Sunteți pe pagina 1din 2

Comentariu bibliographic

Coroian Izabela Georgiana


Specializarea:istorie
An: I Grupa: I

În lucrarea academicianului Ioan-Aurel Pop intitulata “Români si


maghiari din Transilvania în secolele IX – XIV”, în cadrul subcapitolului
“Cronicile latino-maghiare din secolele XII-XV şi valoarea lor istorică”
autorul vorbeste în special despre “Gesta Hungarorumn” şi despre creatorul
ei. Gesta a fost scris da către un notar rămas anonim, care in timp a primit
supranumele de Anonymus. Ioan-Aurel Pop rezumează viaţa descrisă in
gesta inclusiv prezenta românilor, cât şi circumstanţele în care a fost
respinsă în epoca celui de-al Doilea Razboi Mondial. Anonymus prezinta
viaţa arpadiană din secolele XII-XIII, dar in Gesta apar si unele fabulaţii desi
majoritatea lucrurilor sunt confirmate si de alte izvoare istorice.
În subcapitolul “Tradiţia cronistică despre structura etnică a
Pannoniei şi Transilvaniei în perioada premaghiară” Ioan – Aurel Pop
vorbeste despre existenţa unor populaţii eterogene existente în Transilvania şi
Panonia. În continuare prezintă unele documente care atesta prezenţa
românilor alături de Attila şi de huni, cum ar fi : Nibelungenlied, Biterolfund
Dietleib, Die Klage, sau biografii ale lui Attila. Despre structura etnică în
Panonia vorbeşte şi o veche cronică rusească “Povestea anilor trecuti”
elaborată la Kiev în secolul al XII. Din prezentarea acestor deocumente
reiese existenta românilor pe teritoriile pe care aveau să se aşeze şi ungurii
dupa 896.
În următorul subcapitol intitulat “Blachii ac pastores Romanorum”
autorul vorbeşte despre această formulare enunţată şi în titlu, despre
romanitatea populatiei de pe aproximativ teritoriul României de astâzi şi
punctele de vedere asupra acestui subiect a mai multor istorici medievali cum
ar fi Anonymus care vorbeste atat de ramasitele romane din Panonia cat si
pune un fel de echivalenta intre români şi romani. Un alt istoric anonim
francez face legatura dintre români şi romani, dar face şi legătura dintre
români şi romanii care ocupau pasiunile Panoniei şi care au fost impinsi de
catre unguri. Apare idea ca termenul de “vlah” reprezinta “pastori români”.
Domnul Ioan-Aurel Pop adunâ din cronicile medievale idea ca o populaţie de
români a existat si in Panonia.
“Gesta Hungarorum” avea şi scopul de a dovedi “dreptul” ungurilor pe
acele meleaguri, principalul factor fiind faptul ca sunt descendenţii
hunilor.În continuare Anonymus ilustrează statele incipiente formate in
zona carpatică, în lucrarea academicianului Ioan-Aurel Pop aceste lucruri
apar in urmatorul capitol intitulat “ State incipiente (formaţiuni politice)
atestate de unele izvoare scrise pe teritoriul României (secolele IX-XI).
Astfel este mentionat Menumorut cu fomatiunea politica situata în zona
Crişanei, ducatul lui Glad aşezat în Banat şi ducatul lui Gelou Românul,
aflat la est de Porţile Meseşului, până la Mureşul mijlociu. În cotinuare,
în opinia lui Ioan-Aurel Pop cronica notarului lui Bela trebuie luata in
considerare datorită faptului k este cea mai veche şi deci cea mai
aproape de evenimente, este singura lucrare interna despre care avem
cunostinte la acea data si informatiile din cronica privind formatiunile
politice au fost confirmate, direct sau indirect, si din alte surse.
Ioan-Aurel Pop vorbeste despre ducatul lui Gelou intr-un subcapitol
special dedicatd acestui ducat: “Ducatul lui Gelu” unde prezintă intinderea
incerta a ducatului, faptul k existau romani si slavi in cadrul ducatului si
luptele lui Gelou cu capeteniile unguresti. De asemenea prezinta corelaţia
dintre numele Gelou si Gilau, în opinia domnului Ioan-Aurel Pop
toponimul Gilau isi trage numele de la Gelou fiind mai probabil locul in
care a murit. Anonymus ne arata clar provenienta etnica a lui Gelou,
numindul “românul”. Tot Anonymus prezinta motivele pentru care
căpeteniile maghiare au atacat această zonă şi anume pentru bogăţiile sale.
Aspecte din viaţa acestor români sunt de exemplu fortificaţiile din lemn,
armata era formata de călăreţi şi pedestraşi, ca activtate economică
practicau agricultura, extregerea sării şi a aurlui. Se resupune totuşi că
erau săraci datorită repetatelor atacuri venite din partea barbarilor.
Următoarea idee este cea a numelui de voievod, deşi Anonymus le da
titlul de duce, în urma convieţuirii cu slavii, românii dau conducătorilor
lor titlul de voievod.
În concluzie, deşi au fost de-alungul timpului multe opinii in legatura cu
veridicitatea cronicii lui Anonymus, academicianul Ioan-Aurel Pop consideră
că “Gesta Hungarorum” poate evidenţia anumite realităţi care sunt puţine
şanse să fi fost inventate de către Anonymus.