P. 1
ecologie ecosistem

ecologie ecosistem

|Views: 2,337|Likes:
Published by Bogaciu Ana

More info:

Published by: Bogaciu Ana on Mar 17, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

Ecosistem

I. CARACTERISTICILE ECOSISTEMELOR ANTROPIZATE
1. Definitia ecosistemului: unitatea functionala, elementara, concreta a biocenozei 2. Alcatuire: BIOTOP
Prin biotop se desemnează totalitatea factorilor abiotici (lipsiți de viață): vânt, precipitații, umiditate, căldură etc. BIOTOP- componenta fara viata a tuturor ecosistemelor. FACTORII ABIOTICI nu au valori constante. Ei variaza in timp si spatiu. Majoritatea factorilor abiotici se produc cu regularitate. Cand variatiile factorilor abiotici sunt mici organismele se adapteaza. Structura Biotica: Factori geologici- solul, rocile Factori geografici- altitudine, latitudine, longitudine Factori mecanici- flux, reflux, curentii, cutremure Factori fizici- temperatura, lumina, apa, aer Factori chimici- compozitia aerului, a apei

BIOCENOZA
Termenul biocenoză reprezintă un nivel supraindividual de organizare a materiei vii și descrie totalitatea organismelor vii, vegetale (fitocenoză) și animale (zoocenoză) care interacționează între ele și care conviețuiesc într-un anumit mediu sau sector din biosferă (biotop), formând cu el un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de acel mediu. Ea se caracterizează printr-o anumită structură și funcționare dată de modelul circulației materiei, energiei și informației. Biocenoza și mediul ei de viață (biotopul) formează un tot unitar: ecosistemul, în cadrul căruia ele sunt strâns corelate și intercondiționate dialectic, astfel că biocenoza poate fi definită ca populația biotopului, iar biotopul ca locul, sau mediul, ocupat de biocenoză.

• •

3. Definitia ecosistemelor antropizate (amenajate):sisteme ecologice naturale, optimizate fie pentru obtinerea unor productii vegetale sau animale sporite, fie pentru alte scopuri umane Sunt influentate specific de existenta si activitatea umana; Depend de om din punct de vedere structural – organizatoric 4. Structura unui ecosistem antropizat: Elementele principale sunt: a) BIOCENOZA reprezentata de: - fitocenoza naturala; - plante de cultura; - zoocenoza naturala; - animalele domestice b) Totalitatea OAMENILOR din ecosistem; 1

devenind un corp artificial in care fenomenele naturale sunt diminuate. specii horticole  Animale: porcine. elementele componente au devenit subordonate prezentei oamenilor b) in agrosisteme fitocenoza este controlata direct de om( nr.ecosisteme terestre antropizate: ecosistemele agricole sau agroecosistemele . etc 2 .Producatorii primari au fost selectionati artificial. ovine.sistemele rurale si urban industriale A.se asigura conditii optime necesare speciei crescute: o anumita intensitate si cantitate de lumina. obiecte de uz divers d) Depozitele de deseuri si reziduri stagnante 5.complexele zootehnice.Consumatorii sunt reprezentati de animalele din fermele zootehnice sau piscicole . o fertilizare corespunzatoare. .c) ANSAMBLUL PRODUSELOR NATURALE (natura transformata) create prin activitati umane Exemple :masini. Caracteristici ale unui ecosistem antropizat:  Gradul de antropizare = intensitatea influentelor de origine antropogena asupra mediului natural. pasari Caracterizare ecologica a componentelor agrosistemelor: a) Biocenoza: .Numarul actiunilor biotice nefavorabile este redus.se investeste o cantitate apreciabila de energie. de specii foarte mic → stabilitate redusa → echilibrul ecosistemului este mentinut de om )  Simplificarea biocenozei: nr. pomi fructiferi. Tipuri de ecosisteme antropizate: .solul este transformat. lacurile de acumulare. iazurile si helesteiele piscicole . o anumita umiditate. . este diferit de la o zona la alta Exemple : a) in zonele urbane sau puternic industrializate care sunt sisteme intens antropizate . mic de specii  Saracirea biocenozei:prin diminuarea numarului de legaturi interne  Fragilitate a echilibrului ecologic 6. leguminoase. rumegatoare. omul ameliorand atat productia cat si rezistenta plantelor cultivate .ecosisteme acvatice antropizate: lacurile de baraj.fiecare biotop este realizat si controlat de catre om.In ferme apar boli metabolice si de stres la animale b)Biotopul: . . . constructii. .Omul controleaza consumatorii rapitori (mai ales parazitii) . AGROSISTEMELE  Inlocuirea formelor naturale de plante sau animale cu varietati cultivate si animale domestice pentru asigurarea unei productivitati mari  Plante: cereale. radacinoase.

gastroenterite.predomina organismele patogene producatoare de pneumonii. precum si din industria alimentara • Au productie industriala. . iar de multe ori unei rase cu performante productive ridicate.se remarca cresterea agresivitatii si a stresului. oamenii se gasesc in interactiune cu factorii abiotici.B. oamenii trebuie sa actioneze pentru diminuarea si inlaturarea factorilor poluanti care sunt rezultatul activitatii lor. • Folosesc in mica masura energia neconventionala. locale( fantani sau izvoare naturale) • Sursa de hrana provine direct din ecosistemele naturale si agrosisteme b) Ecosistemele de tip urban:orasele • Contact redus cu mediul natural. ECOSISTEMELE ASEZARILOR UMANE in asezarile umane.apartine unei singure specii . sobolani . . 3 . • Folosesc in mare masura energia produsa in centralele electrice.indivizii sunt intretinuti in adaposturi si boxe. . . hidroenergia. nucleare • Aprovizionarea cu apa se face prin sisteme hidrografice special amenajate. In ambele tipuri de ecosisteme. C.are un anumit microclimat interior generat de temperature. • Aprovizionarea cu apa se face din surse imediate.populatiile sunt omogene genetic si fenotipic. • Sunt dotate cu spatii de depozitare a reziduurilor si deseurilor .animalele si-au pierdut instinctual de teritorialitate si instinctual matern. pe categorii de varsta si sexe. OMUL este factorul care determina optimizarea conditiilor de mediu si araportului om – societate – natura Indiferent de tipul de asezare umana.baza trofica a animalelor este reprezentata de culturile furajere b)Biotopul: .alte specii de consumatori devin cocncurente pentru hrana: soareci. . satele. • Sursa de hrana provine din agrosistemele limitrofe sau de la distanta. biotici naturali si cu factorii artificiali introdusi sau produsi de om Tipuri de asezari : rurale si urbane a) Ecosistemele de tip rural: catunele.insusirile ecologice ale biotopului asigura fiecarei specii o productivitate maxima. de epurare a apei uzate. salmoneloze. umiditate si luminozitate . trichineloze . de termoficare. COMPLEXELE ZOOTEHNICE cuprinde crescatoriile de animale in scopul obtinerii de productii mari si constante a) Biocenoza: . comunele Caracteristici: • Contact strans cu mediul natural.

Impactul uman asupra mediului inconjurator reprezinta toate modificarile care se situeaza in afara legilor ecologice. o Exploatarea fara discernamant a padurilor a dus la desertificare o Pescuitul intensiv a saracit anuite zone ( exemplu: sardinele din Oceanul Pacific) a dus la scaderea numarului de specii sau chiar la disparitia lor. o Practicarea intensiva a vanatoarei a condus la rarirea populatiilor unor animale salbatice 2. Poluarea atmosferei. o Domesticirea animalelor prin modificarea conditiilor naturale de viata. Poluarea apelor. Destelenirile de pajisti. eruptii vulcanice.II. Eroziunea solurilor. suferite de mediul natural. Impactul este direct proportionalci numarul populatiei si cu volumul activitatilor umane. Desertificarea stepelor. Intre om si mediu exista un schimb permanent de materie. filoxera adusa din America in Franta a distrus culturile de vita de vie . ca urmare a activitatilor omenesti. Introducerea de specii noi in ecosisteme: o Intentionat sau neintentionat pot genera cresteri neobisnuite ale numarului indivizilor acestora (explozie ecologica) . Degradarea habitatelor: o Crearea agrosistemelor in care fitocenoza naturala este inlocuita cu o vegetatie controlata. etc 1. gandacul de Colorado adus in Europa in mod accidental : nici o metoda de combatere nu a reusit sa-l distruga Exemple de introducere intentionata a speciilor straine in diferite biocenoze: plante de cultura (alimentare. ceea ce a dus la altoirea de soiuri de vie europene cu americane rezistente la filoxera.Impactul este invers proportional cu marimea biotopului Forme ale impactului uman asupra mediului inconjurator: Defrisari masive ale padurilor. inundatii. IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ECOSISTEMELOR NATURALE Cauzele naturale ce au provocat deteriorari ale mediului sunt: seisme. furtuni de praf. Vanatoarea si pescuitul. etc. Extensiunea rapida a cailor de comunicatie moderne. animale 4 . energie si informatie. rezulta catastrofe ecologice si economice Exemple de introducere neintentionata a speciilor: aducerea catorva tantari anofel din Africa de Vest pe coasta rasariteana a Braziliei a dus la epidemie de malarie. Distrugerea unor specii de plante si animale. decorative). Pastoritul.

Deteriorarea ecosistemelor prin supraexploatarea resurselor biologice Interventia omului in biosfera a dus la saracirea speciilor si la cresterea instabilitatii biocenozelor. de fum. cu dereglarea echilibrelor naturale.toate acestea duc la slabirea rezistentei organismului uman. ursul panda si-au redus nr. Deteriorarea ecosistemelor prin poluare 5 . vulturul plesuv sur.In Europa: a disparut bourul. girafele.cat si indirect producand dezechilibre ecologice.Grav amenintate cu disparitia sunt :specii de balene. antilopa Americana. bizonul European. compusi chimici .broastele testoase de apa.cresterea vertiginoasa a oraselor a dus la dezvoltarea industriei.la aparitia unor boli ale sisemului nervos. scrumbia albastra. . iar antilopele. Cauze: a) Defrisarea padurilor: . la cresterea ariditatii climatului.dezvoltarea industriei in marile orase a atras dupa sine migrarea populatiei de la sate la oras . zebrele.explozia urbana. merlucius. antilopa de stepa. heringul.padurile reprezinta factorul determinant de mentinere a echilibrului ecologic. etc 4.In America bizonul.s-a realizat atat direct prin vanatoare.se intensifica activitatea pradatorilor.In Asia: rinocerul Asiatic.Efectele acestor introduceri sunt neprevazute. Pescuitul abuziv al mamiferelor mari a dus la disparitia unor specii .creste frecventa bolilor si a parazitilor .In Africa: antilopa Africana. intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor .apare suprapopularea pasunilor si o dezgolire accentuata a biotopului. batogul.marmota alpina. c) Supraexploatarea faunei terestre: .cel mai mult au avut de suferit pasarile si mamiferele Exemple: . nedorite si paguboase pentru ecosistemele naturale care se deterioreaza. cu un numar mare de lanturi trofice .In Romania: au disparut bourul. etc e) Urbanizarea si industrializarea: . care isi pierde posibilitatile sale de regenerare. pana la cca 200 exemplare . 3. climatic si hidric. bivolii. ursul grizzli au astazi areale foarte restranse . respirator. cocosul de mesteacan.pasunatul intensiv determina distugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem . endocrin. leii si-au redus mult efevtivele . reprezentand ecosistemul cu o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare ecosistem natural b) Suprapasunatul: . pescuit. capra alpine . dropia. rinocerul alba au disparut. capra de munte. particule de praf.a contribuit la degradarea solurilor. cu efecte intarziate asupra florei si faunei . dezvoltarea industriilor si a transporturilor a dus la formarea noxelor orasului :smog. rasul. . iar sunt amenintate sa dispara: zaganul. capra neagra d) Supraexploatarea resurselor oceanice: Biocenozele marine sunt foarte complexe . zimbrul. combaterea unor daunatori .

substante organice -fizici: caldura. accelerarea pulsului si aritmului respiratiei. a factorilor de mediu (abiotic si biotic) datorita introducerii in mediu a poluantilor Poluantii sunt deseuri ale activitatii umane. azbest. • Derivatii halogenilor provoaca arsuri la plante si boala numita fluoroza la animale(deformarea oaselor si caderea dintilor) • Pulberile:particule de cuart.Reprezinta o modificare daunatoare pentru om si pentru speciile din ecosystemele naturale si artificiale. 6 . dioxidul de sulf care in combinatie cu apa din precipitatii produce ploile acide .  b) Poluara chimica: Substantele chimice utilizate in industrie si agricultura sunt cele mai raspandite si periculoase forme de poluare. Exemple de substante poluante: • Gaze: monoxidul de carbon . de o anumita intensitate si care produc o senzatie dezagreabila → consecinte negative( dereglarea auzului. bacterii patogene Poluarea creste direct proportional cu cresterea numerica a omenirii. calciu. DDT.Aceste substante sunt in general nebiodegradabile sau greu biodegradabile .substante chimice: pesticide. radiatiile .etc c) Poluarea biologica: Se produce prin:  Poluarea biologica a apei si alimentelor se produce in mod direct prin deversarea apelor menajere si a celor industriale uzate in cursurile de apa sau indirect prin contaminarea lor cu substante organice fermentescibile.  Eutrofizarea apelor : proces natural de acumulare in timp a unor cantitati crescute de substante organice pe fundul apei → favorizeaza dezvoltarea in masa apei a unor microorganisme care acoper masa apei in intregime si distrug echilibrul ecologic din ecosistemul respective. a) Poluarea fizica: Poluarea temica sau calorica: diverse gaze din atmosfera duc la incalzirea globala prin efectul de sera → efectele incalzirii globale sunt catastrofale (topirea calotelor polare. diminuarea reflexelor. titei. de aceea persista un timp indelungat in ecosistem. stresul). mercur. apele folosite in uzinele atomice. gaze. se acumuleaza de-a lungul lanturilor trofice in concentratii din ce in ce mai mari prin fenomenul de amplificare biologica. contractile arterelor. exista o tendinta de subapreciere a efectelor acesteia. cresterea nivelului marilor si oceanelor. • Compusi ai azotului contribuie la formare asmogului. zinc.  Poluarea sonora sau fonica:zgomote puternice sau emisiuni de sunete cu vibratii neperiodice . Noxele eliminate in mediu : pesticidele. deseurile atomice . metale grele. particule de plumb. inundarea tarmurilor)  Poluarea radioactiva: prin radiatii si radionuclizi are ca surse depunerile radioactive care au ajuns in apa odata cu ploaia. funingine . Deoarece nu se cunosc in amanunt limitele admisibile ale poluarii atat pentru securitatea omului. Factori poluanti:. cresterea necesitatilor umane si dezvoltarea de noi tehnologii. cat si a securitatii principalelor ecosisteme.biologici: virusuri.

O inginerie ecologica a resurselor de apa reprezinta un test foarte serios la nivelul stiintific de gospodarire . 7 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->