Chiar daca este vorba de pastele fainoase proaspete, este mai bine sa le nu le introduceti alimentatie.

Prin natura lor, pastele sunt glucide rele, fabricate, aproape intotdeauna, din faina cernuta, cu adaos de lipide: unt, oua. sau branza, uleiuri etc. Sa ne ierte creatorii faimoaselor slogane publicitare, dar, cu, cat sunt mai "bogate", cu atat pastele devin mai glucido-lipidice si, astfel, contrarii principiilor noastre. Va inteleg amaraciunea la gandul ca trebuie sa suprimati pastele, pentru ca ± atunci cand sunt proaspete si bine facute ± sunt de-a dreptul delicioase. Totusi, daca din nefericire sunteti serviti cu paste proaspete (pentru ca celelalte nu merita decat un profund dispret), aveti forta de a nu va apropia de ele, cat timp sunteti la inceput, adica in faza de pierdere in greutate. Atunci cand ati atins o greutate rezonabila, gustati-le, daca sunteti siguri ca merita acest sacrificiu. Cat despre pastele integrale, adica acelea fabricate din faina necernuta, vor putea face parte din alimentati a normala dupa ce ajungeti la greutatea ideala si va voi spune mai tarziu in ce moment al zilei este mai convenabil sa le mancati. Pastele complete sunt clasificate in categoria glucidelor bune, in masura in care indicele lor glicemic este numai de 45. Trebuie, insa, sa deplangem faptul ca acest produs este clasificat (in Franta), in mod abuziv, printre produsele dietetice. Comerciantii pot, astfel, sa le vanda de 2-3 ori mai scump decat pastele normale, ceea ce este cu atat mai deranjant, cu cat pretul lor de cost este mai mic, dat fiind ca materia prima sufera mai putine prelucrari industriale. In tarile nordice, si mai ales in Germania, pastele integrale sunt vandute la acelasi pret ca si celelalte. Putem deci spera ca deschiderea definitiva a frontierelor europene sa reglementeze aceasta situatie intr-un mod fericit pentru noi.

. cele tubulare pot fi servite cu sosuri mai groase. cat si la vasul in care acestea sunt asezate in straturi. pentru o optiune sanatoasa. linguinele seamana destul de mult cu fettucinele si pot inlocui cu succes spaghetele. spaghettoni. Spaghete Aceste paste lungi. goale in interior si sunt servite de obicei cu carne.. sau. dar mai subtiri decat tagliatellele. in supe si si in salate. spiralate ofera o textura interesanta salatelor. cum ar fi spaghetele. impreuna cu branza. pastele se consumau fara sosuri si fara a folosi branza? Primii care au utilizat pastele au fost chinezii? Desi pastele sunt populare in intreaga lume. sfecla. tot lasagna. Linguine Paste lungi. pot avea marginile drepte sau ondulate. simplitate si diversitate in preparare (timp redus de fierbere) si pentru conservabilitate in timp (continut redus de umiditate . Forma pastelor vorbeste despre ce sos li se potriveste cel mai bine: cele subtiri.8 ± 2. Rezulta mancarea numita. facute cu spanac. Ele pot fi inlocuite cu penne si ziti.8 x 0. cu diametru mediu (aproximativ 1.y y y y y Pastele au valoare nutritiva ridicata (fainuri cu continut ridicat de proteine). lamaie. Lasagna Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. Am ales zece dintre cele mai cunoscute paste pentru a ti le prezenta. bucatini si capellini (diferite grosimi si lungimi). Orecchiette Paste scurte. Pastele lasagna pot fi proaspete. scurte. rezultand o foaie care este taiata in fasii. Ai chef de ceva nou? Incearca pastele aromatizate. sunt delicioase cu sos ragu. cu legume (cum ar fi mazare sau spanac tocat). Rigatoni Pastele rigatoni sunt rotunde. 4 mm) sunt cele mai populare.. Spaghetele sunt servite de obicei simple. cu ulei de masline. din grau integral. legume si sosuri. uscate sau semipreparate. din Japonia pana in Ungaria. Din clasa spaghete fac parte: spaghettini. Fusilloni Aceste paste scurte. merg cu sosuri mai subtiri. legumele si sosul de smantana sau de rosii. cu sectiune ovala. astfel incat nu mai trebuie fierte inainte sa le bagati la cuptor. continutul de substanta uscata al produsului final fiind foarte mare (87%) Contin componente principale cu grad ridicat de asimilare: hidrati de carbon si substante proteice (alimentatia copiilor.5 x 25 mm). carnea. italienii au imbogatit piata cu 300 de tipuri de paste. in forma de ³urechi´.13%) Pana la sfarsitul secolului al 18-lea. diete) Pastele sunt recunoscute pentru rapiditate. uscate. Fettuccine Paste lungi cu sectiune rectangulara (aproximativ 0. sau cu sos de rosii. arata ca niste panglici si sunt mai late decat linguinele. Ele sunt create prin rularea unui aluat.8 mm). Cuvantul Älasagna´ se refera atat la pastele in sine.

8 x 10 mm). Macaroane In limba italiana. gaurite. Tagliatelle Paste lungi. Spatiile dintre Äspite´ pot fi folosite pentru a prinde bucati de carne si legume. Ämacaroane´ este un termen general care se refera la paste tubulare precum penne si ziti. sub forma de cot. Macaroanele sunt paste scurte. servite in special cu branza. carne si legume. se gasesc proaspete. cu sectiune rectangulara (aproximativ 0.Rotelle (rotini) Acestea sunt paste scurte. dar si uscate. Se servesc cu sosuri. . in forma de roata.

paste f inoase cu adaosuri nutritive š dup propriet i: . f r a .paste f inoase obi nuite .paste lungi: . precum fideaua sau t i eii. Utilizarea pastelor f inoase în alimenta ie se bazeaz pe urm toarele însu iri ce le caracterizeaz : ¾ valoare nutri ional ridicat . ¾ durabilitate la conservare. Cât prive te pastele. Pastele f inoase sunt produse ob inute dintr-un aluat crud. Paste f inoase lungi. cu sau f r utilizarea unor adaosuri. ca: ou . Puterea caloric a pastelor f inoase atinge 4000 kcal/kg. se fabrica intr-o gama sortimentala ampla si se preteaza a se consuma impreuna cu numeroase alte alimente.necopt. con inutului ridicat de glucide i protide. spaghetele. Pastele fainoase au valoare alimentara ridicata. ca i gradul avansat de asimilare a acestor componen i. carne. conferit de con inutul sporit în hidra i de carbon i gr simi. suc de morcovi. cum sunt: ouale. ob inute din f in de grâu bogat în gluten i ap . ace tia reprezentând forme care se asimileaz u or de c tre organismul uman. B. cu diferite modele ale sec iunii sau sub form de band . unele legume iar pentru umpluturi: branza. cu sau fara adaos de alte materiale cu valoare nutritiva ridicata.Tehnologia Pastelor Fainoase Valoarea alimentar ridicat a produselor f inoase se bazeaz nu numai pe apotul lor energetic. pastele f inoase se împart în: A. precum macaroanele.paste f inoase supra. Acestea se ob in prin t iere la m rimi variabile (20-25 cm) din firele de aluat f r sfâr it ce rezult în urma model rii. se fabric într -o gam sotimental ampl i se consum împre un cu numeroase alte sortimente Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa. Pastele f inoase reprezint produse alimentare cu durat relativ mare de conservare.paste medii: . fructe si legume. în primul rând: š dup form : .paste f inoase cu ou . datorita conservarii prin reducerea continutului in apa. spana c etc. Paste f inoase medii. datorit umidita ii sc zute pe care o au. cum ar fi con inut ul ridicat de proteine vegetale i elemente nutritive integrale ale f inii. ¾ rapiditate i simplitate la prepararea pentru consum. pe l ng unele însu iri deosebite pe care le au.paste scurte: š dup compozi ia aluatului: . care se ob in din pastele f inoase . unitatea nutritiv a pastelor f inoase este de 17 ori mai ieftin decât aceea ob inuta din carne. s-a stabilit c . Pastele f inoase au valoare alimentar ridicat . În func ie de modelarea aluatului. ci i pe valoarea tuturor componen ilor. la temperatura camerei.distingându-se. Pastele fainoase se realizeaz într -o gam larg de sortimente.paste f inoase simple .putându -se p stra timp îndelungat în condi i obi nuite. Marea majoritate a sortimentelor de paste fainoase au capacitatea de a se pastra timp indelungat. ca i diversitatea formelor în care se pot g ti. pasta de tomate. lasanele. Pot fi goale în interior sau pline.paste f inoase extra .i mic ora calita ile nutritive i gustative.nefermentat. mod elat în diferite forme i uscate.

Paste f inoase umplute. fundi ele. Fainurile cu indice de deformare sub 5 mm dau aluaturi cu capacitate de compactizare redusa. continutul optim fiind de 12 13 % (35 40 % gluten umed ). care dau produse de calitate. scoicile. stelu ele. iar granulozitatea mai mare. melcii. Granulozitatea fainii Din acest punct de vedere. foile de aluat se taie la în l imi reduse. comportarea la model si calitatea pastelor. Continutul si calitatea substantelor proteice sunt principalele caracteristici ale faini folosite la prepararea pastelor fainoase. iar utilizarea fainii cu granulozitate prea mare . Pe direc ia de curgere din matri . Pentru obtinerea pastelor fainoase. legume. .Faina de grau Se foloseste faina de grau comun si din grau dur. p tr elele. rezistente la socuri . care asigura cele mai bune paste fainoase. etc. Foarte importanta este uniformitatea granulozitatii fainii. fainurile folosite sunt: . prelucrabilitatea lui si calitatea pastelor. orzi orul.lungi. la paste cu multe puncte albe. macaronetele. imbunatatirea aromei si a gustului.grisate. . Paste f inoase scurte. Pentru ob inerea acestora. Particulele de faina de marime apropiata permit formarea si prelucrarea aluatului in conditii optime si obtinerea produselor de buna calitate(10). Pentru unele sortimente se mai folosesc materiale pentru imbunatatirea culorii si aspectului. cu insusiri elastico-plastice. Prin modelarea aluatului se realizeaz plicule e i alte forme. II. Pentru obtinerea pastelor de calitate . la pastele lungi. Ele influenteaza insusirile reologice ale aluatului. fructe i amestecuri ale acestora (10). fain a trebuie sa contina minimum 10 % proteine (28 30 % gluten umed). faina trebuie sa posede si continutul si calitatea proteinelor precum si sticluozitatea graului din care se obtine.grisuri fine.grifice (semigrisate) . C. din astfel de fainuri aluatul se obtine compact. iar indicele de deformare sa aiba valori intre 5 10 mm. Aceste caracteristici influenteaza structura si insusirile reologice ale aluatului. Utilizarea fainii cu granulozitatea prea redusa. acestea fiind umplute cu compozi ii variate pe baz de carne. produsele modelate au suprafata cu asperitati de rezistenta mica la . D. precum: cu -cu . împletindu-se sau a ezându-se în cuiburi . Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea pastelor Materiile prime indispensabile care determina formarea aluatului cu insusirile lui specifice sunt: faina si apa. brânz . conduce la obtinerea pastelor fainoase cu insusiri culinare slabe.netede (fine) Granulozitatea optima a fainii este de 250 400 Granulozitatea mai mica se recomanda la fabricarea pastelor scurte.

iar fainurile cu indice de deformare peste 10 mm dau aluaturi cu proprietati reologice reduse. iar pastele modelate se deformeaza si se lipesc intre ele.rupere. . Continutul de proteine al acestei faini este factorul cel mai important ce influienteaza insusirile e i tehnologice. Insusiri tehnologice optime prezinta faina de grau durum. cu adezivitate mare la suprafata organelor de lucru ale masinilor de prelucrat. putin rezistente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful