Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

in supe si si in salate. cu diametru mediu (aproximativ 1.8 ± 2.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). facute cu spanac. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. rezultand o foaie care este taiata in fasii.. legume si sosuri. tot lasagna. dar mai subtiri decat tagliatellele. uscate. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. Ele sunt create prin rularea unui aluat. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). carnea. merg cu sosuri mai subtiri. Linguine Paste lungi. sfecla. Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. cu sectiune ovala. simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . scurte. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne.8 x 0. Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri. Spaghete Aceste paste lungi. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). uscate sau semipreparate. . sunt delicioase cu sos ragu. cu ulei de masline. in forma de ³urechi´. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. 4 mm) sunt cele mai populare. Rezulta mancarea numita. sau cu sos de rosii. cum ar fi spaghetele. Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. Pastele lasagna pot fi proaspete. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate. linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase. pot avea marginile drepte sau ondulate. Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. Orecchiette Paste scurte.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. Fusilloni Aceste paste scurte. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. din Japonia pana in Ungaria. lamaie. spiralate ofera o textura interesanta salatelor. Spaghetele sunt servite de obicei simple.8 mm). legumele si sosul de smantana sau de rosii. sau. spaghettoni. impreuna cu branza. Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor.5 x 25 mm). pentru o optiune sanatoasa. din grau integral. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste.. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor.

Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume. in forma de roata. . cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. servite in special cu branza.8 x 10 mm). Se servesc cu sosuri. Macaroanele sunt paste scurte. Tagliatelle Paste lungi. se gasesc proaspete. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti. carne si legume. sub forma de cot. Macaroane In limba italiana. dar si uscate.Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte. gaurite.

putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum.paste lungi: .i mic ora calita ile nutritive i gustative. ca i diversitatea formelor în care se pot g ti. spaghetele. Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii. cum sunt: ouale. la temperatura camerei. se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band . precum fideaua sau t i eii. unele legume iar pentru umpluturi: branza. cu sau f r utilizarea unor adaosuri. ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. care se ob in din pastele f inoase .paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap . Paste f inoase lungi. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat .paste f inoase extra . pasta de tomate. B.paste f inoase obi nuite . Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata. con inutului ridicat de glucide i protide. ci i pe valoarea tuturor componen ilor. pastele f inoase se împart în: A. ca: ou . cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata. datorita conservarii prin reducerea continutului in apa. Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente. conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare. datorit umidita ii sc zute pe care o au.paste medii: .necopt. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. f r a . Pot fi goale în interior sau pline. suc de morcovi. Paste f inoase medii. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. fructe si legume.Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic.distingându-se. se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente. mod elat în diferite forme i uscate. lasanele.nefermentat. spana c etc.paste f inoase cu ou . carne.paste f inoase supra.paste f inoase simple . pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. în primul rând: š dup form : .paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: . În func ie de modelarea aluatului. cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii. s-a stabilit c . Cât prive te pastele. precum macaroanele. ¾ durabilitate la conservare. Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne.

scoicile. care dau produse de calitate. p tr elele. Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa.Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur. la pastele lungi. iar granulozitatea mai mare. produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la .grisuri fine. împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi . prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor. . Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa.grisate. D. Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului. fructe i amestecuri ale acestora (10). la paste cu multe puncte albe. Paste f inoase scurte. Pe direc ia de curgere din matri . Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. orzi orul. melcii. macaronetele. legume. continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ). Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). fundi ele. precum: cu -cu . brânz . etc. Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. II. iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm. C. . Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului. comportarea la model si calitatea pastelor.lungi. faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine. Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . Pentru obtinerea pastelor fainoase. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. rezistente la socuri . acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. fainurile folosite sunt: . Pentru ob inerea acestora. stelu ele.grifice (semigrisate) . care asigura cele mai bune paste fainoase. conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe. Pentru obtinerea pastelor de calitate . Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere. fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). Paste f inoase umplute. foile de aluat se taie la în l imi reduse. cu insusiri elastico-plastice. imbunatatirea aromei si a gustului.

iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele. Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum. putin rezistente. iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse. .rupere. cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat. Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful