III. 2.1.

Norme de redactare a lucrării de licenŃă pentru lucrările în limba

română1:
Lucrarea de licenŃă va avea o lungime cuprinsă între 30 şi 40 de pagini şi va
conŃine minimum 5 titluri la bibliografie. Structura lucrării va cuprinde:
1. o pagină de titlu (a se vedea Anexa 1), care va fi şi coperta lucrării;
2. o pagină de cuprins;
3. un capitol introductiv, în care se vor prezenta şi argumenta tema lucrării, modul de
abordare, corpusul studiat, precum şi perspectivele teoretice
alese;
4. conŃinutul propriu-zis al lucrării, organizat în capitole şi subcapitole în funcŃie de
cerinŃele specifice ale abordării;
5. un capitol de concluzii ce va sintetiza rezultatele demersului propus, evidenŃiind
elementele de originalitate;
6. un capitol de referinŃe, ce va conŃine lista completă a surselor bibliografice
utilizate
pentru elaborarea lucrării;
7. anexele pot cuprinde corpusul de texte, imagini, traduceri etc.

Lucrarea de licenŃă va fi redactată pe foaie A4, imprimată pe o singură parte, cu

margini de 2,5 cm pe fiecare latură, la care se adaugă 3 cm la marginea din stânga
pentru
legare, cu font Times New Roman de 12 puncte, spaŃiat la 1,5
rânduri.

Studentul va preda coordonatorului un exemplar din lucrare, legat în spirală,

însoŃit de:
1) declaraŃia pe proprie răspundere (Anexa 2);
2) un CD ce va conŃine lucrarea în format document Microsoft Word (.doc).
Citările din diferitele surse bibliografice se demarchează prin ghilimele simple („”).
Sursele citărilor – exacte sau parafrazate – se indică prin note de subsol2. Orice

1
Pentru lucrările în limbile spaniolă, italiană şi ucraineană, se vor respecta precizările suplimentare
făcute de
coordonatori.
2
Cf. Ivănescu, op. cit., p. 54: „Acest cărturar, care Ńintea şi o revoluŃie lexicală a limbii, nu vrea să mai
respecte
normele generale şi regionale ale limbii literare de pînă atunci şi încearcă o reformă în pronunŃie şi
sintaxă. Iar o
dată cu reforma pronunŃiei, încearcă şi o reformă
ortografică”.

3
subsol se scriu cu caractere de 10 pct., la 1,5 rânduri.
În cazul primei citări, se vor indica referinŃele bibliografice complete pentru
lucrarea respectivă, în această ordine: prenumele şi numele autorilor, titlul lucrării,
editura,
oraşul şi anul apariŃiei, urmate de numărul de pagini de unde s-a extras citatul sau ideea
(a
se vedea şi infra, ReferinŃe bibliografice). Pentru citările ulterioare, este suficientă
indicarea numelui autorului, cu menŃiunea op. cit., dacă autorul respectiv a fost citat cu
o
singură lucrare, sau cu indicarea titlului prescurtat5, dacă autorul respectiv a fost deja
citat
cu mai multe lucrări.
În cazul în care două sau mai multe note de subsol consecutive au aceeaşi sursă,
aceasta se va indica explicit numai la prima dintre ele, celelalte fiind indicate cu Ibidem6.

Dacă referinŃele se fac la acelaşi autor, dar la o altă lucrare, se va folosi Idem, urmat de
titlul lucrării7.

Citatele din surse scrise în altă limbă decât cea de redactare a lucrării se vor da în
original, însoŃite de traducerea autorului lucrării, iar la sfârşitul traducerii se va specifica
(t. n.), adică traducerea noastră. Nota de subsol se va pune la textul original, cu indicarea
sursei8.

Toate sursele bibliografice la care se face referire în text se vor indica la sfârşitul
lucrării într-o secŃiune separată intitulată Bibliografie, într-o listă nenumerotată şi
ordonată
alfabetic după numele de familie al autorilor (şi al lucrărilor), după modelul:

*** Tratat de lingvistică generală, Editura Academiei, Bucureşti, 1971

BIDU-VRĂNCEANU, Angela, FORĂSCU, Narcisa, Cuvinte şi sensuri, Editura ŞtiinŃifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
BLOOMFIELD, Leonard, Le langage, Payot, Paris, 1970
COŞERIU, Eugen, Sincronie, diacronie şi istorie. Problema schimbării lingvistice,
traducere de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997
COŞERIU, Eugeniu, Teoria limbajului şi lingvistica generală. Cinci studii, traducere de

3
Citat incomplet.
4
Citatele se redau în forma originală, respectând sublinierile
5 autorului.
E. Coşeriu, Teoria limbajului..., p. 35.
6
Ibidem, p. 58.
7
Idem, Sincronie..., p. 42.
8
Joseph Pérez, La España de los Reyes Católicos, Marcial Pons, Madrid, 2005, p. 25-26.

4
ECO, Umberto, Tratat de semiotică generală, traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu,
Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982
FRISCH, Helmuth, RelaŃiile dintre lingvistica română şi cea europeană. O istorie a
lingvisticii româneşti din secolul al XIX-lea, traducere de Marcel Roma, Editura
Minerva, Bucureşti, 1995.

Titlurile de cărŃi, sau filme se scriu în litere cursive, fără ghilimele. Titlurile de
articole, studii sau capitole din lucrări mai ample se scriu tot cu litere cursive; În cazul
articolelor sau al studiilor, titlul va fi urmat de numele publicaŃiei sau al volumului în care
a apărut, urmat de numele editorului însoŃit de prescurtarea (Ed.), acolo unde este cazul,
şi
de intervalul de pagini pe care îl ocupă. Pentru periodice se vor indica numărul sau tomul,
titlul publicaŃiei se redă între ghilimele.

Exemplu:
CARPOV, Maria, Pour une sémiologie des représentations sociales, în *** Colocviul
internaŃional de ştiinŃe ale limbajului. (Lingvistică. Semiotică. Poetică.
Stilistică), Editura UniversităŃii, Suceava, 1992. p. 31-35
GEORGESCU, Magdalena, ContribuŃii la problema unificării limbii literare. Despre
ediŃiile succesive ale Molitvenicului din secolul al XVIII-lea, în „Limba Română”,
an XXIV (1975), nr. 4, p. 323-331
JAKOBSON, Roman, FuncŃiile limbii, fragment din Lingvistica şi poetica, în CrestomaŃie
de lingvistică generală, ediŃie îngrijită de Ion Coteanu, Editura FundaŃiei
„România de Mîine”, Bucureşti, 1998, p. 50-57
ZUGUN, Petru, Xenisme, în Comunicare interculturală şi integrare europeană. Simpozion:
Iaşi, noiembrie 2005, Editura Alfa, Iaşi, 2006, p. 313-319

Pentru paginile web se va indica subiectul şi adresa.

Exemplu:
PREDA, Marin, Cel mai iubit dintre pământeni, fragment din vol. I,
http://www.agonia.net/index.php/prose/124262/index.html

5
engleză:
Lucrarea de licenŃă va avea o lungime cuprinsă între 30 şi 40 de pagini şi va conŃine
minimum 5 titluri la bibliografie. Aceasta va cuprinde:
1. o pagină de titlu (Anexa 1), care va fi şi coperta lucrării;
2. o pagină de cuprins;
3. un capitol introductiv, în care se va prezenta şi argumenta tema lucrării, modul de
abordare, precum şi perspectivele teoretice alese;
4. conŃinutul propriu-zis al lucrării, organizat în capitole şi subcapitole în funcŃie de
cerinŃele specifice ale abordării;
5. un capitol de concluzii ce va sintetiza rezultatele demersului propus;
6. un capitol de referinŃe, ce va conŃine lista completă a surselor bibliografice citate
în
lucrare.
Lucrarea de licenŃă va fi redactată pe foaie A4, imprimată pe o singură parte, cu margini
de
25 mm pe fiecare latură, la care se adaugă 7 mm la marginea din stânga pentru legare
(gutter), cu font Times New Roman de 12 puncte, spaŃiat la 1,5 rânduri. Studentul va
preda
coordonatorului un exemplar din lucrare, legat în spirală, însoŃit de:
1) declaraŃia pe proprie răspundere (Anexa 2);
2) un CD ce va conŃine lucrarea în format PDF.
Citările din diferitele surse bibliografice se demarchează prin ghilimele simple (‘’).
Citatele
mai lungi de 3 rânduri se plasează într-un bloc de text separat şi indentat, fără
ghilimele.
Sursele citărilor – exacte sau parafrazate – se indică la sfârşitul acestora între
paranteze după modelul
(Autor, an: pagină)
unde
Autor = numele de familie al autorului. Dacă lucrarea este scrisă de doi autori atunci se
foloseşte formula (Autor1 & Autor2, an: pagină). Dacă lucrarea este scrisă de mai mult
de doi autori, atunci se foloseşte formula (Autor1 et al., an: pagină);
an = anul de publicare al ediŃiei din care se citează;
pagină = numărul paginii de la care se citează, fără a fi precedat de vreun fel de
prescurtare (ex. p. sau pp.). În cazul în care sursa citată nu are număr de pagină (ex.
pagini web), se va folosi prescurtarea np. În cazul în care fragmentul citat se întinde pe
mai
multe pagini, se indică intervalul prin pagina de început şi pagina de sfârşit, despărŃite
prin

6
38-39.

În cazul în care două sau mai multe referinŃe consecutive au aceeaşi sursă,
aceasta
se va indica explicit numai la prima dintre ele, celelalte fiind indicate cu ibid. (ex. (ibid.)).
Dacă referinŃele se fac la aceeaşi lucrare dar la pagini diferite, se va folosi: (ibid.:
pagină),
unde ‘pagină’ respectă cerinŃele de mai sus.

Citatele din surse scrise în altă limbă decât cea de redactare a lucrării se vor da în
original, însoŃite de traducerea autorului lucrării în notă de subsol cu indicarea sursei
urmată de menŃiunea ‘translation mine’ , între paranteze (ex. (Autor, an: pagină,
translation
mine)).

Toate sursele bibliografice la care se face referire în text se vor indica la sfârşitul
lucrării într-o secŃiune separată intitulată ‘References’, într-o listă nenumerotată şi
ordonată după numele de familie al autorilor, după modelul:
Author’s last name, Author’s first name, year. Title. Place: Publisher.

Titlurile de cărŃi, filme, sau jurnale se scriu în litere cursive, fără ghilimele.

Titlurile de articole, părŃi sau capitole din lucrări mai ample se scriu cu litere
romane (adică nici cursive, nici îngroşate), între ghilimele. În acest caz, titlul va fi urmat
de titlul sau numele publicaŃiei din care face parte, urmat de numele editorului precedat
de
prescurtarea Ed. acolo unde este cazul şi de intervalul de pagini pe care îl ocupă. Pentru
jurnale se vor indica volumul şi numărul.
Exemplu:
Adorno, Theodor W. and Max Horkheimer, 1992. ‘The Concept of Enlightenment’.
Critical Theory: The Essential Readings. Ed. David Ingram and Julia Simon-
Ingram. St. Paul: Paragon House: 49-56.

În cazul antologiilor (ca în exemplul de mai sus), acestea se reiau ca elemente

separate în listă.
Exemplu:
Ingram, David and Julia Simon-Ingram (eds.), 1992. Critical Theory: The Essential

7
Dudley, David R., 1993. ‘Dead or alive: the Booby-Trapped Narrator of Poe’s “Masque of
the Red Death”’. Studies in Short Fiction. 30.2: 169-73.

Pentru paginile web se va indica adresa, precum şi data accesării:

Botting, Fred, 2005. ‘Reading Machines’. Ed. Robert Miles. Gothic Technologies: Visuality
in the Romantic Era. Praxis Series (Dec. 2005). URL:
http://romantic.arhu.umd.edu/praxis/gothic/botting/botting.html
(visited on
2007/05/18).

III. 2.3. Norme de redactare a lucrării de licenŃă pentru lucrările în limba

germană:
A. GeneralităŃi
Lucrarea de licenŃă va avea o lungime cuprinsă între 30 şi 40 de pagini (fară a include
aici
eventualele anexe) şi va conŃine minimum 5 titluri la bibliografie. În structura lucrării vor
intra:
1. o pagină de titlu (Anexa 1) ce constituie coperta lucrării;
2. o pagină (sau mai multe) de cuprins (Inhaltsverzeichnis);
3. un capitol introductiv (Einleitung), în care se vor prezenta şi argumenta tema
lucrării, modul de abordare, corpusul studiat, precum şi perspectivele teoretice
alese;
4. conŃinutul propriu-zis, organizat în capitole şi subcapitole, în funcŃie de cerinŃele
specifice abordării;
5. un capitol de concluzii (Schlussbetrachtungen) ce sintetizează rezultatele
demersului propus;
6. un capitol de referinŃe bibliografice (Literatur) ce cuprinde lista completă a surselor
bibliografice (primare, secundare, surse on-line) utilizate pentru elaborarea
lucrării;
7. (eventual) o anexă (Anhang) ce cuprinde corpusul de texte utilizat, imagini,
traduceri, etc.

8
 lucrarea va fi redactată în format A4 şi imprimată pe o singură parte a foii de
hârtie
(nu faŃă-verso), cu margini de 2,5 cm pe fiecare latură, la care se adaugă 3 cm la
marginea
din stânga, pentru legare/spiralare

se va folosi fontul Times New Roman de 12 puncte (resp. 10 puncte pentru notele
de subsol), spaŃiat la 1,5 rânduri (resp. la 1 rând pentru notele de
subsol)
nu se vor face despărŃiri în silabe

citatele se vor marca cu ghilimele germane („“)

omisiunile din citate, precum şi intervenŃiile autorului lucrării, se marchează cu

paranteze drepte, de exemplu: [sic!]

citatele mai lungi de trei rânduri se dau în paragrafe de sine stătătoare, fără
ghilimele, indentate la 3 puncte

citatele din texte scrise în altă limbă decât germana se vor da în original, însoŃite
de
traducerea autorului lucrării de licenŃă într-o notă de subsol, cu indicarea sursei, urmată
de
menŃiunea „u.Ü.“ (unsere Übersetzung), de exemplu: xxx. NUME, S. xx (u.Ü.).

pentru scoaterea în evidenŃă a diverselor cuvinte/expresii din text şi din citate se

vor
utiliza caractere cursive, nu sublinieri, font îngroşat sau spaŃieri

pentru ani, pagini şi liniuŃele de pauză (Gedankenstriche) se vor utiliza cratime

lungi, aşadar –, nu -

informaŃiile bibliografice se dau în notele de subsol

notele de subsol se introduc şi se numerotează automat, continuând

numărătoarea
fie pe parcursul întregului capitol, fie pe parcursul întregii lucrări, fără a o relua la fiecare
pagină sau subcapitol

date bibliografice complete despre o lucrare citată/parafrazată apar, de fiecare

dată,
în prima notă de subsol referitoare la respectiva lucrare, ulterior făcându-se trimiteri la
nota
respectivă, după modelul: NUME, S. xx (wie Anm. yy).

numele de familie ale autorilor se dau în formatul SMALL CAPS, nu cu

MAJUSCULE

referinŃa la nota precedentă se face cu „Ebd.“ (nu cu „ibidem“, „idem“

etc.)
în referinŃele la mai multe pagini ale aceleiaşi lucrări se vor da paginile exacte,
renunŃându-se la marcarea „ff.“

de asemenea, se va renunŃa la orice indicaŃii de tipul „Zit. nach“, sau

„Vgl.“

9
Volume de autor:
Prenume NUME, Titlu. Subtitlu, Locul apariŃiei volumului an, P. xx.

Exemplu:
Jens HACKER, Der Ostblock. Entstehung, Entwicklung und Struktur 1939–1980, Baden-
Baden 1983, S. 769.

Articole:
Prenume NUME, Titlu, Titlul revistei / ziarului, Număr (an), P. xx–yy.

Exemplu:
Kenneth J. DOVER, The Freedom of the Intellectual in Greek Society, Talanta 7 (1975), S.
24–54.

Volume colective:
Prenume NUME, Titlu. În: Prenume NUME (Coord.), Titlu. Subtitlu, Locul apariŃiei
volumului an, P. xx–yy.

Exemplu:
Klaus BEHNKE, Lernziel: Zersetzung. Die „Operative Psychologie“ in Ausbildung,
Forschung und Anwendung. In: Klaus BEHNKE/Jürgen FUCHS (Hg.), Zersetzung der Seele.
Psychologie und Psychiatrie im Dienste der Stasi, Hamburg 1995, S. 12–43

Surse on-line:
http://xxx.yy

Exemplu:
http://de.wikipedia.org/wiki/Redensarten

10