Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOTIVARI
Indice alfabetic:
- Drept penal
- talharie
- abuz de incredere
- C. pen., art. 211, art. 213
Daca partea vatamata, din cauza temerii, a remis inculpatului un bun aflat asupra sa, pe care
inculpatul a refuzat ulterior sa i-l restituie, insusindu-si bunul, fapta constituie infractiunea de
talharie, si nu infractiunea de abuz de incredere.
Intr-un atare caz, lipseste situatia premisa a infractiunii de abuz de incredere, si anume detinerea
bunului de catre inculpat in baza unui titlu, iar refuzul inculpatului de a restitui bunul nu realizeaza
latura obiectiva a acestei infractiuni, in conditiile in care la momentul refuzului infractiunea de
talharie era consumata, odata cu remiterea bunului de catre partea vatamata ca urmare a
temerii.
Sentinta penala nr. 363/15.02.2005
In cazul unui imprumut, abuzul de incredere nu se poate savarsi decat in situatia unui contract de
comodat (imprumut de folosinta), iar nu si pentru un imprumut de consumatie (mutuum), care
priveste bunuri consumptibile, incclusiv sume de bani, pentru care se transmite o data cu
bunurile si dreptul de proprietate asupra acestora, ceea ce determina, in cazul refuzului restituirii
la scadenta a imprumutului nasterea unui litigiu civil. Ca atare, in speta nu sunt intrunite
elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere, prevazuta de art. 213 din Codul
penal, actiunea inculpatului reprezentand o simpla neexecutare a conventiei sinalagmatice,
neconstituindu-se in fapta penala incriminata de art. 213 din Codul penal, ci fiind o fapta care nu
este prevazuta de legea penala.
(Iaşi). Furt. Înşelăciune. Ceea ce deosebeşte cele două infracţiuni este modalitatea în care bunul
iese din posesia posesorului prin prisma consimţământului celui vătămat. Pentru existenţa
infracţiunii de furt este necesar ca bunul să fie luat din posesia altuia.
"Abuzul de incredere este exclus in cazul in care nu exista un raport juridic care sa
confere detentia asupra bunului faptuitorului , aflandu-se numai in situatia de a se
efectua anumite operatii materiale asupra bunului sau de a veghea asupra acestuia.
In acest sens, in practica judiciara s-a deciz ca exista furt si nu abuz de incredere in cazul
in care inculpatul a sustras un bun pe care posesorul il incredinteaza pentru a-l vedea
ori pentru a-l pazi o scurta vreme, pana la intoarcerea sa." (nistoreanu, dobrinoiu ...)
Abuz de încredere. Dispunerea fără drept de bunul deţinut
Fapta de a efectua, timp de trei luni, convorbiri pentru suma de peste
33 de milioane de lei de la postul telefonic dobândit o dată cu
cumpărarea apartamentului dar rămas pe numele vânzătorului, fără
a se face de către părţi demersurile necesare pentru transferul
postului pe numele cumpărătorului apartamentului, nu constituie
infracţiunea de abuz de încredere şi deschide persoanei păgubite
numai calea unei acţiuni în daune la instanţa civilă, deoarece
existând în contract clauză de transfer a postului, deţinătorul nu a
dispus de el fără drept.
GESTIUNE FRAUDULOASA
Aceasta infractiune are ca obiect material diverse bunuri mobile si imobile, apartinand
altuia, dar aflate in posesia faptuitorului. Constituie obiect material si bunurile asupra
carora faptuitorul are un drept de coproprietate, atunci cand coproprietarul i-a
incredintat acestuia administrarea sau conservarea intregii universalitati de bunuri .
Calitatea de subiect activ o poate intruni orice persoana care are ori trebuie sa aiba grija
administrarii sau conservarii bunurilor altuia, nefiind necesar sa aiba calitatea de
functionar .Nu importa natura contractuala sau legala a obligatiei de a administra sau
conserva bunurile altuia.
În conformitate cu art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., omorul săvârşit în public, în accepţiunea art. 152 din
acelaşi cod, constituie infracţiunea de omor calificat. În raport cu dispoziţiile art. 152 C. pen., fapta de
omor săvârşită pe un teren aflat în proprietatea familiei inculpatului - actele de agresiune exercitate
asupra victimei fiind văzute de o singură persoană - nu constituie infracţiunea de omor calificat prevăzută
în art. 175 alin. (1) lit. i), ci infracţiunea de omor prevăzută în art. 174 C. pen., iar împrejurarea că pe
acest teren există o cărare formată în mod natural, folosită de anumite persoane cu acceptul inculpatului,
nu transformă terenul într-un loc accesibil publicului, în sensul art. 152 din acelaşi cod.
Fapta persoanei, având calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, de a primi o sumă de bani
de la administratorul unei societăţi comerciale, în scopul de a propune o soluţie de neîncepere a
urmăririi penale într-un dosar penal în care a fost delegată să efectueze acte de cercetare
penală şi fapta aceleiaşi persoane de a primi o altă sumă de bani, după un interval de trei ani,
de la acelaşi administrator al unei societăţi comerciale, în scopul de a propune o soluţie de
neîncepere a urmăririi penale într-un alt dosar penal în care a fost delegată să efectueze acte
de cercetare penală întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de luare de mită
prevăzute în art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, aflate în
concurs real de infracţiuni, potrivit art. 33 lit. a) C. pen. În acest caz, executarea pedepsei
rezultante prin privare de libertate se impune, în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, de către
persoana având calitatea de ofiţer de poliţie judiciară, în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
3. În procesul de apreciere a probelor, declaraţiile coinculpatului şi ale martorului care a avut iniţial
calitatea de învinuit pot servi la aflarea adevărului, întrucât aceştia sunt consideraţi martori, în
accepţiunea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.
C. pen., art. 33 lit. a), art. 41 alin. (2),
art. 254 alin. (1), art. 264 alin. (1)
Legea nr. 78/2000, art. 7 alin. (1)
Faptele persoanei, care are calitatea de procuror şef al secţiei de urmărire penală în
cadrul parchetului de pe lângă tribunal, de a primi, la două date diferite, în realizarea aceleiaşi
rezoluţii infracţionale, două sume de bani pentru a înlocui cu produse de serie, la două date
diferite, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, armele originale care constituiau corpuri
delicte într-un dosar penal privind infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor
pe care l-a instrumentat şi pentru a restitui persoanei inculpate şi trimise în judecată în acest
dosar armele originale, care prezentau o valoare pentru persoana inculpată, întrunesc
elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în formă continuată prevăzută în art. 254
alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. şi ale infracţiunii de favorizare a infractorului în formă continuată prevăzută în art. 264 alin.
(1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., sub forma favorizării reale, ambele aflate în concurs de
infracţiuni, conform art. 33 lit. a) C. pen. În acest caz, executarea pedepsei rezultante prin
privare de libertate este justificată, în raport cu gradul de pericol social ridicat al faptelor, relevat
în special de calitatea inculpatului şi de săvârşirea infracţiunilor în legătură directă cu
exercitarea atribuţiilor de serviciu.