Sunteți pe pagina 1din 4

Compararea reactoarelor Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă cu

reactoarele japoneze BWR

Prezentarea centralelor nucleare

Centrala nucleară de la Cernavodă utilizează tehnologie canadiană CANDU 6, în care


căldura furnizată de combustibilul uraniu natural este preluată de apa grea din circuitul
primar.

Reacţia de fisiune este moderată de către apa grea din vasul numit Calandria. Faţă de
celelalte tipuri de centrale nucleare pentru care căldura generata de reacţia nucleară în
vase de presiune, la reactoarele tip CANDU fasciculele de combustibil sunt localizate în
tuburi de presiune prin care circulă apa grea a circuitului primar. Întregul ansamblu de
tuburi de presiune este cufundat în vasul Calandria. Presiunea şi temperatura apei grele
moderatoare din vasul Calandria sunt menţinute la valori apropiate de cele ale mediului
ambiant.

Întreg circuitul primar este adăpostit în anvelopa reactorului nuclear, a cărui structură
este realizată din beton special proiectat, având grosimea aproximativă de 1 m. Circuitul
primar cedează căldura acumulată din zona activă către generatoarele de abur, de
asemenea conţinute în anvelopa reactorului.

Schema simplificată a CNE Cernavodă


Schema simplificată a reactorului tip BWR

Diferenţe între centrala nucleară de la Cernavodă şi reactoarele BWR de la


Fukushima

1. Întreg circuitul primar de răcire a combustibilului nuclear la centrala de la Cernavodă


este situat în interiorul anvelopei reactorului (la reactoarele nucleare de la Fukushima
turbina este parte a circuitului primar şi este situată în afara anvelopei). La centrala
nucleară de la Cernavodă aburul care acţioneaza turbina face parte din circuitul secundar
şi este separat fizic prin generatoarele de abur de circuitul primar.

2. Inventarul de apă disponibil pentru răcirea zonei active a reactoarelor de la Cernavodă


(miezul reactorului nuclear în care se află combustibilul) după un eveniment nuclear este
semnificativ mai mare decât la centralele BWR (Fukushima).

3. Suplimentar, la centrala nucleară de la Cernavodă, prin procesul pasiv (nu necesită


alimentare electrică) de termosifonare a circuitului primar, se asigură transferul căldurii
reziduale de la combustibilul nuclear la generatorii de abur. Prin această caracteristică se
asigură îndepărtarea căldurii reziduale chiar în cazul absenţei oricăror surse de energie.
4. Bazinul în care se depozitează combustibilul nuclear uzat se găseşte în afara clădirii
reactorului. Clădirea care adăposteşte bazinul de combustibil uzat este calificată la
cutremure. Un accident produs în interiorul clădirii reactorului nu poate afecta bazinul de
combustibil uzat.

5. Pentru fiecare reactor nuclear de la centrala nucleară Cernavodă există o a doua cameră
de comandă secundară, calificată seismic, pentru aducerea şi menţinerea reactorului în
stare sigură în cazul unor astfel de evenimente.

6. La CNE Cernavodă există sisteme de securitate pasive, precum: sistemul de stropire a


interiorului anvelopei, bazat pe cădere gravitaţională, cu o rezervă de 1500 m 3 (pentru
reducerea presiunii în această incintă) şi treapta de înaltă presiune a sistemului de răcire
la avarie (ECCS), cu acţionare pe bază de gaz comprimat, care asigură injecţia de apă
pentru răcirea reactorului. Aceste sisteme nu necesită alimentare cu energie electrică şi
sunt calificate seismic.

7. Construcţia reactoarelor nucleare de la CNE Cernavodă diferă de cea a reactoarelor cu


vase de presiune. În locul unui vas de presiune sunt 380 tuburi de presiune în care sunt
situate fasciculele cu combustibil nuclear şi care sunt răcite cu apă grea. Întreg
ansamblul de tuburi de presiune este imersat în apa grea moderator aflată în vasul
Calandria la temperatură şi presiune joasă. Suplimentar proiectului BWR, moderatorul
CANDU are şi funcţia de răcire în cazul unor evenimente nucleare.

8. Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de două sisteme automate de oprire rapidă a


procesului de fisiune. Acestea sunt separate fizic şi funcţional, acţionând independent:
unul cu bare de oprire prin cădere gravitaţională, şi unul cu injecţie de otravă lichidă. În
astfel de evenimente se injectează automat otravă (gadoliniu) în moderator.
9. Pentru eliminarea pericolului de explozie cauzată de acumularea de hidrogen, centrala
nucleară de la Cernavodă este prevăzută cu arzătoare de hidrogen, care asigură arderea
acestuia înainte de a atinge concentraţii explozive.
10. Având în vedere că la Cernavodă nu există posibilitatea producerii de valuri tsunami,
analiza efectelor acestui fenomen nu este necesară.

Analiza Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare privind


asigurarea cerinţelor de securitate nucleară şi radiologică în cazul unor
evenimente similare cu cele petrecute în Japonia

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) acordă prioritate


securităţii nucleare şi protecţiei populaţiei şi mediului, în legătură cu toate activităţile
nucleare din România şi a stabilit în acest sens un regim strict de autorizare şi control în
acest domeniu.

CNCAN consideră că centrala nucleară de la Cernavodă respectă toate cerinţele de


securitate nucleară şi radiologică şi reasigură că proiectul este unul dintre cele mai
robuste din lume.

Cu toate acestea, ca o practică normală în urma unui eveniment petrecut la o centrală


nucleară, CNCAN va reevalua aspectele de securitate nucleară a centralei nucleare
româneşti, prin prisma incidentului nuclear din Japonia.
CNCAN confirmă îndeplinirea cerinţelor de reglementare în domeniul nuclear în ceea ce
priveşte:

• Oprirea rapidă, automată, a reactorului prin sisteme redundante, diverse şi


independente.
• Alimentarea redundantă cu energie electrica în condiţii normale de funcţionare şi
în condiţii de evenimente operaţionale şi accidente bază de proiectare.
• Asigurarea de surse de apă redundante, diverse şi independente pentru răcirea
reactorului în funcţionare normală, în condiţii de evenimente operaţionale
postulate şi accidente bază de proiectare.
• Funcţionarea corectă în condiţii normale de operare, în cazul evenimentelor
operaţionale şi al accidentelor bază de proiectare, a tuturor sistemelor de
securitate şi sistemelor-suport de securitate necesare menţinerii reactoarelor
într-o stare sigură.

Prin procesul de autorizare, CNCAN a impus cerinţe suplimentare care să asigure


funcţionarea în siguranţă şi răspunsul corespunzător al centralei nucleare la evenimente
asemănătoare, prin:

• condiţii privind organizarea şi personalul centralei


• condiţii privind exploatarea centralei nucleare
• condiţii privind protecţia la radiaţii a personalului expus profesional, a populaţiei
si a mediului;
• condiţii privind sistemul de management al calităţii
• cerinţe de raportare.

CNCAN asigură supravegherea activităţilor de exploatare a centralei nucleare de la


Cernavodă prin experţi detaşaţi permanent pe amplasament. Informaţiile şi rezultatele
inspecţiilor CNCAN sunt evaluate continuu pentru a confirma îndeplinirea cerinţelor de
securitate nucleară şi radiologică de către centrala nucleară de la Cernavodă.

S-ar putea să vă placă și