Sunteți pe pagina 1din 24

1.

ANALIZA CONSTRUCTIV TEHNOLOGICĂ A PIESEI DE


PRELUCRAT

a) Precizia dimensională

Fig.1 Piesa

a) Dimensiunile caracteristice şi toleranţele acestora:


+0 , 3
lungimea canelurii L = 60 −0 , 3
mm;

lăţimea canelurii b =12 mm;


+0 , 05
diametrul interior mic di = 82 −0 , 07
mm;

+0 , 05
diametrul interior mare Di = 92 0
mm;

numărul de caneluri z = 10;


+0 , 06
diametrul exterior De =133 ,78 −0 , 02
mm

+0 , 01
diametrul exterior mic d1= 108 −0 , 09
mm

1
b) Calitatea suprafeţei
Broşarea este un procedeu de aşchiere ce se înscrie în general în treapta de
precizie 6 … 8, realizând rugozităţi Ra = 0,4 … 3,2 μm.
Se cere o rugozitate a alezajului Ra = 1,6 μm.

c) Materialul piesei

Proprietăţi mecanice şi tehnologice:


Starea I
limita de curgere Rp02 = 700 [N/mm2]
rezistenţă la rupere Rm = 900 ... 1100 [N/mm2]
alungirea la rupere Amin = 12 %
rezilienţă KCU = 40 [J/cm2]
duritatea Brinell R212

2
3
Caracteristici în funcţie de temperatură

Denumirea Temperatura
caracteristicii Unitatea [°C]
de măsură

Rezistenta la tractiune N/mm2 1030 930 800

Limita de curgere N/mm2 800 750 650

Alungirea la rupere % 38 39 40

Gatuirea la rupere % 75 78 80

AUXILIAR :

• Recomandări de utilizare :

Inlocuitor parţial al oţelurilor Crom - Nichel, pt. organe de maşini utilizate mai ales
în industria de autoturisme.

• Note :
Tipuri de livrare: 1; 2; 3; 4.
Tratamentul termic aplicat probelor: calire (840 ... 880 C/racire in apa sau ulei);
revenire inalta (540 ... 680 C/ răcire in apa sau ulei).
Notare: 26MoCrll, STAS 791 - 88. Marcare prin vopsire: albastru - roz - roşu.

3) Forma şi dimensiunile semifabricatului de prelucrat:


Cilindrică: φ75 x50

4) Tipul maşinii de broşat:


Printre principalele avantaje ale maşinilor de broşat se numără:
productivitate ridicată, precizie dimensională mare, obţinerea concomitentă a degroşării
şi finisării, calitate bună a suprafeţei prelucrate, posibilitatea prelucrării alezajelor cu
secţiunii diferite (poligonale, circulare, canelate, profilate.) Alte avantaje faţă de maşinile
de rabotat şi frezat:
- timpi neproductivi foarte mici;
- nu necesită personal cu calificare înaltă, unele operaţii fiind semiautomate sau
automate.
• Clasificare.
După felul prelucrării:
- maşini de broşat interior, exterior ,
- maşini de broşat universale, După direcţia de deplasare a sculei:
- maşini de broşat universale şi maşini de broşat cu acţiune continuă; După modul de
lucru:
- maşini de broşat cu acţiune continuă;
- maşini de broşat cu acţiune discontinuă.

4
Dintre cele prezentate se alege o maşină de broşat interior orizontala (mişcare
principală în plan orizontal) cu acţiune continuă.

• Maşinile de broşat orizontale pentru interior au fost unele dintre cele mai răspîndite
maşini de broşat.
în fig.l este reprezentată schematic structura unei maşini de broşat orizontale pentru
prelucrarea suprafeţelor interioare. Ea se compune din batiul cu ghidaje orizontale l,
dispozitivul de prindere a piesei 2, motorul hidraulic rectiliniu al acţionării principale 3,
dispozitivul de prindere a broşei 4 şi dispozitivul de prindere auxiliar al broşei 5.
Acţionarea hidraulică foloseşte de cele mai multe ori o pompă cu debit variabil
PDF, antrenata de motorul electric ME, Uleiul debitat de pompă alimentează motorul
hidraulic principal 3, prin intermediul distribuitorului hidraulic D. Variaţia vitezei
principale de aşchiere se face prin variaţia debitului pompei PDV, iar protecţia la
suprasarcină se realizează prin supapa de siguranţă (valva maximală) VM

5
= BROŞA =
ETAPE DE PROIECTARE

l- Alegere schemei de broşare :

Pentru broşarea canelurilor interioare dreptunghiulare aleg schema broşării


cilindrice după profil şi brosare canal pană prin generare de caneluri dreptunghiulare ca
în fig. de mai jos.
Pentru aceste broşe, supraînălţarea pe dinte "az" se face remarcată pe direcţia
adaosului de prelucrare maxim. Şi în aceste cazuri, aşchia are înălţime relativ mare, ceea
ce impune o supraînălţare mică, rezultând o broşe cu lungime mare. Din punct de vedere
tehnologic broşa este relativ simplă.

unde:
6
Ar = adaos radial,
Ar cil = adaos radial pe porţiunea cilindrică,
A r con = adaos radial pe porţiunea canelată.

a) Pentru partea canelată :


Arcon =0,5(d max - d min)
Arcon =0,5-(92,01 – 82,93)=0,5 • 10,071 = 5,035 mm

dmin = 81,6 mm - diametrul final al alezajului


IP = 50 mm - lungimea de broşat a piesei

Ar= 0,2 + 5 = 5,235 mm

3. Proiectarea părţii active :

a) Supraînălţărea pe dinte : se determină în funcţie de mai mulţi parametrii: materialul


piesei, tipul şi dimensiunile suprafeţei, schema de broşare ş.a.
Mărimea supraînălţării se alege pe criterii de rezistenţă mecanică, pe criterii de
calitate a suprafeţei de prelucrat şi pe criterii tehnico-economice; supraînălţărea "az"
mare înseamnă forţe de aşchiere mari, broşa scurtă, rugozitate mare, productivitate
ridicată.
Supraînălţărea "az" corespunde schemei de aşchiere şi materialului piesei:

Se alege din T 2.12 pag. 46 [Minciu C.]

(1). Pentru partea canelată: σr =90 : 110 daNImm2


az = 0,025:0,05 mm,
az = 0,05 mm - pentru degroşare,
az = 0,025 mm - pentru finisare,

b) Alegerea unghiurilor de degajare γ a şi de aşezare α a corespunzătoare materialului


piesei şi schemei de aşchiere (tipului de broşa):
Cf. T2.15 pag. 58 [Minciu C.]

7
c) Stabilirea valorii pasului "p" şi a variaţiei lui (dacă este cazul); verificarea numărului
de dinţi simultan în aşchiere:

- valoarea pasului se determină cu relaţia:


p = (1,25...1,5) • l p
p = 1,45 • 50 = 10,253 => p = 10 mm

- numărul de dinţi simultan in aşchiere se determina cu următoarea relaţie:


z < zsim ≤ 6 => condiţie îndeplinită
lp 50
+1 = +1 = 6
zsim = p 10 dinti

Variaţia pasului de la dinte la dinte cu 0,2...0,5 mm se realizează în scopul


obţinerii unei suprafeţe de calitate superioară (fără ondulaţii).

8
d) Stabilirea profilului dinţilor aşchietori, alegerea coeficientului de umplere "k"
şi determinarea înălţimii "h" a dintelui:

e) Determinarea celorlalte elemente dimensionale ale profilului dintelui aşchietor


grosimea S, golul g, raza de racordare r, unghiul spatelui dintelui η :

Cf. T 2.14 [Minciu C.]: extrag

Pasul "p" înălţime mică


degroşare finisare h S r R g η
10 7 3 4 1,5 5 6 36°

sau:

pdeg =10 mm
pfin = 7 mm
grosimea dintelui S = (0,3...0,35) • p => S = 4 mm
grosimea golului g = (0,65...0,7) • p=>g = 6 mm
raza de racordare R = (0,65... 0,7) •p=>.R = 5 mm
raza de racordare la fundul dintelui r = 1,5 mm
unghiul spatelui dintelui η = 30...45° =>η = 36°

f) Stabilirea numărului de canale de fragmentare a aşchiilor şi forma (profilul) acestora:

Pentru micşorarea lăţimii aşchiei în special la prelucrarea profilurilor curbilinii,


dinţii aşchietori au muchia întreruptă de canale de fragmentare a aşchiilor. Aceste canale

9
au forma ca în figura următoare:

Numarul de canale:
π ⋅ D π ⋅ 92
n c
=
b
=
6
= 48 canale

360
θ= = 7,5  ; hf=0,5 mm
nc

Adâncimea ’hf’ este mai mare decât supraînălţarea pe dinte "az", iar dispunerea
canalelor se face în şicană de la dinte la dinte.
Lăţimea b = 4...6 [mm], reprezintă lăţimea aşchiei lăsată între două canale de
pană şi prin ntermediul căreia se determină numărul de canale de fragmentare.

• Se justifică prezenta acestor canale prin următoarele:


micşorarea eforturilor de aşchiere prin reducerea lucrului mecanic de deformare
suplimentară a aşchiei la înfăşurarea golului dintre dinţi;
micşorarea lăţimii aşchiei duce la reducerea amplitudinilor autovibraţiilor, şi deci \z
eliminarea pericolului de instabilitate dinamică;

• Se justifică neutilizarea canalelor de fragmentare prin următoarele:


condiţii de aşchiere nefavorabile pe tăişurile laterale ale dinţilor, formate de canalele de
fragmentare a aşchiilor, în special datorate unghiurilor de aşezare laterale foarte mic
sau chiar nule;
rigiditatea aşchiei prin existenţa nervurii lăsate de dintele din fată;
umplerea nejustificată a golului dintre dinţi;

• creşterea costului broşei printr-o manoperă suplimentară.

10
g) Determinarea numărului de dinţi de degroşare:
7 7
Ar deg = 8 ⋅ Ar = 5,235 ⋅ 8 = 4,475 mm
1 1
A r deg
=
8
⋅ Ar = 5,235 ⋅ = 0,644 mm
8

A r deg 4,475
zdeg = +1= + 1 = 87
a z deg
0,0 51
Se recalculează supraînălţarea pe dinte:

h) Determinarea sau (alegerea) numărului de dinţi de finisare şi a supraînălţării


acestora:

A rfin 0,644
z fin = = = 25,76
a zfin
0,025
Se adopta 25 dinti de finisare

• Lungimea părţi de aşchiere:

l as
= p( z deg + z fin
) = 10(87 + 25) = 1120 mm

4. Proiectarea părţii de calibrare, pentru


c a r e s e d e t e r m i n ă s a u s e a l e g următoarele :
11
a) Numărul dinţilor de calibrare:
zc = 3...8 dinţi
aleg: z c =4 dinţi
dc = Z0max - (0,005...0,015) = 92,023 - 0,005 = 92,018 mm
dcil =82-0,022 = 81,978 mm

b) Geometria şi profilul acestora:

ac = 0°30'
γ C
= γ = 10
a
π = 55°
fe = (0,2...0,8)mm => fc = 0,4 mm
pc = (0,6...0,8)-p = 0,7-10 = 7 mm
S = 3mm
c

g =mm
c
4

h = mm
2
c

c) Determinarea lungimii părţii de calibrare:

l = p ⋅z
c c c
= 7 ⋅ 4 = 28 mm

5. Proiectarea părţii de netezire (tasare) numai


dacă este cazul pentru care se vor alege sau
determina :
12
a) Numărul dinţilor de tasare;
b) Profilul lor;
c) Lungimea părţii de tasare.

6. St abi l i r e a di m ens i u ni l or coz i i b ros ei , ţi nâ nd


s eam a d e di s p oz i t i v ul d e prindere al maşinii, de
lungimea piesei etc.

• Coada broşei de lungime l


estecdformtă din:
- Partea de prindere de lungime l1 ;
- Gâtul broşei de lungime l2;
- Conul de ghidare de lungime l3;
- Partea de ghidare din faţă de lungime l4;

Fiecare din aceste părţi au un rol bine determinat, care va influenţa asupra
formei, dimensiunilor, preciziei de execuţie şi a construcţiei ei.
Partea de prindere este fără asigurare la rotire (forma B) ca în figura de mai sus,
iar dimensiunile se adoptă cf. T 2.2 [Minciu C.].
Condiţia ca broşa de interior să pătrundă în suprafaţa iniţială din piesa ce va fi
broşată este ca Φ d1 < D0.

d1 = D0 - (0,1.. .0,5)mm = 81,6 - 0,4 = 81,2 mm

Cf.T 2.2 [Minciu C.] dimensiunile adoptate sunt:

13
7. Stabilirea dimensiunilor pârtii de ghidare din
spate :

h = 10 ...20 mm - lungimea conuluideghidare = 20 mm,

d4=d0- 0,05 = 82 - 0,05 = 81,95 mm


−0 ,18
d4= 8 1 , 9 5 −0 , 24 mm
d6 = D0 m in = 92m m -d iam etru l p ărţii d e g h id are,
16 = (0 ,7...1 ) l•p = 0,8 • 50 = 40
m m -lungim ea părţi de ghidare,

8. Dacă este necesar, stabilirea dimensiunilor


părţii de prinde din spate :

14
9. Determinarea lungimii totale L a brosei şi
verificarea lungimii (L < 40d) sau în funcţie
de alte considerente tehnologice (de
greutate) :

L= l +l +l +l
cd as c 6

L = 240 + 1120 + 28 + 40 =1428 mm


Z = 1428 < 40 • 81,6 = (3264) - condiţie verificată.

10.Alegerea materialului din care este


confecţionată coada brosei şi partea activă :

Aşchierea este însoţită de o serie de fenomene fizice care impun câteva proprietăţi
specifice materialului din care se confecţionează partea activă : rezistenţă mecanică la
solicitări de întindere, compresiuni şi încovoieri, duritate ridicată, stabilitate la cald.
Se recomandă ca partea activă a broşelor să fie executată din următoarele oţeluri slab
aliate : C 15, MCW 14 sau din următoarele oţeluri bogat aliate: C120, RP3, RP4.
Pentru partea activă a brosei de proiectat aleg oţelul bogat aliat RP3.

15
• Tratamentul termic al otelului răpi RP3:

11.Determinarea forţei de aschiere Fz

z sim
= 6 d in ţi

p s = 5 0 0 d aN / m m2
b=12 mm
a = 0,05 mm

Fz1 = p s
⋅ b ⋅ a z = 500• 12 • 0,05 = 300 daNlmm:

Fz = F ⋅z z1 sim
=300•6 = 1800 daN/mm2

16
12. Verificarea la rezistenţă a brosei :

Secţiunile periculoase ale brosei în discuţie sunt:


- pe zona de prindere pe porţiunea gâtuită;
- secţiunea din faţa primului dinte.

Efortul unitar se determină cu relaţia:

17
unde: σ a = 20 [daN/mm2] -pt. materialul piesei.

σ a = 35 [daN/mm2] -pt. RP3.


13.Calculul dimensiunilor curente ale dintilor cu
abaterile necesare:
Tehnologia de execuţie a broşei de interior cu caneluri dreptunghiulare:

Pentru o broşa cu caneluri dreptunghiulare, în tabelul de mai jos este arătat un


traseu tehnologic cu operaţiile concentrate.
în mare măsură, foarte multe din operaţiile necesare executării broşei
cilindrice se regăsesc şi la prelucrarea broşei canelate.apar însă cîteva deosebiri care
vor fi abordate mai os.
în primul rînd apare o operaţie de profilare a canelurilor dinţilor. Degroşarea se
execută prin frezare în mai multe moduri: cu un set de freze din două treceri (fig.a,
b), cu un set din două freze profilate semicircular (fig. 4. c), sau cu freză disc profilată
corespunzător ca în fig.
Operaţia de rectificare a canelurilor se face în mai multe faze: pentru început se
rectifică întregul profil canelat, dreptunghiular, după care se rectifică degajările de
la fundul canelurii, iar în final, cu un disc abraziv profilat cu unghi de profil mai mic
cu 2°... 3°decît unghiul de profil al golului canelurii, se realizează tăişul secundar de
faţetă f şi unghi de atac χ1 (vezi operaţia 23 din tabel).
în rest, celelalte operaţii se realizează la fel ca în cazul breşelor cilindrice.
14. Ascuţirea si reascutirea brosei :

în general ascuţirea breşelor se execută pe maşini speciale de ascuţit. Ascuţirea


broşelor se face pe faţa de degajare şi mai rar pe faţa de aşezare; în felul acesta
dintele broşei în discuţie îşi va recăpăta calităţile aşchietoare.
• Ascuţirea broşei de canelat pe faţa de aşezare se execută cu periferia unui
disc abraziv cilindric. Broşa se înclină cu unghiul a faţă de axa pietrei şi are mişcare de
rotaţie aşa cum este prezentat în figura urmăroare:

La ascuţirea pe faţa de degajare, profilul piesei şi diametrul acesteia au


o mare importanţă în obţinerea corectă a unghiului şi formei feţei de degajare a
dinţilor.
Pentru o ascuţire corectă este necesar ca raza pietrei abrazive să fie cât mai
mică sau ce puţin egală, cu raza de curbură minimă a hiperbolei de intersecţie
dintre planul discului abraziv şi suprafaţa conică de degajare.
Dacă această condiţie nu este respectată, atunci piatra abrazivă va pătrunde
în tăişu broşei.

unde.
k - coeficient ce ţine seama de raportul dintre diametrul broşei (mediu) Dm şi
diametrul măsurat la primul dinte; k = 0,85
β- unghiul de înclinare al capului de ascuţit
γ-unghiul de degajare al dinţilor broşei.

Broşa fiind din RP3 ascuţirea se realizează cu partea conică a discului abraziv
care este realizat din electrocoridon cu liant ceramic.

• Pentru degroşare se foloseşte un disc cu granulaţie 36...46 şi duritate K,L.


Regimul de aşchiere folosit are următoarele caracteristici:

v as
=20...30 m/ s

t = 0,005...0,05 mm (avansul de adâncime)


vs = 10...15 m/min (viteza de avans circular).
• Pentru finisare se foloseşte un disc cu granulaţie 60... 80 şi duritatea L,M.
o Regimul de aşchiere folosit are următoarele caracteristici:
v as
=25...35 m/ s
t = 0,005...0,05 mm
vs = 10...15 m/min

Ascuţirea se face fie cu răcire abundentă, fie fără răcire. Ca lichid de răcire se
foloseşte emulsie de apă cu săpun.

15. Stabilirea condiţiilor tehnice de execuţie ;


toloranţe; rugozitate, abateri etc .

a). Tolerantele la cotele de formă ale dinţilor broşei:

a Recomandări privind tolerantele dinţilor aschietori:

Pentru dinţii aşchietori ai broşei pentru caneluri, toleranţa Taş la diametru se


alege în funcţie de supraînălţarea pe dinte "az". în general se admite:

1
Tas =± • 2• az=±0,01 mm
5
unde:
2az - reprezintă supraînălţarea pe dinte măsurată pe diametru.

în general, toleranţa dinţilor aşchietori este: Tas = ±(0,005...0,015) mm