P. 1
Promovarea Produselor

Promovarea Produselor

|Views: 247|Likes:
Published by forualinutza

More info:

Published by: forualinutza on Mar 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2015

pdf

text

original

CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 2. Continutul si rolul activitatii promotionale. . . . . . . . . . . . . . . . . .4 3. Structura activitatii promotionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 3.1. Promovarea vanzarilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 3.2. Manifestari cu caracter promotional. . . . . . . . . . . . . . . 7 3.3. Relatii publice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 3.4. Publicitatea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 3.4.1. Clasificarea activitatii publicitare. . . . . . . . . . . 7 3.4.2. Restrictiile publicitare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8 4. Alegerea mijloacelor de reclama. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9 4.1. Ziarele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 4.2. Radioul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 4.3. Televiziunea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10 4.4. Revistele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 4.5. Reclama prin afisaj. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 5. Publicitatea in America. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 5.1. Statistici. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..12 5.2. Tipuri de reclame. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 6. Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..13
1.

1

Publicitatea are ca rol promovarea produselor. Produsele trimise pe piata reprezinta. negustorii de tot felul care-si anuntau marfurile in piete. produsul ocupa un loc dominant in politica firmei. poate fi interpretat. vanzatorilor si cumparatorilor. Acceptiunea ce-i este atribuita difera. el poate lua forma unor bunuri materiale. balciuri. masurarea activitatii economice a firmei. fotografii. sau la gusturile consumatorilor. a marfii unei intreprinderi. de publicitate. “Produsul” se refera. de reclama. iarmaroace sau in orice loc public unde se facea comert. in perioada trocului. in sistemul communicational prin care isi asigura contactul permanent cu mediul extern.se gaseau intr-o dependenta si un contact permanent. Acest lucru a creat necesitatea gasirii unor mijloace de comunicare. totodata. Acelasi bun material. ca obiect al productiei. in esenta. 2 . INTRODUCERE Inca din timpurile productiei simple de marfuri. Oricare ar fi infatisarea lui concreta. poate fi examinat ca suma de insusiri fizico-chimice sau ca valoare de schimb. de prezentare si reprezentarecu toate mijloacele de care se putea dispune. oglinda volumului. justificarea economica si sociala a existentei firmei. mesaje intre firma si mediul extern. in esenta. El este. structurii si calitatii acesteia. De pilda. succesiv. trecandu-se la o activitate specializata in acest sens. iar cumparatorul isi aprecia gradul de necesitate pentru respectiva valoare de intrebuintare. In prezent se cheltuiesc sume insemnate pentru asemenea activitate si aceasta pentru faptul ca rezultatele obtinute depasesc uneori asteptarile in cazul cand o asemenea activitate este bine condusa. idei. poate fi raportat la performantele tehnologiei moderne. Vanzatorul isi prezenta marfa. in mod deosebit cu agentii pietei. pristavii. prin ele insele. mijlocul central de legatura cu piata si. Apoi au aparut voiajorii comerciali. de informare si de influentare a cumparatorilor pentru o marfa sau un serviciu oarecare. cumparator. comis-voiajorii. o pozitie speciala o detine activitatea promotionala. In multiplele sale ipostaze. dar si a marfurilor. mostre. la finalitatea activitatii firmei. prin destinatiile sale. In timp. ceea ce a dus la diversificarea producatorilor. intr-un sens larg. Asa au aparut strigatorii. incepand cu cele tehnice si incheind cu psihologia economiei. adevarate “mesaje” prin intermediul carora firma intra in contact cu mediul extern. servicii sau combinatii ale acestora. al circulatiei marfurilor sau al consumatiei. suprasolicitata cel mai adesea. de exemplu. un adios indispensabil la fluxul propriu-zis de marfuri. cu nelipsita valiza de esantioane. produsul constituie “mesajul” principal adresat pietei de catre firma. prin rolul cu care promovarea este investita in finalizarea rezultatelor activitatii economice. in epoca noastra. Cuprinzand. marfa. intrucat unghiul din care este examinat si laturile asupra carora cad observatiile tin de natura fiecarei discipline.1. produsul este obiect de studiu al multor discipline stiintifice. marfurile se confruntau direct si partenerii de asemenea. Treptat si aceste metode si mijloace au inceput sa fie depasite. Alaturi de acesti “mesageri”. In acelasi timp. promovarea ocupa un insemnat loc in teoria si in practica firmei: explicabil. dar si prin eforturile pe care le antreneaza. insuficiente si nesatisfacatoare. cei trei factori –vanzator. targuri. se conecteaza la dinamismul cerintelor acestuia. ansamblul actiunilor prin intermediul carora se realizeaza un complex flux de informatii. activitatea promotionala a devenit. piata s-a dezvoltat. Neglijata uneori.

desigur. Gene R. de catre unii autori a publicitatii din sfera promovarii. obiectivele imediate. Chiar daca este vorba de economii foarte dezvoltate. Udell. cand “reclama ” este fie opusul. din cele dezvoltate) aduc in discutie rosturile si limitele acestora in mecanismul pietei. de acelasi rang. desemnand fiecare cate un domeniu mai restrans din campul activitatilor promotionale. vizate etc. Laczniak.foarte bogata – a activitatii promotionale. sustinerea vanzarilor. sau de 100-150 dolari in unele tari vest-europene. OP. justificarea cheltuielilor cu aceasta destinatie. in viata firmelor si a societatii. “absorb parte leului din bugetul de marketing”1. excluderea. fie incorporate publicitatii. este un process de comunicare si persuasiune. Telul imediat poate fi deci diferit. Asa de exemplu. In esenta. nu sunt rare cazurile cand termenii “promovare” si “promovarea vanzarilor” sunt folositi cu aceleasi inteles. nu ar exista nici un motiv pentru includerea lor 1in arsenalul firmelor. CIT 3 . Cateva aspecte criticabile si criticate ale practicilor promotionale din diferite tari (indeosebi. unele ambiguitati privesc prezentarea scopului urmarit de variatele actiuni promotionale. numeroase semne de intrebare se ridica in legatura cu amploarea activitatii promotionale. cheltuieli publicitare anuale medii pe locuitor de circa 200 dolari in SUA. ci doar informarea acestuia. de unde si delimitarea mai multor activitati promotionale. Pe de alta parte. destinatarii lor. O asemenea confuzie explica. Prin notiunea generica de “promovare” se desemneaza insa ansamblul acestor activitati: ea se utilizeaza ca un fel de “umbrela” pentru un set de termeni. relatiilor publice) nu-l constituie stimularea vanzarilor. Daca nu ar avea o asemenea finalitate. dar telul final. In acest cadru. Notiunea “promovare” nu trebuie insa confundata cu “promovarea vanzarilor”. crearea unui climat favorabil si alte asemenea obiective necomerciale. in faze diferite ale procesului de formare si manifestare a comportamentului consumatorului. acestea considerandu-se activitati diferite. sunt diferite. ele nu sunt sinonime. potrivit specificului. In privinta obiectivelor urmarite. influentarea in aceasta directie a consumatorului. par 1 Jon G. de notat mai intai ca promovarea. comunicarea unui mesaj. formele sale concrete actioneaza. Astfel. Modul concret si locul de desfasurare a acestor actiuni. cheltuirea unor insemnate resurse financiare. ci se afla in raporturi ca de la intreg la parte. fara exceptie. de stimulare a vanzarilor. al tuturor activitatilor promotionale. in cadrul sistemului comunicational al firmei. cu atat mai mult cu cat activitatile promotionale reclama. ies in evidenta aprecierile potrivit carora obiectivul unora dintre activitatile promotionale (de genul publicitatii. ca elemente distincte. cand notiunile “promovare” si “publicitate” sunt asezate pe acelasi plan. promovarea serveste unei multitudini de obiective si ia forme practice dintre cele mai diverse. nu de putine ori. Continutul si rolul activitatii promotionale Ca variabila aflata sub controlul firmei. termenul “promovare” sugereaza ansamblul actiunilor de impulsionare a patrunderii produselor (serviciilor) pe piata si in consum. probabil. nu poate fi altul decat stimularea.2. in ansamblul ei. Probabil ca aceasta ar fi una dintre principalele eplicatii ale impreciziunilor si inconsecventelor in acceptiunile atribuite notiunii “promovare” si unor componente din structura – la randul ei. mai apropiat sau mai indepartat.

La nivelul urmator. nu de putine ori. Desigur. care incepe sa prinda contursi in tara noastra – poate provoca distorsiuni in comportamentul de cumparare a individului. acest obiectiv trebuie obtinut nu in opozitie. ele sunt mai greu de descifrat. rolul sau fiind acela de a furniza subiectului informatii necesare referitoare la produs. respectiv nivelul cognitiv. Asadar. aceleasi practici arata ca activitatea promotionala se abate adesea de la aceasta regula. ci este. Intra apoi in discutie calitatea actiunilor promotionale. in mod treptat. neonesta. aici. Astfel spus. ca nici o firma nu are putere de constrangere prin programul promotional si ca. alternativa “comunicare sau persuasiune?” nu solicita neaparat o optiune transanta. sa ramana deci pe taramul ideilor. avantajele si dezavantajele ei pot fi cantarite relativ mai usor de individ. masurata prin prisma obiectivitatii. slogane comercialeetc nu inseamna ca. el poate viza primul nivel (stadiu). iar cheltuielile publicitare reprezinta doar o parte a cheltuielilor promotionale toate fiind suportate. Este adevarat ca subiectul isi creaza un sistem de aparare impotriva “bombardamentului” informational de natura promotionala. de consumator. pret etc. Dar. mesajul promotional vizeaza stimularea dorintei de cumparare. respectiv. obligatorie pentru toate tipurile de activitati promotionale.totusi exagerat de mari. Mesajul promotional (pornind de la continutul si forma sa concreta) poate viza diferite niveluri de comunicatie si. prin repetarea fara incetare a multora dintre ele. diabolica. In celelalte cazuri insa. injositoare. unele actiuni promotionale (de pilda soldarea la pret redus a marfurilor. ci in deplin acord cu interesele consumatorilor. 2 Edmund W. Faison. al cunostintelor necesare subiectului. al motivatiilor. cel conativ. anumite bonificatii sau servicii acordate gratuit cumparatorilor) opereaza direct in stadiul superior. deci schimbarea atitudinilor intr-un comportament manifest. “promovarea este elementul cel mai des criticat”. rezultatul deciziei de cumparare. Dar nu-I mai putin adevarat ca “poluarea” informatiei si a mediului social de catre publicitate ca si de alte instrumente promotionale – o realitate evidenta in mai toate tarile cu economie de piata. ADVERTISING: A BEHAVIORAL APPROACH FOR MANAGERS 4 . calitatea mesajelor promotionale. se si ataseaza mesajului si actioneaza in consecinta. in decizii efective de cumparare. depersonalizatoare – argumentand necesitatea instruirii controlului (inclusiv pe cale legislativa) pentru combaterea abuzurilor. potrivit unei “reguli de aur” a marketingului. prin varietatea mijloacelor promotionale. drept rezultat. sa compare si sa aleaga intre numeroasele variante ce I se ofera. consumatorul poate sa ignore mesajul promotional. Dealtfel. le proiecteaza in functie de interesele firmei si nu ale consumatorilor. J. “manevrat” in interesul firmei. Or. a onestitatii continutului transmis. distinge 8 trasaturi negative ale publicitatii. Faison. Un reputat specialist american in problemele publicitatii. ea se plaseaza pe primul loc in privinta criticilor aduse firmelor de miscarea consumerista. pana la urma. destul de adanc in procesul decizional al subiectului-destinatar. pe de alta parte. subiectul-destinatar este nu doar “ajutat” sa-si clarifice optiunile. dezagreabila. ca ascultand sau citind zilnic aceleasi nume. se poate patrunde. mesajul promotional tinteste schimbarea atitudinilor si convingerilor individului. Fara discutie ca toate actiunile promotionale vizeaza sporirea vanzarilor. de aici. Astfel. disfunctionala. in mod automat. ca mesajul promotional trebuie sa se limiteze la primul nivel. criticate de societate – cele 8 Ds-uri nafavorabile (in limba engleza toate incep cu litera D) si anume: este demoralizatoare. departe de a le pune intr-o lumina clara. 2 Asemenea practici aduc in atentie rosturile firesti ale promovarii. cel afectiv. In sfarsit. Cat priveste publicitatea. inselatoare. la nivelul conativ. prin punerea in miscare si a unora asemenea instrumente promotionale. S-ar putea obiecta – Markin o si face – ca persuasiunea nu inseamna constrangere. intr-un mod favorabil produsului (marcii) care formeaza obiectu promovarii. iar mesajul promotional. stadii inprocesul de formare a comportamentului celui care-l receptioneaza. Nu trebuie dedus.

pretul sau distributia. intre care pot fi mentionate: continutul si forma actiunilor promotionale. iau forma unor afise. Firmele recurg la astfel de tehnici pentru accelerarea vanzarilor. de posibilitatile largi pe care I le ofera progresul tehnico-stiintific contemporan. cumparari in avans ori in cantitati mai mari. se urmareste sa se creeze cumparatorului astfel de conditii. canalul comunicational s. 1 . dupa caz. Este vorba de gama serviciilor ante si post vanzare. antrenarea unor cumparaturi spontane. Tehnicile de semnalare se refera la modalitatile de informare a cumparatorilor asupra sortimentului de produse existente in unitatea comerciala. activitatile promotionale pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Structura activitatii promotionale Activitatea promotional are. Tehnicile de stimulare pun accentul pe avantajele pe care le pot obtine cumparatorii care apeleaza la produsele respective. gondole). atat in lucrarile de specialitate cat si in practica. iar gama lor se imbogateste continuu. contributia imaginatiei creatoare a specialistilor angajati in activitatile promotionale. Un compromis intre mai multe criterii posibile de clasificare ar putea reprezenta urmatoarea schema simplificata a structurii activitatii promotionale1: a. nu este lipsit de semnificatie. jocuri. Obiectul concret. publicitate la locul vanzarii. il poate constitui. anunturi sonore. asupra caruia se resfrang efectele acestei tehnici. palpabil la nivelul cumparatorilor. relatii publice d. produsul. in mod direct. Fata de marea lor deversitate. de pe acum. iar faptul ca in acest domeniu au fost consacrate cateva “profesiuni” de inalta specializare. a. Nu mica este. pe termen scurt.3. publicitatea 3. unde marfurile trebuie sa se prezinte singure. o paleta impresionanta de modalitati si instrumente de realizare. sporuri ale vanzarilor. V. El este stimulat. indicatoare. cumparari cu plata in rate. Tehnicile de prezentare cunoscute mai ales sub denumirea de “merchandising” se refera la modalitatile de etalare a produselor pe suporturi materiale (mese. 5 . scopul imediat urmarit. ele sunt denumite. dar mai ales intr-o forma prescurtata P. de vizualizare a lor. Prin intermediul oricaruia dintre aceste suporturi. care sa-l ajute sa se decida si sa efectueze achizitionarea marfurilor in mod avantajos. Tehnicile de promovare a vanzarilor cunosc in prezent o mare deversitate de forme. avand un efect imediat.a. concursuri. premii s. Intrucat opereaza in spatiul unitatilor de desfacere a marfurilor. de asociere a produselor pentru a se ajuta in procesul vanzarii. soldari. L. manifestari cu caracter promotional c. Utilizarea acestor tehnici vizeaza efectiv. apoi. Dupa modul cum actioneaza asupra cumparatorilor se pot delimita urmatoarele trei categorii de tehnici: de semnalare. intre altele. de orientare a lor spre locurile unde se gasesc expuse. bonificatii. este suficient sa fie mentionata revolutionarea mijloacelor si suporturilor comunicationale din ultima vreme. Tehnicile de merchandising au un rol deosebit mai ales in cadrul unitatilor comerciale cu autoservire. destinatarii lor.Promovarea vanzarilor Tehnicile cuprinse sub aceasta denumire se deosebesc de cele prezentate mai sus prin faptul ca actioneaza mai direct asupra cumparatorilor. prevenirea sau lichidarea stocarilor prea mari de marfuri. promovarea vanzarilor b. de prezentare si de stimulare. rafturi. Iar procesul imbogatirii in continut si al diversificarii formelor se afla intr-o neintrerupata desfasurare.

in relatiile firmei cu colectivitatea in care functioneaza – in mod concret. clipuri. Aria geografica acoperita de mesajele publicitare reprezinta un alt criteriu de clasificare. 2. O contributie tot mai mare in ansamblul activitatilor promotionalem dobandeste in ultima vreme sponsorizarea de catre firme a unor actiuni culturale. un larg evantai de modalitati de desfasurare. 3. Participarea firmelor. proiectarea unor diapozitive. cu produsele lor. Ea se poate clasifica dupa mai multe criterii. Dupa destinatarul mesajelor publicitare se pot delimita: publicitatea destinata consumatorilor (utilizatorilor final). afectivitatea joaca un rol mare in decizia unei cumparaturi industriale. In structura relatiilor publice se cuprind:organizarea unor simpozioane. Pe de alta parte. saloanele. Manifestari cu caracter promotional In sfera manifestarilor de acest gen se cuprind expozitiile. in abordarea unor noi piete. cu publicul. eefcte asupra performantelor firmai. congrese si alte manifestari de acest gen. privite insa pe termen lung. 3. respectiv. iar dupa modul de de efectuare – directa sau indirecta. ele se inscriu cu un efect promotional deosebit. se poate asigura o publicitate locala. targurile. Publicitatea directa consta in a lua contact cu clientul trimitandu-I o brosura. forma cel mai frecvent intalnita in practica. Desi astfel de actiuni par s nu aiba. prin atmosfera favorabila creata in jurul firmei. presa).3. filme publicitare. de informare a beneficiarilor potentiali asupra produselor (serviciilor) sale si de influentare a comportamentului de cumparare al acestora il constituie publicitatea. Relatii publice Actiunile cuprinse in aceasta componenta vizeaza crearea unui climat favorabil. de multe ori. Ele au un rol deosebit mai ales in promovarea produselor noi. In acest caz. In acest cadru este de subliniat importanta lor deosebita in relatiile comerciale internationale. in contactarea unor noi categorii de clienti. 1. calitatile lor. respectiv firmelor comerciale si prescriptorilor. la astfel de manifestari determina un dublu efect promotional. beneficiara a efectelor acesteia. prin contactul direct al produselor expuse cu vizitatorii acestia obtin informatii mult mai complete si mai convingatoare privind noutatea produselor. de incredere. in functie de modalitatile si suporturile folosite pentru transmiterea acestor mesaje. modul de functionare – comparativ cu informatiile obtinute pe alte cai (televiziune. formula la care apeleaza mai ales firme comerciale si 6 . transmiterea lor catre o masa larga. 3. participarea la diverse actiuni sociale si de interes public. Astfel. in practica. prezenta firmelor la astfel de manifestari le ofera posibilitatea utilizarii si a altor instrumente promotionale:distribuirea de pliante si prospecte. Clasificarea activitatii publicitare Dupa obiectivele urmarite publicitatea poate fi industriala sau comerciala. stiintifice s. De indata se poate prevedea importanta imprimatului trimis asupra influentei decisive a acestei publicitati. a. acordarea unor interviuri organelor de presa. insotita de o scrisoare si a-i propune o demonstratie la domiciliu. 4. O alta trasatura a publicitatii – ca parte componenta a activitatii promotionale – o constituie faptul ca ea este sustinuta financiar (platita) de firma interesata in transmiterea mesajelor si deci. Publicitatea Principalul mijloc de comunicare a firmei cu piata. anonima de eventuali cumparatori. si publicitatea destinata intermediarilor. 3. conferinte. evocarea unor evenimente deosebite din viata si activitatea firmei. Activitatea publicitara descrie. Caracteristic publicitatii este difuzarea nonpersonala a mesajelor. pe de o parte. 4. Publicitatea indirecta este adresata tuturor cumparatorilor posibili si inca necunoscuti.

internationale. Acest criteriu evidentiaza. la care recurg unele firme producatoare si unele firme comerciale cu retea de unitati in toata tara si publicitatea internationala. normele prevad clauzele urmatoare:  anunturile publicitare nu trebuie sa insele. care trebuie cunoscute:de exemplu. Astfel. prin care sa fie mentinute in atentia cumparatorilor. oferite spre consultare sau sub forma de cadouri si anume:cataloage. mijlociu sau privitor. 3. respectiv mijloacele si modalitatile concrete de transmitere a lor.  publicitatea prin televiziune este cea mai eficienta (dar si cea mai costisitoare) forma de publicitate prin mass-media. de etica comerciala.produsele de tutun pot fi anuntate la TV. cu o pondere mai mica. alte cateva modalitatide difuzare a mesajelor publicitare. daca aceasta poate influenta defavorabil sansele lor de concurenta. pentru ca in faza de maturitate produsele (serviciile) sa beneficieze de o publicitate de reamintire. dar numai dupa orele 7 seara. un produs farmaceutic nu poate fi anuntat la televiziune.filmele publicitare utilizate (filme documentare. admisibil. suportul mesajelor. o publicitate nationala. la care se adauga.ea vizeaza o gama larga de publicatii – cotidiane si periodice. specifica firmelor care isi comercializeaza produsele pe pietele mai multor tari. mai intai.prestatoare de servicii. In Germania. pot fi deopotriva transmise prin cinematograf si prin televiziune.  publicitatea exterioara include o categorie aparte de suporturi pentru transmiterea mesajelor. nationale. pe o arie locala. locale.este vorba de panouri. principalele componente ale mass-media (mijloace de comunicare in masa) la care apeleaza firmele pentru realizarea programelor lor promotionale.  publicitatea prin cinematograf are o actiune modesta. facandu-l sa creada ca este pe punctul sa faca o cumparatura mai buna decat ar face in realitate. fie ca grup este interzisa. insemne luminoase. reclama o diferentiere si orientare specifica a mesajelor publicitare. activitatea de publicitate ar putea fi structurata astfel:  publicitatea prin presa continua sa ramana cea mai solicitata modalitate de difuzare a informatiilor si mesajelor promotionale. reprezinta unul dintre cele mai complexe criterii de clasificare a publicitatii. 4. Astfel. agende. clipuri). ofera rezultate mai modeste in comparatie cu cele doua “media” mentionate mai sus.  textele cu critici aspre sunt interzise si orice referire la concurenti fie ca persoane.  publicitatea prin radio. calendare. 7 . realizareacarora este costisitoare. Dupa acest criteriu. pliante. faza din ciclul de viata in care se afla. afise (acestea din urma pot fi incluse si in categoria tipariturior). sa se respecte anumita reguli de procedura. afirmatiile nu trebuie facute astfel incat sa induca in eroare cititorul superficial. 2. Statutul produsului (serviciului) pe piata. respectiv. de comportament. brosuri. generale si de specialitate. folosind unda sonora drept suport pentru transmiterea informatiei. cu extindere rapida in ultima vreme. In sfarsit. publicitatea de informare specifica lansarii produselor noi pe piata va fi inlocuita ulterior de o publicitate de sustinere (numita si publicitate persuasiva). omisiunile si echivocurile sunt partial interzise in acelasi mod ca minciunile efective.  exista impedimente pentru anumite categorii de produse. Restrictiile publicitare Este foarte important sa se cunoasca ceea ce este legal.  publicitatea prin tiparituri (altele decat presa scrisa) se refera la o gama larga de materiale publicitare. prospecte. cu o arie de activitate restransa.

In general.  limitele reproducerii. ceea ce creste probabilitatea de a fi citita. Ziarele Constituie in mod traditional un mijloc prin care majoritatea afacerilor isi fac reclama. ci cateva conditii care fac unele mijloace mai bune decat altele.  costul redus. cel putin o parte din aria de acoperire a reclamei se va irosi (este vorba de cititorii care nu sunt clienti potentiali). Cu toate acestea. 4. Calitatea reproducerii in ziar este limitata.  mijloacele de reclama folosite de competitori. dezavantaje si implica anumite cheltuieli. Unii specialisti sugereaza faptul ca o reclama trebuie sa aiba loc de cel putin 6 ori pentru a fi eficienta.  costul mijlocului prin care se efectueaza reclama. dintre care mentionam:  acoperirea ariei de comercializare a firmei prin faptul ca se adreseaza unui numar mare de consumatori.  restrictiile bugetului. fiind un avantaj.  lipsa de proeminenta.  raspunsurile prompte ale clientilor potentiali. Fiecare afacere trebuie sa-si directioneze programul de reclama in functie de restrictiile bugetului disponibil. intreprinzatorul ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele conditii:  marimea ariei de comercializare a firmei.  timpul de prezentare a intentiei de reclama a companiei este de regula foarte scurt.  natura clientilor. 1. Faptul ca ziarele produc in paginile lor atat de multe reclame. Prin alegerea mijloacelor corespunzatoare de reclama. deoarece fiecare mijloc avantaje. Nu exista o singura conditie pentru a determina mijlocul ce trebuie utilizat pentru reclama.  importanta repetarii si continuitatii mesajului reclamei. o reclama devine eficienta doar daca este repetata de cateva ori. deoarece tipul mijlocului utilizat influenteaza receptionarea de catre client a mesajului si perceptia acestuia. Cu 24 de ore inainte de aparitia ziarului se prezinta mesajul. Reclama prin intermediul ziarului este probabil generatoare de vanzari a doua zi. ALEGEREA MIJLOACELOR DE RECLAMA Una dintre cele mai importante decizii ale managerului unei afaceri priveste selectarea mijlocului prin care sa se transmita mesajul reclamei. 8 . cu 80% fata de reclama alb-negru. afacerea poate atinge audienta “tinta” cu un cost minim.4. face ca mesajul firmei sa fie estompat. O modalitate de a diminua acest dezavantaj este cresterea dimensiunii reclamei sau redarea color a acesteia. Aceasta nu este o decizie simpla. spre deosebire de reviste si corespondenta prin posta. Deoarece ziarele se adreseaza la o varietate de oameni. Cunoasterea acestor modalitati are rolul de a diferentia programul propriu de reclama. Acesta ofera cateva avantaje pentru mica afacere.  flexibilitatea mesajelor transmise prin intermediul ziarelor (pot fi usor modificate). reclama in ziare are si unele dezavantaje. Inainte de a selecta canalul de transmitere a mesajului. precum:  procentul irosit de clientii potentiali.

 reclama prin radio este mai activa decat cea tiparita. diminuarea numarului de cititori a unui ziar.  confuzia. Avantajele reclamei prin radio sunt:  infiltrarea universala.  segmentarea pietei. spectatorul tipic vede 2700 mesaje de reclama comerciala zilnic.  mesajul limitat. O reclama TV se poate foarte usor risipi intr-un numar extraordinar de mare de mesaje transmise zilnic. Deoarece reclamele radio sunt limitate la un minut sau mai putin. in orice zona. 9 .  nevoia de repetitie. Televiziunea Spoturile prin canalele TV pot constitui mijloace foarte eficiente de a transmite mesajele reclamei pentru acestea. poseda televizor si urmaresc in medie 7 ore si 8 minute pe zi programele TV. De regula un scultator nu va rapunde la un mesaj radio dupa o singura expunere. Dezavantajele sunt:  expunerea scurta. 3. Firma nu este constransa sa descrie produsul sau serviciul pentru care face reclama ca in alte medii. Americanii denumesc acest fenomen “zapping”. in special pentru comerciantii cu amanuntul. Programele TV se adreseaza unei proportii mari de populatie. Radioul In prezent. ascultatorii fiind adesea angajati in alte activitati in timp ce se deruleaza emisiunile radio.  asistenta in proiectarea programului de reclama. Programele radio pot fi directionate catre anumite tipuri de audienta. Cu certitudine. 4. Virtual orice casa si autoturism fiind dotate cu radio. Reclama TV poate fi modificata rapid pentru a corespunde conditiilor pietei care se modifica frecvent. Cei care schimba foarte frecvent canalele TV pun o problema pentru reclama comerciala. Dezavantajele sunt urmatoarele:  slaba audienta. Specialistii estimeaza ca. Primul beneficiu al televiziunii il constituie capacitatea de a prezenta produsul sau serviciul intr-o maniera grafica atractiva. radioul prezinta o importanta in crestere pentru reclama locala. Specialistii pot sa ofere asistenta tehnica si artistica necesara. Expertii americani apreciaza ca. reclama efectuata pe aceasta cale se adreseaza in mod direct la un numar mare de clienti si atinge piata “tinta”. 2.  flexibilitatea si rapiditatea executarii intentiei programului de reclama. aproximativ 97% din locuinte. astfel ca. reclama TV ofera insemnate avantaje intre care sunt de remarcat:  aria larga de acoperire. numarului ziarelor. Firmele au posibilitatea de a modifica reclama lor prin radio printr-o scurta notita pentru a corespunde conditiilor variabile ale pietei. pot face absractie de mesajul reclamei. Reclama radio trebuie sa fie repetata pentru a fi eficienta. pe masura cersterii 4. deoarece cuvantul vorbit influenteaza clientii. Vorbirea poate sugera emotii si confera o atmofera personalizata a mesajului. la preturi rezonabile. mesajul trebuie sa fie scurt. Majoritatea reclamelor TV sunt expuse pe ecran doar un foarte scurt timp si necesita repetari numeroase pentru a realiza efectul dorit.  trecerea de la un program la altul.  flexibilitatea.  avantajul vizual.

Avantajele sunt:  durata relativ lunga a revistelor.  restrictiile legale. Natura afisajului exterior face ca acesta sa se adreseze unui numar mare de clienti potentiali. O densitate mare a panourilor publicitare de-a lungul rutelor cu trafic intens tinde sa diminueze eficacitatea unui mesaj al firmei. deci permit intreprinzatorilor sa concentreze programele de reclama asupra pietelor “tinta”. in localitati sau pe autostrazi si sosele. 10 .  lipsa de proeminenta. Nu exista taxe locale si nationale pentru aceasta categorie promotionala. Datorita utilizarii frecvente si a numarului mare de mesaje promotionale care apar intr-o revista. Reclama TV este foarte costisitoare. ceea ce ofera a posibilitate in plus reclamelor efectuate. Revistele Revistele sunt publicatii de interes special. Datorita imobilitatii mijloacelor la care apeleaza afisajul exterior cititorul este expus pentru scurt timp la mesajul firmei. Ca o consecinta. Fotografiile pot fi reproduse color si acest tip de reclame este deosebit de agreat.  concentrarea asupra pietei tinta.  costul relativ scazut. Afisajul exterior ofera avantaje semnificative afacerilor:  expunerea are o durata mare. in cadrul unei zone geografice. revistele de moda si cele de calatorie). Revistele au totodata si o serie de dezavantaje. Panourile publicitare sunt sub incidenta unor regle-mentari stricte si a unui grad ridicat de standardizare. eficacitatea unei singure reclame poate fi diminuata. precum:  costul. Mica afacere se poate adresa clientilor cu un grad ridicat de interes pentru produsele si serviciile sale. Panourile de reclame bine proiectate si executate pot capta atentia clientilor si produce reultatele dorite. Cititorii tind sa pastreze revistele mai mult decat alte mijloace tiparite. Afisajul exterior are cateva dezavantaje:  expunere insuficienta. Timpul necesar pregatirii reclamei poate fi de cateva saptamani inainte de aparitia lor.  flexibilitatea.  calitatea reclamei. Multe reviste sunt trecute de la un cititor la altul (de exemplu. cateva secunde. 4. Elaborarea unei reclame TV de 30 secunde poate sa coste cateva mii de dolari. Majoritatea oamenilor tind sa urmeze aceeasi rute in calatoria lor zilnica si aceasta face ca asemenea mesaje promotionale sa fie bine retinute si sa se declanseze nevoia de a compara.  aria larga cuprinsa.  lipsa de proeminenta.  prezentarea intentiei de reclama cu mult inainte de publicarea revistei. costurile. 5. in preajma acestuia sau pe marginea arterelor cu trafic intens. 4. 4. mesajul afisat trebuie sa fie scurt si la obiect. Reclama prin afisaj Afisajul inseamna panourile publicitare situate in interiorul magazinului. Acesta variaza in functie de tirajul si aria lor de raspandire.  citirea multipla. Intreprinzatorul poate alege usor o revista ai carei cititori vin in intampinarea profilului firmei.

Statistici Investitia dolarilor in publicitate pentru a atinge audienta dorita cu un cost minim si o eficienta maxima cere analize atente pentru a alege cele mai bune canale de mass-media. PUBLICITATEA IN AMERICA 5. Garantia calitatii Unele reclame sunt de fapt giruri. Ideea este ca acei oameni care se identifica cu respectivele celebritati vor vrea sa fie ca acele persoane si implicit ca foloseasca aceleasi produse. 2. Aceasta crestere sugereaza faptul ca lupta pentru a atrage atentia consumatorilor devine din ce in ce mai dificila. Tipuri de reclame Demonstratia Demonstratia duce la o mai buna vanzare a marfurilor aratand un exemplu in care produsul respectiv isi dovedeste eficienta. in cazul pixurilor Bic firma a aratat calitatea marfurilor sale gaurind blocuri de lemn cu aceste pixuri. fiind o alta forma de publicitate. Razboiul dintre Burger King si McDonald’s a ridicat o multime de nemultumiri. In 1984 volumul total de publicitate in Statele Unite ale Americii a costat peste 88 trilioane $ pentru prima data in istorie. La radio reclamele au crescut cu 60% din 1968. Daca lasam la o parte inflatia. Numarul revistelor cu postere au crescut pana la 40% din 1969 si paginile cu reclame pana la 20% din 1960. Trebuie notat ca adevarata crestere a volumului publicitatii este ascunsa de costul crescut al acesteia. Reclamele produselor Master Lock au rolul de a demonstra duritatea produselor sale. Folosind anul 1968 ca an de referinta numarul de investitii comerciale in televiziune a crescut cu 45%. 5. albirea lenjeriei. Acestia fac o declaratie in urma careia recunosc ca el sau ea detine sau foloseste gama de produse pe care o promoveaza. Reclama comparativa Aici caracteristicile unui produs sunt puse in antiteza cu cele ale unui altuia. Dupa acest experiment pixurile au scris in continuare. duritate sau altele. 11 . s-a castigat aproximativ 4 procente pe an intre 1968-1984.5. 1. recomandari ale calitatii produselor. In aceste tipuri de reclame o firma arata ca este superioara alteia. persoane apreciate si a caror credibilitate nu poate fi contestata. dovedindu-si eficacitatea. Este greu sa te faci remarcat. intrun test de gust. unii oameni cred ca aceasta comparatie nu este corecta din punct de vedere moral. Actorii din reclame sunt celebritati. De exemplu. Totusi. din 1973 paginile revistelor de publicitate cuprind 12% articole nationale si 40% articole speciale.

BIBLIOGRAFIE FLORESCU CONSTANTIN – Marketing. O.317).459). Independenta Economica.270 – pag.. promotion. Bucuresti 1995 (pag. 1987 (pag. Ed.   Ed. SHIMP – Adverising. – Economia afacerilor. 6. Sixth Edition.247). Ed.288). Bucuresti 1999 (pag. COCRIS V.456 – pag.ISAN V.316 – pag.  WILLIAM ZIKMUND. MICHAEL Marketing.  D’AMIGO – 12 .240 – pag. Jamie Lee Curtis reprezinta produsele Herts. FUNDATURA D. Graphix. – Managementul resurselor materiale. Arnold Palmer.314 – pag.340). Third Edition 1989 (pag.  TERENCE A. Economica. Bucuresti 1997 (pag. Simson.De exemplu. J.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->