Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

in supe si si in salate. sau. tot lasagna. cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). spaghettoni.8 mm). cum ar fi spaghetele.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne. Pastele lasagna pot fi proaspete. din grau integral. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. Rezulta mancarea numita. sfecla. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti. facute cu spanac. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor. cu ulei de masline. Orecchiette Paste scurte. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste.. legumele si sosul de smantana sau de rosii. merg cu sosuri mai subtiri. Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0.8 x 0. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). sunt delicioase cu sos ragu. legume si sosuri. dar mai subtiri decat tagliatellele.5 x 25 mm). Linguine Paste lungi. 4 mm) sunt cele mai populare. sau cu sos de rosii. Spaghetele sunt servite de obicei simple. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate. Fusilloni Aceste paste scurte. uscate. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine. Spaghete Aceste paste lungi. Ele sunt create prin rularea unui aluat. Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. spiralate ofera o textura interesanta salatelor. in forma de ³urechi´. rezultand o foaie care este taiata in fasii.8 ± 2. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase.. cu diametru mediu (aproximativ 1. pot avea marginile drepte sau ondulate. linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. din Japonia pana in Ungaria. cu sectiune ovala. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri. . uscate sau semipreparate. impreuna cu branza. scurte. lamaie. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. carnea. pentru o optiune sanatoasa.

in forma de roata. carne si legume. sub forma de cot. Se servesc cu sosuri. cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. se gasesc proaspete. Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume.8 x 10 mm). servite in special cu branza. gaurite.Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte. . Macaroanele sunt paste scurte. Macaroane In limba italiana. Tagliatelle Paste lungi. dar si uscate. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti.

¾ durabilitate la conservare. ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap .paste lungi: .paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . fructe si legume.distingându-se. se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. con inutului ridicat de glucide i protide. Cât prive te pastele.putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite.necopt. Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . În func ie de modelarea aluatului. Paste f inoase medii. carne. Paste f inoase lungi. se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente. datorita conservarii prin reducerea continutului in apa.paste f inoase cu ou . cu sau f r utilizarea unor adaosuri.paste f inoase supra. precum fideaua sau t i eii. Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata. f r a .Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic.nefermentat. care se ob in din pastele f inoase . cum sunt: ouale.paste f inoase simple . pastele f inoase se împart în: A. Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii. ca: ou . spaghetele. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare. spana c etc.paste f inoase extra . ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. pasta de tomate.paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: . suc de morcovi.paste medii: . B. la temperatura camerei. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat .i mic ora calita ile nutritive i gustative. ca i diversitatea formelor în care se pot g ti. cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. datorit umidita ii sc zute pe care o au. s-a stabilit c . unele legume iar pentru umpluturi: branza. lasanele. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum. Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. ci i pe valoarea tuturor componen ilor. precum macaroanele. cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii. Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente. cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band . Pot fi goale în interior sau pline. pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi. în primul rând: š dup form : . unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne.paste f inoase obi nuite . mod elat în diferite forme i uscate.

Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa. care dau produse de calitate. fructe i amestecuri ale acestora (10). stelu ele. acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. melcii. cu insusiri elastico-plastice. Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. D. Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte. împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi .grifice (semigrisate) . din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. macaronetele. continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ).Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur. Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa. la paste cu multe puncte albe. orzi orul. Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. fundi ele. scoicile. Pentru obtinerea pastelor fainoase. Pentru obtinerea pastelor de calitate .lungi.grisuri fine. Paste f inoase scurte. iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm. prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor. legume. Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. precum: cu -cu . produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la . Pentru ob inerea acestora. fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). foile de aluat se taie la în l imi reduse. Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa. II. rezistente la socuri . la pastele lungi. fainurile folosite sunt: . brânz . Pe direc ia de curgere din matri . Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului.grisate. C. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . imbunatatirea aromei si a gustului. care asigura cele mai bune paste fainoase. faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine. . p tr elele. etc. . Paste f inoase umplute. comportarea la model si calitatea pastelor. conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe. iar granulozitatea mai mare. Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere.

Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum. iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele.rupere. putin rezistente. iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse. Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice. . cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful