Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

actiona. pe . Ca si noi. .' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. el începe acum. ascutit de . fie o piClura "impresionista".. daca stii sa-I atingi.Înrudirea interioara cu ei. În 'apropiere.lunga • perioada de materialism. Într-un urias. cerc negru. Uneori cu mii de pânze. cu crapaturi. '. Sufletul nostru care.re\. Întelegerea noastra pentru primitivi.În ori~e caz . artist. tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta. Totusi.' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii. cum ar fi frica. contact interior ramâne totusi un punct. primul caz). A exist<it oare vreodata un cuvfint ma.Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire. . Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât. culcate În iarba. el suna. mari. gasit Îngropat În pamânt.simp<ltia. mijlocii. Înca nu a'pierit În Întregime. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura. Toateaceste forme. De aceea. jalea etc:. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p. pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? .care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . Îrnpartita În diferite Îl1caperi. chiar .Împrul11utata de fapt. Acest important punct de. a . ele îl vor menti. Primul este de ordin exterior si de aceea. caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. În chip deosebit În cazul al treilea. Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului . stând pe malul apei. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori. "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. dupa '0.as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. mai mica sau mijlocie. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ". sentimente fftra nume precis. Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici.cel putin. Pe suprafata lor sunt redate. "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi. EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare. . Înclinarea spre primitivltate. mare sau foarte mare. provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii. cu ajutorul culorilor. Sentimentele mai putin nuantate. rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . bucuria.icatura. o rastignire. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet. mai rafinata. ~ ..'fiind reaJitatea. În sunetul nostru exista fisuri.ad5pându-se. 16 Sa presupunem o cladire. Artistul însusi traieste azi o viata complexa. .' iar opera rezultata va . sa-si ridice capul. reusind pân. decât de scurtadurata.vremuri de demult sunt. apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor". DUl1potn va. Cosmarul conceptiilor materialiste. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca .:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*. abia Începe sa se trezeasca.'.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana. '. asa cum o traim În momentul de rata. lupte si suferinte. diam. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina..' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . fie. precum se poate' usor constata. daca sunt cu adevarat artistice.etral opuse. efort care implica de la sine renuntarea la . care nu pot fi cuprinse În cuvinte. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit. J .ne Ia o anume Înaltime. Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar. . nu poate fi În' actuala f011l1a. oarecum interpretata. ca un vechi vas pretios. de a fi fost lipsit de scop si ideal. nu are nici un viitor. cercul negru . Îil sfârsit.

i~ tate. dar... punctul de vedere al artistului. În principal. *. Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când. nume de tablouri.'-"1 .Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. si a aviditatii. Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl. {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta. Apoi pleaca. ! .. n-a auzit nimic. În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia. în acelasi timp. soare strideht galbene. viitorului.bunuri.l'!. Putinele 19 " . spirit de casta. ci tin& spre alte obiective.l.. în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor. Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala.:-. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. . cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu.sti un pepene). Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua.: "". De ce au venit .' O astfel de arta nu poate decât . exista clar si predominant ca rea. •. are o forta pr:ofetica însufletitoare. Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. Oameni . Se deplânae . Excelenteis~leX~ doamna În verde. In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~. Îndoieli.'" care nu cuprinde În ea potente ale' .. Aceasta arta. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor.0 de la un tablou laaltul. Cealalta arta.. atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului".. S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale.. Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave". Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere. fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata. spune Tolstoi. 18 o . Întrist(itoare si funesta imagine. ~ . Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera.' " concurenta prea mare si supraproductia.În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care. iar cel care ar fi putut auzi. "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice".se schimba atmosfera în care a luat fonna. . îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe. Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei). Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta..' . în ' atmosfera prezenta. . prin exercitIu. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit. virtuozitate si brio. Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis.". . chiar si exceptiile sunt.'~' . nastere . partinire. mera tin ". mai 'Înalte.7 În . de arte lipsite de tel. este o arta castrata.o lupta pentru.rasfoiesc I?agini si citesc nume. care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul. obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. cu ore de entuziasm si de ··lumina. Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei . .. .' intrigi sunt rezultatele unei astfel . o viata cu multe chinuri. artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an.tului. spune Scbumann. . materi'aliste *.'-" aceste carti În mâini.În roz. capabila de dezvoltari ulterioare.. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti. .sa repete. pe cale artistica.' . artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~. ceea ce.. invidie. Ura. o -doamna În Înc!errlânarea.

Deodata însa apare. Însa nu reu-seste.. prin toate mijloacele.. _--_:. el trage dupa sine greul car.ar voi 'uneori sa se elibereie. dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii. aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la . atunci se Înccai'ca redarea acestei... este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata.. _-_ . inevitabil. . -. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi. În orice caz. Împotmolit În bolovani.. Ea poate 1 ua forme variate. pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. . corporalitati. acelasi punct al starii lucrurilor.. piatra.Viaja spirituala. însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]). Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc.. în fond. "cu sudoarea fruntii". tainic implantata În el.-------'--. rau si chinuri. bronz. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre. al vietii umane. r -----------------_ . fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti. Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. Sub focul batjocurii si al urii. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale. din care face parte si arta. ". Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii.-.. Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum.o de nerecunoscut. dar care dctine. un om ca noi toti. prin mal111Ura. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. De acest dar elevat. fier. prin suferinte. Este un om cnre vede lucrurile si le arata. facând. o putere a "privitului". la dimensiuni gigantice.

ca sens interior. În acest sens.... de pilda. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara.e artistului.. :'{ . mai late.." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 . Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat.a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur.înstare sa p~ivt~sca dincqlo .tqate porti uniI~. abia perl'cptibil.. multimea care va întelege cltvinteJ. CU. abatele Stadler. Între altele. . plina de bucurie. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung. 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila. constient sau (mai adesea) inconstient. .prii1 urmare. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului.</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. acela va disparea cu siguranta. cei. . spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg. yU atât mai mari. .astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt.~ ' '... . Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare.. D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. De câti arii a fost nevoie.nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea. mâine. ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor. ." . Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste. aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos.'ajutând carul greu de urnit. va deveni mâine 'un continut al vietii.nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice.fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din.-. Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii.de gâmltelepropriului spatiu esteu.••. fireste. "mi"·ul ei batând ca o inima. "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni".escroc sau candidat Ia casa de nebuni. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza.câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! . portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus. compozitorul operei "FreischUtz". întreaga imagine a vietii spirituale.Daca însa. . . dupa o pâine spiritual.. cu "zilele" biblice ale creatiei. darul natural al unui om. î! nUJTleSl. divizat În parti inegale. Beethoven. .. marea ei pata neagra. . înainte.•• . \. Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte. Privirea lui..În . Pentru ei... Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei. mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat. Indignati. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu. consumata în doza inare. ÎntreguL triunghi se misca încet. iaI"acolo unde ..a corespunzatoare. În vârful vârfului se afla uneori un singur om. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni..0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa. Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale. nu prezinta una din umbrele ei. ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles. '. a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" . se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare.•. . Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana. Într-unul din romanele sale. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra. înapoi si în sus.. ** Weber. iata o· ...

Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. Invizibil. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama. aduna elemente firave. . para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare. superficial dotati. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. în întuneric. prefera adesea praî:Jusirea subita. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului..drullW1. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. Rarele suflete însa. nici 25- . din care majoritatea nu cauta. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv. în chip inconstient. se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. el prezinta un continut impur. Se Iasa treptat noaptea spiritului. Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. navalnica. Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua. tot mai adânca. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. cu o forta ele neînvins. Moise coboara de pe munte. încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta.. Fortele pur spirituale sunt. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. sunt perioade a'. va fi totusi auzit. care în asemenea vremuri duce o viata umilita. în cel mai bun caz. -mai întâi de artist. Se specializeaza. de anumiti' . pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. Limbajul lui. un sunet neconsolat si jalnic. "Concurenta" creste. 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi.se misc. dimpotriva. blocheaza. se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala.1. subestimate. Asemenea perioade. în care lipseste pâinea duhovniceasca. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. devine accesibila numai artistilor. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. vede dansul în jurul vitelului de aur. cunoastere si progres. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate. o mare multime de oameni abilt. . . într-o forma presupus artistic. chinuiti de îndoieli si epuizati. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. care. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. La început. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. în care arta nu are reprezentanti I de seama. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. În ciuda tuturor acestor amagiri. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. nesesizabilmaselor.l doar înapoi. Arta. acestei înnoptari treptate. Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. în ciuda haosului si voracitatii. iar purtatorii lor.deveni un blestem. o.:' decaderii universului spiritual. Grupuri mici care. întâmplator. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita. iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil. produc. pe cea subtila n-o cunoaste . Sau pare a . Aceasta întrebare devine un crez. în corul grosolan niaterial.

Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate . Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere..rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* . '" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate. Este oare. al perioadei-depasite. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie.Si spirit.~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate. atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care. nu de sirilturi grasolane. sa ne marginim a nu face de limitari prea.c.nu putin corporal decât realul pe.. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. mai târziu.' precum si despre starile intermediare. Daca acest .cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-.fie indivjd. cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J. ' .postulam Între materie . numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine. în'tocmai ca omlll . devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala. ci un continut artistic. va gasi negresit acel cândva pierdut "ce". figurativ. fie popor. 26 . care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale.sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa.

Din punct de vedere politic. nu orbeste atei.Te~ma.l c. religios vorbind. faptului . tara gres. Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt. Ei ascut sabia dreptatll raul. ei nu stiu de aceea .. Politic vorbind. " Tri~n?hiul spi. cu tarmurile disparute în. (De la citate din. prin Legea de fier a lui LassalJe. fapt pe care cei. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis. Însa si În care tocmai reC\. uneori nociva. ei sunt frecvent republicani.Se numesc evrei. aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez. individualitatea naturalisti.entarii populare sau repu~1J~~nJ.' s-a golIt. asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi. a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si . despre care nici nu stiu nimic. a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita. ' Din punct de vedere stiintific. o pendulare o incertitudine. "Dumnezeu e mort".ceata.aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. în. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris. de care apartin si muzica si l. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S.are s-au sacrificat pe ei însisi. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta. o confuzie. În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte. acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. . dJasurat.ar~le aufostun lucru foarte usor. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic. nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. "Cerul'. atunCi când. . În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici. artistului. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst. pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~. observate numal~ ~e la distanta. 28 În aceste compartimente superioare.iteratura. la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti. iar din ziare citesc articolele politice de fond. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima. Spatiul si mai jos situat va fi atras .Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea. ~tc: In realItate sunt Însa atei. ciuda uriei bune ordini vizibile. EJJJma lui Schweitzer. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri.ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente . catolici. Restul este considerat de ei o prostie. pe plan religios vorbind. se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri. ' Din punct de vedere economic. ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow. . le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~. b În plin ocean. 'protestanti.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. III.

si care pun la îndoiala realitatea' materiei. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. va pieri orice frica. . ametiti de întelepciuni straine. totdeauna pe noul. Cu ajutorul acestor caqi. ma. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit.cea de. vor disparea.find. valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii.. Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. "nemuritori". 'care. Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. dintr-odata. Înaldoilea r. Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. ici si colo. 'ei înlatura bariere. orbiti de întelepciuni straine. nu au fost de la bun Început acceptate.care l<interna atât m~ivizibile. iar aceasta de. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele . actioneaza forte. menita sa înlocuiasca total materia. traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care. Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu. a existat înca înaintea ce VII.lui pete. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. subit. aceasta nesiguranta. astazi . adica a electricitatii în miscare. Cladit din multi stâlpi' ascutiti. formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri. acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. posibiJitatilor. Teoria electronilor. care nu se sperie de nici o Întrebare. loc. exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica". Astfel de oameni .nu devine posibil' si ca Întelepciunea . . spirituali. sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste. Vechiul cimitir uitat se clatina. Teoria). Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare. îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc. un turn colosal.i' precis contllrate frica. 'ca si ceea . Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe. Iar si mais\:ls. În cursul acestei ocupatii. si instaleaza altele. care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru. ca într-un mare oras construit solid dupa . Aici. peste care arta. constatam o 'si mai mare confuzie. Daca mâine vor observa acest lucru. . care nu aud zgomotul" prabusirii._ se întreaba: "va putea oare stiinta. limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice. pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul. care nici nu mai vad..de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'.". zace în ruine. Aici.. întocmai ca niste 31 . ne urcam si mai sus. ci În urma artei. a sarit~de mult. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. capabile sa sintetizeze lucrurile. Oamenii care traiesc aici. . înalti pâna Iii cer.

numarul . Metodele lor sunt constituite în contrast total fata. '. mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. În . difelite acadeI11ii i-au Întors spatele. aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. Îsi. .slujnice supuse ale succesului si plebei. . P. ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky. creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii. oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila .)fin cuvinte* si explicatii superficial~.nu exista fortareata care sa . Butleroff Ia Petersburg. Diferiti savanti. FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia. .simturilor noastre. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice. a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda. care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ". care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care.' din când În când. Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi. 32 . Societatea De aici inainte Începe. spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). Teozofia d-rului Steiner si articolele sale. Pe de alta parte. 'sub :titlul "Constat faptele. C. de exemplu i'f1dienii care. Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India. În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului.. trece. . hipnoza.i". aceste .În cea mai mare parte . de la Înaltimea cunostintelor noastre. Richet. Dar . Leipzig. sunt Împrumutate. Societatea de studii psihice. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. Max AJtmann.soldati care uita de sine. Împreuna cu Eusapia Palladino. din procedee deja existente. cunoasterii interioare. Oricum. \\ Pe de alta parte se mareste. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. V. Wagnti. Este indicat astazi sa .. o organizatie care. acum vreo doi ani. Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" . spre a gasi un ajutor. acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate. În 1889. repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. de cele pozitive. se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune".ri. nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. despre cararile cunoasterii. \ *** H. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta. . va astepta sosirea soliei. P.) În sfârsit. nici contestate". punctul lor de pleca~e. .'ialistii cei mai pu. la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. practicând comertul cu "ceea ce va place". ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret. dar nu le explic".. sub anumite aspecte.. Cheia leozofiei. În sfârsit. . 250). fapte care ori n-au fost luate în seama. spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p. Chiar si ziare. Încearca sa se_apropie de problemele spiritului.din "Gnoza luciferica". Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii. .venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri. Între aceste popoare se numara. teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***.. printre care se afla~si m. . Lombroso.' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre. Blawatszky. jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate. Doamna H.lawatszky În formele unui catehism. de ex.cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. C. "Un nou n1esager al adevarului . Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care.~tel. Crookes la Londra si mai târziu Ch. chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner. în aceasta mai mari miscari spirituale. . se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra. . pe drumul r ! nu poata fi cucerita". chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". .

Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale.-. ta de ea.' în aselasi . 'muzica si arta sunt primel~ domenii.. A procedat la fel ca si copiii. si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic). În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile. . fiind folosi te în special ca. frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck. nopti cu luna. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare. partial (saJ poate înprimui rând). ca 0m.IF. si \ cele mai sensibile. activa într-o .Cele sapte printese". iau un bat drept cal sau. drumul pierdut.sunetinterior**.-.-.:. Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata.Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala. Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în ..'. dânq ajuto(si IUil1ina. . În jocurile lor. dupa fantezia lor.' . ' . Ia început abia semnalizat..'-~' ': :". Este vorba de trecerea necesara. ** Atunci când la Petersburg.-"_:"'> " ""':::.lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu. important. Literatura. i ".' : "'. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala. în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita.prinmijloacepur artistice. puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri. MaeterIinck.:"J:. din 34 35 .~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac. verde.. ramâne totu?i .. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta.\ '.ispera-' .":' ".:.'''..prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: . putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte. Aceasta forta se desprinde din . Astfel. sub propria conducere a autorului." . .) portii. au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck. Astfel.. " ". ..:: . "Printesa ' Maleine'\ :.' . N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ.b. ~:. de la material la spirituaL tastica sau. nu sunt oameni din alte vremuri.:. vânt.:.. .Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând. .:"" r" '. prec u. cofacul din' livada.olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt. repetarea lui I \ '. cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator.i.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise .I1p.. din obiectul care.".'. el' Însusi a dispus:la una din repetitii..'i. cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor.seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *.. ca si din romanul lui. . Cu o forta de nestavilit.' ':.. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor .) joaca un rol mai curând sImbolic.: )'::. ").tiJ."" ." "'.~' rasarind. Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila. bufnite etc. o yibratie.I" team a g.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'..unui turn lipsa o simPla bucata de pânza. lipsa de îndrumator. în teatrul viitorului..~. acesta este poate unul dintre primJi profeti.âna întinsa. .' .Atunci când religia.atrriosf~raspidtualizata" . si ·'·si.ucurialorputin' prematura de.tica. sumbra: Intunericul spiritual. Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva. suprasenzoriala. galben.:c9g~ llsatoar~~.:'.. prin cuvânt.-' ~ -'c--" ': '. " . printre care elementele materiale (cetati sumbre. iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi.~'.. ~. care. sa se puna În !ocul.deseneI~.nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este. doar de foarte putini... .:. în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista . un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'. Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui. incertitudinea nestiintei si . ': . La rândul lor.•. mlastini. devine denumire. Ape care îl "slihtim. Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol . "Orbii" etc. puternic. ajl.' ".. mai bine spus.:. în domeniul literaturii. 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul .' . .n1. Die andere Seite (Cealalta fata). fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie. ele se întuneca si se încrunta.o formaîiltâmplator materializata a cop~cului. El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin.folosireacuvârttului. rosu.'. s '.

unai la amplificarea sunetului interior. Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala. de exemplu Debussy. în "Serres ch'audes" (Sere calde). ( de exemplu cuvântul par) poate. sa emane o atmosfera de descurajare. de pilda. nu pot-suporta sa. Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. În acest din urina ca~. vibratia Înca mai complicata. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. Muzicienii cei mai modern·i. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru. al unei scânduri cazute. adica printr-un procedeu pur muzical. Asa procedeaza Maetetlinck. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita.cu mijloace personale de mare valom'e . constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii. Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. înca nebanuite. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor." :* . printr-o folosire adecvat resimtita. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. i amintesc de "omul negru" al copilariei. prin fard si·efecte de lumina. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau. sunetul pur trec. Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. pe scena înca si mai mult decât În natura. ci si printr-un anume moriv precis. fulgerul si. Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner. transformându-Ie în forme pur muzicale.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*. El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul. Pe de' alta parte. ascuns -. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el. zdruncinati. . de pilda. ci fiecarui om. mai târziu abstractizat. nimic despre prezenta lui. pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului.scopul operelor sale. de disperare chiar. impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot. al unei corzi sonore. o substanta pe care numai aceasta 0\. Acolo. Un cuvânt simplu.mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. face din fenomene ale naturii . L~ fel. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. as spune. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. Pcrso:Ulclc scnsibilc. obisnuit. În interpretarea lui Maeterlinck. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura.interioara necesara de doua. Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract. Iar cuvântul. caracteristica muzicii progI:amatice. de trei. de mai multe ori poate duce nu nj. ' . În imagini ale spiritului. care are prin urmare doua întelesuri . Adevarul atlat În aceste . In sfârsit. consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*. În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. întocmai ca si acei mari pictori.

·Skriabip..····i}·..frumosului" interior. care pentru arta este aerul liber si neconditionat.ca. '.simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru. reînvie formele lor abstracte. (în ger- mana aparut la Charlottemburg.dr~TI1ulspre necesitatea . L '. Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti. unde trairile'muzicale nu sunt acustice.: cew]refractar'câtv. . ci pur sufletesti. .în pictura . dat fiind ca. '-:--.caretre?uiesocotitîi) . plasa care. Celui care. este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti. Eu simt însa... vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele.>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!).exista Vnsunetint~rior'inru~·· . Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara .compozitori . Extras din Hannonielehre (Universal Edition).. 38 39 V..ac~~st~libertate~·i~r pe.~~treicompozitijJe celor doi . Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî.•.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii ..: .' Si sunE ide.. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu . 2. exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*.'. fireste ca acest frumos interibr . Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi. • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai.···. Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste. motiv pentru care. Segantini care. de ex.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape .Jrum'os interior este fru~. sa creeze figuri abstracte. Acest. Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura. cu urmasullui directStu~k si discipolii lor.rân1·. Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X. pe plan interior. socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii. . 104. pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala.'. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " . recunoscut doar de câtiva putini entuziasti.i dit.. . Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat. interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti. .rusi". 2) De ~i:icklin. ascultator: anjlme faptul. Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli. dar si pietre. nu poate fj totusi absoluta. ca.. îrhprejurari în care. poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata.. exterior vorbind. în ciucla formei vizibil materiale. . spre deo'sebire de Rosetti.L···L .prirnuI. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate.. si-a îmbracat aIc~tuirile .• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le. "escroc" si . spre cele exterioare si nu recun<. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate.peac ~eanueste·c1emirare .' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate.". )( •. ·'L. ·'\.<· } : . Acest '"facator de reclame". Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu..-. prelua ca atare forme ale n'aturii.ei*. .. de fiecar~ data.cârpaci". epuizata.•. e buna de nimic.).'·. Signac: De DeI.. dar se pricepea întodeauna ca.- ... Renuntînd total la frumosul banal. La acest punct.':-'. orice pas înainte .i• ·>Ls. încercând sa. De aici începe ./.·. omul este în' genere înclinat. p. nu este obisnuit cu asâ ceva.a..a . ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea.este posibil. abstracte în forme corporale materiale.. Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale .1C'roixau Neo-impressionisme 1910).. îiapafe !1rât. ... '. compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur. Dllpa telurile idealislc. Iar dincolo de limitele acestei libertati.între. . necesitate interioara lafrLImosul banal.•.. . ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte. Orice acord. animale etc. chiar si azi. ca ambii compozitarisunt une-' .(MlJ S. •. pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti.muzica viitorului".rv~.' - '. desparte pe cei doi .SO rg~ki) .

natura moarta" la un nivel la care . distruaerea materialita\ii. impresionism~l îi curge înca în vine. În aceste cazuri. frumusetea specific franc~za. A sevedea articolul sau din "Alta si artisti". aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni. ra~inat. spre groaza multimii. Nu este vorba de reprezentarea unui om. nascute din presiunea necesitatii interioare. În ultimele sale lucrari (1911).~. Doua îndrumari de seama spre un tel de seama.IIJ~af. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso.tblou.lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei . nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om. decât viata exterioara.tatii în lumea exterioara. precum si mijloacele specifice picturii si numai ei . caiet VIII. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*. Matisse . Asa îsi si denl.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea.exterior 'vo~bind "moarte". pe plan interior învie. La fel ca si De.'. Pentru aajunge aici.culoarea si [oJ]]w. Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala. obi~ctele. sau orice altceva) ca punct de plecare.fonna..e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa. a discipolilor sai. IIJuman de !nare. dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice. Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. PIcasso . Asa se face ca la Matisse. atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb. întâlnim si alte tablouri. În ~hjp ciudat.Henri Matisse. Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara. ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. spaniolul Pablo Picasso. 1909.ll. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. . ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare. tablouri în care nu palpita. Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. s-ar pe parea . Ghidat de talentul pur personal.:. . Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\.CeZ'anne. cu toate acestea? sa pastreze aparenta .pe altul. sa identifice în aceasta ceasca o fiinta.. ci toate astea sunt folosite de Cezann. El trateaza.bussy. Picasso ajunge logic la niIl1icirea. Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. situata deasupra norilor. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !).~ vr~a. mai precis spus.lui. . dar nu prin anihilarea ei.cand .. mat~l:alItatll.. Cezanne înalta .-culoarea. ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU. de cealalta parte a arenei. nici de cea a unui mar sau a unui copac. ~iciodat~ n. ba În JOs. .PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe. 40 . adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos. sau exclusiv. alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara. Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. Pe alta cale. numit ti.u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il. iradiind armonie. ' . EI picteaza "tablouri". dominant.despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata. cu sonoritate abstracta.

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori. la fel ca un "gourmet". tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat. Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. bucurie. daca patrunde mai adânc în corp. întocmai ca si cerul gurii de un. Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra.. pentru . uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. odata întoarsa privirea. Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. ca atare. aliment picant. Sau ochiul este înviorat. si poate provoca un lant de trairi psihice. .V. nu pot fi decât de scurta' durata. mai adânci. Ele sunt. Privitorul resimte multumire. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. experienta. . în plus. atunci când îmbuca o deIic~tesa. De asemeni. se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'. ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. trezeste si alte senzatii. Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii. daca sufletul' ramâne absent. :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire.

comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica". . poate. ' n. Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate.~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu. ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic. Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete.ziua. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. .tua . nr. Moscova.deauSpI ..nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui. pp.Freu en efo· .' calatracâinii. ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan . caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile . v'l emanatoare oamenu. culoarea rosie ~oa~e . devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet.. . care trezeste o vibratie sufleteasca . . aceasta situatie efectul cel mai simplu. si dObândeste frica. În'cazul unei dezvoltari superioare. iar omul din oglinda nu este unul veritabil.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved . care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. Aici iese la lumina forta . Dar si în. o eJo. torul no~.plicatIeSIpe~tru. poate oferi caldura.mâncarii.iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea.. elfiecareq/.:. '.. cll~te .vrea s-()upuce.~.:~::are. La fel se întâmpla si cu culoarea care.sLpnnasem narea _ . SImt .'d e pi'lda . -.e c un '='. deschIS. . Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere. d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65). o . fizica. 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot. elppa:e c:este pâ~a la .:·1 'i' . psihica a culorii. pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan .Dupaacumularea a. în I pn ~J. ce e. '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:. poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise. . si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise. . . n:e~. Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti..pr~ fi :~.!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam. ' e dureroase. ~ i mobilele î~c~ si mai iute. ~ri Se poate într-adevar presupun. ~ a cralben .cu a. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. ba chiar si un.. 50 a:t~on~aza agitatoric.Ochiul se nelinisteste. Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf. 1a . iunii de asociatie. prelungeste . lumina es(e atras de ea. . cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. cunostinta cu lumina' este rezolvata.. în cele din urma. îsi frige degete~ ). . r amane_ antenoa. ea 'izgoneste întunericul.cestorexperiente.. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ .spec tacol amuzant. Doar se stie ca arborii fac umbra.. . iar cunostinteI . Rosu d~~ ii' . indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev .. t l doilea efect este într-adevar unul ---. . Dispare interesul intens. uneI ]len A d AIn'.maiaresi 'prietenoasa.. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse.' 51 * Dr.ca si. 'provoaca un Sunet interior.c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. nu este întotdeauna unul si acelasi.'\.Iar forta prima elementara. 65). Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul. asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu. Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'. 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu.. 1908.:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai. gatitul. albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. pe lânga fata ei dusmanoasa. ca lumea 'se afla departe. 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia.)iectfiirido.: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor.. si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina. lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie.

Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. atins direct. Aceasta interpretare (de . Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 . pe care s-a cântat mult si care. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. "Prometeu". proaspat chiar fiind scoasa din tub. Expresia "culori parfumate" este de uz curent.în A ceea ce pri:este actiunea culorti . Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare.i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust. deosebit de importante pentru noi. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici .. Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos. . elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile". vibreaza În toate componentele si fibrele lor. ci si de toate celelalte simturi.. iar lumma albastra. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis.si teoretic si practic. oxidul albastru-verde).. într-adevar.Ochiul este cioca. În sfârsit. Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. În practica. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor. întepator.es~. Este limpede ~e~i . Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic. în timp ce altele. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*. poate provoca paralizii te~porare. care poate influenta în întregime corpul omen.nul. fara afi direct atinse. . Asa se si Întâmpla. Preluând aceasta explicatie trebuie. Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. astfel ca. dImpotriva.uI. fjz. atunci explicati a prin asociere este total eliminata.. s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. ceea ce este cazul. catifelate. la· fiecare atingere de arcus. cu ajutorul culorilor (de ex. Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. lacul de garanta). ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru . de gust.:supra pSIhICul~I. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri. ca org~nism fizic.ochiul). În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii. Sacharin-Unkowsky. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. par lunecoase. sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai. culoarea poate parea uscata. Pe de alta parte. Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma.dimpotriva. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii.c d-n'ei Unkowsky. foarte asemanator C\l ta. . încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele. * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. fireste. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa . Sufletul este pianul cu multe corzI. Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune. rasuna o data cu alt instrunient. Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc.ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. prin flon). putin cercetata.bel. su~etul culorilor este ceva atât de precis. verdele cfomoxid.

a unei .• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . . ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace. Forma. la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura.vezi si interesantul articol de K.asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi". .LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR. . ajungând. . În cele din urma. si a muzicii cu.de-hot. Signac . . portocaliul si rosu} exprima si transmit. pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. I " Intr-un astfel de om nu te Încrede . Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura. unde .liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. delimitare pur abstracta a unui spatiu. În general. Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa". febr. de abundenta" (Delacroix)*. • . Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele. . 1901). În special. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului.pictura. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. 2) Forma. la compozitia pur picturala. escroc sitradator.emul În care m~zica nu-siafIa loc . În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea. "Oricine stie ca gaJbenul. gaseste' imediat ecou. el fiul noptii. ideea de bucurie. 55 . Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb.VI.

sau rece. Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare. trezeste. unei trompete sau al unui instrument.. ramâne Însa rn fond neschimbat. Acest sunet interior seamana cu sunetul. albastrul În cerc).a. _ aces-t rosu. ca un soi de nuantare fina a tonului de royu. Acest rosu. traind din. care are un sunet pur mtenor*. * Un re~ultat copacul. dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit. are propriul ei sunet interior. Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit.un fei delimitat. Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion.suprafete. care nu . Rosul pe care nu-l vezi materialmente. nu este în nici .avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite.'sonoritatea cuvântului. O asemenea trecere trebuie adaugata mental. proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva. . un' cerc cu albastru. exercitate de forma asupra culorii. material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 . prin poate poate Când ea însasI. Este. în reprezen'tarea noastra. fara alte particularizari. deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva. pe 'de alta parte. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii. deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura. . Culoarea nu limite. autonom. nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. o anume reprezentar~ int~. Forma însasi. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura. cu propriul ei par. Cu un tri~nghi umplut cu galben. În oriCe caz. Acest material la inepuizabil. Este totusi în acelasi timp si precis. ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. dimpotriva. Se poate observa usor. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei. de un vânator. la neVOIe. Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. patratul si orice alte forme· posibile*. unpatr~t cu verde. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie".it al rosuriJor posibile. combinatiile posibile sunt si ele infinite ". Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual. apoi din nou un triunghi cu verde. ci doar ti-I reprezinti în . isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. La fel se întâmpla cu cercul. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv. ci.. asociata culorii în mod fortat. foarte asemiinato. e' '. cu acest prilej." fum spiritual. fireste. un patrat cu albastr. poate exista Culoarea nu. ca o noua sansa spre o noua armonie. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. . si 2) trebuie delimitat de alte culon . în specificul lor.* Un rol .pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si.u etc.. O asemenea delimitare trebuie. dobândeste nuante secundare. Ne imaginam sunetul. un cerc cu galben. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi). mare." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu"..semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea.mod abstract. un soldat sau un instrumentist virtuoz. fie prin asocierea cu alte instrumente. fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. culorile ascutite suna."' fel si actiunile lor. ." rioara precisa sau imprecisa.

. influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI.Aspectul ~xteriotal formei.e ~untpre. O. Nici nu este po~ibil sa redai. ea nu va depasiniciodat.plicate si care' TIU aua denumire m~tematica . a atare. \ infinit de fOlme. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. odinioara idealizare. <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc.~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor. a-fi împuJina mijloacele de expresie. adica nu va indica . avea c~ prun. sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2. '. ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car. '. Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul. Cele doua fete ale formei sunt. ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita. '. indicând directia spre expresia exteriorizata. .. Aceasta este . care. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material. pentru el.cer~ul. nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram. scopului de a material dintr-o suprafata. Forma va va sluji. ulterIor stilizare.'. • În momentul de fata. cauta nea. forma materiala . i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma.în miezul interior al lucrului. P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ". stim ca nu exista. ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst.o vIata c autonbnia. mai bine zis. decurgând de aici. prin urmare obiect material pe suprafata.nsa cu sl~e nsc. De aceea. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte.". delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai . Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul. ca delimitare. sau ramâne abstracta.· . >. .parte. Im?reCIZle.undeîn loc de " . poate' fi foarte diferit. A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. fie de cel ~b~tract. care în acest caz 'slujeste formei drept instrument.a impr~c~se .. pe o clapa sau alta (clapa-forma).. cele . . desi era impregnat de caractcr p~rsonal. In asem:ne cazuri sunetul creatiei.. triunghiul. în' care ambele aspecte sunt prezente.. sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este. '. care "sa nu spuna chiar nimic". A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara. . în as'emenea cazuri. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca.~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al .doua limite extreme se afla. Este 'astfel limpede' ca. un . 'doua teluri ale ei. sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice.'. iar mâine cine stie cum altfel*.' ÎntIie aceste . a 58 .ci va avea o exis'tenta PllT abstracta.a doua limite extreme si anume: 1. "culoare" se scrie "forma":. ceea ce p~11a l.. De aceea. tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei." . ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n. bontinutulu/ .'ciun'obiectreal.zarea .expresivcontin!ltul interior al formei**. adica delimitarea. 'act 'nuD1it. Nu exista nici o forma. "Stlh.arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare. "nu spune nimic". I ! dominat~ fie de elem~ntul material. rombul. îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap.În acelasi timp. ~ exclude umanul cel mai pur si.' . reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel. de a o Iidica la nivelul ei ideal. 'ci este doar un semnal. . Artistul constient însa." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ.eau.. Pe de alta.tntenor.'.cu toata exactitatea: de bme. expre~ . artistul este mâna care.numar. Ac:ste form.(trageelementele creatiilor sale. ca'de altfel nimic pe lume. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale. " ..

în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. Este firesc ca. Crearea unor forme singulare care. cu deplina În'dreptatire. cu un numar de personaje umane. Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna.. În acest fel. 1. forma aleasa îsi face auzit sunetul. forma singulara poate avea si un accent personal redus. ci Însusi scopul artistic proclamat sonor. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva. ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. În sine Încheiate. În a~est caz. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. din câteva compozitii mai mici.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia. bineînteles. oamenilor. o compozitie În triunghi. . . care. ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste. de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !. aparent. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice. pentru ca. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei. În combinatii variate. * O compozitie 60 '. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. . i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. În orice caz însa. prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. De· aceea si modifica Cezanne. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. ci este doar un element al limbajului divin. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu. fara nici un scop. se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. rapo~tat la forma. În ·acest caz. sa fie alcatuita. neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. i-a dat un nou suflu. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). prin oameni. (Triunghiul mistic." dizarmonica). Ceea ce ramâne din forma organica are totusi. Folosirea de catre .net interior propriu care. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan. aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. În cea mai mare masura. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. desi pâna mai ieri se. este. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. de mari dimensiuni poate. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. care nu mai aveau nici sens interior. sa zicem. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. \ nici Însufletire. obiectele. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. abandonat pâna la urma. De aceea. construirii acelei forme. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. dupa -' cum s-a mai spus. important. Acest drum duce la arta compozitionala . chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. organicul În. Într-o vizibila extensie. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. înlocuit cu altul. În acest fel.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. Compunerea întregii imagini. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. 2. alegerea obiectului real este de mare importanta. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. inteIÎor. un su. Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are. O compozitie romboidala este construita.

rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e".si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei .Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte.m care corporalul este mai mult sau' . În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' .se cuvine sa mai. m locul naturii s. . care adesea ni se . Ia obiect. La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist. sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar. . ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns.. ceste efecte. a cOirei.re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~. a fo . . Pe lânga acest raspuns actual. tot asa orice obiect reprezentat ima. mai mult sau mai ~al p~tm de f putm..' niJ. însusi. în cele din urma. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia). Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac.'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' . gistic trezeste b astfel de vibratie.m msa. .. De <:> .cti:z:atl~. daca sunetul ideal se modifica prin combinare C. care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si. .tra. om) trezeste în noi o anume vibratie interioara. arta este întotdeauna libera.u alte forme. lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte. consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract). prin însasi dispufaîn legatura cu.ereaoblectulUI (ele. întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic. fireste. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca. ". A .încompozitie.:-. 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator).e înfatisea a ' <:. Si.sa~l smulgem din camara noastra de provizii..sa le stapâneasca.t.emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior.aredlspune de aceste t ' I ) Z. . A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste. 63 ' .:. de unde decurg doua consecinte:' 1.:. mult d' m "constlmta superioara". . mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b . Numai ca în general conditiile sunt mereu altele. fie cu 62 . tul s. mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie".. Altele VOr urca A a un e . în general. (jae f::n~e~:~~~ î. acesta poate fi. pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ".a~libe~a încui~dli-Si 'sufl. oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte.. .l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1. independent ...Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar.tionalcu si ea din princ' S~'l n aces. mP~lSOS. lplU necesltatll Jnterioare.~::~l. . mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte. se compun din trei el Acu A ~ A .e ce~. Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam.t f~~" selectia obiectului rezulta .adaugam ca.culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:. Aceasta este în orice caz situatia astazi. l . .~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc.i artlstul. cer.el patrunde mai'adâncîn acest dome. ua. o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1. m fl uenta Omul este A " a psihice.. o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate. . singufliljudecator. corzile pianului (suflet~l) A . forme corporaleJotal doua cazuri . cucât'artistul foloseste. . .. rmel se o-aseste pura.în conditii identice. Vl rat1l.m par haotlce. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl.~ct la fel de viu si de .creat de 'natura s{ se. A P o rectele). Cu cat componenta abstracta Într o' . cu o lllevitabila forta de .

deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ. o l~ensa putere.. decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a. dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica. r.specti~a. obhc pe o suprafata. schimbarea asa-zisa interior-organica. faptul este important mal mult pe plan teoretic. dar în realitate strict determinabila.tei vor creste. aparent arbitrara. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I . antrenarea sau ruperea formelor singulare. adica îmbinarea.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu. Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale. daca.ta de ansamblul compozitiei. stânjenirea unei forn1e prin alta.'.· ~. pe lânga problema pur picturala. atunci ne izbim. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare". Tocmai aceasta posibilitate. . In va~e. În cazul nostru însa tot ceea.. bIla. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice.Iasi timp. mal statIC. ' '" \ . cantita.. tratarea egala a grupurilor de forme. Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. o alta . impercepti-.supletea unei f0l111esingulare. de pilda.tIv SI caII!atlv . a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate. at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla). de la sine. constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice.. Daca oamenii vor dobândi Însa. si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. de asemenea deplasarea. * C~ numim mi?care. ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de. maI stabil decât acelasi triun"hi asezat._ pe de alta însa bogatia de for:me . consecI~I~ .c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla.va~I~bllItat. Atunci când trasaturi fizionomice. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun. de a deplasa formele.Nu exista nici un lucru absolut. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila. directionarea ei În imagine (miscarea).într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate. pentru arta. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l.a mal calm.mregIstram'. Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic. va cadea de la sine si pI~bl~ma ". Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte. In felul acesta.i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica. ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic. pe de o parte greutatile a:. forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi. . si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind. deoarece voalarea reprezinta. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct.· ' Prin Ul111are.prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat. iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. Si aceasta împrejurare merge pâna . si de una anatomica. ordin secundar.e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de . asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. formelor singulare.

::::\. Timpul mi-idiminueaza forta.' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne. tant(peveni!!d. ele pierd treptat. este dator sa . În acest fel. ca si stilul epocii dau nastere. d il' .usor si rn. J S-a d~scutat si. ca SI o . pentru opera pura si eterna.ca arta CU ad~va:.(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare. Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent. d. Totusi. unna indiferente si m()arte. Stilul personal.sa_si . ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~. dIn când În când se spune ca~te '. De aceea.".I.veacu. ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei. '. unor forme precise si numeroase. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele.. . ' alb culoarea: .. .si.'o • . Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii.pursi vesnic.CeI alartistÎcului .rilor . . din acuitate si impor~ . de elementul stilului epocii.o ~~. In ea un potential infinit.si apoi al Inileniilor.:'. vizibil In ~p~erafIecarui. .motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de . alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii. 'se v~ pune în slujba divinului.. care se afla dincolo de timp si spatiu.pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional . În acest fel. (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic. Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente.ec~e artIst..fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor. ci si pe acela al unor frâne. Ea .Ordin mistic. va conduce.poaral treileGielement. ceva SI ~ ICL.nilor. ceea ce. . sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator. Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi. cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive.t~celedin.: ~e. 3:-Fiec~re aitist. adica se întrepatrund. cu atât mai .t.ist. primele doua elemente includ temporalul si spatiul.:nul. . permanent pentru toti ?amenII. se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta. care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele. .ai.~eaînsasi un material contrapunctic.de baza In ar~a.at pura. de-a 1un "'li! 1:> 66 . ceeace-i atenua efectul artistic. relativ opac.colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna". dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului. Vo'in întelege atunci' . . 2. . ca fiu al epocii sale. cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora.cio facesacreasca neîncetat. . în cursul fiecarei perioade. . cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme.~ :"'. ramâne •si vesnic viu. este dator sa .' :r~ - . . ca slujitor al artei. ~ .ar. .'v~l~nle ?e ordin interior. laolalta .namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului. . . trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui. O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta . Mereu acelas~g?i~ in:ailibil . expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii). ex~n~e PTIn arta specificul artei în general. Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. el nu cunoaste ca element.duce pe culmile ametitoare ~ep./.\.' '. c~SPiritcreator. prin care . Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta.spremar~le contrapunct al picturii.). restnctII de timp si spatiu.'. are ca efect crearea unui anume învelis. de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate.e. . atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare). FI. 1~1toate popoarele si în toate timpurile.ru a-l vedea clar pe al treilea.mai mult decât reusea s-o faca demult. .

necesare. amutire. încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este. ca întotdeauna.ta. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe. . cu program. nu pot duce decât pe drumuri gresite. P~ ' scurt. s-a fortificat din ce în ce mai mult. în cele din urma. adica o\anume forma exterioara subiectiva. ci În rad~cina radacinilor. Treptat.. nu numai I ca nu a slabit. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !). Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~.âlne o al. sa însemne.mereu deschis .:. " Toate mijloacele sunt sfinte. Artisticul pur si etern are. care. nu pot aduce decât neîntelegere. la alte trepte. a libertatii. Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura. ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. 'nu se afla în exteri~ ar. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. daca pe aceasta cale se mai .ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie. de elementul national). poate si astazi teoretiza la nesfârsit. Si pe de alta parte. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. ~e pilda. mistic vorbind. 'pretentia de ~.tenoare trecute. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere. în consecinta. ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi. În ' acest fel se vede. de stil (si pe lânga asta. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila . izvorul necesitatii interioare. Pe de alta parte însa. întunecare. în orice caz teoria. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut. la fel de usor. La fel. daca sunt. rolul factorului obiectiv. "înainteaz. ci . Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. în continutul mistic al artei. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din .a. fara oprire. 111 utilizarea lor ulterioara.. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare. ca necesar.gasi într-o opera "principii". interior. ca si toate cele anterioare. actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. din aria factorului s. pana care. "ultimul cuvânt'~. esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea. o asemenea delimitare nu poate fi facuta.atât de organic. În arta. sa-si exprime artistic viata ei. în factorii externi. ~xterioara actuala. iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi.". decât un sunet de baza. goana dupa "orientari". o anume forma generala iar m. Cerinta aceasta are însa. dimpotriva. interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare.de expresie a element. de-a lungul mileniilor.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. spre oricare din cele interzise. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva. Si se vede ca dependenta de "scoli". Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare. care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv. este prematura. în detaliile ei. pentru multi. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. numai un caracter temporar. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci.ubiectiv. Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. Asa. Ochiul lui .

pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul. "Uratul" este. Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice. Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si. care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes. . ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii. tot asa se întâmpla si cu spiritul. "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si. de.nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le. Prin urmare.. atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. i\semeneaproportiinupot fi calculate SI.seîntâmpIainvers. pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale.problemade . talsi..obtinut prin calcul IIlen. MUnchen). dreptate . ~ Marele si . tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care.Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate.. sunt o realitate din afara artistului.. Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie. doar un concept rutinar care. 71 70 . Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios.. s-~ adresat.' . sentiIl1entului. ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple. mai devreme sau mai târziu. În lb. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara. pentru luatul culorilor. prin urmare. lUI. aceea. asupra oncu]'.în cqzul nostru a culorii care. De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare". tot asa si spiritul. Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos". Si pe buna.caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara.Mae~trul nu l~ foloseste niciodata.s-asi încercat si azi se încearca din nou.este drumui pe cate exteriorltate*.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie.deja incorporate.si mai ales la început. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct. Ehasberg.i.fundamentul esential al sitatii interioare: Însa. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. celor ci lucrurile . ~i o reali tate. notiunea de "matetie". pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti. asupra.de ajunge lajusteteaartistica. disperat de ~nsuc~e~. În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si . . prin ela. .es laînceputeste~.poate .s. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu. O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si. poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu.. germ. unUl coleg.aprec~ere dedil~tiva. asemenea balanta nu. va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. este prin definitie frumos si. De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv.. în cele din urma sa ~e ajun~a la ea. i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei. * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi .Î~ acest domesi mai al. continua multa vreme sa duca o viata aparenta. rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii. 'în ansamblu. creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte".de inte.. care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional.-. exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura.adica a cercetarii ":'. Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :. prin intuitie. .a~tlO~anumaI cu ajutorul lui.~terioaraI~isi reprezinta. trad. . Acest punct de plecare este aprecierea valorii. daca ar fi. In acest sen.. puluiriostru . de A. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate. Piper & Co. Editura R. . trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' . ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor.'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei. Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei). De~arece art~ acp~neaza. ?unle.

ca sa spunem asa. sau II. Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla. deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. . Întunecata. Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. Culorile Însele. luminoasa sau 2. ca În cazul galbenului si albastrultii. Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) . aceeasi suprafata. d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. În acest fel. Îndeparta de el. dar nu Într-o maniera dinamica. Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '. În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta.2.. ori predominant imaterial. = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1. rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1.• (corporale) • . . calda si 1. sunt la rândul lor:. Caldura sau raceala tonului colorat. pe suprafata orizontala. luminoasa sau 2~ întunecata.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei.caracterizate de aceeasi miscare. culoarea pastrîndu-si sunetul de baza. ci Într-una statica. iar cea rece se va. Luminozitatea sau întunecimea lui. rece si 1. Ca atare.. . înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara. si 2. orizontale catre privjtor _ . Excentrice si copcentrfce. care provoaca miscarea orizontala a altei culori. Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1.Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. Tabelul 1). excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . rigida (v. pe . Are loc aici o miscare orizontala. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. catre privitor. forma rigidizata. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste.tenta si nici opotentialitate (moarte) 2. darîn . Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. .spre galben sau spre albastru .luata În general . Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru.

stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare.' Acest efect se mareste. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme. la fel. puternic spre lumina (alb).' I SI negru). c~ridîl umbrim cu " negru. alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice. Într-adevar. îndepartându-se de privitor. care îi lipseste cu totul griJ. prima miscard a galbenului. Mai exista. Îsi pierde( . . verdele.limite.mportanta.. dintre galben si alq este reala.. datorita unor circumstante de ordin exterior. ca valoare interioara. care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. risipirea fortei în ambianta .imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit.'. nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid).ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica). '. si una oarecum de ordin psihic care. desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte.Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. galbenul. încât un galben foarte închis nici nu poate exista." " . tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). ' Deoarece ambele culori. Acest fapt capata si o mai mare i. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste. ca n1iscare de sens complet opus. . daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra . canarul este galben (ciripit. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat. . ajungem la acelasi rezultat. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia.1 trage. Aceasta Însusire a galbenului.saritul peste. pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila. efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru). Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate.efectul. Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida).. care. de omiscarecentrifu. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza. privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste.". se afla foarte aproape • de verde. de exemplu. ci. . înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb . Îi lipseste fiindca griJ. cutia postala galbena din Bavaria. prin adao'sul continuu de albastru.chiar si asupralQr.ia si de privitor mod aproape' concret. . : . Rezulta.cutit). daca observam ca galbenu. galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial. lo' '. frâneaza galbenul.ca' cercul. .. care' ar putea fi reactivate. când nu si-a pierdut culoarea initiala. psihologic vorbind.a<. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda). . cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase. situatie în care. Înrudirea profunda. atât de . albastru si negru pe de alta)..seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte. . miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI).La fel se îritâmplasi cu albul. Cercul altJastru însa. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva. irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic.J ~gale si coloram ?bservam. întocmai ca un om plin de aspiratii si energie. dar si a doua miscare . iar pe de alta parte dintr-o . . 75 .zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata.llui. pe lânga aceasta asemanare fizica. .' ". Albastrul. În acest fel.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb)..O sansa o are verdele. agreseaza. el devine verzui si ambele miscari (cea ori. ca si înr4direa dintre albastru si negru. Primul cer~ a'greseaza qchiul. desfasoara o.! în sens fizic. .

se distanteaza cu nepasare de 0111. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. cu greu ne putem apropia: pe plan inferior. În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". centrifug în raport cu privitorul. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *.. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala). Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. ecouri interioare mai caracteristice. p. . al caror final nu exista si nici nu poate exista. în planul misciirilor fizice: 1. Cu cât un albastru este mai adânc. de dominantele de albastru. Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui.f891. distrugând totul. . Este culoarea cerului. 1886. înaltat Ia cer. în lumea culorilor. pe masura ce se adânceste. Se face liniste.. a ipohondriei. albastrul deschis seamana cu un flaut. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii. ci adâncindu-se solemn.închis cu un violoncel. Racit prin interventi. ** În alt mod decât \'ioletul. pâna când ajunge la linistea tacerii. . iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . usor de realizat pe cale teoretica.!irneni nu li s-a putut sustrage. ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului. 2. galbenul dobândeste. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer.. În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. o tenta maladiva. "adânc" este atât de mare. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*. dobâl}dind în acelasi timp. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi. centripet spre propriul centru. Ne gândim. etc. trezindu-i dorul de puritate si. voI. reprezentarea muzicala. N. . Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*. Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo". Raportat Ia o stare de spirit umana. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei.382). Galbenul este culoarea tipic lumeasca. dans les millialures.. cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. ale carui variate . se afla inevitabil si pamântescul. Prin urmare. Histoire de J'art byzantin consid. fara plan si limita. în legatura cu asemenea paralelisme. ". Coborând spre negru. Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor. pâna ce le devoreaza complet.. În. careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. nu însa a melancoliei. teoretic ~orbind. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**. în forma cea mai adânca si solemna. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. risipindu-si fortele în toate directiile. de turbare. cu atât este mai lipsit de sunet. ci a unui acces de furie. El nu pemlite adânciri considerabile. în final. cum s-a aratat mai sus. dincolo de pi'imântesc. Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi. cu cât 'este mai deschis Ia culoare. princip. !. Toate framântarile. ** Niinburile . 76 . seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului.l vedea. II. ' SI ll1spre centru. Aceasta este încheierea' logica. el capata un caracter indiferent. Înclinarea albastrului catre. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . La fel si miscarile din . iar albastrul .nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. ' 77 . corespunzatoare unor culori diferite. dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci.. *Nu Însa ca linistea verdelui care. dupa cllm VOIJ. întrebaIile. ~ .a albastrului. Paris. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor. tot asa se întâmpla cu galbenul. la fel ca înaltul cer albastru deschis. (În Kondakov. de transcendenta. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata. Ia atb. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. de nebunie oarba. 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa.intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. procedeu mai putin adecvat albastrului. Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte.

.r.ru. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire. elementul activ al galbenului în rosu 2. Daca verdele absol ut este scos' din echilib. ' . de vreme ce omul. Miscare în' sin~ (autonoma). toate directiile. '.. = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci. nu' Chf~aITla mIc.este d~stinatmiscarii permanente. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga. Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1. Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:. . verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce. Verdele este culoarea principalaa verii. Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa. . Nu cere nimIC. ca sa spunem asa. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru. coborând spre o tonalitate' adânca. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu . înviorându-se. deveni plicticoasa. Prin dominanta de albastru. dar cu un c~racterdiferit.TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite.si par~ absolut. atunci . verde con firma aceasta parere. dar. întinerit si vesel." . limitat în.ea mai linistita din O directi e. m conti. verdele capata cu totul alt sunet. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului .nuînre gis t~eaza al pasiunii. urca spre galb~n.primavara . = Gn In amestec OptIC . de primul caz . cade pe gânduri. yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). publicului îngen~ . devine serios' si. în universul oamerlilor. Tablourile pictate în de. ca element al universulUi. . în directie excentrica' . 'dat într-o liniste multumita de sine (v. culcata în nemiscare.!totu~. c.. de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ.si s-a cufun. dupa unanuine'timpde odihna.. foarte sanatoasa. poate vesnice). Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active. De aceea. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. ti spus 78 79 . elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· .pe deasupra. Tabelul IT). Verdelese aseamana cu o vaca grasa. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i .ersul cu privirea ei idioata si tocita*.

chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. plasat între doua culori active. Privind lucrurileîn detaliu. exprimata material.Jre un efect atât de puternic. fond negru. . Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a. de netrecut. /. 80 linistea verdelui.vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). curateniei desavârsi te. Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii.. care. debilitat*. îl auzim ca pe un non sunet. un neant dinaintea Începutului. âe adâLlca întristare. de-a dreptul uluitoare. indestructibil. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior.. ale viorii.A far~ . în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii". care lasa totul sa alunece peste el. apare opac si murdar.albul si negrul au fost deja definite. Albul suna ca o tacere. verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant. calitati si substante materiale au disparut. se accentueaza primul caracter. . Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata. adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile.Într-un context luminos. este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. pe . Ca un neant fara latente. .iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. . în scrisorile sale. încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi. Negrul este stingere.. riici vibrafie. B\V * RosuI de cinabru. ci una 1 Încarcata de latente./J' mal t~caracterul :.. deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii.. dupa care Uffi1eaza continuarea. brusc. continut si nu reprezillta încheierea . întinzându~se la infinit. De aceea. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. gramada de gunoi ars. ca însusiri. situatie În care. întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . se Încarca puternic cu o forta stridenta. Gliul este lipsit de sunet si imobil. acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui. Este ca tacerea unui trup dupa moarte. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. încheierea unei vieti.. ca o tacere vesnica. se dizolva.. dinamestecul lor mecanic. pentru noi absoluta .În cazul trecerii de la luminos la întunecat. este gTiul. În cazul griului mai deschis. ca un început de lume noua. albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. În termeni muzicali. Aceasta întrebare. ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment. Pe plan muzical. prelungi. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. de putina vreme Încoace numita expresie. în general.simbol al morfii. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale. . cadavru. albul. Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi. O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape. cea mai slaba. griul exprima imobilitatea sp~ranta. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului. . Nu este o tacere moarta. . De aceea. poate fi înfeleasa. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb. de-o înaltime mijlocie. Aceste doua ultime culori . În interior. pus pe un fond alb. ne apare ca un zid rece. Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior. pe fondul careia olice alta culoare. nemiscare. pe negru . si care produsul lor. Este un neant tineresc sau mai precis spus. dinainte de a se fi nascut. ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare."'f. Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. ca un neant disparut dupa apusul soarelui.. ei definitiva.

Totusi.nteascu~s~ . . " ". "rezulta. '.stei •parca începe sa iesPire. Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu. . ... Acest rosu.. " ne .. din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior.ci... ' . . . de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat.. ve. limpede si puternic. C4Ioar~a se aeris~. mai bine racireviohinf~.e. unde în aer liber.'. Rezulta de aici însa brwwl 'opac. în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil. asplr~t1e. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza ..' . O " tudille de posibilitati interioare! " ' ... ideal .. )nsistent. rosuI decinabru. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda. e accentuat ca În ca 1 1.. . JnlS e.da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc.enului lipsindu-i aproape cU desavârsire.Altf~l. . triumf plenar !t.:' I':.rpsu. Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte.. plem- * Griul..'. d'" ' ' ..' lui.. turl1t~ de sin~si o. a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" . nu tinde spre adâncirea tonului.i d . mai ales interio.. pe plan interior este murdar. 'a . imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d .. paSlvlt mu. . ' .!tr~gica. 'propriul ei sunet interior. .. ~cest. în p modlfican mart.• ' ~pare s~mpulullel ~P:era.-. în costume'le p'opulare taranesti.' cu oare foarte vIe ' '. decizie.. ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S. Nu'. are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si. Adâncirea prin negru este primejdioasa. devieri si variante. pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau.pe'plan interior. o maturitat~ sa-i •vmla (v. .calda a.'.• 6ate suporta însa.. curat. evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure".sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop. desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu. Tabelul II).."dIn amestecul optic. '. iflcandesc"i~nta jntens acti " . . Sa ne . rioara de nedes~ris: re(inerea. - cuiI'a. ..alben) si trezeste senzatia de for. . aminteste bucurie. .. asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> . Comparate cugalbenul..."" ' ". care nu poate fi usor înfrânta. în raporturi complementare cu verdele. ' . Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit ...reusm.'nt're' '" '... ' 1ll cald sau . ca orice . '. dl~~ctl1le. la fel ca si galbenul.caractensttc.ca ' i :ceasta mcandescenta. u onslplr Ylm." I . realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase". trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este. caracterul cam nebllnesc al galb.. pe fOrma ei materiala.. ca o culoare fara linii . . '..' J . .- Si aceasta. dur.sprintena . . arde. ' ..'a si l~~reptata spre exterior. prea putin dinamic.. dintre . . l' r.. rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele. p~te~~ n~c." . . . " . . deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum. dar mai mult pentru sîne}nsusî.rece**acelasI ~..•. In stanle colortstice mijlocii. dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului. poseda. tenta.De aceea este si probabil preferat galbenu.(-.:oate.. ' l' .' an InterIor c 1 . . ~er~le.A '... • ". " lmagm m. 'i .Ac~s't'fel . uZlcal vorbmd.r'd'e' SI ros. ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c...nac: . o fora sl"u:a de sm~. pr?Vllle..' s' 82 .. Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an. Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui. Deaceea. de asemeni. Un gri asema ii. In amestecili spirItual dl... rosul englezesc.. fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva.. os~l..de ~aranta.Rosul ' asa cum ni' l' .'.istenta materiala..de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls.de toata enerl7i~ Inten. mcalen Însa .mu~t g...'. .zu rosu U1. . '. ". întocmai ca fierul inCins 1 . .ctioneaza pe pl ' . . populara. cum ar fi rosul de cmabru.: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta. l'InISttt a" care nu. care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' . dincolo . . ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat.$ ex.

al fluierului ciobanesc. De aceea. Ca *"Angelus Domini". De asemenea. ma~ cantabile ale viorii*. cu un galben înrudit. dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma. asemanatoare unei siluete proaspete. dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. tot asa. se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele.topirii cu mediul. Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. Tabelul. alefagotului)**.ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". Rosul rece. curate de fata. când este deschis. devine si mai rriaterial. cât si psihic. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece.)espre sunetele succesive pure. chiar si în aceasta situatie. adica nu prea grozav. sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. ci face loc unei presimtiri. în sens fizic. ** La întrebarea "ce mai facf?". adica de complementaritate (v. este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c. deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. devine \ portocaliu. rosului. Rosul "însa. printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet". curata. intensificat. care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. care are tendinta de a se îndeparta de privitor.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. unei noi scânteieri de energie.. Ultimele doua culori. aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde). Prin acest amestec. bis~rica. . Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita .ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. întrucât rosul. Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. pentru vestimentatia . Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi.ului (prin nici un procedeu). m~i înalte. primitive.). relatia de reciprocitate dintre ele fiind. creste impresia de incandescenta. Rosul cald. a con. stins (zgura de carbune!). ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic. acest element nu lipseste cu totul. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. Si unde începe unul si se termina celalalt? . fete pentru vestimentatie. acest rosu si adâncirea tonului albastru. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n. fie cu galben. femeilor în vârsta. 84 85 . care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte. fie cu albastru. ceea ce corespunde si pe plan spiritual. trist. îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. se produce violetul. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu. rosu} rece (de pilda. asa cum se întâmpla cu verdele închis. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. Aici sta si marea deosebire dintre. tinere. Pe de alta parte. . Amestecându-Ie. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii. II).. Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic.tuba si ar putea fi comparat tobei. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura). ' . când într-alta . vesele . Aceasta culoare care. se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul.t. nu 'au un echilibru stabil. cu puternicele batai ale "Angelus"*. mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte. De aceea si are în sine ceva maladiv. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. unei asteptari.

. Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex. devine un IJlcru clar pentru fiecare.rafl1ân~ si un . . cuvânt. adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun. trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui. ca emitatori sau receptori de "sunete"). reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila. tate.. dar întotdeauna va 86 este propriu. "sunetul" repetat . cu timpul . respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor. . La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria.ibziduu cu neputinta deînt..sporde'bogatie .a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale. egale în forta si adâncime cu. i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi .foarte probabil. bogatie si forta inaccesibile unei singure arte. Ce disonanJe si combinatii infinite. aceasta armonie.a tonului. Si chiar daca nici asa n-ar fi.anume arte. Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare.•• citocmaiesenteiacestuia. dupa caz.cel putin exterior vorbind . etc. covânt sau. tristetea etc. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte.).'. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) . pe lânga acest sunet comun.'. Daca î~~a ni<. împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra. fiindca oamenii sunt. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat. Tonalitatile culorilor. Repetitia acelorasi "sunete".în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin .otali. dotati . . Fiecare ton va putea . în primul rând.i acest aspect n-ar exista. nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos. ar fi realizabile prin dominanta unei..lndici relativi ~xteriori ai culorilor. pnntre combinatiile Joartebogate si diverse.~ altele etc. întocmai ca si cele muzical~.. Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila.' Aici. repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia.sunt de o esenta mult mai subtila. Nu acesta este Însa' adevarul. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu . daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta. acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 . iamândoar s~mnaie. Japt datorat ÎI1ta n. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite. Dupacum s-a spus. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului.ar fi c'olorat altfel. ~are nu pot fi traduse în cuvinte.u unpi .De aceea. a artei plastice prin. .sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala. .cuvintel~ suntsi .

sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este .în fondul lor diferite unele de altele. putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica. diferite. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul. partinire. Pe lânga acestea. violente. cu sentimente razboinice dusmanoase etc. bucuria Ia norocul altuia. vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare. Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care. dusmanie. stradanii aparent fara tel. grafice cu o existenta autonoma ca atare. sunt ipostaze ale spiritului. care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. invidie. conditie absoluta a maturizarii lor. cu . realitati spirituale nascatoare de atmosfera**._ comportându-se asemenea unei. opozitii si contradictii --:. "patriotism". gândurile pUfe si elevate.a doua culori Învecinate. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica. gânduri nepro7 nuntate. Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior. asupra oricui .arta monumentala). În ger-eraI.plina de contradictii.exceptiile fiind foarte rare).prin amestec . Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza. Împletirea .de acee~ . Invers. echilibrul pierdut. Întocmai ca soarele.ala cea mai accesibila (care actioneaza. gânduri. . Într-âjutorarea. fortele ascunse ale diferitelor arte sunt. pe aceasta cale. lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare.invidie si întris. sentimente neexprimate (În actiuni umane). "principii" În decadere. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. pentru altii cea literara etc. o imagine consolatoare si o speranta.. pentru altii forma picturala. omucideri. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat. gânduri nedemne. tata simpatie. Se realizeaza tablo'uri (artizanale. în cadrul unei 89 88 ..pe plan spiritual . Poate ca reusim. dreptatea sunt re-alitati care.fina substanta). O atmosfera spirituala este . egoism. ale unei asemenea atmosfere care.personal . dar si actiuni complet ascunse. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa. În cazul nostru . altruismul.diferite genuri de arta (si Însumate . omenia. josnice. impulsuri parca sfâsiate nostalgic. pe cont propriu. sa receptam operele lui Mozart. ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice. Lupta dintre tonuri. dragostea.Sinucideri. despre care "nimeni nu stie ". totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***. astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. divers. se polueaz1i si mai mult. Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. sunt elementel~. neasteptate batai de toba. pentru unii este forma muzic. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei.. interpretari si . presimtiri.acestea fac armonia noastra. tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. sacrificiul de sine.~onstitutive ale unei atmosfere spirituale. mari probleme. sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. ura. tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere. Cu masura cu care masori.putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc. În fond straine de noi. Infiltrarea unui ton colorat.

' ?e pilda.]mporta~t al tuturor timpurilor. extragerea sonoritatii uneia din alta. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice. la renuntarea la o suprafata reala. unit cu aspiratia spre compozitional. deci cu piramide (asa-numitul "cubism").ele~ga fiZIC.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice). O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul. printre primii. S-a încercat .felul cum identificam noi armonia. ci de a o narea uneia asupra alteia.cl.nota pronuntat materiala. adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze.:> rnina~ea petei d~. culori care nu s. obiectul real se deplasa spre abstractie. ciocnirea dintre feluritele culori.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele. trebuia sa duca. Armo. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra. a unei anume culori asupra celorlalte. 91 . decurge logic di~. în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. ceea ce conferea picturii o' ". principiul artistic cel mai . în forma populara sculptufll relIglOase)*. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex. Modelarea a fost eliminata. * Astfel. delimitariIe stricte. Combinatii "permise" "nepermise".~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani. nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala.' ceea ce însemna un anume progres:.transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s. de o mare si exclusiva importanta. dar tocmai pnn contrastul. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere.chip'l~gic. limita. italieni etc. firesc.dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în. se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului.de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung". Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~. etc. Foarte frecvent putem .curgere' prin : delimitare grElfica. de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata.aracterul de pictura pe o suprafata. vedea. plasticizate." etc. .le timpum. cele mai potrivit~. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru. S-ar parea ca artistul d~re: sa.spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active. ' . deschid un s. Asa se'întâmpIa. Tocmai Într-un caz ca acesta. A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor. dupa toate probabilitatile.interferentele dintre culori. culoar~. În ac_estfel. . domi~ CI c.. Munchen doua expozitii (1910-1911).nia: ~n conceptia noastra. din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale. în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara. 90 " V. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie.) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu. pre!ingerea petei dincolo de aceasta.

bine folosita. Unirea celor doua forme de extindere. reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale. în consonanta sau contrast. apoi plasarea formei pe suprafata. t . care. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii. Posibilitati asemanatoare ofera culoarea..folosi ca spatiu tridimensional. poate avea tendinta de a porni sau de a regresa./ l' . ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. poate înainta sau se poate retrage.

Tendances et de la musique sont les memes" C. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". degete 95 94 . posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii. de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura. rI1ultumindu-ne apoi. ' ace asI rezultat ca 1 d . contnbutle de seama o aduce NouvelIes". adultii. 'În plus. si ca o forta decisiva în procesul creatiei. in teriori. fauri:ea ar duce. armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci. :/tii~~:. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. zguduiri sufletesti prea slabe.e. ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. taI. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura. Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. Daca am începe înca. pomemt. a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica. faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent.~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. concomlÎntre1<uintarea ca o for~a . aici O paralela cu muzica d .a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. vulgar vorbind. cea din d 'l~ es lOIS d'h .~amenfiprematur.~eae:. exclusiv. Asemenea tentative -. S-au facut asemenea Încercari O '. unei cravate sau unui covor. 721).. ca sa spunem asa.'. care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche).matica.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. 35 . (asa. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. p msa.. t s~ ::::a~Clp. " ar I însa oricarui lucru Sv. Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i. întocmai perioade m~d de tim. în fata unor opere de arta aplicata). cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome. silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~.pl]l. asem'?natoare. Muzica î i c . dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor. însa pe temelii . Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi. Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. cu Succes. aceasta gramatfca i-a era . nu 'numai ochii. avea. ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei.~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- . Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta. de pilda. •. un univers unde. pentru ca va provoca vibratii emotionale. principii referitoare la existenta un~I. D~ca . unoaste SI e~ gra. Henr1' R ove Lexem~lu. Vibratia nervoasa exista fireste. nr.suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:.~are si prin a firelativoarba. Sustme . SI~mereu.C)~data reguli fixe. dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. mai torill sa-si cultive si 'sufletul. cu lingudta lui Leonardo da V' . este() l}lul1c~de lunga durata. sa pornim brutal la eliberarea noastra. Ea are o viata in terioara proprie. practic la l' nta .

De aceea au si devenit trep-.!icopac. triste. Serioso.d. cale. _ 97 96 . ne impresioneaza atât' de putin. a unui cal sau a un1. ecleraj speciaJ. cu un incendiu sau ceva asemanator. Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel.ui.decât natura. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. ci mai curând ca niste simbolUIi. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un . un ornament oriental este. Nu fara motiv exista. de exemplu. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**. atunci când nu --abstract. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. asemenea efecte neputând. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite. De pilda. si interior vorbind. Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. calda. african. tenta legata de o f0ll11a naturala. se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri.' severe. cu aceleasi adjective adica. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. Vivace etc.. Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii. care. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. Prin urmare. Astazi însa. Grave. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . vii etc.sursa . ci este folosita ca izolat. ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului. elen antic etc. Sa legam acest rosu . eventual chiar s-o nimiceasca. Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa.. tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate. unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. În fo. modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- . Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii).) pentru a determina discursul piesei muzi. Privita mereu stimulatoare. culoarea rosie. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior. specific.de picioare si boricuri autonome. solemn sau ameninrator). este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta . cu totul diferit de unul suedez. ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. folosite mereu de muzicieni (Allegro. îsi va interioara. . încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. ornamentica are totusi un efect asupra noastra. folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife. datorita . chip omenesc.fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. obisnuitului efect al rosului izolat. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. Este haosul unui caleidoscop*. Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere. • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea. tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare. De la acest punct. în momentul actual. a unei flori.de imaginea cerului. rochii.

În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. În. Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens". printr-o simpla trasatura. ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist. asemanare cu basmele cinematogmfice.. Jn conditii obisnuite. exemple etc.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea. alcontrastului. În toate aspectele vietii. un caz iarasi total diferit este calul rosu. un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta"). tmuta capului. nu poate. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. Culoarea se con.. stare d. sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine.'<iinipotriva. I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În .. imateriale. "pictura". ~ompozitie. se cuvin privite numai ca valori schematizate . vesel" etc. va ramâ. subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri.·. perspectiva. 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac..putinta sa divizezi o întreaga imagine. abstracta. Tonul fuqamental al rosului. O alta culoare. stire de dispozitie exterioara etc. Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica. .ne neatins. natura vazuta prin temperamentul.u~ ·.unei 'evel1tual enecesi ta ti . sfârsit.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. '.. sa cufunzi privitorul în contradictii.cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural. Lucrurile vor arata iarasi altfel.câz deoareceo . Iata' deci din nou prezent principiul.e spirit spontâna. Este vorba aici de niste conventii.sibilitatea naturala a existentei unui . atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal.emperament. ar forma la un loc cu un asemenea cal. impresia de ansambh. dramatica pe care tocmai . cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine. cel mâi' . ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii. Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl. adica o legatura exterioara între portiunile tabloului. daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista.si efecte Între aces. cu efect neartistic). Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi.oduca efectul tristetii**. Impo.picturale'i. Rezulta totu. am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. prin ea însasi trista. ci numai În planul necesitatiiinterioare.lmva putea ea exista. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate.). . naturalist niste personaje . De exem) plu. etc. necorporala sau corporala). modelate. desenate anatomic. deci si În arta. prin trasaturile fetei'. sa pr.t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia. Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior.). artistului deci acest t. numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus". anatomie. Un peisaj obisnuit. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. Trebuie dedus de aici ca este cU. 98 a' vietii intco are drept urmare . deja mentionat.aseaza în alta atmosfera. fata cu scopuri materiale. unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala.i poate avea ori efectul . culoarea fetei etc. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. pot fi modificate. o disonanta de asa natura.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. prin miscarea lui. sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare. Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* .repr~zii1ta. Posibilitatile se Întind în siruri infinite. sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. linistita a sufletului). la fel ca În toate cazurile citate. 99 _ * Trebuie din nou sa.fel. deoarece rosul. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare.inte .

Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut. 101 " .ca "nu exist. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral. nu sunt decât niste sunete functionale care. Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara. respectiv. efectul direct.. dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei. Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con. al miscarii nu este cunoscut.. sa excluda impresia de basm* si. cauta fabula. O miscare foarte simpla.. el o considera valabila si prin um1arc: l. de pilda. artist creator de coinpozitii cromatice. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. pâna În momentul când famlecul a trecut. mai adânc si mai interiorizat. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e. În general.' 2. fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi. Apoi. sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. pur întâmplatoare. Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care. forma. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz.profunzime este cea a mlastinei. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. încerc. compozitia sugerând impresia de basm. de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor.am sapatTundem în sutletul omului. forma care. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura.e drept . ajung în constiinta noastra (aspect psihologic). miscqrea. Într-o astfel de situatie. atâta timp cât scopul exterior. decât sa lupti cu ea. forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. a buzelor etc. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. îi cercetam structura interioara. al carei scop este neCunoscut. Orbit de mijloacele exterioare. solemn. .este anihilat. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere. problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta. Cu cât o miscare. ca literele. prefera sa ramâna la suprafata lor. Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. Pe de alta parte.rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui. de tainica. este exterior mai putin motivata. când explicatia practica vine ca un trasnet. pur interior. pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice .-În. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate. omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. tainic. ca În fata unei existente pe alte planuri. În orice caz.a nimic mai adânc decât superficialul"._ sideratie-. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui . de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni. telul operei . practic. De aceea trebuie gasita o . cu timpul. . provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi. Se spune . adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. aceasta face o impresie atât de puternica. Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. fel. dar aceasta . În al doilea rând. ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. prin forma'si culoare. Si asta._ având aceasta nota de basm. mai 'întâi. sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace. În acest scop. precum si de o pozitie speciala a limbii.acest .

ramâne ca sa spunem asa. astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. 2) Miscare picturala. doar un stadiu ne tranzitie.) si trebuie Înlocuit cu altul. plasat.folosirii aplicate a misc'arii. compozitia scenica. cum. ca un al treilea element.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura. devenite acum dintr-o data frumoase. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. mai observam si astazi . actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. În gânduri abstracte. De aici . ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e. Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. 'nimic enigmatic. Astfel de gânduÎi rup omule! . si de la sine. In orice caz. de a se folosi dansul ca practica de cult. d~pa.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a. functionala. cu evidenta prezenta. rezulta compozitia în pictura. În dansul popul~r a acestui element originar.orice activitate zilnica. adica. abstract al acesteia. Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor. în dans ca si În pictura.De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . "disonante"de ordin exterior. Fireste ca si aceasta situatie este. practica. a tuturor caracterelor si posibiiitatilor. Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea. de natura pur sexuala. . Întregul sens interior al miscarii in timp si spa. Din acest motiv.va începe dansul viitorului. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite. a artei monuÎ1J~ntaJe. În care mai cauta si astazi sprijirt. tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n . Din miscarile· "lipsite de frumusete". nu exista "su~eteurâte" . va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica). Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: . de prim rang în viitor.1. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari.co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. frica etc.în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara. dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet. În plus. s-ar putea.0ri~inea dansului este. Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. interesul pentru miscare cade imediat. Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului. la suprafata . 103 .tiI. dati.1) Miscare muzicala.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. Pe acest principiu ar trebui saJie sii . Aceeasi norma a folosirii n. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie. este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste. Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice.în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate. Treptat.. 3) Miscare artistic coregrafica. dupa cum din combinarea acestor elemente. va dobândi de îndata si functia de a încarna.va fi construil"noul dans". sensul practic al mifcarii elimina sensul. Necesilatea aparuta mai târziu.

ed.. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema..B. Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior. în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor. Noile principii ~u pica nici ele din cer. deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. In zilele noa<. fantasticul materiei celei m'ai dure).tre. Delacroix spune. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. care se întind. Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*. d:lca vreli. teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta. 1912). atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. prea tare inhibata. 684). a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc.libertatea fara margini. exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. Acest drum se afla între ~OUf:T. Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. adâncurr ametitoare. (1uriwJ. De exemplu. Iar între ele .tocul este pus. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator). Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. ca principiu general.:un Jnghetate. pe deplin emancipata. facându-le utile acestora. (N. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. ramâne. tolos:~:a complet abstracta. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism . ca. prapastii de nemasurat. t903. Din exemplele mai sus examinate. !) Este îns:1 stapânul ei.ZUJ de fala. mult acest principiu.. utl1Jzareil_ -mai reala. p. Goethe. astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. de unde se opreste natura" (De Profundis). despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si . Totodata (si probabil numai astazi).. Berlin.de fOlme exte- depali. Este sclavul ei. dar si iden· ' riqilre . este decât un diclionar.întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. Intre aceste limite (aici parasesc drumul' . O. destinate unui scop creator. la fel. corespunzând si . în momentul actual. 1899. abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice). bogatia posibilitatilor si. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton. cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei. aceeasi libertate este si una din cele mai ma. la dreapta. la urma unnei.pentru' C'I. exist<Înd în si dincolo de acele granite. umblat pe ac. p. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea.. fireste. pis'. Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale. o încercare cu totul elementara.'i non_o libertati. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. ea.est drum.. privind folosirea unei culori. de pilda. pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare. În afara de cooperarea a doua sau. Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente.opriului sau spirit sau. (Karl Heinelllann. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri.-:. dincolo de ele. si 2) cum trebuie. 246). a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica). adâncimea.cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare.' Încercarea lUI lui Skriabin... iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior . largimea.. articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper. reprezentând numai una din modalitati. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles. în slujba artistului. pentru :lrtist. de 3 (:i:. Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . deoarece toate aceste posibilitati. la stânga. acesta va fi caIClLizit. Wilde spune: "AM încep~ de acolo . întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. v. natura ill!. În acelasi timp însa. ci este rodul p. în 1a\a oridirui pionier. Pornind de la opera lui Henri Rousseau.sirer. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un . Bruno Ca. schematizarii) se afla. : 105 ** .

l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura. stare de constiinJa (cunostintele obiective . . batatoare la ochi... destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. ci constructia ascunsa. . este forta spirituala a elementului' arta. asa cum:' mai enuntat. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare. .1 . tocmai prezenta interioara. putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei.:. care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). În 'o[Jcare gen de arta. astazi se aplica. pentru ambcle 106 .tica. se . . El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar. de a. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~._ Ca tltima expresie. Astfel se si explica impulsul. ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului. aici. cea mai expresiva. nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna. ele vor fi Înlaturate. ' ". temelie a. posibilitatea de a spune "sunt. In lo~ de "eram . tot aparent. Iar aceasta ramâne. pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei.. pe de alta parte. si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri. acest element obiecdvcere ratiune. picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. astazi"deja evident.' numai c~aaici. Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. se descoperi formele constructive'ale epocii. stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea. . . abstracta ramâne. interioara.~e art~" acum s~. unele cu altele se leaga totusi. .' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre.. La urma url11ei. în fond. ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii.m VIItor.. repetat ---. De pilda cubismui. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema. '. În orice caz.elemeryte.sunetul de fond. în general..identica:în ca. o constructie denudata care este. I I limpede caracterul obiectiv. pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . . \.COi1structie în scopul constructiei. Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire. puternic si precis întreele.' ap)i~ . Formele naturale pun stavile ' care.1 acest principiu si . "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc. . În multe cazuri. poate fi nu . Este de Ia sine înteles ca. una din formele de tranzitie. numarul (cifra). iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei .

creatoare. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow. Pornind de la acest aspect interior. însa. nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. in masura îil care au macar. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. enigmatic. abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca. ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. existând ca fiinta. Prin urmare.VIII. stapâneste niste forte active. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). dar posedând si o viata materiala reala. conform definitiei f1oastre. devine ea însasi o personalitate. Ea traieste. Desprinsa de el. Daca într-o anume directie. Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. opera de arta nu este un fenomen oarecare. opera dobândeste o viata autonoma. Atunci sunt opere "bune". actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. neartistice). "din artist". în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. forma adevarata. atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*. se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. ca orice alta fiinta vie. subiect independent cu suflu spiritual. Tot astfel.a categorie." ° 109 . ci.

nici aruncarea. trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc . vesnic viu.bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate). pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata.Iibertate fara bariere trebuie sa se . iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A . prg~pe .limpede ca aceasta imitatie a naturii. care poate ti ametit. * Acest gol ** Aceasta *. functie de cald si rece. ci numai proble-. necredintei si eforturilor exclusi. îri forme numai ei proprii. Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata. nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii. botani~ii sau oricarei alte stiinte. în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii. · Nici ap. '. accesibila lui numai în aceste forme . · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*. dar nu ucis. f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati .! în. .. apare opinia ca art'. ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. ~curt. . precum si forta sufletului omenesc. legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata. IiJi interioara sa fieperturbata. Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale. acesta este 'scopul p~. .~ p()lueaza.Daca arta se sustrage acestei sarcini. El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor. . Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional. numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB. finalifati.acea tonalitate sau nu sunt.Munchen). Aceasta necesitate repreziflta drep.. dar si fata de sine însusi. Iritotcteauna. Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei..PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau.utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui. ** Este .' ci si dator sa . vorbeste sufletului despre lucruri.atomia sauaItele asemanatoare. daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca. ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara. care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica.r. ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor. 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi. care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate. ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati. Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat. Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**. .actiune si împlinire reciproca. In felul acesta. ci pentru' ca. ci O [ofla cu finalitati.v practice /"" decurgînd de aici. în.\. .l"pura" nu este destinata omului.p~.atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*. 1 ~egative.·stiinti a ti~. sunt necesare imaginii in . în scopuri specifice. Arta este limbajul care. ci ca e lipsita de .ile~ c'az~ootraveste9i . În al doilea caz.·. si ast~ . pacat cu o lunga suita de urmari .mansamblu. A:~~ta . recunoscându-si datoria sa fata de arta.tul la o libertate nelimitata.miscarii triunghi ului. prin .i ârta "exista o legatura.·. este vorba de o înselaciune artistka.. toate ~omeniile vietii (deci si în arta). ci si vietii.. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise. artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'.i..~1pietreste. atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic. Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei. Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta.. Plcturaeste o-arta Iar arra.. "UIl bun desen "este de asemenea. diverse scopuri speciale**. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg.'.• • ··. • "'".. exterioare sunt de admirat. Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca . Al~~. arta devine si ea n:uli vie. deoarece între suflet s. În primul rând deci. utilizabila pentru. 111 . Lucrul se razbuna însa curând.plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol.":.. artist~l ~u efte numai îndreptatit. nu este un sim.

* Prin acest "frumos"· nu se întelege. Verlag. adica în actiunea asupra celorlalti. el nu va fi liber în viata. înca neclar. doar aparenta goala . Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig. gânduri. B. 112 . atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care. în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli. morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. a tdunghiului spiritual. în pictura de exemplu. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . men te. confuz. orice culoare este interior frumoasa. gândurile lui. 2. la rândul lor. aceea si sunt foarte putini aceia. dar solid. pentru moment. adevarate servicii. Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. ci numai în ~ta.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ. aceste fapte. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. tocmai de aceea. de neîntrerupt. pe plan interior. care adesea va fi o cruce de dus. În asemenea cazuri. De asemenea. Artistul nu este numai un "rege". struC\ia. Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara).si fara sens a unei mâini. Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus. cum îl numeste Sar Peladan. ci tol ceea ce. în sensul ca ar detine o mare putel:e. orice este urât pe plan exterior.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . ceva ce s-ar putea sa-i fie. senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. Astfel. Daca artistul este un preot al "frumosului". 187). trebuie ca faptele. p. De. . De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus. trebuie sa restituie talentul primit.>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. constituie materialul fin.. peste tot si în orice împrejurare. ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum.e la telul . si 3.. o alta. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. . devine posibila. totusi continua. ** Despre frumusetea interioariI (K.. poate fi frumos. în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. . pc care se ajun. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. adica reflexia. stie ca fiecare din faptele. Asa este În viata. daca sufletul unui artist este viu. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios. temporar si aparent stagnanta. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct.de la 'sine". sufletul artistului va gasi ce are de spus.mari si sacre. Nu. sentimentele lui. nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. din care vor rezulta operele sale si ca. con. ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari. î~ainteaza si se înalta. gândurile.!. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. abia vizibila. În circulatie al termenului. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. De aceea. ci adaptarea respectivei forme la continut*. atunci . rcspinsa. vor activa atmosfera spirituala. Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . desigur.. intangibil. Unul din primii precursori. . Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. chiar si în forma cea mai intangibila. pe care l-am întâlnit pretutindeni. la fel ca si în arta. EI trebuie sa . chiar artistului însusi. sentimentele. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet. rafineaza si Îmbogateste sufletul. De Ia sine. unul din primii compozi. el are o munca grea de îndeplinit.

. Aceasta forma de baza poate fi. . De aceea.. compusa din mai multe form~. subordonata unei fomle simple si usor descifrabile. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. în care principiul melodic este în mod necesar prezent. de Rrima lege a evolutiei. i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle . se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. foarte greu de gasit. "exterior vorbind. Numesc acest fel de compozitie melodica. c1are sau voalate.' . În cele din urma. Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. 2) Compozitia complicata. Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. de tranzitie. Aceste tendinte se împa.rt în doua grupe principale: . 115 .-. Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical. 1) Compozitia simpla. Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata. care a fost/însa pâna acum înfrânta. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. la rândul lor subordonate unei forme principale. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza.

pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta. de repetare calma. solemna si calma a domului gotic.aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. si pe baza unei distribuI]i relativ egale*. de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc. Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare). alice opera serioasa suna.utile miscarii de ansamblu. aceste compo:z. de la pnma vedere.)** . pe plan intcrior. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI. Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera. de exemplu mozaicul din R~venna. care se exprima printr-o forma grafic-picturala.mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic. Beethoven.. deoarece nici scopurile . japonezi. aritmica. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . .fermata·~. . lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia.'::'.. În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. este exagerata. ulterior.- . la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent". Spre acest triunghi. am adaugat trei reproduceridupa picturile mele.:--::. ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his.: ~" . prin Hodler. În .naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare. Ca exemple de compozitii simfonice noi. Aici s-a aflat miezul renas.' pe deplIn eVidente. Asemenea opere apartin formelor de tranzitie. Aceasta alcatuire neclara este numita. Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident.etc***. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este . 116 117 I ~<. Iubirea sau ura fata de opera se evapora. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice. Ele pot. *** Multe din tablourile ecouri simfonice. iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste. . Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic. si dezvaluita astfel structura . Acest gen de ."~ ~ .miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit. si numai În calitate de componenta subordonata. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica. Înflorirea deschisa. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu. ~n epocile artistice ale trecutului. imagini le numesc Impravizatii. În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve. (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta. -'~:. ese11la însa.. tot astfel se întâmpla. se dizolva. pers ani. ~ A se vetJea. nascute subit din demersuri de ordin interior. dobândind Însa totodata si o noua structura. un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*.compozitionala. •. ' aproape toate aceste opere. pe deplin formata. Mozart si. raspândeste o atmosfera de liniste interioara. În opozitie si inhibante. mai ales În arta devenita • populara. fireste ca orice opera serioasa este linistita. ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri..terii aspiratiilor compozitionale. . Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata. si în pictura.'. Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii. în multe picturi. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare. xilogravuri. uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor. Numesc aceste imagini Impresii. deci impresii venite din "natura interioara"·. constitui de pilda. Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii. Este totusi clar. '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. pe care-l are orice melodie. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· . care În fond nici nu exista. de aceea. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. În cele din urma. Prin C6zanne si. În ultima ei . trezite la o noua viata.

. .. dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului.. Qpera de arta si artistul : . VIII.:. va devc::ni desigur Iimpedepentrll . 1.'j' constiente..'....întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care..leexarriinezsi Jeprelu.:.> "'.i "gat ... Limbajul formelor si al culorilor 55 VII... : :_49·. unui nou imperiu spiritual. '.. rationale.:" În Încheiere as dori sa observ ca. Cuvânt de încheiere : · ·..··· 15 22 ·········. ca în curând pictorul va fi mândru '..''.... A. '.: - ~~ . .creztimpÎl)delunJ: gen de... Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i.'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri.i.. intentiohaIitatii.·. turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a .. '..în spiritulm~u. . creatii cu finalitate si ca.. 5.·· ·.!09 '. GmffiRALITATI. 28 ···· · ·... ca ne aflam de pe acum' în epoca unei .Acest .. .~ VI. . ... imagini le. finaHtatii.::.··.··" 94. cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata.:\"J.. Miscarea .115 . Teorie : ·. .. .: .Piramida · : · ~..si aproape cu pedan terie..' :.. .· .mpozitiei ' .~. ~. ~ : . ...·În. În sfârsit. . Cotitura spirituala IV. .. acest conceptal pic-.: ale imaginilor mele. III. dupa' p'rimeJe schite.:. " ..··.~. numesc compozitii.·.-. constiintei. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic).. II. Prefata .~. . I '".···· ·.!..•:> 3) Expresiile<carese formeaza .:. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati.' . 43 B. noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co.'. Introducere . Aici rolul dominant îirevine' ratiunii....' .PICTURA· V" Actiunea culorii . •.··.. dupa parerea mea. acelasi timp însa.

... .

Munchen 2. Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen . Pfângerea fui Christos .3 ALBRECHT DURER. RAFAEL. Pinacoteca Veche.

Munchen lui Christos . VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE.4. Raslignirea Colectia bavareza de pictura.

5. 6. 1911 . WASSILY KANDINSKY. PAUL CEZANNE. 1911 )' 7. Impresie nr. Femei sca/dâhdu-se. 1895-1905 \.18.i' 5. Improvizatie nr. WASSIL Y KANDINSKY.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful