CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

roşie violacee. alcătuită din două părţi globuloase. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă. Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. Malaezia. cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop.5% alcaloizi purinici. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. Cafeina poate produce insomnii. Coffeae semen. Are şi acţiune febrifugă. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm. Cephaelis ipecacuanha (sin. ce conţin 0. Fructul este o bacă brun roşcată. axilare. În doze mici are acţiune expectorantă. Tulpina atinge 20-40 cm. persistente. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia. cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei. iar în cazul cafelei decafeinizate. tetramuchiată. ce are cca. este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse.Roiba Este o plantă perenă. Extractele 2 . grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. antidizenterică. deoarece produce palpitaţii. Africa. Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. tulburări nervoase şi gastrice.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. Are frunze ovate. ovat lanceolate. dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. Bangladesh. în cea mai mare parte cafeină. Fructul este o drupă ovoidă. tanin. Coffea arabica . Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. roşie la maturitate. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. Florile sunt dispuse în cime bracteate. glucide. Cafeina este un stimulent al SNC. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă. Ipecacuanhae radix. dispuse câte 4 – 6 în verticile. cu corola gălbuie. tanin. ulei gras. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina.7 – 2. Florile sunt albe. ierboasă. uneori obişnuinţă. dar în prezent este cultivat în Asia. terminale. are şi acţiune antiamoebiană. Uragoga ipecacuanha) . câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor. în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). 4% cafeină. Rubiae radix.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. Fructul este o drupă mică. urme de teobromină. America. cronică. Florile sunt mici. lucioase. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal. Rubia tinctorium .

infundibuliformă. Fructul este reprezentat de două nucule unite. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. cu antere ovoidale. rotată. In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. terminale.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. cu miros de miere. ca diuretice şi antispastice. Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). afânate. ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine. mai rar arbori sau plante erbacee perene. Creşte prin fâneţe. tufişuri. androceul format din 4 stamine. cu frunze opuse. Planta este diuretică. depurativ. alternând cu diviziunileacesteia. Galium verum . Caliciu aderent ovarului. cu 5 diviziuni. biloculare. Frunzele sunt liniare. simple sau foarte puţin ramificate. Flori hermafrodite. de la câmpie până la etajul montan. furanocumarine. materii tanante precum şi un ulei gras. Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). În cantităţi mari este toxică. iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. Creşte prin păduri. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. sedativ uşor şi antispastic. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. pentru vopsitul părului.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. campanulată sau bilabiată. somniferă. Frunzele sunt dispuse în verticil. Corola gamopetală. din flori. corola albă campanulată sau infundibuliformă. drupă sau capsulă. Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. ORD. Ovar inferior din 2-5 carpele. Asperulae herba. drept laxativ şi antiartritic. Galii herba. gineceul bicarpelar inferior. de obicei cu 5 dinţi mici. Fruct bacă. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. adesea opuse. taninuri. cumarine şi se utilizează ca diuretic. glabre. 3 . Asperula odorata . care conţine flavone. se foloseşte în industria parfumurilor. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. întregi sau penat compuse. dispuse în inflorescenţe cimoase. mai ales în făgete. tonică şi vulnerară. Florile sunt dispuse în cime unipare. cu tub scurt. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. păduri luminoase. Florile sunt galben aurii. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. inserate la baza tubului corolei. boli de piele de natură canceroasă. Stamine de regulă 5 (uneori 4). cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior. dispuse în panicule bogate. soluri fertile. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. marginea drumului. cele inferioare câte 6.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. Fam. depurativă. cu frunze întregi sau sectate. flavone. cu nervuri proeminente. cancerul limbii.

grupate în cime umbeliforme plane. la început verzi. Flori hermafrodite sau poligame. alb roz. pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. sudorific. urme de alcaloizi. Corola subcampanulată. dispuse în cime corimbiforme. Florile. Flori conforme. cu miros specific. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. albă sau palid roză. emolient. purtând la vârf caliciu persistent. cu frunze imparipenat sectate sau fidate. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. Sambuci nigrae flores. ovar cu trei stigmate. antiseptic. lunci. mucilagii. Tulpina aeriană erectă. Frunze opuse. Creşte prin păduri. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. lipsite de stipele. fructus et cortex. Conţin ulei volatil. ce conţine viburnină. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. în conjunctivite. serate. acute sau obtuze. mici.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. un complex rezinos incomplet clarificat. de zinc 4 . cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. Intră în formula ceaiurilor diuretic. Flori mici. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. pe margini mărunt dinţate. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor. Rizomul cu rădăcinile. Extern se recomandă în degerături. Importanţă farmaceutică prezintă florile. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. glicozide. febrifug. Fructul drupă baciformă. Fam. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. tricarpelar. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. Frunze opuse. scurt peţiolate. având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. colină. Frunze opuse. puternic mirositoare. acute. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. inserate la baza tubului corolei.Viburnum lantana . pe dos pâslos stelat tomentoase. corola din 5 petale. apoi roşii. dintre care unele. sambunigrină. Nu au stipele. tufişuri. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline. galactogog. ovate până la alungit ovate. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. antireumatic. Fruct nuculă însoţită de caliciu. Frunzele bazale sunt păroase. întregi sau divizate. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. uneori lipseşte. Se găseşte prin păduri. tufărişuri. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m. de obicei simplă. crânguri. Valerianae radix. imparipenat compuse. Lăstari viguroşi. Ovar inferior. ca valerianatul de bismut. bronşitele. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. Acţiuni: sudorific. acetic. Caliciu scurt. 5 stamine cu anterele galbene. fructele şi scoarţa. Viburni cortex. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. ulcioare. tubuloasă până la infundibuliformă. puţin comprimate. Stamine 1-4. gripele cronice. plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. dispuse în dicazii. rutină. cu 5 dinţi obtuzi. Fructe drupe ovoidale. până la etajul montan. saligenol. cele mijlocii şi superioare glabre. butiric şi izovalerianic. la bază rotunjite sau uşor cordate. întregi. Valeriana officinalis . tratamentul furunculelor şi abceselor. taninuri. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. Corola gamopetală. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. neregulate sau aproape regulate. brăzdată. la maturitate negre strălucitoare. sunt mici. netede. cilindric. pe tipul 5. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi.

frunzele de măslin. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. samare. Frunzele imparipenat compuse. Ovar superior.şi de chinină se folosesc în medicină. cime. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat. Olea europea . Stamine de obicei 2. Caliciu mic. ORD. gineceu bicarpelar 5 . dispuse altern sau opus. bicarpelar sincarp. scurt peţiolate. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică. uneori lipseşte. fructe variate. capsule. 2 stamine prinse la baza tubului corolei. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. laxativ uşor. Flori hermafrodite. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase. adeseori compuse. Flori hermafrodite sau poligame. Fruct bacă. ovar bicarpelar. până la alungit ovate. bace. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. Fam. persistent. capsulă sau samară. ce se întăreşte rapid. fructele samare. Corola campanulată sau hipocrateriformă. Ovarul este superior. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. simple sau penat compuse. Oleum olivarum. XVIII). sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. care este un coleretic-colagog. rareori alungit sau lipsă. Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor. Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. Este de origine mediteraneană. fruct drupă.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. emolient. Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. Corola uneori lipseşte. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. caduce sau sempervirescente. uneori lipseşte. în raceme. întregi. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. drupă. actinomorfe. ca stomahic şi antihelmintic. cu 4-12 petale unite. ORD. bilocular. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. terminale sau axilare. se folosesc în alimentaţie. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. Florile. uneori 3-5. persistente sau caduce. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. sărate sau proaspete. drupe. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. devenind alb cristalină. format din 2 carpele. cu frunze opuse lanceolate. Olivae folium. Stil scurt. la bază au caliciu persistent. gamopetale. pentru efectul sedativ. de regulă pe tipul 4. corola cu 4 petale. florile cu înveliş alb gălbui. spice sau cime. cu 4 sepale unite. cu frunze alterne. coriacee. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. spice. tetra şi pentamere. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale.

din regiunea de câmpie până în cea montană. Scamoniae resine. Produsul vegetal. maturativ. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. Creşte prin locuri necultivate. lungă de 20-10 cm. întregi. laxativă. coleretic-colagog. glabre sau pubescente.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. zaharuri. Flori hermafrodite. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. Gineceu superior. Tulpina în general volubilă sau prostrată. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. prin grădini. Fam. uneori subarbuşti sau arbuşti. mai rar bilateral simetrice. Frunze alterne. Caliciu cu 5 sepale libere. tuberizate. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina. înconjurată cu un inel proeminent. vitamina C. infundibuliformă sau în formă de potir lung. nestipelate. gust iritant. Convolvulus arvensis – Volbura. cu frunze alterne. Caliciu 5-dinţat sau partit. Frunzele sunt sagitate. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. pe câmpuri. colecistite. actinomorfe. bogată în glicozidul jalapina. Fructe nucule. afecţiuni hepatice. asemănătoare cartofului. uneori lobate sau laciniate. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. androceul format din 5 stamine. peţiolate. concrescute la bază. Corola gamopetală. radiar simetrice (actinomorfe). cu marginea întreagă. vitamine şi se folosesc în alimentaţie. Fam. Florile sunt albe. iar extern în furuncule şi abcese. tanin. bicarpelar. Jalapae tuber. cu rădăcini tuberizate. vermifugă. diuretică. hipocrateriformă. Flori hermafrodite.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. Corola tubuloasă. Convolvuli herba. Fruct capsulă.Tătăneasă 6 . Acţiune: laxativ energic. corola în formă de pâlnie. Jalapae resina. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. Se recomandă în constipaţii. simplu si neted sau dinţat. Gineceu superior. Acestea sunt bogate în amidon. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. are acţiune purgativă drastică. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. dischinezii biliare. Fruct capsulă. Tulpina este volubilă. Rezina este dură. Convolvulus scamonia . Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. lung pedicelate. cu limb 5-partit. cu 2-5 carpele. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. Symphytum officinale . însoţite de 2 bractei. simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). dar cultivată şi în Asia de sud-est. hipocrateriformă. solitare. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. cu caliciu persistent format din 5 sepale. brun-gălbuie cu miros specific. gineceul bicarpelar.

Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. afecţiuni renale. cu un rizom gros.Mierea ursului. Caliciul format din 5 sepale. arsuri. Frunzele alungit-ovate. amoniac. cicatrizant. roşie sau roşie violacee. mucilagii. tanin. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. asparagină. cu rizom gros. glicozide. roşu-roz sau albastră. cu nervura principală. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. case şi gospodării părăsite. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. enterite. remineralizant. Florile pe tipul 5. în nefrită. înaltă de 2-120 cm. bronşite. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. fruct nuculă. tuse. saponine. în formă de stea. Fruct nuculă. corola tubuloasă formată din 5 petale. diuretic şi uşor sudorific. acid silicic. ramificat. Frunzele sunt mari. albă. lunci. ulcer. cu flori albastre sau roşii. care este acoperită cu peri. cele bazale cu peţioluri lungi. Are. opuse. ulei volatil. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. de asemenea. Se recomandă în gastrite hiperacide. gastrite hiperacide. Înainte de înflorire. groasă. acid acetic. aspru păroasă şi ramificată. răşini. 7 . inflorescenţele. degerături. în inflorescenţă cincin. uşor zigomorfe. Creşte prin păduri de foioase. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). Echium vulgare – Iarba şarpelui. antidiareic. dureri reumatismale. alantoină. alcaloizi. Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul. stări de demineralizare. care conţin tanin. flavone. Conţine mucilagii. fâneţe. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm. erectă. lung de până la 15 cm. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. răguşeală). De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. efect diuretic. Symphyti radix. mucilagii. viperină Plantă cu peri aspri. muchiată la bază. vitamina A şi C. Corola este în formă de pâlnie. săruri de potasiu. colină. prin şanţuri. Tulpina aeriană. Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. hemoptizii. verzi închis iar pe dos palide. alantoină. inflamaţii articulare. ulcere gastrice şi duodenale. pe faţă rugoase. care conţin mucilagii. alantoină. fâneţe umede. Pulmonariae folium. au culoare albă.Plantă ierboasă perenă. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. plămânărică Plantă ierboasă perenă. antihemoragic. cărnoasă. zăvoaie. ce creşte în locuri necultivate. margini de păduri. Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. calciu. anuală cu tulpină înaltă. Pulmonaria officinalis . afecţiuni nervoase şi cardiace. acoperită cu peri aspri. Creşte pe marginea pâraielor. la marginea localităţilor. expectorant. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. scarlatina. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. Frunze ovale. antiinflamator. depurativ şi antiinflamator. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. albastră cerulee. iar înainte de cădere. convalescenţă. Toate frunzele decurente pe tulpină. în fostele semănături. ramificată. cu margini zimţate. arsuri.

cu frunze simple sau sectate. îngroşată în partea superioară. colină. la subsuoara frunzelor. mari. îngrămădite în partea superioară. buruiană în culturi. Hyoscyamus niger . Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . folosită încă din antichitate. Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei). dispuse altern. negre lucioase. este de culoare galben . Tulpinile aeriene sunt muchiate. Belladonnae folium et radix. Fam. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină. Corola infundibuliformă. perenă. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. Gineceul bicarpelar superior. Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. Provoacă midriază. Tulpina este înaltă. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. pe tipul 5. Fructele sunt bace sferice. cu rizom gros. pe maidane. gamopetale. scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. Creşte prin locuri ruderale.murdar. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. de a calma spasmele musculaturii netede. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. Hyoscyami folium şi seminţele. Frunzele bazale sunt peţiolate. însoţite de caliciul persistent. ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. Fructele sunt bace sau capsule. păroasă. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. scopolamina (cea mai toxică). Adesea. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. Fructele sunt bace şi capsule. cu rădăcină pivotantă. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. acute sau acuminate. Florile sunt solitare. Au frunze întregi sau divizate. cu frunze alterne la bază.ORD. precum şi un ulei gras. pentamere. hermafrodite. verde. margini de drumuri. viguroasă de până la 1. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel). cu vinişoare violete. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. rar lemnoase. rar unisexuate. 2 mai scurte şi 3 mai lungi. alungit ovate. actinomorfe. Androceul este format din 5 stamine. flori hermafrodite. Florile sunt sesile. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. zigomorfe. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. iar în partea superioară câte două la un nod. atropina. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. Hyosyami semen. iar cele superioare sesile. Solanaceae Cuprinde plante ierboase. ramificat din care pornesc rădăcini groase.5 m. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. iar în doze mari. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor.

de excitarea a SNC. cu numeroase fibre radicale rezistente. cu flori mare pe tipul 5. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă.Mutulică Rizom orizontal. scopină. vârf obtuz. rotunjiţi sau abia conturaţi. terminat cu 5 dinţi. cu 5 lobi foarte scurţi. scopolamină. înaltă de 20-100 cm.şi nitro-derivaţi policiclici. acuminate.Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). obtuzi. axilare. nitrozo. incomplet dezvoltate. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. nornicotină. Scopoliae rhizoma. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. În terapeutică. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină. amide. Au proprietăţi calmante. ce conţin alcaloizi. Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru. piridine. solzoase. Fructul este o capsulă mare. Stamine 5. biloculară. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. anabazină. la bază îngustate în peţiol. înconjurate de un caliciu umflat. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. Frunzele. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici. atropină. glicozide. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. spre bază cu frunze sesile. Scopolia carniolica . Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Fruct capsular. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. Frunze tulpinale peţiolate. scurte. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. Datura stramonium . dehiscent. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. narcotice şi antispasmodice. cărnos. nervaţia puternic evidentă. Stramonii folium şi seminţele. Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. gros. pirazine. campanulat. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. scurt peţiolate sau sesile. glabră sau dispers păroasă. nutante. au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. Tulpina erectă. anuală. înaltă de 60-80 cm. mai ales pe faţa inferioară. ramificate. de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. uşor suculentă. Stramonii semen. cu pediceli filiformi. scopolamină şi atropină. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii. Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. spre vârf furcat ramificată. Corolă tubulos campanulată. Florile sunt albe. uneori simplă. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. 9 . cu filamente drepte. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. cu înălţime de peste 2 m.spasmodice ale epilepsiei. Tulpina simplă. alungit obovate sau eliptice. cu dinţi triunghiulari. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. N-oxizii nicotinei. cu dinţi rari pe margini. amine. glandular pubescentă. la bază pubescent păroase. Caliciu albăstrui. anatabină. Flori solitare. Tulpină erectă. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. compuşi cianici. Capsulă globuloasă. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul.

mari. cu miros caracteristic. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată. cortizona. ramificate şi tomentoase. în porţiunea inferioară cilindrică. Solanum laciniatum . în Spania şi Grecia. mari. sau închis violetă. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici. cu baza inegal cordată. ovaţi sau cilindrici.penatsectate. dispepsii. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. cu lobii ascuţiţi. Frunze radicale. Stamine 5. Sucul crud este diuretic. diabet. pentru favorizarea fertilităţii. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. albastră. cu lacinii lanceolate. Corolă albă. de diferite nuanţe.Zârna australiană Specie ierboasă. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. cel terminal de obicei mai mare. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina. ondulate. cu flori violete. compusă din mai multe flori. galben portocalii. exclusiv de cultură. ulcere. Se foloseşte în gastrite. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0. Se cunosc două specii M. progesteron. M. tuberizate. Farmaceutic se foloseşte herba. de 2-2. Solani laciniati herba. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. distanţate. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. litiază biliară. care înfloreşte toamna. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. cu câte 7-11 segmente întregi. verde sau ± brun roşietică. acute. hemoroizi. repentă sau ascendentă. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie. testosteron. autumnalis. roşietică.5 m. emolient. cu flori solitare şi fructul capsulă. Scopoliae luridae radix. inserate la baza corolei. Fructele bace ovate. cu frunze alterne ovate. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M. pe faţă aproape glabre. cu pediceli articulaţi. Solanum tuberosum . antiulceros. autumnalis Specii cu rădăcini groase. răspândită în sudul Italiei. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. ramificată. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. Fruct bacă sferică. erectă. Are tulpini de până la 2 m. acute sau eliptice.5 m. alternând de obicei cu altele mai mici. netede sau zbârcite. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. 10 . Mandragora vernalis. Caliciu 5-6 laciniat. calmant. vernalis.Scopolia lurida Plantă perenă. Siciliei. ce înfloreşte primăvara. penatpartite . ca afrodiziac. cărnoase. Inflorescenţă cimoasă. alipit scurt păroasă. cu frunze eliptice sau ovate. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon.

Sunt bogate în mucilagii. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. lucios. aprins roşu. Tulpină cilindrică. Are proprietăţi emoliente. revulsiv. bienală. Fruct capsulă sau bacă. tomentoase. lanceolaţi. Fam. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. recoltate de la plantele din anul întâi. la bază cuneate. cu partea superioară rotată. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C. Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. cilindrică sau alungit conică. Corola este zigomorfă în formă de degetar. albă până la gălbuie. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic.Capsicum annuum . Conţin 11 . lung peţiolate. acuţi. cu 5-7 dinţi scurţi. carotenoide. ± zemos. Florile dispuse în raceme terminale. lanceolate până la ovate. În doze mari are acţiune purgativă. coada vacii Specie ierboasă. Flori scurt pedicelate. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. respectiv până în ora 11. neramificată de 30–120 cm. cu frunze simple alterne sau opuse. globuloasă. galben.5-2 m. Corolă rotată. Digitalis purpurea . Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. pielos. saponozide. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). aspru păroasă. roză la interior şi pătată cu negru. Stamine episepale. roşu-purpuriu la exterior. cu pericarp consistent. violet. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. la noi numai în cultură. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. Frunzele sunt alungit-lanceolate. erectă. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. În primul an formează o rozetă de frunze. Verbasci flos. penate şi cu peri denşi. neramificată. glabră. Frunze simple. au caliciul scurt. galben portocaliu. lubrifiant. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. uneori semiparazite sau parazite. expectorante. alcaloizii îi imprimă gustul iute. flavonoide. conică. iar în al doilea an formează o tulpină erectă. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie.Ardei Rădăcină pivotantă. Fructul este o capsulă. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. insecticid. Staminele sunt trei superioare. Fructul o bacă puţin suculentă. polispermă. antitusive şi antiinflamatoare. Caliciu campanulat. În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. nevralgiilor. Fructul capsulă ovoidă. înaltă de 30-100 cm. din 5 sepale. pentamere. papiloase. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. iar în al doilea an o tulpină floriferă. la vârf acute. roşu cărămiziu. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. cu antere violete. lumbago. pentru că după această ora petalele se închid. dreaptă sau aplecată în jos. Verbascum phlomoides – Lumânărică. mai târziu uscat. iridoide. furcat ramificată. umflată. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. cu marginea crenat dinţată. de 1.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. rareori roşie până la violetă. arzător. Digitalis purpureae folium. erectă. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente. de 10-30 cm. roşu închis.

eczemelor cronice. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. aucubozidă. Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. Corola este zigomorfă. gume. procatehic. B. vanilinic. în anii următori o tulpină de până la un metru. cultivată ca bienală. Fructul capsulă. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. cu nervuri fine brun închise. apoi lanatozidele A. păroase. dar mai rapidă. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D.Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. ulei volatil. bolilor de piele. Florile sunt grupate în raceme terminale. D şi E. Digitalis lanata . 12 . cu acţiune de scurtă durată. Digitalis lanatae folium. eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse. cu florile dispuse pe o singură parte. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. ceară. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. saponozide. în primul an formează o rozetă de frunze bazale. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. înlătură edemele şi cresc diureza. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. acizi organici – cafeic. Conţine flavonozide. Veronicae herba. C. arsurilor. cu efecte astringente. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. vulnerare. rănilor. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă. cresc oxigenarea ţesuturilor. la care se adaugă saponinele steroidice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful