Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). spaghettoni. dar mai subtiri decat tagliatellele. din Japonia pana in Ungaria. Linguine Paste lungi. merg cu sosuri mai subtiri. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste.. Orecchiette Paste scurte. 4 mm) sunt cele mai populare.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. Pastele lasagna pot fi proaspete. spiralate ofera o textura interesanta salatelor. Rezulta mancarea numita. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor. din grau integral. sau cu sos de rosii. . uscate.8 mm). linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. lamaie.. in supe si si in salate. simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . pentru o optiune sanatoasa. tot lasagna. impreuna cu branza. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase. Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri. cum ar fi spaghetele. rezultand o foaie care este taiata in fasii. legume si sosuri. sunt delicioase cu sos ragu. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate. Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate. scurte. Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti.8 x 0. Spaghetele sunt servite de obicei simple. cu diametru mediu (aproximativ 1. Fusilloni Aceste paste scurte. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). Ele sunt create prin rularea unui aluat. cu sectiune ovala.5 x 25 mm). Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine. legumele si sosul de smantana sau de rosii.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). uscate sau semipreparate. sau. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. pot avea marginile drepte sau ondulate. facute cu spanac. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne. cu ulei de masline. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. carnea. in forma de ³urechi´.8 ± 2. Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. Spaghete Aceste paste lungi. sfecla.

se gasesc proaspete. carne si legume. dar si uscate. . sub forma de cot.Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte.8 x 10 mm). Tagliatelle Paste lungi. Macaroane In limba italiana. Se servesc cu sosuri. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti. Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume. Macaroanele sunt paste scurte. cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. gaurite. servite in special cu branza. in forma de roata.

nefermentat. În func ie de modelarea aluatului. carne. f r a . ¾ durabilitate la conservare. Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata.paste f inoase cu ou .paste f inoase supra. ci i pe valoarea tuturor componen ilor.paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: . Cât prive te pastele. ca: ou . Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii.paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata. lasanele. cu sau f r utilizarea unor adaosuri. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum.necopt. pasta de tomate. unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne. care se ob in din pastele f inoase .paste f inoase simple . pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au. Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. Pot fi goale în interior sau pline.paste lungi: . Paste f inoase medii. mod elat în diferite forme i uscate. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare. în primul rând: š dup form : . Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . ca i diversitatea formelor în care se pot g ti. fructe si legume. con inutului ridicat de glucide i protide. cum sunt: ouale. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band .putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite.distingându-se.Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic. spana c etc. conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi. datorita conservarii prin reducerea continutului in apa. ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap . la temperatura camerei. s-a stabilit c .i mic ora calita ile nutritive i gustative. ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. pastele f inoase se împart în: A. precum macaroanele. se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente. Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente. cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii.paste f inoase extra . suc de morcovi. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. unele legume iar pentru umpluturi: branza. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. precum fideaua sau t i eii. Paste f inoase lungi. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat .paste medii: . B. spaghetele. datorit umidita ii sc zute pe care o au.paste f inoase obi nuite .

Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . imbunatatirea aromei si a gustului. din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm.grisuri fine. la pastele lungi. fundi ele. p tr elele. rezistente la socuri . foile de aluat se taie la în l imi reduse. II. melcii. prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor. etc. care dau produse de calitate. brânz . Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa. Paste f inoase umplute. Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. Pe direc ia de curgere din matri . Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa. scoicile. . Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului. Pentru ob inerea acestora. la paste cu multe puncte albe.lungi. faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine. fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la . care asigura cele mai bune paste fainoase. stelu ele. Paste f inoase scurte. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe. fainurile folosite sunt: . fructe i amestecuri ale acestora (10). acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. legume. precum: cu -cu . Pentru obtinerea pastelor fainoase. C. iar granulozitatea mai mare.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte. macaronetele. Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere. D. Pentru obtinerea pastelor de calitate . cu insusiri elastico-plastice. comportarea la model si calitatea pastelor. Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi . . orzi orul. continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ).Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur.grifice (semigrisate) .grisate. Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului.

iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele. Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice. Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum. . putin rezistente. cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat. iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse.rupere.