Ariciul c-un picior scrantit

de Marcel Breslasu

Mare om ar fi ariciu’
daca n-ar avea un viciu:
prea se vede insemnat,
prea se crede imparat
si prea umbla intepat!
Trece-alaiul lui pe uliti,
strajuit de mii de suliti!

Si pe cine-l intalneste,
hait! il ia la trei pazeste:
“Da-te-ncolo si fa-mi loc,
ca ACUMA ma fac foc
si-ai sa zici ca n-ai noroc!”

S-a-nvatat lumea cu el,

ca e rautacios de fel…
E destul sa-l vezi in zare
ca s-apuci alta carare.

Sa va spun o intamplare
care nu-i intamplatoare:
Un arici, mai an pe vara,
isi scrantise un picior,
si acum tragea sa moara
sub o tufa de mohor.

“Of, ma doare! Vai, ma doare!

Si ce sete! Si ce soare!
La o apa curgatoare
cum s-ajung in 3 picioare?

Fratilor, sariti, va rog!

Nu vedeti ca sunt olog?
Dau un dinte, dau o teapa
pentru un pahar cu apa!”

“Hei, Vlad Tepes – ciripi,

dintr-un dud, un pui de dropie –
cine crezi c-ar indrazni
de culcus sa ti se-apropie?

Ai uitat ca pana ieri

te pazeai cu ieniceri
 care dau sa ne impunga
cat era ziua de lunga?

Aferim,
bre ieniceri!
Ne ferim
de neplaceri!

Geaba plangi, geaba bocesti,

nimeni nu-ti aduce apa.
Toti se tem ca-i tragi in teapa
chiar asa bolnav cum esti!

Stai si TU acum pe ace!

Nu-ti prea place?

N-am ce-ti face!”

Cine-a fost suparacios

si ursuz si uracios
poat’ sa strige pana maine,
cum faci tu, “sariti, ca mor”,
n-o sa sara niciun caine
ca sa-i vina-ntr-ajutor!

Nu gaseste la nevoie
nici cat Robinson Crusoe
- Care-n Tara Nimanui
nu s-a dus cu voia lui
si TOT a gasit pe mal
un baiat si-un papagal!

Dar tu, raule arici,

n-ai tovaras, n-ai amici,
nici aiurea, nici aici!
Ce-ai catat ti-ai si gasit!
Ai sa mori cum ai trait!
Poate-acum ai sa pricepi
cand esti jumatate starv:
Nu exista-n lume tepi
care au un singur varf.

In Tara lui Mura-n Gura

 de Nina Cassian

In tara lui Mura-n Gura,

totu-mi-este pe masura.
Cand ma scol de dimineata,
Nu la sapte, ci la zece,
Vine-o tava cu dulceata
Si-un pahar cu apa rece.
Si dulceata zice: ia-ma!
Si paharul zice: bea-ma
Ia-ma!Bea-ma!
Usor de zis!
Insa gura s-o deschizi,
Nu-i deloc asa usor!
-Ajutor! Ajutor!
Lingurita, grijulie,
Imi deschide gura mie.
Ei, asa mai merge, zic,
Daca ma ajuti un pic!

Dar e timpul sa fac baie!

Apa intra in odaie
Cu volanele-i albastre.
- Ne-adresam domniei voastre!
- Cum doriti sa fiti spalat?
Uite-asa, culcat in pat!
Cum doriti sa fiti laut?
Uite-asa, in asternut!
In tara lui Mura-n Gura,
Casti o gura cat o sura,
Si indata-ti pica-n ea,
Tot ce vrei si tot ce ai vrea!
Sarmalute-n foi de vita,
Supa calda, tocanita,
Cozonac, compot, halvita
Carnaciori si ciulama,
Muraturi, etc.

Am mancat, de m-am umflat

Nu-i nimic, o macara, iata ca pe sus ma ia
Si m-aseaza dupa plac,
Colo-n umbra-ntr-un hamac.
Huta-huta, ce sa zic,
Bine-i cand nu faci nimic.
Lectiile stau pe masa,
Dar de lectii nici nu-mi pasa.
 Stau si motai in hamac,
Ele singure se fac.
-Draga aritmetica, nu stiu ce te-mpiedica
Sa rezolvi vreo trei probleme!
Eu de fleacuri nu am vreme!
Draga mea gramatica,
Nu fi antipatica!
Nu fi zau, nesuferita!
Si transcrie intr-o clipita
Exercitiile mele!
vezi ca eu n-am timp de ele!
Hai, draga mea istorie,
N-am chef sa am memorie!
Tine minte tu mai bine,
Cine s-a luptat cu cine,
In ce an si-n care loc!
Eu sa-nvat nu am timp deloc!

In tara lui Mura-n Gura,

Am prieteni pe masura!
Vreti sa vi-i prezint cumva?
S-a facut! Poftiti incoa!
Asta-i Puiu-prinde-muste,
Asta-i Lica-vreau-galuste.
Asta-i Mita-straba-nas
Asta-i Duta-mielul-gras
Asta-i Sanda-somn in gene
Si-asta-s eu: burduf de lene.

toata-toata ziulica,
ati vazut? nu fac nimica.
si programul se incarca.
astfel, nu e de mirare,
ca ceva ma-mbie parca
si ma trage la culcare.
Ah! imi este somn de pic!
si-apoi, prea mult am vorbit cu voi!
cand vorbesc mai multisor
obosesc ingrozitor!
in tara lui Mura-n Gura
somnul repede te fura!
nici n-ai timp sa spui la luna
...Noapte buna!...
Joc de creion
de Tudor Arghezi
 Brotăcelul, la fântână
L-ai avea la îndemână,
Ca să-l prinzi (pe brotăcel)
Să te joci niţel cu el.

Însă nici nu poţi să-l vezi,

Verde, dintre frunze verzi,
Căci cu ele seamănă
Ca o frunză geamănă.
 
A, că-i mic şi e frumos
Şi n-ar prea umbla pe jos,
Că-şi mânjeşte - şi nu vrea
Pielea lui de catifea.

Stă în pom pitit, pe când

Mie mi-a venit un gând
Printre mugurii crescuţi,
Să-l mângâi şi să-l săruţi.
 
Dar ai vrea să ştii acum,
Ce să fac, pe frig şi-n drum,
Când se scutură copacii,
Brotăcelul şi brotacii.

Căci, pe viscol, fără foc,

Nici căciulă, nici cojoc,
Pot să degere, săracii
Brotăcelul şi brotacii.

N-avea grijă. Nu le pasă.

Şi-au gătit la cald o casă,
În pământ pe sub tulpini,
În adânc şi-n rădăcini.
Şi-acolo, pe vreme rea,
Dorm întinşi pe-o canapea.

Cati ca voi!
de George Toparceanu
 Sus, pe gardul dinspre vie,
O găină cenuşie
Şi-un cocoş împintenat
S-au suit şi stau la sfat:
— Ia te uită, mă rog ţie,
Cât de sus ne-am înălţat!...

Şi deodată, cu glas mare,

Începură amândoi,
Să cotcodăcească-n soare:
— Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...

Dar de sus, din corcoduş,

Pitulându-se-ntre foi,
Mititel şi jucăuş,
Le-a răspuns un piţigoi:
— Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!...

Cantecul pitigoiului

de Otilia Cazimir

Piţigoi,

Măi piţigoi,

Ce tot cauţi pe la noi?

Prin salcâmi, prin lilieci,

Prin tufişurile reci,

Când e iarnă grea afară

Şi pe casă

Brumă groasă,

Te porneşti, aşa-ntr-o doară:

„Simţ a vară, simţ a vară!”

 De gândeşti că-i vara-n toi,

Piţigoi, măi piţigoi!

-Oameni buni,

Măi oameni buni,

Iaca spun şi eu minciuni!

Când e iarnă, „simţ a vară”,

Să fac iarna de ocară.

Vara strig: „Cârpiţi, cârpiţi!”

Ca să ştiţi

Să pregătiţi

Şi hăinuţa ruptă-n coate,

Şi cămara cu de toate!

Scrisoare catre iepure

de Ion Gheorghe

Dragă domnule fricos,

Astă-noapte tu mi-ai ros,
Cu perechea şi cu puii,
Prunii, merii şi gutuii.

Ţi-am văzut fără tăgadă,

Urma prinsă în zăpadă.
Dacă ştii că n-ai vreo vină,
Vino mâine în grădină,
Când răsare luna plină.

Vreau să văd de poţi s-asculţi

Cum plâng pomii mei desculţi,
Că i-aţi ros tot pe la glezne,
 Unde v-a fost vouă lesne.

Şi doar sunt atâtea ierburi

De-astă toamnă, pentru iepuri
Şi sunt foarte dulci acum
Toţi vlăstarii de salcâm!...
Dacă te gândeşti la blană,
Caută-ţi alt fel de hrană!