propriu-zis. a da satisfacţie (fr. bandă rulantă. a se naşte (< lat. Probleme. political corectness). economie de piaţă.

de tipul: inimă bătândă. 91. reprezintă calcuri după modele franţuzeşti (cf. 5 Vezi DŞL. CALCUL FRAZEOLOGICO-GRAMATICAL În acest caz. guèrre froid. cold war. germ. sau proverbul fr. De exemplu. Acest procedeu. dar aflat în regres astăzi. De altfel. şi chiar un compus atât de cunoscut ca floareasoarelui (lat. Un exemplu ar fi proverbul engl. o unitate frazeologică necunoscută anterior. cu sensul de „echipă de fotbal” (Unsprezecele României s-a comportat exemplar). a comportamentului său gramatical. ca nume de materie.). în acelaşi timp.  Unele calcuri au caracter internaţional. probabil după fr. tradus la noi prin Câte capete atâtea păreri. Un caz interesant îl reprezintă gerunziile cu valoare adjectivală (sau chiar substantivală). ce constă în traducerea literală a unor proverbe. sunt defective de plural în limba română. helianthus. Faptul că acestea apar la plural. Renaissance. zonnenbloem etc. în istoria limbii române perioadele productive în calcuri au coincis cu momentele importante ale reînnoirii vocabularului (începând cu influenţa slavă. pomme d’Adam. autant d’avis. Autant de tête. aforisme. război rece (engl. Tot aici poate fi amintită substantivizarea numeralului unsprezece.). Observaţii:  Unii lingvişti vorbesc şi despre existenţa unui aşa-numit calc frastic. p. întâlnindu-se în mai multe limbi de cultură. engl. pe de o parte. şi în primul rând a echivalentelor ruseşti. sels mineraux. al XIX-lea. este de certă influenţă franceză (cf. rus.. calcul lingvistic a contribuit substanţial la modernizarea şi îmbogăţirea lexicului românesc. CALCUL LEXICO-GRAMATICAL Constă în copierea structurii unui cuvânt străin şi. Alături de creaţiile interne şi de împrumuturi. le onze. eaux mineraux). în sintagme precum: săruri minerale. souffrant – souffrante. şi până astăzi. ape minerale. trecând prin procesul de reromanizare sau relatinizare de la mijlocul sec. oland. fără a putea stabili cu certitudine care este limba-sursă pentru limba română: mărul lui Adam (fr. femeie suferindă etc. şi faptul de a construi astăzi verbele a preceda şi a sluji cu regim în dativ în loc de acuzativ (a-i preceda cuiva. în care influenţa franceză a avut un cuvânt greu de spus. it.- De asemenea. germ. Renaştere (fr. tradus prin gerunziu adjectival în limba română). frecvent în sec. holodnaia voina etc. participiul prezent fr. al XIX-lea.). Rinascimento). rezultatul în limba română este. un cuvânt românesc capătă noi particularităţi gramaticale. Adamsapfel etc. battant – battante etc. . iar pe de altă parte. fr. când asistăm la o puternică influenţă venită din partea limbii engleze)5. maxime. tradus în româneşe prin Timpul înseamnă bani. a-i sluji cuiva) ar putea fi urmarea influenţei unor modele străine. Sonnenblume. substantivele sare şi apă. sunflower. Time is money. aflându-se de fapt la intersecţia acestor două mijloace de îmbogăţire a vocabularului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful