CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

America. Rubia tinctorium . În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop. Malaezia. Florile sunt albe. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. ce are cca. axilare. cronică. În doze mici are acţiune expectorantă. Are frunze ovate. Florile sunt dispuse în cime bracteate. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. Tulpina atinge 20-40 cm. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă. antidizenterică. terminale. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei.5% alcaloizi purinici. Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. glucide. Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. Cafeina poate produce insomnii. Rubiae radix. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina. câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor. Extractele 2 . Uragoga ipecacuanha) . cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate.7 – 2. ce conţin 0.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. în cea mai mare parte cafeină. Cafeina este un stimulent al SNC. cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. persistente. Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia. tanin. tulburări nervoase şi gastrice. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă. cu corola gălbuie. ierboasă. ulei gras. deoarece produce palpitaţii. tetramuchiată. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. dar în prezent este cultivat în Asia. roşie violacee. alcătuită din două părţi globuloase. roşie la maturitate. Fructul este o drupă mică. are şi acţiune antiamoebiană. Are şi acţiune febrifugă. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal. este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse. Cephaelis ipecacuanha (sin. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. Florile sunt mici. Africa. Ipecacuanhae radix. Fructul este o bacă brun roşcată. Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. Fructul este o drupă ovoidă. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. iar în cazul cafelei decafeinizate. urme de teobromină. cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. ovat lanceolate.Roiba Este o plantă perenă. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. Coffeae semen. Coffea arabica . cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. dispuse câte 4 – 6 în verticile. tanin. lucioase. Bangladesh. grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). 4% cafeină. uneori obişnuinţă.

tonică şi vulnerară. care conţine flavone. drupă sau capsulă. flavone.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. Fam. Planta este diuretică. cu frunze opuse. cu antere ovoidale. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). ca diuretice şi antispastice. 3 . biloculare. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. din flori. dispuse în panicule bogate. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. soluri fertile. materii tanante precum şi un ulei gras. Ovar inferior din 2-5 carpele. Fructul este reprezentat de două nucule unite. drept laxativ şi antiartritic. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. mai ales în făgete. păduri luminoase. Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. dispuse în inflorescenţe cimoase. de la câmpie până la etajul montan. simple sau foarte puţin ramificate. cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. cu frunze întregi sau sectate. Florile sunt galben aurii. pentru vopsitul părului. Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei. taninuri. depurativă. terminale.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. Asperula odorata . Creşte prin fâneţe. Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. depurativ. se foloseşte în industria parfumurilor. afânate. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. androceul format din 4 stamine. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. tufişuri. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. Galii herba. cu miros de miere. de obicei cu 5 dinţi mici. corola albă campanulată sau infundibuliformă. Corola gamopetală. Stamine de regulă 5 (uneori 4). alternând cu diviziunileacesteia. Florile sunt dispuse în cime unipare. marginea drumului. campanulată sau bilabiată. Fruct bacă. cele inferioare câte 6. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior. rotată. cu nervuri proeminente. Flori hermafrodite. În cantităţi mari este toxică. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. Frunzele sunt liniare. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. infundibuliformă. furanocumarine. boli de piele de natură canceroasă. mai rar arbori sau plante erbacee perene. sedativ uşor şi antispastic. Asperulae herba. Creşte prin păduri. gineceul bicarpelar inferior. ORD. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. cu 5 diviziuni. cancerul limbii. glabre. Caliciu aderent ovarului. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. Frunzele sunt dispuse în verticil. cumarine şi se utilizează ca diuretic. inserate la baza tubului corolei. întregi sau penat compuse. cu tub scurt. adesea opuse. somniferă. In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. Galium verum . ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine.

apoi roşii. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. Fam. mucilagii. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. Frunze opuse. în conjunctivite. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. acetic. Flori hermafrodite sau poligame. având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. cu 5 dinţi obtuzi. bronşitele. din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene. Fruct nuculă însoţită de caliciu. gripele cronice. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m. sambunigrină. plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. la bază rotunjite sau uşor cordate. grupate în cime umbeliforme plane. pe tipul 5. albă sau palid roză. Extern se recomandă în degerături. tubuloasă până la infundibuliformă. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline. alb roz. rutină. Fructe drupe ovoidale. butiric şi izovalerianic. fructele şi scoarţa. Flori mici. scurt peţiolate. puţin comprimate. cu miros specific. dispuse în dicazii. la maturitate negre strălucitoare. acute. mici. ca valerianatul de bismut. Se găseşte prin păduri. galactogog.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. Lăstari viguroşi. Valeriana officinalis . taninuri. la început verzi. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. ulcioare. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. puternic mirositoare. pe dos pâslos stelat tomentoase. dintre care unele. un complex rezinos incomplet clarificat. urme de alcaloizi. întregi. tufărişuri. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. până la etajul montan. Tulpina aeriană erectă. Sambuci nigrae flores. sudorific. crânguri. sunt mici. ovar cu trei stigmate. de obicei simplă. Fructul drupă baciformă. serate. Frunze opuse. Valerianae radix. Ovar inferior. Corola subcampanulată. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi. Creşte prin păduri. cu frunze imparipenat sectate sau fidate. tratamentul furunculelor şi abceselor. antiseptic.Viburnum lantana . de zinc 4 . brăzdată. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. febrifug. emolient. cilindric. acute sau obtuze. neregulate sau aproape regulate. tricarpelar. glicozide. Rizomul cu rădăcinile. Intră în formula ceaiurilor diuretic. colină. Frunzele bazale sunt păroase. saligenol. lunci. Frunze opuse. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. pe margini mărunt dinţate. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor. Stamine 1-4. uneori lipseşte. Viburni cortex. netede. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. ce conţine viburnină. antireumatic. Caliciu scurt. Importanţă farmaceutică prezintă florile. întregi sau divizate. Flori conforme. tufişuri. fructus et cortex. Conţin ulei volatil. Corola gamopetală. purtând la vârf caliciu persistent. 5 stamine cu anterele galbene.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. Florile. Acţiuni: sudorific. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. lipsite de stipele. cele mijlocii şi superioare glabre. imparipenat compuse. Nu au stipele. dispuse în cime corimbiforme. ovate până la alungit ovate. inserate la baza tubului corolei. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. corola din 5 petale.

spice sau cime. pentru efectul sedativ. dispuse altern sau opus. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. Olea europea . drupă. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat. frunzele de măslin. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. Fam. actinomorfe. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. Caliciu mic. care este un coleretic-colagog. cu frunze alterne. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. Olivae folium. utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. bace. devenind alb cristalină. ce se întăreşte rapid. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. tetra şi pentamere. Corola uneori lipseşte. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale. samare. 2 stamine prinse la baza tubului corolei. Fruct bacă. Flori hermafrodite sau poligame. simple sau penat compuse. bilocular. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). cu 4 sepale unite. întregi. gamopetale. ca stomahic şi antihelmintic. cime. rareori alungit sau lipsă. caduce sau sempervirescente. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. format din 2 carpele. Corola campanulată sau hipocrateriformă. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. laxativ uşor. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. XVIII). Oleum olivarum. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. cu frunze opuse lanceolate. corola cu 4 petale. spice. de regulă pe tipul 4. scurt peţiolate. adeseori compuse. se folosesc în alimentaţie. Este de origine mediteraneană. Ovar superior. fruct drupă. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. uneori 3-5. capsulă sau samară. fructele samare. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică. ORD. Flori hermafrodite. ovar bicarpelar. bicarpelar sincarp. emolient. persistente sau caduce. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. persistent. uneori lipseşte. uneori lipseşte. ORD. florile cu înveliş alb gălbui. Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. fructe variate. coriacee. terminale sau axilare. sărate sau proaspete. până la alungit ovate. Ovarul este superior. gineceu bicarpelar 5 . Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. Florile. Stil scurt. cu 4-12 petale unite. Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. Frunzele imparipenat compuse. Stamine de obicei 2.şi de chinină se folosesc în medicină. în raceme. drupe. capsule. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase. la bază au caliciu persistent.

peţiolate. Scamoniae resine. cu caliciu persistent format din 5 sepale. Acestea sunt bogate în amidon. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. solitare. actinomorfe. asemănătoare cartofului. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. Jalapae resina. cu limb 5-partit. bogată în glicozidul jalapina. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. bicarpelar. uneori lobate sau laciniate. Gineceu superior. Frunzele sunt sagitate. Caliciu cu 5 sepale libere. pe câmpuri. nestipelate. uneori subarbuşti sau arbuşti. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. Convolvulus scamonia . lungă de 20-10 cm. androceul format din 5 stamine. radiar simetrice (actinomorfe). concrescute la bază. Fruct capsulă. afecţiuni hepatice. Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. Flori hermafrodite. vitamina C. dischinezii biliare. gust iritant. lung pedicelate. maturativ. cu 2-5 carpele.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. cu frunze alterne. infundibuliformă sau în formă de potir lung. hipocrateriformă. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. Gineceu superior. cu marginea întreagă. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. Symphytum officinale . Convolvuli herba. brun-gălbuie cu miros specific. corola în formă de pâlnie. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina. Se recomandă în constipaţii. Fructe nucule. are acţiune purgativă drastică. Creşte prin locuri necultivate. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. Tulpina este volubilă. înconjurată cu un inel proeminent. însoţite de 2 bractei. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. Fam. simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). tuberizate. tanin. Convolvulus arvensis – Volbura. prin grădini. Flori hermafrodite. simplu si neted sau dinţat. dar cultivată şi în Asia de sud-est. Frunze alterne. coleretic-colagog. hipocrateriformă. Produsul vegetal. Rezina este dură. mai rar bilateral simetrice.Tătăneasă 6 . Corola tubuloasă. cu rădăcini tuberizate. Corola gamopetală. diuretică.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. Fruct capsulă. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. laxativă. Fam. zaharuri. vermifugă. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. Jalapae tuber. Acţiune: laxativ energic. din regiunea de câmpie până în cea montană. glabre sau pubescente. vitamine şi se folosesc în alimentaţie. Caliciu 5-dinţat sau partit. colecistite. Florile sunt albe. întregi. iar extern în furuncule şi abcese. gineceul bicarpelar. Tulpina în general volubilă sau prostrată.

De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. convalescenţă. aspru păroasă şi ramificată. iar înainte de cădere. alantoină. în formă de stea. uşor zigomorfe. la marginea localităţilor. Pulmonaria officinalis . saponine. cărnoasă. flavone. groasă. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. ramificat. tuse. Frunzele sunt mari. cicatrizant. acoperită cu peri aspri.Plantă ierboasă perenă. verzi închis iar pe dos palide. tanin. corola tubuloasă formată din 5 petale. Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. bronşite. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. Corola este în formă de pâlnie. zăvoaie. ulcer. arsuri. ramificată. roşu-roz sau albastră. afecţiuni renale. scarlatina. cu nervura principală. inflorescenţele. Tulpina aeriană. efect diuretic. muchiată la bază. Creşte pe marginea pâraielor. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. care conţin mucilagii. răguşeală). dureri reumatismale. Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. Fruct nuculă. Frunze ovale. glicozide. răşini. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. 7 . mucilagii. ulcere gastrice şi duodenale. Se recomandă în gastrite hiperacide. acid acetic. albă. Symphyti radix. care conţin tanin. cu flori albastre sau roşii. fâneţe. prin şanţuri. alcaloizi. ce creşte în locuri necultivate. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. viperină Plantă cu peri aspri. margini de păduri. Florile pe tipul 5. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. fâneţe umede. Pulmonariae folium. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm. au culoare albă. acid silicic. în nefrită. ulei volatil. Are. antidiareic. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. erectă. Creşte prin păduri de foioase. Toate frunzele decurente pe tulpină. Frunzele alungit-ovate. arsuri. calciu. Caliciul format din 5 sepale. roşie sau roşie violacee. albastră cerulee. remineralizant. case şi gospodării părăsite. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. în fostele semănături. Echium vulgare – Iarba şarpelui. mucilagii. inflamaţii articulare. enterite. hemoptizii. alantoină. pe faţă rugoase. plămânărică Plantă ierboasă perenă. cele bazale cu peţioluri lungi. care este acoperită cu peri. anuală cu tulpină înaltă. Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul.Mierea ursului. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. înaltă de 2-120 cm. asparagină. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. opuse. Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. lung de până la 15 cm. gastrite hiperacide. degerături. colină. în inflorescenţă cincin. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. lunci. stări de demineralizare. cu un rizom gros. fruct nuculă. depurativ şi antiinflamator. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). diuretic şi uşor sudorific. amoniac. cu rizom gros. expectorant. săruri de potasiu. antihemoragic. vitamina A şi C. Înainte de înflorire. cu margini zimţate. alantoină. antiinflamator. afecţiuni nervoase şi cardiace. de asemenea. Conţine mucilagii.

gamopetale. Adesea.murdar. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. hermafrodite. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină.ORD. iar cele superioare sesile. îngroşată în partea superioară. pe maidane. Solanaceae Cuprinde plante ierboase. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. Au frunze întregi sau divizate. acute sau acuminate. verde. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. la subsuoara frunzelor. Fructele sunt bace şi capsule. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. alungit ovate. Tulpinile aeriene sunt muchiate. Florile sunt sesile. mari. Provoacă midriază. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. rar unisexuate. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. pentamere. Tulpina este înaltă. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel). cu rădăcină pivotantă. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor. Hyoscyamus niger . Hyosyami semen. Florile sunt solitare. Creşte prin locuri ruderale. cu rizom gros. ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. iar în doze mari. colină. actinomorfe. Corola infundibuliformă. Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut. margini de drumuri. cu frunze simple sau sectate. Hyoscyami folium şi seminţele. buruiană în culturi. precum şi un ulei gras. cu vinişoare violete. atropina. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. Frunzele bazale sunt peţiolate. folosită încă din antichitate. cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. Gineceul bicarpelar superior. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. perenă. este de culoare galben . Androceul este format din 5 stamine. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. 2 mai scurte şi 3 mai lungi. negre lucioase. pe tipul 5.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. rar lemnoase. viguroasă de până la 1. cu frunze alterne la bază. Fam. zigomorfe. Fructele sunt bace sferice. păroasă. Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. scopolamina (cea mai toxică). iar în partea superioară câte două la un nod. Fructele sunt bace sau capsule. Belladonnae folium et radix. dispuse altern. îngrămădite în partea superioară. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. ramificat din care pornesc rădăcini groase. însoţite de caliciul persistent. flori hermafrodite. de a calma spasmele musculaturii netede. Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei).5 m.

biloculară. obtuzi. N-oxizii nicotinei. piridine.Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. Fructul este o capsulă mare. cu 5 lobi foarte scurţi. cu dinţi triunghiulari. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină.şi nitro-derivaţi policiclici. Stramonii folium şi seminţele. Tulpină erectă. anabazină. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. Stamine 5. înconjurate de un caliciu umflat. vârf obtuz. anuală. cu numeroase fibre radicale rezistente. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. spre vârf furcat ramificată. Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. alungit obovate sau eliptice. Capsulă globuloasă. 9 . compuşi cianici. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. pirazine. Scopolia carniolica . Tulpina erectă. Datura stramonium . Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul. Scopoliae rhizoma. atropină. Caliciu albăstrui. Corolă tubulos campanulată. mai ales pe faţa inferioară. cu dinţi rari pe margini. nitrozo. amide. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. dehiscent. cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. rotunjiţi sau abia conturaţi. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru. cu înălţime de peste 2 m. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. glandular pubescentă. Florile sunt albe. Fruct capsular.spasmodice ale epilepsiei. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici. cărnos. uşor suculentă. la bază pubescent păroase. cu pediceli filiformi. spre bază cu frunze sesile. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată. amine. scopolamină. înaltă de 60-80 cm. Stramonii semen. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). nornicotină. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. nervaţia puternic evidentă. anatabină. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă. gros. În terapeutică. incomplet dezvoltate. narcotice şi antispasmodice. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. ce conţin alcaloizi. Frunze tulpinale peţiolate. de excitarea a SNC. Tulpina simplă. scurt peţiolate sau sesile. de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. scopină. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. înaltă de 20-100 cm. terminat cu 5 dinţi. Flori solitare. scurte. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. Au proprietăţi calmante. la bază îngustate în peţiol. glicozide. scopolamină şi atropină. cu filamente drepte. acuminate. campanulat. ramificate. glabră sau dispers păroasă. axilare. solzoase. cu flori mare pe tipul 5.Mutulică Rizom orizontal. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. Frunzele. nutante. uneori simplă.

hemoroizi. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. Se cunosc două specii M. ca afrodiziac. compusă din mai multe flori. 10 .Zârna australiană Specie ierboasă. litiază biliară. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. care înfloreşte toamna. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. cel terminal de obicei mai mare. cu frunze alterne ovate. alternând de obicei cu altele mai mici. în Spania şi Grecia. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. de diferite nuanţe. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie. Sucul crud este diuretic. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. autumnalis Specii cu rădăcini groase. în porţiunea inferioară cilindrică. distanţate. cu baza inegal cordată. cu miros caracteristic. antiulceros. Corolă albă. inserate la baza corolei. progesteron. ramificate şi tomentoase. cu lobii ascuţiţi. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici. Stamine 5. verde sau ± brun roşietică. mari. autumnalis. ce înfloreşte primăvara. cărnoase. vernalis. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. penatpartite . erectă.penatsectate. tuberizate. cu câte 7-11 segmente întregi. emolient. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina. Caliciu 5-6 laciniat. răspândită în sudul Italiei. ovaţi sau cilindrici. Solani laciniati herba. cu flori solitare şi fructul capsulă. sau închis violetă. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice. Are tulpini de până la 2 m. calmant. cu flori violete. Frunze radicale. ramificată. testosteron. dispepsii. ulcere.5 m. Scopoliae luridae radix. diabet. cortizona. Siciliei. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. mari. cu lacinii lanceolate. Solanum tuberosum . exclusiv de cultură. pe faţă aproape glabre. Mandragora vernalis. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. pentru favorizarea fertilităţii.Scopolia lurida Plantă perenă. Solanum laciniatum . roşietică. Fructele bace ovate. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. Fruct bacă sferică. alipit scurt păroasă. ondulate. M.5 m. Se foloseşte în gastrite. netede sau zbârcite. cu frunze eliptice sau ovate. albastră. acute. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M. galben portocalii. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. de 2-2. acute sau eliptice.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon. Inflorescenţă cimoasă. Farmaceutic se foloseşte herba. repentă sau ascendentă. cu pediceli articulaţi. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0.

respectiv până în ora 11. la bază cuneate. uneori semiparazite sau parazite. neramificată de 30–120 cm. rareori roşie până la violetă. pielos.5-2 m. nevralgiilor. cu frunze simple alterne sau opuse. cu partea superioară rotată. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. Fructul este o capsulă. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. Corolă rotată. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. înaltă de 30-100 cm. cu marginea crenat dinţată. Florile dispuse în raceme terminale. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. Caliciu campanulat. cu 5-7 dinţi scurţi. În primul an formează o rozetă de frunze. recoltate de la plantele din anul întâi. galben. Digitalis purpureae folium. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. Fructul capsulă ovoidă. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C. revulsiv. insecticid. polispermă. pentamere. saponozide. În doze mari are acţiune purgativă.Capsicum annuum .Ardei Rădăcină pivotantă. cu pericarp consistent. erectă. cilindrică sau alungit conică. arzător. Verbasci flos. umflată. Fam. au caliciul scurt. alcaloizii îi imprimă gustul iute. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. pentru că după această ora petalele se închid. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. dreaptă sau aplecată în jos. lucios. roză la interior şi pătată cu negru. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. roşu-purpuriu la exterior. coada vacii Specie ierboasă. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie. Conţin 11 . În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. violet. neramificată. antitusive şi antiinflamatoare. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). din 5 sepale. glabră. conică. Are proprietăţi emoliente. la noi numai în cultură. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. roşu cărămiziu. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. Fructul o bacă puţin suculentă. lumbago. iar în al doilea an formează o tulpină erectă. Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. la vârf acute. de 1. furcat ramificată. excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. Frunzele sunt alungit-lanceolate. iar în al doilea an o tulpină floriferă. aspru păroasă. Corola este zigomorfă în formă de degetar. Fruct capsulă sau bacă. tomentoase. Staminele sunt trei superioare. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. iridoide. Digitalis purpurea . flavonoide. Verbascum phlomoides – Lumânărică. lanceolaţi. albă până la gălbuie. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. carotenoide. erectă. galben portocaliu. cu antere violete. Frunze simple. roşu închis. lubrifiant. lanceolate până la ovate. bienală.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. expectorante. Stamine episepale. penate şi cu peri denşi. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. Tulpină cilindrică. papiloase. aprins roşu. de 10-30 cm. lung peţiolate. globuloasă. mai târziu uscat. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic. acuţi. Flori scurt pedicelate. Sunt bogate în mucilagii. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. ± zemos.

Corola este zigomorfă. cresc oxigenarea ţesuturilor. 12 . Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. păroase. eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse. cu acţiune de scurtă durată. acizi organici – cafeic. cultivată ca bienală. Veronicae herba. vulnerare. aucubozidă. la care se adaugă saponinele steroidice. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. ulei volatil. arsurilor. B. Digitalis lanata . D şi E. procatehic. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea. cu efecte astringente. rănilor. saponozide. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. Florile sunt grupate în raceme terminale. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. gume. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. apoi lanatozidele A. înlătură edemele şi cresc diureza. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. C. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală.Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. cu nervuri fine brun închise. cu florile dispuse pe o singură parte.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. Conţine flavonozide. dar mai rapidă. Fructul capsulă. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. în anii următori o tulpină de până la un metru. vanilinic. ceară. în primul an formează o rozetă de frunze bazale. Digitalis lanatae folium. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D. bolilor de piele. eczemelor cronice.