CURS 11 – BIOLOGIE GENERALĂ, VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ

ORD. GENTIANALES Fam. Asclepiadaceae Cuprinde plante lemnoase şi ierboase, mai ales tropicale, cu frunze opuse. Florile sunt hermafrodite, pe tipul 5, gamopetale. Sunt grupate în raceme terminale sau axilare. Periploca graeca – Liană dobrogeană Este o liană cu tulpini subţiri şi lungi de până la 12 m. Scoarţa este întunecat roşie brunie iar frunzele simple, ovate, cu marginea întreagă, dispuse opus. Flori verzui, dispuse în cime laxe, pedunculate, pe tipul 5. Corola este rotată, iar în floare există şi o coronulă, formată din 5 piese fiecare cu un apendice recurbat. Androceul este format din 5 stamine reunite în jurul stigmatelor. Fructul este format din două folicule ascuţite de 10-12 cm lungime. Creşte prin păduri, zăvoaie, locuri stâncoase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă ce conţine glicozide cardiotonice: periplocina, periplocimarina, având acţiune similară cu digitalina din Digitalis, adică tonic cardiacă. ORD. RUBIALES Grupează un mare număr de plante lemnoase, în regiunile tropicale şi ierboase, în zona temperată. Ovarul este inferior iar frunzele opuse. Fam. Rubiaceae Cuprinde plante ierboase în zona temperată şi lemnoase, sub formă de arbori, arbuşti, liane şi epifite, în regiunile tropicale şi subtropicale. Tulpina la cele ierboase este muchiată, frunzele sunt simple, opuse, prezintă stipele (2 sau 4) asemănătoare frunzelor. Florile hermafrodite, actinomorfe, uneori uşor zigomorfe, pe tipul 4 sau 5 sunt dispuse în inflorescenţe cimoase sau racemoase. Caliciul gamosepal, corola gamopetală, tubuloasă. Androceul este unit cu corola, dar cu staminele libere. Fructul poate fi achenă, capsulă sau drupă (criteriu de clasificare). Cuprinde mai multe subfamilii. Subfamilia Cinchonoideae Speciile din această subfamilie au fructul o capsulă cu numeroase ovule şi 2 loji. Gineceul este bicarpelar, sincarp, inferior. Sunt plante exclusiv tropicale. Cinchona succirubra - Arborele de chinină Este un arbore de 15- 20 m ce creşte răzleţ, cu frunze opuse, eliptic ovate. Florile sunt pe tipul 5, de culoare albă sau roz, dispuse în cime terminale, iar fructul o capsulă cu numeroase seminţe. Este originar din America de Sud, din M-ţii Anzii Cordilieri, unde urcă până la 1000- 3500 m altitudine. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa, Chinae cortex, ce se recoltează de pe tulpinile hibrizilor din cultură cu conţinut ridicat de alcaloizi. Conţin peste 25 de alcaloizi cu nucleu chinolinic, dintre care cei mai importanţi sunt chinina, cinconina şi chinidina. Din cantitatea totală de alcaloizi (3-15%), chinina reprezintă 50-80%. Alcaloizii sunt 1

Ipecacuanhae radix. Florile sunt albe. Cephaelis ipecacuanha (sin.Roiba Este o plantă perenă. cu rizom roşcat şi rădăcini roşii. Coffeae semen. ce conţin 0. ulei gras. Indonezia şi regiunile muntoase din Brazilia şi Columbia. iar în cazul cafelei decafeinizate. în cea mai mare parte cafeină. Importanţa farmaceutică prezintă rădăcina. este lemnoasă la bază şi cu frunze opuse. Cafeina poate produce insomnii.5% alcaloizi purinici. Fructul este o drupă ovoidă. compuşi fenil propanici (acid clorogenic). uneori obişnuinţă. Are frunze ovate. are şi acţiune antiamoebiană. stimulent ce este contraindicat cardiacilor. roşie violacee. Chinina este activă faţă de agentul malariei şi se utilizează de foarte multă vreme împotriva malariei. ovat lanceolate. Coffea arabica . cu 2 seminţe închise în mezocarpul cărnos. tetramuchiată. Cafeaua solubilă reprezintă un extract obţinut prin atomizare. Arborele de cafea este originar din Etiopia unde creşte în munţi. ce conţine derivaţi antrachinonici sub formă glicozidată având ca aglicon alizarina şi purpurina. persistente. Cafeina este un stimulent al SNC. Prin torefiere (prăjire menajată) au loc unele modificări în compoziţia chimică. Fructul este o bacă brun roşcată. ce are cca. ce conţine alcaloizii emetină şi cefelină. abuzul de cafea poate duce la intoxicare lentă. Planta este originară din America de Sud şi se cultivă în India. Rubiae radix. tulburări nervoase şi gastrice. cu tub scurt şi 5 lacinii ovat – lanceolate. lucioase. dar se formează o aromă caracteristică de seminţe prăjite pentru prepararea cafelei. dar în cultură este menţinut sub formă de arbust. tanin. alcătuită din două părţi globuloase. cronică. antidizenterică. deoarece produce palpitaţii. În prezent se foloseşte mai mult ca expectorant sub formă de infuzie sau sirop. Uragoga ipecacuanha) . cafeina este extrasă în prealabil din seminţele verzi. Florile sunt mici. în doze mari este vomitivă (irită mucoasa gastrică). Florile sunt dispuse în cime bracteate.Arborele de cafea Atinge 5-6 m înălţime. Importanţă farmaceutică prezintă seminţele. axilare. Subfamilia Rubioideae Speciile din această subfamilie sunt plante ierboase din flora ţării noastre cu fructul achenă. 4% cafeină. Malaezia. cu frunze de formă lanceolat-eliptică. Chinidina este folosită în aritmii cardiace. Tulpina atinge 20-40 cm. Rubia tinctorium . câte 8-15 dispuse la subsuoara frunzelor.Plantă mică vomică Este un subarbust cu rizom şi rădăcini lungi laterale. tanin. Acidul clorogenic are acţiune diuretică şi coleretică. America. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina. Alcaloidul pur cafeina este un produs oficinal. Extractele 2 . urme de teobromină. dispuse câte 4 – 6 în verticile. cu corola gălbuie. Bangladesh. Africa. glucide. ierboasă. Subfamilia Coffeoideae Speciile din această subfamilie au fructul o drupă cu câte un ovul în fiecare lojă.7 – 2. Tulpina aeriană de 50 – 80 cm.legaţi de tanin ce se transformă în flobafene ce dau culoarea brun–roşcată (roşu de China). Fructul este o drupă mică. dar în prezent este cultivat în Asia. Are şi acţiune febrifugă. roşie la maturitate. grupate câte 10-20 într-un capitul înconjurat de bractei. terminale. În doze mici are acţiune expectorantă.

androceul format din 4 stamine. Stamine de regulă 5 (uneori 4). ce se recoltează înainte sau la începutul înfloririi şi conţine cumarine. cu frunze întregi sau sectate. sedativ uşor şi antispastic. Caprifoliaceae Cuprinde arbuşti. Galium verum . depurativ.Vinariţă Plantă ierboasă perenă cu rizomi subţiri şi lungi. alternând cu diviziunileacesteia. depurativă. adesea opuse. flavone. cu 5 diviziuni. Fruct bacă. drept laxativ şi antiartritic. mai ales în făgete. Toate speciile de Galium se consideră că au proprietăţi miraculoase în boli de rinichi. dispuse în panicule bogate. Ovar inferior din 2-5 carpele. Fam. de la câmpie până la etajul montan. afânate. materii tanante precum şi un ulei gras. gineceul bicarpelar inferior. inserate la baza tubului corolei. furanocumarine. Frunzele sunt liniare. întregi sau penat compuse. campanulată sau bilabiată. Se recomandă în afecţiuni ale ficatului. din flori. Florile sunt galben aurii. cancerul limbii. Ceaiul din această plantă este recomandat pentru tratamentul epilepsiei.Sânziene galbene Plantă ierboasă perenă. se foloseşte în industria parfumurilor. Creşte prin fâneţe. iridoide (asperulozidă) substanţe atrachinonice şi amare. glabre. cu miros de miere. Fructul este reprezentat de două nucule unite. păduri luminoase. Galii herba. taninuri. cu tulpini erecte sau ascendente înalte de 10-100 cm. În cantităţi mari este toxică. corola albă campanulată sau infundibuliformă. dispuse în inflorescenţe cimoase. soluri fertile. Flori actinomorfe sau zigomorfe cu gineceu inferior. terminale. Se folosea în medicina populară ca stiptic (oprirea sângerărilor minore). Caliciu aderent ovarului. In trecut se folosea ca sursă de vopsea de culoare roşie care se obţinea din rizom şi de culoare galbenă. care conţine flavone. cele inferioare câte 6. infundibuliformă. Tulpini aeriene înalte de 15-25 cm. iar cele mijlocii şi superioare câte 8-9. Asperula odorata . cu antere ovoidale. Creşte prin păduri. Florile sunt dispuse în cime unipare. de obicei cu 5 dinţi mici. biloculare. În Germania această plantă este folosită pentru aromatizarea vinului. ORD. Planta este diuretică. Frunzele sunt dispuse în verticil. ca diuretice şi antispastice. somniferă. cu nervuri proeminente. drupă sau capsulă. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă. rotată. Din rădăcină se extrage un colorant (purpurina) folosit în vopsitorie. cu tub scurt. mai rar arbori sau plante erbacee perene. tonică şi vulnerară. Planta are un miros persistent şi după uscare datorită conţinutului în cumarină. Corola gamopetală. boli de piele de natură canceroasă. cu frunze opuse. Asperulae herba.de rădăcină se utilizează în litiaza renală în special pentru prevenirea formării calculilor fosfatici. Flori hermafrodite. cumarine şi se utilizează ca diuretic. pe dos tomentoase şi dispuse câte 8-10 într-un verticil. tufişuri. Este utilizată ca aromatizant şi sedativ uşor. pentru vopsitul părului. simple sau foarte puţin ramificate. Alcătuirea florii: caliciul redus la o margine îngustă verde. radiar simetrice (actinomorfe) sau bilateral simetrice (zigomorfe). 3 . marginea drumului. DIPSACALES Cuprinde plante lemnoase sau ierboase. Importanţă farmaceutică prezintă întreaga plantă.

tufişuri. grupate în cime umbeliforme plane. butiric şi izovalerianic. tubuloasă până la infundibuliformă. serate. Se găseşte prin păduri. Nu au stipele. cu 5 dinţi obtuzi. Caliciul în timpul înfloririi aproape nedezvoltat. Creşte prin tufărişuri în întreaga ţară. ulcioare. Frunze opuse. cu frunze imparipenat sectate sau fidate. saligenol. netede. Flori conforme. Conţin ulei volatil. colină. Ceaiul de coajă se foloseşte în tratamentul hidropiziei şi reumatismului iar siropul sau sucul fructelor sunt diuretice şi purgative. galactogog. dintre care unele. Importanţă farmaceutică prezintă florile. Cu ceaiul de flori se combat: răceala. Ovar inferior. ce conţine viburnină. Florile. Se foloseşte în tratamentul dismenoreelor. mai târziu se dezvoltă în formă de papus. Uleiul constă în diferiţi hidraţi de carbon şi esteri ai borneolului cu acizii formic. acute sau obtuze. Intră în formula ceaiurilor diuretic. 5 stamine cu anterele galbene. Fam. fructus et cortex. întregi. tricarpelar. albă sau palid roză. dispuse în cime corimbiforme. alb roz. lunci. până la etajul montan. cilindric. Flori mici. apoi roşii. uneori lipseşte. emolient. Fruct nuculă însoţită de caliciu. Valerianae radix. Tulpina aeriană erectă. la bază rotunjite sau uşor cordate. Caliciu scurt. de obicei simplă. puţin comprimate. ca valerianatul de bismut. Creşte prin păduri. la maturitate negre strălucitoare. acute. pe margini mărunt dinţate. Rizomul cu rădăcinile. în conjunctivite. cu 5-7 foliole scurt peţiolate. Sambuci nigrae flores. scurt peţiolate. cu miros specific. neregulate sau aproape regulate. Frunze opuse. Corola gamopetală. Extern se recomandă în degerături. Frunzele bazale sunt păroase. pe faţă rugoase sau nu şi dispers stelat pubescente. purtând la vârf caliciu persistent. fructele şi scoarţa. dispuse în dicazii. întregi sau divizate. urme de alcaloizi. imparipenat compuse. Stamine 1-4. rutină. puternic mirositoare. pe dos pâslos stelat tomentoase. Importanţă farmaceutică prezintă scoarţa. inserate la baza tubului corolei. brăzdată. Valerianaceae Cuprinde plante anuale sau perene. acetic. Corola subcampanulată.Odolean Plantă ierboasă perenă cu un rizom scurt. cu axele inflorescenţelor şi pedicelii stelat pubescenţi. tufărişuri. Flori hermafrodite sau poligame.Viburnum lantana . având pe dos peri rari de-a lungul nervurilor. un complex rezinos incomplet clarificat. mucilagii. Frunze opuse. Fructe drupe ovoidale. sudorific. sunt mici. lipsite de stipele. cele mijlocii şi superioare glabre. Are acţiune tonifiantă asupra sistemului nervos şi rol sedativ asupra uterului. Sambucus nigra – Soc Arbust înalt de 4-5 m. la început verzi. taninuri. datorită conţinutului său în ulei de valeriană. divizat în lacinii plumoase sau este format din 3-10 dinţi. cu lujerii acoperiţi cu o pâslă gălbuie de peri stelaţi. gripele cronice. Valeriana officinalis . pe tipul 5: caliciul din 5 dinţi. antireumatic. cu ritidomul crăpat şi măduva albă şi moale. corola din 5 petale. crânguri. de zinc 4 . din ce în ce mai scurt peţiolate până la sesile. hemoragiilor climacterice şi în diluţii mici are acţiune cardiotonică. tratamentul furunculelor şi abceselor. cu tub scurt şi 5 lobi rotunjiţi. glicozide. Acţiuni: sudorific. sambunigrină. Viburni cortex. pe tipul 5. antiseptic. mici. Lăstari viguroşi. ovate până la alungit ovate. Acest acid valerianic cu metalele grele şi cu alcaloizii formează săruri cristaline. plăcut în stare diluată dar neplăcut şi pătrunzător în concentraţie mare. febrifug.Dârmoz Arbust înalt de 1-3 m. ovar cu trei stigmate. bronşitele. Fructul drupă baciformă.

care este un coleretic-colagog. Oleaceae Cuprinde arbori sau arbuşti cu frunze opuse. Flori hermafrodite sau poligame. pe tipul 4: caliciul cu 4 dinţi. dispuse altern sau opus. ORD. cu frunze opuse lanceolate. Este răspândit în regiunea mediteraneană iar la noi cultivat. utilizat şi în tratamentul ulcerului gastric. pentru efectul sedativ. gineceu bicarpelar 5 . scurt peţiolate. 2 stamine prinse la baza tubului corolei. bilocular. uneori 3-5. laxativ uşor. drupe. drupă. ORD. Fraxinus ornus – Mojdrean Este un arbore de 10-12 m. uneori lipseşte. capsulă sau samară. persistent. Suntspecii ierboase mai puţin lemnoase. cu frunze alterne. Frunzele imparipenat compuse. bicarpelar sincarp. simple sau penat compuse. BORAGINALES Cuprinde plante răspândite pe tot globul. inserate pe tubul corolei sau pe axa florala. OLEALES Cuprinde plante lemnoase cu frunze simple sau compuse. de regulă pe tipul 4. rareori alungit sau lipsă. tetra şi pentamere. pe faţă verde închis iar pe dos lucioase. Olivae folium. Uleiul de valeriană are proprietăţi tonice. se folosesc în alimentaţie. Ovar superior. persistente sau caduce. ce se obţine prin practicarea unor tăieturi în scoarţa arborilor prin care se scurge o sevă cu gust amărui. întregi. Valeriana este planta cel mai frecvent şi mult folosită (sec. format din 2 carpele. devenind alb cristalină. Fruct bacă. Olea europea . sărate sau proaspete. Flori hermafrodite. fructe variate. corola cu 4 petale. la bază au caliciu persistent. Importanţă farmaceutică prezintă uleiul de măsline. emolient. Importanţă farmaceutică prezintă Manna. caduce sau sempervirescente. cime. Florile sunt grupate în mici inflorescenţe axilare. în raceme. capsule. Florile. XVIII). Caliciu mic. cu 4-12 petale unite. Din fructele proaspete se extrage uleiul de măsline. ce se întăreşte rapid. Stil scurt. Fam. spice sau cime. samare. Corola campanulată sau hipocrateriformă. ovar bicarpelar. ca stomahic şi antihelmintic. fruct drupă. bace. sunt grupate în inflorescenţe foarte variate ca formă: raceme. sedative şi antispasmodice şi se utilizează mai ales în tratamentul afecţiunilor nervoase. Conţine 45 – 55% manitol utilizat ca aliment dietetic în alimentaţia diabeticilor şi ca laxativ uşor. Din cele mai vechi timpuri este cultivat pentru fructele sale care. fructele samare. actinomorfe. până la alungit ovate. gamopetale. spice. Corola uneori lipseşte.Măslin Arbore sau arbust de 10-25 m înălţime. Se mai întrebuinţează pe cale internă ca astringent în catarele intestinale.şi de chinină se folosesc în medicină. Oleum olivarum. cu 4 sepale unite. frunzele de măslin. florile cu înveliş alb gălbui. Stamine de obicei 2. terminale sau axilare. Ovarul este superior. Este de origine mediteraneană. coriacee. uneori lipseşte. adeseori compuse. în nevroze şi dezechilibre neurovegetetive (Extraveral). Androceul este format din 5 stamine mai mult sau mai puţin egale. conţin glicozide cu acţiune hipotensivă şi diuretică.

întregi. mai rar bilateral simetrice. uneori subarbuşti sau arbuşti. solitare. tuberizate. Androceu cu 5 stamine concrescute la baza corolei. Gineceu superior. hipocrateriformă. bogată în glicozidul jalapina. vitamine şi se folosesc în alimentaţie. dischinezii biliare. prin grădini. Caliciu 5-dinţat sau partit. iar extern în furuncule şi abcese. actinomorfe. vermifugă. Importanţa farmaceutică – are acţiune purgativă. vitamina C. solitare sau grupate în cime la subţioara frunzelor. dar cultivată şi în Asia de sud-est. lung pedicelate. dar care se cultivă în toate zonele cu climă caldă pentru rădăcinile sale groase. care conţin heterozidele convolvulina şi jalapina. maturativ. uneori lobate sau laciniate. simplu si neted sau dinţat. nestipelate. Boraginaceae Plante ierboase sau semilemnoase. glabre sau pubescente. simplă sau prevăzută cu o strofiolă (apendice cu materie de rezervă). conţine 10 – 12% glicorezine iar rezina. Frunze alterne. bicarpelar. lungă de 20-10 cm. Scamoniae resine. Acţiune: laxativ energic. infundibuliformă sau în formă de potir lung. tanin. Convolvuli herba.superior care este împărţit de timpuriu de un perete fals în 4 loji care formează la maturitate 4 nucule. Gineceu superior. din regiunea de câmpie până în cea montană. Rezina este dură. gineceul bicarpelar. zaharuri. Fam. însoţite de 2 bractei. Corola gamopetală. gust iritant. Jalapae resina. pe câmpuri. diuretică. corola în formă de pâlnie. Acestea sunt bogate în amidon. rochiţica rândunicii Specie ierboasă perenă. Convolvulus scamonia . coleretic-colagog. înconjurată cu un inel proeminent. Jalapae tuber. peţiolate. Flori hermafrodite. concrescute la bază. colecistite. Convolvulus arvensis – Volbura. androceul format din 5 stamine. cu frunze alterne. Fam. Frunzele sunt sagitate. Produsul vegetal. Latexul rădăcinii după uscare se transformă într-o gumo-rezină brună. Exogonium purga Plantă originară din America Centrală. asemănătoare cartofului. Caliciu cu 5 sepale libere. laxativă. Corola tubuloasă. Fruct capsulă. afecţiuni hepatice. Fruct capsulă. Se recomandă în constipaţii. cu caliciu persistent format din 5 sepale. Creşte prin locuri necultivate. cu limb 5-partit. are acţiune purgativă drastică. radiar simetrice (actinomorfe). Importanţă farmaceutică prezintă părţile aeriene. cu marginea întreagă. Fruct fixat cu partea bazală sau subventrală cu o areolă plană sau concavă. cu rădăcini tuberizate. Fructe nucule. Flori hermafrodite. Ipomaea batatas – Batate Specie originară din America Centrală. Intră în formula ceaiului laxativ şi hepatic. Symphytum officinale . Tulpina în general volubilă sau prostrată. în jurul unor suporturi iar în lipsa acestora se întinde pe sol. brun-gălbuie cu miros specific. hipocrateriformă.Volbură Plantă erbacee vivace cu frunze sagitate. Convolvulaceae Cuprinde plante ierboase. Tulpina este volubilă. în general în formă de pâlnie sau tubuloasă. cu 2-5 carpele.Tătăneasă 6 . Florile sunt albe.

hemoptizii. roşie sau roşie violacee. gastrite hiperacide. de asemenea. tanin. Are. cu un rizom gros. efect diuretic. margini de păduri. prin şanţuri. calciu. în nefrită. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcinile. diuretic şi uşor sudorific. De obicei este cultivată dar creşte spontan şi printre dărâmături. zăvoaie. plămânărică Plantă ierboasă perenă. scarlatina. cărnoasă. cu filamente staminale lungi ce ies din corolă (dând aspectul de limbă de şarpe). ce creşte în locuri necultivate. la marginea localităţilor. erectă. iar înainte de cădere. aspru păroasă şi ramificată. care conţin tanin. Creşte pe marginea pâraielor. Frunze ovale. fâneţe umede. ulcer. alantoină. Intră în formula ceaiurilor gastric calmant şi gastric cicatrizant. Produsul vegetal se foloseşte cu efect emolient şi expectorant. tanin şi ulei volatil în cantităţi reduse. degerături. colină. răşini. vitamina A şi C. corola tubuloasă formată din 5 petale. groasă. fruct nuculă. alcaloizi.Plantă ierboasă perenă. inflamaţii articulare. Florile pe tipul 5. în fostele semănături. inflorescenţele. ulcere gastrice şi duodenale. viperină Plantă cu peri aspri. lung de până la 15 cm. verde închis pe partea superioară şi verde pal pe margini şi faţa posterioară. Produsul vegetal se foloseşte drept cicatrizant. care conţin mucilagii. Pulmonaria officinalis . răguşeală). 7 . Importanţă farmaceutică prezintă partea aeriană a plantei ce conţine nitrat de potasiu în cantitate foarte mare. ramificat. Borago officinalis – Limba mielului Plantă meliferă. Frunzele alungit-ovate. afecţiuni renale. Frunzele sunt emoliente şi expectorante în caz de tuse sau afecţiuni ale gâtului. case şi gospodării părăsite. roşu-roz sau albastră. cele bazale cu peţioluri lungi. anuală cu tulpină înaltă. depurativ şi antiinflamator. Frunzele sunt mari. Adusă din Levant în secolul al XV-lea este răspândită în întreaga Europa. Este recomandată în tratarea febrei ce însoţeşte afecţiuni ca pojarul. Se recomandă în gastrite hiperacide. opuse. Caliciul format din 5 sepale. au culoare albă. enterite. expectorant. Florile sunt grupate câte 6-15 într-o inflorescenţă cimă scorpioidă. cu flori albastre sau roşii. cu margini zimţate. dureri reumatismale. Conţine mucilagii. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. ulei volatil. tuse. stări de demineralizare. convalescenţă. albă. arsuri. Tulpinile aeriene înalte de 10-30 cm. albastră cerulee. cicatrizant. înaltă de 2-120 cm. glicozide. arsuri. mucilagii. verzi închis iar pe dos palide. pe faţă rugoase. Toate frunzele decurente pe tulpină. acoperită cu peri aspri. Corola este în formă de pâlnie. Creşte prin păduri de foioase. în formă de stea. Se recomandă în afecţiuni respiratorii (bronşită. flavone. Înainte de înflorire. bronşite. alantoină. muchiată la bază. Echium vulgare – Iarba şarpelui. ramificată. alantoină şi are acţiune antibiotică indicată şi în dizenterie. acid silicic. asparagină. antidiareic. fâneţe. antihemoragic. mucilagii. saponine. lunci. cu rizom gros. Pulmonariae folium. Atinge înălţimi de 30 – 60 cm. care este acoperită cu peri. Symphyti radix. în inflorescenţă cincin. Tulpina aeriană. acid acetic. amoniac. cu nervura principală. alantoină. antiinflamator. afecţiuni nervoase şi cardiace. săruri de potasiu.Mierea ursului. remineralizant. uşor zigomorfe. Fruct nuculă.

murdar. Hyoscyamus niger . ramificat din care pornesc rădăcini groase. se administrează în amestec cu opiu contra afecţiunilor 8 . de a calma spasmele musculaturii netede. negre lucioase. Adesea. ovarul bicarpelar iar fructul pixidă (capsulă cu căpăcel). Planta conţine alcaloizi precum: hiosciamina (izomer levogir al atropinei). scopolamina (cea mai toxică). ce conţin alcaloizi reprezentaţi de hiosciamină şi atropină. cu vinişoare violete. cu frunze simple sau sectate. Fructele sunt bace sferice. Corola infundibuliformă. Fam. dispuse altern. rar lemnoase. este de culoare galben . Androceul este format din 5 stamine. zigomorfe. verde. perenă. precum şi un ulei gras. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. hermafrodite. îngroşată în partea superioară. cu frunze alterne la bază. Importanţă farmaceutică prezintă rădăcina şi frunzele. Hyosyami semen. pe tipul 5. cu caliciul gamosepal persistent şi corola gamopetală tubuloasă. alungit ovate. iar cele superioare sesile. scad secreţia salivară urmată de uscarea mucoasei bucale şi faringiene. cu rădăcină pivotantă. acute sau acuminate. îngrămădite în partea superioară. colină. buruiană în culturi. Provoacă midriază. Belladonnae folium et radix. iar în doze mari. Frunzele bazale sunt peţiolate. gamopetale. Au frunze întregi sau divizate. Florile sunt sesile. Alcaloizii au proprietatea de a bloca peristaltismul intestinal. Androceul este format dintr-un număr redus de stamine iar gineceul este superior de obicei bicarpelar. De asemenea seminţele conţin glicozizi ca: hioscipicrină. Florile sunt solitare. pentamere. Solanaceae Cuprinde plante ierboase. Atât frunzele cât şi tulpinile sunt acoperite cu peri glanduloşi care răspândesc un miros neplăcut. Extractele se folosesc pentru prepararea de unguente utile în calmarea durerilor reumatice şi traumatice. produc intoxicaţie însoţită de excitaţie puternică. Preparatele administrate intern au acţiune calmantă în doze mici. mari. cu corolă tubuloasă de culoare brun roşcată. cu rizom gros. Atropa belladonna – Mătrăguna Plantă ierboasă. SCROPHULARIALES Cuprinde specii ierboase şi puţine lemnoase răspândite mai ales în zonele temperate. margini de drumuri. Tulpina este înaltă. rar unisexuate. Toate organele plantei atât în stare verde cât şi în stare uscată sunt toxice. îngrămădite în vârful tulpinii principale şi ale ramurilor. Este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Caliciul este tubulos la bază şi acoperit cu peri glandulari. Tulpinile aeriene sunt muchiate. Androceul format din 5 stamine prinse de tubul corolei. actinomorfe. Hyoscyami folium şi seminţele. viguroasă de până la 1. Gineceul bicarpelar superior. pe maidane. însoţite de caliciul persistent. Florile sunt solitare sau dispuse în cimă. iar în partea superioară câte două la un nod. Fructele sunt bace sau capsule.ORD. Creşte prin locuri ruderale. 2 mai scurte şi 3 mai lungi. atropina. flori hermafrodite.5 m. la subsuoara frunzelor. folosită încă din antichitate. iar în partea de sus campanulat şi terminat cu 5 dinţi. Fructele sunt bace şi capsule.Măselariţă Plantă anuală sau bianuală. păroasă.

axilare. campanulat. Stramonii folium şi seminţele. Scopolia carniolica . scurte. 9 .Ciumăfaie Plantă ierboasă anuală cu rădăcina fusiformă. cu înălţime de peste 2 m. la bază îngustate în peţiol. spre vârf furcat ramificată. Nicotiana tabacum – Tutun Plantă erbacee. scurt peţiolate sau sesile. acuminate. mai ales pentru uz extern dar şi pentru combaterea viermilor intestinali. Se foloseşte pentru extracţia industrială a scopolaminei. Caliciu albăstrui. În stare uscată sunt de culoare brun deschis. terminat cu 5 dinţi. extractele sau decocturile calde din frunze de tutun sunt folosite în diverse preparate paraziticide. Florile sunt albe. înconjurate de un caliciu umflat. ramificate. anatabină. cu flori mare pe tipul 5. provoacă midriază şi relaxează musculatura netedă. Stramonii semen. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele ce conţin principii active precum nicotina. cu peri lipicioşi pe ambele feţe. amine. Stamine 5. atropină. acoperită cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. gros. obtuzi. cu filamente drepte. Scopoliae rhizoma. Este comună în toată ţara în regiunea de câmpie. cu numeroase fibre radicale rezistente. solzoase. incomplet dezvoltate. anuală. întregi sau uneori spre vârf cu 1-2 dinţi asimetrici. scopolamină şi atropină. cu dinţi triunghiulari. Capsulă globuloasă. Frunze tulpinale peţiolate. compuşi cianici. nervaţia puternic evidentă. Datura stramonium . dehiscent. biloculară. Tulpina simplă. din care prin semisinteză se prepară Scobutilul. Tulpina erectă. glicozide. lung peţiolate sunt dispuse altern şi sunt ascuţite la vârf. cu 5 lobi foarte scurţi. Frunze ovale sau lanceolate cu marginea întreagă. uneori simplă. recoltaţi toamna care conţin alcaloizi ca hiosciamină. la bază pubescent păroase. mai ales pe faţa inferioară. înaltă de 60-80 cm. Fruct capsular. Tulpină erectă. Este toxică atât în stare verde cât şi uscată. Corolă tubulos campanulată. mai ales hiosciamină (alcaloidul principal în perioade de înflorire a plantei). Datura innoxia – Laurul păros Specie americană cu tulpini de un metru.şi nitro-derivaţi policiclici. nornicotină. glandular pubescentă. spre bază cu frunze sesile. scopolamină. Fructul este o capsulă mare. brun gălbuie sau galben verzuie la interior. Importanţă farmaceutică prezintă rizomii. narcotice şi antispasmodice. Farmaceutic se utilizează herba ce conţine alcaloidul scopolamină alături de hiosciamină. anabazină. cu pediceli filiformi. glabră sau dispers păroasă. amide.Mutulică Rizom orizontal. fiind întrebuinţate în medicină în combaterea bolilor respiratorii. au 5 petale unite între ele în formă de pâlnie. simplă sau în jumătatea superioară ramificată. Frunzele. cărnos. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. În terapeutică. cu corolă infundibuliformă şi fructe capsule globuloase care atârnă. vârf obtuz. brun roşcată sau vişiniu violetă la exterior. pirazine. Rădăcinile sunt folosite îndeosebi pentru obţinerea atropinei utilizată în oftalmologie. piridine. Au acţiune de inhibare a terminaţiilor nervoase parasimpatice. N-oxizii nicotinei. rotunjiţi sau abia conturaţi. nutante.spasmodice ale epilepsiei. uşor suculentă. alungit obovate sau eliptice. de excitarea a SNC. nitrozo. Flori solitare. de aceea se foloseşte numai cu prescripţie medicală. scopină. Au proprietăţi calmante. ce conţin alcaloizi. cu dinţi rari pe margini. înaltă de 20-100 cm.

repentă sau ascendentă.5 m. originară din Himalaya şi cultivată în scopuri medicinale. Frunze inegal şi întrerupt penat sectate. Farmaceutic se foloseşte herba. cu câte 7-11 segmente întregi. Mandragora vernalis. ca afrodiziac. 10 . cel terminal de obicei mai mare. compusă din mai multe flori. pe dos şi pe tulpină glandulos păroase. alternând de obicei cu altele mai mici. Caliciu 5-6 laciniat. cu frunze alterne ovate. M.Cartof Originar din America se cultivă în scopuri alimentare pentru tuberculii săi bogaţi în amidon. antiulceros. La baza tulpinii sunt şi florile şi fructele care sunt bace mari grupate. cu miros caracteristic. Se cunosc două specii M. Tulpină aeriană înaltă de 50-100 cm. Fruct bacă sferică. acute. Solanum laciniatum . Scopoliae luridae radix. mari. cu flori violete. autumnalis Specii cu rădăcini groase. vernalis. În Evul Mediu era cunoscută în practica magiei pentru efectele narcotice. albastră. roşietică. care înfloreşte toamna.Zârna australiană Specie ierboasă.penatsectate. ramificată. Amidonul (Amyllum) se foloseşte în tehnica farmaceutică şi pentru obţinerea glucozei medicinale. răspândită în sudul Italiei. mari. cu ramuri laterale groase ce pătrund până la 0. acute sau eliptice. ovaţi sau cilindrici. Siciliei. de diferite nuanţe. verde sau ± brun roşietică. emolient. Tulpinile subterane emit numeroase rădăcini fibroase şi stoloni subterani. ce conţine glicoalcaloizi steroidici (solamargina. progesteron. hemoroizi. Florile sunt grupate în raceme cu 7-15 flori la subsuoara frunzelor superioare şi au corolă gamopetală violetă. solasonina) şi se foloseşte pentru extragerea şi izolarea agliconului solasodina din care prin semisinteză se obţin hormonii steroizi. exclusiv de cultură. are flori galbene şi este răspândită în partea centrală a Italiei şi M. Solanum tuberosum . alipit scurt păroasă. în Spania şi Grecia. ramificate şi tomentoase. la extremităţile cărora se formează tuberculi sferici. erectă. sau închis violetă. Corolă albă. litiază biliară. pe faţă aproape glabre. Sucul crud este diuretic. în cea superioară împreună cu ramurile uşor muchiată. Inflorescenţă cimoasă. ondulate. ce înfloreşte primăvara. tuberizate. Importanţă farmaceutică prezintă tuberculii care sunt aliment hrănitor şi uşor digerabil. distanţate. galben portocalii. în porţiunea inferioară cilindrică. cu flori solitare şi fructul capsulă. penatpartite . cu lobii ascuţiţi. conţine scopolamină şi hiosciamină şi serveşte la obţinerea industrială a scopolaminei. Stamine 5. ulcere. Fructele bace ovate. Se foloseşte în gastrite. autumnalis. cărnoase. cu lacinii lanceolate. cortizona. de 2-2. Frunze radicale. dispepsii. diabet. Solani laciniati herba. calmant. inserate la baza corolei. pentru favorizarea fertilităţii. netede sau zbârcite.5 m. testosteron. Sunt în mare parte ovate sau eliptice. cu pediceli articulaţi. datorate alcaloizilor şi se folosea în anestezie.Scopolia lurida Plantă perenă. cu filamente late şi antere galbene sau portocalii. cu frunze eliptice sau ovate. cu baza inegal cordată. Are tulpini de până la 2 m.

lanceolaţi. lanceolate până la ovate. neramificată. bienală. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. papiloase. Tulpină cilindrică. tomentoase. cu marginea crenat dinţată. cilindrică sau alungit conică. faţa superioară zbârcită cu peri scurţi şi rari. Fruct capsulă sau bacă. neramificată de 30–120 cm. violet. flavonoide. Corolă rotată. lung peţiolate.Capsicum annuum . mai târziu uscat. o glicozidă a acidului cafeic (verbascozida). Sunt bogate în mucilagii. roşu închis. carotenoide. pentru că după această ora petalele se închid. lumbago. faţa inferioară cu nervaţiuni evidente. excepţional tetramere cu flori cu corolă gamopetală infundibuliformă sau bilabiată. aspru păroasă. Stamine episepale. respectiv până în ora 11. cu antere violete. globuloasă. roşu cărămiziu. galben. Flori scurt pedicelate. coada vacii Specie ierboasă. aprins roşu. mai scurte şi păroase şi două inferioare mai lungi şi glabre. conică. înaltă de 30-100 cm. de 1. polispermă. Verbasci flos. cu 5-7 dinţi scurţi. formată dintr-un labiu superior din două petale şi unul inferior din trei petale. corola galben aurie din 5 petale unite la bază într-un tub scurt. Frunzele sunt alungit-lanceolate. recoltate de la plantele din anul întâi. Importanţă farmaceutică prezintă petalele. Florile dispuse în raceme terminale. erectă. revulsiv. În doze mari are acţiune purgativă. Scrophulariaceae Plante ierboase şi arbustive. Importanţă farmaceutică prezintă fructele de ardei iute care conţin principii active cu rol eupeptic. penate şi cu peri denşi. Digitalis purpurea . În primul an formează o rozetă de frunze. ± zemos. alternând spre interior cu 5 staminodii mici. Corola este zigomorfă în formă de degetar. cu tubul scurt şi limbul cu 5-7 lobi egali. lubrifiant. iar în al doilea an o tulpină floriferă. saponozide. Florile sunt grupate în raceme terminale cu flori dispuse într-o singură direcţie. insecticid. Fructul este o capsulă. Conţin 11 . Staminele sunt trei superioare. Fam. lucios. umflată. la vârf acute. Are proprietăţi emoliente. Digitalis purpureae folium. arzător. Inflorescenţe axilare cu flori zigomorfe. la bază cuneate.Ardei Rădăcină pivotantă. solitare sau câte 2 în punctul de ramificare a tulpinilor. acuţi. nevralgiilor. în stadiul de rozetă şi uscate la temperaturi sub 400C. uneori semiparazite sau parazite. cu marginea întreagă sau uşor sinuată. cu frunze simple alterne sau opuse. Tinctura este folosită în combaterea durerilor reumatice. galben portocaliu. În primul an formează numai o rozetă de frunze bazale. erectă. Frunze simple. iar în al doilea an formează o tulpină erectă. cu pericarp consistent. expectorante. antitusive şi antiinflamatoare. glabră.Degeţelul roşu Specie ierboasă bienală. lungă de 5-15 cm şi groasă până la 4 cm. Verbascum phlomoides – Lumânărică. pielos. de 10-30 cm. Fructul o bacă puţin suculentă. cu partea superioară rotată. rareori roşie până la violetă. din 5 sepale. ce reprezintă corola cu staminele care se desprind uşor de pe inflorescenţă atunci când sunt deschise. au caliciul scurt.5-2 m. alcaloizii îi imprimă gustul iute. la noi numai în cultură. roşu-purpuriu la exterior. Frunzele sunt eliptice cu marginea crenată. albă până la gălbuie. Fructul capsulă ovoidă. cele tulpinale scurt peţiolate sau decurente. furcat ramificată. iridoide. pentamere. Caliciu campanulat. dreaptă sau aplecată în jos. roză la interior şi pătată cu negru.

saponozide. cicatrizante şi este folosită în dermatologie pentru tratamentul ulceraţiilor. eczemelor cronice. vanilinic. Digitalis lanatae folium.glicozide cardiotonice şi saponine steroidice. cu nervuri fine brun închise. arsurilor.Degeţel lânos Specie ierboasă perenă. cu florile dispuse pe o singură parte. cresc oxigenarea ţesuturilor. gume. păroase. aucubozidă. rănilor. la care se adaugă saponinele steroidice. mai numeroase fiind heterozidele din grupele C şi D. dar mai rapidă. Sunt indicate în insuficienţa cardiacă. ce conţin heterozide cardiotonice în concentraţie mai mare decât Digitalis purpurea. înlătură edemele şi cresc diureza. ceară. Se utilizează sub formă de comprimate standardizate biologic din pulbere de frunze cât şi sub formă de glicozide izolate. Conţine flavonozide. C. bolilor de piele. eliminare rapidă şi cu fenomene de acumulare reduse. Acţiunea este similară cu cea a frunzelor de Digitalis purpurea. Veronicae herba. Importanţă farmaceutică prezintă planta înflorită. ulei volatil. brun gălbuie la exterior şi brun ruginie la interior. cu efecte astringente. în anii următori o tulpină de până la un metru. acizi organici – cafeic. Fructul capsulă. vulnerare. Sunt folosite în insuficienţa cardiacă. Toate preparatele de Digitalis se utilizează numai la indicaţia şi sub supravegherea medicului. cu acţiune de scurtă durată. Importanţă farmaceutică prezintă frunzele. cele tulpinale ovat lanceolate sesile. Florile sunt grupate în raceme terminale. Digitalis lanata . D şi E. 12 . B. procatehic. Frunzele bazale sunt alungit lanceolate cu marginea întreagă. Prezenţa saponinelor contribuie la mărirea absorbţiei intestinale a glicozidelor cardiotonice. cultivată ca bienală. în primul an formează o rozetă de frunze bazale. apoi lanatozidele A. întrucât cresc puterea de contracţie a miocardului şi ameliorează circulaţia generală. Corola este zigomorfă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful