Sunteți pe pagina 1din 3

AUSTRIA

Economia

 Austria este una din tarile cu o economie dezvoltata care se bazeaza pe resurse
naturale proprii: minereuri de fier, petrol, lemn, magnezit, aluminiu , carbune,
grafit, cupru, hidroenergie, dar si pe materii prime importate. Austria are un eficient
sector tertiar in care un rol important il au turismul si resortul financiar-bancar,
ambele cu o contributie foarte importanta. Transportul si comunicatiile au o
importanta majora indeosebi cele destinate transportului in regiunea inalta, spre
locurile unde se practica activitati sportive. In acest sens se poate spune ca Austria
are un sistem de comunicatii eficient. Se adauga rolul primordial al Dunarii.
 Potentialul hidroenergetic a influentat in mare masura specificul si organizarea
activitatilor industriale ale tarii la acesta alaturandu-se prezenta si a altor resurse, ca
forta e munca extrem de specializata. Industria energetica se bazeaza, prin urmare,
pe hidroenergie, amenajari in acest sens existand in bazinulo Dunarii: pe Enns langa
Linz, St. Polten in bazinul Vienei, Weiz langa Graz, Villach in bazinul superior al
Dravei.
 Obtinerea energei electrice se face prin utilizarea carbunilor aflati in cateva bazine
carbonifere ( regiunea Hausruck intre Linz si Salzburg, la sud de Graz – bazinul
Koflach), a petrolului exploatat in nordul bazinului Vienei (Zistersdorf-regiunea
Mistelbach), dar si in alte perimetre cum sunt cele de la Matzen. Cantitatea necesara
este suplinita cu petrol din import. Rafinariile se intalnesc fie in regiunea de
exploatare (Drosing-centru situat in zona de exploatare Zistersdorf) sau langa mari
consumatoare de produse petroliere cum este cel de langa Viena (Schwechat-centru
situat pe Dunare la est de Viena).
 Gazele naturale se extrag din acelasi bazin al Vienei, dar mai catre vest de Linz.
Sunt trimise prin gazoducte catre Viena, Loeben si Donawitz din Stiria, mari
consumatori, avand in vedere profilul metalurgic al industriei acestora.
 Indutria siderurgica, ramura cu traditie in peisajul industriei grele se bazeaza in
principal pe materia prima autohtona, atat carbiune cat si minereuri (minereuri de
fier) sau importate (bauxita) valorificand potentialul energetic din regiune
(hidroenergia).
 Principala regiune mineraliera se afla in apropierea orasului siderurgic Loeben
adica Erzberg. In afara de centrul siderurgic Loeben mai importante sunt:
Kapfenberg si Donawitz situate pe aceeasi axa industriala Mur-Murz. Un alt centru
important al siderurgiei este Linz, care valorifica materia prima autohtona, dar si pe
cea tranzitata pe Dunare. Centru important al siderurgiei neferoase, a cuprului este
Brixlegg, oras situat pe Inn.
 Industria constructiilor de masini, foarte variata ca produse realizate (mijloace de
transport, aparatura optica, electronica si electrotehnica, masini agricole) este
amplasata in cateva regiuni si centre formand deseori complexe industriale din care
unele cu o clara specializare. Astfel in regiunea Stiriei (Mur-Murz) sunt prezente:
constructia de masini grele, mijloace de transport, inclusiv avioane, masini destinate
industriei lemnului, energeticii, siderurgiei in orase ca: Loeben, Graz, Weiz,
Kapfenberg. In bazinul Vienei se construiesc: masini pentru multe ramuri
industriale, dar indeosebi pentru aparatura eletronica si electrotehnica, optica,
pentru industria usoara, industria chimica. In general industria mijloacelor de
transport este amplasata mai ales in centrele Viena, Linz, Graz si Burghausen.
 Avand si materie prima proprie Austria si-a extins o industrie chimica puternica in
jumatatea nordica a tarii valorificand atat pentrolul si gazele naturale cat si sarurile
exploatatae in regiunea Salzburg.
 S-a dezvoltat in acest fel industria chimica de baza (produse clorosodice) a
ingrasamintelor, a produselor sintetice, ale celor farmaceutice. Unul dintre
principalii furnizori de produse chimice esre orasul Linz, apoi Ebensee si Hallein,
Schwechat. Oricum concentrarea majora a industriei chimice se gaseste in lungul
Dunari.
 Industria textila, ramura cu vechi traditii in economia tarii produce confectii,
tricotaje destinate pietei interne, dar si exportului.
 Cateva centre se remarca in mod deosebit: Viena si Wiener Neustad, Baden,
Pressbaum, in bazinul Vienei, St. Polen nu departe de Viena, situat foarte aproape
de magistrala Viena-Linz, apoi Amstetten, Innsbruck, Landeck, Reutte in Tirol, pe
Inn si Lech, in regiunea Voralberg la Bludenz.
 Industria alimentara, prin cateva ramuri importante (industria moraritului, a
lactatelor, a conservelor de carne, a zaharului) furnizeaza produse pentru piata
interna si export. Marile consumatoare: Viena, Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, si-
au dezvoltat o agricultura periurbana care sa satisfaca exigentele consumului. Marii
producatori de bunuri alimentare sunt si marile orase, in primul rand Viena, situat
intr-o importanta regiune agricola a tarii sau centrul Schwechat pentru productia de
zahar.
 Asocierea spatiala cu ponderea unor ramuri industriale si rolul acestora in economia
regionala au separat cateva arii de concentrare industriala astfel: axa Mur-Murz, la
intersectia a doua regiuni, Stiria si Karintia, in care rolul principal il detine industria
grea (siderurgica, a constructiilor de masini, dar si celulozei si hartiei); axa Dunarii
cu doua areale, si anume: Linz impreuna cu centrele Steyr, Wels, Enns cu industrie
chimica, siderurgica si constructii de masini, si arealul Vienei concentrare
industriala de tip metropolitan cu activitatoi industriale complexe. Izolat apar centre
industriale cum sunt Salzburg si Innsbruck, cu preocupari mai ales in industria
textila sau a constructiei de avioane in cazul orasului Salzburg. Exista de asemenea
activitati industriale indreptate catre industria usoara si in Voralberg, dar alaturi de
Tirol. Regiunea desfasoara o intensa activitate turistica ce sustine economia Austriei
Occidentale.
 Ramura insemnata a economiei Austriei, agricultura acopera o buna parte din
necesarul de alimente (70%).
 Este orientata mai ales catre sectorul de crestere a animalelor avand in vedere
potentialul cadrului natural( pasuni, fanete ), fiind favorizata de o insemnata baza
furajera, de prezenta unui insemnat debuseu, cel Vienez, completat de cultura
cerealelor (grau, orz, secara, ovaz) care detine peste 50% din terenul arabil, a
plantelor tehnice (sfecla de zahar), furajere, vita de vie. Raportul dintre diferitele
categorii de folosinta a terenurilor este diferit. Peste 18,3% din suprafata tarii revine

2
terenului arabil, 24,7% pasunilor si fanetelor, 1,2% viilor si livezilor, 38,9%
padurilor, etc.
 Principala suprafata arabila se gaseste in estul tarii (bazinul Vienei), in campia si
colinele din estul tarii si in regiunea prealpina (Alpenvorland) unde se practica
cerealicultura si pomivitivultura. Cultura cerealelor are o frecventa mai mare in
campia estica si in culoarul subalpin. Productia de grau a fost, in 1980, de 1,2
milioane tone.
 Dintre plantele tehnice se cultiva cu precadere sfecla de zahar.
 Cultura vitei de vie se practica pe o suprafata de 49.000 ha. Principalele podgorii se
intalenesc in Weinviertel, Wachau si in bazinul Vienei. In 1980 productia de vinuri
a fost de 2,7 milioane hl. Livzile sunt raspandite cu precadere in Alpenvorland.
 Cresterea animalelor, preocupare traditionala a populatiei, a beneficiat de insemnate
suprafete cu pasuni si fanete dar si de modele prin care sa se realizeze productii de
comptitie (cantitativ si calitativ). Cresterea animalelor a mai fost favorizata si de
prezenta unei retele dense de centre urbane, care solicita cantitati mari de produse
lactate si carne.
 Productia a tinut pasul intotdeauna cu cerintele populatiei si in primul rand a celei
urbane. Predomina cresterea bovinelor, 2,5 milioane bovine in 1980 din care mai
mult de jumatate sunt de rasa Simmenthal
 Cresterea porcinelor (4 milioane in 1980) s-a dezvoltat cu precadere in zona din
jurul orasului Viena.
 Un numar restrans de ovine se cresc e pasunile alpine.