P. 1
Agricultura_ecologica

Agricultura_ecologica

|Views: 846|Likes:
Published by babau_

More info:

Published by: babau_ on Mar 18, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/26/2015

pdf

text

original

GHEORGHE EMIL DANDIeI IOANADORZA ILEANA ARDELEAN

EDITURA UNIVERSITATD DIN ORADEA, 2007

Referenti stiintifici: Prof.univ.dr. ing. Gbeorghe Ciobanu - Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola Oradea Conf.univ.dr.ing. Cornel Domuta - Universitatea din Oradea

!Descrierea elP a Bibliotecii Nationale a Romamei

IBANDICI, GHEORGHE
EcoagriculturiilGheorghe

[Ieana Ardelean Oradea, 2007

- Oradea

Emil Bandici, Ioana Borza, : Editura Universitatii din

ISBN 978-973-759-375-7

J. Borza, luana II. Ardelean, Ileana 631.95 EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA ESTE ACREDITATA DE CNCSIS, COD 149.

EDITURA UNIVERSITATII DIN ORADEA Str. Universitatii, nr.l. Oradea

PREFATA
Amt pe plan national cat si pe plan mondial este semnalata tot mai mult dezvoltarea neechilibrata si exagerata a industriei, agriculturii ~i a urbanizarii neecologice, ceea ce a dus la
0

criza a mediului ambiant in diferite zone ale

Romaniei ~i mai ales ale globului, ceea ce ne face sa ne indreptam atentia foarte riguros asupra mediului in care traim ~i sa punem accent tot mai mare pe luarea de masuri concrete de introducere a unor tehnologii mai putin poluante si actiuni de depoluare, precum ~i pe respectarea unei legislatii corespunzatoare in toate activitatile social- economice. Acest fapt justifica pe buna dreptate actiunile care se intreprind pentru constientizarea asupra necesitatii de cunoastere a relatiilor ecologice din natura, a cauzelor ~i masurilor de prevenire si combatere a deteriorarii si poluarii mediului, pentru Iargirea orizontului de cuprindere a fenomenelor ecologice ~i de orientare a activitatii practice umane. Constientizarea prolemelor de siguranta alimentara si mediu a contribuit si contribuie la dezvoltarea agriculturii biologice (ecoagriculturii) in ultimii ani in Uniunea Europeans ~i mai ales in Romania, in contextul sigurantei alimentare a consumatorilor. Cunoasterea problemelor ~i mai ales a tehnologiilor privind agricultura ecologica cu referire speciala la cultura mare, pasuni si fanete, cresterea animalelor, legumicultura, pomicultura si viticultura este impusa de cerinta asigurarii de prod use ecologice pe piata europeana ~i mai ales pe piata agroalimentara din Romania, lara recent acceptata ca membra a Uniunii Europene. Manualul de Ecoagricultura sau agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) se gaseste la prima editie, fiind structurat in 9 capitole.

Primul

capitol

se

refera

la

problemele

agriculturii

in

lumea

contemporana, la pricipiile ~i obiectivele agriculturii ecologice, legile ecologice ca baza a agriculturii biologice, la calitatea produselor in agricultura biologica, In capitolul II al prezentei caqi sunt prezentate etapele care trebuie parcurse de un agricultor roman care s-a homrat sa practice agricultura ecologica, conversia ~i planul de conversie al intreprinderii. Capitolul III prezinta tehnologiile privind cultivarea biologica a

plantelor: cultura mare, pasuni ~i fanete. In capito lui IV sunt prezentate tehnologiile biologice privind cresterea animalelor, iar capito luI V se refera la principii noi privind combaterea bolilor ~i daunatorilor in hortiviticultura, urmand ca in capitolele VI, VII ~i VIII sa se faca referiri la legumicultura, pomicultura ~i viticultura prezentate in contextul agriculturii biologice. In final capitolul IX, face referiri la factorii cosmici care influentetza cresterea ~iproductivitatea plantelor. Lucrarea elaborata de noi se adreseaza prin urmare studentilor, cadrelor didactice ~i specialistilor din domeniul Agronomie, Horticultura si Zootehnie, precum si celor care doresc sa-~i insuseasca cunostinte referitoare la principiile, obiectivele si tehnologiile din agricultura ecologica, sa se familiarizeze cu
0

gandire ecologica, sa inteleaga conceptele si opiniile privind promovarea agriculturii ecologice (ecoagriculturii), protectiei mediului ~i realizarea unor produse agroalimentare ecologice. Asteptarn sugestii pentru revizuirea

manualului practic de agricultura biologica in viitor, la ce-a de-a doua editie.

Autorii

Cuprins

5

CUPRINS
Cap. I. 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Cap. II. 2.1. 2.2. 2.3. Cap. 01. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.5. 3.6. 3.7. 3.7.1. 3.7.2. NOTJUNI INTRODUCTIVE...... Agricultura ~i problemele lumii contemporane......................... Principiile agriculturii biologice Obiectivele agriculturii biologice Legile ecologice ca baza pentru agricultura biologica............... Istoricul agriculturii biologice.................................................... Calitatea produselor in agricultura biologica............................. CONVERSIA DE LA AGRICUL TURA CONVENTIONALA LA AGRICULTURA BIOLOGICA Generalitati Etapele parcurse de catre un agricultor roman care s-a hotiirat sa practice agricultura biologica Planul de conversie al intreprinderii CUL TIV AREA BIOLOGICA .. A .. PLANTELOR: 43 45 48 48 48 39 39 9 12 22 25 27 28 34

CUL TURA MARE, PA~UNI ~I F ANETE Masuri de ameliorare a solului Asolamentul ingr~aminte minerale Pregatirea gunoiului de grajd Pregatirea composturilor Pregatirea urinei ~i a mustului de gunoi · 1l. .. ~ • SIStem ul de ingrasarmn te verzi.
A

..

Studiul ~iameliorarea conditiilor locale de mediu

50
:...................... 51 51 52 52

.
. .

54 58 58 59 61

Samanfa ~i materialul saditor Controlul bolilor ~i daunatorilor daunatorilor in agricultura biologica Preparate fitofarmaceutice naturale

Metode, procedee ~i preparate pentru combaterea bolilor ~i

6. 4. 3.3.4. TEHNOLOGII ANIMALELOR Generalitati incarcatura Alimentatia Achizitionare Transportul BIOLOGICE PRIVIND CRE~TEREA cu animale la hectar Probleme sanitar-veterinare animalelor si sacrificarea Apicultura biologica ~I A DAUNATORILOR Cap.7.. 4.9.. V Cap.4.. .] I... AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL.6 3.2.4. 4.7.... 3. VI 6.7.. ciupercile (grupa .7. IV 4... Preparate Cuprins care protejeaza sau fortifica daunatorii plantele impotriva 61 63 64 68 atacului unor boli Preparate care indeparteaza Preparate care omoara daunatorii (insecticide) Solutie cornplexa impotriva omizilor Preparate care "fun glcI e ") . 4. 3. 3..2. 6... LEGUMICULTURA iN CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE Importanta biologice Alegerea terenului Lucrarile de pregatire a terenului Rotatia ~i asocierea culturilor producerii legumelor in contextul .2.8. bacteriile..3......7..7.. PRINCIPII NOI PRIVIND COMBATEREA BOLILOR iN HORTIVITICUL TURA . . 79 81 87 agriculturii 87 89 93 95 69 70 71 solului a apei si a aerului in zona Cultivarea biologica a plantelor aromatice ~i medicinale Cap. protejarea 72 73 75 75 76 77 de animale 78 78 79 .6... . agricol.. 4..3. 3.1... 3.2..5. 4.10.2..2. 3.....2.3. 3. 6.1. controlul poluarii. id Controlul buruienilor Notiuni de pratotehnica Organizarea teritoriului biologica ornoara virusurile.1.

Cuprins
6.5. 6.6. 6.6.1. 6.6.2. 6.7. Alegerea sortimentului dupa criteriul rezistentei la boli ~i a

7

plasticitatii ecologice Fertilizarea culturilor legumicole Reguli importante de fertilizare Combaterea biologica a buruienilor

101 105 107 117 120 131 131 136 136 biologa.; 138 139 139 149 149 154 biologica 159 160 180 186 pomiculturii 193 a 193

Cap. VII
7.1. 7.2. 7.2.1. 7.2.2. 7.3. 7.3.1. 7.3.2. 7.3.2.1. 7.3.2.2. 7.3.3. 7.3.3.1. 7.3.3.2. 7.3.3.3. 7.4. 7.4.1. 7.4.2.

boli ~i daunatori AGROECOSISTEMUL POMICOL. POMICULTURA iN CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
Protectia plante lor fata de Particularitatile agroecosistemului pomicol.... Zonarea in agroecosistemul pomicol

Importanta zonarii in pomicultura biologica Principii, criterii si norme de zonare in pomicultura Tehnologia de cultura in agroecosistemul pomicol

Intretinerea ecologica a solului in plantatiile de pomi .. Fertilitatea solului in pomicultura biologica Fertilizarea organica Fertilizarea minerala Problematica Combaterea Combaterea Combaterea Rolul biologice Cercetari, perspective ~i strategii tehnologice de crestere randamentului bioconversiei energetice in pornicultura Protectiei planteJor in pornicultura bolilor in pomicuJtura biologica buruienilor in pomicultura stiintifice biologica daunatorilor in pornicultura biologica.................

cercetarii

in promovarea

-

Orientari ale cercetarilor de ecologie in pomicultura biologica ,. .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . .. . . . . .. . . . .. 199

Cap. VIn
8.1. 8.1.1.

AGROECOSISTEMUL VITICOL. VITICULTURA CONTEXTUL AGRICULTURII BIOLOGICE
Solul in viticultura biologica Structura soluJui

iN
204 207 208

8 8.1.2. 8.1.3. 8.1.4. 8.1.5. 8.1.6. 8.1.7. 8.2. 8.3. 8.3.1. 8.3.2. 8.4. 8.4.1. 8.4.2. 8.5. Cap. IX 9.1. 9.2. 9.3. 9.4. 9.5. Biologia solului Continutul in humus

Cuprins 210 216 225 228 232 234 236 254 257 266 269 269 272 282
COSMICI CARE INFLUENTEAZA PLANTE LOR

Problema nitritilor in viticultura biologica Eroziunea solului in viticultura biologica Umiditatea solului Combaterea integrata a buruienilor Intrelinerea solului in viticultura biologica Fertilizarea plantatiilor viticole .. Fertilizarea cu ingr~aminte organice Folosirea ingra~amintelor minerale naturale in viticultura biologica .. Protectia vitei de vie Combaterea integrata a bolilor ~i daunatorilor Combaterea biologica a bolilor si daunatorilor Posibilitati de folosire a soiurilor rezistente in viticultura biologica
FACTORII CRE!;ITEREA !;IIPRODUCTMTATEA

286 286 290 291 291 .. 297

Generalitati, .. Utilizarea efectelor cosmice .. Efectullunii asupra speciilor legumicole semanat sau plantat
r.

........ ... ...

..... .... 289

Momentul critic fala de ciclurile lunare. Optimul pentru Efectullunii asupra pomilor fructiferi si a vitei de vie BIBLIOGRAFIE ..... .... .. ..

Capitolul l. Notiuni introductive

9

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE
Ecoagricultura sau agricultura ecologica (tennen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu "modern" de a cult iva plante, de a ingra~a animale ~i de a produce alimente, care se deosebeste fundamental de agricultura conventionala, Rolul acestui sistem de agricultura este de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu, conservarea ~i dezvoltarea mediului in respect falii de natura si legile ei. Agricultura ecologica contribuie la cresterea activitatilor economice cu 0 importanta valoare adaugata ~i are 0 contributie majora la sporirea interesului pentru spatiul rural. Ecoagricultura (agricultura ecologies), nu utilizeaza: fertilizanti
~l

pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, honnoni, antibiotice ~i sisteme intensive de crestere a anirnalelor. Organismele modificate genetic ~i derivatele lor sunt interzise in agricultura ecologica. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica se face prin respectarea perioadei de conversie, care in productia vegetalaare 0 durata de 2 ani pentru culturile anuale ~i 3 ani pentru culturile perene. Sistemul de agricultura ecologica se bazeaza pe respectarea unor reguli si principii de productie stricte in conformitate cu legislatia comunitara ~lia nati0tfla in vigoare de irnplementare a legislatiei comunitare. Co~tientizarea problemelor de siguranta alimentara ~i mediu de catre
~l

consumatori a contribuit la dezvoltarea agriculturii biologice in UE in ultimii

ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pastrarea increderii
consumatorilor, impiedicarea contaminarii cu organismele modificate genetic ~i cresterea importurilor.

10

Capitolull Notiuni introductive Reprezentand 3,6% din suprafata agricola a Uniunii Europene, cu
0

crestere de 30% pe an, ecoagricultura sau agricultura biologica este unul din cele mai dinamice sectoare din agricultura UE; cu toate acestea, in unele state membre estice este nevoie inca de dezvoltarea acestui potential. Ecoagricultura sau agricultura biologica respecta consumatorul, dar ~i mediul inconjurator si biodiversitatea ~i se bazeaza pe reciclare, rotatia

culturilor, interzicerea organismelor modificate genetic (OMG), a hormonilor ~i antibioticelor in cresterea animalelor. Un produs "bio" este un produs pentru care nu s-au folosit pesticide. Comisia Europeana a prezentat in 2004
0

comunicare intitulata .Planul

de actiune european in materie de alimentatie ~i agricultura biologica", care a fixat 21 de zone de actiune desemnate sa faciliteze dezvoltarea sectorului.

In

acest text, Comisia recunoaste pentru prima data faptul ca, agricultura biologica joaca un rol important in atingerea obiectivelor noii politici agrico1e comune (PAC) ~i sprijina abordarea bazata pe cerere pentru stimularea agriculturii biologice. Comisia sugereaza revizuirea legislatiei UE existente pentru redarea mai clara a principiilor ~i obiectivelor agriculturii biologice, pentru depasirea disfunctiilor pietei interne, completarea si imbunatatirea standardelor ~i

eficientizarea importurilor. ParlamentuI European a redactat un raport asupra propunerii Comisiei Europene pentru un regulament privind productia alimentelor biologice si etichetarea acestora. Raportul, redactat de catre deputata franceza Marie-Helene Aubert (Verzi), a fost adoptat in Comisia pentru agricultura pe 27 februarie 2007. Textul spune ca "cererea consumatorilor continua sa creasca ~i este acoperita din ce in ce mai mult de prod use importate, care pun probleme noi in privinta certificarii si etichetarii".

Capitolul1. Notiuni introductive Principala controversa la Parlamentul European este legata

11 de

etichetarea .produselor biologice". Pentru Parlamentul European, "produsele biologice" nu ar trebui sa.contina organisme modificate genetic. Legile actuale insa. permit etichetarea prod uselor drept biologice, chiar daca acestea contin 0,9% organisme modificate genetic (rnarja accidentala permisa), Unele tliri cer reducerea acestei marje la 0,2%. Pentru doamna Aubert insa, ceea ce conteaza nu este marja accidental a., ci luarea de masuri de catre statele membre pentru evitarea contaminarii accidentale. Principalele recomandari ale raportului Aubert sunt: organismele

modificate genetic sau produsele obtinute din acestea nu pot fi folosite in productia biologica si nici in medic ina veterinara, folosirea logo-ului european pe produsele alimentare ce contin 95% materie prima. "bio" si folosirea referintei "UE-biologic" sunt obligatorii; rlimane posibila ~i folosirea altor logouri; consolidarea etichetarii pentru a preveni neregularitati la cumparare ~i import ; operatorii din tarile terte trebuie sa prezinte un certificat eliberat de
0

autoritate cornunitara; Parlamentul European doreste extinderea acestei reguli la restaurante, cantine, produse din lana, uleiuri esentiale; regulamentul ar trebui sa urmeze procedura de codecizie, deoarece acopera productia ~i distribuirea de produse alimentare pe piata interns. In urma votului, raportorul Aubert a spus: "In contextul cresterii cererii pentru produsele biologice, si al cresterii ofertei, trebuie sa. garantam pentru consumatori siguranta produselor. Avem nevoie de reguli de etichetare care sa asigure informarea consumatorului in legatura cu locul de provenienta al produsului ~i standardele de calitate al procesului de productie, In garantarea sigurantei consumatorului, sunt limite care nu trebuie depasite: excluderea clara a organismelor modificate genetic si a substantelor sintetice (ca pesticide Ie) ~i interzicerea fermelor impartite intr-o parte conventionala si una biologics".

12

Capito/u/I Notiuni introductive 1.1. AGRICULTURA SI PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE La inceputul celui de-al treilea mileniu, dezvoltarea agriculturii nu poate fi

separata de problemele mari cu care se confruntii omenirea la ora actuala, cum ar fi: cresterea demografica; criza energetica si de materii prime; problemele mediului inconjurator. Problema cresterii demografice ~i a ridicarii nivelului de trai trebuie avuta In vedere ori de cate ori se emit prognoze privind dezvoltarea ramurilor agricole in scopul sporirii productiei agroalimentare. Daca astazi populatia globului numara peste 5,7 miliarde, In anul 2025 se estimeaza
0

populatie de 9,4 miliarde locuitori, crestere demografica care scoate

In evidenta faptul ca cerintele In prod use agroalimentare vor creste rapid. La majoritatea popoarelor ~i In toate timpurile, cerealele, plantele oleaginoase, plantele textile, plantele medicinale si aromatice, legumele, fructele, strugurii, vinul ~i celelalte derivate ale productiei agricole, la majoritatea popoarelor s-au bucurat de
0

mare apreciere din partea populatiei,

Prin continutul lor bogat In zaharuri, vitamine, saruri minerale ~i multe alte principii active, plantele agricole si produsele hortiviticole vor juca si in viitor un rol important In alimentatia umaria, ca alimentatii echilibrate ~i diversificate. Cultura plantelor implica un consum ridicat de energie, atat pentru obtinerea produselor primare, cat ~i a celor industrializate. Desi energia devine din ce In ce mai scumpa, ea va trebui sa creasca In agricultura. Pe viitor sporirea productiei agricole, se estimeaza ca va avea loc In contextul crizei de energie ~i de materii prime. Fala de aceste cerinte, masurile care se impun nu sunt de ordin restrictiv ci de economisire de energie, prin cresterea coeficientului de bioconversie. Agricultura dispune de posibilitati de reducere a consumurilor energetice, mai ales a celor legate de protectia fitosanitara, erbicidare, fertilizare ~i irigare.
0

componenta esentiala a unei

Capitolul I. Notiuni introductive

13

Reducerea consumului de fungicide, erbicide si ingrasaminte chimice va contribui la prevenirea poluarii solului, a apei, a plantelor si a recoltei. Agricultura viitorului va trebui sa tina seama de toti factorii de mediu, in conexiuni mai largi, sa foloseasca mai rational toate mijloacele de productie (solul, ingrasamintele, calitatea deosebita a soiurilor) in asa fel incat impactul asupra mediului inconjurator sa fie minim. Atat la nivel international, cat ~i in lara noastra, in ultimul timp s-a inregistrat
0

sensibilizare a opiniei publice fata de problema degradarii mediului

inconjurator. Actiunea necontrolata a omului poate conduce la alterarea ecosistemelor agricole (agroecobiomilor), ca si a celor naturale, la dereglarea echilibrului acestora. Sunt cunoscute efectele nocive ale poluarii solului, apei, atmosferei si recoltei. Prin aceasta din urma, actiunea necontrolata a omului asupra mediului inconjurator se poate intoarce asupra celui care a provocat-o. Intreaga agricultura a tarii noastre, se confrunta, printre altele, cu grave probleme de poluare, ca urmare a neglijarii problemelor protectiei mediului inconjurator, a mentinerii echilibrului ecologic. Practicarea deteriorarea acestuia, conventionala unor sisteme nerationale poluarea prin aceea de agricultura agricole. reprezinta a deterrninat Agricultura un sistem mediului inconjurator, diminuarea se caracterizeaza solului, reducerea fertilitatii ca

randamentelor

culturilor

energointensiv, din punct de vedere economic costisitor pentru societate, cu potential de daunare asupra mediului inconjurator ~i a sanatalii oamenilor. (N.
Lampkin, 1990).

Se apreciaza ca in ultimii 50 de ani, continutul in humus la principalele tipuri de sol din Romania a scazut cu 0,3-0,6%, alarmant prin proportiile sale, ca urmare a neglijarii proceselor din circuitele trofice ale solului (Gh. Stefanic, 1. D. Sandoiu, 1994 ). Cea mai importanta problema
0

reprezinta eroziunea soluri/or, fenomen

care se manifesta pe circa 7 miIioane de hectare cu folosinta agricola (C Rau{a.

14
1992}. Se considera

Capito/u/ I Notiuni introductive

ca anual se pierd prin eroziune aproximativ a terenurilor

10 milioane de pomi ale

tone de sol ce contin 1,5 milioane tone humus ~i 500.000 tone NPK. Folosirea nerationala fructiferi in panta, ocupate cuprecadere la aparitia efectelor ~i vilA de vie, conduce frecvent negative

eroziunii solului. La intensificarea a solului cu mijloace mecanizate, reducerea plantelor continutului

eroziunii solului contribuie: deteriorarea cu timpul lor. sistematica producandu-se

lucrarea intensa dezgolire a

a structurii solului,
0

in humus,
si longevitatii ~i buruienile biologice

situate in amonte

~i colmatarea

celor din aval, cu efecte negative

asupra productivitatii

Bolile, daunatorii celor agrofitotehnice, In general, tratamente combatere Fractiunea

pot provoca pierderi de pana la 30% din cu certitudine la poluarea

recolta, folosirea cu priori tate a metodelor chimice de combatere, in detrimentul ~i fizice, conducand hortiviticole chimica a solului si a altor factori de mediu (T. Baicu, 1990). La culturile se aplica un numar mai mare de comparativ cu culturile de camp, ~i generative ale de poluare, Din solutia de in atmosfera important ~i pe sol. impotriva numai bolilor si daunatorilor, constituie
0

astfel incat pesticidele
0

sursa importanta pe organele

parte ramane

vegetative

plantelor (agrodisponibilitatea),

restul fiind imprastiat un element din sol.

care cade pe sol reprezinta nerational, pesticidele

in poluarea vatamari ale

mediului, putand afecta flora microbiana Folosite frunzelor ~i fructelor, modificari acumulari de reziduuri in sol etc. Cuprul, prezent in fungicidele fructelor provocandu-le tratamente antiparazitare,

pot produce,

de asernenea,

fiziologice

in urma acumularii

lor in plante, manei la In

cuprice folosite in combaterea

numeroase plante, dupa pornirea lor in vegetatie, poate fi daunator frunzelor si arsuri (mai ales in perioadele aplicate timp indelungat, fainarilor po ate deveni toxic pe solurile acide, umede si friguroase). solurile acide, cu pH sub 6, se poate manifesta toxicitatea cuprului prove nit din Sulful folosit in combaterea

sarace in coloizi organici si minerali.

este favorizata tasarea solului. lara sa se respecte intervalul de timp de la ultimul tratament pana la cules. a nivelului nici reziduurile pot influenta negativ insusirile organoleptice Poluarea datorita erbicidelor timp indelungat solului. de erbicide. S-a constatat Reziduurile In diferite aparitia proceselor sol. mai ales. de catre radacinile Nu trebuie si microfaunei Pericolul absorbtiei in cantitate mai mare a erbicidelor apare pe solurile sarace in humus. brune sau negricioase. in unele situatii se observa distrugerea dirninuare progresiva 0 superficial al solului. mai ales prin folosirea masinilor grele. sau pentru culturile urmatoare. pun probleme in la cazul plantarilor noi pe aceleasi suprafete. La culturile de camp. in plantatiile pomicole ~i viticole. ca urmare a folosirii structurii de carbon aspectul organic in orizontul toxic asupra a acestora. in acest pot provoca in vase le liberiene ce pot fi obturate ~i in vasele lemnoase care 0 devin rosii. microflorei superficiale inrautatire a capacitatii de schimb cationic ~i a puterii de neglijat efectului din sol. se manifesta. este pusa in evidenta de Erbicidele serie de simptome specifice ce apar pe frunze. S-a constatat ca irigarea excesiva. retinere 0 ~i sanatatea consumatorilor. in anumite situatii determin 0 : -0 ca. ca urmare a antrenarii lor de catre curentii de aer pe distanta de cateva kilometri. caz. erbicidele aplicate nerational pot provoca se acumulari 0 serie de leziuni interne. . zone ale tarii folosirea nerationald a irigatiei a condus de salinizare ~i inmlastinire secundara pe suprafete mari de reducere a fertilitatii vitei de vie. a apei. la erbicidarea total a aplicata pe sol uri argiloase. in urma absorbtiei formanduAlterarea metabolismului plantei.Capitolull Notiuni introductive Daca fungicidele sunt aplicate cu putin tirnp inainte 15 de recoltarea acumulate fructelor. in care erbicidele patrund mai usor. sau prin folosirea unor doze necorespunzatoare. mai ales ale celor preemergente. aplicate la culturile invecinate cu cele hortiviticole daune acestora din urma.

prin degajarea pe sol. Notiuni introductive . Complexele supradimensionale de crestere industrialii a animalelor. Sunt bine cunoscute efectele excesului de azot la plantele hortiviticole: cresterea luxurianta a organelor verzi. scuturarea florilor. daunatori ~i conditii nefavorabile de mediu. in rauri ~i lacuri a unor cantitati apreciabile de dejectii. au contribuit la poluarea cu nitrati a apei freatice . conducand la scaderi ale volumului sistemului radicular.sursa de alimentare cu apa potabila. mai ales pe traseul rotilor tractoarelor. intarzierea maturarii fructelor. in viticultura ~i in pomicultura. Tasarea solului si numarul mare al trecerilor pe acelasi traseu in cultura mare. chimice ~i biologice ale solului. fie in anumite faze de vegetatie.16 Capitolul I. mai ales cele cu azot. Poluarea datorita ingrasamintelor chimice este generata de catre dozele mari aplicate fie la infintarea culturiJor. acumularea mai redusa a substantelor utile. este favorizata de executarea unor lucrari de primavara sau de toamna in conditiile unui sol prea umed. .aparitia unui frunzis excesiv de bogat dar care nu se coreleaza cu un plus de productie. reducerea fertilitatii.aparitia fenomenelor de cloroza. Mecanizarea lucriirilor agricole a determinat aparitia fenomenelor de tasare pe aproximativ 6 milioane de hectare. .acumulari mai reduse de antociani. coloratia neuniforma ~i intarziata a fructelor. Poluarea cu nitrati a apelor freatice ~i a celor de suprafata a fost provocata si de folosirea nerationala a ingriisdmimelor minerale. . sensibilizarea plantelor la boli. la nivelul intregii tari. Influenta negativa a tasarii se rasfrange asupra insusirilor fizice. .fisurarea boabelor si instalarea putregaiului cenusiu.

Cu toate aceste efecte negative. pe langa efectul poluant. iar pentru 1 kg potasiu . la nivelul anului 1995. ca urmare a folosirii repetate a unor doze sporite de azot. precum si masurile care sa previna declaratiile frauduloase privind caracterul biologic la produselor alimentare.3550 Kcal. au fost evidentiate concentratii de nitrati care depasesc limitele admise. continutul de nitrati depasea concentratia maxima admisibila pentru apa de baut (stabilita la 45 miligrame la litru). agricultura ultimei jumatati de veac a cunoscut progrese importante in domeniul ameliorarii genetice. Pentru obtinerea pe cale industrials a unui kg de azot se consuma 22100 Kcal.3% din ranmnile investigate (situate in 92% din totalul comunelor din Romania). La finele anilor '80 politica agricola cornuna a conferit agriculturii biologice un rol deosebit: pe langa reducerea excedentelor s-a incurajat promovarea produselor de calitate ~i a practicilor agricole care produsele biologice trebuia neaparat elaborata 0 sa respecte mediul inconjurator. vinuri etc. Astazi consumatorii au din ce in ce mai multe informatii privind metodele de .CapitolulI Notiuni introductive scuturarea duratei de pastrare a fructelor. 17 In apele freatice. In acelasi timp. eficiente. chimice. al pastrarii biodiversitatii. pentru a spori increderea consumatorilor in reglementare care sa incadreze strict productia ~i politica calitatii. facand-o vulnerabila in perioadele de criza energetica. pentru 1 kg fosfor . Chimizarea intensiva a hortiviticulturii in ultimele decenii a determinat un consum foarte mare de energie fosila necesara producerii de ingrasaminte. Astfel potrivit datelor Laboratorului de /giena Apei din /nstitutul de Igiena si Sanatate Publica din Bucuresti. distrugerii buruienilor cu ajutorul cu ingrasaminte erbicidelor. In plus. combaterii bolilor ~i dannatorilor cu mijloace chimice. in acelasi timp. ca si in unele legume. fertilizarii al cunoasterii biologiei plante lor cultivate. al mecanizarii. azotul este ~i mare consumator de energie. fructe.4860 Kcal. Se apreciaza astazi ca folosirea unor mijloace chimice de combatere a bolilor si daunatorilor sau de sporire a fertilitatii solului a asigurat nivele sporite de productie de calitate si. in 36.

Acestea constituie un cadru general aplicabil productiei vegetale De si animale. etichetarea ~i controlul principalelor specii de animale (bovine. zeci de mii de exploatatii sunt reconvertite in acest sistem de cultura. De la data intrarii in vigoare a legislatiei europene privind agricultura biologica. numeroase exploatatii din intreaga UE au trecut la modul de productie biologic. Au fost adoptate reglementari pentru garantarea autenticitatii metodelor agriculturii biologice. o aceeasi importanta a fost acordata procedurilor de control ce garanteaza inregistrarea la un organism de inspectie national. implicit dar. al factorilor de decizie politica.18 Capitolul I. adica din 1992 prin Reglementarea 2078/92/CEE din 30 iunie 1992 (JO L 215130.1992). caprine.in baza initiativei comunitare "de la ferma la masa" ~i vor sa se asigure ca au fost luate toate masurile de precautie referitoare la siguranta ~icalitate in toate etapele producerii acestora. Exploatatiile care sunt certificate pentru acest mod de productie trebuie sa parcurga ani in cazu1 culturilor perene. reglementari 1991 2092/911CEE) si intrarea ei in vigoare in 1992. nu in ultimul rand. 0 alta consecinta este interesul tot mai mare al consumatorilor fata de aceste produse si. cu competente in domeniu. primei transformarii din ~i comercializarii (Reglementarea alimentelor rezultate dintr-o agricultura biologica. cabaIine ~i pasari). a tuturor exploatatiilor care reclama agricultura biologica. profilaxia si ingrijirea veterinara.07. Notiuni introductive producere a alimentelor . Acest text trateaza printre altele aIimentele pentru animale. la adoptarea dar ~i etichetarii. In august 1999 a fost aprobata Reglementarea 1804/1999/CE referitoare la producerea. Aceste organisme sunt ele insele desemnate de autoritatile insarcinate cu verificarea capacitatii lor de a . Din zona productiei biologice sunt in mod expres eliminate organismele modificate genetic (OGM) ~i produsele derivate. Agricultura biologica trebuie inteleasa ca Iacand parte integranta dintrun mod de productie agricola durabila ~i ca 0 0 perioada de conversie de doi ani (inainte de insamantare) in cazu1 culturilor anuale ~i de trei alternativa viabila fata de abordarile traditionale ale agriculturii.

Consumatorii care cumpara produse astfel marcate pot fi siguri ca: . a bolilor plante lor si evita pesticide le. in locul carora se utilizeaza tehnici care favorizeaza crearea unor ecosisteme durabile si care reduc poluarea. Sanctiunile prevazute in caz de incalcare a reglementarii sunt retragerea imediata a dreptului de a face referire la modul de productie biologica pentru produsele in discutie. In martie 2000. restituind astfel solului elementele nutritive din deseuri. inc1usiv la stocare. cu Agricultura biologica difera de celelalte moduri de productie agricola pentru ca ea pune pe primul loc resursele neconventionale ~i recic1area.sistem de control CE" care sa fie utilizat cu titlu benevol de catre producatori. ingrasamintele sintetice. in ultima vreme a 0 devenit unul din cele mai dinamice domenii agricole. Exploatatiile sunt inspectatecel putin odata pe an ~i fac obiectul controalelor prin sondaj. cererea de produse "curate" fiind din ce in ce mai mare. precum si hormonii de crestere.Capito/u/ I Notiuni introductive 19 conduce sistemul de inspectie intr-un mod echitabil ~i eficient ~i se supun reglementarilor in vigoare. crestere a suprafetelor cultivate in regim biologic pentru urmatorii ani. Agricultura biologica respecta sistemele de autoreglare a naturii in )upta contra daunatorilor din culturi. dupa ce inspectia a demonstrat ca metodele lor si produsele lor raspund conditiilor fixate de reglementarile VE. Comisia Europeana a creat un logotip cu mentiunea . Inspectia se face pe tot parcursul procesului de productie. au contribuit si mai mult la dezvoltarea agriculturii biologice. prelucrare si ambalare. In ultimii ani atat interesul crescut al consumatorilor legat de problema sigurantei alimentelor cat ~i preocuparile fala de mediu. Daca in anul 2000 agricultura biologica avea 0 pond ere de doar 3 % in Uniunea Europeana. la care se adauga penalitati mai mari in caz de infarctiuni mai grave. erbicidele. In domeniul cresterii animalelor si al pasarilor. prin reglementarea productiei de carne ~i de carne de pasare se asigura un mod special de dezvoltare si 0 alimentatie naturala. antibioticele sau modificarile genetice.Agricultura biologicu . specialistii anuntand 500%.

rara compensare .20 acestea contin Capitolul l. de dezvoltare rurala. Cu toate acestea Europeana. sunt detaliate urmatoarele . . poarta numele producatorului. . recompensa care respecta sau iau masuri de agromediu prin programele Acolo unde exista exploatatii in care se practica sistem agricol este benefic mediului. opinia publica constientizeaza aduse mediului . satisfac regulile regimului de control oficial. . productie.Agenda 2000" a pus un accent deosebit Astfel. . ~i de la organismele ionizante aplicate alimentelor. provin direct de la producator sau preparator intr-un ambalaj sigilat. preparatorului de inspectie. Pentru a intelege rolul ~i functia agriculturii 0 agricultura biologica se agricultura biologica admite plata unei prime de agromediu.agricultura biologic a ~i dezvoltarea rurala.Poluatorului-platitor". Notiuni introductive eel putin 95% din ingrediente produse din zona agriculturii biologice.. in agricultura 0 trebuie sa se respecte anumite standarde de financiara si. de la tratamentele 0 la temerile consumatorilor.asigurarea calitatii ~i a cadrului natural.extinderea agriculturii biologice in spatiul Uniunii Europene. ireparabile de integrate. comercializarii. s-au elaborat norme de mare exigenta legate de privind metodele de tot mai mult daunele la poluarea solului ~i asigurarea calitatii ~i de informatiile prin practici care conduc Pe de alta parte. principiul agricultorii masurilor de protectie Pachetul de reforme continut in .preocuparile consumatorilor. chiar mai mult sa se respecte in Uniunea primesc 0 mediu de baza. poate fi incurajata prin investitii in domeniul productiei primare. al prelucrarii ~i biologice in ansamblul aspecte: politicii agricole a Uniunii Europene.rolul agriculturii Pornindu-se domeniul alimentar siguranta alimentelor. intrucat se pleaca de la premisa ca acest Pe langa aceasta. a mediului pentru toate tipurile de sau vanzatorului sau numarul de cod al organismului pe respectarea agricultura. datorate alarmelor din modificate genetic.

furnizarea de date precise privind productia ~i procesarea alimentelor catre asociatiile de consumatori. Agricultura biologica ~i agricultura integrata.Capitolul I. ci sa respecte ~imediul ambiant. evidentierea riscuriIor ~iatuurilor activitatii agricole. Ori din ce in ce mai multi consumatori sunt dispusi sa dea un pre] mai mare in schimbul garantarii calitatii si sigurantei alimentelor. Aceste instrumente de analiza servesc mai multor obiective: furnizarea de indicatori catre factorii de decizie politica. in acest context agricultura biologica. EUROSIAI. a devenit un mod de productie de prima importanta. Reglementarile referitoare la sistemul de inspectie aplicat agriculturii biologice. contribuie la imbunatatirea ocuparii fortei de munca in sectorul agricol. au avut in vedere imbunatatirea colectarii ~i punerii la dispozitie a statisticilor spre productia biologica stimuleaza dezvoltarea sectorului ~i sustinerea intreprinderilor in ansamblul 0 piata a consumului in expansiune este un factor principal care li incurajeaza pe agricultori sa i~i reconverteasca culturile in zona . Aceste sisteme agricole pot aduce importante beneficii amt in economie cat ~i in procesul de coeziune sociala din zone Ie rurale. Alimentele produse in zona agriculturii biologice au fost intotdeauna mai scumpe decat cele prod use in mod conventional. mai multe initiative ale Biroului de statistica al Comunitatilor Europene. Deci productiei biologice. la epuizarea resurselor naturale ~i la distrugerea ecositemelor fragile. fapt considerat alta data ca 0 piedica in calea dezvoltarii agriculturii biologice. capabila nu numai sa produca alimente sanatoase. prevad colectarea detaliata de date. agricole. considerata pana nu demult ca activitate de margine ~i ocupand un segment mic al pietei. Notiuni introductive 21 apelor. Cresterea acestor sectoare agricole. Faptul ca sunt puse la dispozitie ajutoare financiare si alte masuri stimulative in favoarea conversiei filierei agroalimentare. a prelucrarii ~i serviciilor conexe. constituie sanse reale pentru economiile rurale ~i contribuie la dezvoltarea durabila. Pe langa acest lucru.

se intelege acel sistem de cultura care tinde sa valorifice si sa pastreze sistemele biologice productive lara a recurge la substante chimice de sintezii. conservarea mediului inconjurator. de miscari etc. miscari ecologiste si organizatii neguvemamentale. a impactului serie de asociatii. ca si cum aceasta din urma nu s-ar baza pe principii biologice. italiana. mai ales in cele din Uniunea Europeans. a diverselor partide politice. "agricultura ecologica" in limba germana. In secolul nostru. a dezvoltarii industriale si disponibilitatii chimice ~i mecanice de interventie.agricultura biologica" este folosit in limba franceza. iar eel de "organica" . intr-o serie de lan. in vederea protejarii mediului inconjurator. Termenul . Aceasta problema se afla in atentia guvemelor. portugheza. au avut loc . in general opinia publica.2. Notiuni introductive 1. Pare surprinzator astazi sa vorbim de agricultura biologica in contrapunere cu agricultura conventionala.in limba engleza. in sensul definitiei acceptate in Uniunea Europeans. De milenii.22 Capitolull. mentinerii fertilitatii solului. a aparut tehnologiilor modeme asupra acestuia ~i asupra omului. in conditiile in care nu se folosesc produse chimice de sinteza. pastrarii echilibrului natural. care sa nu afecteze sanatatea consumatorilor. S-au constituit 0 0 legislatie specifica. obtinerii unor produse agricole valoroase din punct de vedere biologic ~i igienic. practicarea agriculturii inseamna folosirea echilibrata a sistemelor biologice si a resurselor naturale. prezenta atenta a omului in teritoriu. mai ales in ultimul deceniu s-a dovedit a fi sensibila la problemele mediului inconiurator ~i ale saniitatii oamenilor.. de organisme. in ultimul timp au aparut numeroase lucrari stiintifice ~i de informare care pledeaza pentru extinderea agriculturii biologice. Prin agriculturii biologica. care aplica principiile agriculturii biologice. PRINCIPIILE AGRICULTURII BIOLOGICE Cercetarea stiintifica si. spaniola ~i daneza. vigilenta in privinta mediului inconjurator. sub influenta factorilor social-economici.

optimizarea contribuie si reciclarea animalelor. pe modullor Aceasta risipei. Agricultura cunostintele agronomice. agricultura metoda de productie stiintific realizat obiective care integreaza domeniile protejarea chimice. pierderea fertilitatii solurilor si. pune pe biologica reprezinta eu progresul 0 ridicata. pentru a diminua riscurile de stres si de boli. excedente de productie in multe tfui. 23 au condus la formarea prin: productivitate cu interventii ~i la degradarea la atragerea asupra unui cere vicios din eare este greu de iesit. Ea exclude folosirea ingrasamintelor de sinteza ~i a erbicidelor. In lupta impotriva daunatorilor. conditiilor la reducerea sistematica bilantul revine pe In productia de crestere a a ani mala. Mentinerea starii de sanatate a culturilor este legata de: . care. reconsiderarii unui si tehnologie. intre ~tiinla asupra pastrarii raporturilor productivitatii dintre intre om cultura acestora.folosirea rotatiilor diversificate. de inlocuirii metodelor biologice de protectie biologice Toate acestea au condus la dezechilibre biologice a contribuit ecosistemelor plante lor. fapt ce amelioreaza substantial productiei. . in vederea si mediul tuturor efectelor echilibru inclusiv ale celor negative. necesitatea chimice. Curentul pentru impunerea agriculturii atentiei controlarea realizarii inconjurator. mediului ambiant. caracterizat aici. ea utilizeaza unele elemente ~i principii ale combaterii . un accent deosebit se metodele metoda catre fosila. alaturi de cresterea productiei. prin fixarea azotului organice. Notiuni introductive schimbari radicale.Capitoiui 1.folosirea soiurilor rezistente. a pesticidelor si buruienilor. Ea consuma mai multa energie solar! si mai purina integrate. bolilor traditionale Unul in toate din principalele sale il constituie biosferei si a resurselor planetei. agricole. De asemenea. in special a dejectiilor animale. actiunilor preventive. de productie diferitelor leguminoase considerabila a reziduurilor energetic al rotatii ale culturilor. un rol important preventive. atmosferic de prin folosirea de alimentatie. ~i natura.

tinand seama de realitatile fizice ~i social-economice. Aceste principii sunt formulate astfel: .24 Capitolull Notiuni introductive . mentinerea fertilitatii solului devine patrimoniu pe care il constituie solul. degradarea sistemelor ecologice. Un factor esential al succesului practicarii agriculturii biologice. In centrul preocuparilor agriculturii biologice se afla solul. pomicultura si viticultura se caracterizeaza printr-un grad ridicat de intensivitate. integrand cunostintele traditionale cu progresul stiintific din toate domeniile biologiei si agronomiei.conditii indispensabile pentru pastrarea starii de sanatate a necesitate de prima urgenta.utilizarea tehnicilor de lupta biologica ~i a folosirii substantelor naturale. in armonie cu natura.Mentinerea fertilitiitii solului. . alegerea produselor pentru combaterea bolilor si daunatorilor etc. . de aceea. fertilizarea.) au ca scop intensificarea activitatii microbiologice plantelor. mentinerea ~i sporirea fertilitatii acestuia . ~i mai cu seama hortiviticultura necesita un volum mare de foqa de munca. intr-o perioada in care se accentueaza sornajul ~i exodul masiv aJ populatiei catre aglomerarile urbane. dar inca putin cunoscut. care interactioneaza strans cu plantele si animalele care il populeaza. considerat ca un mediu viu. ea creeaza noi locuri de munca. in general. pentru evitarea degradarii acestui important . Legumicultura.Protectia mediului inconjurdtor. poluarea apelor freatice ~i a recoltelor cu pesticide ~i nitrati. ll constituie adaptarea tehnicilor biologice la conditiile locale. Multe tehnici culturale aplicate in ultimele decenii au avut consecinte nedorite asupra mediului inconjurator. Principiile agriculturii biologice se sprijina pe cunoasterea amanuntita a sistemelor de productie care valorifica la maximum resursele locale cu reducerea Ja minimum a riscurilor economice ~i ecologice. complex. precum si de traditiile locale. 0 a solului. Agricultura biologics. de resurse.folosirea lucrarilor culturale adecvate. Toate actiunile vizate de agricultura biologica (lucrarile solului. contribuind la eroziunea solurilor.

Organizarea unei ferme trebuie sa se faca cu respectarea stricta a legilor biosferei.3 OBIECTIVELE AGRICUL TURII BIOLOGICE Principalele obiective ale agriculturii biologice. 1. . fiind permise numai produsele ce nu dauneaza plantelor.Viziunea globald asupra interactiunilor din natura. lipide. fructele strugurii se consuma in mare a lor majoritate in stare proaspata. asa cum sunt precizate de catre Federatia Internationala a Misciirilor de Agriculture Organica (IFOAM). in cantitati suficiente. rara reziduuri de pesticide. unilaterala. Legumele.) sau extracte de plante (ex. 0 Prin practicarea unei agriculturi biologice se urmareste obtinerea unor produse agricole de calitate.: piretrul). sunt urmatoarele: obtinerea produselor agricole cu valoare nutritiva ridicata. . vitamine ~i saruri minerale.Respectul pentru sdndtatea consumatorilor. In agricultura biologica se pune accent deosebit pe calitatea interventiilor neagresive ale omului asupra naturii. de aceea. In agricultura biologics se 0 specializare ingusta ~i la exploatare intensiva. comparativ cu agricultura conventionala. S. Folosirea erbicidelor este interzisa. dar care sa contina balanta echilibrata de elemente nutritive (protide.Fermarenunta la 0 0 0 importanta deosebita in alimentatia omului unitate.Capitolull Notiuni introductive 25 Agricultura biologica urmareste pastrarea nealterata a mediului. prin evitarea folosirii produselor care pot avea efecte daunatoare. a composturilor. un organism in echilibru. prin folosirea ingra~amintelor organice ~i a celor minerale mai putin solubile. . avandu-se tot timpul in vedere ca indicatorul sintetic al bunei gospodariri Il constituie conservarea ~i sporirea fertilitatii solului. precum ~i aplicarea metodelor fizice (termice). acizi organici. bazate pe saruri minerale simple (Cu. . de toxine etc.) prezinta modem. silicat de Na etc. calitatea lor nutritiva ~i igienica (lipsa reziduurilor de pesticide. glucide).

cat mai mult posibil. in special micro flora ~i microfauna. a mediului lor. care cere solutii adecvate. florei si faunei solului.26 Capitolul I. Ea pune un accent deosebit pe folosirea unor sisteme de productie diversificate. un organism de sine statator.potentarea ~i cuprinderea ciclurilor biologice intr-un sistem in care un rol important revine rnicroorganismelor. comparativ cu cele ale agriculturii clasice. Cultura plante lor furajere se integreaza in rotatii echilibrate. . prin tehnici adecvate ~i mentinerea unui nivel ridicat al materiei organice din sol. a unei retributii corespunzatoare ~i a unui mediu sanatos de lucru. prin rotatii adecvate ale culturilor.asigurarea pentru producatorii agricoli a unor conditii satisfacatoare de viata. Schmid si colab. 0 sa . .sa se tina seama de impactul tehnicilor culturale asupra mediului inconjurator (0. Notiuni introductive aplicarea unor metode de lucru compatibile cu mediul inconjurator ("dupa natura"). Se recomanda evitarea oricaror interventii care dauneaza vietii solului ~i mediului inconjurator. 1994). Organizarea acesteia trebuie sa se faca tinand seama de faptul ca indicatorul sintetic al bunei gospodariri il constituie conservarea ~i sporirea fertilitatii solului. pe utilizarea soiurilor ~i raselor locale rezistente la boli ~i daunatori. utilizarea.' Catherine de Silguy. a resurselor reinnoibile pe plan local. care le permita exteriorizarea comportamentului lor specific. . bazate pe un numar mare de culturi.asigurarea unor conditii de viata pentru toate speciile de animale. pe cresterea animalelor. inclusiv protejarea plantelor ~i animalelor salbatice. 1994. iar dejectiile animalelor sunt necesare pentru fertilizare economica ~i de calitate. . Metodele agriculturii biologice sunt mai complexe. Agricultura biologica se bazeaza pe pastrarea organismelor vii din sol. mentinerea ~i ameliorarea durabila a fertilitatii solului.. . Fiecare exploatatie agricola constituie un sistem complex. evitarea oricaror forme de poluare ce pot rezulta din tehnicile agricole. in locul incercarii de dominare a naturii.rnentinerea diversitatii genet ice a sistemelor agrare.

Solul este considerat un "organism viu".4. In agricultura biologica se 0 intervine asupra acestor interactiuni numai cu mijloace naturale. composturi. 0 cultura de plante legumicole reprezinta un ecosistem creat de catre om. care. Agricultura biologica se bazeaza pe ridicarea coruinutului solului in materie organica. o cultura de plante cerealiere. organice obtinute in ferma hranesc organismele solului care 0 0 flora infestanta foarte 0 0 infestare cu singura specie. cu cat este exploatat mai intensiv. Ingr~amintele Astfel. unele mijloace ~i metode de aparare a culturilor (de ex. constand influenta asupra acestei interactiuni. cu atat viata comunitatii respective va fi reglata in mod natural prin concurenta reciproca. . prin folosirea ingrasamintelor organice naturale (gunoi de grajd.Capitolull Notiuni introductive 1. LEGILE ECOLOGICE CA BAZA PENTRU 27 AGRICUL TURA BIOLOGIC~ Ecologia reprezintd agricultura omul exercita implicatii. cu atat se ajunge la un echilibru natural si la raporturi mai elibereaza elemente nutritive. Prin activitatea din 0 diversitate de mijloace. cu atat devine mai unilateral in privinta organismelor vii pe care la contine. Cu cat este mai variata lumea vegetala ~i animala. se poate practica cu succes in exploatatiile agricole care au un sector zootehnic bine dezvoltat. ingrasaminte verzi. In agricultura biologica un accent deosebit se pune pe respectarea ciclului substantelor. punandu-le la dispozitia plantelor. 0 livada.) fapt pentru care. exploatatie agricola dispune de un numar mai mare de culturi ~i de specii de animale. concomitent. etc. diversa este mai putin periculoasa decat Cu cat stabile. folosind 0 0 retea de raporturi intre organismele vii. plantatie viticola. combaterea mecanica a buruienilor) trebuie sa conduca la supravietuirea. a carui fertilitate trebuie mentinuta pentru generatiile viitoare. a cat mai multor organisme vii. cu multiple practic in interactiunea dintre acestea ~i mediul inconjurator. Acolo unde este posibil. plantele verzi produc hrana pentru om ~i animale.

28 Capitolull Notiuni introductive Principiul ecologic fundamental se refera la legatura care exista intre "a triii". se administreaza la suprafata. iar gunoiul de grajd. de hrana.5. Promotorii acestui curent au fost Rudolf Steiner si Ehrenfried Pfeiffer in Germania. Rudolf Steiner a pus bazele unei filozofii: "antropozofid". cea mai mare importanta fiind Agricultura biodinamicii. 1. in agricultura Europei. traditionala. in anul 1924 a tinut un curs de prezentare a fundamentelor stiintifice ~i filozofice ale agriculturii biodinamice. iar mai tarziu discipolul sau Ehrenfried Pfeiffer a condus exploatatii agricole din mai multe tari. pe baza principiilor acestei agriculturi. . organicii # biologicii. cu precadere.fortelor vitale". acordata . pentru a se dezvolta. in agricultura biologica araturile se executa superficial. "a se hrani" ~i"a constitui hrand pentru alte fiinte vii". . care porneste de la .Jntelepciunea omului ca particica a intelepciunii divine. in permanenta. Oat fiind faptul ca organismele vii sunt localizate. s-au diferentiat cronologic. trebuie sa dispuna. 3 curente: agricultura biodinamicii. ISTORICUL AGRICULTURII BIOLOGICE 0 garantie pentru obtinerea Idea unei agriculturi biologice a luat nastere la inceputul secolului 20 cand societatea industriala a inceput s-o inlocuiasca pe cea rurala. Legile naturale care stau la baza acestui concept sunt: . a ratiunii universale". este bazata pe respectarea legilor naturale ale vietii ~i ale unitatii sol-planta-animal-om. in sol exista nenumarate organisme vii care. Respectarea principiilor ecologiei constituie unor bune rezultate in agricultura biologica. in orizontul superficial al solului. de asemenea.tendinta vietii de a creste continuu.existenta unui echilibru dinamic care face ca viata ~i moartea sa se interconditioneze prin contradictii interne ~i externe.

D. El subliniaza dezavantajele monoculturilor. Preparatele biodinamice se realizeaza din plante medicinale (coada soricelului. dar ~i a altor planete. in cadrul caruia trebuie sa existe un anumit echilibru lntre cultura plantelor ~i cresterea animalelor. Davidescu. urzici. Acest curent atribuie humusului un rol fundamental in echilibrul biologic ~i fertilitatea solului.ca. Schmid st colab.). este necesara intocmirea unui calendar al efectuarii lucrarilor agricole. Albert Howard.principalii agenti care participa la desfasurarea normala a vietii solului sunt microflora (bacterii. climatului. lucrarile solului ~i recoltat se tine seama de influentele cosmice. si-a enuntat teoriile in "Testament agricol". Gh. plantat. nematozi. ele avand un efect stimulator asupra altor mecanisme biologice (F. papadie. Velicica 1994. in natura. ciuperci. Pentru semanat. vienni etc. Stefanic. In aceeasi perioada. musetel. inspiratO din curentul aparut in Elvetia sub influenta lui Hans Muller ~i se bazeaza pe observatia ca. 1994. E. care exercita 0 influenta asupra solului ~i asupra plante lor. 0. Hans Peter Rusch propune 0 metoda de agricultura organo-biologica. V Wistinghausen .. alaruri de radacinile plantelor si factorii de mediu (D.Capitolull Notiuni introductive 29 . Velicica Davidescu. dereglat in unna interventiei omului. Davidescu. prin fortarea cresterii plantelor (D. 1992). Sandoiu.cultura organ. cu scopul restabilirii echilibrului momentan. Agr. ale disparitiei rnicilor exploatatii ~i ale folosirii ingrasamintelor artificiale. in Austria. Cantitatile care se folosesc la hectar in amestec cu apa sunt foarte mici. gunoi de grajd ~i silice. de aceea. Exploatatia agricola este considerata un organism viu. Davidescu. 1994). publicat in 1940. resturile . valeriana. Metoda biodinamica se caracterizeaza prin utilizarea unui numar de 9 preparate (numerotate 500-508). 1994). Sattler. alge) si microfauna (rame.. Fondatorul acestuia. in primul rand de pozitia Lunii. precum ~i rolul culturilor asociate (graminee-leguminoase) ~i al fertilitatii solului in asigurarea rezistentei plantelor la paraziti. homeopatice. scoarta de stejar). a aparut in Anglia dupa cel de-al doilea razboi rnondial si se bazeaza pe folosirea exclusiva a fertilitatii organice.

la nivelul Uniunii Europene a fost adoptat un regulament ce prevede metodele de obtinere. iar la inceputul anilor 1990. . se inregistreza supraproductie de alimente. in tarile occidentale. Motivele orientarii catre agricultura biologics. 1981). garantarea conditiilor pentru concurenta loiala intre producatori. Aceasta organizatie s-a dezvoltat continuu. Ministrii agriculturii din tarile Uniunii Europene au hotarat sa favorizeze dezvoltarea agriculturii biologice. care serveste ca referinta pentru toate organizatiile existente la nivel mondial ~i care permite domeniul biologice. in anul 1991. protectia mediului inconiurator si a spatiului rural. Ca urmare a regruparii unor astfel de organizatii. In anii 1980 se dezvolta constiinta responsabilitatii fala de mediul 0 lnconjurator. precum ~i libera circulatie a produselor. Principiile agriculturii biologice au fost difuzate dupa eel de-al doilea razboi mondial de catre consumatorii si medicii preocupati de efectele alimentelor asupra sanatalii oamenilor. in anii 1970. in anul 1972 s-a constituit Federatia Intemationalii a Miscarilor de Agriculturii Organicd (IFOAM). etichetarea si controlul produselor agricole ~i alimentare rezultate printr-un mod de productie biologic (Regulamentul CEE productiei. Agricultura biologicii. saturarea ~i liberalizarea pietei produselor agricole. Notiuni introductive vegetale si dejectiile se biodegradeaza si ajung sa ingrase solul lara ca cineva sa Ie incorporeze in sol.30 Capitolul I. Papacostea. grupand la nivelul anului 1993 aproximativ 400 de asociatii din 60 de tari (Catherine de Silguy. 1994). avand ca scop promovarea agriculturii biologice. La aceasta s-a adaugat si consumul de materii prime ~i energie la costuri foarte ridicate. 0 organizare a reglementarilor din in .cadrul agriculturii etichetarii ~i comercializarii. (P. considerand ca aceasta corespunde noilor obiective ale politicii agricole comune (PAC): echilibrarea cererii ~i ofertei de produse alimentare. In ultimele doua-trei decenii s-au format mai multe organizatii ale producatorilor. sunt legate de experienta negativa cu produsele chimice ~i problemele de sanatate aparute. A fost elaborat un caiet de sarcini-cadru.

In anexele acestui regulament sunt prevazute produsele admise atat pentru fertilizare.Capitolull Notiuni introductive 31 2092/91). subproduse organice rezultate din industria alimentara si textila. roci potasice macinate. 1994. rumegus de lemn.300 de ferme. compost din reziduuri vegetale. fiind acceptate numai ingrasamintele organice. totalizand 127. compost uzat din cultura ciupercilor.3.3. alge ~iproduse din alge. Campagnoni.240 ha. roci de fosfat de aluminiu calcinate. roci fosfatice naturale. Regulamentul european cu privire la agricultura biologica prevede respectarea metodelor de productie specifice. . transformare ~i import este supus acelorasi reglementari In toate tarile Uniunii Europene.1995). In Italia .. Produse destinate fertilizarii ~i ameliorarii solurilor admise in agricultura biologica (dupa Catherine de Silguy. cat ~i pentru prevenirea ~icombaterea bolilor si daunatorilor. 0. acest sistem de productie este in curs de extindere in majoritatea tarilor europene (A.000 ha. Schmid si colab.873 de exploatatii cu 72. zgura lui Thomas. compost din deseuri menajere organice. Potrivit acestuia.000 ha (1993). cenusa de lemn.700 de ferme cu 71. paie. ansamblul filierelor de productie. produse animale transformate provenite din abatoare ~l din industrializarea pestelui. precum si cateva ingrasarninte minerale putin solubile ~i un numar foarte redus de produse chimice simple. scoarta ~i resturi lemnoase. 1994) sunt: gunoi de grajd si gunoi de pasari sau urina. in Franta . La nivelul anului 1992 agricultura biologica se practica in Germania in 9. turba.

silicat de sodiu.preparate pe baza de Ryania speciosa. mangan.preparate . Schmid si colab. 1994. . sulfat de magneziu. cupru. molibden. 0. dupa constatarea de catre organismul de control. sulf. Capitolul I.zeama de Burgundia."pamant" de diatomee. Notiuni introductive roci de magneziu. . . ~i 0 substanta sinergica. pudra de roci.zeama bordeleza. argila (bentonita. . pe baza de metaldehida. . continand. perlit). a carentelor de calciu Catherine de Silguy. gips..pudra de roci. fier. .32 calcar. Produse autorizate pentru combaterea extrase bolilor ~i daunatorilor (dupa foliare aplicate la mar.preparate pe baza de Derris elliptica. . 1994) sunt: . creta. clorura de calciu (numai pentru tratamente ~i magneziu).propolis.prod use pe baza de piretrine din specia Chrysanthemum cinerarifolium. continand un repulsiv impotriva animalelor superioare ~i utilizate in capcane. . . . .bicarbonat de sodiu.preparate pe baza de Quassia amara. . zinc). roci calcaro-magneziene.sulf. microelemente (bor. eventual. sulfat de potasiu.

al Comisiei Mondiale asupra Mediului ~i Dezvoltarii (WCED). programarea unei rotatii corespunzatoare a culturilor. protejarea faunei utile. . curentul agriculturii durabile. A. . economic viabil si social responsabil" (C Ingels. 1990. 1992). procedee mecaice. Paris. de calitate. daunatorilor ~i buruienilor sunt precizate urmatoarele masuri: alegerea speciilor ~i soiurilor rezistente. 1992). in special pe continentul american. s-a extins. Paris.uleiuri vegetale ~i animale.sapun potasic. cu eficienta economica si asigurarea protectiei mediului inconjurator (C Riiufii. . Potrivit Raportului Brundtland (1987).uleiuri de parafina. 1994). Agricultura durabila este definita ca fiind "un sistem de agricultura sanatos pentru mediul inconjurator. . P. Pinto.Capitolull Notiuni introductive . tara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a Ie satisface pe cele proprii" (P. armonizarea dezvoltarii agriculturii cu pastrarea echilibrului ecologic si implementarea acestui sistem de agricultura durabila au in vedere obtinerea unor productii optime. dezvoltarea durabila este "aceea care are in vedere necesitatile prezentului. Keeney. Q. 33 Pentru combaterea bolilor. Se apreciaza ca aceasta raspunde necesitatilor oamenilor de a produce in mod constant cantitatile necesare de alimente si materii prime pentru industrie.preparate pe baza de feromoni. distrugerea buruienilor cu ajutorul caldurii. J C Coelho. Produsele autorizate pentru combaterea bolilor ~i daunatorilor vor fi folosite numai in situatia unor pericole iminente care ameninta cultura. rara sa fie afectate echilibrul si diversitatea biologica a plantei (D. Pentru agricultura tArii noastre. 1995). In ultimul deceniu. pornind de la conceptul de dezvoltare durabila.

"Calitatea reprezinta totalitatea caracteristicilor unui produs sau serviciu care ii confera acestuia aptitudinea de a satisface nevoile consumatorului".). pentru cerintele sale fata de factorii de mediu. Producatorul va aprecia un soi de buna calitate pentru rezistenta la boli si intemperii.~.6. clientul cumpara produsele agroalimentare dupa aspectul vizual. de tot ceea ce comporta aceasta (ansamblul insusirilor gustative si olfactive). aciditatea. Se apreciaza. .fiecare anumite caracteristici si anume: .calitatea vizuala cuprinde: culoarea. rezistenta la boli si transport. in parte a subiectivitatii. sa nu dauneze siinatalii. . prin aprecierea subiectiva a consumatorilor.calitatea organolepticd este determinata de savoarea unui aliment. care in urma consumului grele. Ea este data de absenta microorganismelor patogene. de obicei.calitatea tehnologica este reprezentata de aptitudinea pentru pastrare a unui produs.calitatea agronomicd se refera la caracteristicile de cultura ale unui soi. codificate ~i analizate. . pentru eliminarea. perceptiile senzoriale sunt divizate. gust. de metale cu . in asemenea cazuri. gustul dulce. marimea si forma. nitrati etc. iar consumatorul va aprecia un produs de buna calitate dupa aspect. durata de pastrare etc.calitatea igienica este data de cerinta pentru un produs sanatos. simplitatea culturii.. raportul dintre acestea. cerinte fata de factorii climatici. privit din punct de vedere al productiei (potential productiv. Conceptul de calitate comporta mai multe tipuri de calitate.calitatea nutritiva se refera la insusirea unui aliment de a satisface cerintele nutritive ale consumatorului. In cazul determinarii calitatilor gustative ale unui produs de catre un juriu antrenat. . CALITA TEA PRODUSELOR iN AGRICUL TURA BIOLOGlc. . a reziduurilor toxice (de pesticide. rezistenta la boli).34 Capitolull Notiuni introductive 1. consistenta pulpei.. amareala etc.

respectiv "Biodyn". a diferitelor tendinte spre fructe apirene. coloratie. prezinta importanta deosebita capacitatea de a atrage consumatorul pielitei. cu arome de diferite intensitati. diferit si uniform colorate. Marca de origine si semnele calitiitii produselor biologice. In privinta reziduurilor de pesticide. ca ~i din comunitatile de lucru ale producatorilor. in principal. de evolutia in timp a gustului consumatorilor. Aceste diverse aspecte ale calitatii sunt determinate. cu perioade diferite de maturare etc. finetea sa tina seama. de impactul producerii. cu toate ca uneori nu au un aspect comercial deosebit. Pentru strugurii de masa. al distributiei (ambalaje) ~i al consumatorului asupra mediului in agricultura biologic a se pune un accent deosebit pe valoarea nutritiva si igienica a produsului care se comercializeaza. consilieri si persoane calificate din cele mai diferite domenii ale vietii. precum ~i de interventia omului. crocanta pulpei. . mai "naturale" si. oameni de stiinta. In cadrul Institutului pentru Cercetarea Biodinamica. fructele speciilor pomicole ~i legumicole. forma. este in functie de fertilizare ~i de conditiile pedoclimatice. In Germania produsele care provin din culturile biodinamice poarta marca protejata " Demeter". in parte de mediul pedoclimatic in care acestea prin marime.calitatea ecologicd este reprezentata inconjurator. dar. 35 al transformarii. ca urmare a imbunatatirii calitatii vietii. Continutul in nitrati al produselor este putin dependent de modul de productie. garantia nefolosirii pesticidelor de catre producator asigura 0 probabilitate redusa de a gasi reziduuri de produse. de patrimoniul genetic al soiurilor. uniformitate. arome. Calitatea gustativa a produselor biologice este superioara fala de produsele conventionale. rezistenta la transport ~ipastrare. gust. 0 asociatie de agricultori. sunt cultivate. Produsele hortiviticole obtinute prin varianta agriculturii biologice sunt mai sanatoase.Capito/ull Notiuni introductive . consumatorii sunt dispusi sa plateasca un pret mai ridicat pentru calitatea lor biologica. Agricultura zilelor noastre trebuie in parte.

folie transparenta. sortarea fiind obligatorie. produsele biologice vor fi protejate intotdeauna in ambalaje speciale ~i vor purta etichete pe care se va trece marca produsului. Piata de desfacere ~i pretul produselor agriculturii biologice. in fiecare ambalaj produsele sunt de aceeasi marime. Cumpararea ultima ora este ambalarea individuals ceea ce imbunatateste pierderile de apa. culoare. in lfuile vest europene. Dincolo de acest cadru. acordandu-se atentie speciala valorii nutritive. De aceea. pentru produsele agricole obtinute prin varianta agriculturii biologice. De a fiecarui produs in. Ambalarea moderna se realizeaza in material plastic transparent in care produsele se vad bine. forma. calitatea produselor ~i efectueaza analiza de reziduuri de prezentarea produsului si. care sunt socotite mai sanatoase. reduce ofilirea ~i . in mod regulat controleaza pesticide. Notiuni introductive sunt elaborate si stabilite liniile directoare pentru efectuarea culturilor. din partea unor consumatori. imbuniitatirea comunicatiei cu piata si cu consumatorii se face prin publicitate. ~i Canada exista un curent favorabil pentru practicarea agriculturii biologice. in aceste tari au luat se face prin autoservire.36 Capitolul I. totodata. Drumul parcurs de produselor "Demeter" panfl la consumator este asigurat prin protectia marfii ~i prin contracte. Prelucrarea ulterioara in diferite marfuri alimentare "Demeter" are loc prin procedee care rnenajeaza calitatea. in practica distribuirii moderne se vor anticipa clientii carora Ii se va distribui marta standard. mai naturale. desi uneori nu au un aspect comercial deosebit.A. astfel cD.U. pe ambalaj fiind trecut pretul produsului ~i cantitatea existentii. Un mare interes se remarca in tarile vest europene. Arnbalarea produselor se poate face in cutii de carton gofrat cu hartie. in S. precum ~i hotararile privind comercializarea si prelucrarea ulterioara a produselor. sectorul de calitate "Demeter" din Institutui pentru Cercetarea Biodinamica. ca si pentru existenta unei piete paralele (mai scumpa) pentru fructele si legume le realizate prin aceste variante.

ca ~i cu reprezentanti ai comunitatii de lucru ~i horticole se incearca sa se faca. Daca consumatorii au convingerea di folosirea in hrana zilnica a produselor agriculturii biologice corespunde intentiilor lor. produse care sunt certificate in ceea ce priveste autenticitatea ~i calitatea biologica de catre personalitati stiintifice recunoscute. inteligibil si transparent pe toate treptele. De regula. atunci nivelul pretului nu intereseaza. Produse prin agricultura biologica. Asemenea preocupari . Numai in acest caz curentul de marfuri ajunge la cei interesati ~i contribuie la asigurarea economica a gospodariei.a. Profitul provenit din vanzarea produselor agricole trebuie sa-i ofere producatorului posibilitatea de a obtine si in viitor alimente de cea mai buna calitate. informarea generala) contribuie "protectia Demeter". Plata Eco.Capitolul I. Daca aceste prod use sunt calitativ mai bune. publica reviste cu teme specifice agriculturii biologice s. Piata de desfacere a prod uselor realizate prin agricultura biologica poarta diferite denumiri: Produse bio. Notiuni introductive fiinta asociatii 37 profesionale ale unor producatori care. De asemenea au fost organizate magazine pentru desfacerea produselor membrilor asociati. pretul acestor produse este mai ridicat. Exploatatiile agricole care realizeaza bioproduse au costuri mai ridicate la unitatea de produs ~i unitatea de suprafata si folosesc mai multa mana de lucru. procesul parcurs de produse ~i fonnarea preturilor lor. organizeaza cursuri de pregatire si reciclare profesionala. In afara de asociatii particulare exista organe oficiale de stat care dau sfaturi competente celor care doresc sa practice aceasta varianta a agriculturii. Este important ca un numar cat mai mare de produse ale unei gospodarii sa ajunga pe piata "Demeter" ~i sa nu se yanda pe piata generala. periodic. controlul de calitate. in discutii comune ale reprezentantilor organizatiilor de consum "Demeter" cu reprezentanti ai comertului ~i ai celor care prelucreaza mai departe produsele "Demeter". atunci pretul lor este justificat. La finantarile operatiunilor variate (protectia marcii comerciale.

dupa toate regulile. .38 Capito/u/l Notiuni introductive conduc. Orice gospodarie organizata biodinamic. prin incasarile obtinute pentru produsele sale. in urmatorii ani. a plantelor ~i animalelor. alimente variate de calitate superioara ~i sa conserve "sanatatea" si fertilitatea solului. la un raport sufletesc intre populatia urbana si cea ruralii. pe hmga contactul dintre consurnator ~i producator cu prilejul vanzarii la locul productiei. trebuie sa fie In situatia financiara de a putea sa produca.

folosirea intensiva a_masurilor preventive de combatere.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 39 CAPITOLUL II CONVERSIA DE LA AGRICUL TURA CONVENTIONALA LA AGRICUL TURA BIOLOGICA 2. in unele lari. GENERALITATI Dupa experimentiirile efectuate in India (1910-1931) de catre Albert Howard ~i dupa ce Rudolf Steiner si-a publicat cursul de agricultura biodinamica (1924). integreaza metodele ~i procedeele blande. care a functionat ~i scoala de pregatire a agricultorilor pentru trecerea la agricultura biologica. este organizata in asociatii lucrative. dar aplicate la nivelul minimului necesar (ingrasaminte chimice. fertilizarea organo-minerala etc. Agricultura integrata. beneficiaza de Normative tehnologice. dar ea se practica sporadic ~iintr-un mod necontrolat. Germania. sunt supuse inregistrarilor statistice distincte ~i controlului. agricultura integrata. erbicide. agricultura integrata este un pas mare inainte spre ecologizarea agriculturii. Trebuie specificat faptul ca. ca ~i agricultura biologics. Agricultura integrata. cum este Olanda. irigare). Elvetia. folosirea pesticidelor eel mai putin toxice. pesticide. Prin urmare. in tarile functioneaza ca 0 cu 0 agricultura biologica semnificativa s-a dezvoltat mai intai agricultura integrata. mecanizare. ca ~i cea biologica. agricultura biologica incepe sa castige tot mai multi adepti in Anglia. dupa cum li spune ~i numele.1. in Romania se vorbeste de mai bine de 20 de ani despre agricultura integrata. agricultura ecologica are . ocrotitoare de mediu (combaterea biologica a bolilor ~i daunatorilor. este controlata ~i putemic sprijinita de catre stat. in larile europene dezvoltate. Statele Unite. specialistii sunt unanim de acord eli agricultura biologica eel mai bine organizata se intalneste la popoarele de limba germana.) cu metodele ~i procedeele intensive. Franta. Astazi.

In Romania. sub care se inscrie: stele pentru agricultura biologica. La IFOAM au organizatii afi1iate peste 50 de lari. Agricultura biologica a inceput sa se dezvoIte in anii '70. (tabelul 2.86 %). asistenta tehnica acordata intreprinderilor de agricultura integrata este platitil de catre stat. Germania. in 17 octombrie 1998. pentru ca in 0 anii '90 sa se inregistreze dezvoltare exploziva. Austria si Suedia.). in baza unor conceptii unitare. numita International Federation of Organic Agriculture Movements (IFOAM). se considera competitiva cu 0 0 intreprindere agricola suprafata de 30-50 ha. suprafata medie a unei exploatatii agricole este de 1. La data de 1 ianuarie 1997. fiind cuprinsa intre 70.58 (lrlanda). s-a infiintat asociatia coordonatoare pentru agricultura biologics. existand circa 5 milioane de proprietari.lea probabiJ ca in Uniunea Europeana. care este afiliata la IFOAM. In cifre absolute. dupa ce in anul 1972 s-a infiintat organizatia internationala pentru agricultura biologica. Daca ne referim la dezvoItarea agriculturii biologice putem spune ca. Suprafata medie a unei intreprinderi agricole in tarile Uniunii Europene este de 16. . nefiind admisa coexistenta mai multor sisteme agricole in aceeasi intreprindere.68 %).1. la aceea datil.92 ha (Marea Britanie) si 2.52 ha. suprafata agricola gospodarita biologic in tarile Uniunii Europene a fost de 1. BIOAGRIROM.62 %) si Finlanda (3. agricultura biologica a inceput sa se dezvolte organizat. fapt explicat prin aparitia Directivei Consiliului Europei din 1991. In Romania. privind agricultura biologica ~i ca urmare a stimulentelor acordate de stat. doua stele in cazul agriculturii biologice. ori practicand agricultura biologica. In Germania.16 % din total. etapa de conversie ~i trei In secolul al XXI . Austria (8. ponderile cele mai mari inregistrandu-se in Suedia (8. cele mai marl suprafete gospodarite biologic Ie detin Italia. vor functiona doar doua sisteme agricole: eel integrat (majoritar) si eel bilogic (in continua dezvoltare). stea in cazul agriculturii integrate. 0 intreprindere agricola poate sa functioneze ori in nsistem integrat.2 ha. In conditiile din Europa de vest.40 Capitolul 11 Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica 0 acelasi insemn de marca.

01 Finlanda 84.40 Franta 327.200 Luxemburg 650 0.936 4.240 0.000 1.17 75. Dezvoltarea agriculturii biologice in Europa (01 ian.37 183 Po Ionia 7.000 0.74* 6.75 17.76 20.446 0. 1999) Suprafata gospodarita biologic Numarul intreprinderilor biologice Suprafata medie a unei intreprinderi agricole ha 13.000 600 0.240.12 Grecia 5.27 0.99 0.09 31.05 Elvetia 4.82 Norvegia 7.56 70.76 Tara ha % Nr.854 1.65 17.78 946 1.40 291 Danemarca 63.51 22 0.62 18.100 Irlanda 12.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica 41 Tabelul 2.920 8.000 0.1.000 0.47 19. .62 7.329 1.120 2.000 1.000 4.04 236 Slovacia 2.042 12.000 0.01 • 7 %.29 500 Italia 33.800 0. % Austria 299. 1997) (dupa Nicolae Biilii~culii.68 3.28 31.16 Total DE 1.08 30.465 0.92 16.099 69.30 1636 2.89 4.47 33.- - Factorii de crestere a rentabilitatii - intreprinderilor biologice sunt: folosirea la maximum a fortei de munca familiale.67 29.59 2.49 6.1.897 0.71 14. conform date lor publicate de catre Guvemul elvetian - .552 3.77 45 Ungaria 0.041 0.38 19.000 3.000 0.45 0.500 105 Estonia 3.68 34.64 5.10 0.28 11.20 12.55 Olanda 0.33 100.166 R~ublica Ceha 0.26 Marea Britanie 17.52 11.300 Suedia 276.418 0.28 0.36 850 .25 19.06 350 Spania 0.53 Portugalia 0.86 11.10 0.58 6.20 Germania 6.22 119 Romania < 1.000 8.452 0.433 Belgia 6.90 1.

clima.. Acest proces se realizeaza intr-o perioada de timp mai lunga sau mai scurta. diversificarea activitatilor econornice si aplatizarea curbei de utilizare a fortei de munca. a intreprinderilor inalt specializate si a intreprinderilor cu datorii. infestarea cu buruieni. structura intreprinderii agricole la inceputul conversiei. Nu este necesara o perioada de conversie cand se iau in cultura pamanturi virgine sau cele la care . Conversia marilor intreprinderi de tip socialist. poluarea solului. efectuandu-se in 2 . este foarte dificila.3 etape. Trecerea de la agricultura conventionala. realizabila in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de camp + taurine) sau in intreprinderi specializate in culturi de camp. traditii. Ea poate dura 2-5 ani.42 Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica prelucrarea primara a produselor in gospodarie. conversia poate dura 5 ani. folosirea rnasinilor agricole universale sau cu grad de adaptabilitate ridicat. Acest tip de conversie a primit denumirea de conversie pas-cu-pas. Perioada de 2 ani este 0 perioada de conversie normala. mai ales in viticultura. la agricultura biologica este un proces biodinamic de creare a unui sistem agricol durabil ~i autoreglabil. etc. sporirea duratei de lactatie la vacile de lapte. intens chimizata. gradul de atac al bolilor ~i daunatorilor. adaptarea structurii productiei la conditiile locale de sol. ceea ce sporeste productia cu 450 . livrarea produselor direct din gospodarie. Primul an in care se aplica principiile si tehnologiile de agricultura biologica se numeste "anul Zero" sau "anul de carenta". plantatii de hamei etc.600 1de lapte pe cap de animal si pe an. asa dupa cum este. in functie de gradul de chimizare preexistent. Perioada de timp de la anul Zero panli la obtinerea autorizatiei de acreditare se numeste perioada de conversie. piala. pregatirea profesionala ~i constientizarea ecologica a fermierului etc.. pad urea. legumicultura. de exemplu. pornicultura. de la 4 la 5 ani. In situatii speciale. caz in care se poate spune despre conversie cli aceasta se efectueaza intr-un singur pas.

elaboreaza Asociatiile etape: regionala biologica. animalelor.cadru intocmite de Comisia Nationala pentru Normative si Acreditare. Asociatia efectueaza jurisdictia controlul si certificarea (prin filiale). durata ei fiind. In general. se elaboreaza biologica. incepe pot fi cu greu imediat dupa erodate. emite sanctiuni.noiembrie 2000 .august 2001 incheierea anului Zero in camp + 0 luna pentru oua Zero + doua luni pentru lapte Zero + 3 luni pentru carne de pasare Zero + 6 luni pentru carne de porc Zero Zero + 12 luni pentru carne de vita ROMAN.a plante lor.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 43 nu s-au administrat chimicale. domeniui s. sa se inscrie intr-o asociatie regionale se infiinteaza ~i valorificarea Normativele normative Ie tehnologice nationale. BIOLOGICA roman trebuie sa de agricu 1tura Ele un agricuItor . destinatie in zootehnie: • august 2000 • septembrie 2000 . de pe langa Ministerul nationala concepe ~i detine Agriculturii insemnului ~i Alimentatiei. De asemenea. conversia a animalelor. privind cultivarea pe zone mari de cultura.2. fabrici de ciment. cai rutiere cu trafic intens putemic biologic. constituind. intre I • 12 luni in functie de ~i sursa de achizitionare Exemplu de conversie specie. ETAPELE PARCURSE DE CATRE UN AGRICULTOR HOT ARA T SA PRACTICE AGRICULTURA Pentru a practica agricultura parcurga urmatoarele biologica. ape murdare.in primul rand. trebuie sa avem in vedere faptul ca nu se poate practica permanente terenurile gospodarite In incheierea 0 agricultura biologica in apropierea unor surse intense si de poluare: combinate chimice. cele foarte acide sau saraturate. tinand cresterea biologica a animalelor filiale ale asociatiei tehnologice cont de Normativele .a.februarie 200 I . cresterii anului Zero. De asemenea trebuie avut in vedere faptul ca. productiei. in fapt. de maroa. . 2.

44 Capitolul11 Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologica . .aprobatori ai Ministerului Agriculturii. in acest scop. cum este Centrul Demonstrativ pentru Agriculturd Durabild Cincsor. .sa invite in intreprinderea sa ~i sa se consulte cu controlorii si consultantii Asociatiei.dupa anul zero. dat fiind faptul ca un bioagricultor trebuie sa fie mult mai bine pregatit decat un agricultor traditional. Acesti inspectori vor avea sediul. Jumalul intreprinderii este un registru oficial asemanator cu registrele de ferma care au existat la noi in lAS-uri.eel de-al treilea contract este contractul pentru intreprinderile acreditate. .sa-si insuseasca cunostintele teoretice minime privind agricultura biologics. etapizate in timp dupa cum urmeaza: . in afara cartii de fata. . mai intc1iconsultarea literaturii de specialitate in limba romana. . se incheie eel de-al doilea contract.sa contacteze si sa se consulte cu specialistii de la cea mai apropiata statiune de cercetari agricole. conducatorul intreprinderii incheie cu aceasta un contract pentru parcurgerea anului Zero. mentionata in bibliografia cartii. la anumite inspectorate judetene pentru controlul semintelor si materialului saditor.dupa un an de zile. combinat cu registrul de control. b) jurnalul intreprinderii. judetul Brasov. -sa viziteze intreprinderi agricole gospodarite biologic. c) planul de conversie a fermei.zisii de conversie. se recomanda. agricultorul biolog va intocmi 0 serie de documente obligatorii: a) contractele cu asociatia de agricultura biologica.sa participe la cursurile de initiere in agricultura biologica. Jurnalul este astfel conceput . precum ~i cu inspectorii . . cat ~i pentru cele acreditate. adica contractul pentru perioada propria . regional a. probabil. Cu bioagricultorul se incheie 3 contracte.sub indrumarea consultantilor si controlorilor Asociatiei. din momentul in care a devenit membru al Asociatiei. EI se foloseste amt pentru intreprinderile aflate in conversie.

si functia de contro1. pentru a cu normative Ie tehnologice. Controlul intreprinderii. Masini pentru luerarea protectiva a solului. Stabilirea plante/animale. PLANUL DE CONVERSIE AL iNTREPRINDERII Planul de conversie al intreprinderii 1. cartarea buruienilor. 3. 4.3. 9. masuri ingrasamintelor. situatia bolilor ~i daunatorilor. 10. poluarii. 8. capital. Structura culturilor si asolamente. poluare. 11. Protejarea apelor de suprafata si a eelor subterane. conditii de mediu. 12. Jurnalul nu inlocuieste se face confruntarea evidenta financiar-contabila. principala sa aiba un caracter optima organiee. in primul incareatura constituie sursa de ingrasaminte sunt ~i cele mai valoroase). Diagnoza intreprinderii cuprinde urmatoarele capitole: la inceput de conversie (cartarea pedologies ~i agrochimica.rezultateeconomico-financiareinregistrate etc). dotare. Alegerea speciilor ~i soiurilor.Capitolul II Conversia de la agricultura conventionala la agricultura biologicii incat sa indeplineasca In jurnal intreprindere. Samanta si materialul saditor. structura efectivului de planul de furajare. raportului optim intre culturile de camp si biologice cu 0 incarcatura eu mixt: care de 0. Cresterea animale. Masuri de ameliorare a solului (se vor studia tntr-un capitol ulterior). piali\. sistemul de intretinere. inclusiv planul de fertilizare pe optima. structura fermei. animalelor protejarea mediului din zona de amplasare a organizarea ecologica a terenului.8 -1 animale (se recomanda Taurinele ea intreprinderile rand taurine. toate lucrarile si actiunile desfasurate zilnie 45 se tree in insa mai ales cele care au tangenta cu procesul de productie. incarcatura sanitar-veterinare ). UVM/ha. (dimensionarea micro fermei. Managementul parcele 6. 2. 2. 5. Controlul bolilor si daunatorilor. 7. .

va 17.planul cadastral al intreprinderii.46 Capitolul II Conversia de la agricultura conventionald la agricultura biologica 13. Dupa in intreprindere conventionale. (fiind lucrare tehnica ~i economica la scara convenabila. De regula. financiar contabila. Control ul.10 ha grau de toamna . de conversie ~i termene precise de complexa). cooperarea in productie.3 ha orz de toamna . plata). Probleme de organizare forta a muncii: (fise tehnologice pe culturi ~i evidenta categorii de animale. Valorificarea produselor (marketing. Prod use Ie biologice prime si un distinct in teren si pe planul de situatie. 14.6 ha ovaz .7 ha porumb siloz . de munca. 15. computerizare). Planul de conversie. parcelele cultivate biologic se vor marca conventional. a unor materii Prezentam materiale caracteristice in continuare 0 0 cu obiectivele exemplu concret de conversie: Tara: Republica Federala Germania intreprinderea: Conducatorul F ehrenberg intreprinderii: Hans Appel 1988 Anul inceperii conversiei: Durata conversiei: 2 ani (anul Zero + 1 an) Suprafata agricola: 32 ha. acreditarea ~i consultanta. este interzisa prezenta agriculturii se vor depozita ~i valorifica separat. ele se vor cultiva cu alte specii sau soiuri decat parcelele gospodarite conversie. 16.un plan calendaristic realizare. Capital ~i rentabilitate. . In cazul conversiei pas-cu-pas. Evidenta contabila se va line distinct. din care 6 ha pasuni ~i fanete Indicele de bonitare a terenului: 52-68 Structura culturilor pana la conversie: . Analiza chi mica anuala a reziduurilor toxice din produsele bio. certificarea. mai contine in anexa: .

porei pentru eonsum propriu. din care 4 vaei de reproductie. din intreprindere.sehimbarea asolamentului . reprezinta peste 25%. Sfecla ~i eartoful se fertilizeaza intretinere eu legarea ternporara a vaeilor la iesle. Miisuri de conversie: .inscrierea in asociatia Bioland ~i respeetarea normative I aeesteia. .grajdul pentru vaci va eu leguminoase perene. eu 50% dieotiledonate ~i 50% graminee. .Capitolul Il Conversia de la agricultura conventionalii la agricultura biologica Productii obtinute: 5-6 t/ha la porumb siloz. rasa Holstein. adoptandu-se sistemul de fi eeologizat. Cresterea animalelor: 47 grau si orz. Solul este aeoperit eu vegetatie tot timpul eu gunoi de grajd. pentru vaei. or 1) Lucerna in amestee eu ierburi perene 2) Lucerna in amestee eu ierburi perene 3) Grau de toamna 5) Sfecla furajera 6) Grau de toamna eu trifoi (alb) in cultura ascunsa + ingrasaminte verzi 4) Ovaz eu trifoi in cultura ascunsa 7) Cartofi + ingrasaminte verzi 8) Ovaz Asolament Leguminoasele dau pe pajisti. + lucerna si iarba in cultura ascunsa de 8 ani.pajistile se vor suprainsarnanta . 80 t/ha la 32 vaei de lapte. Urina ~i mustul se anului.eliminarea ehimiealelor . astfel: .eonstruirea unui padoe aeoperit. 4-5 t/ha la ovaz.

acesta va veghea la pastrarea curata a mediului inconiurator ~i a biodiversitatii. Astfel. EI este format din 45% substante minerale. care se naste. pasuni si fdnete CAPITOLULID CUL TIV AREA BIOLOGIC A A PLANTELOR: CULTURA ~. 3.2. . Substanta organica a solului este izvorul vietii ~i fertilitatii.sporirea fertilitatii naturale. 7% substante organice. pomii si arborii razleti. Ecoagricultorul. se va inventaria fauna folositoare din zona etc. cultivand numai acele specii ~i soiuri de plante ~i va creste numai acele specii ~i rase de animale. vor sta permanent conditiile locale de mediu.cresterea activitatii biologice din sol. Solul este un organism viu. 25% aer ~i 23% apa. in zona de amplasare a intreprinderii. traieste si poate muri.1. se vor planta perdele de protectie. se vor construi cuiburi pentru pasari ~i ascunzisuri pentru reptile si arici. se vor pastra sanatosi. va tine cont de zonarea si microzonarea productiei agricole.48 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. de aceea popoarele anglo-saxone au denumit sistemul de agricultura al carui obiectiv biologica vizeaza . STUDIUL ~I AMELIORAREA CONDITIILOR LOCALE DE MEDIU In atentia agricultorului biolog. care sunt bine adaptate 'in zona si verificate pe un numar mare de ani. astfel: razoarele ~i tufarisurile se vor mentine 'in limite rezonabile.PA~UNI~IFANETE 3. MASURI DE AMELIORARE A SOLULm Masurile de ameJiorare a soJuJui in agricultura urmatoarele doua objective esentiale: .

10% radacini de plante si 5% flora si fauna solului ("inima" care mentine viata). Substanta organica este fermata din 85% humus. bogat in textura mijlocie ~i un drenaj bun. crustacei. in asolament se vor introduce plante leguminoase in proportie de 25-33%. micro flora (bacterii. ci un rezultat al harniciei ~i priceperii omului. 0 se spune: 0 structura glomerulara. in nici un caz "pe moale". pasuni sifdnete 49 principal este mentinerea sau cresterea cantitatii ~i calitatii substantei organice din sol. Din acest 5%. intre flora ~i fauna solului pe de parte. ingrasaminte verzi. Tipul de sol ideal pentru agricultura biologica este un sol de culoare bruninc hisa. cu anterior sunt: . exista 0 0 parte ~i humusul din sol pe de alta stransa corelatie pozitiva. fapt pentru care se vor folosi tractoare ~i masini agricole usoare. actinomicete. acarieni. pastrand rentabilitatea intreprinderii este un continut bogat in humus. cu rame ~i radacini de plante.administrarea sistematica de gunoi de grajd . fapt pentru care pe buna dreptate aratd-mi humusul tau ca sii-li spun ce fel de agricultor esti! Prima sansa care ni se ofera pentru a renunta la chimicale. cu miros de pamant de padure. dar mai ales rame. Principalele masuri de ameliorare a solului in sensul celor prezentate . . Solul se va lucra numai la umiditatea optima.eel mai important ingra~amant ~i ameliorator de sol din agricultura biologica. Gunoiul de grajd se va completa cu ingrasaminte verzi. cu treceri cat mai putine peste teren (treceti peste teren "in vdrful picioarelor"!). iar 1 % este microfauna. "batalia" pentru humus. mezofauna si macrofauna (protozoare.mentinerea solului acoperit cu vegetatie tot anul (daca se poate si iarna) prin: culturi intercalate. miriapode.evitarea cornpactarii solului. Agricultorii stiu ca humusul nu este un dar al naturii (ca in padure). .Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. culturi succesive. fapt pentru care piatra unghiulara a agriculturii biologice este humusul solului. colembole. muIcire. agricultura organicd. nematode. alge ~i ciuperci) reprezinta 4%. principalul indicator al vietii biologice din sol). cartite.

care inseamna interventii blande asupra grapelor-perie. pe soIurile grele.drenarea solurilor cu exces de umiditate s.mentinerea pH-ului solului in limite optime (6-7). in doze de 200-500 kg/ha anual sau 500-1. discuieste dupd masa!"). de-a lungul a 2-3 ani. veriga tehnologica hotaratoare in reusita printr-un asolament corespunzator se deoarece. conditie care determina valorificarea integrala a macro. 0 0 0 data eu gunoiul de grajd. grapelor vibratoare. . tuf vulcanic).lucrarea protectiva a solului. a IN AGRICUL TURA BIOLOGIC~. Este bine sa administram amendamentele toamna. acoperit eu vegetatie sau cu materiale organice. Pentru corectarea pll-ului se vor folosi. se administreaza !aina de roca (bazalt.~i microelementelor de catre plantele de cultura ~i cresterea capacitatii de tamponare a solului. cultivatoarelor-pieptene.pentru completarea neeesarului de microelemente. • folosirea: grapelor cu discuri usoare. • lucrarea solului la: umiditatea optima. solului: • aratura superficiala (in nici un caz nu se va ajunge la orizontul 8) + afanare cu scormonitorul sau afanatorul. pasuni # fdnete . in doze fractionate. data la 3-5 ani.a.. • mentinerea solului. . . Acest fapt face ca solul sa suporte mai bine conditiile climatice nefavorabile ~i eventualele greseli tehnologice. granit. . amendamentele cunoscute.50 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. 3.500 kg. grapelor cu colti. dolomit. • scarificarea. in general. ASOLAMENTUL Planul de asolament este agriculturii realizeaza: biologice.3. imediat dupa aratura ("Ce ari de dimineaia. sapelor rotative etc. Activitatea biologica la un pH slab acid decurge cu intensitate maxima.masuri ~i tehnologii antierozionale pe pante. . combinatoarelor. • folosirea cultivatoarelor.

Un plan de asolament adecvat este si putina maiestrie.Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. 3. . Intocmirea lui cere cunostinte teoretice.mentinerea fertilitatii solului.1.crearea unor conditii optime pentru viata microbiana din sol. Folosirea ingrasamintelor organice nu exclude posibile greseli.4. cat ~i intrarile ~i iesirile de substante nutritive. faina de sange. Pregitirea guneiulnt de grajd organice din resurse proprii. . mai ales la gunoiul proaspat. Planul de fertilizare se va intocmi pentru intregul plan de asolament avandu-se in vedere atat cartarea agrochimica.sporirea rezistentei lao boli si daunatori a plantelor. . gunoi de pasari. pe platforma de gunoi sau la capatul tarlalei. urina. . experienta practica MINERALE iN AGRICUL TURA BIOLOGIC.\. .depozitarea gunoiului in gramezi mici.mobilizarea substantelor minerale 0 din "camarile" solului.imbogatirea solului in humus si azot. 51 . concomitent cu reducerea surselor de infectare. In fiecare an se va intocmi balanta ingr~amintelor.sporirea eficacitatii de combatere a buruienilor.afanarea solului si tmbunatatirea structurii. adica fabricarea "ad-hoc" de ingrasaminte minerale. prin 4 procedee: .4. Se pot face calcularii dozelor optime erori de supradozaj cu aparitia azotului in exces. Importanta creste in cazul acestor ingrasaminte. iNG~AMlNTE piatra de incercare pentru toti agricultorii biologi. In agricultura biologica gunoiul de grajd se fermenteaza numai pe cale aeroba. . pasuni # fdnete . In ceea ce priveste modul de administrare a ingrasamintelor in agricultura biologica se va respecta regula: "Diiputin si vino des!" Pregatirea (innobilarea) ingrasamintelor 3.

Prisma se uda periodic cu plamadeala de urzica. destul de bine oxigenat. 3 dg/rrr'. prin amestecarea lui cu pamant. lut. pamant sau fiiina de roca. pe platforme betonate. Fermentarea se produce direct in camp.10 ern ~i incorporarea sa imediata sub disc.compostarea gunoiului in prisme de compostare. Amestecarea componentilor unui compost nu se face la Intamplare. Prismele au latimea si inaltimea de 3 m. intr-un mod . nisip. Compostul se obtine in prisme de compostare. piisuni sifdnete .52 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. Se amesteca ud cu uscat. ca urmare a amestecarii cu pamant. Pentru grabirea fermentarii. in schimb urina impune mai multe operatii pregatitoare. intr-un strat subtire de cca 7 . Eventualele erori irnpun intoarcerea gramezii dupa cca 3 luni. Pentru descompunere. Daca mustul de gunoi nu ridica probleme deosebite de pregatire.depozitarea gunoiului in gramezi mari. care activeaza fermentarea ~i cresc valoarea fertilizanta a ingr~amantului: gunoi de grajd bine fermentat. fermentate aerob in prezenta unor ingrediente. asezate direct pe sol. 3. Pregatirea urinei fi a mustului de gunoi Urina ~i mustul de gunoi sunt ingrasaminte organice prezente in majoritatea intreprinderilor biologice. ffiina de roca. Se numeste "compostare". afanat cu compact. Administrarea se face cu masini de mare capacitate. compostul de gunoi se "injecteaza" cu compost copt sau preparate bacteriene. compost vechi. moale cu tare. var stins.3. este nevoie de apa si aer.compostarea de suprafata consta in imprastierea direct pe tarla a gunoiului proaspat sau aproape proaspat. Pregitirea Composturile composturilor sunt amestecuri ("cocteiluri") de resturi vegetate.2. in cantitati nici prea mari. 0 prisma bine alcatuita intra repede "in calduri" ~i nu mai este necesar sa fie lntoarsa. plamadeala de urzica. 3. . avand intre ele canale de aerisire. . Cantitatea de gunoi care se da la hectar este de 15-30 t (/IDa putin si vino des!''). humus sau pamant bogat in humus. fiind un amestec de urina cu apa.4.4. nici prea mici.

culoarea. • instalatia de pulverizare. daca se introduc rame. adaugarea de pamant. temperatura ~ipfl-ul. adaugare de zeama de lut (preparata cu betoniera). Majoritatea partilor componente ale instalatiilor de oxigenare se pot construi in gospodarie. adica sa nu contina mai mult de 6% substanta uscata. 1 roaba la 20-25 mJ de bazin. De regula. d adaugare de compost copt sau balega uscata sau maruntita. b. Pentru 0 administrare usoara.5 mm). .Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. astazi se prefera oxigenarea sub presiune a urinei ~i adaugarea de ingredienti valorosi. Operatiile de pregatire a urinei sunt: a. Oxigenarea sub presiune a urinei. Criteriile de calitate a urinei sunt: mirosul. pentru legarea amoniacului si reducerea mirosului. in urina bine pregatita. care sa reduca la minimum pierderile de amoniac. e. • instalatia de turbionare la suprafata. acestea nu mor. cu ajutorul unor cisterne de mare capacitate prevazute cu instalatii adecvate de imprastiere. sau mina de paie (pentru transformarea azotului mineral in azot organic). c. • instalatia de insuflare a aerului. se administreaza la inceputul cresterii plantelor in mai multe reprize a 1O-15t1ha(adica 0 ploaie tina de 1-1. adaugare de mina de roca in asternut sau de bentonita in bazin. dar volumul de ingr~amant aplicat se dubleaza odata cu cheltuielile de transport ~i de administrare. urina se amesteca cu apa in proportie de I: I. in locul diluarii cu apa. • adaptarea pompei de vacuum de la instalatia de muls. Apa leaga amoniacul ~i dilueaza toxinele. Urina astfel pregatita se poate administra in oricare perioada a anului ~ipe orice vreme. urina trebuie sa fie "subtire". Se cunosc 5 instalatii mai frecvent folosite pentru oxigenarea urinei: • instalatia de oxigenare cu bule de aer. pasuni si fdnete 53 mai simplu.

cu doua sub ~i plante sensibile la ger. sunt din ce In ce mai mult . in agricultura pura. de sol (iama).culturi succesive.culturi asociate. datorita urmatoareor imbogatirea solului in humus si elemente nutritive. putin folosite La aceste ingrasaminte apeleaza atunci cand sola este epuizata sau "obosita" (dupa pomi. sursa suplimentara . SISTEMUL DE iNGRA~AMINTE VERZI Daca.5. .ingr~aminte la ingrasamintele jngra~amintele verzi se clasifica astfel: verzi in ogor propriu.54 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare.amintele agricultura. de furaje.culturi acoperitoare .culturi furajere. hamei). ca urmare 0 verzi in ogor propriu. protejarea solului si a vietii microbiene. biologica. . rezistente la iernat (culturi acoperitoare). sau succesiva. Intreprinderile tara zootehnie sau cu sector zootehnic verzi. piisuni ~ifdnete 3. ingra. culturile insotitoare pot fi: Dupa destinatie.culturi premergatoare. se foloseste trifoiul rosu. De regula. prasitoare sau in in se cu plante sunt . .ingrii~aminte verzi in cultura premergatoare grope: plante rezistente la iemat (culturi acoperitoare) . . Dupa epoca de semdnat.ingrasaminte verzi. tara culturi cazurile cultura insotitoare.amintele clasifica astfel: verzi in cultura premergateare sau succesiva se a. a Jipsei de rentabilitate. redus trebuie sa apeleze. in mod obligatoriu. vie. culturile insotitoare pot fi: . ingri. ne referim sunt rare la sistemul cand motive: de ingrdsdminte se practica verzi.ingrasaminte verzi in cultura 0 asociata cultura ascunsa (asociere cu cultura neprasitoare).

masa verde se toaca cu masina de tocat vreji. sensiblle la ger. in lntreprinderile eu sector zootehnic dezvoltat. In ciuda unor dificultati tehnologice. permitand semanatul culturilor din epoca I ~i II. Iucerniera). imediat dupa cereale sau cartofi.asociere cu culturi nepriisitoare (cultura ascunsa). cartofi. este cea mai interesanta metoda. Permit aeoperirea solului iama impiedica spalarea in adancime a substantelor nutritive. ingra~amintele verzi in cultura asociata sunt de asemenea destul de mult folosite existand mai multe tipuri de asociere si anume: .). . trifoi rnarunt.se descompun rapid. trifoi tarator.Capitolul Ill.. urmeaza sola furajera de baza._au urmatoarele avantaje: .asociere cu culturi priisi!oare_{porumb. Se cultiva: soia. cu cic1u bienal (trifoiste. trifoiul de Persia. b. dar si a nitratilor. nemaifiind nevoie de tocare. In afara plantelor mentionate in tabel. Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. trifoi alb. Consideram interesant sa expunem rezultatele obtinute in urma unui . agricultorii biologi incearca sa gaseasca solutiile eele mai bune. lintea pratului (Lathyrus cicera). dispar substantele inhibitoare de crestere ~i se poate semana. bobul furajer. Plantele folosite eel mai frecvent sunt trifoiul rosu. adeseori dupa sola de cereale + cultura ascunsa. fapt important pe solurile grele . Semanatura se face in miriste. . . lintea pratului. amestecul 200 (in Elvetia) etc. Se mai folosese frecvent amestecurile de trifoi cu ierburi: amestecu1 Landsberg. bobul furajer. trifoiul de Alexandria. sau eel putin 0 0 a doua aratura diseuire energica. Dupa 3-4 saptamani lncepe descompunerea. se mai folosesc: borceagu1 de primavara.permit aratura de iarna. floarea soarelui etc. este grabita descompunerea. apoi se incorporeaza sub plug (cu antetrupita) sau sub disc. In primavara. lupinul dulce. se lasa 3-4 zile pe loe. in amestec sau nu cu ierburi. Folosirea lor impune in primavara. Prin adaugarea de gunoi fermentat sau urina. pasuni si fdnete 55 folosite. dar ~i aeeasta ridica anumite pretentii tehnologice.se incorporeaza usor -Ia inceputul iernii sau primavara timpuriu. timpurie. lucerna.

Compozitia fainii de bazalt sau granit se aseamana cu compozitia chimica a malului de Nil. . sulf etc.70% din agricultori folosesc ingrasamintele porumbului ~i 50% in cultura cerealelor paioase. se seamana trifoiul: cu mana. din sacul de sernanat.Calcarul de alge (sub formii de /dina). privind culturile asociate folosire ca ingra~liminte verzi: . faina de bazalt mai contine: cupru. 0 larga raspandire in agricultura biologica inregistreaza fainurile de roca. contine: 32% ca 1ciu (solubil in apa). mijloc de prevenire ~i combatere a unor boli si daunatori. care si-au gasit intrebuintari multiple: ingr~amant complex. bogata in azot. faina lui Thomas. calcarul de alge. ingredient valoros pentru composturi. pasuni sifdnete sondaj de opinie efectuat in Elvetia. zinc. Cand porumbul are 20 ern. . faina de granit. vanadiu. in Italia de Nord se foloseste dizolvat in apa. in cantitati cuprinse intre I0 ~i 100 mg/kg. innobilarea urinei etc. ca ingra~amant foliar pentru pomii fructiferi. In plus. faina de fosforiti. dupa 3-4 saptamani de la recoltatul porumbului. faina de dolomita. ingra~amantul se incorporeaza cu plugul. in malul de Nil se adauga fractia organica. se pot folosi ingriisaminu: minerale naturale. trifoiul rasare uneori nesatisfacator. Desigur. kalimagnezia.inainte de sernanat. nichel. 2-3% magneziu si numeroase microelemente. crom. De mentionat faptul ca. seleniu. faina de saruri brute de potasiu.la porumb se foloseste eel mai frecvent trifoiul marunt (galben). la nevoie echipat cu antetrupita. In continuare prezentam cateva dintre lngrasamintele minerale naturale mai importante: .. fiind nevoie de analize chimice atente inainte de folosirea lor. cu semanatoarea sau chiar cu cultivatoarele hranitoare. terenul se praseste mecanic si manual. In alte verzi asociate in cultura . in completarea ingrasamintelor organice. bor. intre care amintim: faina de bazalt. . tufurile vulcanice etc.56 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. pe baza de studii agrochimice. nu toate rocile sunt valoroase pentru agricultura.in grau. iar in anii secetosi concureaza graul in ceea ce priveste apa.

precum ~i 0 actiune de indepartare sau prevenire a atacului de paduchi de frunze sau omizi. Se utilizeaza ca ~i calcarul de alge. Se obtine din zacaminte naturale existente in Africa de Nord. Zacaminte Predomina sulfatul de potasiu. este un minereu. .Fii. . Din pacate. pe de alta parte.Capitolu/ III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. constatandu-se faptul ca. La noi in tara se cunoaste fosfatul natural de Cioc1ovina.explica prin schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor. . lipsita de sodiu (dupa purificare in fabrica). Se foloseste ca ~i faina de fosforiti (ingrasamant insolubil.Neamt). contine : fosfor 26.8%. iar. admis in agricultura biologica. 0 roca prove nita la .na lui Thomas.4% ~i calciu 22%. Amendament ~i ingrasarnant valoros. .Faina de fosforiti. usor asimilabi1. Efectele fitofarmaceutice se. deci. pasuni si fdnete 57 tari se utilizeaza sub forma de pulbere de prafuit. . din cariere. pe sol sau direct pe fiunze. magneziu 1-4%. magneziu 6.Fiiina de bazalt. provine din macinarea bazaltului. Contine 9-25% fosfor. in afara efectului de ingrasare foliara are ~i 0 actiune pe prevenire ~i reducere a atacului ciuperci Phytophtora irfestans. jngra~amant usor solubil si. prin absorbtia apei din tesuturile daunatorilor cu tegumentul moale. calciu 4550%. Insolubila in apa. rezultat prin descompunerea cadavrelor ~i a excrementelor de pasari ~i animale din pestera cu acelasi nume. contine: potasiu 0. calciu 48%. Actiune de ingrasare lenta. care se extrage si in tara noastra. uti1izarea lui naturale de potasiu se gasesc ~i in lara noastra (jud. Contine 26% potasiu ~i 5% magneziu. contine: fosfor 16-20%.6%. magneziu 1. este putin folosit la noi in agricultura. vii). se numeste patentkali.1 %. pe de-o parte. Faina din calcar de alge (care se obtine din corali de alge rosii) nu este aceeasi cu faina din alge (care se obtine din alge brune. facandu-se cu atentie. Kalimagnezia.Fiiina de dolomitii. putandu-l inlocui pe acesta. Este eel mai bun ingredient pentru compost. Se foloseste ca ingra~amant de baza.Kalimagnezia. care se descompune treptat sub actiunea acizilor huminici ~i a microorganismelor din sol). care produce mana la tomate ~i cartofi.

singur sau in compozitie mai complexa (potasiu. Eventualele preparate naturale posibil de folosit la tratarea semintelor. pasuni ~ifdnete randul ei din lava vulcanilor. impotriva lor nu se "lupta" (nu se declara razboi). SAMANTA ~I MATERIALUL SADITOR 0 ingredient pentru compost. samanta ~i materialul saditor trebuie sa provina din intreprinderi biologice. 3. fiind certificata ca atare. se foloseste in stare macinata. CONTROLUL BOLILOR ~I DAUNATORILOR Pentru controlul bolilor ~i daunatorilor in agricultura biologica. bolile ~i daunatorii nu se "starpesc". . Se interzice tratarea chimica a semintelor. Tara noastra poseda zacaminte de bazalt. dar netratat chimic. fier ~i poseda zacaminte bogate de tuf vulcanic. amestec cu alte preparate. ca si dolomita.Tuful vulcan ic. faina de bazalt se utilizeaza astazi pe scara larga in agricultura biologica din tarile dezvoltate economic. 3. sunt produsele fitofarmaceutice admise in agricultura biologica. Acolo unde nu exista aceasta posibilitate se poate folosi material biologic conventional. in calitate de ingr~amant. . preparat fitofarmaceutic.7. eel mult se combat. Prin caracteristicile ei fizico-chimice.6. Este admisa inmultirea plantelor "in vitro". dar ~i iradierea sau tratarea acestora cu microunde. inca In principiu. dar este mai valoros decat aceasta intrucat are multe microelementej. deodorant pentru zemurile din plante. Se interzice folosirea de seminte sau material saditor obtinut prin manipulari genetice. deosebit de valoroase. dar pana in prezent. ci ele se controleaza.Romania putin exploatate. se interzice utilizarea pesticidelor de sinteza chimica.58 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. In agricultura biologica. aceasta roca nu a fost destinata uzului agricol. in prezent stinsi.

se vor folosi dupa epuizarea celor preventive. . apoi cele cu efect de omorare. . oxigenate (paraie.alegerea justa a plante lor asociate. pe . daca este posibil. la boli. . cu multe leguminoase. . .). . dupa cerinte.semanatul sau plantatulla epoca optima. ~i in .ameliorarea solului: humus. procedee ~i preparate pentru combaterea bolilor si Metodele preventive de combatere sunt celemaiimportante. Cultivarea biologicd a plante lor: cultura mare.fertilizarea organo-minerala echilibrata.alegerea celor mai rezistente specii ~i soiuri.lucrarea protectiva a solului. .igiena fitosanitara.ca medicina umana sau veterinara.cunoasterea faunei folositoare de pe cuprinsul intreprinderii protejarea acesteia (perdele de protectie. bine adaptate in zona. . de biotopuri umede. . . pdsuni # fdnete diunitorilor in agricultura biologica 59 3. . activitate biologica intensa. ~l Metodele curative de combatere. structura. lacuri). balti. Enumeram cateva dintre acestea: . dimineata ~i strangerea gandacilor de mai sus. . pH. cuiburi.strivirea oualor sau chiar a unor omizi.CapitolullII. mai intai cele "blande" (cu impact minim asupra mediului).amplasarea justa a culturilor. aerul.practicarea culturilor asociate. .asolament armonios. a) Mijloacele jizico-mecanice se refera la: .1. Se vor avea in vedere rezultatele de cercetare ~i observatiile practice a mii ~i mii de cultivatori. succesive ~i a celor acoperitoare de sol.protectia mediului inconjurator: solul. mlastini mici. apa. gandaci).crearea.7. .scuturarea pornilor. mai ales in legumicultura. Metode. daunatori.strange rea unor daunatori ~i oparirea acestora (limacsi.controlul buruienilor. ger ~i seceta. adaposturi etc.

impotriva rozatoarelor.60 folii de polietilena. . b) Mijloacele biotehnice se refera la : a . . . .sterilizarea masculilor cu ajutorul radiatiilor. pe sol.inmultirea infectia). oparirea sau destinarea acestora pentru distilat sau pentru consumul porcilor.instalatie pentru culesul mecanic al gandacilor de Colorado.instalarea unor aparate de produs zgomote. . . . bacterii sau ciuperci care circula in planta (produc ofiliri rapide sau lente).instalarea de capcane biologice: pat1i de plante.varuirea pomilor de doua ori pe an. pasarilor ~i a cartitelor. de culoare galbena. Capcanele se strang ~i se oparesc. precum ~i strangerea cuiburilor de omizi. cele infectate cu virusuri. .strangerea fructelor mumifiate. .tratarea solului cu aburi in sere ~i eventual in solarii.. paduchi etc. . mustei morcovului ~i a musculitei albe. fructe tuberculi s.razuirea scoartei pomilor deasupra unor folii P . . c) Mijloacele refers la: biologice ("viu contra viu") sau combatere biologica se plantelor prin culturi de meristeme (previne sau elimina .instal area de inele cleioase sau braie-capcana in pomicultura. toamna si primavara.E.instal area de benzi argintii. in beciuri si depozite. . . .) .. .instalarea de curse mecanice pentru soareci ~i sobolani. se ard (nu se composteazal).instalarea de capcane feromonale.strange rea plante lor bolnave. impotriva mustei cireselor. piisuni $i fdnete .instalarea de capcane c1eioase.a.taierea unor paqi de planta atacata (fainare. in sol. Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare.distrugerea virusurilor prin termoterapie etc. ca sperietori impotriva pasarilor. .mulcirea cu paie sau rumegus a capsunilor. sau plase.strangerea zilnica a fructeJor cazute.

pl-l-ul de la suprafata frunzelor si. levantica. ca ~i sapunul. a musculitei albe etc. ceapa patrunjel. la fabricarea anumitor sapunuri ~i in calitate de conservant pentru oua.folosirea faunei utile.Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. Entomophora $i Vertcillium. pelin. din metodele preventive.2. respect iv. salvie.2. in fapt. cu preparate obtinute din anumite microorganisme vii (virusuri. la preturi accesibile. dar inca destul de scumpe ~i se refera la combaterea anumitor daunatori.7. Contine silice solubila. . afidelor si. in plus. pii~uni # fdnete 61 . ciupercile Beauveria. de care se leaga efectul de fortificare. intr-o stare ceva mai diluata. este un silicat de sodiu sau potasiu.semanarea sau plantarea de plante-sanitar. o metoda de combatere biologica mult folosita in tarile dezvoltate economic. care sunt moderne. Descriem 4 preparate dintre cele mai utilizate: Apa de sticld. lastari de soc etc). . Ea schimba deci. craite. Apa de sticla se foloseste pentru protejarea lemnului impotriva focului. acest fel de apa de sticla se poate cumpara de la drogherii. care se obtine prin topirea cuartului in prezenta sodei sau a carbonatului de potasiu. Virin EKS impotriva omizii paroase a stejarului. bacterii.1. in unele tari. telina. condurasi. Thuringin sau Dipel pentru omizile de frunza si viermii de fructe.atragerea animalelor ~i insectelor folositoare prin crearea unor conditii bune de hrana ~iadapost. cu un pH cuprins intre 11 ~i 13. Apa de sticla este un preparat alcalin. eficace. in aceasta ultima calitate se foloseste silicatul de sodiu. Virin EKS pentru buba verzei. cimbru. este folosirea mijloacelor microbiologice de combatere. care paraziteaza ~i omoara unii daunatori: Granusal irnpotriva viermelui merelor. menta. de crescatorie. Preparate fitofarmaeeutiee naturale 3. care indeparteaza sau reduc atacul unor boli sau daunatori (usturoi. . ciuperci).. Preparate care protejeazd sau fortified plamele impotriv« atacului unor boll Acest procedeu de combatere face parte. 3. impotriva gandacului de Colorado.7.

Factorii care ingreuneaza utilizarea apei de sticla in protectia plantelor sunt: . pasuni si fdnete pelicula greu penetrabila pentru sporii ciupercilor.5%. iritanta pentru ochi (se vor utiJiza ochelari de protectie). cenusa) la combaterea gandacului de Colorado. ochelari. apa.apa de sticla nu trebuie sa ajunga pe suprafete de sticla (geamuri. cu multa . sau la tratarea semintelor (0. pentru prevenirea atacului de boli. protejeaza frunzele ~i lastarii impotriva infectiilor cu ciuperci.5%. pentru a se usura spalatul fructelor. In calitate de adeziv se va utiliza in concentratie de 0.3%. pe care gasim in farmacii. primavara ~i vara timpuriu. De asemenea. actioneaza preventiv (protejeaza) si. . concentratie de 1. Previne sau franeaza extinderea micozelor si bacteriozelor. Permanganatul de potasiu. Se spala usor de pe frunze. Modul de folosire este acelasi cu eel utilizat in cazul daunatorilor. prin stropirea pomilor fructiferi. de asemenea. Concentratia cea mai utilizata este de 0. sporind mult efectul insecticid a) fainii de bazalt (do lomita. din cultura cartofului. fiind deseori utilizata pentru infectii in gat (apa de gargara). trandafirii). sare cristalina. combaterii Este 0 Actiunea curativa se manifesta. uneori.aparatura de stropit trebuie spalata imediat dupa intrebuintare. Produs slab toxic.01%). Solutiile cu apa pateaza tesuturile si pielea. Preparatul se foloseste de mult timp in pomicultura unor lari. apa de sticla ar putea da bune rezultate in combaterea paduchilor testosi la plantele cu frunze tari. In contact cu substrate organice elibereaza oxigen. curativ (ornoara). Intrucat formeaza pete opace. altfel apa de sticla se usuca ~i poate astupa lancile ~iduzele. care dezinfecteaza. calculandu-se un timp de pauza de eel putin 3 saptamani. sticla de ceas). din apartamente (tratament efectuat prin pensulare). de culoare violet-inchis. sau ca adeziv pentru sulful muiabil sau zeama bordeleza.1-0. de exemplu. in cazul cand se foloseste in 0 unor fainari (vita de vie.62 formeaza 0 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. Faina de bazalt. Pentru prevenirea atacului de boli se utilizeaza in concentratie de 1- 2%. Este.

Gustul este foarte acru ~i foarte astringent. Efectul repelent se explica prin cristalele de alaun.15%.5% poate produce arsuri pe frunze. Actiunea . inclusiv exteriorul daunatorii-sugatori. Alaunul se foloseste in industria hartiei. eel mai bun bazalt este eel care are un pH intre 10 si 11 si un continut in silicati de cca 50%. este un sulfat dublu de aluminiu ~i potasiu. Din acest punct de vedere. apoi se adauga apa rece.300 g la 101 apa. insa.Capito/u/ III Cu/tivarea biologicd a plante/or: cu/tura mare. Pudra cristalina. din bauxita si caolin. 3. 0 stropire cu alaun line paduchii "departe" timp de 2-3 luni._se foloseste in concentratie de 1-3%. pana la 10 1 (adica 0. dar gradul fm de macinare (particule sub 20 microni) asigura formarea unor suspensii fine. capsuni ~i trandafiri. este bine sa evitam folosirea alaunului la legume Ie varzoase ~i la verdeturi. mar. prafuirea. Timp de pauza: 3 zile. care se extrage din zacaminte (sisturi naturale) sau se obtine pe cale industriala.4%). intrucat. Nediluat. Netoxic pentru om ~i nepoluant pentru natura.2. pasuni sifdnete 63 Peste 0. Stropirile de prevenire se repeta la intervale de 3-4 zile. frunzele se spala mai greu. Prin stropirea solului se previne atacul de melci. dupa evaporarea apei (urmare a insolubilitatii in apa rece). lara miros. in concentratie de 0. se administreaza impotriva paduchilor de frunza ~i omizilor.7. Faina de bazalt nu este solubila in apa. care se administreaza saptamanal pe frunzele plantelor. care apar pe frunze ~i pe corpul insectelor. Se cunoaste preparatul german "BiobJatt". la prepararea pieilor ~iin vopsitorii. asemanatoare zaharului. Preparate care indepiirteazii diiuniitorii A/aunu/ sau piatra acrd. adica 100 . care se pot administra cu pompele de stropit Principala metoda de administrare ramane. Reteta este urmatoarea: 40 g alaun se dizolva in putina apa fierbinte. previne in mod eficient atacul de fainare la castraveti. Lecitina vegetala. Faina de bazalt are tuturor daunatorilor care ataca 0 exceptionala capacitate de indepartare a organelor vegetale. Plantele trebuie stropite eel putin cu 3 saptamani inainte de recoltarea partilor comestibile. cu 25% lecitina din soia. Faina de baza/t.2.

a cristalelor de cuart. Nu este periculoasa pentru albine ~i pentru animalele cu sange cald. coastele Dalrnatiei. cu faina de bazalt. ce se acumuleaza in cantitati indestulatoare numai in conditiile florei spontane. motiv pentru care utilizarea piretrinei se recomanda numai in situatii extreme. 0 respectiv de neutralizare a mirosurilor specifice plantelor.64 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. care este fermata din esteri ai acidului crizantemic.actiunea directa. de la slab acid (preferat de majoritatea daunatorilor ~i agentilor patogeni) la slab alcalin. avand ca principiu activ. Marele avantaj al piretrinei este degradarea ei rapida in natura. dar nu egalabile. in rastimp de 48 de ore. ceea ce impotriva daunatorilor care ataca interiorul organelor vegetale. Totusi. cu 0 raspandire mai mare in Kenya. . piretrina. Iran. Piretrina este un insecticid natural. care ranesc corpul insectelor. Pyrethrum cinerariaefolium) Piretrul este 0 crizanterna salbatica. pdsuni ~ifdnete complexa de prevenire ~i combatere a daunatorilor. ne vorn feri de contactul prelungit cu picaturile. faina de bazalt are ~i 0 actiune secundara de dezodorizare. aceasta din urma in masura in care poate fi foarte fin cernuta. de contact. Preparate care omoara daunatorii (insecticide) Piretrina (extract din florile de piretru.7.2. ceea ce explica costul relativ ridicat al preparatului.inhibarea nutritiei. Produce paralizia nervilor la insectele daunatoare. de calitate. . dar ~i la cele folositoare. 3. piretrina . vaporii solutiei de stropit. Ie au ~i faina de dolomita sau cenusa de lemn. cu efect de soc si spectru larg de actiune. dar ~i a bolilor. rnecanica.3. industria mica rornaneasca ar trebui sa i~i inceapa "campania" de sprijinire a agricultorilor biologi prin producerea fainii de bazalt ~i a unor aparate de prafuit. Efectul acaricid este numai satisfacator. a fainii de bazalt se explica prin: . astupa ochii ~itraheele. alaturi de masura privind introducerea in fabricatie a sapunului de potasiu. Guatemala. face eficace Proprietati asemanatoare.schimbarea pH-ului de la suprafata frunzelor. Consideram ca. in sfarsit. ca urmare a prezentei cristalelor de cuart.

Sanoplant. Piretrina este eficace impotriva: de Colorado. Denumire comerciala: Sabur. ca vermifug ~i chiar ca tonifiant pentru stomac. dimineata. Pentru tara no astra. Piretroidele piretrina. importul de Bio. Mod de folosire ~i actiune ca la piretrina. Denumiri comerciale emulsionabile. apoi se fierbe lemnul in apa de inmuiere.Capitolul Ill. Se poate amesteca cu dar nu se poate amesteca cu produsele sapunul de potasiu. Isathrina. atata timp cat gandacul de Colorado va continua sa constituie pulbere de piretrina ar fi pe deplin justificat. Incepand cu anul 65 1949. (insecticide sub raportul compatibilitatii Fastac. in amestec cu piretrina. In America. Intre substantele amare se remarca quassina. gandacului albe. pasuni sifdnete se descompune total in produsi inofensivi. ecologice. Cvasia este urmatorul 0 fiertura. Cvasia (extract din lemnul plantei tropicale Quassia amara).1%. rotenona ~i alcaline (zeama paduchelui ~i musculitei miniere. Parexan. pe pasuni. are se foloseste la combaterea taunilor.). numite piretroide (Decis. cicadelor moliilor slaba impotriva afidelor (paduchii de frunza). Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. galicoli. care se obtine din 50 g aschii ~i 5 1 apa dupa de seara panli mod de lucru: mai intai se lasa lemnul la inmuiat. grupa a III-a) nu egaleaza sintetice.a. Nu distruge ouale. 0 eel putin pentru gradinile de liinga Rotenona (extract din radacinile plantei tropicale Derris elliptica. respectiv nicotina. casa. pulberi de de sulful muiabil. Solutiile 0. faina de bazalt). dar depasesc multe alte chimicale din acest punct de vedere. ~i a altor daunatori. tripsilor. EI este foarte bogat in substante tanante. De multe ori se foloseste 0 actiune insecticida mai puternica dedit piretrina. Florestin. actiune lecitina. Ambush s. Biocid. sub forma de aschii mici. Lemnul de Quassia se importa maruntit. Permetrina. care este in cantitate de I . cu actiune insecticida. Timp de pauza: 3 zile. S-a folosit ~i in medicina umaria. pentru stropit au in general concentratia utilizate in tlirile din vestul Europei: Spruzit. care poate inlocui chinina. Pyreth etc. Are lanes ~i daunatorilor bordeleza. Detia plaga. s-au moderat descoperit ~i a inceput fabricarea piretrinelor toxice. Piretrina se livreaza sub forma de concentrate prafuit sau fumiganti.

livrandu- se in butoaie de 40 1 pentru biofennieri. ca si in cazul fainii de bazalt. Cvasia se utilizeaza in stare nediluata. Timp de pauza: 3 zile. protejand insectele folositoare. se poate folosi si in zilele sau orele cu arsita. Prin adaugare de sapun de potasiu 1 % ~i spirt 2%. inclusiv mustele din casa si din grajd. pentru biogradinari. Cele mai potrivite sapunuri pentru combaterea insectelor la plante sunt sapunurile de potasiu. Sapunul de potasiu. ca insecticld de contact ~i ingestie. Actioneaza mai lent decat piretrina. hidroxidul de potasiu ~i care au. Dupa prima extractie.66 Capitolullll Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. cu alte cuvinte avem de-a face cu un sapun de potasiu concentrat. . de regula. Siipunul de potasiu. Neudosan. Dupa racire. Extractul se poate pastra un sezon. prin alcalinizarea pH-ului de la suprafata frunzelor. caustica (hidroxid de sodiu). avand o compatibilitate deplina cu frunzele plante lor. Este un preparat produs de firma Neudorff din Gennania (maroa inregistrata). Are 0 consistenta fluida. stiinta nu si-a spus inca ultimul cuvant. este un exemplu de felul prin felul in care industria poate veni in sprijinul agriculturii biologice. Fiind lips it de orice urma de toxicitate. Preparat total inofensiv pentru om ~i animale. este unul din cele mai vechi insecticide ~i se pare ca. ~i in mici pulverizatoare. inc1usiv albinele. in acest domeniu. se filtreaza si se adauga restul de apa. lernnul se usuca putandu-se folosi pentru inca 2-3 extractii. Nu afecteaza intr-un mod 0 consistenta fluida (lichid sau pasta). care se fabrica folosindu-se. acarienilor (tara sa apara fenomenul de rezistenta) ~i a musculitei albe. in canistre bine inchise. pentru combaterea multor daunatori. care din punct de vedere al compozitiei chimice contine 51% saruri de potasiu ai unor acizi grasi naturali. pdsuni ~ifdnete litru. Actiunea asfixianta a sapunului este inferioara celei create de uleiurile minerale. ca lesie. Are actiune selectiva. se poate folosi ~iimpotriva paduchilor testosi ~i paduchelui lanes. Sapunurile solide se fabrica cu soda . nu se stabilesc timpi de pauza. Preparatul Neudosan se utilizeaza in concentratie de 2% cu eficacitate foarte buna impotriva paduchilor ~i puricilor de frunza. spre deosebire de sulful muiabil. Actiunea fungicida se explica.

Lesia trebuie sa aiba 0 greutate specifica de 1.606 din 20 g hidroxid de potasiu (tablete de la farmacii. Se amesteca energic continutul cca 20 minute. de calitate. fabrici cu profil chimic. putem prepara un sapun de casd. atentie. timp de 10-12 ore. cand amestecul s-a mai racit. tumandu-se peste ele 10 1 apa. astfel incat putem introduce pentru putin timp degetul (60. la 50° C. din care prima ora la foe iute.180 g/cmc. apoi la foe moale. dupa care se adauga 300 g lesie de potasiu (hidroxid de potasiu). Se obtine cca 1 kg sapun-pasta. pe bazd de sodiu. timp in care se amesteca mereu. Nu se stabilesc timpi de pauza. pentru omogenizare. .Capitolul III Cultivarea biologicii a plante lor: cultura mare. depinde de felul acizilor grasi pe care ii contine. se adauga 50 g spirt denaturat (poate fi ~i medicinal) si se agita energic. Se prepara 0 0 data cu spirtul si 175 g glicerina. drogherii. Se inveleste oala cu prosoape. 67 Inainte de a prezenta doua retete de preparare a sapunului de potasiu in gospodarie. Saponifiearea se realizeaza in eea 5 minute. in.70°C). Sapunul lichid de potasiu se prepara dupa urmatorul mod de lucru: Se introduc 100 ml ulei vegetal (soia. Incheierea saponificarii se verifica prin tumarea unei picaturi de sapun intr-un pahar cu apa (de ploaie sau apa moale). se agita energic. Se toarna lesia peste amestecul din sticla si se agita energic eu un betisor. la foe constant. picatura care se dizolva imediat si total (tara sedimente). se continua agitarea. Se stinge focul si. care se pastreaza in vase lesie cu greutatea specifica de 0. la cald. sunt caustice!) ~i 33 g apa calduta. se poate adauga inchise. Sapunul pasta de potasiu se prepara in felul urmator: se topesc intr-o oala 500 g untura de porc.5-3 ore. de preferat ermetic. pasuni si fdnete semnificativ insectele folositoare. astfel: 4 kg grasime animala ~i 1 kg soda caustica se introduc tntr-o oala (cazan). dupa care se introduce sticla lntr-o baie marina. in vederea unei raciri lente.) ~i 70 ml spirt denaturat intr-o sticla de lapte de 1 I. Daca apar picaturi de ulei la suprafata apei. Se fierb impreuna 2. Daca nu dispunem de hidroxid de potasiu. sa mai spunem ca sapunul de potasiu poate avea 0 culoare verde. verde-galbuie sau galbuie ~i ca actiunea sa insecticida . rapita etc. Pentru a se pastra consistenta fluida (ca smantana) a sapunului pe timp indelungat.

5 1 apa rece. care sunt mai putin poluante . sapunul de potasiu trebuie sa constituie primul pilon de sprijin. Dupa ce s-a intarit. adulti) prin asfixie. fapt pentru care sunt admise in combaterea integrata. la astuparea organelor de respiratie ale plantelor . in cazul folosirilor abuzive. se stropesc plante Ie in cazul unor atacuri putemice de omizi defoliatoare.4. paduchii lanosi. devenind mai greu levigabila. Uleiurile parajinice. dupa spalarea cazanului). pe care industria romaneasca urmcaza sa il ofere agricultorilor. impotriva paduchelui ldnos. mai usor suportate de plante. fiind deschise la culoare. adaugandu-se aceeasi cantitate de apa rece (bineinteles. care favorizeaza depunerea impuritatilor ("nisipului"). precum ~i pentru a largi spectrul de actiune. Asupra tegurnentelor moi ale insectelor actiune distructiva directa. Uleiurile parafinice.5 1 spirt denaturat. Actiunea asfixianta este superioara sapunului. Solu. Saponificarea s-a incheiat picatura de sapun se dizolva complet intr-un pahar cu apa. se taie in bucati si se scoate din cazan. in urma stropirii. Cu aceasta solutie. 1 lingura var ars ~i 1 lingura sare de bucatarie. pasuni # fanete 0 amestecand din cand in cand cu cand 0 lopatica de lemn.Ele actioneaza asupra insectelor (oua. omizile. pentru 10 1 apa. deoarece. Pentru a spori actiunea insecticida a sapunului. Daca nu este destul de curat. errnetica. se topeste din nou. 3.68 Capitolul III Cultivarea biologicii a plante lor: cultura mare. larve. Cu un astfel de preparat se pot combate acarienii. Inainte de a stinge focul.2. paduchii testosi. prin pensulare. paduchii de frunza cenusii (fainosi) etc. nu se introduce sare de bucatarie. 0. In sapunul de casa destinat protectiei plantelor. formand in jurul acestora se exercita si 0 0 pelicula fina. fractia uleioasa lise rupe" partial de apa cu care a emulsionat.ie complexa impotriva omizllor Impotriva omizilor se poate prepara 0 solutie complexa in felul urmator: se amesteca 300 g sapun de potasiu sau de casa.7. se mai numesc ~i masini albe. dar rara sa se faca abuz. se toarna peste sapun 1-1 . Alaturi de faina de bazalt. Acest lucru poate duce. sunt uleiuri minerale cu un continut ridicat de hidrocarburi parafinice. in solutia de sapun se adauga 1-3% spirt denaturat. Se poate incerca si impotriva larvelor gandacului de Colorado sau.

Este mai rentabil sa ne procuram produsul de la inspectoratele judetene pentru protectia plante lor sau de la fitofarmaciile satesti. pentru a preveni infectiile primare eu rapan. . putem prepara in gospodarie un ulei emulsionabil. Daca ne putem procura parafna lichida. Uleiul parafinic rornanesc. viticultura.zeama sulfocalcica (culturi perene). asa-numita faza "urechiusa de soarece" moment in care. Nu sunt toxice pentru om ~i animale. cu efect impotriva unor bacterioze ~i viroze). Acest subcap ito I poate fi incheiat cu un citat din opera lui Albert Howard: ''Nu parazitii sunt adevdrata cauza a boli/or plante lor agricole.2%. sub forma de zeama bordeleza sau oxiclorura de cupru. Se amesteca energic.in pomi cultura.sulful muiabil. este produs de OLTCHIM Ramnicu Valcea ~i se foloseste in concentratie de 1. uleiul se poate comb ina cu oxiclorura de cupru (Turdacupral) in concentratie de 0.Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. cu implicatii negative asupra longevitatii.3. este acela ca aceste uleiuri afecteaza ~i insectele folositoare.arenarinul (extract din flori de pai.sulfatul de eupru (max. .5% detergent lichid din eel folosit la spalatul cu rnasina. ciupercile (grupa "fungicide") Cateva preparate mai importante sunt: . Ca urmare a folosirii lor iarna sau primavara timpuriu. nu se stabilesc timpi de pauza. bactertile.5% pentru stropiri la pomi . Preparate care omoari virusurile. prin adaugarea a 0. . La nevoie. numit si ulei spindel.7. ci greselile noastre tehnologice" . Este foarte important sa se respecte momentul optim de tratare. US-92. care este inceputul dezmuguritului. 3 kg/haJan. eulturile de halnei ~i cartofi. 3. Se face proba cu apa. se mai adauga detergent. Un alt motiv pentru care nu trebuie sa utilizam uleiurile minerale in mod abuziv. respectiv stomatele frunzelor).2-0. pdsuni si fdnete 69 (Ienticelele scoartei. substanta activa) .

folosirea culturilor asociate. Dintre acestea. Are latime mare de lucru (6 m) ~i ca preventive de combatere sunt cele mai importante si obligatoriu de folosit. in cazul cerealelor paioase.cultivatorul pentru plante tehnice. .prasitor tip pieptene. in completarea masurilor preventive. cu urmatoarele utilaje: . ci Ie stimuleaza cresterea sau activeaza viata microbiana a solului (buruienile leguminoase. CONTROLUL BURUIENILOR BIOLOGICA t N AGRICULTURA Deoarece unele buruieni nu numai ca nu concureaza plantele agricole. . Combaterea mecanicd. mai ales la dezmiristit. combaterea termica si combaterea manualii. care este un cultivator special pentru pra~it cu distanta mica intre randuri. pasuni si fdnete 3. cele cu talie mica s. in principal.fertilizarea echilibrata. ~i in cazul buruienilor. misurile .S. Astfel. sau a grapei . in ti\rile europene de limba germans se foloseste in locul termenului de "buruiana''. buruienile taratoare. se efectueaza.cultivatorul pentru cultivartie totala. . . pe terenurile putemic imburuienate se poate introduce semanatul in randuri simple sau in benzi de doua randuri.a.70 Capitolul III Cultivarea biologica a plantelor: cultura mare. devine posibila utilizarea cultivatorului .mulcirea. inainte de rasarire. acela de "planta insotitoare".folosirea tngrasamintelor verzi.folosirea unor soiuri cu crestere viguroasa.plugul tara antetrupita. . culturile neprasitoare se pot transforma in culturi prasitoare prin adoptarea unor scheme adecvate de semanat. . mentionam: .densitatea optima de semanat. . In aceasta situatie. Reducerea recoltei se compenseaza prin cresterea pretului de vanzare.perie. . se folosesc cele curative: combaterea mecanicd.pieptene cand plantele sunt in faza de 3 frunze.cultivatorul . .asolament optim. La nevoie. in special pe terenurile cu pir.).

porumb si sfecla. In fiecare an se va incepe pasunatul pe alta 0 parcela. termica Exista ~i instalatii de se pot folosi si s-a raspandit la ardere ieftine. Combaterea termicd a buruienilor. .9. Combaterea manuala a buruienil or. se practica frecvent in agricultura biologica. portabile. se realizeaza cu ajutorul instalatiei cu propan lichid. se aerisirea telinei ~i activarea vietii a pasunii. poate deservi mai multe intreprinderi. . . In culturile de plante neprasitoare foloseste oticul. Timpul de pasunat pe grapeaza pentru imprastierea cat mai variate. 3. se vor efectua excrementelor. de exemplu).grapa cu discuri.70°C. ascutite la capat si fixate pe arc. La parcela va fi de 4-6 zile. cultivatoare cu se roata. In agricultura biologica. Timpul de pauza intre doua cosiri sau doua mare. Se va urmari prin toate rnijloacele rnentinerea unei cornpozitii floristice 0 intensiva suprainsarnantari periodice.~. folosire solului. Epocile autoinsamantarea de taiere a ierbii se vor altema. Temperatura Solul se incalzeste Fiind costisitoare. pentru curatirea doar cativa centimetri de ardere este de 50 . montara pe tractor. precum ~i dupa rasarirea culturii.Capitolu/ III Cultivarea biologicd a plante/or: cultura mare.perie (sefoloseste inainte de semanat sau plantat). pasuni # fdnete 71 organe active niste cutite subtiri. Cutitele au trei pozitii de lucru: deasupra solului (pentru turita.grapa vibratoare. S-au conceput diferite tipuri de sape ergonomice. Dupa pasunat. folosirea erbicidelor este interzisa. inainte de semanat. pentru suprafete Combaterea zapezii. pentru ca in covorul vegetal pasunari va fi suficient de speciile de sa se instaleze si sa se mentina vigoare mai slaba. Instalatia poate lucra in adancime. . pentru a usura munca. superficial in sol ~i mai addnc in sol. pentru a se favoriza pe toata suprafata. NOTIUNI DE PRATOTEHNICA BIOLOGIC.grapa . plantele medicinale si aromatice. mai mici. unelte Wolf. Acestea a buruienilor cultura legume lor. imediat dupd semanat.

biotopuri umede etc. pomi razleti. raspunzator de aparitia in ran a alfatoxinelor.10. Ca materiale plastice. se admit cele pe baza de polietilena ~i propilena. iar raportul proteine/energie din. cand iarba a acumulat energie luminoasa maxima. 3. Cosirea se efectueaza dupa amiaza sau seara.72 Capitolul III Cultivarea biologica a plante lor: cultura mare. vor fi pietruite sau asfaltate. pomirea timpurie in vegetatie. apa. apei. Organizarea terenului agricol poate fi facuta in doua moduri: conventional (monoton) si ecologic (diversificat). Inallimea de taiere nu va fi prea jos. cand miristea este mai inalta ranul se usuca mai repede. in primul rand spori de Aspergillus j1avus. amt in cuprinsul intreprinderii. Solele lucrate biologic se vor delimita in mod foarte clar. precum ~iviata solului. CONTROLUL POLUAruI. In pragul iernii se recomanda mulcirea pasunilor ~i fanetelor cu gunoi paios. deoarece microflora de descompunere de la suprafata solului se reduce. inguste ~i cu alveole de asteptare.ratia de furajare se irnbunatateste. razoare intelenite. organul de inspectie va indica efectuarea de analize periodice la sol. A APEI ~I A AERULUI iN ZONA Organizarea teritoriului agricol va viza mentinerea unui peisaj natural cu perdele de protectie. plante ~i va compara datele cu limitele maxime admise. ORGANIZAREA TERIRORIULUI PROTEJAREA AGRICOL. ceea ce influenteaza pozitiv rezistenta ierbii la iernare. Materialele plastice pe baza de PVC (policlorura de . SOLULUI. Acolo unde exist! suspiciune de poluare. Cosirea ierbii se va face imediat dupa perioada de crestere intensiva. Drumurile de camp. tufarisuri. De asemenea. pentru a mentine densitatea pajistii ~i pentru a se evita introducerea in nutret a sporilor de mucegaiuri. pasuni # fdnete Folosirea ingrasamintelor naturale prelungeste viata ierburilor. cat ~i in afara acesteia. Tehnologiile de cultura vor avea ca obiectiv principal reducerea drastica a poluarii solului. aerului ~i vegetatiei.

iar fata de drumurile de camp. drogul va avea temperatura mediului din spatiul de ambalare. A PLANTELOR AROMA TICE SI MEDICINALE Cultura plante lor medicinale ~i aromatice este 0 activitate foarte spacializata. fenne zootehnice etc. De asemenea se va evita procesul de saraturare a solului.). La nevoie se vor infiinta perdele de protectie. Samdma si materialul saditor vor proveni din intreprinderi de la intreprinderi conventionale. pot murdari. exceptie facand speciile perene unde slimanta ~i materialul saditor pot proveni ~i Imediat dupa recoltare se va efectua conditionarea productiei. iar ca sursa de incalzire se va utiliza curentul electric sau gazul metan. biologice. care nu se va depozita in gramezi mici si se va avea mare grija pentru a nu veni in contact cu substante care 0 - in anul cu recolta. combinate chimice. Urina sau mustul de gunoi nu se vor administra toamna tarziu sau iama. Se va evita consumul exagerat de apa de suprafata sau de adancime. materiei prime aceasta se usucd. intreprinderii. 3. Distanta fala de soselele nationale va fi de minim 50 m. Ambalajul nu trebuie sa . CUL TIV AREA BIOLOGICA. Se va evita amplasarea culturilor in apropierea unor resurse de poluare (fabrici de ciment. fapt pentru care consultanta este obligatorie.Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. Materialele 73 plastice uzate nu vor fi arse pe teritoriul de colectare. La uscarea materiei prime tratamentele chi mice sunt categoric interzise Nu se recomanda 0 mdruruire exagerata. ci vor fi predate intreprinderilor Defrisarile prin ardere sau arderea paielor trebuie reduse la minim. Umiditatea finala trebuie sa fie de 8 %.11. intr-un spatiu Dupa conditionarea inc his. Gunoiul proaspat se va administra inainte de pomirea in vegetatie a plantelor. de minim 5 m. pii$uni sifdnete vinil) nu sunt admise. Inainte de ambalare.

Culegerea de plante. iar recolta poate fi certificata daca: suprafetele de provenienta nu au fost tratate in ultimii trei ani cu substante interzise. luminii.74 Capitolul III Cultivarea biologicii a plantelor: cultura mare. Zonele de recoltare trebuie sa fie departe de arealele cultivate in mod conventional. Activitatea de cules trebuie bine documentata ~i sa permita un control eficient. in loc uscat ~i racoros. se considers parte a agriculturii biologice. ciuperci ~i fructe din flora spontana. Zona de recoltare trebuie bine delimitata geografic. Depozitarea se va face la intuneric. . pasun: si jdnele EI trebuie sa protejeze perfect drogul de influenta contina substante daunatoare. Se vor efectua controale saptamanale privind conditiile de pastrare. culesul nu afecteaza stabilitatea ecologica a zonelor naturale ~i nu pericliteaza existenta speciilor.

. .animalele sa aiba posibilitatea de a iesi in aer liber si.lumina natural a. la - pasune.materialele Marimea comportamental izolat.Capitolul IV Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 75 CAPITOLUL IV TEHNOLOGII BIOLOGICE PRIVIND CRE~TEREA ANIMALELOR 4.posibilitati sporite de miscare. .protejare impotriva vanturilor si ploilor.grajdurile nu se vor eonstrui pe gratare sau acestea se vor desfiinta. GENERALITATI La baza cresterii pentru animale trebuie sa stea: . . de constructie turmei nu a grajdurilor trebuie sa sau cotetelor influenteze nu trebuie sa contina substante potential toxice . . negativ modelul al speciei.tehnologiile Referitor trebuie de crestere eonforme cu cerintele naturale ale speciei.spatii de liniste. . . . sa se caraterizeze .respectul pentru animale. la conditiile prin: de stabulatie in cresterea animalelor. aeestea . prin urmare animalele din turma nu vor fi crescute . .iluminatul artificial va fi reglementat de organele de control.umbra.asternut din materiale naturale.furajare echilibrata.aer ~i apa proaspete.corelarea eu suprafata de teren agrieol disponibila. . . .1. pe cat posibil.

scurtarea cozilor la miei. Scroafele vor fi inchise eel mult 14 zile dupa fatare. Rasele trebuie sa fie bine adaptate la conditiile locale. incarcatura optima cu animale. Palmipedele trebuie sa dispuna de apa. Se va line cont de obligativitatea intreprinderea ca minim 50 % din necesarul de furaje sa provina din proprie.10 % In cazul rumegatoarelor. in masura posibilitatilor . . Transhumanta si practicile nomade sunt acceptate numai pe terenuri neinfectate cu chimicale. raportate la substanta uscata . odihna de noapte fiind de minim 8 ore. Ouatul se va face in cuibare. indepartarea coamelor si marcarea cu inele. sa ciuguleasca si sa se odihneasca pe capre de lemn. In domeniul producerii furajelor se recomanda cooperarea intre doua sau mai multe intreprinderi biologice. rara iluminat artificial. De asemenea vor dispune de spatii inierbate sub voliere. In general. Scurtarea ciocurilor si aripilor se va evita pe cat posibil.76 Capitolul IV. 15 % pentru porci si 20 % pentru pasari. Grajdurile de pasari vor dispune de lumina naturala. Porcii trebuie sa aiba acces la padoc cu asternut si.7 UI (unitati de ingrasamant) la hectar. fiind interzise manipularile genetice ~i transferurile de embrioni.2. Impiedicarea piciarelor sau legarea la taru~ in timpul pasunatului sunt de asemenea interzise. Cresterea pasarilor in baterii nu se admite. scroafele trebuie sa aiba acces zilnic in aer tiber. 4. Pasarile trebuie sa aiba posibilitatea sa scurme. Reproducerea animalelor se va realiza numai pe cale naturala. Singurele manipulari admise asupra animalelor sunt: castrarea. Scurtarea dintilor si taierea cozilor sunt interzise. este de 1 UVM!ha sau 0. se admite achiztionarea de furaje conventionale intr-o anum ita structura ~i in limite maxime. la pasune. iNCARCATURA CU ANlMALE LA HECT AR In agricultura biologica. Sistemul de pasunat cu ajutorul pastorului electric este interzis. De retinut faptul ca. paoa in momentul in care se va dispune in totalitate de furaje biologice. Tehnologii biologice privind cresterea animalelor Taurinele vor fi crescute in sistem nelegat sau cu legare temporara.

Capitolul IV Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 77 4. controlorii pot aproba folosirea laptelui praf. Nutretul concentrat in cazul taurine lor va fi format din sroturi de cereale ~i boabe de leguminoase. cu mentiunea ca. care trebuie sa aiba foarte bogata. a ureei si a inlocuitorilor proteici. avand ca obiectiv prioritar pastrarea unei stari de sanatate bune. pasunatul se va completa cu ian. in cazul sacrificarii lor camea se va vinde la conventional. sare ~i creta. cu exceptia proteinei din lapte. in situatii exceptionale in alimentatia mieilor se admite: laptele praf. Pasarile vor primi mina de soia. Consumul de vitamine ~i microelemente. lara adaus de antibiotice sau alti ingredienti chimici. in cazul oilor se admite _pastoritul nomad. Ei vor primi de asemenea. a stimulentilor chimici. Ratia de furajare se va stabili in functie de varsta animalelor si productivitate. Nu se admite furaj proteic de origine animals. inlocuitorii de lapte sau laptele de vaca conventional. Viteii vor primi lapte integral pana in saptamana a 8-a. in padoc vor exista: mina de roca. Porcii vor primi obligatoriu fibroase ~i vor avea acces la pasunat. la discretie de nutret fibros: ian. boabe de cereale. mim de mazare furajera sau/si mina de lucerna. Furajul de baza pentru taurine Ie la ingrasat va fi porumbul siloz. ALIMENTATIA Furajele utilizate in hrana animalelor vor corespunde cerintelor naturale ale speciilor. paie. dar numai pe suprafete controlabile ~i in baza unui jurnal de pastorit. Se interzice alimentatia porcilor cu nutret concentrat. produse prin sinteza chimica este limitat. lama ratia de ian va fi orientativ in jur de 3 kg/cap de vaca/zi. ian murat. 0 cornpozitie floristica . Vara.3. Este interzisa cu desavarsire utilizarea antibioticelor. gastele ~i curcile trebuie sa consume si ele nutret celulozic. nutret succulent. astfel incat ieslea sa fie in permanenta plina. in alimentatia taurine lor se va urmari ca acestea sa dispuna. Ratele. in anumite situatii speciale.

4. pentru toate speciile de animale sunt considerate: faina de lucerna. In limita a 10 % din de animale din agricultura numarul de animale existente In intreprindere. 4. urzica maruntita. Achizitionarea pasarilor se va face. . trebuie sa se nasca ~i sa provina de regula. din intreprinderile care practica sistemul de crestere la sol. Tratamentele alopatice Chimioterapia se admite doar in urmatoarele situatii: . . La cumparare purceii trebuie sa aiba minim 6 saptamam si nu mai mult de management) acestora.4. Daca acest lucru nu este posibil. floarea de ran.5. . PROBLEME SANITAR . Se vor folosi numai medicamentele prin homeopatie. ACHIZITIONAREA DE ANlMALE Toate animalele cumparate.VETERINARE in cazul aparitiei de imbolnaviri cauzele (de regula.pentru a evita suferinta inutila. alternativa.pentru a salva viata. cu padoc In aer liber. bolile vor fi tratate numai Acestea nu se vor folosi niciodata se vor folosi cand nu exista alta 0 saptamana. se admite conventionala. usturoiul ~i semintele de in. fitoterapie ~i acupunctura. cu prioritate. trebuie stabilite si masurile de eliminare a naturale. greselile in cazul animalelor. In scop preventiv.viteii pfma la 4 saptiimani daca s-au hranit cu colostru ~i lapte integral. Se vor prefera rasele lent crescatoare. Sunt admise urmatoarele exceptii: .78 Capitolul IV Tehnologii biologice privind cresterea animalelor Ca produse medicinale naturale.puii de maximum de 25 kg. din intreprinderi cumpararea specia1izate.

animalelor Ii se vor creea conditii de odihna. ProduseJe farmaceutice de sinteza sunt interzise. Hrana suplimentara va contine 90 % ingrediente naturale ~i se foloseste numai in prag de iarna. Transportul pe roti (rutier. Taierea aripilor albinelor este interzisa. Tehnologii biologice privind crestererea animalelor 79 . sex). varsta. iar durata sangerarii nu va fi mai mare de 45 de secunde. paie.6. In ce priveste cresterea bilogica a albinelor este de remarcat faptul ca. inainte de sacrificare. La abatoare. 4. Toate masurile sanitar-veterinare vor fi consemnate in jurnalul de sanatate. toate materialele de constructie a stupului vor fi naturale: lemn. Nu se vor transporta impreuna tipuri diferite de animale (specie. 4. Pentru podea ~i peretii exteriori. se adapa si Ii se asigura asternut. Animalele carora Ii se ia sangele. acid lactic. daca nu exista medicamente naturale eficiente. Peretii interiori. feroviar) nu va dura mai mult de 8 ore. Teritoriul cules va fi unul ecologic ~i acesta trebuie sa asigure necesitatile populatiei de albine. nu se vor trata cu mijloace de impregnare. In timpul transportuJui se vor administra tranchilizante. lut. acid formic. Se vor respecta timpii de pauza dupa medicatie.7. care sunt dubli fata de agricuJtura conventionala. acid acetic.Capitolul IV. . cu exceptia podelei. TRANSPORTUL ANIMALELOR ~I SACRIFICAREA TransportuJ animalelor ~i sacrificarea trebuie astfeJ efectuate incat sa se reduca la minim stresul ~i suferintele inutile. mijloacele de impregnare nu vor contine compusi toxici (se recornanda ulei de in). In timpul transportului. La alegerea metodei de tratament. se vor anestezia in mod eficient. Ele vor fi insotite de un ingrijitor. animalele se furajeaza.pentru parazitoze endemice. APICULTURA BIOLOGIC\. Pentru igiena stupului se admit: Bacillus thuringiensis. se va avea in vedere stresarea minima a animalelor. Vaccinarile sunt permise prin efectul legii sau in cazul unor boli endemice. document supus controlului.

. aceasta nu se va lncalzi la peste 40°C. La prelucrarea mierii. in apicultura conversia dureaza I an. Apicultorul trebuie sa intocmeasca un plan pastoral.80 Capitolul IV Tehnologii biologice privind cresterea animalelor acid oxalic. pentru a nu se distruge enzimele. La recoltarea mierii nu se vor folosi substante repelente. toxice.

aceasta a avut urmari grave asupra ecosistemelor ~i in privinta poluarii produselor. ecologice ~i toxicologice. in conditiile actuale in care suprafetele ocupate cu vii si livezi s-au diminuat si faramitat in parcele mici. Conceptul combaterii integrate a bolilor ~i daunatorilor (lPDM). 1996). in culturile efectuate in sere ~i in plantatiile de tip nou de pomi si vita de vie. factorii naturali. pentru a nu produce daune economice Pe de alta parte. cu referire ~i asupra buruienilor. pe liinga alte metode corespunzatoare cerintelor economice. se bazeaza pe efectele colaterale negative ale protectiei chimice a plante lor ~i pe transferul unor principii ecologice in domeniul protectiei plante lor (T. ca un sistem de control al boli/or $i daunatorilor integrate 0 alta 0 ~i care are in contextul agroecosistemelor.Capitolul V Principii noi privind combaterea daunatorilor in horticulturii boli/or si a 81 CAPITOLUL V PRINCIPII NOI PRIVIND COMBATEREA BOLILOR ~I A DAUNATORILOR iN HORTIVITICULTURA Lupta impotriva bolilor ~i daunatorilor a inceput sa fie privita cu optica. Organizatia Internationald peruru Controlul Biologic (OICR). agroecosistemul s-a diversificat . depasind 8-12 tratamente in livezi ~i vii sau peste 15 tratamente in culturi de sera. care foloseste toate metodele tehnice in scopul de a mentine populatiile daunatorilor ~i agentilor patogeni la un nivel cat mai scazut. Intrucat numarul de tratamente cu substante chimice a Iuat amploare pe masura intensivizarii culturilor hortiviticole. explica conceptul de combatere integrata ca un complex de metode de control care foloseste. rapanul la mar. pe baza noului concept denumit combaterea cuprindere mai larga. Introducerea metodelor modeme de combatere pe baza de avertizare prin sisteme informationale pentru principalii agenti patogeni ca. mana la cartof etc. Baicu. in primul rand. Acest concept a fost definit de FAO (1967). au permis scaderea numarului de tratamente la vita de vie de la 8-121a 4-6 pe an. mana vitei de vie. de exemplu.

prin intensitatea culturilor.). paoli la 20-50 ani in cazul plantatiilor de pomi ~i vila de vie. in planul general al ecosistemelor. Principii no. radacini etc.82 Capitolul V. viennii. protozoarele. fungii. cat ~i a buruienilor. ci ~i bacteriile. paianjenii ~i alte insecte folositoare in descompunerea materiei organice. urniditate. in acelasi timp.). eel mai scazut nivel de stabilitate in privinta biodiversitatii. seminte. a daunatorilor. in agroecosistemele mai stabile (pii~uni). durata sezonului de cultura ~i scopul culturii (pentru fructe. Dupa M L. Cultivarea pe suprafete mari creeaza conditii favorabile pentru agentii patogeni ~i daunatori care sunt mai greu atacati de pradatori parazitoizi. Flint # R. ramele. Vanden Bosch (1981). omogen si unilateral infolosinta. privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticultura importante schimbari in frecventa si intensitatea atacului producandu-se agentilor patogeni si daunatori. Sectorul hortiviticol reprezinta. entomofagi ~i diferite artropode avand. de 30-45 zile. plantatii de durata mare). Daunele produse de diferiti agenti patogeni si daunatori nu afecteaza intotdeauna nivelul recoItei intr-o invelisului foliar. prin monoculturi ~i schimbari in structura speciilor si sortimentului dupa un numar mare de ani. Astfel. fainarea. astfel: factori de clima (temperaturi extreme. daunele prod use de agentii patogeni sau daunatori sunt mai reduse fala de sistemul monoculturii. micoparazitilor. datorita caracterului sau static (constructii de sere. influenteaza atat diversitatea agentilor patogeni. Tratamentele masive cu pesticide pot diminua nu numai agentii patogeni sau daunatori. Exista un numar relativ redus de boli ~i daunatori care afecteaza gray recoltele (mana. combaterea integrata line seama de un numar mare de factori.). gandacul de Colorado etc. fotoperioada etc. In unele situatii sunt mult mai grave daunele produse fructelor decat cele produse . durata culturii de la foarte scurta. concurenti ai agentilor patogeni importanti. sensibilitatea ~i rezistenta plantelor la factori de stres. dar severitatea atacului masura economics importanta. superioritate asupra antagonistilor.

comercializa 14 pradatori. Aceste constatari au determinat gasirea unei solutii de combatere a bolitor ~i daunatorilor. . Astfel. Studiile aprofundate privind etiologia agentilor patogeni ~i a daunatorilor. Este yorba despre culturile de tomate ~i. s-au pus la punct metode noi de combatere a cancerului bacterian la pomi prin folosirea preparatelor de Agrobacterium Agrobacterium vitis la vita de vie in momentul plantarii. in faza de larve nematozii sunt combatuti prin tratamente cu abur (in sere). in cazul Laspeyresia pomonel/a in Moldova se cunosc 72 specii parazitoide (Babidorich. care urmaresc obtinerea de recolte bogate ~i de calitate. De asemenea folosirea frecventa a unor fungicide pentru combaterea manei la vita de vie a dus la favorizarea atacului de fainare. Combaterea unor daunatori ~i agenti patogeni importanti se realizeaza ~i prin folosirea de pradatori ~i parazitoizi ai acestora. de nivelul de sensibilitate al speciei. pentru export si la producatorii comerciali cu suprafete mai mici. castraveti in sera sau pe mari suprafete. cu aplicarea principiilor sistemului integrat. iar monocultura li sporeste frecventa. 1996). Astfel. Tehnologiile agricole modeme cu caracter intensiv. Firma" BIOBEST' din Olanda in 1994. au inceput sa surprinda fazele vulnerabile in procesele de dezvoltare si reproducere. Aceasta situatie este ~i mai pregnanta in cazul plantatiilor de pomi ~i villi de vie. radiobacter sau Fluturele verzei (Pyeris brassicae) poate fi cornbatut cu Trybliographa rapae Westw. cazuri in care nu se respecta rotatiile. S-au creat cultivari foarte productivi cu diferite nive1e de rezistenta la patogenii mai importanti.Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticulturii 83 este in functie de conditiile climatice. 1983) si 38 de specii de pradatori. dar si de nivelul tehnologiei de cultura. insa dozele mari de azot ~i densitatea mare ii fac sensibili la 0 serie de patogeni ~i paraziti cum sunt mana ~i afidele. au produs schimbari esentiale in densitatea populatiilor ~i intensitatea atacului agentilor patogeni (T Baku. sau Aleochara bilineata Gyll. unde se constata cazuri de adaptare a parazitilor pe unii portaltoi sau unele soiuri.

mult mai gray fala de riscurile formarii de micotoxine sau fitoalexine induse de agentii micotici. In conceptul combaterii integrate punctul de plecare it reprezinta. . Capacitate a patogenilor ~i parazitilor de a produce daune poate fi diminuata in permanenta. in cazul exploatatiilor mici si mijlocii. In protectia plantelor pe baza de substante chimice sunt din ce in ce mai frecvent recomandate prod use cu toxicitate scazuta ~i persistenta redusa. pe baza unor inspectii efectuate de agenti profesionisti. pe baza unor analize ~i probe de plante si paraziti sa se studieze frecventa ~i intensitatea atacului. datorita toxicitatii remanente. dar ~i de efectul poluant asupra produselor. In analiza oportunitatii si rentabilitatii tratamentului conform principiilor combaterii integrate. daca se actioneaza asupra echilibrului pozitiei lor in agroecosistem. dar ~i fitotoxicitati i. Baicu. prezinta 0 serie de formule de analiza ~i calcul al oportunitatii unor tratamente in functie de intensitatea # frecventa atacului. /996). uneori. cunoasterea biologiei patogenilor ~i parazitilor. Sistemul luptei integrate se bazeaza pe asocierea armonioasa a unor metode diversificate de combatere. dar si de aspectele economice privind costul substantelor pesticide. Principiile agriculturii biologice exclud folosirea pesticide lor. 1983). cat ~i cele cu actiune sistemica. Riscul de a nu efectua nici un tratament este. atat cele de contact. este important ca. Problema centrala in sistemul luptei integrate 0 constituie introducerea de cultivari rezistenti la boli ~i daunatori. A. chiar mai mult decat cele prod use de reziduurile de pesticide (I'. identificarea acestora ~i stabilirea masurilor de combatere in stransa relatie cu protectia mediului prin reducerea la minimum a pesticide lor. iar aplicarea lor sa se faca prin metode selective ~i in contact minim cu mediul inconjurator. Poleakov # W Ebert.84 Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor si a daunatorilor in horticultura Tratamentele pe baza de avertizare s-au extins la peste 100 specii de agenti patogeni si daunatori (1. In lucrarea "Principles of integrated pest and disease management" T Baicu (1996). se va line seama de costul acestora.

1. . prezinta specii de insecte ~i alti daunatori. in acelasi timp furnizeaza a organismelor benefice. 0 folosind De asemenea. 0 85 fiind ecosistem. fizice pur chimice ~i restrangerea ~i agrotehnice. situatie unica. Foarte adesea combaterea mai buna protectie dar 117 chimica ~i cea biologica sunt antagoniste. (1990) au elaborat un model metodologic aplicativ pentru lupta integrata (tabeluI5.). daunatori. in special unor feromoni. microorganisme combatterea disponibile. (1989). Ferrari ~i colab. serie de metode biologice 70 zoofagi sunt prezentate antibiotice numar un redus pentru intre rezistenta unor cultivari ~i combaterea chimica poate sa existe sinergisme. Lupta integrata abandonarea lor. Kozar ~i colab. produse dar numai biologice. ~i virusuri F. antagoniste.. In special In combaterea 0 rase lor rezistente la pesticide si. 100 de pentru practic. avind ceea ce unele particularitati inseamna folosirii Eficienta ~i 0 anumita sensibilitate se bazeaza metodelor acestora integrate la stresuri abiotice. asocierea combaterii de combatere este mult mai mare.Capitolul V Principii noi privind combaterea bolilor ~i a daunatorilor in horticultura Orice masura trebuie considerata In contextul intregului important sa cunoastem faptul ca fiecare cultura este pe variate cu metode metode biologice. active. de combatere. ~i sub stante biologic peste sunt.

se verifica densitatea populatiei (capcane sexuale. se veri fica parametrii climatici. insecticide regulatoare de dezvoltare: metode "autocide" Faza a II-a Verificarea conditiilor ambientale Cercetari ~i determinari asupra praguJui interventie de referitoare la parazit Determinarea momentului de interventie in functie de prezenta organismelor utile Faza a III-a Interventii Agronomice Fizice Faza a IV-a Integrarea si planificarea interventiilor Chimice Biologice Biotehnologice .dendrochirurgia . 1990) Fazal Diagnoza Identificarea stadiului fenologic al plantei Identificarea parazitului Cercetarea inamicilor naturali prezenti in mediul ambiant ~i aprecierea frecventei lor Operatiuni: se nurnarli ouale.utilizarea de principii active (selective) contra patogenului si fitofagului . taieri. fitofagi parazitati ~i cercetari asupra hiperparazitilor depasirea pragului: capcane sexuale.protejarea de ranire . captare de spori. larve. excremente). roaturi.protejarea de adversitati meteorologice . indivizii paraziti: prezenta de reziduuri care indica activitatea parazitului (scuame. fertilizare. captatoare de spori).utilizarea de bioinsecticide (Bacillus thuringie nsis) . metode de creare de "confuzii".lansarea de pradatori Si parazitoizi . coloniile vii. prelevare de esantioane.1. feromoni "Traptest").eliminarea organelor vegetale vatlimate .conservarea faunel utile ("Mastrap" . oua. Principii noi privind combaterea boli/or si a diiunatorilor in horticulturd Tabelul 5.86 Capitolul V. irigare . Model metodologic aplicativ pentru lupta integrata (dupa Ferrari si colab. nimfe. indivizii activi. parametrii climatici lucrarile solului.

Pe langa recoltele propriu-zise (fructe. dar ~i cu cele pomicole. Legumicultura permite prin specificul sau cultivarea intensiva a terenului eu 2-3 culturi pe an. atat prin utilizarea unor asolamente si rotatii mixte. Apa ~i sarurile minerale sunt extrase prin sistemul radicular care difera de la 0 specie la alta ~i care lasa in solo cantitate foarte mare de materie organica fiind astfel favorizata dezvoltarea microorganismelor ~iin general viata in sol. rasadnite si in camp deschis). afectand sau deranjand cicIurile biologice ale agentilor patogeni sau ale parazitilor. deoarece producerea legume lor se face tot timpul anului in spatii adapostite (sere. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 87 CAPITOLUL VI AGROECOSISTEMUL LEGUMICOL. solarii.Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. foarte multe specii legumicole produc ~i 0 cantitate importanta de masa verde care. se foloseste in hrana animalelor. cum ar fi: culturile de camp. uneori. dar ~i in gradinile de pe langa casa". asigurand. in succesiune. frunze. astfel. LEGUMICUL TURA iN CONTEXTUL AGRICUL TURII BIOLOGICE 6. tulpini. utilizarea prod uselor secundare- . IMPORTANT A PRODUCERII LEGUMELOR CONTEXTUL AGRICUL TURII BIOLOGICE Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura. Marea diversitate de specii anuale cu perioade de vegetatie scurte (2-3 Juni) sau mai lungi (pana la 6-7 luni) asigura 0 iN mai buna stabilitate a agrosistemului. in exploatatii comerciale mari. numarul celor polifagi fiind mai restrans. recicIarea elementelor nutritive.. Legumicultura are relatii multiple cu alte ramuri ale agriculturii. radacini).1. viticole ~i zootehnice. mijlocii ~i mici. dar poate fi utilizata ~i pentru producerea de composturi. dar si prin asocierea a 2-3 specii in acelasi cicIu de cultura.

in conditiile actuale ale perioadei de tranzitie. utilizarea composturilor. de introducere a culturilor lara sol si inlocuirea solului cu substraturi artificiale ca: vata minerala. in afara de cerintele extraordinare de investitii pentru constructii. etc. caracterizata fiind printr- o mare diversitate de specii ~i soiuri. Tendinta actuala pe plan european. Solutia nu poate fi decat extinderea treptata a culturilor pe substrat organic. combinata cu fertilizarea cu solutii nutritive. Cu toate acestea. cu utilizare primavara si toamna. Pentru modernizarea constructiilor ~i a materialelor de sera. perfect reciclabil si utilizarea tehnologiilor modeme cum ar fi: irigarea prin picurare. deoarece temperaturile ridicate din timpul verii sau condensul ce se formeaza primavara devreme sau toamna tarziu favorizeaza atacul agentilor patogeni. cu mari pierderi de energie termica.88 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. cresterea pH-ului solului la peste 8 etc. lipsa de etanseitate. se pune problema inlocuirii solului cu materiale inerte. cat si prin folosirea unor spatii temporar disponibile (primii 2-3 ani de plantatii) ceea ce asigura 0 sporire a diversitatii in cadrul agroecosistemului. evaeuarea prin drenuri a exeesului de umiditate. scurgerea excesului de elemente fertilizante in panza de apa freatica. desi este justificata pe termen scurt prin obtinerea de productii foarte mari si de calitate. eu cerinte foarte variate fala de conditiile . argile. prezinta avantajul actiunii inghetului asupra solului ~i formelor de rezistenta a agentilor patogeni ~i a daunatorilor. Cultura legume lor in camp are 0 bogata traditie. dar ~i surse de destabilizare a agroecosistemului si de poluare a mediului sunt: degradarea actualelor constructii in sere. prin crearea de hibrizi ~i soiuri rezistente. Culturile de legume efectuate sub adaposturi de polietilena. cat ~i pentru microorganismele din sol. are implicatii ecologice deosebit de grave privind reciclarea materialelor inerte. Legumicultura in contextual agriculturii biologice reziduale. ~i a daunatorilor. la nivelul suprafetelor apreciabile de sere de care dispunem. prin pradatori etc.. aceste spatii nu beneficiaza de ploi ~i in cazul unei aerisiri defectuoase se creeaza conditii de stres amt pentru plante. reducerea bolilor. Cauzele cresterii pretului de cost al productiei. poliuretan.

un regim bun de umiditate este 0 89 conditie esentiala pentru obtinerea unor productii mari si de calitate superioara. principalul criteriu fiind asigurarea apei (irigatiei). soluI este in permanents lucrat ~i ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd ~i a composturilor menajere. Pentru infiintarea culturilor de legume in camp. in protectia plantelor care devine dificila de controlat pe plan general. it influenteaza. 6. pentru efectuarea unor culturi legumicoe pe mari suprafete. in ambele situatii culturile legumicole sunt influentate de agroecosistem si. de asemenea. Unele specii se cultiva rara irigare in zonele cu pluviometrie asigurata. iar necesarul de apa este asigurat din panza de apa freatica de la diferite adancimi. Deoarece sunt specii pretentioase in privinta fertilitatii solului si a regimului de irigare ~i drenaj. . in primul rand. fiind conditionata economic de folosirea unor tehnologii superioare ~i de posibilitati de export. Practicarea unei legumiculturi biologice urmareste. in special in partea de nord a tarii (cartoful. pentru culturile de consum sau pentru producerea semintelor si.2. in partea de sud a tarii. in micile gospodarii. varza). Legumicultura in contextual agriculturii biologice pedoclimatice. de asemenea. terenurile se aleg cu deosebita atentie. ALEGEREA TERENULUI Mentinerea fertilitatii solului pe termen lung este una dintre indatoririle cele mai importante ale agricultorilor. vinete.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. utilizarea hibrizilor F 1 este costisitoare ~i riscanta si se practica pe scara redusa numai la tomatele timpurii. radacinoasele. altele sunt termofile (tomate. pepeni). cu respectarea echilibrului agro-ecosistemului ~i grija fata de mediu. alegerea terenurilor sanatoase (nepoluante). de exemplu. a unor soiuri rezistente si a unor tehnici specifice. Pentru satisfacerea cerintelor personale. Aceasta interactiune este evidenta in cazul polenizarii speciilor de catre insecte sau prin vant. precum ~i mari consumatoare de substante nutritive.

"roca mama"). solului ~i inactivarea vietii organismelor ~i folosirii unor din sol se datoreste mecanizdrii intensive a lucrarilor momentului masini grele. un aport regulat de substante organice mareste numarul ~i varietatea organismelor in terenurile Compactarea nerespectarii vii din sol. activitatea biologics (fungi.). humic. largi. foqa hidrografica. exista tendinta diminuarii numarului de lucrari. tractoare mai usoare. pedoclimatica. fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat.90 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. amplasarea etc. trebuie. Trebuie efectuata 0 analiza atenta a calitatii terenului. combinatoare solului.). viermi etc. tehnica moderna agricola prevede efectuarea de lucrari superficiale anuale ~i aeratie profunda. precum ~i optim de umiditate. afanate s-a demonstrat prezenta radacinilor la adancimi vii din sol traiesc in stratul relativ mari. continutul in calcar ~i reactia solului (PH). totusi. latimi de lucru mai ample. Pentru practicarea unei agriculturi biologice nu pot fi acceptate: . penetrat de radacini si activo Observatiile precedente sunt confirmate de faptul ca: cea mai mare parte din organismele superior (superficial). cu presiune joasa. ca "pdmdntul este un organism viu". de munca. in scopul evitarii tasarii respects insusirile solului (pneuri dubIe. el trebuie mentinut aerat. Exista. ale straturilor solului (a stratului dar ~iconditiile social(traditie. Stratul de sol nu trebuie sa fie deranjat. La alegerea terenului.). fertil ~i stratului mineral . ceea ce permite obtinerea de productii mari. fata de caile de acces si departarea falii de pietele de valorificare. economice orografica. Legumicultura in contextual agriculturii biologice Rudolf Steiner. insecte. periodic. in primul rand sa se tina cont de amplasarea s-a geografica. textura solului. unele masini care etc. in ce priveste: grosimea ~i insusirile fizico-chimice invelisul vegetal a1 terenului.

care dupa Sir Albert Howard. de aer ~i elemente nutritive al solului. in timp de circa 3 ani ramele sunt in stare sa mobilizeze in intregime terenul. cu nivelul apei freatice la 2-3 m. astfel ca ele . cu continut mare in clor. Se poate calcula ca.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. poate fi foarte costisitoare. cu orice pre]. Humusul amelioreaza bilantul de apa. sunt capabile sa produca t 2-15 t excremente. deoarece 0 crestere a continutului in humus. Mult mai recomandata este acumularea humusului din sol prin aport de mici cantitati de compost (nu prea matur). Se poate obtine cu 0 0 crestere a humusului brut in terenuri doza ridicata de compost matur si prin fertilizare cu ingrasaminte verzi. heptaclor etc.. Contine multi hidrati de carbon si N. o activitate biologica optima in teren presupune 0 buna crestere a plantelor. la un hectar de camp sau gradina. 0 serie de elemente nutritive. erbicide (Simazin. Se poate calcula ca pentru fiecare 1% de humus prezent in sol exista 1 000 kg azot la hectar.). sodiu. trebuie aplicate mas uri speciale special trifoi. Excrementele ramelor contin pot produce: de 5 ori mai mult azot solubil.) Cel mai important indicator al "vocatiei terenului" pentru practicarea legumiculturii biologice este continutul in humus. un teren apreciat ca "bun" trebuind sa contina 2% humus pentru culturi de camp ~i eel putin 6% humus pentru legume. rotatie si clima. continutul in humus de schimb fiind foarte mult influentat de tipul solului. Humusul rezulta din descompunerea substantelor vegetale ~i animale. prin aplicarea de mulci de acoperire sau prin ingrasaminte verzi de scurta durata. terenurile grele. metale grele etc. Atrazin etc. rara drenaj. DDT. terenurile cu remanent! in pesticide (substante organo-clorurate. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 91 terenurile cu umiditate excesiva.). in in ce priveste solurile sarace in humus. Cd etc. terenurilesaraturate. ce contin metale grele (Pb. sunt prezente circa 600 kg de rame.

caz in care se recomanda sa se adauge !aina de roca. iar in conditii de clima uscata este avantajos sa fie un strat de acoperire mai gros. se distrug agregatele. Terenurile argiloase sunt supuse compactarii ~i sunt dificil de aerat. de 2 ori mai mult magneziu.5-2 tone masa vie/hectar. In sol traiesc 2-4 milioane de rame/ha. Numarul de organisme (micro ~i macro) prezente intr-o lingurita de sol este. fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la interventii cu fungicide. in special sub forma de compost matur in doze de 5 kg/rrr'. Pe de alta parte.92 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. de 11 ori mai mult potasiu solubil. incalculabil. altele amelioreaza structura solului. practic. Multe traiesc In sol foarte putin timp si se reproduc foarte repede. In conditii de clima umeda acoperirea terenului trebuie sa fie mult mai superficiala. Unele bacterii sunt importante prin facilitarea absorbtiei de catre plante a elementelor nutritive cu ajutorul perisorilor radiculari. Cultivarea gradinii prin metode biologice are ca unnare posibilitatea de a favoriza activitatea biologica a terenului. . altele descompun materia organica moarta etc. daca terenul este inundat. ameliorandu-i structura. Relatiile Intre fiintele din sol sunt multiple ~i putin cunoscute. in combinatie cu amestecul de acoperire. Cu cat sunt mai multi fungi In sol. La efectuarea lucrarilor solului se acorda multa atentie gradului optim de umiditate. Legumicultura in contextual agriculturii biologice de 7 ori mai mult fosfor solubil. caz in care este bine sa se favorizeze viata solului. Un ecoagricultor trebuie sa lina seama de aceste "ajutoare" de neinlocuit. cu atat solul respectiv va deveni mai fertil. care corespund greutatii de 0. AmeJiorarea unui teren argilos se poate face. astfel. pentru a permite accesul elementelor nutritive. iar daca se usuca devine dur ca 0 placa de ciment. amestecandu-l frecvent cu nisip si cu un aport considerabil de substanta organica. In terenul cultivat dornneste regula "mananca si vei fi mdncat".

Veronica officinalis. iar in cazul compostului fore stier se va efectua un test de germinatie cu seminte cu puterea de gerrninatie cunoscuta. o alta posibilitate este de a se observa prezenta unor ''plante indicatoare". eventual ~i paie toeate. Prin sapatul terenului sau aratura adanca stratul arabil fertil cu toate organismele vii impreuna cu microorganismele .5-7. in special in gradina de legume. traditionala "aratura addncd" "intoarcere a terenului". Litospermum arvense. se efectueaza corectia necesara folosind piatra de var. este 0 interventie distructiva pentru stratificarea solului. Trebuie sa se aiba in vedere ca turba este considerata material nereciclabil.lupinel. se obtine 0 ameliorare permanents a gradului de aciditate. raphanistrum. 6. /lex aquifollium. Dozele variaza in mod decisiv in functie de teren ~i de continutul in calciu al produselor fertilizante.Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. Galeopsis ochroleuca. Pentru majoritatea plante lor aceasta valoare trebuie sa fie cuprinsa intre 6. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 93 Continutul in calcar ~i reactia terenului. inferior lui 6. carbonat de calciu ~i alte fainuri de roca bogate in calciu). LucRAIuLE DE PREGATIRE A TERENULUI ~l In conceptia agriculturii ecologice. mai degraba decat doze marl aplicate rar. Stach is arvensis. in cazul unui pH ~i al unui continut in calciu prea ridicat. Raphanus silvatica. Se recomanda aplicarea unor doze mici anuale. Prin aplicarea amendamentelor cu calcar timp de mai multi ani succesiv. In caz de pH prea acid. Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense salvia. pentru scaderea valorii acestuia se poate folosi frunzis sau compost bine descompus din coaja de copac ~i rumegus. Plante indicatoare de aciditate Viola tricolor . (PH inferior lui 7): Raphanus Euphorbia exigua. Onobrychis viciifolia . astfel ca sa se stimuleze activitatea organismelor din sol ~i chiar cu faina de rod} de calcar (calcar dolomitic. dar cere observatii pe un numar oarecare de ani. Sinapis arvense. variaza in functie de tipul terenului valoarea pll-ului dandu-ne unele indicii asupra continutului in calcar.3.5.trei frati patati.

iar stratul eel mai putin fertil ~i microorganismele anaerobe sunt aduse la 0 suprafata. . Legumicultura in contextual agriculturii biologice aerobe. iar humusul ~i fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamna ca in solurile prea grele aratura adanca ~i mobilizarea solului nu au un efect favorabil. De asemenea. dar cu introducerea de materie organica si tara practicarea acoperirii solului la suprafata prin mulcire ~iingrasaminte verzi. de scurta durata si trebuie sa se repete. Important este ca in primavara sa se execute lucrarea terenului la momentul optim. Aceasta lucrare trebuie sa se repete periodic. Asa zisa "structure artificiala". in cazul solurilor grele. Se lucreaza. parte din materia organica este mineralizata. evitandu-se ca solul lucru trebuie sa fie aleasa cu multa atentie. renuntandu-se la sapatul adanc cu cazmaua. in benzi de 10 em latime. masini cu lame unghiulare sau linguri. cream de actiunea alternanta a inghetului ~i dezghetului. este important ca in primavara sa se execute lucrarea terenului la momentul optim. aceasta aerisire a solului fiind. evitandu-se ca solul sa fie excesiv de umed ~i rece. In cazul suprafetelor cultivate care permit mecanizarea lucrarilor. este ingropat in adancime. Furca de sapat se infige vertical. numarul organismelor vii din sol se reduce din an in an. la 0 sa fie excesiv de umed ~i rece. de preferinta. deoarece aerarea activeaza viata solului. Astfel.94 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. In gradinile mici. insa. In functie de textura terenului se folosesc. ca de exemplu freza cu lame flexibile. se recomanda mobilizarea terenului cu furca de sapat. se inclina inainte ~iinapoi. epoca de lucru trebuie sa fie aleasa cu multa atentie. epoca de viteza joasa. Foarte important este sa se evite folosirea rnasinilor cu organe active care lucreaza cu mare viteza. fiind necesara 0 discuire. astfel. pare sa fie aparenta deoarece curand dupa prima ploaie de primavara intensa terenul devine compact. In cazul suprafetelor cultivate care permit mecanizarea lucrarilor.

ovaz. care conduc la scaderea productivitatii. in continuare. praz. tomate. varza. dintre care mentionam: . care imparte terenul in 3 sectoare. ceapa sau usturoi.4. permit masuri judicioase privind lucrarile solului. Exemplu de rotatie trienala il ofera rotatia Howard. Maria Thun propune de legume. andive. Anul I: cartofi. Anul IV: mazare. mijlocii sau slabi. economisirea apei. influenteaza calitativ ~i cantitativ microflora. fasole. Rotatia mai des utilizata este cea trienald. bob. flori. Tagetes si Calendula. valerianela. Agroecosistemul legumicol. de fapt. aplicarea Ingrasamintelor insusirilor fizice etc. zinia. telina. ridichi. castraveti. . floarea-soarelui. cultivarea aceleiasi specii legumicole pe aceeasi parcela prezinta 0 serie de dezavantaje. spanac. mustar. pastarnac. Anul III' gura-leului. . orz. . morcovi.rotatia culturilor ofera posibilitati de alternanta a epocilor de infiintare a culturilor. care este. capsuni. refacerea rotatie de 8 ani. care corespunde mai bine exigentelor nutritive la consumatorii mari. in functie de intensitatea consumului de elemeote nutritive. de asemenea. cu plantarea la inceputullunii august. ROTA TIA ~I ASOCIEREA CUL TURILOR In ce priveste rotafia cu/turi/or. de asemenea.Capito lui VI. Anul II: salata. care nu pot fi compensate nici macar cu eel mai bun compost. 0 ~i stratului de acoperire.dezvoltarea unor organisme nocive care gasesc.secretiile radacinilor pot face incompatibila cultivarea unei alte specii. Anul V-VIII: in cazul folosirii materialului saditor de capsuni (produs "in vitro"). 0 rotatie trienala . secara. Legumicu/tura in contextual agriculturii biologice 95 6. se practica 3 culturi anuale. posibilitati de nutritie ~i reproducere (creste frecventa si virulenta agentilor patogeni ~i a daunatorilor). ingtasaminte verzi.extragerea acelorasi elemente nutritive.

.salata este un obstacol de afide asupra ridichilor alternativ sunt protejati cu prazul ~i ceapa cultivate ~i ceapa protejeaza capsunul contra parazitilor specifici. adanci.morcovii .telina si tomate1e lin afide1e departe de . fata de boli: si . . ca musca morcovului si a prazului.usturoiul criptogamice. larvele ~i cartitele. in acest mod astfel ca se creeaza un la combaterea de teren este complet si constant Se realizeaza satisfacerea microclimat infestantilor. cunoscute cultivatorilor ~i consumatorilor .menta cultivata printre cartofi ii face mai .96 Capitolul VI Agroecosistemullegumicol.patrunjelul cu1tivat pe sub tomate Ie face mai gustoase. S-a constatat ~i 0 ameliorare a gustului. reactualizeaza traditiile amplificandu-le ~i completandu-le in contextul introducerii de specii din lara noastra. varza. Se practica asocierea pe aceeasi parcela a unor specii cu timp de maturare suprafata diferit. ecologies dar ~i de 0 aromati. Asocierea in legumicu1tura actuala este. Legumicultura in contextual agriculturii biologice Asocieri.hreanul tine de parte de unele cu1turi afidele. din sol ~i se contribuie mai echilibrata a exigentelor plantelor si o "intrajutorare" Prezentarn verzei. cu radacini superficiale favorabil pentru fiintele si cu radacini acoperita. Agricultura asociere. in care scop este nevoie de 0 planificare adecvata aplicata la populare privitoare la momentul potrivit. legumicole noi. in general. . .craitele (Tagetes) ~i galbenelele (Calendula) alunga nematozii (de exemplu la ceapa ~i usturoi).prazu1 apara telina de atacul de rugini. privita ca "planificare experienta rationalii" a unei multitudini ~i de spirit de observatie. Asocieri care influenteaza gustul: . devin mai picante daca nu metoda de (Nasturtium) de spec ii.ridichile vecine cu nasturelul sunt asociate cu salata. ~i patrunjelul contra boli1or . a speciilor asociate privind protejarea lor de infectii fungice ~i in continuare cateva asocieri pentru protectia contra atacului paraziti.

Distanta de . poate deveni "inter-culture" principala. trifoi vegetale se strang ~i se sau de cu furca cu coltii intorsi. ingr~amiint verde. se aplica doza mai In cultura anticipata se prefera speciile rezistente la frig: spanac ~i salata Dupa recoltarea culturii principale timpurii 0 matur. Cartofii timpurii se planteaza la inceputul lunii aprilie. Se folosesc cartofi lncoltiti (fortati). carente in anumite macro ~i microelemente. respectiv. Pe 0 Se recomanda sa se planteze bulbii de ceapa odata cu semanatul morcovului putin dupa semanatul compost arpagic. pe margini se recomanda Totul se acopera 3 randuri brazda de 1. adanci de 15 em. In mijloc se seamana cateva randuri de spanac.Capitolul VI Agroecosistemul legumicol.20 m se planteaza de morcov. se traseaza 2 rigole la 30 em de centru. plantele au nevoie de un anum it spatiu de teren. Pentru ingheata in timpul iemii. salata de iarna. prin infiintarea unei noi culturi in intervalele eliberate. ambele specii sunt protejate de musca morcovului din soiuri rezistente. tarzii sa se asocieze ~i la mijloc ca morcovii cu praz. cu un strat subtire de 2 randuri sau invers. etiolare.20 m. mare favorizeaza dezvoltarea Dupa desfiintarea unei In orice asociere se disting culturi dar si deficiente In plus. Morcovii se pot combina cu trifoi. Astfel. care se umplu cu compost matur. pot aparea fenomene de alungire. 0 culture principald ~i principale. elemente nutritive. 0 brazda de 1. a cepei. 0 cultura intercalata. desimea bolilor ~i infestarile parazitare. Resturile Solul ramane structurat ~i se mobilizeaza morcovului. # aero Trebuie evitat ca plantele sa se pentru apa ~i sa intre in competitie in zona radacinilor calitative. de soare reciproc. dupa capsuni sau ceapa. la distanta de 60 ern. Calendula Cartofi timpurii. iar cei specie de ingrasamant verde adecvata. Legumicultura in contextual agriculturii biologice Pentru umbreasca 0 97 crestere normala ~i 0 stare de sanatate buna. spanac Cicoare. eventual in turba si perlit (1: 1). cicoare. conservare foarte maturat. Astfel. valerianela (fetica) Aceasta asociere se incepe in toamna precedenta. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Mazarichea composteaza. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Pe Spanac sau Tagetes. mare de compost tardivi cu 0 si. Mazariche de vara Ceapa ~i morcov Spanac.

salata Praz. salata Fasole urcatoare. distribuind. Mai tarziu se smulge mustarul cu mana ~i se lasa ca mulci. se seamana brazda cu valerianela (fetica). nu mai tarziu de sfarsitul lunii august-septembrie. Se acopera apoi cartofii cu un strat de paie. iar pe margini se planteaza salata. spanac. Ian vechi. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principal a Cultura succesiva Ridichi. totodata ~i 2 kg iaina de roca la 10 m2• Fasolea pitica se seamana la 40 cm intre randuri. sau salata de dipalana. salata. Mai inainte trebuie fertilizata cu compost. iar cartofii sunt musuroiti. ca material de acoperire. Pentru a obtine aromatizarea cartofilor. Martie Iunie Spanac Fasole urcatoare Salata Mustar alb Praz Valerianela Praz Septembrie Exemple de succesiuni Ridichi de luna Spanac Salata Cultura anticipata Cultura principal Cultura succesiva a Fasole pitica. iar salata se planteaza pe centrul brazdei de 120 cm. se seamana intre intervale menta. spanacul se taie "la ras". ridichi albe. in caz de inghet se acopera brazdele cu folie din plastic perforata. ridichi Salata de tuns.98 Capitolul VI Agroecosistemul legumicol. Cand cartofii ajung la 20 ern se acopera cu compost semidescompus. fin maruntit. Unii cultivatori folosesc spanacul taiat ~i lasat pe brazda. De 0 parte ~i de alta a randului de . dupa 0 mobilizare usoara a terenului. Legumicultura in contextual agriculturii biologice plantare este de 40 em in rigole umplute din toamna cu compost. intre cartofi. Dupa recoltare in centrul brazdei se seamana fasole urcatoare. intre randurile de spanac. in cultura anticipata se seamana fenicul sau cicoare scarola ori creata. valerianela (fetica) lntre randuri Se seamana spanac si ridichi (2 randuri din fiecare. la 20 ern). Dupa recoltarea salatei se planteaza praz ~i la inceputul lunii septembrie. spanac Mustarul se seaman a la sfarsitul iernii.

salata. se prepara patul seminal care va fi sernanat cu nasturel prin imprastiere. gulii. fasole pitica. Pe mijlocul brazdei se planteaza tomate cu port inalt. De exemplu: Cultura anticipata Cultura principala Cultura succesiva Cultura de aeoperire eu trifoi alexandrin sau mazariche eu ovaz Varza eapalanli. pentru a proteja planta de musca verzei. Tomatele pot fi inlocuite cu castraveti cornison. Dupa fasole urmeaza spanac semanat prin imprastiere pe toata brazda. Nasturelul poate fi recoltat pentru consum in momentul plantarii tomatelor. 0 doza de raina de roca sau Astfel. stropit cu macerat de urzici diluat. Dupa recoltarea salatei ramane suficient spatiu pentru yam.Capitolul VI Agroecosistemullegumicol. Pe randurile libere se poate planta fenicul sau cicoare. salata. Varza alba are nevoie insa. fasole pitica Fenicul. La plantarea tomatelor si guliilor se pune compost in gropi. Salata ~i guliile pot alterna in randuri de 30 em. . iar pe randurile exterioare se planteaza salata de tuns. Cultura anticipata Cultura principala Cultura succesiva Ingrasamant verde. de compost matur in gropile de plantare. Pe 0 brazda de 120 cm se seamana pe laturile extreme fasole pitica. Rasadul trebuie plantat mai adanc ~i apoi rnusuroit usor. Legumicultura in contextual agriculturii biologice 99 fasole se planteaza gulii. pe cele 2 randuri ramase se pune salata la 25 ern. sustinute pe tutori sau pe un spalier. eieoare Dupa cultura de trifoi nu mai este necesara fertilizarea. care va fi compostat ~ise incorporeaza superficial de piatra de calcar (2-3 kg/100 m 2 ). in centru se traseaza rigole ~i se planteaza varza la distanta de 60 ern. Dupa recoltarea salatei si apoi a guliilor se poate cultiva fasole oloaga rara fertilizare. Se mai recornanda inca 3-4 stropiri cu macerat in timpul vegetatiei. In timpul vegetatiei se aplica stropiri cu macerat de urzici 1:10 si se mentine umed terenul. amestee de mazariche eu ovaz Tomate. castraveti Valerianela sau secara de iarna La sfarsitul iernii brazda se elibereaza de resturile de ingra~amant verde. Restul se incorporeaza ca ingra~amant verde.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->