EVAZIUNEA FISCALĂ

Evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin

orice mijloace,în întregime sau in parte,de
la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat şi fondurilor speciale extrabugetare de
către persoanele fizice şi persoanele
juridice române sau străine, denumite
contribuabili.
 Se manifestă atât pe plan national cât
şi internaţional şi acest fenomen
cunoaşte două forme de manifestare:

1. Evaziunea fiscală legală (care se

realizează la adăpostul legii, folosindu-se
de lacunele reglementărilor legale).

2. Evaziunea fiscală ilicită sau frauduloasă

care se realizeazăprin încalcarea legii.
Evaziunea fiscală legală

• Permite sustragerea unei părţi din materia

impozabilă fără ca acest lucru să fie
considerat contravenţie sau infracţiune.

• Poate fi redusă si eliminată prin

perfecţionarea reglementarilor legale.
 Evaziunea fiscală ilicită sau
frauduloasă

– Se intâlneşte pe o scară mult mai largă

decât evaziunea fiscală legală şi constă
in ascunderea cu bună ştiinţă a
obiectului impozabil, subevaluarea
cuantumului materiei impozabilesau
folosirea altor căi de sustragere de la
plata impozitului datorat.
– Acest fenomen trebuie combătut,
privează bugetul statului de la un volum
important de resurse financiare.
 Evaziunea frauduloasă se poate prezenta
sub mai multe forme,dintre care:
 Nedeclararea materiei impozabile;
 Întocmirea unor declaraţii false de impunere;
 Întocmirea unor documente de plată fictive;
 Conducerea unei contabilitaţii nesincere;
 Distrugerea sau falsificarea registrelor;
 Diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei
de afaceri prin înregistrarea în cheltuielile unităţii a unor
cheltuieli cu caracter personal ale patronilor ori înregistrarea
de cheltuieli neefectuate în realitate;
 Vânzările făcute fără factură, precum şi emiterea de facturi
fără vânzare efectivă, care ascund operaţiunilor reale supuse
impozitării;
 Falsificarea bilanţului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care
presupune o convenţie între patron şi contabilul şef, ei fiind
de altfel, ţinuţi să răspundă solidar pentru fapta comisă.
In cazul impozitului pe profit:
• reducerea bazei de impozitare;
• neinregistrarea integrala a veniturilor realizate;
• transferul veniturilor impozabile la societatile nou
create in cadrul aceluiasi grup;
• incadrarea eronata in perioada de scutire;
In cazul taxei pe valoarea adaugata:
• Aplicarea eronata a regimurilor deducerilor;
• Necuprinderea unor operatii ce intra in sfera TVA in
baza de calcul;
• Aplicarea eronata a cotei zero;
• Sustragerea de la plata TVA prin declararea unor
importuri ca fiind temporare.
In cazul accizelor:
• micsorarea bazei de impozitare;
• utilizarea unor cote inferioare celor reale;
PARADISURILE FISCALE
Întrucât asistăm la intensificarea proceselor de
cooperare şi dezvoltarea relaţiilor dintre state cu
sisteme fiscale diferite, fenomenul evaziunii fiscale
se manifestă nu numai pe plan naţional ci şi la
nivel internaţional.
Recurgerea la evaziunea fiscală
internaţională se datorează atat dublei
impuneri, datorita autonomiei regimurilor
fiscale naţionale, cât şi presiunilor fiscale.
 Evaziunea fiscală internaţională este facilitată de
existenţa pe glob a unor ”oaze fiscale” sau
“paradisuri fiscale” de care profita contribuabilii care
caută un tratament fiscal mai avantajos.
Termenul de “paradis fiscal” este preluat din limba
engleză, de la cuvântul “tax-haven”,care înseamnă
refugiu fiscal. Denumirea de paradis fiscal, tinde din ce
în ce mai mult să fie înlocuită cu aceea de paradis
financiar sau centru financiar internaţional.
Paradisurile fiscale nu sunt o inventie recentă, acestea au
apărut odată cu dezvoltarea comerţulu, însă în prezent
au un rol mult mai important decât in trecut în
funcţionarea finanţelor şi a comerţului mondial.
Paradisurile fiscale sunt state sau teritorii in care
persoanele fizice sau juridice stabilite aici sunt supuse
unui regim privilegiat, fie pentru că nu sunt supuse
impozitarii, fie pt că plătesc impozit pe venit sau pe
beneficii mai putin ridicat decât cel plătit in statul din
care provin.
Obiectivul acestor zone îl constituie atragerea investiţiilor.
Paradisurile fiscale işiau originea în încercarea autoritaţilor de
a-şi asigura resurse financiare prin atragerea unor
societaţi şi institutii financiare puternice.
Pe glob, functionează aproximativ 73 de paadisuri
fiscale,însa date precise despre sumele de bani ajunse aici
nu există.
Unele, după ce au dispărut cum este cazul Libanului,renasc
din propria cenusă.
Altele, precum Elveţia sunt pe calede dispariţie sau au
dispărut de curând,cum este Hong Kongul, iar în alte
locuri se nasc paradisuri noi.
Paradisuri fiscale sunt urmatoarele state: Cipru,
Lichtenstein, Elveţia,Bahamas,Bermude,Gibraltar,
Singapore,Andorra,Malta,Monco,Panama,Insulea
Man
Paradisurile fiscale prezintă
următoarele caracteristici:
• Sunt amplasate in imediata apropiere a mărilor şi
oceanelor;
• Majoritatea paradisurilor sunt state mici,de curând
independente, sau teritorii autonome cu un plasament
exotic şi o populaţie redusă;
• Oferă avantaje fiscale în scopul atragerii societăţilor in
expansiune, atragerii de capital
• Protecţia prin lege a operaţiunilor financiare sau
comerciale realizate de persoanele fizice sau juridice;
• Lipsa controlului asupra monedei;
• Îşi adaptează permanent legislaţia fiscală în concordanţă
cu evoluţia acesteia pe plan internaţional.
Motivaţia celor care se orientează către paradisuri fiscale
constă intr-un câştig substanţial cu un cost fiscal cât mai
redus.
MODALITAŢI DE COMBATERE A EVAZIUNII
FISCALE
• perfecţionarea procesului legislativ
• crearea unei baze de date  la nivel de  Minister Finanţelor Publice care să
arate  dacă respectiva persoană juridică are sau nu are datorii  la stat;
• eliminarea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza evaziunea
fiscală
• eliminarea  paralelismelor şi suprapunerilor care mai există în activitatea
organelor de control financiar, în ceea ce priveşte supravegherea fiscală, şi
asigurarea coordonării unitare în profil  teritorial şi la nivel central a tuturor
activităţilor de control;
•   stabilirea unui raport, care să tindă spre optim, între salarii şi stimulente ;
• perfecţionarea sistemului de pregătire  a personalului  cu atribuţii în
prevenirea, identificarea şi combaterea evaziunii fiscale;
• circulaţia banilor  de la consumatorul final  să se execute prin intermediul
conturilor bancare sau  cardurilor;
•  scăderea ratei inflaţie;
• creşterea gradului  de ocupare   profesională.
• asigurarea unei creşteri reale a nivelului de trai
• respectarea  codului etic de controlorul fiscal.
• identificarea tuturor contribuabililor care cad sub incidenţa legilor fiscale;
• identificarea corectă şi completă a materiei impozabile.
• desfiinţarea firmelor incorecte
• anularea autorizaţiilor de funcţionare.
 România, pe locul doi in Europa la evaziune
fiscală
România este a doua ţara din Europa in ceea ce priveşte
evaziunea fiscală. Înaintea noastră nu se află decat
italienii.
Potrivit unui studiu al Asociaţiei contribuabililor italieni,
evazioniştii din peninsula au înselat statul cu echivalentul
a 51,1% din veniturile taxabile din 2009. Nivelul atins de
români este de 42,4%, informeaza Antena 3.

In acelaşi timp, datele oferite de ministerul de Finante

spun ca economia subterană ar fi fost in 2008 de doar
21% din PIB.

În topul făcut de italieni se mai află Bulgaria (39,5%),

Estonia (37,1%) si Slovacia (34,5%).
• Miercuri, 17 Februarie 2010
Numarul infracţiunilor de evaziune fiscală a
crescut cu 45% in primele nouă luni ale
anului 2010
Numarul de infracţiuni de evaziune fiscală a
crescut cu 45% in primele noua luni ale anului
2010, fata de aceeasi perioada a anului trecut,
suma de bani recuperata de pe urma acestor
infractiuni depasind 37 de milioane de euro,
informeaza Antena3. Totodată, numarul
propunerilor de trimitere in judecata facute de
catre structurile specializate ale Politiei Romane
au avansat cu 47,4%.
Cea mai mare evaziune fiscala se face la tutun, alcool si produsele petroliere,
precum si in zona produselor alimentare. Acestea fac obiectul achizitiei
intracomunitare, fiind supuse asadar taxarii inverse (nu se plateste TVA),
ulterior fiind vandute pe teritoriul Romaniei, fara factura, caz care genereaza
sustragerea comerciantului de la plata TVA.
Nivelul evaziunii fiscale în România este exprimat într-o gamă largă de niveluri.
Potrivit datelor statistice al Ministerului Finanţelor Publice, în cazul în care în
2009 ar fi reuşit să impozitele economia la negru, statul ar fi încasat venituri
de 58,116 mld.lei, adică 11,3% din PIB. România ar fi încheiat astfel anul
trecut pe plus, cu un excedent bugetar de 4,1%, faţă de deficitul de 7,2%
din PIB raportat de autorităţi.
Potrivit unui studiu România se află pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce
priveşte ponderea din PIB a economiei subterane. Statisticile Bruxelles-ului
arată că Grecia, Italia, Spania şi Bulgaria ne întrec în a nu plăti taxele la
stat. Nivelul economiei subterane se cifrează în aceste ţări între 25% şi 40%
din PIB, în timp ce în restul UE pleacă de la 5% şi nu depăşeste 15%. Nu
este de mirare că acestea sunt dintre ţările cu cele mai mari probleme
economice în prezent.
Potrivit unui studiu realizat de EUObserver.com, în 2009, economia
subterană a reprezentat între 36% şi 39% din PIB, în timp ce, în 2008,
potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor Publice, nivelul era la 21% din PIB,
faţă de 14,5% în 2004.
 64 de milioane de ţigări de
contrabandă, confiscate in 2010

Politia de frontiera a confiscat in ultima luna peste 46 de milioane de tigari de

contrabanda, in valoare de 15 milioane de lei si a acordat peste 8.000 de
amenzi, potrivit unui bilant al luptei impotriva evaziunii fiscale facut marti
de ministrii Sebastian Vladescu si Vasile Blaga.
Ministrul Internelor, Vasile Blaga, a precizat ca de la inceputul anului au
fost confiscate 64 de milioane de tigari, iar jumatate dintre ele au fost
confiscate numai in ultima luna. Cantitatea este egala cu cea capturata de
Politia romana in tot decursul anului trecut, a mai spus Blaga.
El a adaugat ca numai in ultima saptamana s-au gasit noua milioane de
tigari de contrabanda si s-au dat amenzi de peste trei milioane de lei.
41,5% din cantitatea de tigari confiscata s-a gasit la punctele de frontiera
cu Bulgaria si Ungaria, Blaga afirmand ca in fiecare zi sunt confiscate tiruri
la granita cu Bulgaria.
 921 de persoane sunt cercetate pentru evaziune
fiscală, pentru 365 dintre ele s-a inceput urmarirea
penala, 38 au fost retinute, iar 35 sunt deja arestate,
a mai spus Vasile Blaga.

Si Sebastian Vladescu a precizat că instituţiile din

subordinea sa au dat 69.000 de amenzi si au dispus
măsuri asiguratorii de 2,7 miliarde de lei pentru 2.540
de contribuabili.

"Cea mai grea parte este lupta cu evaziunea maruntă.

Ce se intamplă în pieţe, pe stradă, zone in care
cetăţeni români vând cantitaţi mici de produse. E o
problemă si de educaţie şi de sărăcie .
• Premierul Emil Boc a declarat că in 2010 va
declara razboi evaziunii fiscale şi că va veghea
personal ca ANAF, Politia Romana si Parchetul sa
identifice si sa elimine sursele de evaziune fiscala.
"Inainte de a ne gandi dacă majoram taxele si impozitele
trebuie să colectam mai bine ce avem si sa aducem la
bugetul de stat bani care merg in locuri nelegale", a
declarat prim-ministrul in discursul sustinut cu ocazia
bilantului pe anul 2009 al Politiei romane.
Boc a spus că va verifica activitatea acestor instituţii prin
Comandamentul pentru prevenirea si combaterea
evaziunii fiscale, instituit la nivelul Guvernului.
 Evaziunea fiscală din Romania se ridică la 15
miliarde de euro
• Evaziunea fiscală din Romania se ridică in acest moment
la 15 miliarde de euro, dintre care aproape patru
miliarde reprezinta evaziune fiscala prin fraudarea platii
TVA la achizitiile intracomunitare, a declarat, marti,
Gabriel Biris, Managing Partner la Biris-Goran.

"Evaziunea fiscală se ridica la cel putin 15 mliarde de

euro, in conditiile in care doar partea legata de
fraudarea TVA la achizitiile intracomunitare din cauza
reglementarii defectuoase a legilor reprezinta 3,3% din
PIB, respectiv aproape patru miliarde de euro. Cea mai
mare parte a evaziunii fiscale legata de TVA o reprezinta
fraudarea bugetului de stat in comertul cu alimente", a
spus Gabriel Biris.
 Economia subterană, locul unde hoţul neprins e
negustor cinstit
Economia subterana nu e totuna cu corupţia, ca atunci
când tu dai spagă in plic, altul ia plicul, iar ceilalţi se miră
cum de ai câstigat licitaţia. Economia subterană
funcţionează discret si fară plic, nici n-o simti că a
funcţionat atunci când ai dat, iar celuilalt i s-a părut
normal că a primit, când a luat. Chit pe chit.

Economia subterană apare atunci când cumperi si nu iei

bon, când frizerul nu plateste la fisc, când instalatorul
nu-ţi dă chitanţa, meditatorul nu face factură, mecanicul
auto iţi schimbă uleiul pe şest, taximetristul te încasează
pe blat, Boc n-are resurse, iar leafa e din ce in ce mai
mică, după buget.
Sumele recuperate prin combaterea evaziunii fiscale permit cresterea
salariilor

Colectarea unor sume importante la bugetul de stat, prin combaterea

evaziunii fiscale, ar permite, la un moment dat, "cresterea salariilor
tuturor angajatilor", dupa cum afirma ministrul Administratiei si
Internelor, Traian Igas.
"Sunt foarte interesat de ce se intampla in eradicarea traficului de
tigari, a traficului de alcool si a traficului cu cereale. Stim ca aici se
ascunde o mare parte din evaziunea fiscala, stim ca, daca vom
recupera parte din aceasta economie, putem, la un moment dat, sa
ne permitem, prin colectarea unor sume importante la bugetul de
stat, sa crestem salariile tuturor angajatilor.
Atata timp cat nu vom reusi sa recuperam bani negri, sa-i aducem
in zona alba, cu siguranta ca bugetul Romaniei va avea de suferit si
cred ca si noi avem un rol important in acest context", a declarat,
intr-o conferinta de presa, la Zalau, Traian Igas.
 Udrea pregăteste o campanie împotriva
evaziunii fiscale in turism
• Ministrul Turismului, Elena Udrea, a anuntat, vineri, ca
pregateste o campanie pentru diminuarea evaziunii fiscale in
turism, la aceasta actiune participand mai multe institutii.

Udrea, precizează că evaziunea fiscală in turism se

manifestă in doua moduri:
" Sunt cei care işi declară activitatea de turism, dar nu
inregistrează toţi turiştii şi aşa se face ca de multe ori
după ce vedem toată vara că litoralul este foarte plin, pe
urmă aflăm că, de fapt, a avut scadere.
A doua modalitate este si fenomenul cel mai amplu, in
care nu se declară activitatea de turism in anumite
structuri de cazare şi mai ales acest lucru se întamplă în
agroturism, în zona rurală, în zona pensiunilor turistice,
însa adunat fenomenul este la aproximativ 40 la sută din
ceea ce inseamnă turismul românesc", a declarat Udrea,
citata de Mediafax.
Hai sa dam mîna cu mîna Amîndoi suntem de-o mamă
Sa furam tot ce s-aduna, De-o faptură şi de-o samă,
Sa-nvîrtim hora hoţiei Ne curg balele din gură
Pe pamîntul României! Prin buget când dăm o tură.

Ordinea si cinstea piară! P-amîndoi în ... ne doare

Piara fraierii din tară! Că în haos ţara moare.
Între noi sa nu mai fie Eu ţi-s frate, tu-mi eşti frate,
Decât jaf si smecherie! Să furam cât se mai poate!

Contu-n bancă de te ţine În guvern hai cu grabire

Vino să te prinzi cu mine Să-l secăm dintr-o sorbire,
La hoţie cu unire Ca să crească banu' mare
Şi pe funcţii cu-nfraţire! Mai rapid în buzunare.

Unde-i unul nu-i putere Dăm pomană s-un pişcot

Să se pună de-o avere, Prostului cu drept de vot
Unde-s doi puterea creşte Că oricum în România
Şi tara se prăduieşte! Noi făcem paranghelia!
 Concluzii
Evaziunea fiscalã a devenit un fenomen omniprezent în
plan economic şi social. Amploarea pe care a luat-o
evaziunea fiscalã este îngrijorãtoare deoarece în lipsa
mãsurilor de combatere poate atenta în viitor la
stabilitatea economiei naţionale.
Pentru combaterea evaziunii fiscale nu este necesar sã se
impunã nişte sancţiuni drastice, ci ar trebui realizat un
control fiscal eficient, un sistem legislativ viabil şi poate
în primul rând o educaţie fiscalã a cetãţenilor.
Legile fiscale trebuie sã fie simple, clare, precise şi relativ
stabile, sã se facã o deosebire între cazurile când legile
sunt încãlcate cu intenţie de fraudã sau când sunt
încalcate din culpã, din neglijenţã, sau din cauze
independente de voinţa contribuabilului. Este necesar sã
se reorganizeze controlul şi verificãrile fiscale.
 Bibliografie

Iulian Vãcãrel şi colectivul - ”Finanţe Publice”, Editura Didacticã şi

Pedagogicã, Bucureşti 1992
• Tatiana Moşteanu – “Presiunea fiscalã”, revista “Impozite şi taxe”,
nr.5, mai 1997, pg. 63
• Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (M.O.
nr.299/24.10.1994) si de pe internet legea 241 din 15.07.2005,
privind evaziunea fiscala
• Ziarul Financiar, evaziunea fiscala pe piata bauturilor alcoolice
• Ziarul AZI
• Sursa www.capital.ro 18/03/2009
• Revista `Impozite si taxe`
• Gh. Gheorghiu `Evaziunea fiscala`, Editura Luminalex, Bucuresti
• http://codfiscal.money.ro/oug-542010-privind-unele-masuri-pentru-
combaterea-evaziunii-