Grup Scolar „ ASTRA ”

Pitesti

Atestat la planificarea
si organizarea productiei

CRITERII DE ANALIZA A SISTEMELOR DE

FABRICATIE

Îndrumător: Autor:
Prof. <Ceteras Gabriela> elev <Patru Laurentiu>

2011
INTRODUCERE

2
 1.ERGONOMIA
Ergonomia este disciplina care se ocupa cu studiul relatiilor om-masina-
mediu,avand ca scop optimizarea activitatii omului si a performantelor sistemului
din care
acesta face parte.
Componenta cea mai importanta a unui sistem de fabricatie o constituie
factorul uman.Progresul tehnic,materializat prin introducerea mecanizarii,a
automatizarii si a robotizarii fabricatiei,a condus la schimbarea raportului dintre
munca fizica si munca intelectuala,in sensul ca,din executant,omul devine
operator si conducator alprocesului tehnologic.Pe masura dezvoltarii
societatii,oamenii au devenit mai exigenti in ceea ce priveste cofortul,conditiile de
viata si de munca,ceea ce a condus la aparitia unei noi discipline-
ergonomia,care studiaza munca sub toate aspectele ei:
fizice,cognitive,sociale,organizationale si de mediu.Ergonomia integreaza
cunostinte dintr-o varietate de discipline care includ anatomia,fiziologia,igiena
muncii,medicina muncii,antropometria,stiintele
tehnice.psihologia,sociologia,economia etc.Scopul acestei discipline este acela
de a crea conditii de munca si viata care sa conduca la solicitarea factorului
uman in limitele posibilitatilor lui biologice.Pentru aceasta,organizarea muncii
trebuie sa asigure evitarea efortului fizic si intelectual inutil,sa inlature influentele
nocive ale unor microclimate excesive,combaterea zgomotului,a
vibratiilor,trepidatiilor,sa creeze o ambianta psihica optima si o securitate maxima
a muncii.
Realizarea acestor deziderate conduce la instituirea unor motivatii care sa faca
placuta si interesanta activitatea angajatului.
Managementul resurselor umane,organizarea si amenajarea locului de
munca,limitele capacitatii omului sunt puse in corelatie cu munca de catre
ergonomie.Studiile specifice organizarii ergonomice a fabricatiei sunt indreptate
spre:
-factorul uman;
-conceptia de organizare a locului de munca;
-mediul industrial si influenta sa asupra omului
Privitor la factorul uman,optimizarea activitatii omului implica indeplinirea
urmatoarelor conditii:
-orientarea si selectia riguroasa a factorului uman ;
-reorientare profesionala ;
-proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane;
-crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort;
-repartizarea rationala a sarcinilor;
-economia energetica a organismului uman (economia de miscari ).
Pentru procesele manuale sau manual-mecanice,este important a se
respecta principiile economiei de miscari.

3
 Sfera de aplicabilitate
1. Aplicabile corpului omenesc
2. Aplicabile locului de munca
Principii ergonomice
-Sa existe o interdependenta a mainilor si a
bratelor.
-Munca sa fie astfel organizata incat sa
permita un ritm usor si natural,oriunde este
posibil.
-Miscarile care cer precizie mare sa nu
implice un efort muscular important.
-Pe suprafete de lucru sa se mentina numai
materialele care se utilizeaza in ziua
respective.
-Sa existe un loc bine definit pentru fiecare
material.
-Materialele sa fie plasate aproape de locul
de utilizare.

-Dimensiunile echipamentului sa fie

3. Aplicabile echipamentului tehnic
correlate cu datele antropometrice ale
executantului.
-Elementele componente sa asigure unghiul
vizual optim si o pozitie confortabila in
timpul lucrului.

In timpul activitatii, trebuie sa se asigure executantului posibilitatea alternarii pozitiei

asezat cu cea ortostatica.Daca se impune o singura pozitie, este de preferat pozitia
asezat.Un loc de munca care necesita o pozitie ortostatica implica o solicitare intensiva a
picioarelor.Aceasta poate duce la umflarea picioarelor, deoarece muschii nu se misca
sufficient pentru a pompa spre inima cantitatea de sange necesara.Inima nu este
alimentata cu o cantitate suficienta de sange, iar individul se va simti obosit.
La polul opus se situeaza muncile in ritm accelerat, care duc la intensificarea circulatiei
sangelui, din cauza efortului fizic depus.
►Conceptia de organizare a locului de munca are la baza principiile ergonomice in
organizarea locului de munca, care sunt specificate in ,,Normele generale de sanatate si
securitate in munca”, elaborate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, impreuna cu
Ministerul Sanatatii si Familiei in anul 2002.
Dintre aceste principii obligatoriu de respectat in organizarea oricarui loc de munca, pot
fi enumerate urmatoarele:
- dimensionarea locului de munca in functie de particularitatile anatomice, fiziologice
si psihologice ale omului, dar si de caracteristicile echipamentului utilizat;

4
 - asigurare posibilitatii de miscare si de modificare a pozitiei in timpul lucrului;
- amenajarea corespunzatoare a spatiului de lucru;
- utilizarea echipamentelor tehnice care respecta reglementarile in vigoare;
- optimizarea fluxului tehnologic;
- manipularea corecta a materialelor;
- asigurarea cailor de circulatie intre posturile de lucru;
- asigurarea circulatiei usoare si rapide a materiilor prime, a materialelor si a
produselor;
- respectarea inaltimii planului de lucru in functie de pozitia angajatului (asezat sau
ortostatic) si de tipul de activitate (lucrari manuale, lucrari de precizie, lucrari de
birou, lucari care implica manuirea pieselor grele etc.)
In lucrarea amintita mai sus, sunt stabilite principiile ergonomice de proiectare si
utilizare a echipamentelor tehnnice.Dintre acestea pot fi enumerate:
- caracteristicile constructive, functionale si de securitate a echipamentului tehnic
trebuie sa corespunda particularitatii constitutive, psihofiziologice si mentale ale
operatorului, precum si naturii si caracteristicilor sarcinii de munca;
- amplasarea echipamentului ethnic trebuie sa asigure realizarea cu usurinta a
operatiilor pe care le efectueaza operatorul, o pozitie de lucru confortabila, miscari
in conformitate cu ritmurile naturale ale corpului, reducerea spatiului si a timpului
de delplasare, cerinte de forta situate la un nivel acceptabil;
- organelle de comanda ale echipamentului ethnic trebuie sa fie vizibile, identificabile
cu usurinta si marcate corespunzator;amplasarea lor se va face in afara zonei
periculoase, astfel incat manevrarea lor sa nu genereze riscuri suplimentare;
- pornirea echipamentului ethnic trebuie sa fie posibila numai printr-o actiune
voluntara a operatorului;
- echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate, montate, intretinute, exploatate
astfel incat sa asigure protectie impotriva pericolelor generate de sarcina electrica.
Proiectarea echipamentelor tehnice trebuie sa aiba in vedere toate interactiunile acestuia
din procesul muncii:
echipament-sarcina-mediu-operator
►Mediul industrial si influenta sa asupra omului in derularea procesului de productie
constituie, de asemenea, o preocupare a ergonomiei.Factorii legati de mediul (ambianta)
in care se desfasoara munca se refera, in principal la:
- microclimat, determinat de temperature si umiditatea aerului din incapere, de viteza
curentilor de aer si de temperature suprafetelor din zona de lucru;
- ventilatie, care se realizeaza in incaperile de lucru cu mijloace care sa asigure
conditiile de calitate a mediului prin eliminarea sau reducerea pana la limita admisa
a urmatoarelor elemente: fumuri, gaze, vapori toxici; pulberi; substante toxice sau
iritante; substante explosive; umiditate; curenti de aer; caldura.
- Iluminat, presiune, zgomot, vibratii.
Nerespectarea conditiilor de mediu poate conduce, pe langa alte consecinte, la aparitia
bolilor profesionale.
Boala profesionala reprezinta o afectiune cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau
biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme in procesul de munca. Cauzele bolilor profesionale sau ale accidentarilor,
enumerate in tabelul 2.5, sunt factori proprii elementelor componente ale sistemului de

5
munca care au provocat accidental sau boala profesionala si care, inainte de producerea
acestor evenimente, constituiau factori de risc.

Boli legate de profesie si principalele lor cause potentiale

Boli legate de profesie Factori profesionali cauzali

Hipertensiune arteriala Zgomot,vibratii,temperature ridicata,stress.

Actiuni respiratorii Pulberi,gaze iritante etc.
Cardiopatie ischemica Solicitari fizice si psihice crescute.

6
 2.EVALUAREA RISCULUI
Riscul reprezinta posibilitatea (probabilitatea) aparitiei unor evenimente
nedorite,care sa prejudicieze activitatea intreprinderii.
Evaluarea riscului constituie o cerinta a managementului si indeplineste functia de
monitorizare a factorilor de risc si de aplicare de masuri de prevenire ,limitare sau
contracarare a consecintelor acestora ,obiective care se realizeaza prin:
-tehnici de prevenire ,supraveghere,acoperire a daunelor;
-efectuarea studiilor de fezabilitate ;
-alegerea optima a tehnologiilor si a echipamentelor tehnice ;
-pregatirea profesionala a angajatilor;
-efectuarea instructajului la locul de munca etc.
Riscul profesional se refera la probabilitatea producerii undei vatamari sau
imbolnaviri a lucratorului,ca urmare a expunerii la un pericol la locul de
munca.Evaluarea riscului professional are ca scop mentinerea sanatatii si asigurarea
securitatii lucratorilor,contribuind la cresterea competitivitatii si a productivitatii
intreprinderii.
Evaluarea riscurilor profesionale necesita parcurgerea urmatoarelor etape:
► 1.Colectarea informatiilor legate de locul de munca,echipamente,lucratori etc.
►2.Identificarea pericolelor care pot provoca accidentari,vatamari,sau care pot cauza
sanatatii lucratorilor;
► 3.Evaluarea riscurilor de producere a pericolelor;
► 4.Planificarea activitatii specifice de reducere si eliminare a riscurilor;analiza
evaluarii;
► 5.Elaborarea documentatiei de evaluare a riscurilor.

1.Colectarea este etapa in care se culeg informatii despre: pozitia locului de

munca,persoanele angajate ( sex,varsta,persoane cu disabilitati etc.),echipamentele
tehnice utilizate,materialele prelucrate,procedeele tehnologice utilizate,sarcinile de
munca executate,pericolele identificate si masurile de protectie aplicate.Aceste
informatii se obtin prin:
-examinarea locului de munca;
-studierea datelor tehnice despre:echipamente si materiale folosite ,procedee tehnice si
instructiuni de lucru,standarde si alte prescriptii legale;
-masuratori ale factorilor nocivi;
-inregistrari ale accidentelor de munca;
-discutii cu angajatii etc.

2.Pericolele identificate de catre angajator sunt structurate in Fisa de expunere la

riscuri profesionale,care este specifica fiecarui loc de munca.Aceasta cuprinde date

7
 despre:tipul activitatii,spatial de lucru,pozitita de lucru,factorii de mediu,echipamentele
de lucru si mijloace de protectie utilizate.

3.Evaluarea riscurilor consta in estimarea probabilitatii si a gravitatii consecintelor

si incadrarea riscului ca fiind acceptabil sau inacceptabil.In functie de gravitatea
consecintelor ,se stabileste daca riscul este mic,mediu sau mare.Daca riscul este mare
,se impun masuri imediate de reducere a acestuia.In actiunea de evaluare a
riscurilor,implicarea lucratorilor este obligatory.Se va tine cont si de sexul ,de varsta si
de starea generala a sanatatii acestora.

4. Pentru fiecare risc identificat,se planifica actiuni specifice de reducere a efectelor pe

care acestea le poate genera.

5. Elaborarea documentatiei este etapa care consta in completarea Fisei de evaluare

a riscurilor.Aceasta reprezinta un document centralizator al operatiilor efctuate in
etapele precedente.

Evaluarea riscului

Gravitatea consecintelor
Probabiliate Vatamare Vatamare medie Vatamare grava
moderata
Putin probabil Mic (1) Mic (1) Mediu (2)
Probabil Mic (1) Mediu (2) Mare (3)
Foarte probabil Mediu (2) Mare (3) Mare (3)

Fisa de evaluare a riscurilor

NR. Crt. Pericol Masuri de Estimarea/Evaluarea Activitati

prevenire/protectie riscurilor planificate in
utilizate scopul
reducerii
riscurilor

8
 Riscul poate fi generat de functionarea utilajelor,a instalatiilor si a tehnologiilor
adoptate,prevazute in etapa de proiectare a procesului.
Reducerea factorilor de risc tehnic se realizeaza prin metode specifice fiecarui
domeniu.

9
3.ATRIBUTIILE LOCULUI DE MUNCA

Locul de munca reprezinta cel mai mic compartiment productiv inzestrat cu

mijloace de munca (masini,utilaje,scule si dispozitive etc ) si obiecte ale muncii
( materii prime,materiale,semifabricate etc.) necesare indeplinirii sarcinii de productie.
Sarcina de productie reprezinta totalitatea actiunilor care trebuie effectuate de
catre unul sau mai multi executanti cu pregatirea necesara,prin intermediul mijloacelor
de munca,pentru realizarea unei operatii sau lucrari in conditii tehnice,organizatorice si
de protectia mediului precizate.
Locurile de munca pot fi individuale ( pentru un executant ) sau collective ( pentru
o formatie,atelier,sectie etc. ).
Organizarea ergonomica a locului de munca presupune asigurarea conditiilor
necesare pentru munca de inalta productivitate,cu cele mai reduse consumuri de
eforturi ,fara miscari inutile sau obositoare si cu minimum de cheltuieili.Etapele
parcurse in organizarea rationala a locului de munca sunt :
- orientarea si selectia riguroasa a factorului uman;
-reorientare profesionala;
-proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane;
-crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort;
-repartizarea rationala a sarcinilor ;
-economia energetica a organismului uman ;
Postul de lucru (sau de munca ) reprezinta un element al structurii organizatorice
al unei unitati economico – sociale care consta din totalitatea
obiectivelor.sarcinilor,autoritatilor si responsabilitatilor allocate spre exercitare unui
executant,in mod regulat si organizat.
Fisa postului este documentul care precizeaza sarcinile si responsabilitatile ce-i
revin titularului postului, conditiile de lucru,standardele de performanta ,modalitatile de
recompensare,precum si caracteristicile personale necesare angajatului pentru
indeplinirea cerintelor postului.

Exemplu de fisa a postului:

10
 FISA POSTULUI

Director de imagine (Echipa de conducere)

- Asigura o buna promovare a firmei.

- Reprezinta firma in cazul un contracte importante.
- Timp de lucru 8 ore zilnic cu exceptia zilelor de sambata cand programul
este de 6 ore si a duminicilor sau a sarbatorior legale care sunt libere.
- Necesita studii in domeniu, vorbitor de cel putin o limba straina.
- Trebuie sa fie o persoana prezentabila, capabila sa lucreze in echipa dar si sa
fie subordonata managerului general.

Manager economic (Echipa de conducere)

- Detine bilantul contabil .

- Se asigura ca plata salariilor a fost facuta (si\sau eventualele penalizari).
- Ia decizii in privinta unor sponsorizari.
- Timp de lucru 8 ore zilnic cu exceptia zilelor de sambata cand programul este
de 6 ore si a duminicilor sau a sarbatorior legale care sunt libere.
- Necesita studii in domeniu.
- Trebuie sa fie o persoana prezentabila capabila sa lucreze in echipa dar si sa
fie subordonata managerului general.

Jurist (Echipa de conducere)

- Avizeaza din punct de vedere juridic contractile si sponsorizarile.

- Timp de lucru 3 zile/saptamana.
- Necesita studii in domeniu (licenta in drept), sa vorbeasca cel putin o limba straina.
- Trebuie sa fie o persoana prezentabila capabila sa lucreze in echipa dar si sa fie
subordonata managerului general

Informatician (Echipa de conducere)

- Se ocupa cu administrarea paginii web a firmei si a retelei interne.

- Timp de lucru 2 zile/saptamana.
Necesita studii in domeniu, sa vorbeasca cel putin o limba straina

11
 Fisa postului este un document important atat pentru activitatea de resurse umane ,cat si
pentru derularea in bune conditii a intregii activitati a intreprinderii.Acest document
este anexat contractului colectiv de munca si constiutie unul dintre cele mai importante
instrumente manageriale prin care sunt exprimate asteptarile si exigentele organizatiei
fata de munca pe care o vor desfasura persoanele care ocupa postul respectiv.

Continutul de baza al unei fise de post elaborate intr-o conceptie actuala cuprinde
informatiile specificate in urmatorul tabel:

Cuprinsul fisei Detalii

postului
1.Date despre locul -denumirea profesiei conform Clasificarii Ocupatiilor din
de munca Romania ( COR );
-numarul persoanelor angajate pe postul respectiv ;
-persoana responsabila de intreaga activitate , subordonatii.
2.Obiectivul postului -cerinta principala specifica postului;
3.Competente -performantele solicitate detinatorului locului de munca
:studii,experienta ,abilitati,(unii angajatori mentioneaza si
trasaturi de personalitate necesare celui care ocupa postul
respectiv );
4.Atributii principale -atrbutiile posturilor de executie
care revin postului,in :opereaza,prezinta,intretine,executa,urmareste,mentine,etc.;
conexiune cu -atrbutiile posturilor de specialitate: analizeaza, propune,
rezultatele-cheie elaboreaza, evalueaza, dezvolta, sprijina, recomanda, etc;
asteptate -atributiile posturilor manageriale : asigura, implementeaza,
antreneaza, aloca, controleaza, planifica, directioneaza,stabileste,
etc.;
5.Responsabilitati -lista de obligatii ce revine detinatorului locului de munca;
6.Conditii materiale -unelte si materiale cu care lucreaza angajatul;
ale muncii
7.Conditii de munca -orele de munca;posibilitati de munca peste program;
-tipul de munca (sedentara sau activa )
-particularitati ale mediului fizic al muncii (vibratii, acceleratii,
noxe, umiditate etc .).

12
 4.REZULTATELE ACTIVITATII
Rezultatele activitatii desfasurate intr-un sistem de fabricatie pot fi analizate atat din
punctul de vedere al calitatii produsului industrial obtinut,cat si din punctual de vedere al
calitatii muncii prestate de catre angajat.

a)Analiza sistemului de fabricatie prin prisma calitatii produsului

O importanta deosebita pentru produsele rezultate din fabricatie o reprezinta calitatea
de conformitate care este determinata de masura in care executia produsului a respectat
documentatia de proiectare elaborate.

Clasificarea operatiilor de control al produselor

Criteriul de clasificare Operatii de control al produselor

-la locul de munca;

-la posturi de control plasate de-a lungul

a) Locul unde se efectueaza fluxului tehnologic;

-intr-un spatiu afectat specialacestui

scop,dotat cu mijloace de masurare si
control corespunzatoare.
-analize de laborator

-control geometric

b) Continut -probe tehnologice

-control exterior

-controlul respectarii disciplinei

tehnologice

Documentele tehnice care definesc calitatea produselor sunt standardele,normele

tehnice si contractile.Aceste documente stabilesc conditiile tehnice de
calitate,prescriptiile speciale de transport,depozitare si ambalare a produsului.
Efectuarea in conditii optime a operatiilor de control necesita adoptarea unor forme
organizatorice corespunzatoare.Clasificarea operatiilor de control se poate face conform
tabelului de mai sus.
In urma efectuarii controlului produselor , vor fi respinse produsele cu deficiente si
se vor propune masuri de ameliorare a nivelului calitatii produselor.

13
 Controlul activitatii in faza de productie este deosebit de important pentru calitatea
finala a produsului , deoarece conduce la preintampinarea aparitiei rebuturilor sau a
pierderilor ca urmare a nerespectarii tehnologiei de fabricatie.

b)Analiza sistemului de fabricatie prin prisma activitatii lucratorului

Analiza activitatii lucratorului se realizeaza prin observarea directa a activitatii si

intocmirea unei fise de apreciere care are ca reper atributiile si responsabilitatile ce revin
fiecarui angajat in conformitate cu fisa postului .In cadrul aprecierilor activitatii , sunt
urmarite o serie de elemente ,cum ar fi:
- rezultatele obtinute la nivelul postului pe care-l ocupa;
- potentialul salariatului
- perspectivele de dezvoltare profesionala.

Prezint mai jos un model de fisa de apreciere a personalului ( pentru

muncitori ,tehnicieni si functionari ).

Fisa de apreciere a personalului (model)

Etape Continutul etapei

1.Aprecierea performantei
2.Orientarea profesionala
3.Potentialul profesional
1.Cunoasterea activitatii postului
2.Calitatea activitatii desfasurate
3.Volumul activitatii desfasurate
4.Respectarea instructiunilor de munca (in
legatura cu lucrarile executate ,securitatea
muncii etc.)
5.Capacitatea de asimilare si de apreciere
6.Capacitatea de adaptare (posibilitatea de
insusire de noi cunostinte )
7.Calitatile personale (memorie, spirit de
echipa , creativitate, initiativa etc.)
8.Aprecierea generala privind postul pe
care-l ocupa.
Corelarea pregatirii profesionale cu
cerintele postului.
Masura in care propriile competente permit
mobilitatea in cadrul firmei.
Potential de conducere
Potential de promovare

14
 5.TIPURI DE ECHIPAMENTE

Echipamentele implicate in sistemele de fabricatie ,numite si echipamente

de munca ,pot fi impartite dupa destinatie in categoriile prezentate in continuare.
Echipamentele individuale de lucru sunt utilizate pentru a proteja
imbracamintea personala impotriva uzurii si a murdaririi excesive ( salopete,
halate , sepci etc.)
Echipamentele individuale de protectie reprezinta totalitatea mijloacelor
cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat
impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala ( manusi de
protectie , casti de protectie , veste de protectie, imbracaminte din bumbac ,
ochelari de protectie , masca de sudura ,centura de siguranta etc.). Proiectarea
acestor echipamente in conformitate cu cerintele ergonomice poate constitui un
factor important in reducerea riscurilor de accidentare si a stresului fizic ,in
mentinerea starii de sanatate si in imbunatatirea confortului locului de munca.
Echipamentele tehnice sunt ansambluri de piese,dispozitive si
mecanisme,impreuna cu elementele de legatura dintre acestea, cu rol bine
determinat in cadrul unui sistem tehnic .Echipamentele tehnice pot fi: masini,
utilaje, instalatii, aparatura, dispozitive, unelte si alte mijloace utilizate in procesul
muncii ; ele reprezinta o parte componenta a mijloacelor de productie.
In alegerea echipamentului tehnic ,angajatorul trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte:
- echipamentul sa fie adecvat sarcinii de fabricatie sau sa fie adaptabil cu
usurinta pentru indeplinirea acesteia ;
- echipamentul sa poata fi utilizat fara a prezenta riscuri pentru sanatatea si
securitatea angajatilor.
Echipamentele tehnice pot fi actionate mecanic, electric, hidraulic,
pneumatic sau mixt.Echipamentele actionate mecanic folosesc energia potentiala
sau energia de deformatie pentru a furniza lucru mecanic. Echipamentele
actionate electric folosesc curentul electric ca agent purtator de energie si
informatie. Echipamenetele actionate hidraulic folosesc ca mediu de lucru un
lichid sub presiune. Echipamentele actionate pneumatic utilizeaza ca mediu de
lucru un gaz sub presiune ( de obicei, aerul comprimat ). Echipamentele actionate
mixt,prin combinatii intre sisteme de actionare electrice , pneumatice sau
hidraulice , realizeaza cu usurinta componentele de forta, putere, moment, precum
si diferite regimuri de miscare, asigura durebilitate in functionare, permit
miniaturizarea ,tipizarea, modularizarea.

15
 6.TEHNOLOGII DE FABRICATIE

Tehnologia reprezinta ansamblul de procese,metode,procedee,reguli,operatii si

conditii tehnice care se desfasoara in scopul obtinerii unui anumit produs ( piesa, organ
de masina , sistemul tehnic ,constructie industriala sau de alta natura etc.).
Analiza sistemelor de fabricatie pe baza tehnologiei utilizate intr-o intreprindere se
face in principal in functie de:
a. nivelul de dezvoltare tehnologica ;
b. gradul de inzestrare tehnica si modeul in care sunt conduse procesele tehnologice;
c. flexibilitatea tehnologiilor;
d. noutatea procedeelor aplicate.

a.Dupa nivelul de dezvoltare tehnologica ,tehnologiile se clasifica conform tabelului

urmator:

Tipuri de tehnologii Caracteristici

Emergente - fiind foarte noi,putin testate si
aplicate,nu si-au dovedit inca
defectele si calitatile;
- aplicarea lor poate conduce la
cresterea riscurilor de fabricatie
si la scaderea profitului;
Evolutive - sunt deja cunoscute prin
performantele lor;

Mature - sunt cunoscute in detaliu si sunt

aplicate in mod current cu
rezultate bune;

In declin - sunt depasite de alte tehnologii

sub aspect calitativ si aplicarea
lor nu mai reprezinta un avantaj
concurential pentru
intreprindere;

Depasite - nu mai asigura performante sub

aspectul calitatii produsului si al
costului de fabricatie;

b.Dupa gradul de inzestrare tehnica si dupa modeul in care sunt produse procesele
tehnologice, tehnologiile pot fi:

16
- manuale, in care munca este efectuata de catre om, avand o pondere neglijabila in
cadrul economiei moderne;
- mecanizate, in care efortul este preluat de catre masini conduse in mod direct de catre
om;
- automatizate, caracterizate prin faptul ca o parte dintre functiile operatorului uman este
preluata de catre o instalatie care realizeaza controlul unor factori comandabili;
- cibernetizate(automatizate complex), la care conducerea prodiselor tehnologice se
realizeaza prin calculator;
- robotizate(automatizate felxibil), care permit realizarea unor lucrari complexe fara
interventia directa a omului.
Automatizarea permite realizarea unor valori optime ale parametrilor regimului de
lucru prin sesizarea la timp a abaterilor si prin anularea rapida a defectelor in cadrul
aceleiasi faze ale procesului tehnologic, preintampinand astfel dereglari ale fazelor
urmatoare ale procesului si asigurand calitatea produselor.
Sistemele automate utilizate in sistemele de fabricatie realizeaza urmatoarele functii:
- reglarea parametrilor functionali si mentinerea lor in limitele optime;
- urmarirea marimilor de iesire si realizarea modificarii lor in functie de variatia
marimilor de intrare;
- invariatia marimilor de iesire fata de actiunea factorilor perturbatori;
- optimizarea regimului de lucru
Automatizarile pot fi simple sau complexe.Automatizarea simpla consta in
introducerea in procesul de fabricatie a unor aparate, masini sau dispozitive care permit
realizarea unor operatii sau activitati fara participarea nemijlocita a
omului.Automatizarea complexa asigura executarea unui ansamblu de operatii de
productie,atat de baza,cat si auxiliare sau de servire.
Automatizarea are o larga aplicabilitate in conducerea proceselor continue si a liniilor
de ansamblare complexe: cibernetizarea, utilizeaza calculatorul de process in
conducerea proceselor tehnologice; robotizarea, a condos la inzestrarea proceselor de
productie cu sisteme automatizate, informatice,precum si cu roboti industriali.Robotii
industriali au aparut prin imbinarea inteligentei calculatorului cu manipulatoarele
mecanice.

c. Din punct de vedere al flexibilitatii, tehnologiile pot fi clasificate in :

- sisteme cu flexibilitate naturala, la care masinile pot fi folosite in orice succesiune
pentru realizarea unui produs.
- sisteme rigide, in cadrul carora se realizeaza un singur produs, schimbarea acestuia
implicand modificarea componentei si a liniei de fabricatie
- sisteme cu flexibilitate artificiala , cunoscute si sub denumirea de sisteme flexibile de
fabricatie , care pot realize diferite produse fara interventia omului, folosind masini-
unelte programabile si roboti industriali.

FLEXIBILITATEA reprezinta capacitatea proceselor de fabricatie de a se adapta

la volume diferite de productie, la o innoire a produselor , sau de a adapta mijloace de
productie diferite , pentru a obtine acelasi produs.

e. Din punct de vedere al noutatii procedeelor aplicate, tehnologiile pot fi:

17
 - clasice, utilizate pe scara larga in industria prelucratoare
- neconventionale

Analiza sistemelor de fabricatie din punctual de vedere al tehnologiilor utilizate

trebuie sa evidentieze in ce masura aceste sisteme sunt caracterizate prin capacitatea de a
se adapta usor unor noi sarcini de productie si de produse executate , prin conducerea
automatizata , cibernetizata sau robotizata a productiei.

7. ORGANIZAREA ACTIVITÃTII DE
SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

1. INTRODUCERE

1.1 DEFINITIE

Normele generale de sanatate si securitate a muncii cuprind mãsuri de prevenire a

accidentelor de muncã si bolilor profesionale.

1.2 SCOP

Eliminarea sau determinarea factorilor de risc de accidentare si / sau îmbolnãvire

profesionalã existenti în sistemul de muncã, apãrarea vietii, integritãtii corporale si
sãnãtãtii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de muncã.

1.3 APLICABILITATE

- pentru activitãttile ce se desfãsoarã în cadrul institutiei.

- se detaileazã pe activitãti sau grupe de activitãti distincte, în cadrul instructiunilor

proprii de securitate a muncii.

2. PREGÃTIREA SI INSTRUIREA PERSONALULUI

2.1 SCOP

Scopul instruirii este însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor mãsurilor de

securitate.

2.2 ADRESABILITATE

18
Pregãtirea si instruirea se adreseazã:
noilor angajati în muncã
salariatilor transferati de la o sectie la alta
detasatilor
elevi, studenti în practica profesionalã
persoane în probã de lucru în vederea angajãrii

2.3 TIPUL DE INSTRUIRE

Instructajul introductiv general

Instructajul la locul de muncã

Instructajul periodic

Reinstruirea

2.3.1 INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

- se face în acelasi timp când se întocmesc actele de angajare

- are rolul de informare despre activitãtile specifice institutiei si principalele mãsuri de

protectia muncii

- se face de cãtre personalul cu atributii si responsabilitãti în domeniu sau împuternicit

prin decizie

Problemele expuse la instructajul introductiv sunt:

Riscurile de accidentare si îmbolnãvire profesionalã

Legislatia în vigoare
Consecinte posibile a necunoasterii si nerespectãrii legislatiei

În urma instructajului se face o verificare si se consemneazã în FISA DE INSTRUCTAJ.

2.3.2 INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCÃ

- se face dupã întocmirea actelor de angajare, când angajatul ajunge la locul de muncã

- are rolul de prezentare a riscurilor si mãsurilor de prevenire specifice

- se face de responsabilul cu protectia muncii al locului de muncã

Probleme expuse:

Riscurile de accidentare si îmbolnãvire

19
Prevederile normelor specifice de securitate a muncii si instructiuni proprii

Instructajul va include obligatoriu demonstratii practice.

Verificarea se va face de responsabilul cu protectia muncii pe institutie

2.3.3 INSTRUCTAJUL PERIODIC

- se face la locul de muncã, de resposabilul cu protectia muncii

- are rolul de aprofundare a normelor de protectia muncii

- cuprinde întreg personalul

- include în mod obligatoriu si demonstratii practice

Intervalul între douã instructaje periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii în functie
de conditiile locului de muncã, dar nu mai mult de 6 luni.

La personalul tehnico – administrativ, intervalul între douã instructaje periodice va fi de

12 luni.

2.3.4 REINSTRUIREA

Se face în urmãtoarele situatii:

la schimbarea locului de muncã
cu ocazia introducerii unui echipament de lucru sau modificare de echipament tehnic
existent
cu ocazia introducerii de tehnologii noi
la reluarea activitãtii dupã accidente de muncã sau întreruperea activitãtii cel putin 30 zile

Reinstruirea se face de responsabilul cu protectia muncii al locului respectiv.

2.4 MATERIALE DE INSTRUIRE

Legislatia primarã „ Legea protectiei muncii Nr. 319 din 14.07.2006

Legislatia secundarã „ Norme generale de protectia muncii” 2002

Legislatia tertiarã „ Norme specifice de protectia muncii „

20
pentru activitãti în domeniul sãnãtãtii.

Instructiuni proprii Norme interne

3. PROCEDURA

3.1 3.1 INSTRUIREA SI INREGISTRAREA INSTRUIRII

Instruirea se face conform legislatiei în vigoare, cu durata de cel putin 8 ore, cu

problemele mentionate în scris, semnãtura celui care face instructajul si celui instruit.
Înregistrarea instruirii se face în Fisa individualã de instruire

4 FORMULARE SI ÎNREGISTRÃRI

4.1 PROCESUL VERBAL

Se întocmeste la sfârsitul fiecãrei întruniri a Comitetului de securitate si sãnãtate în

muncã si se semneazã de fiecare participant.

4.2 FISA INDIVIDUALÃ DE INSTRUIRE

Contine:
datele personale
instructajul la angajare
instructajul la locul de muncã
avizul de lucru
instructajul periodic
reinstruirea
abateri de la N.T.S.M. ( normele tehnice de securitate a muncii) si sanctiuni aplicate
rezultatele de tehnicã a securitãtii muncii
Vize medicale - avizul medical obligatoriu, specificat de reglementãri, pentru activitãti
ca: lucrul în conditii de izolare, etc.

5. RESPONSABILITÃTI

Comitetul de securitate si sãnãtate în muncã are rolul de a asigura implicarea salariatilor

la elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniul protectiei muncii.

Responsabilul compartimentului de protectia muncii pe unitate.

Conducatorul locului de munca.

21
Responsabilitãtile legate de protectia muncii, constituie atribuþii de serviciu si
nerespectarea acestora atrage sanctiuni disciplinare conform Codului Muncii si Legilor
speciale.
Bibliografie
-notite din caietul de clasa,clasa a XII-a ;
-manualul clasa a XII-a de Planificarea si Organizarea Productiei

CUPRINS

Ergonomia……………………………………………………...3
Evaluarea riscului………………...............................................7
Atributiile locului de munca………………………………….10
Rezultatele activitatii………………………………………...13
Tipuri de echipamente………….............................................15
Tehnologii de fabricatie………..............................................16
Organizarea activitatii de sanatate si securitate in munca…..18

22