CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. Coffeae semen.Roiba Este o plantă perenă. Rubiae radix. Coffea arabica . Africa. ce conţin 0. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. În doze mici are acţiune expectorantă. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. urme de teobromină. glucide. cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. terminale. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. cronică. 4% cafeină. Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India. cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate. antidizenterică. America. dar în prezent este cultivat în Asia. Florile sunt mici. Florile sunt albe.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia. Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. în cea mai mare parte cafeină. în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. are şi acţiune antiamoebiană. cu corola gălbuie.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. alcătuită din două părţi globuloase. Are şi acţiune febrifugă. tanin. Fructul este o drupă mică. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm. Ipecacuanhae radix. câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor. deoarece produce palpitaţii. dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal. ierboasă. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). Bangladesh. dispuse câte 4 – 6 în verticile. Uragoga ipecacuanha) . este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse. ovat lanceolate. ulei gras. roşie la maturitate. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina. ce are cca. tanin. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă. Fructul este o drupă ovoidă. Tulpina atinge 20-40 cm. Florile sunt dispuse în cime bracteate. iar în cazul cafelei decafeinizate. Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. tulburări nervoase şi gastrice. roşie violacee. Extractele 2 . Cafeina este un stimulent al SNC. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei. lucioase. Cephaelis ipecacuanha (sin. Rubia tinctorium . uneori obişnuinţă.5% alcaloizi purinici. Are frunze ovate. persistente. axilare. Cafeina poate produce insomnii. Malaezia. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop. tetramuchiată. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi.7 – 2. Fructul este o bacă brun roşcată.

Galii herba. de obicei cu 5 dinţi mici. glabre. depurativ. Galium verum . sedativ uşor şi antispastic. simple sau foarte puţin ramificate. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). În cantităţi mari este toxică. adesea opuse. cele inferioare câte 6. furanocumarine. campanulată sau bilabiată. boli de piele de natură canceroasă. păduri luminoase. cu antere ovoidale. Flori hermafrodite. somniferă. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. corola albă campanulată sau infundibuliformă. ca diuretice şi antispastice. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. cu tub scurt. Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). mai ales în făgete. biloculare. Creşte prin păduri. Frunzele sunt liniare. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. dispuse în panicule bogate. pentru vopsitul părului. Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. Fructul este reprezentat de două nucule unite. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. Fruct bacă. Fam. care conţine flavone. iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. cancerul limbii.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. materii tanante precum şi un ulei gras. Florile sunt galben aurii. întregi sau penat compuse. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. androceul format din 4 stamine. alternând cu diviziunileacesteia. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. cu frunze opuse. Asperulae herba. afânate. infundibuliformă. inserate la baza tubului corolei. Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. rotată. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. marginea drumului. tonică şi vulnerară. taninuri. Planta este diuretică. ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine. Creşte prin fâneţe. dispuse în inflorescenţe cimoase. cu 5 diviziuni. Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei. ORD. depurativă. Caliciu aderent ovarului. soluri fertile. flavone. 3 . cumarine şi se utilizează ca diuretic.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior. Frunzele sunt dispuse în verticil. terminale.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. drept laxativ şi antiartritic. Florile sunt dispuse în cime unipare. tufişuri. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. mai rar arbori sau plante erbacee perene. se foloseşte în industria parfumurilor. gineceul bicarpelar inferior. cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. drupă sau capsulă. Stamine de regulă 5 (uneori 4). Ovar inferior din 2-5 carpele. cu nervuri proeminente. cu frunze întregi sau sectate. cu miros de miere. Asperula odorata . de la câmpie până la etajul montan. din flori. Corola gamopetală.

pe margini mărunt dinţate. neregulate sau aproape regulate. ulcioare. Florile. Tulpina aeriană erectă. dintre care unele. Fruct nuculă însoţită de caliciu. antiseptic. în conjunctivite. întregi. Flori hermafrodite sau poligame. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. taninuri. din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. Acţiuni: sudorific. colină. dispuse în cime corimbiforme. până la etajul montan. acute. tricarpelar. mucilagii. lunci. acetic. Fructul drupă baciformă. tufărişuri. Creşte prin păduri. pe tipul 5. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene. febrifug. Rizomul cu rădăcinile. Flori conforme. netede. Valeriana officinalis . plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. sunt mici. cilindric. tufişuri. având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. crânguri. tubuloasă până la infundibuliformă. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor. antireumatic. Importanţă farmaceutică prezintă florile. brăzdată. Sambuci nigrae flores. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi. cu 5 dinţi obtuzi. la bază rotunjite sau uşor cordate. albă sau palid roză. puţin comprimate. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. emolient. de zinc 4 . la maturitate negre strălucitoare. Conţin ulei volatil. de obicei simplă. rutină. întregi sau divizate. purtând la vârf caliciu persistent.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. Frunze opuse. inserate la baza tubului corolei. tratamentul furunculelor şi abceselor. cu miros specific.Viburnum lantana . cu frunze imparipenat sectate sau fidate. Valerianae radix. Se găseşte prin păduri. Intră în formula ceaiurilor diuretic. cele mijlocii şi superioare glabre. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. Fam. Caliciu scurt. puternic mirositoare. dispuse în dicazii. corola din 5 petale. galactogog. imparipenat compuse. Flori mici. Extern se recomandă în degerături. scurt peţiolate. pe dos pâslos stelat tomentoase. sambunigrină. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. ovate până la alungit ovate. ca valerianatul de bismut. un complex rezinos incomplet clarificat. grupate în cime umbeliforme plane. glicozide. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. 5 stamine cu anterele galbene. la început verzi. ovar cu trei stigmate. cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. alb roz. Stamine 1-4. Viburni cortex. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. serate. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. apoi roşii. pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. saligenol. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline. ce conţine viburnină. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. mici. fructus et cortex. Frunze opuse. gripele cronice. uneori lipseşte.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. Ovar inferior. Frunze opuse. bronşitele. lipsite de stipele. sudorific. acute sau obtuze. Nu au stipele. Corola subcampanulată. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. fructele şi scoarţa. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. urme de alcaloizi. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. Frunzele bazale sunt păroase. Fructe drupe ovoidale. Lăstari viguroşi. Corola gamopetală. butiric şi izovalerianic.

Stil scurt. Fam. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. emolient. la bază au caliciu persistent. devenind alb cristalină. ORD. Corola uneori lipseşte. gamopetale. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase. pentru efectul sedativ. drupe. Ovar superior. Oleum olivarum. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. dispuse altern sau opus. florile cu înveliş alb gălbui. cu 4-12 petale unite. fructe variate. fructele samare. terminale sau axilare. Ovarul este superior. format din 2 carpele.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. Fruct bacă. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. adeseori compuse. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică. drupă. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. corola cu 4 petale. în raceme. spice sau cime. Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor. persistente sau caduce. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. frunzele de măslin. capsulă sau samară. Este de origine mediteraneană. simple sau penat compuse. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. până la alungit ovate. caduce sau sempervirescente. uneori 3-5. Stamine de obicei 2. rareori alungit sau lipsă. întregi. Olivae folium. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. samare. Caliciu mic. capsule. Frunzele imparipenat compuse. Olea europea . 2 stamine prinse la baza tubului corolei. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). ovar bicarpelar. coriacee. Corola campanulată sau hipocrateriformă. care este un coleretic-colagog. ca stomahic şi antihelmintic. bilocular. fruct drupă. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale. cu frunze opuse lanceolate. scurt peţiolate. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. cu frunze alterne. bace. ce se întăreşte rapid. cime. Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat. Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. se folosesc în alimentaţie. bicarpelar sincarp. gineceu bicarpelar 5 . utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. Flori hermafrodite sau poligame. spice. Flori hermafrodite. persistent. cu 4 sepale unite. XVIII). uneori lipseşte. sărate sau proaspete. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. uneori lipseşte. ORD. de regulă pe tipul 4. actinomorfe.şi de chinină se folosesc în medicină. laxativ uşor. Florile. tetra şi pentamere.

Caliciu 5-dinţat sau partit. Gineceu superior. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. Fam. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. cu 2-5 carpele. androceul format din 5 stamine. Corola gamopetală. uneori lobate sau laciniate. Tulpina în general volubilă sau prostrată. radiar simetrice (actinomorfe). Florile sunt albe. Flori hermafrodite. din regiunea de câmpie până în cea montană. colecistite. întregi. brun-gălbuie cu miros specific. concrescute la bază. cu caliciu persistent format din 5 sepale. Se recomandă în constipaţii. actinomorfe. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). Caliciu cu 5 sepale libere. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. zaharuri.Tătăneasă 6 . iar extern în furuncule şi abcese. mai rar bilateral simetrice. hipocrateriformă. cu frunze alterne. lung pedicelate. pe câmpuri. Fruct capsulă. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. Acestea sunt bogate în amidon. gust iritant. glabre sau pubescente. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. vermifugă. cu marginea întreagă.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. înconjurată cu un inel proeminent. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. dischinezii biliare. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. Flori hermafrodite. Gineceu superior. peţiolate. bicarpelar. afecţiuni hepatice. Convolvulus arvensis – Volbura. vitamina C. cu limb 5-partit. Fruct capsulă. Symphytum officinale . laxativă. Convolvuli herba. Scamoniae resine. Creşte prin locuri necultivate. nestipelate. Corola tubuloasă. uneori subarbuşti sau arbuşti. Acţiune: laxativ energic. tuberizate. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. cu rădăcini tuberizate. Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. Jalapae tuber. dar cultivată şi în Asia de sud-est. însoţite de 2 bractei. solitare.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. diuretică. Convolvulus scamonia . Frunze alterne. gineceul bicarpelar. are acţiune purgativă drastică. asemănătoare cartofului. conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina. vitamine şi se folosesc în alimentaţie. simplu si neted sau dinţat. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. prin grădini. hipocrateriformă. tanin. Frunzele sunt sagitate. Fam. maturativ. Rezina este dură. Fructe nucule. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. corola în formă de pâlnie. Produsul vegetal. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. Tulpina este volubilă. bogată în glicozidul jalapina. lungă de 20-10 cm. infundibuliformă sau în formă de potir lung. Jalapae resina. coleretic-colagog.

în inflorescenţă cincin.Mierea ursului. care este acoperită cu peri. alantoină. Se recomandă în gastrite hiperacide. Pulmonariae folium. opuse. uşor zigomorfe. prin şanţuri. diuretic şi uşor sudorific. hemoptizii. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. calciu. acoperită cu peri aspri. cărnoasă. Tulpina aeriană. tanin. Caliciul format din 5 sepale. muchiată la bază. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. cicatrizant. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. lunci. Pulmonaria officinalis . fâneţe. viperină Plantă cu peri aspri. zăvoaie. fâneţe umede. antihemoragic. case şi gospodării părăsite. alantoină. arsuri. de asemenea. Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. ramificat. bronşite. iar înainte de cădere. Symphyti radix. afecţiuni renale. răşini. roşu-roz sau albastră. săruri de potasiu. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. gastrite hiperacide. glicozide. Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. Creşte prin păduri de foioase. Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul. afecţiuni nervoase şi cardiace. 7 . Florile pe tipul 5. depurativ şi antiinflamator. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. remineralizant. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. Înainte de înflorire. Echium vulgare – Iarba şarpelui. ulei volatil. antiinflamator. acid acetic. roşie sau roşie violacee. arsuri. inflorescenţele. Corola este în formă de pâlnie. saponine. cele bazale cu peţioluri lungi. care conţin mucilagii. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). în nefrită. flavone. acid silicic. verzi închis iar pe dos palide. stări de demineralizare. cu nervura principală. expectorant. ulcer. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. ramificată. Fruct nuculă. cu margini zimţate. asparagină. Are. margini de păduri. amoniac. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. Frunzele sunt mari. în fostele semănături. cu flori albastre sau roşii. fruct nuculă. plămânărică Plantă ierboasă perenă. răguşeală). degerături. Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. aspru păroasă şi ramificată. efect diuretic. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. lung de până la 15 cm. cu un rizom gros. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm. Creşte pe marginea pâraielor. mucilagii. alantoină. care conţin tanin. Toate frunzele decurente pe tulpină. groasă. mucilagii. Conţine mucilagii. cu rizom gros. pe faţă rugoase. anuală cu tulpină înaltă. ulcere gastrice şi duodenale. colină. Frunzele alungit-ovate. tuse. dureri reumatismale. înaltă de 2-120 cm. albă. convalescenţă. inflamaţii articulare. în formă de stea. vitamina A şi C. antidiareic. la marginea localităţilor. scarlatina. ce creşte în locuri necultivate. au culoare albă. corola tubuloasă formată din 5 petale.Plantă ierboasă perenă. alcaloizi. albastră cerulee. erectă. Frunze ovale. enterite.

rar unisexuate. îngroşată în partea superioară. pentamere. Frunzele bazale sunt peţiolate. dispuse altern. Fam. cu rădăcină pivotantă. Androceul este format din 5 stamine. Provoacă midriază. la subsuoara frunzelor. cu rizom gros. Adesea. iar cele superioare sesile. folosită încă din antichitate. Fructele sunt bace sau capsule. flori hermafrodite. pe tipul 5. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. păroasă. Au frunze întregi sau divizate. ramificat din care pornesc rădăcini groase. acute sau acuminate. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. de a calma spasmele musculaturii netede. buruiană în culturi. gamopetale. Hyoscyamus niger . însoţite de caliciul persistent. cu frunze alterne la bază. precum şi un ulei gras. colină. scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. rar lemnoase. Hyosyami semen. ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. alungit ovate. cu frunze simple sau sectate. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . Tulpinile aeriene sunt muchiate. cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. Fructele sunt bace şi capsule. perenă. atropina. Gineceul bicarpelar superior. zigomorfe. verde. Tulpina este înaltă. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel).murdar. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. îngrămădite în partea superioară. viguroasă de până la 1. Florile sunt sesile. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. Hyoscyami folium şi seminţele. Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut. Florile sunt solitare. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice.ORD. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. Corola infundibuliformă. Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei). negre lucioase. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Belladonnae folium et radix. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină. pe maidane. Creşte prin locuri ruderale. mari. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. iar în doze mari.5 m. actinomorfe. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. cu vinişoare violete. margini de drumuri. iar în partea superioară câte două la un nod. hermafrodite. 2 mai scurte şi 3 mai lungi. scopolamina (cea mai toxică). Solanaceae Cuprinde plante ierboase. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. Fructele sunt bace sferice. este de culoare galben .

au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. Scopoliae rhizoma. Stramonii folium şi seminţele. 9 . la bază pubescent păroase. dehiscent. narcotice şi antispasmodice. glandular pubescentă. cu înălţime de peste 2 m. incomplet dezvoltate. nitrozo. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. nornicotină. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. glabră sau dispers păroasă. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. amide. cărnos. Frunzele. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată. Corolă tubulos campanulată. spre vârf furcat ramificată. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. cu dinţi triunghiulari. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. Frunze tulpinale peţiolate. uneori simplă. ce conţin alcaloizi. nervaţia puternic evidentă. axilare. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. pirazine. biloculară. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. terminat cu 5 dinţi. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. gros. scopină. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici.Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. Tulpina simplă. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. Tulpina erectă. înaltă de 60-80 cm. înconjurate de un caliciu umflat. scurte. ramificate. Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. cu filamente drepte. de excitarea a SNC. Capsulă globuloasă. Au proprietăţi calmante. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. Florile sunt albe. glicozide. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. nutante. compuşi cianici. solzoase. anuală. Caliciu albăstrui. Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru. atropină.şi nitro-derivaţi policiclici. piridine. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. spre bază cu frunze sesile. N-oxizii nicotinei. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. scopolamină şi atropină. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. uşor suculentă. la bază îngustate în peţiol.Mutulică Rizom orizontal. Scopolia carniolica . scurt peţiolate sau sesile. cu pediceli filiformi. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă. obtuzi. mai ales pe faţa inferioară. cu flori mare pe tipul 5. alungit obovate sau eliptice. În terapeutică. anabazină. cu 5 lobi foarte scurţi. de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. cu numeroase fibre radicale rezistente. Stramonii semen. Stamine 5. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii.spasmodice ale epilepsiei. amine. acuminate. Datura stramonium . cu dinţi rari pe margini. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină. Fruct capsular. Flori solitare. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. vârf obtuz. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. Tulpină erectă. campanulat. anatabină. înaltă de 20-100 cm. rotunjiţi sau abia conturaţi. scopolamină. Fructul este o capsulă mare.

M. Solanum laciniatum . inserate la baza corolei. răspândită în sudul Italiei. ramificată. Farmaceutic se foloseşte herba. compusă din mai multe flori. cu baza inegal cordată. testosteron. care înfloreşte toamna. ulcere. acute sau eliptice. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. în porţiunea inferioară cilindrică. sau închis violetă. Se foloseşte în gastrite. distanţate.penatsectate. repentă sau ascendentă. verde sau ± brun roşietică. Solanum tuberosum . cu frunze alterne ovate. cu pediceli articulaţi. Frunze radicale. Siciliei. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. alternând de obicei cu altele mai mici. antiulceros. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. ovaţi sau cilindrici. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie. cu lacinii lanceolate.5 m. Solani laciniati herba. cu flori solitare şi fructul capsulă. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0. galben portocalii. pentru favorizarea fertilităţii.5 m. vernalis. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. autumnalis. roşietică. cortizona. Sucul crud este diuretic. Are tulpini de până la 2 m. de diferite nuanţe. acute. Inflorescenţă cimoasă. diabet. pe faţă aproape glabre. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. litiază biliară. netede sau zbârcite. alipit scurt păroasă. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate. albastră. cel terminal de obicei mai mare. calmant. în Spania şi Grecia. dispepsii. de 2-2. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice. Mandragora vernalis. autumnalis Specii cu rădăcini groase. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. ce înfloreşte primăvara. Se cunosc două specii M.Scopolia lurida Plantă perenă. cu miros caracteristic. exclusiv de cultură. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina.Zârna australiană Specie ierboasă. hemoroizi. Corolă albă. cărnoase. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată. cu flori violete. Stamine 5. emolient. Fruct bacă sferică. Fructele bace ovate. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. Scopoliae luridae radix. ondulate. ramificate şi tomentoase. mari. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M. erectă. ca afrodiziac. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici. tuberizate. penatpartite . cu frunze eliptice sau ovate. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. mari. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. cu câte 7-11 segmente întregi. 10 . Caliciu 5-6 laciniat.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon. cu lobii ascuţiţi. progesteron.

excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. papiloase. carotenoide. Florile dispuse în raceme terminale. lanceolaţi. erectă. galben portocaliu. acuţi. bienală. Digitalis purpureae folium. cu 5-7 dinţi scurţi. lanceolate până la ovate. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. saponozide. respectiv până în ora 11. nevralgiilor. lubrifiant. uneori semiparazite sau parazite. cu antere violete. Frunzele sunt alungit-lanceolate. Verbascum phlomoides – Lumânărică. antitusive şi antiinflamatoare. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. erectă. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. lung peţiolate. cilindrică sau alungit conică. Verbasci flos. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. furcat ramificată. insecticid. conică. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie. aspru păroasă. Are proprietăţi emoliente. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. Sunt bogate în mucilagii. Tulpină cilindrică. Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. lucios.Ardei Rădăcină pivotantă. În doze mari are acţiune purgativă. Frunze simple. globuloasă. mai târziu uscat. de 10-30 cm. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. Fructul capsulă ovoidă. polispermă. Fam. lumbago. Fructul o bacă puţin suculentă. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. Corola este zigomorfă în formă de degetar. din 5 sepale. Flori scurt pedicelate. iar în al doilea an formează o tulpină erectă. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. roşu cărămiziu. recoltate de la plantele din anul întâi. de 1. iar în al doilea an o tulpină floriferă. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic. albă până la gălbuie. Digitalis purpurea . Fructul este o capsulă. penate şi cu peri denşi. glabră. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. Corolă rotată. la bază cuneate. alcaloizii îi imprimă gustul iute. Caliciu campanulat. În primul an formează o rozetă de frunze. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. iridoide. galben. Staminele sunt trei superioare. umflată. cu partea superioară rotată. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). roşu-purpuriu la exterior. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente.Capsicum annuum . În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. ± zemos. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. pielos. coada vacii Specie ierboasă. la vârf acute. tomentoase. rareori roşie până la violetă. cu pericarp consistent. cu frunze simple alterne sau opuse. cu marginea crenat dinţată. neramificată. pentru că după această ora petalele se închid. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. au caliciul scurt. dreaptă sau aplecată în jos. aprins roşu. violet.5-2 m. expectorante. roză la interior şi pătată cu negru. roşu închis. flavonoide. la noi numai în cultură. arzător. Stamine episepale. Conţin 11 . pentamere. revulsiv. înaltă de 30-100 cm. neramificată de 30–120 cm. Fruct capsulă sau bacă.

bolilor de piele.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. Fructul capsulă. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. B. ceară. C. în primul an formează o rozetă de frunze bazale. în anii următori o tulpină de până la un metru. la care se adaugă saponinele steroidice. cu efecte astringente. arsurilor. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă.Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. apoi lanatozidele A. vulnerare. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. cu florile dispuse pe o singură parte. aucubozidă. dar mai rapidă. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. Corola este zigomorfă. acizi organici – cafeic. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. Veronicae herba. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D. cu acţiune de scurtă durată. saponozide. Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. rănilor. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. păroase. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală. 12 . D şi E. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea. eczemelor cronice. cu nervuri fine brun închise. Conţine flavonozide. vanilinic. ulei volatil. cultivată ca bienală. Florile sunt grupate în raceme terminale. Digitalis lanatae folium. gume. cresc oxigenarea ţesuturilor. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. Digitalis lanata . eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse. înlătură edemele şi cresc diureza. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. procatehic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful