Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Pastel

Mai tremură cuvinte pe urma amăgirii,

prezentul putrezeşte în ultimul pahar
de neguri păsuite, fantasma împlinirii
mai cântareşte clipa din ce în ce mai rar.

Pe limba înăcrită în zăpuşeli de vie

spre acru mai adie un gust ciudat de piatră
când sparge pe trecuturi o veche reverie
haotic alergândă mereu spre aceeaşi prada.

înseninări de clipe adastă-n fum şi plaur

şi sub amprenta tălpii pamântul se înghite,
însămânţate vise aleargă răzvrătite
strigând parcă uitării: Tăcerea nu-i de aur !

ISBN 973-85433-0-4
pagina 2
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

De-a cercului cădere

Mai pâlpâie cuvinte în umbrele de mâine

tot scrijelind vopseaua pereţilor uitării;
urnindu-şi dedemultul din formele păgâne
pe lespedea de piatră ard laurii visării.

Pe muntele de sare Sisif se pierde-n rouă;

jur-împrejurul nopţii miroase a tristeţe...
Un ţărm fără de mare mai stăruie să plouă
când despre taina morţii nu-i nimeni să mă-nveţe...

ISBN 973-85433-0-4
pagina 3
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Ratacire

Adie hipnotica toacă

stârnind tânguieli subumane,
spre tine cărare prefacă
Hristos dezlegat de canoane.

Miroase a tamâie şi ceară,

tresar lumânari la icoane,
mai bate un clopot în seară,
dar unde-i biserica, Doamne ?

ISBN 973-85433-0-4
pagina 4
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Simetrie perpetuă

Se-ngemănează Astru-n cer

din două taine de cristal,
Iisus Hristos şi Lucifer
de-a valma-s parcă duşi de val.

Şi parcă prins în cercul greu

al celora ce se repetă,
se dedublează Dumnezeu
într-o oglindă desuetă.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 5
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Circumflex

De-ar fi căderii Râul să se-ntindă

pe-atâtea şoapte tremurânde-n glas,
în van i-ar fi Câmpiei să cuprindă
un fulg din ceea ce-a rămas...

Un şarpe ce străbate vechea grindă,

pe abur înflorit în Sephirot,
adastă-n cercuri, să nu-l prindă
spre Axis Mundi cartea de Tarot.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 6
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Dor de Egipt

Dintr-un blestem de piramidă

adulmec drumul spre Egipt,
un dor şi-o aripă timidă
peste pustiuri am înfipt.

Citesc în propriile timpane

petale stinse dintr-un vers,
chemări pierdute, diafane,
melodic picură dispers.

Întemniţate în mistere
zac neştiute adevăruri,
pe zbor de palide himere
ruinile umbresc în ceruri.

Robind secunda pasageră,

între pustiuri am înfipt
o mistuire efemeră
şi-un dor launtric de Egipt.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 7
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Poem zadarnic

Nu sting culori pe noapte

din braţul meu de gheaţă,
adună-se din şoapte
strigoi de dimineaţă;

străfulgerări azure,
nebănuite gânduri,
cioplească-n sloiuri pure
culorile de vânturi;

aprindă flacări moarte

prescrierea scânteii,
culorilor de noapte
vând naşterea ideii.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 8
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Retro

Ningea în cioburi de pustiu

mai stăruind când sa-l adune
troienele de mai târziu
si-o umbra care nu se spune.

Către acordul ancestral

gonea pribeag printre sicrie
unde păstrase mărturie
copita ultimului cal.

Stigmatul ultimei poveri

descălecând eternităţii -
petala ochilor stingheri
`cercând popasul libertăţii.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 9
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Lepadare

Am negat karma
pe litere
scuipând pe alfa
am înjurat omega
Un şarpe ce-şi înghite coada
stă mort sub calcâiul meu
deja invulnerabil
De-aş fi Ahile
nu mi-ar fi teamă de sageată
Eu nu mai cred
în arc

ISBN 973-85433-0-4
pagina 10
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Templu

Egreta de Cristal
picură peste săgeţile frânte
În fierăstrăul subtil al firului de verde
am citit:
răscruce
Vânatorul
disipat în propriile sale gloanţe
plânge ospaţul de niciodată

ISBN 973-85433-0-4
pagina 11
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

***

Dintre toate ploile, doar steaua ta

mai răsare peste asfinţitul din gând.
Între toţi brazii din suflet
doar fulgerul mai seamană cucuruze.
Ploaia şi stelele
surori prin lacrima Egretei de Cristal,
Brazii şi fulgerul
fii ai aceleiaşi săgeţi...
De ce ai rupt totul
în doua jumătăţi
nedrept de egale ?

ISBN 973-85433-0-4
pagina 12
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

In hoc Cygnus vinces !

Pe râul îndărătnic, în seva-i retrogradă

ce se revarsă-n ţărmuri, coagulând pustiul,
de şarpele luminii spre coada-i covrigată
mai tremură-n icoană anticipând târziul.

Pe jariştea stârnită de prăbuşirea bolţii

ar vrea să-şi smulgă chipul din temniţa icoanei.
La marginea zidirii, perfidă, umbra sorţii
dezbracă certitudini peste suspinul Anei.

Frânturilor de săbii revendicând răspunsul

li se relevă nodul ce lama nu-l pătrunde;
cu unghii despletite ce-n ochi mai scurmă plânsul
pe întinderea uitării gonesc fecioare nude.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 13
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Efectele inflaţiei solare

Mi-am rătăcit pe stradă ieri

iubirea-n staţia din piaţă
tot alergând după păreri
parfum de "Izmia" şi... greaţă.

Drept compensare mi-au crescut

trei flori în ochiul de la ceafă
şi-s fără bani că mi-am vândut
trei buzunare - pîn' la leafă.

Când, la o bere cu Hristos

(mi-a arătat şi-o poză cu Prea Sfântul)
am înţeles că-i de prisos
să împerechez clipa cu gândul.

Şi uite-aşa, cu mult mai luminat

şi cu-n surplus de trei picioare
aştept să vină MIG-ul la arat
şi să mă duc cu el la mare...

ISBN 973-85433-0-4
pagina 14
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

***

Cine scutură pe noapte

frânghia de spânzurare ?
Oare-s eu sau tu esti oare ...?

Cine tremura ascuns

ca un zbor de clopoţel
sau ca vântul prin inel,
circumflex şi singurel,
fara ca să ştie el
tot ce-a fost, tot ce s-a dus... ?

ISBN 973-85433-0-4
pagina 15
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Sunt vinovat...

Sunt vinovat a nu fi fost perfect

la judecata sufletelor seci,
intransigent amprenta o ridici şi pleci
plătind tributul stilului direct.
Pripit judecător, nici n-ai deschis dosarul,
dar ai fi fost zadarnic sa o faci,
şi procuror şi martor acuzării te-ai desemnat
'cercând să mai împaci
un vis albastru şi tenebre reci.

Sunt vinovat de-a nu fi fost perfect

la judecata sufletelor seci.

O pledoarie la final
e ultima nadejde a apararii.
Nu voi cersi acestui tribunal
nici îndurare, nici recurs;
eu garantez ca mi-i de-ajuns
dacă instanţa, într-un gest sensibil,
va consemna un text banal:
Sunt vinovat de-a nu fi fost perfect,
dar voi ramâne perfectibil...

ISBN 973-85433-0-4
pagina 16
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

***

Tot scormonind să întâlnesc ideea,

am spart minuţios veacul pe gânduri.
La sita lumii s-a-ngropat scânteia
şi îndoiala formatează rânduri.

Un nestatornic gând mă înfioară

păşind filozofiilor pagâne,
să mă întreb a nu ştiu câta oară:
cu ce voi recladi ziua de mâine ?

ISBN 973-85433-0-4
pagina 17
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Tranziţie

Mai dăinuie iubito această delăsare

ce-mi tulbură retina cu gânduri de pripas ?
Să ne alungăm odată copiii la culcare
şi să-ncălzim cafeaua pe vechiul aragaz.

Gândacul ce s-anină de gresia crăpată

striveşte-l fără silă cu lingura de lemn,
închide geamul iernii, zăpada să n-abată
înspre căminul nostru perdea peste infern.

Desprinde-te femeie din terna lâncezeală,

şi vino, te despoaie, la noi în dormitor.
Ştiu, ştiu, de dimineata, copiii merg la scoala
şi trebuie vegheată plăcinta din cuptor.

Întoarce ceasul, pune-l să sune pe la şase,

de timpul nu-ţi ajunge, fixează-l pe la patru,
dar pâna una alta, cămăşii nasturi coase-i.
şi vino lângă mine să răzbunăm iar patu'

ISBN 973-85433-0-4
pagina 18
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

***

Prin zăboviri adie jaful

divorţului de sine că cerşesc
instantanee aşteptate,
în oglindirea de aseară
prezentul face pe bolnavul.

Trei Zile-n deget mă cioplesc

şi verigheta veacului mă roade,
fără să simt, să cred,
am spus : "se poate !"
zidirilor încredinţate,
pe amăgirea frunzei să clădesc.

Trei Zile-n deget mă cioplesc

penultima petală să-i opresc
acestui calendar. Armate
de ochi mai picură Trei Zile,
trandafirii priviri ostile
la marginea peniţei zăbovesc.

Pornind a săgeta năravul

acestor zile trei (şi parcă toate)
din noi petale adunate,
pe visul meu a-nflorit praful.
ISBN 973-85433-0-4
pagina 19
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

Delir

Nici pâine, nici gloanţe, nici rouă

pe-o frunză ce zace la geam,
Reformă !, Reformă! - nu plouă...
... nu cade Guvernu' , bani n-am.

nici zahăr în ceaiul din cană,

stagnare, ministru, cafea,
un ultim vampir şi-o icoană
se ceartă pe-un stârv de căţea.

Traiască Guvernul ! - din mină

mai scoate afară un mort.
Victorie ! - Prima Virgină
aşteaptă acum un avort.

ISBN 973-85433-0-4
pagina 20
 Egreta de Cristal Sinică Vrânceanu

***

În mii de spori mă-mpart gonind spre tine,

cu necuprinsul ochilor să te pătrund;
icoana ta mă arde, cuvintele-s puţine,
şi aş vrea în amintirea ta să mă ascund.

Tresaltă răscolit rubinul stins

pe împietrirea Verbului din vers;
din Ametist azurul clipelor desprins
mai dăinuie în tremurul dispers.

Deşertăciunea-şi fecundează colţii

când fără tine Calea rătăcesc
şi-n zarul spart nu ştiu cărarea sorţii.
Când eşti cu mine nu ştiu să iubesc...

ISBN 973-85433-0-4
pagina 21