Sunteți pe pagina 1din 30

Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea „Contabilitate si audit”

Catedra " Contabilitate si audit"

TEZA DE CURS

pe tema: " Contabilitatea veniturilor din activitatea operationala "

Autor Gorobcenco Aliona,

student la anul III,

grupa Con-287

Conducător ştiinţific:

Conf. univ, dr.

GRUMEZA DUMITRU

Chişinău, 2011
Plan :

.INTRODUCERE

1.Notiuni generale privind veniturile din activitatea operationala , pag 1 -3.

2.Metode de evaluare si constatare a venitului, pag 3-9.

3. Analiza rapoartelor financiare pe anul 2008,2009, pag 9-11.

4.Formule contabile referitoare la contabilitatea venitului operational cu documente justificative

legate de aceste inregistrari contabile si analiza contului 221, 521, 534.2, 611.1, 611.2, pag 12-

21.

Incheiere .
Introducere:

Aceasta teza cuprinde tematica: “contabilitatea veniturilor din activitatea operationala” in aspect

teoretic, precum si practic reiesind din datele intreprinderii “ INEP-LUCK “S.R.L , r-nul

Hincesti , s. Nemteni. Teza contine aspecte teoretice inspirate din mai multe surse in domeniul

propus, precum si anexe: date din documente contabile si financiare ale intreprinderii.

Conform Legii RM cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Nr. 845- VIII din 03.01.92, care

stabileste ca agentii economici au dreptul , in numele lor , sa desfasoare activitatea de

antreprenoriat in Republica Moldova si determina principile juridice, organizatorice si

economice ale acestei activitati. Legea nominaizată nu se extinde asupra persoanelor juridice si

asupra persoanelor fizice care desfasoara o alta activitate decit cea de antreprenoriat.

Antreprenoriat este activitatea de fabricare a productie, executarea a lucrarilor si prestare a

servicilor, desfasurate de cetateni si de asociatile acestora in mod independent , din propria

initiativa , in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala cu scopul de a-si

asigura o sursa permanenta de venituri. In opinia noastra, tema aleasa este caracteristica pentru

toate intreprinderile ca de exemplu, Societate Comerciala(SC), Societate cu raspundere limitata

(SRL) , Societatile pe actiuni (SA) si altele a caror scopul principal este obtinerea venitului si

obtinerea venitului din activitatea operationala din prestarea servicilor care satisface anumite

necesitati ale persoanelor fizice si juridice.

Societatea comerciala “Inep –Luck”S.R.L este inregistrata la camera de inregistrare de stat Nr

1003605150157 pe data 11.06.1996(Anexa Nr. 1) . In primul rind este de mentionat faptul ca

“Inep-Luck “este o intreprindere privata ,activitatea ei fiind în domeniul constructilor.

Societatea comerciala” Inep-Luck” activeaza in baza licentei Seria A MMII Nr. 022633

eliberata la 29 septembrie 2004. (AnexaNr. 2 si 3).Deasemeanea societatea comerciala a fost

inregistrara la Serviciul Fiscal De Stat ca platitor de TVA nr. 6500401 pe data de 01.04.2004

(Anexa Nr.4). Societatea comerciala “Inep-Luck” este o societate cu răspundere limitată,


proprietar fiind o singura persoana, care asigura concomitent si conducerea activitatii. Numarul

mediu scriptic al personalului in anul 2010 constitue paisprezece persoane. Pentru caracterizarea

se pot lua in considerare si urmatoarele criterii: marimea cifrei de afaceri,adica valoarea

produselor vindute sau a servicilor prestate, valoarea adaugata, valoarea capitalului propriu adica

ansamblul mijloacelor financiare ale intreprinderii. Indicatori generali pentru determinarea

profitul obtinut din activitatea operationala avem nevoie de urmatorii indicatori generali ;

PB,AVO,CC, CGA,ACO acesti indicatori le putem gasi in RAPORTUL DE PROFIT SI

PIERDERI , Anexa nr.2. Cu ajutorul acestor indicatori vom afla suma venitului obtinut de

intreprindere pe parcursul anului de gestiune din vinzarea produselor activitatii operationale.

Structura acestui venit este reflectat in anexa nr.2 la raportul financiar “ Anexa la Raportul de

profit si pierdere “ paragraful 1 .1” Venitul din vinzari “.


1. Notiuni generale privind activitatea operationala.

Standardele Naţionale de Contabilitate SNC 18 “Venitul” aprobat prin Ordin nr.174 din

25.12.97 a Ministerul Finanţelor //Monitorul Oficial 88-91/182, 30.12.1997 stabileşte criteriile

de constatare a venitului, modul de măsurare şi de reflectare a acestuia în rapoartele financiare.

Venitul – reprezinta afluxul global de avantaje economice in cursul perioadei de gestiune

rezultat din procesul activitatii ordinare a intreprinderii , sub forma de majorare a activelor sau

de micsorare a datoriilor, care conduc la cresterea capitalului propriu, cu exceptia sporurilor pe

seama aporturilor proprietarilor intreprinderii.

Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obtunute sau care urmeaza sa fie

obtinute de intreprindere in conturile ei. In componenta venitului nu se includ sumele incasate in

numele tertelor personae, de exemplu , cum sunt taxa pe valoare adaugata , accizele. Taxa pe

valoarea adaugata si accizele nu se considera ca venituri ale intreprinderii, intrucit acestea sunt

incasate in numele organelor de stat si se varsa in buget.

Incasarile globale obtinute de intreprindere din insarcinarea organizatilor terte, din vinzarea

produselor sau marfurilor acestora, deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al

intreprinderii si nu influenteaza capitalului propriu al acesteia.

Sumele incasate la efectuarea operatiilor de intermediere in numele proprietarului de produse si

transmise acestuia de asemenea nu constituie venitul intermediarului . In aceste cazuri, venitul

agentului cuprinde numai comisionele. De exemplu, venitul persoanei care organizeaza licitatii

consta din sumele de comision scazute din pretul de vinzare, incasate de la comparator si alte

comisioane.

In mod similar se determina si venitul persoanelor care organizeaza calatorii, cuprinzind numai

comisioanele din vinzarea biletelor, dar nu valoarea globala a biletelor, platita de clienti. In

functie de sursele de intrare , veniturile se subdivizeaza ;

1.Venituri din activitatea operationala 1


2.Venituri din activitatea neoperationala.

Venituri din activitatea operationala cuprind sumele rezultate din activitatea de baza a

intreprinderii. Acestea cuprind : venituri din vinzari ( incasarile din vinzarea produselor,

marfurilor, prestarea servicilor, operatile de barter, contractile de constructie.); alte venituri

operationale - sumele primite sau de primit din iesirea vinzarea, schimbului a activelor curente,

cu exceptia produselor finite si marfurilor, arenda curenta precum si sub forma de amenzi,

penalitati, despagubiri, recuperari de daune materiale rezultate de modificari ale metodelor de

evaluare a activelor curente).

Venitul din vinzari reprezinta valoare de vinzare (fara TVA) a marfurilor, produselor vindute,

lucrarilor executate, servicilor prestate care se refera la activitatea de baza a intreprinderii.

Pentru generalizarea informatiei privind veniturile din vinzari este destinat contul 611 “ Venitul

din vinzari” in care, in particular , se reflecta veniturile din ;

-Vinzarea si alte iesiri de marfuri , produse ( transmiterea in capitalul statutar al altor

intreprinderi, schimbul cu alte active);

-Prestarea servicilor de reparatie ( daca prestarea acestor servicii constituie activitatea de baza a

intreprinderii);

-Executarea lucrarilor de constructie-montaj , de cercetare – proiectare , de prospectiune, de

cercetari stiintifice si altor lucrari ;

-Prestarea servicilor de vinzare a marfurilor in consignatie ( daca prestarea acestor servicii

constituie activitatea de baza a intreprinderii);

-Prestarea servicilor de transport de marfuri si pasageri;

-Prestarea servicilor de comunicatie;

-Operatiuni de arenda (leasing) (daca aceste operatiuni se refere la activitatea de baza a

intreprinderii);-Operatiuni pe baza de barter ( schimb de active si servicii) ;

2
-Alte operatiuni aferente activitatii de baza a intreprinderii.

Alte venituri operationale include veniturile care apar in procesul desfasurarii activitatii de

baza a intreprinderii, insa nu se refera la veniturile din vinzari.

Pentru generalizarea informatiei privind alte venituri operationale este destinat contul 612 “ Alte

venituri operationale” in care, in particular , se reflecta:

-Veniturile din vinzari si alte iesiri ( transmiterea in capitalul statutar, schimbul cu alte active

etc.) de materiale , OMVSD , investitii pe termen scurt si alte active curente ( in afara de

produse si marfuri);

-Veniturile din transmiterea in folosinta temporara a activelor nemateriale ( daca acestea nu

constituie activitatea de baza a intreprinderii ) ;

-Veniturile din transmiterea in arenda operationala ( leasing, locatiune) a bunurilor ( daca

acestea nu constituie activitatea de baza a intreprinderii ) ;

-Valoarea de piata a plusurilor de active curente constatate la inventariere;

-Amenzile, penalitatile si despagubirile primite sau care urmeaza a fi primite de la

intreprinderi si persoane pentru incalcare de catre acestea a clauzelor contractuale

-Veniturile sub forma recuperarii prejudiciului material cauzat intreprinderii;

-Suma datoriilor decontate in legatura cu expirarea termenului de prescriptie ( in continuare –

datorii cu termenul expirat) privind creditele bancare, imprumuturile si dobinzele aferente ,

privind facturile comerciale, privind sumele deponente sis pre decontare si alte operatiuni;

-Suma depasirii valorii realizabile nete a stocurilor de marfuri si materiale conform evaluarii

precedente( in limita valorii de intrare / costul lor);

2. Metodele de evaluarea si constatarea venitului

Conform prevederilor Legile Republicii Moldova 1163 din 24.04.97 Codul fiscal //Monitorul

Oficial 62/522, 18.09.1997Articolul 44, 45, 46,47,48 Regulile de evidenţă şi aplicarea lor si

3
prevederele SNC .18 “ Venitul” , aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii

Moldova nr . 174 din 25.12. 1997 . Venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care

urmează a fi primită cu minusul rabaturilor şi reducerilor comerciale admise de întreprindere.

Valoarea venală rezultată din tranzacţii este stabilită prin acordul dintre întreprinderea

respectivă şi cumpărătorul sau utilizatorul activului.În majoritatea cazurilor venitul este

exprimat suma venitului poate fi mai mică sau mai mare decît valoarea venală a produselor,

mărfurilor şi serviciilor vîndute. De exemplu, la vînzarea mărfurilor cu reduceri de preţ

(adică la o sumă mai joasă decît preţul de vînzare obişnuit), venitul este constatat la suma cea

mai mică, dar nu la preţul obişnuit. La vînzarea mărfurilor şi serviciilor în credit suma

nominala a incasarilor viitoare de mijloace băneşti, prin urmare, şi suma venitului

constatat,va fi mai mare decît valoarea venală. În acest caz venitul din vînzări cuprinde:

a) venitul din vînzarea mărfurilor şi serviciilor care se evaluează prin scontarea tuturor

încasărilor viitoare de mijloace băneşti în baza cotei procentuale estimative (imputabile);

b) venitul sub formă de dobînzi, care reprezintă diferenţa dintre venitul din vinzarea

mărfurilor şi serviciilor şi suma nominală a încasărilor viitoare de mijloace băneşti.

Cota procentuală estimativă utilizată pentru scontarea încasărilor viitoare de mijloace

băneşti se determină luînd ca bază:

a) cota procentuală existentă pentru activele sau datoriile financiare cu un nivel analog al

riscului creditar sau

b) cota procentuală care scontează valoarea nominală a activului sau a datoriei financiare

pînă la preţul curent al mărfurilor şi serviciilor în cazul vînzării acestora cu plata în numerar.

Schimbul de produse, mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare nu se consideră

tranzacţie aducătoare de venit. Schimbul pe produse, mărfuri şi servicii neidentice (operaţii pe

bază de barter) se consideră drept o tranzacţie aducătoare de venit. În acest caz venitul se

evaluează la valoarea venală a mărfurilor şi serviciilor primite, corectată cu suma mijloacelor

4
băneşti sau a echivalentelor acestora virate (primite). În cazul în care valoarea venală a

produselor, mărfurilor şi serviciilor primite nu poate fi determinată cu un grad înalt de

certitudine, venitul se evaluează la valoarea venală a produselor, mărfurilor transmise pe calea

schimbului sau a serviciilor prestate, corectată cu suma mijloacelor băneşti sau a echivalentelor

acestora virate (primite).

Venitul se constată în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obţinut,

indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneşti sau altei forme de compensare. În

cazul apariţiei diverselor incertitudini constatarea venitului se admite cu respectarea

următoarelor criterii:

a) existenţa unei certitudini ferme că avantajele economice ce fac obiectul tranzacţiei vor fi

obţinute de întreprindere;

b) existenţa unei posibilităţi reale de a determina cu exactitate suma venitului.

În unele cazuri aceste criterii pot fi respectate numai după încasarea mijloacelor băneşti sau după

înlăturarea incertitudinilor apărute. De exemplu, la executarea operaţiilor de export pot apărea

dificultăţi în legătură cu primirea autorizaţiei emise de autorităţile statului străin privind

transferarea mijloacelor băneşti obţinute din exportul mărfurilor. În acest caz venitul nu se

constată pînă la momentul obţinerii autorizaţiei respective. În cazul apariţiei unor îndoieli privind

încasarea sumei cuvenite, inclusă anterior în venit, această sumă se raportează la cheltuieli, şi nu

la diminuarea sumei venitului constatat iniţial.

Veniturile şi cheltuielile ce fac obiectul uneia şi aceleiaşi tranzacţii sau operaţiuni economice

sînt constatate în aceeaşi perioadă de gestiune. De exemplu, diversele componente ale

cheltuielilor, ce compun costul vînzărilor, sînt constatate concomitent cu veniturile rezultate din

vînzarea produselor finite, mărfurilor sau din prestări de servicii.

În SNC 18 constatarea venitului se efectuează pe fiecare tranzacţie. Însă în anumite circumstanţe

venitul poate fi constatat pe componente distincte ale unei tranzacţii. De exemplu, dacă preţul de

5
desfacere a mărfii include o anumită sumă necesară pentru deservirea ei ulterioară, venitul pentru

această parte a preţului este constatat nu la momentul vînzării, dar pe măsura prestării serviciilor.

În alte cazuri, dimpotrivă, venitul se constată concomitent pentru două sau mai multe tranzacţii

interdependente. Acest lucru este condiţionat de faptul că suma venitului pentru o singură

operaţie nu poate fi determinată cu exactitate fără a lua în considerare tranzacţiile precedente sau

viitoare.

De exemplu, întreprinderea poate să vindă mărfuri şi concomitent să încheie contracte de

cumpărare ulterioară a acestora peste o perioadă anumită, negînd prin aceasta efectul comercial

independent al unei tranzacţii distincte. În acest caz venitul se constată concomitent pentru

ambele tranzacţii.

Venitul din vînzări de produse finite şi mărfuri

Venitul din vînzări de produse finite şi mărfuri se constată in baza metodei calcularii în cazul

livrării şi transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra acestora.

Venitul nu se constată dacă cheltuielile aferente obligaţiilor de garanţie nu pot fi supuse unei

evaluări veridice prealabile. În acest caz orice încasări din vînzări sînt considerate drept datorii

pînă la expirarea termenului de garanţie pentru deservirea mărfurilor vîndute.

Venitul din prestărea servicilor

Venitul provenit din prestări servicii se constată în baza metodei calculării pe măsura efectuării

acestora pe fiecare tranzacţie sau pe stadii distincte ale acesteia.

Serviciile se prestează în conformitate cu clauzele stipulate în contract pe durata uneia sau a mai

multor perioade de gestiune. Dacă termenul de prestare a serviciilor nu depăşeşte durata unei

perioade de gestiune, venitul se constată după încheierea tranzacţiei. Cînd serviciile, conform

unuia şi aceluiaşi contract, se prestează pe o durată mai mare decît perioada de gestiune, venitul

se constată pe stadii distincte ale tranzacţiei potrivit metodei procentului de execuţie

(procentajului îndeplinit), adică în perioadele de gestiune în care se prestează serviciile.

6
Constatarea venitului în baza acestei metode se admite la respectarea următoarelor criterii:

a) momentul încheierii tranzacţiei sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat

cu un grad înalt de certitudine la data întocmirii rapoartelor financiare;

b) cheltuielile suportate în procesul tranzacţiei şi necesare pentru încheierea acesteia pot fi

determinate cu exactitate.

Întreprinderea efectuează evaluarea exactă a venitului după realizarea unui acord cu

celelalte persoane participante la tranzacţie privind:

a) drepturile fiecărei părţi, avînd putere juridică şi referitoare la prestarea şi consumarea

serviciilor;

b) compensaţia presupusă;

c) metodele şi condiţiile de plată.

În aceste scopuri întreprinderea trebuie să dispună de sisteme eficiente de planificare şi de

gestiune financiară internă. După prestarea serviciilor întreprinderea reexaminează şi, în caz de

necesitate, corectează mărimea venitului constatat iniţial.

Venitul pe stadiile de încheiere a tranzacţiei poate fi determinat în baza uneia din următoarele

metode:

a) volumului efectiv al lucrărilor executate;

b) corelaţiei procentuale a serviciilor prestate efectiv la o dată prestabilită faţă de volumul

total al acestora prevăzut de contract;

c) corelaţiei procentuale a cheltuielilor suportate la o dată prestabilită faţă de suma totală a

acestora prevăzută de contract.

Veniturile nu se constată pe baza plăţilor intermediare şi a avansurilor încasate de la

beneficiari pînă la încheierea integrală a tranzacţiei sau a stadiilor distincte ale acesteia.

În scopuri practice, cînd serviciile sînt prestate în cadrul unui număr nedeterminat de

operaţiuni, pe durata unei anumite perioade de timp, care nu pot fi repartizate exact pe stadii

7
venitul se constată pe baza metodei liniare, dacă nu există dovezi că alte metode identifică mai

corect stadiul de terminare a tranzacţiei. În cazul în care una dintre operaţiuni (stadiu) de prestare

a serviciilor este mai importantă decît celelalte operaţiuni constatarea venitului se amînă pînă la

executarea acestei operaţiuni (stadiu) importante.

Cînd rezultatul tranzacţiei nu poate fi determinat cu un grad înalt de certitudine, venitul se

constată numai în mărimea cheltuielilor suportate, care au fost sau, posibil, vor fi recuperate.

Dacă rezultatul tranzacţiei nu poate fi determinat cu un grad suficient de certitudine şi există

probabilitatea nerecuperării consumurilor suportate, venitul nu se constată, iar consumurile se

raportează la cheltuieli. Dacă incertitudinile existente anterior, care au afectat evaluarea exactă a

rezultatelor tranzacţiei (contractului) au dispărut, venitul se constată în baza metodei calculării

pe măsura efectuării acestora pe fiecare tranzacţie sau pe stadii distincte ale acesteia.

Intreprinderea “INEP-LUCK” S.R.L in prezent se ocupa cu prestarea servicilor privind

constructile de cladiri, instalatii si retele tehnico –edilitare, reconstructii. Intreprinderea

presteaza diverse lucrari legate de activitatea de constructie . Sortimentul acestor lucrari

include:1 Terasamente si lucrari de teren 1.1 Lucrari de terasiere.1.2 Lucrari de drenaj . 2

Executarea constructilor 2.1 Constructii din zidarie cu inaltimea limitata la doua nivele.2.2

Cladiri din beton armat monolit.2.3 Lucrari de amenajarea teritoriului.3 Lucrari de protectie a

constructilor si utilajelor. 3.1 Invelitori si sarpante, izolatii hidrofuge. 3.2 Izolatii termice.3.3

Izolatii anticorozive.4 .Lucrari de finisare a constructilor 4.1 Tencuieli , placaje exterioare si

interioare.4.2 Pardoseli.4.3 Produse de timplarie.4.4 Profile si ornamente decorative

.5. Instalatii si retele interioare5.1 Instalatii si retele de alimentare cu apa si canalizare

5.2 Instalatii si retele termice.5.3 Instalatii si retele de gaze cu presiune joasa.6 .Instalatii si retele

exterioare.6.1 Instalatii si retele de alimentare cu apa si canalizare.7. Montarea utilajelor si

instalatilor tehnologice.7.1 Contoare de apa.7.2 Contoare de energie termica.Calitatea servicilor

prestate de intreprinderea “Inep-Luck” S.R.L reprezinta un factor principal pentru obtinerea

8
succesului de piata , cel mai important criteriu in luarea deciziei de cumparare este calitatile

ergonomice, dupa care urmeaza.

3.Analiza rezultatului financir pe anul 2008,2009.(Anexa Nr.5 si 6 din Forma nr.2Raportul

de profit si pierdere).

Tabelul 1 Analiza rezultatelor financiare pe anul 2008, 2009

Indicatori AP (2008)mii lei AG(2009)mii lei Rezultatele Rezultatele

financiare anului financiare anului

2009 in raport cu 2009 in raport cu

RF anul 2008 RF anul 2008


1 2 3 4 5

=(3-2) 3/2X100%
1.rd. 010 Venitul din 8 704 859 11852301 3147442 136,2

vinzari (mii lei)


2. rd. 020Costul de 7 821 368 10658627 2837259 136,3

vinzare (mii lei)


3. Profitul brut (mii 883 491 1193674 310183 135,1

lei) (rd 010-020)


4. 030 Rentabilita tea 10,15 10,07 - 0,08 99,2

venitului din vinzari

(030/010)*100%

Calcule arata ca rentabilitatea venitului din vinzari s-a redus cu 0.08 (10.15-10.07)puncte

procentuale, aceasta diminuare a fost determinate din cauza majorare costului din

vinzari cu 2837259 mii lei sau cu 136,3% pe cînd Venitul din vînzari s-a majorat doar cu 136,2

la sută fata de anul precedent. 9

Tabelul 2

RAO = PB+ AVO – CC- CGA – ACO .

Calculul influentei factorilor asupra modificarii RAO(Anexa Nr.5 si 6 , Forma Nr.2

Raportul de profit si pierdere).


Indicatori AG(2008) AG(2009) Abaterea Rezultatul

absoluta influentei
1 2 3 4=3-2 5=3/2
PB 883491 1193674 +310183 135,1
AV -
CC 217 150 - 67 69,1
CGA 656123 1011552 +355429 154,2
ACO 68346 91943 +23597 134,5
RAO 158805 90029 -68776 56,7
RAF -103615 -3295 -100320 -96,8
Profit 55190 86734 + 31544 157,2

perioadei de

gestiune
Cheltueli

privind

impozitul pe

venit

Conform calculilor reflectate in tabel in perioada analizata RAO s-a micşorat cu 68776 lei ,

necatind la faptul că PB în perioada de gestiune a anului 2009 s-a majorat cu 310183 lei sau cu

10

135,1 la suta, aceasta micsorare a RAO a fost conditionata de cresterea CGA cu 355 429 lei sau

cu 154,2 la sută si a ACO cu 23597 lei sau 134,5 la suta. Totodata este de mentionat faptul, ca

PPG a intreprinderii s-a majorat in anul 2009 cu 31544 lei sau 157, 2 la suta fata de anul 2008

din contul micsorării pierderilor din AF cu 100320 lei sau cu 96,8 la suta .Totodata observam ca

fata de anul precedent a crescut CC cu 54 mii lei ,CGA cu 263896 mii lei. Sub influenta negativa

a acestor factori RAO s-a micsorat cu (54+263896+33008)=296958 mii lei. Pe viitor marimea

RAO poate fi majorat pe seama reducerii CGA si ACO.

In perioada anului 2008 inreprinderea „Inep-luck” a efectuat livrari in valoare de 8 704 858, 75

lei la contul 611(Anexa Nr.7). Deasemenea din livrarea produselor reflectate la 611.1

intreprinderea a obtinut o suma de 4 983 349,04 lei(Anexa Nr.8), iar livrarile din realizarea
marfurilor reflectate la 611.2 in suma de 3721509 .71 lei(Anexa Nr.9). Pe parcursul anului 2009

venitul din vinzari a constituit 11 852 301. 14 lei reflectate la contul 611(Anexa Nr.10). La

subcontul 1 al contului 611 (venitul din vinzarea produselor) a efectuat livrari in marime de

6 045 390, 80 lei (Anexa Nr.11) , iar la subcontul 2 aceluiasi cont constituie 5 759 483,03 lei

(venitul din vinzarea marfurilor ,Anexa Nr.10).

Servicile prestate de intreprinderea “ Inep-Luck” catre Institutle Publice au constituit in perioada

anului 2008 au constituit -3206392.25 lei in raport cu livrarile totale acumulate in debitul

contului 221 a anului respectiv in valoare de 11 624 171.14 lei , sau 27,58 % (Anexa Nr.12).

Iar in 2009 intreprinderea “Inep-luck” a efectuat lucarari in valoare de 5 231 209,45 lei lei in

raport cu livrarile totale -15 890 659.08 lei , sau 32,92%(Anexa Nr.13).

11

4. Formule contabile referitoare la contabilitatea venitului operational cu

documente justificative legate de aceste inregistrari contabile si analiza contului 221,

521, 534, 611.1, 611.2.

Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile transmise in arenda operationala(leasing,

locatiune).(Factura fiscala Nr.11 de pe 27 noiembrie 2009).

Debit contului 228”Creante pe termen scurt privind veniturile calculate” -4800 lei

Debit contului 534 .2”Datorii privind taxa pe valoare adaugata” – 960 lei

Credit contului 612.2”Venituri din arenda curenta” -5760 lei.


Calcularea platii (fara TVA) pentru bunurile transmise in arenda operationala(leasing,

locatiune).(Factura fiscala Nr.2 de pe 25 august 2009)

Debit contului 228 “ Creante pe termen scurt privind veniturile calculate”-3600 lei

Debit contului 534 .2” Datorii privind taxa pe valoare adaugata” – 720 lei

Credit contului 612.2” Venituri din arenda curenta” -4320 lei.

Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura fiscala Nr.3 de pe data de 28

decembrie 2009)

.Debit contului 221 “Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 175 830 lei

Debit contului 534.2”Datorii privind taxa pe valoare adaugata”– 35 166 lei

Credit contului 611 _”Venitul din vinzari”- 210 996 lei.

Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura Fiscala Nr 4de pe data de 20

ianuarie 12

..Debit contului 221” Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 15 900 lei

Debit contului 534.2 “ Datorii privind taxa pe valoare adaugata”– 3180 lei

Credit contului 611 “ Venitul din vinzari”_- 19 080 lei.

Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura fiscala 5 de pe data de 8 iunie 2009).

.Debit contului 221 “ Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 267 404 lei

Debit contului 534.2” Datorii privind taxa pe valoare adaugata” – 53 480 lei

Credit contului 611” Venitul din vinzari” _- 320 884 lei.


Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura fiscala Nr.6 de pe data de 30

septembrie 2009).

.Debit contului 221 “ Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 240 940.79

lei .

Debit contului 534.2” Datorii privind taxa pe valoare adaugata” – 48 188.16 lei.

Credit contului 611 _” Venitul din vinzari”- 289 128. 95 lei.

Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura fiscala Nr. 7de pe data de 11

decembrie 2009).

.Debit contului 221 “ Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 670.95 lei .

Debit contului 534.2 “ Datorii privind taxa pe valoare adaugata”– 134.19 lei.

13

Credit contului 611 “ Venitul din vinzari”_- 805.14 lei.

Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute altor

intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara(Factura fiscala Nr .8 de pe data de 30

decembrie 2009).

.Debit contului 221” Creante pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - 477 646.95

lei .

Debit contului 534.2” Datorii privind taxa pe valoare adaugata” – 95 529.39 lei.

Credit contului 611 “ Venitul din vinzari”_- 573 176. 34 lei.

Analiza contului 221 pe anul 2008.( Anexa Nr.14)


Soldul initial – 1,576,004.99 lei.

1) Intrarea mijloacelor banesti pentru achitarea creantelor pe termen scurt aferente facturilor

comerciale.(2008)

Dt 241 Ct 221 – 185,236.65 lei .

Dt 242 Ct 221 – 8,981,645.32

2) Achitarea creantelor pe seama:

a) datoriilor fata de furnizori si antreprenori ( in cazul efectuarii decontarilor prin compensarea

cererilor reciproce) .(2008)

Dt521 Ct 221 – rulaj ct- 1,768,295.16, rulaj dt- 1,573,420.94.

3) Reflectarea TVA pentru trecerea in cont , conform facturii fiscale .

Dt 534.2 Ct 521- 1,149,517.23

4) Reflectarea valorii de vinzare a produselor finite , fara TVA .

Dt221 Ct 611 – 8,704,858.75 lei.(2008).

5) Reflectarea datoriilor (fara TVA) fata de alte intreprinderi si persoane pentru consumul de

apa, energie electrica si toate tipurile de servicii(reparatia mijloacelor fixe ,audit, consultanta)

14

prestate pentru necesitatile generale si administrative ale intreprinderii.

Dt 713 Ct 521 – 2,607.35 lei.

6) Reflectarea pierderilor privind diferentele de curs valutar aferente conturilor valutare si

operatilor in valuta straina.

Dt 722 Ct 221 – 103,615.20 lei. (2008) .

Rulaj creditor- 11,624,171.14 lei.

Rulaj debitor – 10,848,025.46 lei.

Sold final al contului 221- 2,352,150.67 lei.


Analiza contului 221 pe anul 2009 (Anexa Nr.15)

Sold initial -2,352,150.67 lei.

1) Anularea creantelor compromise pe seama rezervei privind datoriile dubioase

Dt 222 Ct 221 – 423,801.27 lei .

2)Intrarea mijloacelor banesti pentru achitarea creantelor pe termen scurt aferente facturilor

comerciale

Dt 241 Ct 221- 1,426,579.57 lei .

Dt 242 Ct 221 – 11,240,398.80 lei .

3)Reflectarea pierderilor aferente operatiilor anilor precedenti,constatate in anul de gestiune,

apartenenta carora la anii precedenti se confirma documentar.

Dt 331 Ct 221-5,556.46 lei.

4)Achitarea creantelor pe seama datoriilor fata de furnizori si antreprenori (in cazul efectuarii

decontarilor prin compensarea cererilor reciproce).

Dt 521 Ct 221 – rulaj ct-2,353,638.31, rulaj dt-2,731,148.71 lei.

5)Reflectarea TVA pentru trecerea in cont, conform facturii fiscale

15

Dt 534.2 Ct 521 -1,684,719.63 lei.

6) Reflectarea valorii de vinzare (fara TVA) a marfurilor , produselor si servicilor vindute

altor intreprinderi si persoane cu achitarea ulterioara.

Dt 221 Ct 611-11,852,301.14 lei.

7)Reflectarea diferentelor de curs valutar nefavorabile aferente creantelor in valuta straina la

fiele perioadei de gestiune.

722 Ct 221 – 3,295.02 lei.

Rulaj creditor al contului 221 – 15,890,659.08 lei .


Rulaj debitor al contului 221- 15,830,779.83 lei.

Soldul final al contului 221- 2,412,029.92 lei.

Analiza contului 521 pe anul 2008(Anexa Nr.16)

Sold initial – 2,078,408.95 lei.

1) Acceptarea spre plata a facturilor de la furnizori si antreprenori;

a) valori intrate

Dt 521 Ct 121- 52,937.50 lei.

Dt 521 Ct 211- 3,370,571.21 lei.

Dt 521 Ct 213- 6,281.67 lei.

Dt 521 Ct 217 – 3,625,986.31 lei .

2) Achitarea creantelor pe seama datoriilor fata de furnizori si antreprenori .

Dt 521 Ct 221-

3)Achitarea documentelor de de decontare si plata ale furnizorilor si antreprenorilor din

contul de decontare.

16

Dt 242 Ct 521 -9,764,605.50 lei.

4)Achitarea datoriilor fata de alte intreprinderi si persoane pe seama angajatilor

intreprinderii.

Dt521 Ct 532-rulaj ct-1,573,420.94 si rulaj dt- 1,768,295.16 lei.

Reflectarea TVA aferenta sumei datoriilor restabilite, decontate anterior in legatura cu

expirarea termenului de prescriptie.

5)Dt 534 Ct 521 -1,716,009.97 lei.

b) servicile prestate

Dt 521 Ct 713 – 318,552.34 lei .


Dt 521 Ct 714 – 56,869.29 lei

Dt 521 Ct 811- 1,609,020.23 lei.

Rulaj creditor – 12,897.716.13 lei.

Rulaj debitor – 12,524,523.68 lei.

Sold final al contului 521- 1.705,216.50 lei.

Analiza contului 521 pe anul 2009 (Anexa Nr.17)

Sold initial – 1,705,216.50 lei.

1)Acceptarea spre plata a facturilor de la furnizori si antreprenori;

c) valori intrate

Dt 521 Ct 121- 12,989.29 lei.

Dt 521 Ct 211- 3,578,588.09 lei.

Dt 521 Ct 213- 7,056.66 lei.

Dt 521 Ct 217 – 9,243,515.39 lei .

2)Achitarea creantelor pe seama datoriilor fata de furnizori si antreprenori.

Dt 221 Ct 521 –rulaj ct- 2,731,148.71,rulaj dt- 2,353,638.31 lei.

17

3)Reflectarea in calitate de sume spre decontare a mijloacelor primite de la alte intreprinderi

sub forma de plata pentru lucrari efectuate.

Dt 227 Ct 521-11,801.97 lei.

4)Achitarea documentelor de de decontare si plata ale furnizorilor si antreprenorilor din

contul de decontare

Dt 242 Ct 521 – rulaj ct-11,268,723.87 si rulaj dt-337,921.80 lei.

Dt 251 Ct 521 – 4,049.67 lei.

Dt 534 Ct 521 – 2,036,897.93 lei .

d) servicile prestate
Dt 521 Ct 713 – 112,770.96 lei .

Dt 521 Ct 714 – 60,693.66 lei

Dt 521 Ct 811- 458,931.43 lei.

Rulaj creditor – 14,011,674.55 lei.

Rulaj debitor – 18,207,053.19 lei.

Sold final al contului 521- 5,900,595.14 lei.

Analiza contului 534.2 pe anul 2008 (Anexa Nr.18)

Sold initial – (-873.441.71) lei.

1) Calcularea TVA aferenta servicilor prestate

Dt 221 Ct 534.2- 1,149,517.71 lei.

2) Reflectarea datoriilor la buget privind tax ape valoare adaugata si accize in cazul

coincindentei momentelor de vinzare si achitare a facturilor.

Dt 534 Ct 242 – 989,725.00 lei.

3) Reflectarea impozitului pe venit din valoarea servicilor (fara TVA ) achitate, care sint

prestate de alte intreprinderi .

18

Dt 521 Ct 534.2- 1,716,009.97 lei.

4)Retinerea impozitului pe venit din sumele ratelor de asigurare conform contractelor de

asigurare si reasiurare .

Dt 533 Ct 534.2-14,500.00 lei.

Rulaj creditor – 1,716,009.97 lei.

Rulaj debitor- 2,153,742.23 lei.

Sold final al contului 534 .2 – (-435,709.45) lei.

Analiza contului 534.2 pe anul 2009(Anexa Nr.19)


Sold initial – (-435,709.45 ) lei.

1) Reflectarea TVA aferenta servicilor prestate.

Dt 221 Ct 534.2 -1,684,719.63 lei.

2)Reflectarea datoriilor la buget privind tax ape valoare adaugata si accize in cazul

coincindentei momentelor de vinzare si achitare a facturilor.

Dt 534 Ct 242 – 354,918.00 lei.

3)Reflectarea impozitului pe venit din valoarea servicilor (fara TVA ) achitate, care sint

prestate de alte intreprinderi

Dt 521 Ct 534.2-2,036,897.93 lei.

Rulaj creditor – 2,036,897.93 lei.

Rulaj debitor- 2,039,637.6lei.

Sold final al contului 534 .2 – (-432,969.75) lei.

Analiza contului 611.1 pe anul 2008( Anexa Nr.20)

Sold initial -0 . 19

1) Reflectarea valorii produselor vindute , servicilor prestate , lucrarilor executate in

antrepriza la preturi de livrare (fara TVA si accize) aferente facturilor prezentate spre

achitare cumparatorilor si clientilor terti

Dt 611 Ct 221- 4,983,349.04 lei.

2) Trecerea la finele anului de gestiune a venitului din vinzarea produselor acumulate la

rezultatul financiar

Dt 351 Ct 611.1 – 4,983,349.04 lei.

Rulaj creditor- 4,983,349.04 lei.

Rulaj debitor – 4,983,349.04 lei.

Sold final al contului 611.1- 0 lei.


Analiza contului 611.1pe anul 2009(Anexa Nr.21).

Sold initial -0 .

3) Reflectarea valorii produselor vindute , servicilor prestate , lucrarilor executate in

antrepriza la preturi de livrare (fara TVA si accize) aferente facturilor prezentate spre

achitare cumparatorilor si clientilor terti

Dt 611 Ct 221- 6,045,390.80 lei.

4) Trecerea la finele anului de gestiune a venitului din vinzarea produselor acumulate la

rezultatul financiar

Dt 351 Ct 611.1 – 6,045,390.80 lei.

Rulaj creditor- 6.045,390.80 lei.

Rulaj debitor – 6,045,390.80 lei.

Sold final al contului 611.1- 0 lei.

20

Analiza contului 611.2 pe anul 2008(Anexa Nr. 22).

Sold initial -0 .

5) Reflectarea valorii marfurilor vindute , servicilor prestate , lucrarilor executate in

antrepriza la preturi de livrare (fara TVA si accize) aferente facturilor prezentate spre

achitare cumparatorilor si clientilor terti

Dt 611 Ct 221- 3,721,509.71 lei.

6) Trecerea la finele anului de gestiune a venitului din vinzarea marfurilor acumulate la

rezultatul financiar

Dt 351 Ct 611.1 – 3.721,509.71lei.

Rulaj creditor- 3,721,509.71 lei.


Rulaj debitor – 3,721,509.71 lei.

Sold final al contului 611.1- 0 lei.

Analiza contului 611.2 pe anul 2009(Anexa Nr.23)

Sold initial -0 .

7) Reflectarea valorii marfurilor vindute , servicilor prestate , lucrarilor executate in

antrepriza la preturi de livrare (fara TVA si accize) aferente facturilor prezentate spre

achitare cumparatorilor si clientilor terti

Dt 611 Ct 221- 5,753,483.03 lei.

8) Trecerea la finele anului de gestiune a venitului din vinzarea marfurilor acumulate la

rezultatul financiar

Dt 351 Ct 611.1 – 5,753,483.03 lei.

Rulaj creditor- 5,753,483.03 lei.

Rulaj debitor – 5,753,483.03 lei.

Sold final al contului 611.1- 0 lei.

21

Incheiere

In prezentul material au fost examinati indicatorii principali ai activitatii intreprinderii Inep-

Luck S.R.L. in domeniul constructiei.Deci in urma studierii bilantului contabil (anexa 3) si a

raportului financiar putem spune ca intreprinderea “Inep-Luck”S.R.L are activitatea de baza în

domeniule prestării servicilor de contrucţii.Pentru a efectua analiza rezultatelor din activitatea

economico- financiara a fost utilizat raportul financiar, inclusiv Forma nr.1 – bilantul contabil,

Forma nr.2 –Raportul de profit şi pierderi şi anexa 5 la raportul dat, Formanr. 4 - Raportul

privind fluxul mijloacelor banesti, Anexa 5 pentru anii 2008-2009, Registrele de evidenta

contabila a conturilor 611, 612,221,228. Analizind aceste compartiment s- a constatat o reducere


in dinamica a profitului net cu mentionarea cauzelor respective. Dupa parerea mea consider ca

intreprinderea “Inep-Luck” S.R.L sa treaca la SIRF deoarece raportarea conform SIRF ofera un

sir de avantaje indiscutabile fata de SNC. In primul rind ele asigura un salt in ce priveste

transparenta, simplitatea si credibilitatatea datelor din rapoartele financiare ale entitatii.In al

doilea rind , ele asigura comparabilitatea perfecta a datelor raportate de alte entitati autohtone, ci

cu datele entitatilor din orice punct al lumii, ridicind piata investitionala din RM la un nivel

mondial.

In acelasi timp trecerea la raportarea conform SIRF implica costuri foarte mari,, cit financiare ,

atit si intelectuale.Din aceasta cauza majoritatea entitatilor nu sunt gata pentru implementarea

acestora, facind imposibila o reforma acontabilitatii la nivel national in acest sens. Raportarea

veniturilor conform SNC si SIRF difera semnificativ.In primul rind, Raportul privind profitul si

pierderile autohton are o forma fixa , stabilita prin legislatie si nu este flexibil pentru adaptarea la

necasitatile entitatii. In acelasi timp, conform SIRF,Contul de profit si pierdere are o forma libera

, cu conditia ca acesta va include un sir de indicatori obligatorii , specificati in IAS 1 . Forma

fixa a raportului privind profitul si pierderile, in primul rind face dificila vizualizarea informatiei

financiare a entitatilor cu activitatea specifica .

.In al doilea rind duce la incalcarea principiului pragului de semnificatie, conform caruia orice

element care are o valoarea semnificativa trebuie prezentat in situatile financiare separate,

deoarece forma fixa a raportului nu face posibila

dezvaluirea a carorva elemente separat.Diferita este si tratarea referitor la veniturile

extraordinare.SNC permite recunoasterea si reflectarea in raportul financiar a acestor venituri ,

pe cind SIRF nu permite recunoasterea nici un element ca fiind element extraordinar sic ere

reflectarea acestora in componenta cistigurilor.Un moment cheie este termenul ‘ altor venituri

globale’ . Acestea sunt acele venituri care desi corespund definitie de venit,adica genereaza

cresteri a capitalului altele decit cele obtinute prin contributii de la fondatori , nu participa la
formarea ‘ profitului net’ , ci se reflecta direct in conturile capitalului. Conform SNC , astfel de

venituri globale nu se reflecta in Raportul de profit si pierderi.Standartele internationale nu sunt

legate deloc de forma juridical, pe cind in practica autohtona, actele normative in domeniul

contabilitatii se bazeaza pe legislatie civila, adica pe forma juridica.

Acesta contituie principalul impediment de ordin psihologic la reflectarea in evidenta contabila a

operatiunilor in conformitate cu SIRF. In urma studiului a fost utilizata literature de specialitate

si mai multe surse de informatie care sunt anexate in raport.

22

Bibliografie:

Legile Republicii Moldova 1163 din 24.04.97 Codul fiscal //Monitorul Oficial

62/522, 18.09.1997

Legea RM cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Nr. 845-VIII din 03.01.92.

SNC .18 “ Venitul” , aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr . 174

din 25.12. 1997, Comentarile cu privire la aplicarea S.N.C .18 “Venitul” aprobate prin ordinul

Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr.16 din 29.01. 1999, S.N.C .2 “ Stocuri de

marfuri si materiale “, aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr. 174

din 25.12. 1997, S.N.C .11 “ Contracte de constructii “ , aprobat prin ordinul Ministerului F

Finantelor al RM nr.16 din 29. 01.1999, S.N.C .4 “ Particularitatile contabilitatii la


intreprinderile micului business” , aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al RM nr.32 din

03.03.2000, Legea nr. 845 –XII cu privire la antreprenoriat . Contabilitatea financiara .Editia a

II-a . Colectiv de autori : coordinator A. Nederita. ACAp , Chisinau , 1999.

Anexe:

Anexa Nr.1 – Certificat de inregistrare 11.06.1996 codul fiscal 1003605150157.

AnexaNr. 2 –Licenta Seria A MMII Nr.022633.

Anexa Nr.3 – Anexa la licenta .

Anexa Nr.4 – Certificat de inregistrarea a subiectului impunerii cu TVA 6500401.

AnexaNr.5 Raportul financiar pe anul 2008.

Anexa Nr.6 Raportul financiar pe anul 2009.

AnexaNr.7 Factura fiscala seria Nr. SU2920806

Anexa Nr.8 Soldul rulajului contului 611.1 .

Anexa Nr.9 Soldul rulajului pe anul 2008.(pe subconturi).


Anexa Nr.10 Soldul rulajului pe contul 611,anul 2009.

Anexa Nr.11 Soldul rulajului pe contul 611.1 , anul 2009.

Anexa Nr. 12 Soldul rulajului a contului 221, pe anul 2008.

Anexa Nr. 13 Soldul rulajului a contului 221 , pe anul 2009.

Factura fiscala Nr.1

Factura fiscalaNr.2 .

Factura fiscala Nr. 3

Factura fiscala Nr.4

Factura Fiscala Nr.4

Factura fiscala Nr.5

Factura fiscala Nr.6

Factura fiscala Nr.7

Factura fiscala Nr.8

Anexa Nr.14 Analiza contului 221 pe anul 2008.

Anexa Nr.15 Analiza contului 221 pe anul 2009.

Anexa Nr.16 Analiza contului 521 pe anul 2008.

Anexa Nr.17 Analiza contului 521 pe anul 2009.

Anexa Nr.18 Analiza contului 534.2 pe anul 2008.

Anexa Nr.19 Analiza contului 534.2 pe anul 2009.

Anexa Nr.20Analiza contului pe anul 611.1 pe anul 2008.

Anexa Nr.21Anaiza contului 611.1 pe anul 2009.

Anexa Nr.22 Analiza contului 611.2 pe anul 2008.

Anexa Nr.23 Analiza contului 611.2 pe anul 2009.


22

S-ar putea să vă placă și