P. 1
BIOLOGIE

BIOLOGIE

|Views: 168|Likes:
Published by MuscaSergiu

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate,

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate,

More info:

Published by: MuscaSergiu on Mar 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/09/2012

pdf

text

original

CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal.7 – 2. În doze mici are acţiune expectorantă. grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. Uragoga ipecacuanha) . tanin. Coffeae semen. Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. roşie violacee.Roiba Este o plantă perenă. Rubia tinctorium . Cephaelis ipecacuanha (sin. Ipecacuanhae radix. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm. dar în prezent este cultivat în Asia. Bangladesh. tulburări nervoase şi gastrice. Rubiae radix. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. Are şi acţiune febrifugă. ovat lanceolate. cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. lucioase. Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. uneori obişnuinţă. Malaezia. câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor. glucide. Extractele 2 . tetramuchiată. în cea mai mare parte cafeină.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). deoarece produce palpitaţii. Florile sunt mici. dispuse câte 4 – 6 în verticile. în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). Coffea arabica . Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. ierboasă. Fructul este o drupă mică. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. ce conţin 0.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina. America. Fructul este o drupă ovoidă. cronică. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă. Fructul este o bacă brun roşcată. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). Cafeina poate produce insomnii. Cafeina este un stimulent al SNC. Florile sunt dispuse în cime bracteate. Florile sunt albe. urme de teobromină. Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India. Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. alcătuită din două părţi globuloase. axilare. ulei gras. are şi acţiune antiamoebiană. tanin. terminale. dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. iar în cazul cafelei decafeinizate. este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse. În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop. cu corola gălbuie. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. Tulpina atinge 20-40 cm.5% alcaloizi purinici. Africa. persistente. dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. roşie la maturitate. antidizenterică. cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate. ce are cca. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. 4% cafeină. Are frunze ovate.

alternând cu diviziunileacesteia. Asperula odorata . drupă sau capsulă. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. Stamine de regulă 5 (uneori 4). dispuse în panicule bogate. Creşte prin păduri. ca diuretice şi antispastice. Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). Corola gamopetală. Galium verum . cu frunze întregi sau sectate. 3 . infundibuliformă. marginea drumului. terminale. corola albă campanulată sau infundibuliformă. Creşte prin fâneţe. ORD. In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. Frunzele sunt liniare. păduri luminoase. cele inferioare câte 6. cu nervuri proeminente. Fruct bacă. drept laxativ şi antiartritic. cu 5 diviziuni. Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. taninuri. Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. Fructul este reprezentat de două nucule unite. dispuse în inflorescenţe cimoase. materii tanante precum şi un ulei gras. cu frunze opuse. cu antere ovoidale. care conţine flavone. afânate. depurativ. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. Florile sunt dispuse în cime unipare. Asperulae herba. Planta este diuretică. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. Florile sunt galben aurii. Frunzele sunt dispuse în verticil. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. adesea opuse. sedativ uşor şi antispastic. În cantităţi mari este toxică. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. Ovar inferior din 2-5 carpele. ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine. Galii herba. pentru vopsitul părului. rotată.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. biloculare. cu miros de miere. campanulată sau bilabiată. Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. Caliciu aderent ovarului. cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. depurativă. inserate la baza tubului corolei. boli de piele de natură canceroasă. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). tufişuri. gineceul bicarpelar inferior. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. Flori hermafrodite. furanocumarine. de la câmpie până la etajul montan.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. mai rar arbori sau plante erbacee perene. androceul format din 4 stamine. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. mai ales în făgete. cu tub scurt. se foloseşte în industria parfumurilor. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. din flori. tonică şi vulnerară. întregi sau penat compuse. Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei. somniferă. soluri fertile. Fam. simple sau foarte puţin ramificate. glabre. de obicei cu 5 dinţi mici. cancerul limbii. cumarine şi se utilizează ca diuretic. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. flavone.

Lăstari viguroşi. Nu au stipele. ovate până la alungit ovate. Frunze opuse. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene. netede. pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. uneori lipseşte. puternic mirositoare. cu miros specific. cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. de zinc 4 . cilindric. întregi sau divizate. Acţiuni: sudorific. la maturitate negre strălucitoare. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. cu 5 dinţi obtuzi. acetic. Rizomul cu rădăcinile.Viburnum lantana . Conţin ulei volatil. acute. Flori hermafrodite sau poligame. având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. Fructe drupe ovoidale. tufişuri. scurt peţiolate. ulcioare. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. tufărişuri. lunci. Fruct nuculă însoţită de caliciu. la început verzi. colină. Valeriana officinalis . un complex rezinos incomplet clarificat. Florile. mucilagii. emolient. pe tipul 5. Flori conforme. sambunigrină. Frunze opuse. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. urme de alcaloizi. tratamentul furunculelor şi abceselor. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. de obicei simplă. din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. neregulate sau aproape regulate. Frunzele bazale sunt păroase. Corola subcampanulată. pe dos pâslos stelat tomentoase. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. crânguri. Creşte prin păduri. Viburni cortex. Valerianae radix. febrifug. antireumatic. tubuloasă până la infundibuliformă. Corola gamopetală. dispuse în cime corimbiforme. gripele cronice. Tulpina aeriană erectă. acute sau obtuze. brăzdată. albă sau palid roză. Caliciu scurt. cu frunze imparipenat sectate sau fidate. Importanţă farmaceutică prezintă florile. cele mijlocii şi superioare glabre. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. în conjunctivite. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. ovar cu trei stigmate. Sambuci nigrae flores. plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. sunt mici. fructele şi scoarţa. ca valerianatul de bismut. Frunze opuse. tricarpelar. fructus et cortex. 5 stamine cu anterele galbene. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. imparipenat compuse. Intră în formula ceaiurilor diuretic. până la etajul montan. Stamine 1-4. ce conţine viburnină. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi. Extern se recomandă în degerături. alb roz. inserate la baza tubului corolei. întregi. serate. Flori mici. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. galactogog. taninuri. antiseptic. corola din 5 petale. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline. saligenol. rutină. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. mici. bronşitele. grupate în cime umbeliforme plane. la bază rotunjite sau uşor cordate. dispuse în dicazii. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. apoi roşii. butiric şi izovalerianic. sudorific. Fam. puţin comprimate. lipsite de stipele. dintre care unele.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. Fructul drupă baciformă. pe margini mărunt dinţate. glicozide. Ovar inferior. purtând la vârf caliciu persistent. Se găseşte prin păduri. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m.

Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. bace. Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. Corola uneori lipseşte. frunzele de măslin. Flori hermafrodite sau poligame. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. tetra şi pentamere. Frunzele imparipenat compuse. cime. Corola campanulată sau hipocrateriformă. persistent. ce se întăreşte rapid. ORD.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. gamopetale. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. spice. bicarpelar sincarp. cu 4 sepale unite. adeseori compuse. scurt peţiolate. Este de origine mediteraneană. 2 stamine prinse la baza tubului corolei. uneori 3-5. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. format din 2 carpele. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. uneori lipseşte. Fam. cu frunze opuse lanceolate. ovar bicarpelar. uneori lipseşte. la bază au caliciu persistent. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. capsulă sau samară. pentru efectul sedativ. XVIII). sărate sau proaspete. Olivae folium. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. Oleum olivarum. spice sau cime. Flori hermafrodite. care este un coleretic-colagog. bilocular. cu 4-12 petale unite. Ovarul este superior. de regulă pe tipul 4. laxativ uşor. Caliciu mic. fruct drupă. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. devenind alb cristalină. corola cu 4 petale. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. persistente sau caduce. până la alungit ovate. actinomorfe. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). Stil scurt. se folosesc în alimentaţie. întregi. emolient. caduce sau sempervirescente. samare. Ovar superior. simple sau penat compuse.şi de chinină se folosesc în medicină. terminale sau axilare. ORD. cu frunze alterne. sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale. capsule. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. fructele samare. Florile. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. florile cu înveliş alb gălbui. Stamine de obicei 2. drupă. dispuse altern sau opus. rareori alungit sau lipsă. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică. coriacee. Fruct bacă. Olea europea . ca stomahic şi antihelmintic. gineceu bicarpelar 5 . Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor. drupe. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. în raceme. fructe variate. utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase.

uneori subarbuşti sau arbuşti. hipocrateriformă. Rezina este dură. Fruct capsulă. infundibuliformă sau în formă de potir lung. Acţiune: laxativ energic. Jalapae resina. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. cu caliciu persistent format din 5 sepale. uneori lobate sau laciniate. Creşte prin locuri necultivate. Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. Corola tubuloasă. Gineceu superior. cu rădăcini tuberizate. hipocrateriformă. solitare. din regiunea de câmpie până în cea montană. pe câmpuri. bogată în glicozidul jalapina. maturativ. Produsul vegetal. Caliciu cu 5 sepale libere. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. vitamina C. glabre sau pubescente. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. diuretică. mai rar bilateral simetrice. androceul format din 5 stamine. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. Convolvulus scamonia . Frunze alterne. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. Tulpina în general volubilă sau prostrată. concrescute la bază. radiar simetrice (actinomorfe). vitamine şi se folosesc în alimentaţie. Acestea sunt bogate în amidon. Convolvuli herba. Frunzele sunt sagitate. Jalapae tuber. Gineceu superior. Flori hermafrodite. tanin. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. cu marginea întreagă. peţiolate. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. brun-gălbuie cu miros specific. dar cultivată şi în Asia de sud-est.Tătăneasă 6 . însoţite de 2 bractei. cu 2-5 carpele. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. prin grădini. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. Caliciu 5-dinţat sau partit. gust iritant.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. Flori hermafrodite. tuberizate. Florile sunt albe. lung pedicelate. Scamoniae resine. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. înconjurată cu un inel proeminent. conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. vermifugă. corola în formă de pâlnie. lungă de 20-10 cm. cu limb 5-partit. colecistite. afecţiuni hepatice. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. cu frunze alterne. Tulpina este volubilă. bicarpelar. simplu si neted sau dinţat. actinomorfe. nestipelate. Corola gamopetală. asemănătoare cartofului. Fam. laxativă. Se recomandă în constipaţii. Convolvulus arvensis – Volbura. Fruct capsulă. Fructe nucule. Symphytum officinale . simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). zaharuri. întregi. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. iar extern în furuncule şi abcese. dischinezii biliare. coleretic-colagog. Fam. gineceul bicarpelar. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. are acţiune purgativă drastică.

Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. lung de până la 15 cm. calciu. vitamina A şi C. arsuri. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. alantoină. roşu-roz sau albastră. de asemenea. tanin. alcaloizi. fruct nuculă. uşor zigomorfe. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. Symphyti radix. 7 . albă. enterite. răşini. Frunzele sunt mari. cu rizom gros. expectorant. plămânărică Plantă ierboasă perenă. ce creşte în locuri necultivate. ulcere gastrice şi duodenale. antidiareic. glicozide. gastrite hiperacide. lunci. inflamaţii articulare. asparagină. pe faţă rugoase. răguşeală). au culoare albă. aspru păroasă şi ramificată. hemoptizii. în formă de stea. scarlatina. corola tubuloasă formată din 5 petale. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. fâneţe umede. cărnoasă. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Pulmonariae folium. anuală cu tulpină înaltă. opuse. Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. inflorescenţele. fâneţe. bronşite. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. saponine. arsuri. acid silicic. verzi închis iar pe dos palide. Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul. alantoină. cu un rizom gros. Creşte pe marginea pâraielor. Frunzele alungit-ovate. zăvoaie. depurativ şi antiinflamator. înaltă de 2-120 cm. în fostele semănături. săruri de potasiu. care conţin tanin. cele bazale cu peţioluri lungi. Caliciul format din 5 sepale. mucilagii. remineralizant. la marginea localităţilor. în inflorescenţă cincin. ulcer. afecţiuni nervoase şi cardiace. Are. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. cu flori albastre sau roşii. antihemoragic. antiinflamator. prin şanţuri. acoperită cu peri aspri. Corola este în formă de pâlnie. erectă. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm. colină. Florile pe tipul 5.Mierea ursului.Plantă ierboasă perenă. De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. care conţin mucilagii. Conţine mucilagii. groasă. Frunze ovale. dureri reumatismale. Se recomandă în gastrite hiperacide. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. viperină Plantă cu peri aspri. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. Creşte prin păduri de foioase. muchiată la bază. ulei volatil. acid acetic. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. cu nervura principală. mucilagii. stări de demineralizare. ramificată. Pulmonaria officinalis . albastră cerulee. care este acoperită cu peri. Toate frunzele decurente pe tulpină. cu margini zimţate. degerături. Înainte de înflorire. Echium vulgare – Iarba şarpelui. ramificat. afecţiuni renale. în nefrită. diuretic şi uşor sudorific. margini de păduri. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. Fruct nuculă. cicatrizant. Tulpina aeriană. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. efect diuretic. roşie sau roşie violacee. amoniac. iar înainte de cădere. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. flavone. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). convalescenţă. alantoină. Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. tuse. case şi gospodării părăsite.

la subsuoara frunzelor. buruiană în culturi. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. Frunzele bazale sunt peţiolate. iar în doze mari. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. cu rădăcină pivotantă. cu frunze simple sau sectate. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . Fam. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. gamopetale. acute sau acuminate. actinomorfe. verde. flori hermafrodite. Florile sunt solitare. rar lemnoase. însoţite de caliciul persistent. dispuse altern. Belladonnae folium et radix. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. atropina. pe maidane. Provoacă midriază. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele.ORD. Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei). Tulpina este înaltă. viguroasă de până la 1. cu frunze alterne la bază. Fructele sunt bace sau capsule. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor. hermafrodite. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. păroasă. margini de drumuri. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă. Creşte prin locuri ruderale. Fructele sunt bace şi capsule. folosită încă din antichitate. mari.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. Tulpinile aeriene sunt muchiate. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină. iar cele superioare sesile. Gineceul bicarpelar superior. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. de a calma spasmele musculaturii netede. îngroşată în partea superioară. cu rizom gros. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. este de culoare galben . Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. iar în partea superioară câte două la un nod. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. îngrămădite în partea superioară. zigomorfe. Hyosyami semen. Solanaceae Cuprinde plante ierboase. negre lucioase. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. perenă. alungit ovate. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. Corola infundibuliformă. pentamere. Androceul este format din 5 stamine. Florile sunt sesile. Adesea. colină. cu vinişoare violete.5 m. precum şi un ulei gras. ramificat din care pornesc rădăcini groase. rar unisexuate. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. Hyoscyami folium şi seminţele.murdar. scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. scopolamina (cea mai toxică). pe tipul 5. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel). cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. Fructele sunt bace sferice. Hyoscyamus niger . Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice. 2 mai scurte şi 3 mai lungi. Au frunze întregi sau divizate.

anatabină. Stramonii semen.spasmodice ale epilepsiei. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. scopolamină. N-oxizii nicotinei. terminat cu 5 dinţi. au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. nornicotină. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată. la bază îngustate în peţiol. Florile sunt albe. anabazină. cu înălţime de peste 2 m. de excitarea a SNC. spre bază cu frunze sesile. uşor suculentă. uneori simplă. amine. cu dinţi triunghiulari. Tulpina erectă. Fructul este o capsulă mare. Capsulă globuloasă. Au proprietăţi calmante. incomplet dezvoltate. compuşi cianici. Datura stramonium . pirazine. axilare. Tulpină erectă. glicozide. Fruct capsular. cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. glandular pubescentă. Frunze tulpinale peţiolate.şi nitro-derivaţi policiclici. cu pediceli filiformi. ramificate. Tulpina simplă. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. nitrozo. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. alungit obovate sau eliptice. scurte. cu flori mare pe tipul 5. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). amide. piridine. Scopolia carniolica . scopolamină şi atropină. Stamine 5. campanulat. scurt peţiolate sau sesile. de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. mai ales pe faţa inferioară. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. biloculară. Corolă tubulos campanulată. Caliciu albăstrui. solzoase. cu dinţi rari pe margini. cu 5 lobi foarte scurţi. Scopoliae rhizoma. nutante. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. cu filamente drepte. la bază pubescent păroase. acuminate. ce conţin alcaloizi. înaltă de 20-100 cm. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă.Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. glabră sau dispers păroasă. înconjurate de un caliciu umflat.Mutulică Rizom orizontal. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. cu numeroase fibre radicale rezistente. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. Stramonii folium şi seminţele. scopină. obtuzi. În terapeutică. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. Flori solitare. înaltă de 60-80 cm. vârf obtuz. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul. spre vârf furcat ramificată. Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. cărnos. nervaţia puternic evidentă. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. anuală. narcotice şi antispasmodice. rotunjiţi sau abia conturaţi. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. 9 . Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. atropină. Frunzele. gros. dehiscent.

Stamine 5. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. exclusiv de cultură. cu lobii ascuţiţi. albastră. acute. diabet. sau închis violetă. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. Siciliei. care înfloreşte toamna. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. repentă sau ascendentă. Caliciu 5-6 laciniat. Scopoliae luridae radix. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. autumnalis Specii cu rădăcini groase. cărnoase. compusă din mai multe flori. de 2-2. inserate la baza corolei. cu flori solitare şi fructul capsulă. ovaţi sau cilindrici. Fruct bacă sferică. pe faţă aproape glabre. Solanum laciniatum .5 m. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie. hemoroizi. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici.penatsectate. progesteron. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. M. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. cu miros caracteristic. antiulceros.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon. cu pediceli articulaţi. cu câte 7-11 segmente întregi. vernalis. pentru favorizarea fertilităţii. cu baza inegal cordată. penatpartite . ca afrodiziac. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice.Zârna australiană Specie ierboasă. calmant. cu lacinii lanceolate. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. Mandragora vernalis. verde sau ± brun roşietică. Se cunosc două specii M. cu flori violete. tuberizate. mari. dispepsii. testosteron. galben portocalii. Se foloseşte în gastrite. Solanum tuberosum . Solani laciniati herba. ondulate. netede sau zbârcite. mari. răspândită în sudul Italiei. Frunze radicale. alternând de obicei cu altele mai mici. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0. cortizona. cu frunze eliptice sau ovate. cel terminal de obicei mai mare. emolient. litiază biliară. autumnalis. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. 10 . acute sau eliptice. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate. roşietică. în porţiunea inferioară cilindrică. Corolă albă. ramificată. cu frunze alterne ovate. ce înfloreşte primăvara. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. erectă. Fructele bace ovate. Sucul crud este diuretic.Scopolia lurida Plantă perenă. distanţate. ulcere. în Spania şi Grecia. alipit scurt păroasă. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. de diferite nuanţe. Farmaceutic se foloseşte herba. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată.5 m. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina. ramificate şi tomentoase. Are tulpini de până la 2 m. Inflorescenţă cimoasă. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M.

Florile dispuse în raceme terminale. În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. lumbago. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic. neramificată de 30–120 cm.Capsicum annuum . lanceolaţi. roşu cărămiziu. Staminele sunt trei superioare. Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. Verbasci flos. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente. Fructul capsulă ovoidă. În primul an formează o rozetă de frunze. carotenoide. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie. uneori semiparazite sau parazite. Verbascum phlomoides – Lumânărică. cu pericarp consistent. la bază cuneate. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). aprins roşu. expectorante. Conţin 11 . Corola este zigomorfă în formă de degetar. neramificată. arzător. Digitalis purpurea . Tulpină cilindrică. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. ± zemos. polispermă. violet. glabră. Flori scurt pedicelate. iar în al doilea an o tulpină floriferă. nevralgiilor. În doze mari are acţiune purgativă. lucios. alcaloizii îi imprimă gustul iute. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. de 10-30 cm. cu partea superioară rotată. erectă.Ardei Rădăcină pivotantă. conică. galben. Digitalis purpureae folium. cilindrică sau alungit conică. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. cu marginea crenat dinţată. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C. penate şi cu peri denşi. pentru că după această ora petalele se închid. iridoide. albă până la gălbuie. furcat ramificată.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. Fam. de 1. dreaptă sau aplecată în jos. pentamere. aspru păroasă. coada vacii Specie ierboasă. lung peţiolate. papiloase. au caliciul scurt. respectiv până în ora 11. mai târziu uscat. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. bienală. Corolă rotată. din 5 sepale. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. recoltate de la plantele din anul întâi. Stamine episepale. acuţi. cu frunze simple alterne sau opuse. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. Are proprietăţi emoliente. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. umflată. la vârf acute. roşu-purpuriu la exterior. erectă. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. roză la interior şi pătată cu negru. Frunzele sunt alungit-lanceolate. cu 5-7 dinţi scurţi. tomentoase. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. globuloasă. antitusive şi antiinflamatoare. Frunze simple. excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. Fructul este o capsulă. insecticid. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. Sunt bogate în mucilagii. flavonoide. galben portocaliu. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. Caliciu campanulat.5-2 m. înaltă de 30-100 cm. lanceolate până la ovate. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. rareori roşie până la violetă. lubrifiant. roşu închis. Fructul o bacă puţin suculentă. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. revulsiv. la noi numai în cultură. Fruct capsulă sau bacă. pielos. cu antere violete. saponozide. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. iar în al doilea an formează o tulpină erectă.

eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. aucubozidă. cu florile dispuse pe o singură parte. apoi lanatozidele A. păroase. vulnerare. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. B. Fructul capsulă. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. gume. înlătură edemele şi cresc diureza. în primul an formează o rozetă de frunze bazale.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea.Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. C. arsurilor. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D. cu acţiune de scurtă durată. bolilor de piele. cu efecte astringente. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală. cultivată ca bienală. Digitalis lanatae folium. rănilor. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. la care se adaugă saponinele steroidice. Corola este zigomorfă. cresc oxigenarea ţesuturilor. Digitalis lanata . Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. ceară. eczemelor cronice. saponozide. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. D şi E. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. în anii următori o tulpină de până la un metru. acizi organici – cafeic. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. vanilinic. Florile sunt grupate în raceme terminale. ulei volatil. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. procatehic. dar mai rapidă. cu nervuri fine brun închise. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă. Conţine flavonozide. 12 . Veronicae herba.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->