Sunteți pe pagina 1din 2

Testul 31

1.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numiţi litigiile care pot apărea în


domeniu.Litigiul privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea
drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind educarea
copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti si alte rude. 1.2.
Analizaţi procedura soluţionării litigiilor. Litigiul privind determinarea locului de trai.-
instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor si interesele copiilor.La
solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul copilului fata de
fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale ale
partilor-de relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor
de a crea conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.La determinarea
domciliului copilului minor instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.Hotarirea
instanteijud privind determinarea locului de trai l opilului pote fi modificata la
cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in
cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei litigiuluiparinte ale carui dr au
fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza domicil
copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarxare sa satisfaca
cerintelor ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de
asi exercita dr parintesti. Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre
parinti ,dar si intre parinti si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei
refuza acest dr litigiul este solutionat de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea
sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la cererea bunicilor,fratilor si surorilor litigiul
va fi solutionat de instanta de jud. 1.3. Soţii Negru au divorţat şi în conformitate cu
hotărîrea instanţei de judecată fiica lor de 3 ani a rămas să locuiască împreună cu
mama. Tata a plecat cu seviciul din Bălţi la Chişinău dar, deoarece îşi iubea foarte
mult fiica, el venea în toată sîmbăta la Bălţi ca să o vadă şi să petreacă cîteva ore
împreună. Peste un timp soţia a început a pune piedici la întrevederile cu copilul,
motivînd prin faptul că întîlnirile cu tata traumează psiholojic fiica (ea suferă că tata
nu trăieşte împreună cu ei). Cu timpul mama ducea fetiţa ori la bunica ori la
cunoscuţi ca să nu se întîlnească cu tata.Tata s-a adresat în instanţa de judecată cu
o cerere privind înlăturarea piedicilor în comunicare cu copilul său. Decideţi dacă
este legală ori nu cerinţa tatalui şi luaţi decizia necesară. Poate oare instanţa de
judecată să-l lipsească pe părintele care locuieşte separat de copil de dreptul de a
comunica cu el? Ce măsuri pot fi aplicate faţă de părintele care locuieşte cu copilul
şi-l împiedică pe celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti?Cerinţa tatălui este
legală. Divorţul părinţilor nu trebuie să afecteze drepturile şi interesele copilului.
Copilul are dreptul să comunice cu ambii părinţi. Desfacerea căsătoriei părinţilor,
nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul
cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre
ei. Nu există însă o prevedere directă care ar indica dreptul părintelui ce trăieşte
separate de a comunica şi a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica
prevederile referitoare la dreptul bunicilor, fraţilor şi surorilor copilului de a
comunica cu acesta. Acţiunea privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu
copilul a bunicilor, fraţilor şi surorilor lui poate fi respinsă numai în cazul existenţei
unui pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală.
Deci putem aplica aceste prevederi şi soţului care nu locuieşte împreună cu celălalt
soţ cu care stă copilul. Din cele expuse se poate de afirmat că părintele va putea fi
lipsit de acest drept numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. În cazul dat părintele care împiedică pe
celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti el poate fi supus răspunderii
administrative. Conform art. 64 al Codului Contravenţional împiedicarea
neîntemeiată a unuia dintre părinţi (a ambilor părinţi) să comunice cu copilul ori să
ia parte la educarea lui, precum şi împiedicarea copilului să comunice cu bunicii,
fraţii şi surorile se sancţionează în mărimea stabilită de cod. 2.Noţiunea şi
importanţa adopţiei- 2.1. Definiţi adopţia actul juridic incuviintat de organul
restectiv competetn0instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si
descendentii sai si adiptator si redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate
de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata
de rude3le sale de provinienta. 2.2. Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei
de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vechi timpuri si este cunoscuta de
toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite scopuru:Economice,de
succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor o familie
pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a
crea conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii.Copii
sunt crescuti si educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia
seefectuaeaza in interesul copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca
un mediu familial adecvat o educatie buna un climat de
iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca parintii.O
alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se
realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca
cuplul sa se mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr
divorturilor creste si casatoriile care se desfac au copii minori si evident ca copii
lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.3. Comparaţi adopţia cu alte forme de
ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija părintească. Adoptia si tutela
curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea
copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.Tutela se instituie
pina la virsta de 14 ani aminorului,curatela pina la 18 iar adoptia nu se stabileste o
perioada anumita ci pu totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a
copilului.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul adm publice cu
acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers care doreste sa adopte un copilea
transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul copilului.Alte forme
de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca adoptia
are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu
adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractincheiat
intre parinti si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 18
ani sau la 23 daca copilul isi continua studiile.