P. 1
paste

paste

|Views: 56|Likes:
Published by crinuta86

More info:

Published by: crinuta86 on Mar 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2013

pdf

text

original

Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). uscate sau semipreparate. uscate. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor. Rezulta mancarea numita. spiralate ofera o textura interesanta salatelor.. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor. 4 mm) sunt cele mai populare. facute cu spanac. din grau integral..5 x 25 mm). Fusilloni Aceste paste scurte. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). cu sectiune ovala.8 mm). carnea. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase. scurte. sau cu sos de rosii. impreuna cu branza. in supe si si in salate. pentru o optiune sanatoasa.8 x 0. Ele sunt create prin rularea unui aluat. din Japonia pana in Ungaria. cum ar fi spaghetele. sunt delicioase cu sos ragu. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. cu ulei de masline. Orecchiette Paste scurte. Spaghetele sunt servite de obicei simple. Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. Pastele lasagna pot fi proaspete. legumele si sosul de smantana sau de rosii. sfecla. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. . merg cu sosuri mai subtiri. sau. lamaie. Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste.8 ± 2. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). in forma de ³urechi´. legume si sosuri. tot lasagna. Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. Linguine Paste lungi. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate. Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri. rezultand o foaie care este taiata in fasii. pot avea marginile drepte sau ondulate. dar mai subtiri decat tagliatellele. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. spaghettoni. Spaghete Aceste paste lungi. cu diametru mediu (aproximativ 1. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0.

dar si uscate.8 x 10 mm). Tagliatelle Paste lungi. servite in special cu branza. Macaroanele sunt paste scurte. Macaroane In limba italiana. se gasesc proaspete. in forma de roata. sub forma de cot. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti. carne si legume. . gaurite. Se servesc cu sosuri. cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume.Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte.

spana c etc.nefermentat. În func ie de modelarea aluatului.paste f inoase cu ou . ci i pe valoarea tuturor componen ilor. cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band . datorita conservarii prin reducerea continutului in apa. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. precum fideaua sau t i eii.paste f inoase simple . mod elat în diferite forme i uscate.paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . B. se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente. lasanele. precum macaroanele. Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente. f r a .paste f inoase obi nuite . unele legume iar pentru umpluturi: branza. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. ca i diversitatea formelor în care se pot g ti. Paste f inoase lungi. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat . unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne. carne. ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata. la temperatura camerei. pastele f inoase se împart în: A.paste lungi: .paste medii: .i mic ora calita ile nutritive i gustative. cu sau f r utilizarea unor adaosuri. ca: ou . pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au. ¾ durabilitate la conservare. Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii. Cât prive te pastele. datorit umidita ii sc zute pe care o au.putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite.paste f inoase supra. suc de morcovi.necopt. Pot fi goale în interior sau pline. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. pasta de tomate. fructe si legume.Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic. cum sunt: ouale. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare.paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: . Paste f inoase medii. ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap .distingându-se. Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata. s-a stabilit c . se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . con inutului ridicat de glucide i protide. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum. spaghetele. în primul rând: š dup form : . care se ob in din pastele f inoase . cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii. conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi.paste f inoase extra .

stelu ele. care asigura cele mai bune paste fainoase. acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. C. fructe i amestecuri ale acestora (10). orzi orul.grifice (semigrisate) . la paste cu multe puncte albe. D. foile de aluat se taie la în l imi reduse. fainurile folosite sunt: . produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la . Paste f inoase umplute. Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . la pastele lungi. macaronetele. conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe. Pentru obtinerea pastelor fainoase. Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. rezistente la socuri . Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. II. fundi ele.grisate. iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm. . Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa. Pe direc ia de curgere din matri . Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului. p tr elele. din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. melcii. imbunatatirea aromei si a gustului. comportarea la model si calitatea pastelor. continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ). împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi . faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine. Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere. iar granulozitatea mai mare. etc. Pentru ob inerea acestora. Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului. legume. precum: cu -cu . Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa.lungi. Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). . fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). cu insusiri elastico-plastice. Pentru obtinerea pastelor de calitate .grisuri fine. scoicile. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. care dau produse de calitate.Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur. brânz . Paste f inoase scurte. prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte.

rupere. iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele. iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse. putin rezistente. cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat. . Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice. Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->