Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

in supe si si in salate. impreuna cu branza. legume si sosuri. Rezulta mancarea numita. spaghettoni. scurte. spiralate ofera o textura interesanta salatelor. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. sau. linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. cum ar fi spaghetele. cu diametru mediu (aproximativ 1. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. Linguine Paste lungi.5 x 25 mm). Spaghetele sunt servite de obicei simple. Pastele lasagna pot fi proaspete.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). lamaie. din Japonia pana in Ungaria. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor. in forma de ³urechi´. Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti. Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri. Ele sunt create prin rularea unui aluat. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). din grau integral. cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). Spaghete Aceste paste lungi.8 ± 2. Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine. tot lasagna. sfecla. pentru o optiune sanatoasa. Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. uscate sau semipreparate. facute cu spanac. carnea.. simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . Fusilloni Aceste paste scurte. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. uscate. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. dar mai subtiri decat tagliatellele. sau cu sos de rosii. . 4 mm) sunt cele mai populare. merg cu sosuri mai subtiri.. sunt delicioase cu sos ragu. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor. Orecchiette Paste scurte. legumele si sosul de smantana sau de rosii. cu sectiune ovala. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase.8 x 0. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste. pot avea marginile drepte sau ondulate. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne.8 mm). Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. cu ulei de masline. rezultand o foaie care este taiata in fasii. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate.

Se servesc cu sosuri. servite in special cu branza. carne si legume. sub forma de cot. gaurite. in forma de roata. Macaroanele sunt paste scurte. .Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte. cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. Tagliatelle Paste lungi. Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti.8 x 10 mm). Macaroane In limba italiana. se gasesc proaspete. dar si uscate.

lasanele.paste f inoase obi nuite . cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii. cu sau f r utilizarea unor adaosuri. Cât prive te pastele. cum sunt: ouale. B.paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: .distingându-se. pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au. Paste f inoase lungi.i mic ora calita ile nutritive i gustative. pasta de tomate.paste f inoase extra . ¾ durabilitate la conservare.putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite. mod elat în diferite forme i uscate. spaghetele. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. carne. unele legume iar pentru umpluturi: branza.paste medii: .paste f inoase cu ou . datorit umidita ii sc zute pe care o au. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum.paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . suc de morcovi. Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata.paste lungi: . con inutului ridicat de glucide i protide. spana c etc. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare. la temperatura camerei. ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap .nefermentat. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. ca i diversitatea formelor în care se pot g ti.paste f inoase supra. unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne.necopt. În func ie de modelarea aluatului. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat . s-a stabilit c . Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata.Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic. care se ob in din pastele f inoase . conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi.paste f inoase simple . se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente. ca: ou . cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band . Pot fi goale în interior sau pline. ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. datorita conservarii prin reducerea continutului in apa. precum fideaua sau t i eii. pastele f inoase se împart în: A. în primul rând: š dup form : . Paste f inoase medii. Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. precum macaroanele. se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. ci i pe valoarea tuturor componen ilor. Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii. fructe si legume. f r a . Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente.

. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. Pentru obtinerea pastelor de calitate . fainurile folosite sunt: . iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm.grifice (semigrisate) . scoicile. p tr elele. II. împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi . . rezistente la socuri . macaronetele. care dau produse de calitate. Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa. acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la .grisate. brânz . la pastele lungi. legume. Pentru obtinerea pastelor fainoase. precum: cu -cu . continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ). melcii. Paste f inoase umplute. cu insusiri elastico-plastice. Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului. Paste f inoase scurte. Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa. Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. stelu ele. care asigura cele mai bune paste fainoase. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . comportarea la model si calitatea pastelor. iar granulozitatea mai mare. prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor. C. Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere.grisuri fine. fructe i amestecuri ale acestora (10).Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur. Pe direc ia de curgere din matri . Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte. Pentru ob inerea acestora. fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). etc. fundi ele.lungi. imbunatatirea aromei si a gustului. conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe. la paste cu multe puncte albe. Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului. D. foile de aluat se taie la în l imi reduse. Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa. orzi orul.

iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele. Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum. putin rezistente. cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat.rupere. Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice. iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful