Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

.. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina. cu crapaturi. Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului .Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire.Împrul11utata de fapt.'fiind reaJitatea. gasit Îngropat În pamânt. J . 16 Sa presupunem o cladire. "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. bucuria. primul caz). el suna. Totusi.'. de a fi fost lipsit de scop si ideal. mari. cercul negru . Îrnpartita În diferite Îl1caperi. reusind pân.icatura. Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În. Sentimentele mai putin nuantate.vremuri de demult sunt. fie. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit.' iar opera rezultata va . diam. Cosmarul conceptiilor materialiste. Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât. '.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana. În 'apropiere. "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura.re\. apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor".lunga • perioada de materialism.' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii. Întelegerea noastra pentru primitivi. Artistul însusi traieste azi o viata complexa. nu poate fi În' actuala f011l1a. artist.as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. '.:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*.simp<ltia. el începe acum.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare.În ori~e caz . Uneori cu mii de pânze. o rastignire. caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. lupte si suferinte. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca . cerc negru.' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. mai rafinata. mijlocii. În sunetul nostru exista fisuri. . cu ajutorul culorilor. care nu pot fi cuprinse În cuvinte. abia Începe sa se trezeasca. oarecum interpretata. pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? . În chip deosebit În cazul al treilea. precum se poate' usor constata. chiar . nu are nici un viitor. jalea etc:. actiona. asa cum o traim În momentul de rata. ~ .Înrudirea interioara cu ei. efort care implica de la sine renuntarea la . De aceea. Acest important punct de. Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici. tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta.' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . Îil sfârsit. A exist<it oare vreodata un cuvfint ma. stând pe malul apei. culcate În iarba. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p.cel putin. Ca si noi. dupa '0. Înca nu a'pierit În Întregime. . daca stii sa-I atingi. mai mica sau mijlocie. Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar. pe . rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . mare sau foarte mare. sa-si ridice capul. ascutit de . . contact interior ramâne totusi un punct.ad5pându-se.. Înclinarea spre primitivltate. fie o piClura "impresionista". Primul este de ordin exterior si de aceea. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. decât de scurtadurata. DUl1potn va. Într-un urias. daca sunt cu adevarat artistice. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet.ne Ia o anume Înaltime. ele îl vor menti. cum ar fi frica. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ". Sufletul nostru care.etral opuse.. provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. ca un vechi vas pretios. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori. Pe suprafata lor sunt redate. sentimente fftra nume precis. EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . a . .care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii. Toateaceste forme.

S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale. în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor. exista clar si predominant ca rea.. Ura. n-a auzit nimic. . Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii.:-. Întrist(itoare si funesta imagine.. mera tin ". ~ . .. Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis. Apoi pleaca.În roz. În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia.' intrigi sunt rezultatele unei astfel . . obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. materi'aliste *.: "". Îndoieli. Aceasta arta.0 de la un tablou laaltul.În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care.l. o viata cu multe chinuri.'-" aceste carti În mâini.. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere. care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul...tului. cu ore de entuziasm si de ··lumina. •. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. . {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta. si a aviditatii. Se deplânae . cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu.'-"1 .'~' . dar. soare strideht galbene. Cealalta arta.i~ tate. spirit de casta. In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~. În principal.. Oameni . nastere .sti un pepene). Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala. "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice". prin exercitIu. punctul de vedere al artistului.Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua. fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata. Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când. virtuozitate si brio. ci tin& spre alte obiective. viitorului. nume de tablouri. chiar si exceptiile sunt.' .. iar cel care ar fi putut auzi. artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~. cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit. spune Tolstoi. Excelenteis~leX~ doamna În verde. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor.. ! . ceea ce.rasfoiesc I?agini si citesc nume. de arte lipsite de tel. mai 'Înalte. De ce au venit .' " concurenta prea mare si supraproductia.". 18 o . .bunuri. Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl.' .o lupta pentru. . . atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului".'" care nu cuprinde În ea potente ale' ..se schimba atmosfera în care a luat fonna. în acelasi timp. Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei . Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. . este o arta castrata. îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe. Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta... pe cale artistica. Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera. partinire. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei).' O astfel de arta nu poate decât . *.7 În . Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave". artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an. are o forta pr:ofetica însufletitoare. capabila de dezvoltari ulterioare. Putinele 19 " . o -doamna În Înc!errlânarea. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti. în ' atmosfera prezenta.l'!. invidie.sa repete. spune Scbumann.

Viaja spirituala. În orice caz. un om ca noi toti. "cu sudoarea fruntii".. din care face parte si arta.. Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii. însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]). piatra. prin suferinte. fier.ar voi 'uneori sa se elibereie. Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum. Împotmolit În bolovani. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi.. prin mal111Ura. fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti. -.-------'--.. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre.o de nerecunoscut. la dimensiuni gigantice. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. în fond.. el trage dupa sine greul car. corporalitati. r -----------------_ . tainic implantata În el. pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata. _-_ . De acest dar elevat. dar care dctine. bronz. al vietii umane. aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la . Deodata însa apare... prin toate mijloacele. atunci se Înccai'ca redarea acestei. Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. Sub focul batjocurii si al urii. . dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii. Este un om cnre vede lucrurile si le arata. .. ". _--_:. rau si chinuri.. facând. Însa nu reu-seste. inevitabil. acelasi punct al starii lucrurilor. Ea poate 1 ua forme variate. Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc.-. o putere a "privitului".

divizat În parti inegale... Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii. Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu." . ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor.În . cu "zilele" biblice ale creatiei. Într-unul din romanele sale. ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles. Beethoven.tqate porti uniI~. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg. Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana. mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat.. înainte. compozitorul operei "FreischUtz". înapoi si în sus. Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat. iaI"acolo unde . .prii1 urmare. întreaga imagine a vietii spirituale.. consumata în doza inare.•• . De câti arii a fost nevoie.. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung. abia perl'cptibil.escroc sau candidat Ia casa de nebuni.fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt.a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur. aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos.Daca însa. . Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale. .••. dupa o pâine spiritual... se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare.înstare sa p~ivt~sca dincqlo . plina de bucurie. \. ..'ajutând carul greu de urnit.a corespunzatoare. '. spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven. În vârful vârfului se afla uneori un singur om. .. constient sau (mai adesea) inconstient. "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni". Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei. . multimea care va întelege cltvinteJ.. D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. va deveni mâine 'un continut al vietii. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni. În acest sens. 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos.nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea. cei. Privirea lui. marea ei pata neagra.. ** Weber." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 . nu prezinta una din umbrele ei. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila.astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt.~ ' '.nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din. . Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste... Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare. . darul natural al unui om.•. .. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara.câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! .. Între altele. fireste.</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus. mâine. mai late. Indignati. abatele Stadler.de gâmltelepropriului spatiu esteu. de pilda. :'{ . î! nUJTleSl.-. ca sens interior. CU. "mi"·ul ei batând ca o inima. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra..0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa.e artistului.. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului. Pentru ei. iata o· . acela va disparea cu siguranta.. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza. a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" . . ÎntreguL triunghi se misca încet. . yU atât mai mari..

Limbajul lui. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. care în asemenea vremuri duce o viata umilita.deveni un blestem. pe cea subtila n-o cunoaste . devine accesibila numai artistilor. din care majoritatea nu cauta. o. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. Moise coboara de pe munte. Rarele suflete însa. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului. iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil. Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. În ciuda tuturor acestor amagiri. Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. superficial dotati. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. în care arta nu are reprezentanti I de seama. nici 25- . blocheaza. "Concurenta" creste. chinuiti de îndoieli si epuizati. de anumiti' . oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala. produc. dimpotriva. subestimate. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. . cunoastere si progres. Fortele pur spirituale sunt. în ciuda haosului si voracitatii. într-o forma presupus artistic. pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. Grupuri mici care.. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv. Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. prefera adesea praî:Jusirea subita. aduna elemente firave. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate. acestei înnoptari treptate.1. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. navalnica. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare.. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. . para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri. Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama. Arta. se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . un sunet neconsolat si jalnic. va fi totusi auzit. se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. iar purtatorii lor. vede dansul în jurul vitelului de aur. Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita. el prezinta un continut impur.:' decaderii universului spiritual. care. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. La început. în cel mai bun caz. Invizibil. în care lipseste pâinea duhovniceasca. . Asemenea perioade. Sau pare a . în chip inconstient. tot mai adânca. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta. sunt perioade a'. Se specializeaza. Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. întâmplator. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. nesesizabilmaselor.drullW1.l doar înapoi.se misc. si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni. -mai întâi de artist. în corul grosolan niaterial. cu o forta ele neînvins. în întuneric. o mare multime de oameni abilt. Se Iasa treptat noaptea spiritului. Aceasta întrebare devine un crez. 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua.

'" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate. devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala.Si spirit. Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere.. ' . numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine.cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice.~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate. atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care.rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* .nu putin corporal decât realul pe. ci un continut artistic.sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa.' precum si despre starile intermediare. fie popor. nu de sirilturi grasolane. mai târziu. Daca acest . în'tocmai ca omlll .c. va gasi negresit acel cândva pierdut "ce"..postulam Între materie . care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale. al perioadei-depasite. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-. Este oare. sa ne marginim a nu face de limitari prea.fie indivjd. 26 . figurativ. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante. cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate .

ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow.l c.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~. la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). cu tarmurile disparute în. ' Din punct de vedere stiintific. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~. artistului.. . individualitatea naturalisti. ei sunt frecvent republicani. faptului .ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente . Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt. nu orbeste atei. le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei. asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi.ar~le aufostun lucru foarte usor. iar din ziare citesc articolele politice de fond. "Cerul'. a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si . Din punct de vedere politic. Însa si În care tocmai reC\. pe plan religios vorbind. În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici. În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. fapt pe care cei. Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez.aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta. ' Din punct de vedere economic. catolici. " Tri~n?hiul spi.are s-au sacrificat pe ei însisi. Spatiul si mai jos situat va fi atras . Politic vorbind. asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic. .Te~ma. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. uneori nociva. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S. EJJJma lui Schweitzer. o confuzie. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri. prin Legea de fier a lui LassalJe. III. ei nu stiu de aceea . dJasurat. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte.ceata. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). o pendulare o incertitudine. în. tara gres. acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit. mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis. observate numal~ ~e la distanta. despre care nici nu stiu nimic. 'protestanti.iteratura. "Dumnezeu e mort". de care apartin si muzica si l. religios vorbind. Ei ascut sabia dreptatll raul. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst. . 28 În aceste compartimente superioare. b În plin ocean.' s-a golIt. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. (De la citate din. a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita.entarii populare sau repu~1J~~nJ. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima.Se numesc evrei.Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea. ~tc: In realItate sunt Însa atei. Restul este considerat de ei o prostie. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri. atunCi când. Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti. se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. ciuda uriei bune ordini vizibile.

traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care. posibiJitatilor. . Daca mâine vor observa acest lucru. În cursul acestei ocupatii..find. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. ametiti de întelepciuni straine. Astfel de oameni . ci În urma artei.cea de. limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. 'ca si ceea . Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. Teoria). Aici. Vechiul cimitir uitat se clatina. peste care arta. Teoria electronilor. pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. a sarit~de mult. Cladit din multi stâlpi' ascutiti. iar aceasta de. astazi . nu au fost de la bun Început acceptate. dintr-odata.care l<interna atât m~ivizibile. Iar si mais\:ls. menita sa înlocuiasca total materia. ici si colo. 'ei înlatura bariere. constatam o 'si mai mare confuzie.i' precis contllrate frica. întocmai ca niste 31 . zace în ruine. ma. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe. totdeauna pe noul. Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare. adica a electricitatii în miscare. Oamenii care traiesc aici. Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu. orbiti de întelepciuni straine.lui pete. o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. subit.de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'. Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. Cu ajutorul acestor caqi. actioneaza forte. ne urcam si mai sus. aceasta nesiguranta. un turn colosal. a existat înca înaintea ce VII. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. capabile sa sintetizeze lucrurile. si instaleaza altele.nu devine posibil' si ca Întelepciunea . Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. Înaldoilea r. exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica". Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. va pieri orice frica. ca într-un mare oras construit solid dupa . valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii. vor disparea. îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice. lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit. . formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri. . care nu se sperie de nici o Întrebare. loc._ se întreaba: "va putea oare stiinta. Aici. ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta.". înalti pâna Iii cer. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. 'care. acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. care nu aud zgomotul" prabusirii. sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul. "nemuritori". care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru.. care nici nu mai vad.. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele . spirituali. . si care pun la îndoiala realitatea' materiei. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo.

de la Înaltimea cunostintelor noastre. la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. nici contestate".)fin cuvinte* si explicatii superficial~. Societatea De aici inainte Începe. a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. Dar . teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. . Doamna H. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta. Blawatszky. 250). se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune". . ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice. aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. de cele pozitive. Este indicat astazi sa . printre care se afla~si m. Îsi. oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila . Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" . Wagnti. va astepta sosirea soliei. care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care. trece.soldati care uita de sine. care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda. . În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului. o organizatie care. Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi.În cea mai mare parte . numarul . acum vreo doi ani. Leipzig.. În sfârsit. aceste . acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii. de ex. Oricum. . Chiar si ziare. Cheia leozofiei. repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. C. ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret.) În sfârsit.din "Gnoza luciferica". Butleroff Ia Petersburg. Lombroso. spre a gasi un ajutor.slujnice supuse ale succesului si plebei.i". punctul lor de pleca~e. . Teozofia d-rului Steiner si articolele sale. chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner. . Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care. fapte care ori n-au fost luate în seama. Max AJtmann. În 1889. Pe de alta parte. Metodele lor sunt constituite în contrast total fata. '. . Richet.. jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate.~tel.venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri.' din când În când.. ... . . Încearca sa se_apropie de problemele spiritului. dar nu le explic".' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre. în aceasta mai mari miscari spirituale. "Un nou n1esager al adevarului . Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India. . mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p. P. se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky.simturilor noastre. 'sub :titlul "Constat faptele. FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia.ri. V. Diferiti savanti. practicând comertul cu "ceea ce va place". de exemplu i'f1dienii care. difelite acadeI11ii i-au Întors spatele. cunoasterii interioare. 32 . despre cararile cunoasterii.nu exista fortareata care sa . chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". pe drumul r ! nu poata fi cucerita". Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky. spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ". P. Societatea de studii psihice. hipnoza. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra. . sub anumite aspecte. Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii.lawatszky În formele unui catehism.'ialistii cei mai pu. \ *** H. sunt Împrumutate. \\ Pe de alta parte se mareste. din procedee deja existente. Între aceste popoare se numara. Crookes la Londra si mai târziu Ch. În . Împreuna cu Eusapia Palladino.cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. C.

au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck.prinmijloacepur artistice.'.folosireacuvârttului.:c9g~ llsatoar~~.:"" r" '.Atunci când religia.:. ** Atunci când la Petersburg. " . din obiectul care.-.o formaîiltâmplator materializata a cop~cului. ...~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac.. el' Însusi a dispus:la una din repetitii.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'. Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva.'''.:. nu sunt oameni din alte vremuri. suprasenzoriala.:"J:. În jocurile lor. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare. doar de foarte putini.:'. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta.-. mlastini. mai bine spus. de la material la spirituaL tastica sau. .âna întinsa.' : "'.'. ': ."..." "'.deseneI~.: )'::. iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi. un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'.atrriosf~raspidtualizata" .'i. ca si din romanul lui.. ' .'-~' ': :".-' ~ -'c--" ': '.' . cofacul din' livada. prin cuvânt.lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu.sunetinterior**.•. fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie. Aceasta forta se desprinde din ..:. ."" . iau un bat drept cal sau. important. printre care elementele materiale (cetati sumbre. puternic. . ca 0m. repetarea lui I \ '.ispera-' . sumbra: Intunericul spiritual. Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol ..' ". si ·'·si. în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. s '.b.. bufnite etc.tica. ele se întuneca si se încrunta. . în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista .. Cu o forta de nestavilit.\ '. N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ. drumul pierdut. . care. . Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. galben.:: . ~.. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor . puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri. Die andere Seite (Cealalta fata).olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt. fiind folosi te în special ca. din 34 35 . frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck.I" team a g.I1p.) joaca un rol mai curând sImbolic.' . Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata. La rândul lor.. "Printesa ' Maleine'\ :. verde. o yibratie.IF.. Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui.unui turn lipsa o simPla bucata de pânza. " ".. dânq ajuto(si IUil1ina. MaeterIinck. sa se puna În !ocul.) portii. A procedat la fel ca si copiii. . activa într-o ..":' "..:.. devine denumire. Ape care îl "slihtim.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise . cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator. 'muzica si arta sunt primel~ domenii.~'. în domeniul literaturii.' în aselasi .~. putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte. amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila.Cele sapte printese". 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul . Ia început abia semnalizat. acesta este poate unul dintre primJi profeti. ta de ea. Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale. vânt.nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este. în teatrul viitorului. . Astfel. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala.. si \ cele mai sensibile. dupa fantezia lor." . lipsa de îndrumator. Este vorba de trecerea necesara.'. Literatura.tiJ. si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic).:.~' rasarind.' .n1.-. prec u. . rosu.Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând. i ". Astfel.-"_:"'> " ""':::. cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor. sub propria conducere a autorului. nopti cu luna.. ~:.' .ucurialorputin' prematura de.. partial (saJ poate înprimui rând). "Orbii" etc. ajl.prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: . El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin.:.i. "). Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în . ramâne totu?i . În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile.seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *.Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala. incertitudinea nestiintei si .' ':.

Muzicienii cei mai modern·i. In sfârsit. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor. Iar cuvântul. înca nebanuite. prin fard si·efecte de lumina. ascuns -. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. sa emane o atmosfera de descurajare. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau. în "Serres ch'audes" (Sere calde). un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru. face din fenomene ale naturii . vibratia Înca mai complicata. obisnuit. ci si printr-un anume moriv precis. constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. caracteristica muzicii progI:amatice. i amintesc de "omul negru" al copilariei. sunetul pur trec. de disperare chiar. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. În acest din urina ca~. al unei scânduri cazute. Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract. Adevarul atlat În aceste . Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. Asa procedeaza Maetetlinck." :* . al unei corzi sonore. Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner. Pe de' alta parte. de pilda. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura. În imagini ale spiritului. ci fiecarui om. fulgerul si.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*. Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala. de exemplu Debussy.scopul operelor sale. Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*. În interpretarea lui Maeterlinck. o substanta pe care numai aceasta 0\. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. de trei.mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. transformându-Ie în forme pur muzicale.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala.unai la amplificarea sunetului interior. Pcrso:Ulclc scnsibilc. de pilda. nu pot-suporta sa. ' .cu mijloace personale de mare valom'e . printr-o folosire adecvat resimtita. întocmai ca si acei mari pictori. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. nimic despre prezenta lui. mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot. Acolo. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui. as spune. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el. . adica printr-un procedeu pur muzical.interioara necesara de doua. Un cuvânt simplu. Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita. care are prin urmare doua întelesuri . L~ fel. zdruncinati. mai târziu abstractizat. ( de exemplu cuvântul par) poate. de mai multe ori poate duce nu nj. consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. pe scena înca si mai mult decât În natura. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care.

)( •..·. .•.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii .L···L .. interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti. îrhprejurari în care. .•.. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu . L '.····i}·. "escroc" si . desparte pe cei doi . dat fiind ca.Jrum'os interior este fru~. ..i dit.' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate. •.···... sa creeze figuri abstracte. plasa care. dar si pietre. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate. care pentru arta este aerul liber si neconditionat. spre deo'sebire de Rosetti. .i• ·>Ls..a . 104. compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur.frumosului" interior.-. ·'L. este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti. Acest '"facator de reclame".(MlJ S. Extras din Hannonielehre (Universal Edition). Acest. Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale .' Si sunE ide.. în ciucla formei vizibil materiale.ca..'. .). De aici începe . animale etc.rv~. poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata. de fiecar~ data. 2. p. chiar si azi. e buna de nimic. dar se pricepea întodeauna ca. ·'\.în pictura . • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai. ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte.- .."./. '-:--.compozitori . Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi.<· } : .dr~TI1ulspre necesitatea .SO rg~ki) .' - '. cu urmasullui directStu~k si discipolii lor. . Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli. unde trairile'muzicale nu sunt acustice. ca ambii compozitarisunt une-' .. recunoscut doar de câtiva putini entuziasti.între.. '.·Skriabip. fireste ca acest frumos interibr . 38 39 V. (în ger- mana aparut la Charlottemburg.peac ~eanueste·c1emirare .. Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu. pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala.muzica viitorului". Eu simt însa.cârpaci". vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele.exista Vnsunetint~rior'inru~·· . socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii. '. nu poate fj totusi absoluta.ei*. Celui care.rusi"..~~treicompozitijJe celor doi .: cew]refractar'câtv..nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape .. .prirnuI. de ex. ci pur sufletesti.>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!).'·. 2) De ~i:icklin. necesitate interioara lafrLImosul banal.rân1·. ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea. Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura. Renuntînd total la frumosul banal. Dllpa telurile idealislc. Segantini care.. reînvie formele lor abstracte. epuizata. ca. pe plan interior. Iar dincolo de limitele acestei libertati.a. Signac: De DeI... Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat.1C'roixau Neo-impressionisme 1910).. orice pas înainte . Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara .. La acest punct.ac~~st~libertate~·i~r pe.simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru.. Orice acord.•. . exterior vorbind.: . motiv pentru care. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " .• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le. ascultator: anjlme faptul. Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate. pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti. Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî.'. spre cele exterioare si nu recun<. prelua ca atare forme ale n'aturii. nu este obisnuit cu asâ ceva. Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti.. exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*.caretre?uiesocotitîi) . abstracte în forme corporale materiale.':-'. îiapafe !1rât. si-a îmbracat aIc~tuirile . Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X. . încercând sa.este posibil. omul este în' genere înclinat. .

CeZ'anne. dominant. precum si mijloacele specifice picturii si numai ei ..tatii în lumea exterioara. cu toate acestea? sa pastreze aparenta . adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos. a discipolilor sai. mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei . distruaerea materialita\ii. tablouri în care nu palpita. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il. impresionism~l îi curge înca în vine. . Asa îsi si denl. Doua îndrumari de seama spre un tel de seama. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe. 40 .'.IIJ~af. sau orice altceva) ca punct de plecare.lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . EI picteaza "tablouri". întâlnim si alte tablouri.~ vr~a. caiet VIII. aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni. ba În JOs.lui. pe plan interior învie. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !). A sevedea articolul sau din "Alta si artisti".u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru. iradiind armonie.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea. Asa se face ca la Matisse. PIcasso . sau exclusiv. În ~hjp ciudat. spre groaza multimii. Matisse . . nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om. ' . sa identifice în aceasta ceasca o fiinta. decât viata exterioara. ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare. nascute din presiunea necesitatii interioare. alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara. situata deasupra norilor.cand . Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. Pe alta cale. Pentru aajunge aici. Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala.culoarea si [oJ]]w. El trateaza. ra~inat.-culoarea.natura moarta" la un nivel la care . Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. La fel ca si De. 1909. obi~ctele. .pe altul. ci toate astea sunt folosite de Cezann. dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice.tblou.bussy. dar nu prin anihilarea ei. Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso. În ultimele sale lucrari (1911). atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb.:. mai precis spus. frumusetea specific franc~za. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. În aceste cazuri.e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior.ll. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa. IIJuman de !nare.exterior 'vo~bind "moarte". Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\. nici de cea a unui mar sau a unui copac. de cealalta parte a arenei. mat~l:alItatll.despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata. Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus. Nu este vorba de reprezentarea unui om. . numit ti. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara.~. ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU.Henri Matisse.PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc.fonna... spaniolul Pablo Picasso. s-ar pe parea . Cezanne înalta . cu sonoritate abstracta. ~iciodat~ n. PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*. Ghidat de talentul pur personal. Picasso ajunge logic la niIl1icirea..

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'. daca patrunde mai adânc în corp. bucurie. si poate provoca un lant de trairi psihice. uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. daca sufletul' ramâne absent. în plus. ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. Privitorul resimte multumire. atunci când îmbuca o deIic~tesa. Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice.V. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. pentru . :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire.. aliment picant. Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii. Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. Ele sunt. odata întoarsa privirea. mai adânci. Sau ochiul este înviorat. Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. nu pot fi decât de scurta' durata. trezeste si alte senzatii. ca atare. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. . la fel ca un "gourmet". . întocmai ca si cerul gurii de un. Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra. ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori. De asemeni. tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat. experienta.

iar omul din oglinda nu este unul veritabil... lumina es(e atras de ea. poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:. ' n. '. nu este întotdeauna unul si acelasi. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise. Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'. 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia. 1908.cestorexperiente. 50 a:t~on~aza agitatoric. '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:. ..plicatIeSIpe~tru. d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65). pe lânga fata ei dusmanoasa. devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan . ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic..maiaresi 'prietenoasa. ~ri Se poate într-adevar presupun. si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina.:~::are. 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot. . n:e~. SImt . t l doilea efect este într-adevar unul ---. . Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf.pr~ fi :~. care trezeste o vibratie sufleteasca . . Doar se stie ca arborii fac umbra. 1a .. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu. cll~te . nr. v'l emanatoare oamenu. Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete. o . 'provoaca un Sunet interior.cu a. ea 'izgoneste întunericul. cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. .nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului. ba chiar si un.deauSpI . în cele din urma. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. ca lumea 'se afla departe..~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu..n()ttaMcâ~ci 'csopilulved .iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea.vrea s-()upuce. Dar si în. Dispare interesul intens. .' calatracâinii. fizica. La fel se întâmpla si cu culoarea care. cunostinta cu lumina' este rezolvata.Freu en efo· . îsi frige degete~ ).ca si.ziua. . Aici iese la lumina forta . ~ i mobilele î~c~ si mai iute. indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica". ' e dureroase. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui.. ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm. -. Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate. Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse.Iar forta prima elementara.:. deschIS. 65). ce e.: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor. aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev . . gatitul.. r amane_ antenoa.' 51 * Dr. asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu. Moscova.sLpnnasem narea _ . .. o eJo.Ochiul se nelinisteste. .c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile . si dObândeste frica. elppa:e c:este pâ~a la .mâncarii. psihica a culorii. ~ a cralben . în I pn ~J. În'cazul unei dezvoltari superioare. Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul.:·1 'i' .. .. pp. iunii de asociatie.~. torul no~. albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan .tua . si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise.spec tacol amuzant.:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai.'d e pi'lda .!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam..Dupaacumularea a. care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. aceasta situatie efectul cel mai simplu. lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie.'\. . Rosu d~~ ii' .e c un '='. culoarea rosie ~oa~e . elfiecareq/. Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere. prelungeste . uneI ]len A d AIn'. poate oferi caldura. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ .)iectfiirido. poate. iar cunostinteI .

. atins direct. catifelate. fara afi direct atinse.c d-n'ei Unkowsky. Sufletul este pianul cu multe corzI.es~. Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic. În sfârsit.ochiul). Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma. Este limpede ~e~i . într-adevar. foarte asemanator C\l ta. par lunecoase. s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. verdele cfomoxid.. culoarea poate parea uscata. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. În practica. Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. putin cercetata. care poate influenta în întregime corpul omen. la· fiecare atingere de arcus. fireste. Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune. dImpotriva. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor.. * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. în timp ce altele. prin flon).nul. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici . oxidul albastru-verde). ceea ce este cazul. Preluând aceasta explicatie trebuie. ca org~nism fizic. sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai. Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos. astfel ca.si teoretic si practic. încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele. .dimpotriva. ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru . Aceasta interpretare (de . fjz. rasuna o data cu alt instrunient. cu ajutorul culorilor (de ex. su~etul culorilor este ceva atât de precis. Sacharin-Unkowsky. iar lumma albastra. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri. Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc.în A ceea ce pri:este actiunea culorti .bel. Expresia "culori parfumate" este de uz curent.. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis.uI. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. vibreaza În toate componentele si fibrele lor. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*. atunci explicati a prin asociere este total eliminata. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii. Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare. elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile".ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. . Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. "Prometeu". Asa se si Întâmpla. pe care s-a cântat mult si care. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii. lacul de garanta)..i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust.:supra pSIhICul~I. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. Pe de alta parte. Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 . ci si de toate celelalte simturi.Ochiul este cioca. poate provoca paralizii te~porare. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa . Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. proaspat chiar fiind scoasa din tub. deosebit de importante pentru noi. de gust. Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat. întepator.

Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb. febr. • . I " Intr-un astfel de om nu te Încrede . Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele. ajungând. delimitare pur abstracta a unui spatiu. la compozitia pur picturala. În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea. În general. 55 . ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. . 2) Forma. de abundenta" (Delacroix)*.• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . "Oricine stie ca gaJbenul. . .asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. el fiul noptii. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi".LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. escroc sitradator. .emul În care m~zica nu-siafIa loc . unde . pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa".vezi si interesantul articol de K. Forma. ideea de bucurie. portocaliul si rosu} exprima si transmit.liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura.de-hot.VI. gaseste' imediat ecou.pictura. Signac . a unei . . În cele din urma. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului. si a muzicii cu. În special. 1901). situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace. la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura. .

Se poate observa usor. fireste. fara alte particularizari. unpatr~t cu verde. Forma însasi. dimpotriva. în specificul lor. .mod abstract. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie". un soldat sau un instrumentist virtuoz.. deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva. apoi din nou un triunghi cu verde. cu acest prilej. e' '. sau rece. pe 'de alta parte. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi). În oriCe caz. si 2) trebuie delimitat de alte culon . Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele." rioara precisa sau imprecisa. . fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. un cerc cu galben. ramâne Însa rn fond neschimbat. ci. culorile ascutite suna. cu propriul ei par. unei trompete sau al unui instrument. nu este în nici ." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu". fie prin asocierea cu alte instrumente.semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece. La fel se întâmpla cu cercul. Acest sunet interior seamana cu sunetul. . fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. asociata culorii în mod fortat. autonom. Acest rosu. Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei." fum spiritual. Este.avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite. care nu . dobândeste nuante secundare. nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. ci doar ti-I reprezinti în .. foarte asemiinato. un patrat cu albastr. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit.* Un rol . dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei. Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual."' fel si actiunile lor. Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. traind din. Culoarea nu limite. . poate exista Culoarea nu. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura. Rosul pe care nu-l vezi materialmente. prin poate poate Când ea însasI. un' cerc cu albastru. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion. Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit. de un vânator. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs. patratul si orice alte forme· posibile*.un fei delimitat. isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva. care are un sunet pur mtenor*. ca o noua sansa spre o noua armonie.suprafete. * Un re~ultat copacul. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv. în reprezen'tarea noastra.a. la neVOIe. albastrul În cerc). Acest material la inepuizabil.. Ne imaginam sunetul. _ aces-t rosu.it al rosuriJor posibile. Cu un tri~nghi umplut cu galben. ca un soi de nuantare fina a tonului de royu.u etc. Este totusi în acelasi timp si precis. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. combinatiile posibile sunt si ele infinite ".'sonoritatea cuvântului. are propriul ei sunet interior.pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu. deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura.. O asemenea delimitare trebuie. o anume reprezentar~ int~. trezeste. O asemenea trecere trebuie adaugata mental. material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 . exercitate de forma asupra culorii. mare.

'.e ~untpre.. nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram.a impr~c~se . tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei. sau ramâne abstracta.cu toata exactitatea: de bme. ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n.". stim ca nu exista. Im?reCIZle.Aspectul ~xteriotal formei. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. '.' .~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al .· . " . delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai . influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI. Nu exista nici o forma.'. odinioara idealizare. a atare. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este. artistul este mâna care. "nu spune nimic".'. decurgând de aici. indicând directia spre expresia exteriorizata. In asem:ne cazuri sunetul creatiei. reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel. De aceea. ea nu va depasiniciodat. poate' fi foarte diferit. cauta nea. 'ci este doar un semnal. care "sa nu spuna chiar nimic"." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca. Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul. Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material.. expre~ .eau.. bontinutulu/ .. A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau.. ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita." . <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc. '. • În momentul de fata. ulterIor stilizare. de a o Iidica la nivelul ei ideal. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte. Forma va va sluji. mai bine zis.. \ infinit de fOlme. prin urmare obiect material pe suprafata.plicate si care' TIU aua denumire m~tematica .în miezul interior al lucrului. sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2. >. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale.undeîn loc de " . care. fie de cel ~b~tract.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. forma materiala . rombul. sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale. ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst. pe o clapa sau alta (clapa-forma).tntenor. adica nu va indica . cele . sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice.expresivcontin!ltul interior al formei**. ceea ce p~11a l. Artistul constient însa. .. ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car. ca delimitare.. avea c~ prun. pentru el.ci va avea o exis'tenta PllT abstracta.~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor.parte. . care în acest caz 'slujeste formei drept instrument. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara.o vIata c autonbnia. .zarea . Ac:ste form. în as'emenea cazuri. în' care ambele aspecte sunt prezente. Cele doua fete ale formei sunt. a 58 . I ! dominat~ fie de elem~ntul material. "culoare" se scrie "forma":. 'act 'nuD1it. desi era impregnat de caractcr p~rsonal. i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma.În acelasi timp. triunghiul. ~ exclude umanul cel mai pur si.nsa cu sl~e nsc. O. iar mâine cine stie cum altfel*. Nici nu este po~ibil sa redai.doua limite extreme se afla. ca'de altfel nimic pe lume. .arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii. 'doua teluri ale ei.a doua limite extreme si anume: 1. scopului de a material dintr-o suprafata. "Stlh. De aceea.'ciun'obiectreal.'. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare. Pe de alta. Este 'astfel limpede' ca. adica delimitarea. Aceasta este . a-fi împuJina mijloacele de expresie.numar.cer~ul. . P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ". A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a. '. un .(trageelementele creatiilor sale. îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap.' ÎntIie aceste . .

În acest fel. care nu mai aveau nici sens interior. sa zicem. ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. În orice caz însa. de mari dimensiuni poate. sa fie alcatuita. De aceea.. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. Folosirea de catre . fara nici un scop. construirii acelei forme. În ·acest caz. În acest fel. 2. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !. un su. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. Este firesc ca. atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu." dizarmonica). 1. înlocuit cu altul. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). important. un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. care. În a~est caz. \ nici Însufletire. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. pentru ca. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. Acest drum duce la arta compozitionala . oamenilor. abandonat pâna la urma. i-a dat un nou suflu. forma aleasa îsi face auzit sunetul. . ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste. o compozitie În triunghi. . Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna. Ceea ce ramâne din forma organica are totusi. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice. alegerea obiectului real este de mare importanta. organicul În. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. (Triunghiul mistic. Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. * O compozitie 60 '. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba. din câteva compozitii mai mici. cu deplina În'dreptatire. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva. Într-o vizibila extensie. inteIÎor. rapo~tat la forma. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. În cea mai mare masura. i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". dupa -' cum s-a mai spus. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. este. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan. Compunerea întregii imagini. În sine Încheiate. ci este doar un element al limbajului divin. Crearea unor forme singulare care. prin oameni. aparent. de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. desi pâna mai ieri se. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are. se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. O compozitie romboidala este construita. chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. obiectele. De· aceea si modifica Cezanne.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia. în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. forma singulara poate avea si un accent personal redus. cu un numar de personaje umane. bineînteles. În combinatii variate.net interior propriu care. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. . ci Însusi scopul artistic proclamat sonor.

tra. ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns. . Pe lânga acest raspuns actual.:. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia).. Cu cat componenta abstracta Într o' . . lplU necesltatll Jnterioare.~ct la fel de viu si de . forme corporaleJotal doua cazuri .culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:. ceste efecte. singufliljudecator. acesta poate fi.ereaoblectulUI (ele.. .. De <:> . fie cu 62 .e ce~.Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte. o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1.i artlstul. mai mult sau mai ~al p~tm de f putm.adaugam ca.aredlspune de aceste t ' I ) Z.'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' .. . rmel se o-aseste pura. mult d' m "constlmta superioara". A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste. În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' . . cu o lllevitabila forta de .re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~.m par haotlce.el patrunde mai'adâncîn acest dome. Numai ca în general conditiile sunt mereu altele. . Vl rat1l. gistic trezeste b astfel de vibratie.cti:z:atl~. om) trezeste în noi o anume vibratie interioara. mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie". pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ".a~libe~a încui~dli-Si 'sufl. Ia obiect.m care corporalul este mai mult sau' . tot asa orice obiect reprezentat ima.. Altele VOr urca A a un e . mP~lSOS... . . o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate. . tul s. a cOirei. ". în general. fireste.~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc. rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e".t. arta este întotdeauna libera. mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte. (jae f::n~e~:~~~ î. care adesea ni se .sa~l smulgem din camara noastra de provizii.t f~~" selectia obiectului rezulta . .încompozitie. A P o rectele).m msa. Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac. A .' niJ..creat de 'natura s{ se. întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic. 63 ' . Aceasta este în orice caz situatia astazi. daca sunetul ideal se modifica prin combinare C.. ua. sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar.Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist.emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca. care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si. Si.se cuvine sa mai. . corzile pianului (suflet~l) A . consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract).în conditii identice. independent . oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte. .u alte forme. 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator). m fl uenta Omul este A " a psihice.e înfatisea a ' <:. mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b . l .l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1.:.~::~l. m locul naturii s. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl.si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei . Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam. însusi.sa le stapâneasca. cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar. a fo . .. în cele din urma. prin însasi dispufaîn legatura cu.:-.tionalcu si ea din princ' S~'l n aces. cer. se compun din trei el Acu A ~ A . de unde decurg doua consecinte:' 1. cucât'artistul foloseste. lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte.

r.'. * C~ numim mi?care. cantita. deoarece voalarea reprezinta. mal statIC.· ~. consecI~I~ . si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte..supletea unei f0l111esingulare. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice.· ' Prin Ul111are. În cazul nostru însa tot ceea. si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind. pe de o parte greutatile a:. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I . apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate. Daca oamenii vor dobândi Însa. maI stabil decât acelasi triun"hi asezat.a mal calm. Si aceasta împrejurare merge pâna .i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. In felul acesta.tIv SI caII!atlv .mregIstram'. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica. obhc pe o suprafata. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila. Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale.. formelor singulare.va~I~bllItat. si de una anatomica. daca. Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic.c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla. constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice. stânjenirea unei forn1e prin alta.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. o alta .. aparent arbitrara. de la sine._ pe de alta însa bogatia de for:me . In va~e. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun. . forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi. schimbarea asa-zisa interior-organica.. adica îmbinarea. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica. tratarea egala a grupurilor de forme.e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de . pentru arta. antrenarea sau ruperea formelor singulare. ordin secundar. a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l.tei vor creste. Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme. de a deplasa formele.specti~a. deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct. pe lânga problema pur picturala. at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla).într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate. de pilda. de asemenea deplasarea.ta de ansamblul compozitiei.Nu exista nici un lucru absolut. Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. Tocmai aceasta posibilitate. faptul este important mal mult pe plan teoretic. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare". dar în realitate strict determinabila. Atunci când trasaturi fizionomice.prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat. bIla. atunci ne izbim. ' '" \ . decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a. va cadea de la sine si pI~bl~ma ". ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic. iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. . dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. o l~ensa putere. asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu.Iasi timp. directionarea ei În imagine (miscarea). impercepti-. ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de.

unor forme precise si numeroase. .nilor. Timpul mi-idiminueaza forta.: ~e. atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare). Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii. ci si pe acela al unor frâne. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele. Vo'in întelege atunci' .ar.fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor. de-a 1un "'li! 1:> 66 . dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului.'.poaral treileGielement.spremar~le contrapunct al picturii. În acest fel. . ceeace-i atenua efectul artistic. prin care . . Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent. Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta. laolalta .. Mereu acelas~g?i~ in:ailibil . ex~n~e PTIn arta specificul artei în general.~ :"'. ele pierd treptat. care se afla dincolo de timp si spatiu. Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta . Totusi.motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de .de baza In ar~a. cu atât mai . .. . cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive. FI. Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente.). în cursul fiecarei perioade. . este dator sa .cio facesacreasca neîncetat.\. din acuitate si impor~ .t~celedin. ramâne •si vesnic viu..pursi vesnic. cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora.o ~~. . (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic. Stilul personal.Ordin mistic. se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta. vizibil In ~p~erafIecarui. ::::\. .~eaînsasi un material contrapunctic. care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele.(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare. permanent pentru toti ?amenII.ist. .t.si apoi al Inileniilor.at pura. ca si stilul epocii dau nastere. are ca efect crearea unui anume învelis. adica se întrepatrund. . restnctII de timp si spatiu. pentru opera pura si eterna. J S-a d~scutat si. sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator. ' alb culoarea: . .CeI alartistÎcului . '.usor si rn.colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna". tant(peveni!!d. 1~1toate popoarele si în toate timpurile. d. d il' . De aceea. În acest fel. relativ opac.' :r~ - . dIn când În când se spune ca~te '.'v~l~nle ?e ordin interior.rilor . ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei. ~ .'o • .I. ceea ce. 2./. .pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional .". .ec~e artIst. de elementul stilului epocii.sa_si . 'se v~ pune în slujba divinului.ai.namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului. 3:-Fiec~re aitist. va conduce.e. este dator sa . ca fiu al epocii sale. de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate.ca arta CU ad~va:. alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii. c~SPiritcreator.si. cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme. expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii). In ea un potential infinit. Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi. ca slujitor al artei. .' '. ceva SI ~ ICL. ..duce pe culmile ametitoare ~ep. unna indiferente si m()arte. ca SI o . el nu cunoaste ca element. .ru a-l vedea clar pe al treilea. trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui. Ea . ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~.:'.veacu. .:nul. primele doua elemente includ temporalul si spatiul.' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne.mai mult decât reusea s-o faca demult.

ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. decât un sunet de baza. Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~. "ultimul cuvânt'~.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. daca sunt. spre oricare din cele interzise. ~xterioara actuala. Treptat. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa. amutire. ci În rad~cina radacinilor. interior.a. de stil (si pe lânga asta. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare.âlne o al. din aria factorului s. rolul factorului obiectiv. pana care. iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi. care. de-a lungul mileniilor. nu numai I ca nu a slabit. Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare. Cerinta aceasta are însa. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie. izvorul necesitatii interioare. Pe de alta parte însa. Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila . 'pretentia de ~. 111 utilizarea lor ulterioara. goana dupa "orientari". în detaliile ei. careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. în factorii externi. Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. Si pe de alta parte. 'nu se afla în exteri~ ar. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. La fel. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !). în cele din urma. P~ ' scurt. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva.tenoare trecute. în consecinta. poate si astazi teoretiza la nesfârsit. care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv. dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi. necesare. ci . sa-si exprime artistic viata ei. trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima.de expresie a element. interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare.gasi într-o opera "principii". În arta. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe. numai un caracter temporar. daca pe aceasta cale se mai . În ' acest fel se vede.ta. "înainteaz. Ochiul lui . pentru multi. s-a fortificat din ce în ce mai mult. Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura..ubiectiv. la alte trepte. ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. " Toate mijloacele sunt sfinte. adica o\anume forma exterioara subiectiva. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din . întunecare. esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea.mereu deschis . nu pot duce decât pe drumuri gresite. Asa. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. dimpotriva. actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. o asemenea delimitare nu poate fi facuta. o anume forma generala iar m. mistic vorbind. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . . ca întotdeauna. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci. cu program. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. este prematura. ~e pilda. încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este.:. sa însemne. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere. ca si toate cele anterioare. în orice caz teoria. Si se vede ca dependenta de "scoli". Artisticul pur si etern are.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii. Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. nu pot aduce decât neîntelegere. de elementul national). ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut.. la fel de usor. în continutul mistic al artei. a libertatii.". nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. fara oprire. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. ca necesar.atât de organic.

. unUl coleg. . prin ela.'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei.si mai ales la început.de ajunge lajusteteaartistica.fundamentul esential al sitatii interioare: Însa. ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple.obtinut prin calcul IIlen. asupra. ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii.' . dreptate . Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios. aceea.în cqzul nostru a culorii care. tot asa si spiritul.s-asi încercat si azi se încearca din nou.pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul.Mae~trul nu l~ foloseste niciodata. germ. notiunea de "matetie".a~tlO~anumaI cu ajutorul lui. prin urmare. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara. daca ar fi. tot asa se întâmpla si cu spiritul. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu.Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate. asemenea balanta nu. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate. trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' . In acest sen. rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie.deja incorporate.Î~ acest domesi mai al. 71 70 . va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei. exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura.aprec~ere dedil~tiva. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. în cele din urma sa ~e ajun~a la ea..s.. . Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice. În lb. i\semeneaproportiinupot fi calculate SI. s-~ adresat. . ?unle.problemade . "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si. asupra oncu]'. tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care. Ehasberg.adica a cercetarii ":'. Si pe buna. creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte".caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara.. sunt o realitate din afara artistului. Piper & Co. pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti.es laînceputeste~.. pentru luatul culorilor. mai devreme sau mai târziu.este drumui pe cate exteriorltate*. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. doar un concept rutinar care. de A. trad. În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si . Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei). este prin definitie frumos si. prin intuitie. talsi. ~i o reali tate. care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes.nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le. lUI. . poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu. * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . De~arece art~ acp~neaza... pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct. Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos". De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare". O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si. Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si.i.. Editura R. care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional. ~ Marele si .de inte. . celor ci lucrurile . Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie. De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv. MUnchen).. Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi . Prin urmare. Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :. atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor.poate . "Uratul" este. sentiIl1entului. de.~terioaraI~isi reprezinta. continua multa vreme sa duca o viata aparenta. puluiriostru . disperat de ~nsuc~e~. 'în ansamblu.-.seîntâmpIainvers. Acest punct de plecare este aprecierea valorii..

excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . culoarea pastrîndu-si sunetul de baza. luminoasa sau 2. Luminozitatea sau întunecimea lui. si 2.spre galben sau spre albastru . Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor. aceeasi suprafata.luata În general . rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1. ca În cazul galbenului si albastrultii. Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1. Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) . = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste. sau II.2. În acest fel.• (corporale) • . rece si 1. Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru. Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '. . . pe suprafata orizontala. . calda si 1.tenta si nici opotentialitate (moarte) 2.Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. catre privitor.. dar nu Într-o maniera dinamica. iar cea rece se va. Caldura sau raceala tonului colorat. rigida (v. ori predominant imaterial. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla. ci Într-una statica. Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. Tabelul 1). darîn . Îndeparta de el. orizontale catre privjtor _ .caracterizate de aceeasi miscare. În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara. Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. forma rigidizata. deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. ca sa spunem asa. Excentrice si copcentrfce. Ca atare. luminoasa sau 2~ întunecata.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei. . care provoaca miscarea orizontala a altei culori. Culorile Însele.. Are loc aici o miscare orizontala. Întunecata. sunt la rândul lor:. Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. pe .

tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). de exemplu. risipirea fortei în ambianta . Primul cer~ a'greseaza qchiul.ia si de privitor mod aproape' concret.ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica). c~ridîl umbrim cu " negru. ajungem la acelasi rezultat. În acest fel. frâneaza galbenul. Mai exista. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva. pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila.llui.' ". Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate.'. 75 . Cercul altJastru însa. Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida). ." " . încât un galben foarte închis nici nu poate exista. . desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte. : .chiar si asupralQr. când nu si-a pierdut culoarea initiala. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme. înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb . si una oarecum de ordin psihic care. cutia postala galbena din Bavaria.1 trage. atât de . la fel.. nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid).. puternic spre lumina (alb). ca valoare interioara. care îi lipseste cu totul griJ. prin adao'sul continuu de albastru. Îsi pierde( .imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit. . Înrudirea profunda.limite. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza.. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat.' I SI negru). desfasoara o.! în sens fizic.ca' cercul. întocmai ca un om plin de aspiratii si energie.a<.J ~gale si coloram ?bservam.saritul peste. îndepartându-se de privitor.Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. ' Deoarece ambele culori. ca n1iscare de sens complet opus. . cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase.stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare.".cutit). Îi lipseste fiindca griJ.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb). . dintre galben si alq este reala. Acest fapt capata si o mai mare i. pe lânga aceasta asemanare fizica. daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra . Aceasta Însusire a galbenului. lo' '.' Acest efect se mareste.. '. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia. situatie în care. se afla foarte aproape • de verde. galbenul. . ci. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste. albastru si negru pe de alta). care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic. prima miscard a galbenului. psihologic vorbind.seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte.zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata. datorita unor circumstante de ordin exterior. dar si a doua miscare . el devine verzui si ambele miscari (cea ori. . de omiscarecentrifu. miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI). .La fel se îritâmplasi cu albul. daca observam ca galbenu. ca si înr4direa dintre albastru si negru. Într-adevar... privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste.efectul. verdele. deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. . .mportanta. galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial. Rezulta. care. care' ar putea fi reactivate. Albastrul. agreseaza.O sansa o are verdele. . efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru). alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice. canarul este galben (ciripit. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda). iar pe de alta parte dintr-o .

de nebunie oarba. în planul misciirilor fizice: 1. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*. 76 . În. dans les millialures. dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. trezindu-i dorul de puritate si. Cu cât un albastru este mai adânc. ci adâncindu-se solemn. Aceasta este încheierea' logica. ** În alt mod decât \'ioletul. p.. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer.. Paris.intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. iar albastrul . careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. (În Kondakov. fara plan si limita. 1886. cu atât este mai lipsit de sunet. procedeu mai putin adecvat albastrului. galbenul dobândeste. înaltat Ia cer. o tenta maladiva. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**. usor de realizat pe cale teoretica. galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. dincolo de pi'imântesc. de turbare. . ' SI ll1spre centru. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte. pe masura ce se adânceste. ".. întrebaIile. ci a unui acces de furie. În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". pâna ce le devoreaza complet. . în lumea culorilor. etc. cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave. Se face liniste. reprezentarea muzicala. ~ . voI. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor.382). . Prin urmare. în legatura cu asemenea paralelisme. princip.a albastrului. 2. distrugând totul.. centrifug în raport cu privitorul. Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo". în forma cea mai adânca si solemna. iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . II. Racit prin interventi. nu însa a melancoliei. Ia atb. . Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. Ne gândim. cum s-a aratat mai sus. ale carui variate . ' 77 . corespunzatoare unor culori diferite. Raportat Ia o stare de spirit umana. albastrul deschis seamana cu un flaut. Este culoarea cerului. se afla inevitabil si pamântescul. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor. dobâl}dind în acelasi timp. a ipohondriei. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi. el capata un caracter indiferent. Histoire de J'art byzantin consid. cu greu ne putem apropia: pe plan inferior. Înclinarea albastrului catre.!irneni nu li s-a putut sustrage. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*.. El nu pemlite adânciri considerabile. Toate framântarile. se distanteaza cu nepasare de 0111. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *. ecouri interioare mai caracteristice. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala). ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului.închis cu un violoncel. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. centripet spre propriul centru. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei. Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui. !. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . dupa cllm VOIJ. ** Niinburile . *Nu Însa ca linistea verdelui care. Galbenul este culoarea tipic lumeasca. La fel si miscarile din .nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. teoretic ~orbind. Coborând spre negru.f891. tot asa se întâmpla cu galbenul. N. cu cât 'este mai deschis Ia culoare. de transcendenta. risipindu-si fortele în toate directiile.l vedea.. al caror final nu exista si nici nu poate exista. în final. Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi. la fel ca înaltul cer albastru deschis. Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. pâna când ajunge la linistea tacerii. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci. "adânc" este atât de mare. de dominantele de albastru. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului. 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa.

în directie excentrica' .!totu~. cade pe gânduri. coborând spre o tonalitate' adânca.r. = Gn In amestec OptIC . culcata în nemiscare." . Daca verdele absol ut este scos' din echilib.pe deasupra. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu . nu' Chf~aITla mIc. dar cu un c~racterdiferit. . verdele capata cu totul alt sunet.este d~stinatmiscarii permanente. Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active. elementul activ al galbenului în rosu 2. în universul oamerlilor. Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa. publicului îngen~ . '. întinerit si vesel. ' . ca sa spunem asa. de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ. Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1. devine serios' si.. . Verdele este culoarea principalaa verii. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga. verde con firma aceasta parere. înviorându-se. verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce.ea mai linistita din O directi e.ru. yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). Prin dominanta de albastru. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. de vreme ce omul. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului . deveni plicticoasa. 'dat într-o liniste multumita de sine (v.TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru.ersul cu privirea ei idioata si tocita*. dar.si s-a cufun. = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci.. De aceea. Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:. Nu cere nimIC. poate vesnice). ti spus 78 79 . Tablourile pictate în de. urca spre galb~n.primavara . limitat în. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire. foarte sanatoasa.si par~ absolut. Tabelul IT). elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· . Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. toate directiile. ca element al universulUi. . de primul caz . c. m conti. atunci . dupa unanuine'timpde odihna. Miscare în' sin~ (autonoma).. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i ..nuînre gis t~eaza al pasiunii. Verdelese aseamana cu o vaca grasa.

O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. un neant dinaintea Începutului.. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale. este gTiul. calitati si substante materiale au disparut. griul exprima imobilitatea sp~ranta. care lasa totul sa alunece peste el... este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . . prelungi. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. de-o înaltime mijlocie. Este un neant tineresc sau mai precis spus. încheierea unei vieti. acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui. pus pe un fond alb. âe adâLlca întristare. Nu este o tacere moarta. dinainte de a se fi nascut. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului. de-a dreptul uluitoare. în general. brusc. În cazul griului mai deschis.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant.. îl auzim ca pe un non sunet. de putina vreme Încoace numita expresie. chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. pentru noi absoluta . de netrecut. B\V * RosuI de cinabru. cadavru. verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. riici vibrafie. .. ci una 1 Încarcata de latente. Aceste doua ultime culori . Negrul este stingere.albul si negrul au fost deja definite. încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. . Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a. . Privind lucrurileîn detaliu. se Încarca puternic cu o forta stridenta. 80 linistea verdelui. apare opac si murdar. ne apare ca un zid rece. nemiscare.vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). care. ei definitiva. si care produsul lor. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati. pe fondul careia olice alta culoare. De aceea. ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment. fond negru. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. pe . Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii. ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb."'f. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu. ca însusiri. continut si nu reprezillta încheierea . adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile.A far~ . Albul suna ca o tacere. deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. .În cazul trecerii de la luminos la întunecat.. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate. situatie În care. apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii. în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii". ca un început de lume noua. Pe plan muzical.iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab. Ca un neant fara latente. plasat între doua culori active. În termeni muzicali. poate fi înfeleasa. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape. albul. Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi. dupa care Uffi1eaza continuarea. Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi. . ca un neant disparut dupa apusul soarelui.Jre un efect atât de puternic. gramada de gunoi ars. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior. În interior. întinzându~se la infinit. ca o tacere vesnica. ale viorii. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si. cea mai slaba. /. se dizolva. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. De aceea. Este ca tacerea unui trup dupa moarte. Gliul este lipsit de sunet si imobil. în scrisorile sale. pe negru .Într-un context luminos. ./J' mal t~caracterul :. exprimata material..simbol al morfii. dinamestecul lor mecanic. se accentueaza primul caracter. Aceasta întrebare. indestructibil. debilitat*.. curateniei desavârsi te. albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere.

..'. 'i .' an InterIor c 1 . Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu. .• 6ate suporta însa. ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat... în raporturi complementare cu verdele. Sa ne . . . tenta.. dincolo . Rezulta de aici însa brwwl 'opac. p~te~~ n~c.. Acest rosu. cum ar fi rosul de cmabru."dIn amestecul optic.Altf~l. - cuiI'a. ..' J . ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c. .. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda.da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc. " ". . populara.. .. Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte. aminteste bucurie. l' r. rosuI decinabru..- Si aceasta. . evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure". u onslplr Ylm. deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum.r'd'e' SI ros. '. o fora sl"u:a de sm~. Deaceea.Ac~s't'fel . .. ..'. caracterul cam nebllnesc al galb... . . asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> . plem- * Griul.zu rosu U1..nteascu~s~ .:' I':.. rioara de nedes~ris: re(inerea. ' .-.mu~t g."" ' ". '. o maturitat~ sa-i •vmla (v.. ". ca orice ..ci.de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls. d'" ' ' .reusm.. l'InISttt a" care nu. prea putin dinamic. unde în aer liber. . dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului.... asplr~t1e. mai bine racireviohinf~. pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau.. curat. rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele..alben) si trezeste senzatia de for. mcalen Însa . . Un gri asema ii.Rosul ' asa cum ni' l' . de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat. 'propriul ei sunet interior. ~cest. de asemeni.istenta materiala...$ ex.•.. triumf plenar !t. în costume'le p'opulare taranesti. limpede si puternic. ..de ~aranta. trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este. la fel ca si galbenul. In stanle colortstice mijlocii.'. în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil. JnlS e. devieri si variante. " lmagm m.. . Adâncirea prin negru este primejdioasa. Totusi. uZlcal vorbmd. )nsistent. întocmai ca fierul inCins 1 . desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu.A '.. Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui.. e accentuat ca În ca 1 1..e.sprintena . '. ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S. turl1t~ de sin~si o. arde. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza .' s' 82 . . realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase"...' lui.. ve. ~er~le. paSlvlt mu. Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit .• ' ~pare s~mpulullel ~P:era. ' 1ll cald sau . rosul englezesc.. In amestecili spirItual dl.rece**acelasI ~. Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an. ca o culoare fara linii . '.. a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" .'a si l~~reptata spre exterior. ' ... nu tinde spre adâncirea tonului. ideal ..stei •parca începe sa iesPire.: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta.'. . .(-. C4Ioar~a se aeris~.enului lipsindu-i aproape cU desavârsire. ' l' . în p modlfican mart. dar mai mult pentru sîne}nsusî.. care nu poate fi usor înfrânta. . . poseda. dintre . O " tudille de posibilitati interioare! " ' . iflcandesc"i~nta jntens acti " .nac: . ' . imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d . pr?Vllle.. Nu'. . mai ales interio. Tabelul II)." I ." . '.'nt're' '" '. . .'. "rezulta.sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop. Comparate cugalbenul.i d . " . care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' . • ". dur. os~l. " ne .calda a... . 'a ....' cu oare foarte vIe ' '. fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva.rpsu. dl~~ctl1le. ' . ..ca ' i :ceasta mcandescenta.pe'plan interior.De aceea este si probabil preferat galbenu. . are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si. din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior. decizie.caractensttc.de toata enerl7i~ Inten.. pe fOrma ei materiala.' .:oate.!tr~gica. pe plan interior este murdar.ctioneaza pe pl ' ...

are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. se produce violetul. fie cu albastru. devine si mai rriaterial. cu puternicele batai ale "Angelus"*. îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. rosului. bis~rica. care are tendinta de a se îndeparta de privitor. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. vesele . ci face loc unei presimtiri. Rosul cald. curata. mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic. II). ma~ cantabile ale viorii*. Prin acest amestec.ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c. femeilor în vârsta. intensificat. Si unde începe unul si se termina celalalt? . dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. cu un galben înrudit. curate de fata.ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. Aceasta culoare care. care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita . fie cu galben. relatia de reciprocitate dintre ele fiind. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . Rosul rece.topirii cu mediul. asemanatoare unei siluete proaspete.. De aceea. nu 'au un echilibru stabil. devine \ portocaliu. . printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet".t. întrucât rosul. acest rosu si adâncirea tonului albastru.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu.ului (prin nici un procedeu). Ultimele doua culori. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n. Aici sta si marea deosebire dintre. . Rosul "însa. adica de complementaritate (v. m~i înalte. dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. în sens fizic.)espre sunetele succesive pure. ** La întrebarea "ce mai facf?". se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul. rosu} rece (de pilda. purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii.. tot asa. dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. stins (zgura de carbune!). asa cum se întâmpla cu verdele închis. sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. ' . Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura). Ca *"Angelus Domini". Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi. a con. tinere. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece. cât si psihic.tuba si ar putea fi comparat tobei. alefagotului)**. De aceea si are în sine ceva maladiv. prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. unei asteptari. Pe de alta parte.). unei noi scânteieri de energie. când este deschis. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. primitive. creste impresia de incandescenta. se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele. fete pentru vestimentatie. Tabelul. Amestecându-Ie. pentru vestimentatia . când într-alta . ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic. acest element nu lipseste cu totul. De asemenea. 84 85 . chiar si în aceasta situatie. aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde). ceea ce corespunde si pe plan spiritual. trist. adica nu prea grozav. al fluierului ciobanesc. care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte.

La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria.. acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 . devine un IJlcru clar pentru fiecare. dar întotdeauna va 86 este propriu. fiindca oamenii sunt.otali. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite. Si chiar daca nici asa n-ar fi.a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale. "sunetul" repetat . cuvânt. . . tate.cuvintel~ suntsi . repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia. Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex. în primul rând.. pnntre combinatiile Joartebogate si diverse. Dupacum s-a spus. i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi . daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta. . ~are nu pot fi traduse în cuvinte. bogatie si forta inaccesibile unei singure arte. . ca emitatori sau receptori de "sunete"). respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor.cel putin exterior vorbind . covânt sau.u unpi . a artei plastice prin. trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui. etc. iamândoar s~mnaie.a tonului. Nu acesta este Însa' adevarul.'. Repetitia acelorasi "sunete".ibziduu cu neputinta deînt. Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila.anume arte. pe lânga acest sunet comun.~ altele etc. aceasta armonie. nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos.. . adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun.sporde'bogatie .' Aici. ar fi realizabile prin dominanta unei. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte.ar fi c'olorat altfel. egale în forta si adâncime cu.foarte probabil. Tonalitatile culorilor. dotati . . Daca î~~a ni<.i acest aspect n-ar exista. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) .De aceea. dupa caz.sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala.rafl1ân~ si un . întocmai ca si cele muzical~. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu . cu timpul . împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra. Fiecare ton va putea . tristetea etc.. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat.•• citocmaiesenteiacestuia.lndici relativi ~xteriori ai culorilor. Ce disonanJe si combinatii infinite.sunt de o esenta mult mai subtila. reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila.).în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin . Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului. Japt datorat ÎI1ta n.'.

grafice cu o existenta autonoma ca atare. tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere. lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare. realitati spirituale nascatoare de atmosfera**. Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza.~onstitutive ale unei atmosfere spirituale..fina substanta). sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior.plina de contradictii. Infiltrarea unui ton colorat. Poate ca reusim. mari probleme. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul.pe plan spiritual . dar si actiuni complet ascunse. opozitii si contradictii --:. asupra oricui . dragostea. o imagine consolatoare si o speranta. altruismul. josnice. cu . gânduri. stradanii aparent fara tel. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari.a doua culori Învecinate. Împletirea .putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc. tata simpatie..diferite genuri de arta (si Însumate . pentru unii este forma muzic.ala cea mai accesibila (care actioneaza.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. invidie. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei. despre care "nimeni nu stie ". astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. Invers. dusmanie. pentru altii cea literara etc. Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior. divers. partinire. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului. sacrificiul de sine. fortele ascunse ale diferitelor arte sunt. Se realizeaza tablo'uri (artizanale. pe aceasta cale. vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri. reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica. conditie absoluta a maturizarii lor. violente. ale unei asemenea atmosfere care. Lupta dintre tonuri. gânduri nedemne. sunt elementel~. ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice.de acee~ .arta monumentala). Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. sentimente neexprimate (În actiuni umane). sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este . gândurile pUfe si elevate.exceptiile fiind foarte rare).Sinucideri. În ger-eraI. omucideri. sa receptam operele lui Mozart._ comportându-se asemenea unei. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care.personal . în cadrul unei 89 88 . ura. O atmosfera spirituala este .invidie si întris. În fond straine de noi. egoism. echilibrul pierdut. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat. totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare. neasteptate batai de toba. impulsuri parca sfâsiate nostalgic. cu sentimente razboinice dusmanoase etc. Pe lânga acestea. pentru altii forma picturala. dreptatea sunt re-alitati care. pe cont propriu. diferite. "principii" În decadere. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa. sunt ipostaze ale spiritului.. gânduri nepro7 nuntate. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica. Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***. tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*. putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. În cazul nostru . Întocmai ca soarele. presimtiri. se polueaz1i si mai mult.acestea fac armonia noastra.prin amestec . interpretari si . omenia. Cu masura cu care masori.în fondul lor diferite unele de altele. Într-âjutorarea. bucuria Ia norocul altuia. . "patriotism".

.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele.' ?e pilda.' ceea ce însemna un anume progres:. ci de a o narea uneia asupra alteia.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice.~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani. Modelarea a fost eliminata. pre!ingerea petei dincolo de aceasta. În ac_estfel.nota pronuntat materiala. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic. A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor.interferentele dintre culori. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru.spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active. culoar~. de o mare si exclusiva importanta.curgere' prin : delimitare grElfica. cele mai potrivit~.cl. a unei anume culori asupra celorlalte. dupa toate probabilitatile.dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în. obiectul real se deplasa spre abstractie. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex. etc.]mporta~t al tuturor timpurilor. Tocmai Într-un caz ca acesta. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze. limita. în forma populara sculptufll relIglOase)*.transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. trebuia sa duca. Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~. dar tocmai pnn contrastul.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice).le timpum. culori care nu s. Asa se'întâmpIa. deci cu piramide (asa-numitul "cubism"). extragerea sonoritatii uneia din alta.felul cum identificam noi armonia. domi~ CI c.aracterul de pictura pe o suprafata. italieni etc.. ceea ce conferea picturii o' ".de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung".ele~ga fiZIC. * Astfel. la renuntarea la o suprafata reala. ' . se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului. . 91 . adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c. principiul artistic cel mai .) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra. unit cu aspiratia spre compozitional. S-ar parea ca artistul d~re: sa. Armo. S-a încercat . Munchen doua expozitii (1910-1911). în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s.chip'l~gic. ciocnirea dintre feluritele culori. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara. în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara. Foarte frecvent putem ." etc. decurge logic di~. de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata. O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor. plasticizate. vedea. delimitariIe stricte.nia: ~n conceptia noastra.:> rnina~ea petei d~. deschid un s. firesc. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere. 90 " V. printre primii. nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala. Combinatii "permise" "nepermise".

folosi ca spatiu tridimensional. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului. Unirea celor doua forme de extindere. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. Posibilitati asemanatoare ofera culoarea./ l' . t . poate înainta sau se poate retrage. reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale. bine folosita. care. poate avea tendinta de a porni sau de a regresa. în consonanta sau contrast.. ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. apoi plasarea formei pe suprafata.

" ar I însa oricarui lucru Sv. aici O paralela cu muzica d . 'În plus. Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta. asem'?natoare.~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- .pl]l. avea. Henr1' R ove Lexem~lu. posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii.~amenfiprematur. rI1ultumindu-ne apoi. cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome. în fata unor opere de arta aplicata). de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura. mai torill sa-si cultive si 'sufletul. 721). cea din d 'l~ es lOIS d'h . :/tii~~:. degete 95 94 . care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche). adultii. dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor. este() l}lul1c~de lunga durata.~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. însa pe temelii . concomlÎntre1<uintarea ca o for~a . armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci.'. ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei.~are si prin a firelativoarba. Vibratia nervoasa exista fireste. Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi. SI~mereu. in teriori. un univers unde. cu lingudta lui Leonardo da V' . faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent. Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. si ca o forta decisiva în procesul creatiei. •.. aceasta gramatfca i-a era . Asemenea tentative -. principii referitoare la existenta un~I. Muzica î i c .~eae:. Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i. 35 . unoaste SI e~ gra. dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. taI.a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. unei cravate sau unui covor. vulgar vorbind. exclusiv. întocmai perioade m~d de tim. de pilda. p msa. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura.C)~data reguli fixe.e.suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:. zguduiri sufletesti prea slabe. practic la l' nta . cu Succes. pomemt. Daca am începe înca. S-au facut asemenea Încercari O '.Tendances et de la musique sont les memes" C. ca sa spunem asa. pentru ca va provoca vibratii emotionale. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. Ea are o viata in terioara proprie. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". (asa.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. contnbutle de seama o aduce NouvelIes". D~ca .matica. nu 'numai ochii. a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica. Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~. fauri:ea ar duce. Sustme . nr. ' ace asI rezultat ca 1 d . t s~ ::::a~Clp.. ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. sa pornim brutal la eliberarea noastra.

solemn sau ameninrator).sursa . a unui cal sau a un1. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare. Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa. este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. . unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. ci mai curând ca niste simbolUIi. Sa legam acest rosu . Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii). Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii.!icopac. folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife. De la acest punct. cale.de picioare si boricuri autonome. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere.d. vii etc. calda. Astazi însa. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea.ui. În fo. ci este folosita ca izolat. care. obisnuitului efect al rosului izolat. De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. eventual chiar s-o nimiceasca. si interior vorbind. Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel. Nu fara motiv exista. De aceea au si devenit trep-. ecleraj speciaJ. • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra. cu un incendiu sau ceva asemanator. african. îsi va interioara. de exemplu. _ 97 96 .de imaginea cerului. triste.decât natura. Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. cu totul diferit de unul suedez. ne impresioneaza atât' de putin. a unei flori. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. elen antic etc. Grave. se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. chip omenesc. ornamentica are totusi un efect asupra noastra. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite. Privita mereu stimulatoare. tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate. modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- . în momentul actual. încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. De pilda. atunci când nu --abstract..fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. Este haosul unui caleidoscop*.' severe. ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului.. asemenea efecte neputând. un ornament oriental este. Prin urmare. Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta . cu aceleasi adjective adica.) pentru a determina discursul piesei muzi. specific. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un . culoarea rosie. Serioso. Vivace etc. tenta legata de o f0ll11a naturala. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. datorita . rochii. folosite mereu de muzicieni (Allegro. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta.

fel.repr~zii1ta. Trebuie dedus de aici ca este cU. tmuta capului. alcontrastului. pot fi modificate. exemple etc. impresia de ansambh.. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate. stare d. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare. adica o legatura exterioara între portiunile tabloului. deja mentionat. numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus". .picturale'i. ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii. cu efect neartistic). sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior. Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi. modelate. Posibilitatile se Întind în siruri infinite.oduca efectul tristetii**.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. un caz iarasi total diferit este calul rosu. Culoarea se con.câz deoareceo . Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica.emperament. Iata' deci din nou prezent principiul. subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri. prin ea însasi trista.'<iinipotriva. daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista. atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal. . prin trasaturile fetei'. De exem) plu. Un peisaj obisnuit.si efecte Între aces. ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* . Rezulta totu. printr-o simpla trasatura..·. linistita a sufletului). Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens". un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta").i poate avea ori efectul . În. deci si În arta. abstracta. o disonanta de asa natura.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea. am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare. "pictura".. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. 98 a' vietii intco are drept urmare . Jn conditii obisnuite. ~ompozitie. imateriale. desenate anatomic.e spirit spontâna.). În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. În toate aspectele vietii.inte .. unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala.putinta sa divizezi o întreaga imagine. ci numai În planul necesitatiiinterioare. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. '.aseaza în alta atmosfera. asemanare cu basmele cinematogmfice. cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine.lmva putea ea exista.u~ ·. etc. nu poate. vesel" etc. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. se cuvin privite numai ca valori schematizate . necorporala sau corporala). sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine. va ramâ. perspectiva. stire de dispozitie exterioara etc. natura vazuta prin temperamentul. artistului deci acest t. Tonul fuqamental al rosului.unei 'evel1tual enecesi ta ti .t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia. naturalist niste personaje .ne neatins. fata cu scopuri materiale. Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl.). Lucrurile vor arata iarasi altfel. 99 _ * Trebuie din nou sa. sa cufunzi privitorul în contradictii. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În . Este vorba aici de niste conventii.. culoarea fetei etc. sa pr. dramatica pe care tocmai . 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. ar forma la un loc cu un asemenea cal. ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist. O alta culoare. Impo. prin miscarea lui. cel mâi' . sfârsit. la fel ca În toate cazurile citate.cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural. deoarece rosul.sibilitatea naturala a existentei unui . anatomie.

În al doilea rând. fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate. respectiv.acest . mai 'întâi. el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice . sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. artist creator de coinpozitii cromatice. telul operei . Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care. ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e. miscqrea. pur interior. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei. pâna În momentul când famlecul a trecut. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral.este anihilat. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. aceasta face o impresie atât de puternica.ca "nu exist. forma care. Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. ca literele. O miscare foarte simpla._ având aceasta nota de basm. sa excluda impresia de basm* si.. Se spune . el o considera valabila si prin um1arc: l. ca În fata unei existente pe alte planuri. de tainica. Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. de pilda. forma. pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. nu sunt decât niste sunete functionale care.a nimic mai adânc decât superficialul". dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor. Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. De aceea trebuie gasita o . Apoi. compozitia sugerând impresia de basm.e drept . În general. îi cercetam structura interioara._ sideratie-. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui .-În. prefera sa ramâna la suprafata lor. este exterior mai putin motivata. . Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz. problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta.. a buzelor etc. produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. Si asta. se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. cu timpul.profunzime este cea a mlastinei. Cu cât o miscare. când explicatia practica vine ca un trasnet. 101 " . solemn. efectul direct. mai adânc si mai interiorizat. practic. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara. precum si de o pozitie speciala a limbii. decât sa lupti cu ea. ajung în constiinta noastra (aspect psihologic).' 2. forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. tainic. Pe de alta parte. În orice caz. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. al miscarii nu este cunoscut. de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor. provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi.am sapatTundem în sutletul omului. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura. . atâta timp cât scopul exterior. dar aceasta . ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace.. cauta fabula.rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui. fel. Orbit de mijloacele exterioare. prin forma'si culoare. încerc. În acest scop. pur întâmplatoare. Într-o astfel de situatie. al carei scop este neCunoscut. de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni.

doar un stadiu ne tranzitie. Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie. de a se folosi dansul ca practica de cult. rezulta compozitia în pictura. plasat.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. nu exista "su~eteurâte" . tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n .orice activitate zilnica.1. va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica). Fireste ca si aceasta situatie este. Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice.0ri~inea dansului este.tiI. cu evidenta prezenta. ramâne ca sa spunem asa. . dati.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura. ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. în dans ca si În pictura.co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. In orice caz. Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite. 3) Miscare artistic coregrafica. Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: . adica. actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. dupa cum din combinarea acestor elemente.. si de la sine. În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate. În dansul popul~r a acestui element originar. la suprafata . Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor.în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. ca un al treilea element. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari. De aici . Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului.1) Miscare muzicala. sensul practic al mifcarii elimina sensul.va fi construil"noul dans". Pe acest principiu ar trebui saJie sii . abstract al acesteia. Din miscarile· "lipsite de frumusete". d~pa. de natura pur sexuala. practica.va începe dansul viitorului. cum. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet. Din acest motiv.) si trebuie Înlocuit cu altul. În care mai cauta si astazi sprijirt. functionala. s-ar putea. sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e. a tuturor caracterelor si posibiiitatilor. Întregul sens interior al miscarii in timp si spa. va dobândi de îndata si functia de a încarna.De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . "disonante"de ordin exterior. Treptat. devenite acum dintr-o data frumoase. Aceeasi norma a folosirii n. este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste.în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara. compozitia scenica. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. Necesilatea aparuta mai târziu. În gânduri abstracte.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a. frica etc. Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. a artei monuÎ1J~ntaJe. 103 . de prim rang în viitor. interesul pentru miscare cade imediat. Astfel de gânduÎi rup omule! . mai observam si astazi .folosirii aplicate a misc'arii. În plus. astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. 2) Miscare picturala. 'nimic enigmatic.

iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior . fantasticul materiei celei m'ai dure). adâncurr ametitoare..pentru' C'I. ea.de fOlme exte- depali. adâncimea. ca principiu general. cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei. ed. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. în slujba artistului. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator). pis'.libertatea fara margini. corespunzând si . de pilda. În afara de cooperarea a doua sau. prea tare inhibata. Acest drum se afla între ~OUf:T. pe deplin emancipata. la dreapta.. exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de. p. a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc. Pornind de la opera lui Henri Rousseau.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*.B. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. schematizarii) se afla. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton.-:. lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri. Delacroix spune. la fel. deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. (1uriwJ.. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles. prapastii de nemasurat. Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale. privind folosirea unei culori. ramâne. v.' Încercarea lUI lui Skriabin. 246)..est drum. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. !) Este îns:1 stapânul ei. ca. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". Totodata (si probabil numai astazi). în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor.întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura. deoarece toate aceste posibilitati.cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare. de 3 (:i:. pentru :lrtist.. largimea. teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta. Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. bogatia posibilitatilor si.'i non_o libertati. o încercare cu totul elementara. (Karl Heinelllann. mult acest principiu. în momentul actual. abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice).. Din exemplele mai sus examinate. 1899... Berlin. In zilele noa<.tre. si 2) cum trebuie. dar si iden· ' riqilre . Iar între ele . (N. acesta va fi caIClLizit. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea. astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. Noile principii ~u pica nici ele din cer. 684). a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica). articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper. întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. Intre aceste limite (aici parasesc drumul' . la urma unnei. este decât un diclionar. dincolo de ele. de unde se opreste natura" (De Profundis). Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. ci este rodul p. tolos:~:a complet abstracta.. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism . De exemplu. atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta. utl1Jzareil_ -mai reala. Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente. p. pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare. Este sclavul ei. O. d:lca vreli. despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si .:un Jnghetate. natura ill!.sirer. În acelasi timp însa. 1912). Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. umblat pe ac. destinate unui scop creator. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit. reprezentând numai una din modalitati. : 105 ** . aceeasi libertate este si una din cele mai ma. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un . facându-le utile acestora. t903. Wilde spune: "AM încep~ de acolo . la stânga. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. fireste.ZUJ de fala. în 1a\a oridirui pionier.opriului sau spirit sau. exist<Înd în si dincolo de acele granite.tocul este pus. Bruno Ca. Goethe. care se întind.

pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei. stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea.' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre. numarul (cifra). . arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. \. posibilitatea de a spune "sunt.sunetul de fond. este forta spirituala a elementului' arta. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema.tica._ Ca tltima expresie. . care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). abstracta ramâne. pe de alta parte. În multe cazuri.identica:în ca. interioara..' numai c~aaici. poate fi nu .1 . putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei. . aici. si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri. ele vor fi Înlaturate. Este de Ia sine înteles ca. . ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii. iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei . acest element obiecdvcere ratiune. La urma url11ei.m VIItor. de a. ' ". El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar.. Formele naturale pun stavile ' care. l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura.COi1structie în scopul constructiei.. . puternic si precis întreele. '. în general. astazi se aplica.. o constructie denudata care este. . .:. "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc. În orice caz. se .~e art~" acum s~. Astfel se si explica impulsul. una din formele de tranzitie. cea mai expresiva.' ap)i~ . repetat ---. unele cu altele se leaga totusi. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~. In lo~ de "eram .1 acest principiu si . nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna. Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire. asa cum:' mai enuntat. picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului. De pilda cubismui. . pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . tocmai prezenta interioara.. I I limpede caracterul obiectiv. se descoperi formele constructive'ale epocii. ci constructia ascunsa. Iar aceasta ramâne. În 'o[Jcare gen de arta. batatoare la ochi. tot aparent. destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. astazi"deja evident. pentru ambcle 106 .elemeryte. temelie a. în fond. Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare. .. stare de constiinJa (cunostintele obiective .

" ° 109 . creatoare. Tot astfel. atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*. existând ca fiinta. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. "din artist".a categorie. Prin urmare. ci. opera dobândeste o viata autonoma. opera de arta nu este un fenomen oarecare. in masura îil care au macar. însa. dar posedând si o viata materiala reala. ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. forma adevarata. în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. conform definitiei f1oastre. Ea traieste. Pornind de la acest aspect interior. subiect independent cu suflu spiritual. Atunci sunt opere "bune". nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. enigmatic. devine ea însasi o personalitate. stapâneste niste forte active. neartistice). genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). Daca într-o anume directie. ca orice alta fiinta vie. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow.VIII. Desprinsa de el. abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca.

Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . ci ca e lipsita de . în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii.v practice /"" decurgînd de aici. Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata. Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste. ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati.Munchen).Daca arta se sustrage acestei sarcini. vorbeste sufletului despre lucruri. care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate. 1 ~egative. Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca . "UIl bun desen "este de asemenea.tul la o libertate nelimitata.·. în scopuri specifice. pacat cu o lunga suita de urmari . Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta.l"pura" nu este destinata omului. vesnic viu. Al~~.. ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. Iritotcteauna. '..plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol. apare opinia ca art'.' ci si dator sa . Arta este limbajul care.. nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii.miscarii triunghi ului. . f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati . artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei. În al doilea caz. iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A .p~. daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca. A:~~ta .Iibertate fara bariere trebuie sa se .ile~ c'az~ootraveste9i ..\. nici aruncarea. atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic. numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB. artist~l ~u efte numai îndreptatit.. deoarece între suflet s. acesta este 'scopul p~. sunt necesare imaginii in . legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata. Lucrul se razbuna însa curând..• • ··. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei.actiune si împlinire reciproca. în. Plcturaeste o-arta Iar arra. arta devine si ea n:uli vie. ~curt. .. • "'".atomia sauaItele asemanatoare.! în. 111 . îri forme numai ei proprii. În primul rând deci. Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale. ci O [ofla cu finalitati. si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara. . functie de cald si rece. prin . recunoscându-si datoria sa fata de arta. · Nici ap. In felul acesta.·stiinti a ti~. Aceasta necesitate repreziflta drep.utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui.bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate). . ci pentru' ca.~ p()lueaza. · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*.i ârta "exista o legatura.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise.i.acea tonalitate sau nu sunt. * Acest gol ** Aceasta *. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'. .~1pietreste.limpede ca aceasta imitatie a naturii. necredintei si eforturilor exclusi.r. ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor. care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica. botani~ii sau oricarei alte stiinte. Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat. precum si forta sufletului omenesc. . Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei. care poate ti ametit. ** Este . El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor. nu este un sim. Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional. ci numai proble-.mansamblu. accesibila lui numai în aceste forme .. dar nu ucis. exterioare sunt de admirat. toate ~omeniile vietii (deci si în arta). ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**. pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata. trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc .. IiJi interioara sa fieperturbata..atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*. finalifati.·. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg. ci si vietii. este vorba de o înselaciune artistka. si ast~ . dar si fata de sine însusi. utilizabila pentru. 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi.":. diverse scopuri speciale**.PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î. prg~pe .'.

În asemenea cazuri. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI. rafineaza si Îmbogateste sufletul. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . Nu. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet. o alta. cum îl numeste Sar Peladan. î~ainteaza si se înalta. si 3. ** Despre frumusetea interioariI (K. în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. sufletul artistului va gasi ce are de spus. De asemenea. ci adaptarea respectivei forme la continut*. adevarate servicii. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului. la rândul lor. . daca sufletul unui artist este viu.e la telul . ci tol ceea ce. De Ia sine. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum. doar aparenta goala . rcspinsa. abia vizibila. a tdunghiului spiritual. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios. Verlag. adica în actiunea asupra celorlalti.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. trebuie ca faptele. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli.de la 'sine". trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care. el nu va fi liber în viata. con. înca neclar. în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat. desigur. devine posibila. pc care se ajun. peste tot si în orice împrejurare. De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus. 2. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. pentru moment. B. el are o munca grea de îndeplinit. de neîntrerupt. Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus. morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. din care vor rezulta operele sale si ca.!. ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. adica reflexia. * Prin acest "frumos"· nu se întelege. În circulatie al termenului. Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . EI trebuie sa . Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. dar solid. intangibil.. confuz. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. chiar artistului însusi. Artistul nu este numai un "rege". Astfel. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. pe care l-am întâlnit pretutindeni. . temporar si aparent stagnanta. Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. stie ca fiecare din faptele.mari si sacre.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. sentimentele lui. De aceea. trebuie sa restituie talentul primit. în sensul ca ar detine o mare putel:e. poate fi frumos.>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari. atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. vor activa atmosfera spirituala. Unul din primii precursori.si fara sens a unei mâini. gândurile. ci numai în ~ta. p. orice este urât pe plan exterior. Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara). chiar si în forma cea mai intangibila. orice culoare este interior frumoasa. aceste fapte.. Daca artistul este un preot al "frumosului". senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. 187). care adesea va fi o cruce de dus. men te. constituie materialul fin. sentimentele.. atunci . gândurile lui. gânduri. ceva ce s-ar putea sa-i fie. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct. struC\ia. aceea si sunt foarte putini aceia.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. la fel ca si în arta. . totusi continua.. Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. pe plan interior. De. Asa este În viata. 112 . tocmai de aceea. unul din primii compozi. . în pictura de exemplu.

În cele din urma. 1) Compozitia simpla.' . 115 . . De aceea. "exterior vorbind. c1are sau voalate. . Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical. Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. care a fost/însa pâna acum înfrânta. compusa din mai multe form~. la rândul lor subordonate unei forme principale.rt în doua grupe principale: . Numesc acest fel de compozitie melodica. Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. Aceste tendinte se împa. foarte greu de gasit. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. de tranzitie.. i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle .-. în care principiul melodic este în mod necesar prezent. 2) Compozitia complicata. Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. de Rrima lege a evolutiei. subordonata unei fomle simple si usor descifrabile. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza. Aceasta forma de baza poate fi.

ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri. de aceea. aceste compo:z. ~ A se vetJea. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu. tot astfel se întâmpla. constitui de pilda.)** . ~n epocile artistice ale trecutului. Ele pot.compozitionala. nascute subit din demersuri de ordin interior. se dizolva. Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii. Acest gen de .. Mozart si. prin Hodler. Iubirea sau ura fata de opera se evapora. '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. aritmica. pers ani. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si."~ ~ .. dobândind Însa totodata si o noua structura. Ca exemple de compozitii simfonice noi. Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii. În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve. Spre acest triunghi. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica. -'~:. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI. si pe baza unei distribuI]i relativ egale*. . Înflorirea deschisa.'. pe plan intcrior. Beethoven. Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare).miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit. si în pictura. ' aproape toate aceste opere. În cele din urma. Asemenea opere apartin formelor de tranzitie. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". 116 117 I ~<. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . deci impresii venite din "natura interioara"·. .aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. *** Multe din tablourile ecouri simfonice.fermata·~. de repetare calma.'::'.- . .mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic. lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia. trezite la o noua viata. pe care-l are orice melodie.. ese11la însa. În opozitie si inhibante. În ultima ei . alice opera serioasa suna. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare. de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc. ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his. Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu. mai ales În arta devenita • populara.: ~" .etc***. Prin C6zanne si. pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta. care În fond nici nu exista. japonezi.naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare. pe deplin formata. care se exprima printr-o forma grafic-picturala. de exemplu mozaicul din R~venna.' pe deplIn eVidente. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· . iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste. Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata. (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta.utile miscarii de ansamblu. Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. în multe picturi. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani. . •. imagini le numesc Impravizatii.. este exagerata. si numai În calitate de componenta subordonata. Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este . raspândeste o atmosfera de liniste interioara. la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent". Numesc aceste imagini Impresii.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice. În .terii aspiratiilor compozitionale. Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera. solemna si calma a domului gotic. ulterior.:--::. Aici s-a aflat miezul renas. deoarece nici scopurile . fireste ca orice opera serioasa este linistita. Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident. xilogravuri. Aceasta alcatuire neclara este numita. am adaugat trei reproduceridupa picturile mele. de la pnma vedere. Este totusi clar. uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor. un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*. Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. si dezvaluita astfel structura .

:.~.mpozitiei ' . Limbajul formelor si al culorilor 55 VII.. .: ale imaginilor mele. Cotitura spirituala IV. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati. noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co..:. creatii cu finalitate si ca.'. III.. .. 5. . dupa parerea mea.> "'..115 .. ~ : ..i "gat . .. acelasi timp însa... •. Teorie : ·. ca în curând pictorul va fi mândru '..~. VIII.·În.' :. '. . imagini le. .Acest . A. Introducere ... : :_49·.. Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i.întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care. II... .··. finaHtatii.::. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic).: - ~~ ..·· ·..~. unui nou imperiu spiritual.··..si aproape cu pedan terie.PICTURA· V" Actiunea culorii . cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata... dupa' p'rimeJe schite.~ VI. '. 28 ···· · ·. Qpera de arta si artistul : . va devc::ni desigur Iimpedepentrll . Cuvânt de încheiere : · ·.··.... Prefata . .!.'. ... intentiohaIitatii. " .:\"J.. . '. 1.' . Miscarea . 43 B. dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului... ..··· 15 22 ·········.:. .: . . constiintei.··" 94.'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri.:.·... În sfârsit.·.leexarriinezsi Jeprelu..-. ~..''. rationale. numesc compozitii.···· ·.. I '". GmffiRALITATI..' .•:> 3) Expresiile<carese formeaza .Piramida · : · ~.'j' constiente.· ...:" În Încheiere as dori sa observ ca... ca ne aflam de pe acum' în epoca unei .creztimpÎl)delunJ: gen de. turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a .în spiritulm~u.!09 '.. acest conceptal pic-.i... Aici rolul dominant îirevine' ratiunii..

.. ..

Pinacoteca Veche. Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen . Munchen 2. Pfângerea fui Christos .3 ALBRECHT DURER. RAFAEL.

VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE. Munchen lui Christos . Raslignirea Colectia bavareza de pictura.4.

18. PAUL CEZANNE. Impresie nr. Femei sca/dâhdu-se.i' 5. 1911 )' 7. WASSILY KANDINSKY. 1911 . 1895-1905 \. WASSIL Y KANDINSKY. 6. 5. Improvizatie nr.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .