Sunteți pe pagina 1din 253

Pt.

Mirun

Scan by waspul
P LAN ETA i N RO TIR E

Anotimpurile

FOIosit i carioca pent ru a desena 0 punet i la nterna pe carti i n asa fel Incat l.uminati Ecuator ul cu la nt erna asHel
1 linie in jurul mijlocul ui min gii. Aceasta 2 sa lumineze jum atatea de mln ge de 3 lncat aceasta sa aru nce lu mina egal a
reprezinta Ecuatorul . Asezati mingea dea supra Ecuator ului. Este vara in in fiecare ernisfera. Acest lucru este
deasupra bo lu lui astte l i ncat linia j umatatea de rninge de deasupra echiva lent c u primava ra si toamna , cane
Ecuator ului sa se i ncline usor. Ecuatorului, unde lumineaza lanterna, $i zilele ~i nopti le sunt de aceea si durata in
iarn a de cealalta jurnatate a lum ii. teats lumea .

Puterea solara ~
Construirea unui termometru
Soarele revarsa energie Orbita

MARTIE
, prirnavara i n nord
pe Parnant sub forma Pa mantul ui
$i toa rnna in sud
de ealdur a si lumina .
Cantitatea de energ ie
pnrnita i n oriee loe de
pe Parnant se rnodif ica
odata eu anotimpu rile .
Aeest lueru se Soarele
datoreaza faptulu i ca
axa Parnantu lui este
lncl mata. Vara, 0 IUNIE
jumatate a Pamantului vara in
nord $i larna i n nord $i
e inc tinata spre Soare,
iarna in sud vara in sud
$i aeolo este ma i eald. Turnati apa rece in tr-o st icla pana se
larna nu mai primeste
asa mu lta lumina de la
SEPTEMBRIE 1 ump le la doua tre imi din ca pacitate.

toarnn a i n nord $i Adau gat i niste colorant alimentar. Mulat i


Soare, $i atunei e mai primavara in sud paiul i n apa $i slgilat i bin e gatu l stic lei cu
reee. adeziv refolosibil .

i nt r-o zi fierbinte , caldura Soare lui va


4 face ca aeru l $i apa sa se di late,
tortano nivelu l a pei din pai pest e se m nul
tacut pentru te mperatura camerei. Rac iti
termometrul i n frigide r.
Remarcati nivelurile
diferite .

i mPinget i palul in jos spre a perm ite Taiat i cartcn asu l $1 Inf igetl-l pe pal.
2 aer ului sa mai patrunda in sti cla. 3 l.asatl sticla sa stea putln . Faceti un
Dupa cateva secunde, presiunea aeru lui semn pe ca rtonas in dreptul nive lului apei
suplimentar din inter ior va torta nivelu l pent ru a ilust ra temperatura camere i.
ape i sa se ridi ce pe pai in sus. Ducet i-va termometrul afar a.

11
PAMANTUL NOSTRU NEOBO SIT

Fazele Lunii
un a este eel mai apropiat vecin din
L spatiu al Pamantului. Stirn mai multe
despre Luna decat despre orice alt corp
ceresc deoarece astronautii , au aterizat
pe ea ?i i-au explorat su prafata. Luna
este singurul satelit al Pamantului. Ea
mascara 3.476 km in diametru - avand
aproximativ un sfert din marimea
Pamantului. Se invarre in jurul
Pamantului la 0 distanta de aproape
385.000 km, ?i face calatoria
aproximativ 0 data pe luna. Luna nu
emite niciun fel de lumina proprie. 0
vedem pentru ca rerlccta lumina de la
Soare. Lumina solara Iurnineaza diferite parti ale Lunii ..... Fata Lunii
Aceasta imagine l nfati$eaza 0
pe masura ce luna trece prin ea. Din aceasta cauza, Luna priveliste a Lunii vazuta de pe
pare ca-si schimba forma. Luna se rotcste incet in timp Parnant, Cano lntreaga Luna este
luminata, a$a eum apa re aic i, 0
ce inconjoara Pamantul, astfel ca aceeasi parte a sa este numim Luna plina. Regiunil e mai
intoarsa tot timpul spre Pamant. Intunecate ale suprafetei sale sunt
campi: lntinse de praf, numite marl.
Vedem Luna Iuminata complet doar 0 data pe luna, dar Zonele mai luminoase sunt muntii.
nu trebuie sa asteptati 0 luna spre a vedea schimbarile Acestia sunt presarat i cu eratere ce
au uneori diam et re de sute de
formei sau ale fazelor sale. Proiectul acesta va va ilustra kilometri. Mu ntii de pe Luna au mai
in doar cateva minute cum trece Luna prin fazele sale. bin e de 6 .000 de metr i l nattime.

Creatl-va propria voastra Luna

VETI AVEA NEVOIE DE :


minge de fotbal sau volei, lipici,
pensula de lipit, st lcla, foita sau : . ~- '"

fol ie de staniol, foarfeca, adeziv :f . ....


...... ...
refolosibil, lanterna .

ASigUrat i.va ca mingea e spalata ~i Taiati atent hart ia sau folia de staniol
1 uscata complet inain te sa 0 tolosltl! 2 In patrate mar io lnveliti mmgea In folia
l ntindeti lipiciul pe toata suprafata mingli, de stan iol. Incercat: sa tacett supratata ei
Asezati-o pe 0 sticla sau ceva sernan ato r, cat mai neteda posibil. Acum avet i propria
pentru a 0 mentine nemiscata . voastra Luna!

12

F AZ ELE LU NII

3 un mic ghern de adeziv refolosibil


A ~ e z a t
i -v a Luna pe 0 rnasa. Fixati puneti-va un prieten sa stea la un Treptat. miscati-va i n jurul mesei,
4 capat al mesei pentru a tri mite cu 0 5 uitandu-va inca la Luna voastra. Veti
sub rninge. Acest a 0 va t ine i n loc ~i 0 lanterna 0 raza puternica de lumina vedea formele diferite pe care Ie ia.
va imp iedica sa se rostogoleasca de pe asupra Lunii voastre. Mergeti de partea Aceste forme sunt fazele Lunii.
masa . opusa a mesei. Priviti-va Luna dupa ce ati
stins toate celelalte lumini din camera.

Trecerea prin faze ~

Cand va aflati in parte a opusa priete­


nului vostru, zona min gii care da sp re
voi reprezinta Intunericul. lata ce se
intarnpla 0 data pe luna pe cerul noptil,
Putem vedea doar 0 fasie subt ire de
lumin a, pe care 0 numim Luna noua
sau serniluna. Pe masura ce va miscati
in j urul mese i, 0 portiun e mai mare din
minge este luminata de lant erna, Toat a
va fi lumi nata cand va vet i af la in
spatele priete nului vostru. Cand acest
lucru se inta mp la cu adeva rata Luna, 0
nu mim Luna piina. Miscan du-va In j ur,
min gea cade treptat In int une ric. Cand
va afl ati iar in partea opusa prietenului
vost ru, veti vedea iar 0 Luna nou a. Luna nou a (se m iluna) faza prim ului patra.

Luna plina faza ult imulu i patrar Luna no ua


1~
PAMANTUL NOSTRU NEOBOSIT

Fluxul ~i refluxul

aman tul e albastru cand e privit din intunericul


P spatiului cosmic. Aceste lucru se datoreaza faptului ca
70 % din su prafata lui e accperita de oceane. Ele ocupa
peste un milion de milioane de milioane de tone de apa.
La fiecare 12 ore, apa marii se ridica, iar apoi coboara.
Aceste ridicari ~i coborari sunt numite maree (flux ~i
reflux). Cand apa se ridica, spunem ca este flux. Cand ea
se retrage, spunem ca este reflux. Miscarea apelor
oceanice este determinata de Luna ~i de rotatia
Pamantului. Forta de gravitatie a Pamantului atrage Luna.
Pe masura ce Pamantul se roteste, Luna atrage ~i ea apa
oceanica, facand-o sa se ridice. 0 ridicare asemanatoare a
nivelului marii apare de partea opusa a Pamantului, unde
apa creste, ca rezultat al miscarii de rotatie a Pamantului.
..... Vecinul apropiat In aceste locuri e flux. Sase ore mai tarziu, Pamantul s-a
Luna este un desert sterp de piatra . Nu
are nicio atmosfera care s-o protej eze
rotit cu 90°. Marea se retrage apoi in puncrul sau eel mai
de razele periculoase ale Soarelui, ~ i scazut, ~i arunci apare refluxul.
niciun fel de apa care sa susti na viata.
Forma Lunii pare sa se schimbe in
Cele doua experimente opuse explica cresterea ~i
decursul unei luni. Num im aceste descresterea nivelului oceanelor tara nicio schimbare a
sch lrnba rl ale formei sa le fazele Lunii.
Luna are nevoie de 29 de zile si
cantitatii de apa marina, ~i felul in care revarsarile mareice
jumatate pentru a se modifica de la 0 de apa raman in acelasi loc dedesubtul Lunii, pe rnasura
serniluna subtire (ultimul patrar) la un
cerc plin ~i apoi iar la ult imul patrar,
ce Pamantul se roteste sub ea.

Cum apar mareele


Luna

orbita

Maree le se ridica dedesubtu l Lunii pe o data la doua saptarnanl, Soarele ~i o saptamana mai tarziu, Soarele ~i
masura ce Parnantul se roteste. Luna se allnlaza cu Pamantul. Forta lor Luna se afla la unghiuri drepte unul
Gravitatia Lunii rldica apa oceanelor, de atra ctle cornbinat a creeaza 0 mare e fata de alt ul. Orientandu-se in directii
at ragand-o spre ea. de sizigil , 0 maree ma i lnalta decat de opuse, ele produ c 0 maree mai joasa
obicei. decat de obicei, num lta mare e moarta.
14_
F LUXUL ~ I R E FLU XUL

Fluxul ~i refluxul

l nete da, ap oi urnp leti -l pe jumatate cu


A~ e z a t i cas tronu l pe 0 su prafata fixa ,
2 mingii
A~ e z a t i -va a mbele maini de as upra l.asati m ingea sa se rid ice iar us er,
~i Irnpinget i-o cu grija In apa . 3 Puteti vedea ac um apa d in cas t ro n
apa . Pun et i user mingea In apa, astfel dar ferm . Privit i ce se intarnpl a cu nive lul scaza nd. Astfel ma reea s-a rid icat !;>i s-a
i ncat sa pl ut easc a in mijlocul castronului , apei. Se rid ica lntr-un "flux" . retras, desi cant itatea de apa a rarnas tot
du pa cu m va ilu st reaza imaginea . tim pul nesch imbata .

Revarsarea mareei

VETI AVEA NEVOIE DE :


Flux ~i reflux: un llghean de

plastic , apa, minge de plastic

pentru a reprezenta planeta .

Revarsarea mareei: lipici tare , 0

sfoara subt ire cu lungimea de 20

em $i ooua bucau de stoara de 40

em, minge de plast ic pentru a

reprezenta planeta, lighean de


LiPit i fo art e bine sfoara lunga de 20 Trecei i cate un fir de stoara lung de
plastic , perfo rator, apa.
l em de minge ~i lasati -o sa se usuce. 2 40 em prin fiecare gaura ~i iegati
Intre t imp, cere t i-i un ui ad ult sa va sfoara de marginea ligheanulu i. Umpleii
per foreze dou a gau rt la mar gin ea pe jurn at at e ligheanul de plastic cu apa ~i
lighe a nului, una de fiecare parte. lasati m ingea sa pl ut easc a in ap a.

RUgat i un prieten sa traga de sfo ara Luna at rage apa, dar ~i Pama nt ul face Acum exista 0 reva rsare a ma reei de
3 Iiplta de m inge sp re el sa u ea . Exista 4 acela si lucru. Acum cereti-i pr ietenului 5 am bele parti ale planetei . Unul d in voi
mai rnulta apa Int r-o parte a m ingii decat sa iina mingea pe loc In timp ce arn an do l sa intoarca mlng ea use r. Put ei i observa
in cealalta, Aceasta este revars area tragef sforile legate de llghean pana l~i cum reva rsarile mare ice se misca In j ur ul
mar eei. sc him ba form a. planetei pe rnasura ce ea se lntoarce .
1C:::
P AM AN T UL NOSTRU NEOBOSIT

Valuri ~i curenti oceanici


area este rareori calma. Chiar ~i intr-o zi llnistita, veti
M observa valurele p e sup rafa ta ei. Valurile se misca pe
suprafata oceanului. Ele su n t purtate mai ales de vant, Cu
cat sunt mai puternice van turile ~i m ai lunga distanta pe
care au strabatut-o, cu atat sunt mai mari ~i mai inalte
valurile. Valurile afecteaza de obicei numai suprafata apei.
Pe rnasura ce ele circula, valu l se apropie de dop
apa insas! nu se rnisca,
Ea doar se ridica ~i
... Mari puternice coboara cand valul trece
Pe vreme rea, valuri uriase se ina Ita
~i se sparg , tras to rrnand marea lntr-o prin ea. La nivelul
rnasa t urnultoasa. profund alunor oceane, dop ul lsl mentine pozitia

apa se misca 'in suvoaie


uriase, numite curenti, Acestia pot fi calzi sau reci, ~ i
p ot afecta clima lumii. Curentii oceanici sunt
deterrninati mai degraba de diferentele de salinitate
sau de temperatura ale apei decat de vant. valul circu la,
dardopu l nu
Primul proiect ilustreaza cum se crecaza valurile, iar
al doilea cum sunt provocati curcntii de bataia
va ntului. Curcntii cum sunt cei din al treilea proiect se
produc pe 0 scad mult mai mare 'in cele mai intinse
...Trecerea valului
oceane ale lumii. Diagramele de mai sus ilustreaza trecerea
valulu i pe suprafata apei , in timp ce obiec­
te le de pe apa abia daca se misca putin.

Crearea valurilor

VETI
, AVEA NE VO IE DE:
lighean dreptungh iu lar de plastic ,
cana , apa , cada sau bazin
gonflabil cu apa put in adanca ,
plasti lina,

A$ezat i ligheanul pe podea sau pe 0 Suf,at i foarte user peste suprafata ape i.
l rnasa. Alegeti un loc unde nu 2 Vefi vedea ca apa Incepe sa se valu­
contea za daca se sc urge put ina apa. reasca acolo unde suttati, Tot asa se
Umplet i ligh eanul cu apa pana cane forrneaza valurile oceanice prin rnlscarea
ajunge aproape la mar gine. aerului, deci cane bate vantu l.

16
Pt. Mirun

Scan by waspul

S-ar putea să vă placă și