CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

Florile sunt dispuse în cime bracteate.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). Uragoga ipecacuanha) . terminale. Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. tanin. În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop. Florile sunt albe. deoarece produce palpitaţii. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm. are şi acţiune antiamoebiană. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina. dar în prezent este cultivat în Asia. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. Malaezia. ovat lanceolate. Tulpina atinge 20-40 cm.Roiba Este o plantă perenă. cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate. Are şi acţiune febrifugă. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. Cafeina este un stimulent al SNC. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. Rubiae radix. uneori obişnuinţă. cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. tetramuchiată. Coffea arabica . Cafeina poate produce insomnii. glucide. antidizenterică. dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse.7 – 2. Africa. Bangladesh. tanin. Fructul este o bacă brun roşcată. lucioase.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. cronică. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă. axilare. America. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor. dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. ce conţin 0. Rubia tinctorium . Florile sunt mici. tulburări nervoase şi gastrice. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. Are frunze ovate. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. ierboasă. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal. Fructul este o drupă ovoidă. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. roşie violacee. Fructul este o drupă mică. ulei gras. Extractele 2 . cu corola gălbuie.5% alcaloizi purinici. dispuse câte 4 – 6 în verticile. persistente. ce are cca.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. roşie la maturitate. Coffeae semen. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. 4% cafeină. grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. alcătuită din două părţi globuloase. cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă. urme de teobromină. cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. iar în cazul cafelei decafeinizate. Ipecacuanhae radix. Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei. în cea mai mare parte cafeină. Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. În doze mici are acţiune expectorantă. Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India. Cephaelis ipecacuanha (sin.

In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. cumarine şi se utilizează ca diuretic. de obicei cu 5 dinţi mici. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. dispuse în panicule bogate. ca diuretice şi antispastice. cu tub scurt. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. adesea opuse. ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. Corola gamopetală. Caliciu aderent ovarului. Creşte prin fâneţe. din flori. întregi sau penat compuse. Flori hermafrodite. se foloseşte în industria parfumurilor. depurativă. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. Fam. marginea drumului. În cantităţi mari este toxică. 3 . Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. somniferă. afânate. Planta este diuretică. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. Galii herba. Galium verum . Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. care conţine flavone. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. Ovar inferior din 2-5 carpele. terminale. simple sau foarte puţin ramificate. materii tanante precum şi un ulei gras. glabre. cu 5 diviziuni. păduri luminoase.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. flavone.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. cele inferioare câte 6. gineceul bicarpelar inferior. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. dispuse în inflorescenţe cimoase. cancerul limbii. tonică şi vulnerară. de la câmpie până la etajul montan. drept laxativ şi antiartritic. ORD. Florile sunt dispuse în cime unipare. tufişuri. cu miros de miere. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei. Creşte prin păduri. cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. drupă sau capsulă. cu antere ovoidale. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. Asperula odorata . Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. cu frunze opuse. infundibuliformă. inserate la baza tubului corolei. rotată. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. furanocumarine. corola albă campanulată sau infundibuliformă. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. cu nervuri proeminente. alternând cu diviziunileacesteia. Fructul este reprezentat de două nucule unite. soluri fertile. Frunzele sunt dispuse în verticil. Frunzele sunt liniare. cu frunze întregi sau sectate. Florile sunt galben aurii. Stamine de regulă 5 (uneori 4). boli de piele de natură canceroasă. Asperulae herba. mai rar arbori sau plante erbacee perene. Fruct bacă. mai ales în făgete. biloculare. iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. pentru vopsitul părului. sedativ uşor şi antispastic. depurativ. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. androceul format din 4 stamine. campanulată sau bilabiată. taninuri.

Acţiuni: sudorific. ovate până la alungit ovate. bronşitele. taninuri. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. Nu au stipele. până la etajul montan. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. glicozide. alb roz. Se găseşte prin păduri. puternic mirositoare. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. saligenol. pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. cu 5 dinţi obtuzi. întregi sau divizate. Frunze opuse. la maturitate negre strălucitoare. un complex rezinos incomplet clarificat. tufărişuri. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. Stamine 1-4. de obicei simplă. din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. Fam. galactogog. 5 stamine cu anterele galbene. Flori conforme. Sambuci nigrae flores. cele mijlocii şi superioare glabre. acute sau obtuze. dispuse în cime corimbiforme. dintre care unele. cu frunze imparipenat sectate sau fidate. Frunzele bazale sunt păroase. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene. Lăstari viguroşi. Ovar inferior.Viburnum lantana . antiseptic. butiric şi izovalerianic. Frunze opuse. lipsite de stipele. fructele şi scoarţa. Florile. Caliciu scurt. Intră în formula ceaiurilor diuretic. puţin comprimate. grupate în cime umbeliforme plane. rutină. crânguri. apoi roşii. febrifug. la început verzi. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. acetic.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. sudorific. de zinc 4 . fructus et cortex. Flori mici. netede. Valerianae radix. sunt mici. pe dos pâslos stelat tomentoase. Creşte prin păduri. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. colină. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. Frunze opuse. pe margini mărunt dinţate. corola din 5 petale. cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. neregulate sau aproape regulate. Corola subcampanulată. ulcioare. Fructe drupe ovoidale. cu miros specific. Tulpina aeriană erectă. sambunigrină. Extern se recomandă în degerături. uneori lipseşte. imparipenat compuse. purtând la vârf caliciu persistent.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. ce conţine viburnină. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. urme de alcaloizi. tubuloasă până la infundibuliformă. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. ovar cu trei stigmate. tricarpelar. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. mucilagii. Rizomul cu rădăcinile. Fruct nuculă însoţită de caliciu. întregi. dispuse în dicazii. mici. plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. tratamentul furunculelor şi abceselor. albă sau palid roză. la bază rotunjite sau uşor cordate. tufişuri. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. Valeriana officinalis . inserate la baza tubului corolei. acute. emolient. antireumatic. gripele cronice. în conjunctivite. cilindric. pe tipul 5. Importanţă farmaceutică prezintă florile. Viburni cortex. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor. Conţin ulei volatil. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. Corola gamopetală. Fructul drupă baciformă. ca valerianatul de bismut. scurt peţiolate. Flori hermafrodite sau poligame. serate. lunci. brăzdată. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline.

devenind alb cristalină. Caliciu mic. terminale sau axilare. utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. uneori lipseşte. persistente sau caduce. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. caduce sau sempervirescente. Fam. Flori hermafrodite. Florile. Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. până la alungit ovate. cime. gamopetale. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. XVIII). Ovarul este superior. adeseori compuse. la bază au caliciu persistent. Stamine de obicei 2. capsulă sau samară. cu 4 sepale unite.şi de chinină se folosesc în medicină. spice. sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. drupă. ORD. fruct drupă. Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. fructe variate. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. fructele samare. actinomorfe. întregi. coriacee. bace. Oleum olivarum. tetra şi pentamere. uneori lipseşte. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. care este un coleretic-colagog. Ovar superior. Olea europea . ovar bicarpelar. gineceu bicarpelar 5 . spice sau cime. Corola uneori lipseşte. Corola campanulată sau hipocrateriformă.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. se folosesc în alimentaţie. corola cu 4 petale. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. cu 4-12 petale unite. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică. cu frunze opuse lanceolate. 2 stamine prinse la baza tubului corolei. persistent. format din 2 carpele. Fruct bacă. laxativ uşor. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale. Stil scurt. Olivae folium. emolient. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. simple sau penat compuse. frunzele de măslin. Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. Este de origine mediteraneană. scurt peţiolate. ca stomahic şi antihelmintic. sărate sau proaspete. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor. bicarpelar sincarp. ce se întăreşte rapid. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. în raceme. drupe. ORD. de regulă pe tipul 4. Frunzele imparipenat compuse. capsule. samare. pentru efectul sedativ. florile cu înveliş alb gălbui. rareori alungit sau lipsă. cu frunze alterne. bilocular. dispuse altern sau opus. uneori 3-5. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. Flori hermafrodite sau poligame. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat.

dischinezii biliare. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. uneori lobate sau laciniate. Scamoniae resine. corola în formă de pâlnie.Tătăneasă 6 . Jalapae tuber. asemănătoare cartofului. Rezina este dură. tuberizate. maturativ. prin grădini. Caliciu cu 5 sepale libere. Gineceu superior. Produsul vegetal. are acţiune purgativă drastică. cu 2-5 carpele. cu marginea întreagă. Flori hermafrodite. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. Convolvulus scamonia . cu rădăcini tuberizate. Corola tubuloasă. cu limb 5-partit. diuretică. vermifugă. înconjurată cu un inel proeminent. solitare. pe câmpuri. gust iritant. glabre sau pubescente. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. colecistite. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. Frunzele sunt sagitate. Acţiune: laxativ energic. Acestea sunt bogate în amidon. nestipelate. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. laxativă. coleretic-colagog. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. dar cultivată şi în Asia de sud-est. Florile sunt albe. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. mai rar bilateral simetrice. Convolvuli herba. Fructe nucule. Tulpina este volubilă. uneori subarbuşti sau arbuşti. Fam. brun-gălbuie cu miros specific. infundibuliformă sau în formă de potir lung. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. peţiolate. hipocrateriformă. vitamine şi se folosesc în alimentaţie. conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina. Flori hermafrodite. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. însoţite de 2 bractei. zaharuri. lungă de 20-10 cm. Tulpina în general volubilă sau prostrată. hipocrateriformă. Creşte prin locuri necultivate. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. androceul format din 5 stamine. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. concrescute la bază. bicarpelar. tanin. Frunze alterne. întregi. Caliciu 5-dinţat sau partit. Gineceu superior. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. Jalapae resina. Corola gamopetală. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. din regiunea de câmpie până în cea montană. simplu si neted sau dinţat. Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. bogată în glicozidul jalapina. Se recomandă în constipaţii. Fruct capsulă.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. Fruct capsulă. vitamina C. Fam. lung pedicelate. radiar simetrice (actinomorfe). actinomorfe. iar extern în furuncule şi abcese. afecţiuni hepatice. Symphytum officinale . simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). cu frunze alterne. Convolvulus arvensis – Volbura. cu caliciu persistent format din 5 sepale.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. gineceul bicarpelar.

Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. în nefrită. ce creşte în locuri necultivate. vitamina A şi C. Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. răguşeală). Frunzele alungit-ovate. Echium vulgare – Iarba şarpelui. cu flori albastre sau roşii. ulei volatil. Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. săruri de potasiu. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. Creşte pe marginea pâraielor. au culoare albă. cu rizom gros. roşu-roz sau albastră. case şi gospodării părăsite. alcaloizi. asparagină. acoperită cu peri aspri. margini de păduri. groasă. amoniac. Creşte prin păduri de foioase. arsuri. flavone. afecţiuni renale. verzi închis iar pe dos palide. enterite. Frunze ovale. Pulmonaria officinalis . Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul. acid acetic. Florile pe tipul 5. cu margini zimţate. Tulpina aeriană. de asemenea. glicozide. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. acid silicic. Pulmonariae folium. uşor zigomorfe. Corola este în formă de pâlnie. stări de demineralizare. gastrite hiperacide. alantoină. albastră cerulee. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. erectă. aspru păroasă şi ramificată. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. cu un rizom gros. tanin. depurativ şi antiinflamator. Fruct nuculă. hemoptizii. iar înainte de cădere. convalescenţă. pe faţă rugoase. inflorescenţele. inflamaţii articulare. tuse. albă. antihemoragic. în inflorescenţă cincin. opuse. ulcere gastrice şi duodenale. ulcer. în fostele semănături. Symphyti radix. calciu. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm.Plantă ierboasă perenă. expectorant. cu nervura principală. alantoină. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. lung de până la 15 cm. degerături. roşie sau roşie violacee. Înainte de înflorire. la marginea localităţilor. fâneţe umede. colină. Frunzele sunt mari. diuretic şi uşor sudorific. alantoină. antiinflamator. Toate frunzele decurente pe tulpină. afecţiuni nervoase şi cardiace. zăvoaie. 7 . antidiareic. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). răşini. bronşite. Are. înaltă de 2-120 cm. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. mucilagii. ramificată. corola tubuloasă formată din 5 petale. ramificat. dureri reumatismale. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. cicatrizant. saponine. plămânărică Plantă ierboasă perenă. care este acoperită cu peri. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. remineralizant. fruct nuculă.Mierea ursului. în formă de stea. viperină Plantă cu peri aspri. scarlatina. care conţin mucilagii. cărnoasă. Se recomandă în gastrite hiperacide. prin şanţuri. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. fâneţe. Conţine mucilagii. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. mucilagii. muchiată la bază. Caliciul format din 5 sepale. anuală cu tulpină înaltă. arsuri. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. care conţin tanin. efect diuretic. cele bazale cu peţioluri lungi. lunci.

Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. îngroşată în partea superioară. păroasă. ramificat din care pornesc rădăcini groase. Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut.ORD. însoţite de caliciul persistent. zigomorfe. iar în partea superioară câte două la un nod. cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. Fructele sunt bace sferice.murdar. Fam. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. Tulpina este înaltă. de a calma spasmele musculaturii netede. cu frunze simple sau sectate. îngrămădite în partea superioară. verde.5 m. atropina. Hyosyami semen. buruiană în culturi. scopolamina (cea mai toxică). iar cele superioare sesile. scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. margini de drumuri. cu rizom gros. pe maidane. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel). 2 mai scurte şi 3 mai lungi. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă. rar unisexuate. rar lemnoase. Tulpinile aeriene sunt muchiate. mari. Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei). cu rădăcină pivotantă. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor. Provoacă midriază. Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. precum şi un ulei gras. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . Corola infundibuliformă. Belladonnae folium et radix. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. Solanaceae Cuprinde plante ierboase. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. negre lucioase. la subsuoara frunzelor. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. Fructele sunt bace sau capsule. ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. Florile sunt sesile. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. gamopetale. Gineceul bicarpelar superior. Florile sunt solitare. hermafrodite. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină. actinomorfe.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. acute sau acuminate. folosită încă din antichitate. Hyoscyamus niger . Au frunze întregi sau divizate. dispuse altern. Frunzele bazale sunt peţiolate. cu frunze alterne la bază. Hyoscyami folium şi seminţele. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. pentamere. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. Creşte prin locuri ruderale. Adesea. perenă. este de culoare galben . flori hermafrodite. pe tipul 5. cu vinişoare violete. iar în doze mari. viguroasă de până la 1. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. alungit ovate. Fructele sunt bace şi capsule. Androceul este format din 5 stamine. colină. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute.

Capsulă globuloasă. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. uşor suculentă. nervaţia puternic evidentă. terminat cu 5 dinţi. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. piridine. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. Florile sunt albe. campanulat.şi nitro-derivaţi policiclici. înaltă de 60-80 cm. biloculară. anatabină. Scopoliae rhizoma. spre bază cu frunze sesile. incomplet dezvoltate. glabră sau dispers păroasă. Au proprietăţi calmante. scopolamină. nitrozo. Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. narcotice şi antispasmodice. axilare. glicozide. ramificate. au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. nutante. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. Tulpină erectă. Scopolia carniolica . cu numeroase fibre radicale rezistente. Datura stramonium . cu filamente drepte. anuală.Mutulică Rizom orizontal. dehiscent. Stramonii semen. scurte. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă. scurt peţiolate sau sesile. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. cu înălţime de peste 2 m. rotunjiţi sau abia conturaţi. atropină. compuşi cianici. Frunze tulpinale peţiolate. glandular pubescentă. Stamine 5. cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. solzoase. cu pediceli filiformi. la bază pubescent păroase. amine. Tulpina erectă. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii. N-oxizii nicotinei. cu dinţi rari pe margini. înconjurate de un caliciu umflat. uneori simplă. pirazine. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. cu flori mare pe tipul 5. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată.spasmodice ale epilepsiei. de excitarea a SNC. la bază îngustate în peţiol. Tulpina simplă.Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. anabazină. cu dinţi triunghiulari. amide. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). Fruct capsular. scopolamină şi atropină. nornicotină. mai ales pe faţa inferioară. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. scopină. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. obtuzi. Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. Fructul este o capsulă mare. alungit obovate sau eliptice. spre vârf furcat ramificată. acuminate. Flori solitare. înaltă de 20-100 cm. Corolă tubulos campanulată. cu 5 lobi foarte scurţi. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. gros. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. ce conţin alcaloizi. cărnos. Stramonii folium şi seminţele. vârf obtuz. În terapeutică. Caliciu albăstrui. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. 9 . de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. Frunzele. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină.

cu pediceli articulaţi. Caliciu 5-6 laciniat. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. Farmaceutic se foloseşte herba. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon. inserate la baza corolei. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0.5 m. repentă sau ascendentă. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. acute sau eliptice. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. mari. compusă din mai multe flori. litiază biliară. cu câte 7-11 segmente întregi. alipit scurt păroasă. netede sau zbârcite. Fruct bacă sferică. hemoroizi. în Spania şi Grecia. Frunze radicale. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. ramificate şi tomentoase. autumnalis. Stamine 5. cu lacinii lanceolate. Solanum laciniatum . 10 . ovaţi sau cilindrici. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată.5 m. mari. în porţiunea inferioară cilindrică. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. Corolă albă. tuberizate. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici. roşietică. Sucul crud este diuretic. ramificată. cu baza inegal cordată. distanţate. care înfloreşte toamna. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie. dispepsii. Scopoliae luridae radix. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate. sau închis violetă. Siciliei. cu flori violete. exclusiv de cultură. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice. de 2-2. vernalis. ca afrodiziac. calmant. cu lobii ascuţiţi. progesteron. cortizona. ulcere. Fructele bace ovate. pentru favorizarea fertilităţii. Se cunosc două specii M. Se foloseşte în gastrite. cu frunze eliptice sau ovate. pe faţă aproape glabre. acute. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. cel terminal de obicei mai mare. Inflorescenţă cimoasă. erectă. alternând de obicei cu altele mai mici. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. Are tulpini de până la 2 m. cu flori solitare şi fructul capsulă. penatpartite .penatsectate. M. testosteron. albastră. ce înfloreşte primăvara. cu miros caracteristic. galben portocalii. diabet. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. răspândită în sudul Italiei. de diferite nuanţe. autumnalis Specii cu rădăcini groase. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina.Scopolia lurida Plantă perenă. Solanum tuberosum .Zârna australiană Specie ierboasă. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. ondulate. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. cărnoase. Mandragora vernalis. cu frunze alterne ovate. antiulceros. Solani laciniati herba. verde sau ± brun roşietică. emolient.

glabră. conică. cu pericarp consistent. Stamine episepale. aprins roşu. Flori scurt pedicelate. tomentoase. Staminele sunt trei superioare. Corola este zigomorfă în formă de degetar. insecticid. revulsiv. pentru că după această ora petalele se închid. lanceolate până la ovate. din 5 sepale. Corolă rotată. Sunt bogate în mucilagii. rareori roşie până la violetă. cu antere violete. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. Frunzele sunt alungit-lanceolate. Conţin 11 . Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. În primul an formează o rozetă de frunze. papiloase. neramificată de 30–120 cm. cu partea superioară rotată. aspru păroasă. globuloasă. pentamere. antitusive şi antiinflamatoare. Digitalis purpureae folium. saponozide. de 1. înaltă de 30-100 cm. În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. roză la interior şi pătată cu negru. Caliciu campanulat. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. flavonoide. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. Fructul este o capsulă. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. lucios. iridoide. expectorante. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. acuţi. Florile dispuse în raceme terminale. violet. cilindrică sau alungit conică. Are proprietăţi emoliente. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie. carotenoide. cu marginea crenat dinţată. dreaptă sau aplecată în jos. furcat ramificată. la bază cuneate. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic. Fructul capsulă ovoidă. arzător. roşu cărămiziu. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). bienală. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. Digitalis purpurea . erectă. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. galben. Fam. penate şi cu peri denşi. erectă. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. polispermă. roşu-purpuriu la exterior. de 10-30 cm. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. lumbago. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. lubrifiant. la noi numai în cultură. galben portocaliu. recoltate de la plantele din anul întâi. pielos. lung peţiolate. Tulpină cilindrică. Frunze simple. la vârf acute. coada vacii Specie ierboasă. roşu închis. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. cu 5-7 dinţi scurţi. excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. alcaloizii îi imprimă gustul iute. ± zemos.5-2 m. În doze mari are acţiune purgativă. lanceolaţi. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. cu frunze simple alterne sau opuse. uneori semiparazite sau parazite. neramificată.Ardei Rădăcină pivotantă. Verbasci flos. iar în al doilea an formează o tulpină erectă. nevralgiilor. Fruct capsulă sau bacă. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente.Capsicum annuum . albă până la gălbuie. umflată. respectiv până în ora 11. Fructul o bacă puţin suculentă. Verbascum phlomoides – Lumânărică. iar în al doilea an o tulpină floriferă.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. mai târziu uscat. au caliciul scurt.

Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. Digitalis lanata . ulei volatil. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. păroase. vulnerare. cu efecte astringente.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. cu florile dispuse pe o singură parte. Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. gume. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală. acizi organici – cafeic. 12 . bolilor de piele. cu acţiune de scurtă durată. ceară. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D. C. cresc oxigenarea ţesuturilor. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. Fructul capsulă. dar mai rapidă. cu nervuri fine brun închise. apoi lanatozidele A. rănilor. D şi E. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. în anii următori o tulpină de până la un metru. Digitalis lanatae folium. saponozide. Corola este zigomorfă. eczemelor cronice. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă. înlătură edemele şi cresc diureza. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. procatehic. aucubozidă. în primul an formează o rozetă de frunze bazale. arsurilor. B. cultivată ca bienală. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. la care se adaugă saponinele steroidice. Veronicae herba. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. vanilinic. Conţine flavonozide. Florile sunt grupate în raceme terminale. eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful