Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

Sentimentele mai putin nuantate. rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii.' iar opera rezultata va .. de a fi fost lipsit de scop si ideal.. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . DUl1potn va. . Artistul însusi traieste azi o viata complexa.' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii. cu crapaturi. stând pe malul apei. diam. Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar. abia Începe sa se trezeasca. cu ajutorul culorilor. mai rafinata. Pe suprafata lor sunt redate. Sufletul nostru care. Înca nu a'pierit În Întregime. De aceea. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p. Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare.simp<ltia. care nu pot fi cuprinse În cuvinte. o rastignire. . cum ar fi frica. ascutit de . provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. În sunetul nostru exista fisuri. daca sunt cu adevarat artistice. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura. Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului .În ori~e caz . sa-si ridice capul. lupte si suferinte. apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor". cercul negru . chiar . Înclinarea spre primitivltate. fie. oarecum interpretata. nu are nici un viitor.' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. culcate În iarba.as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. sentimente fftra nume precis.cel putin. jalea etc:.:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*.Înrudirea interioara cu ei. J .icatura.'fiind reaJitatea. În chip deosebit În cazul al treilea.re\. nu poate fi În' actuala f011l1a. ~ . ca un vechi vas pretios. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis. Într-un urias.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet. a . mai mica sau mijlocie. actiona. . "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi. 16 Sa presupunem o cladire.care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia. contact interior ramâne totusi un punct.' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . decât de scurtadurata. pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? . caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca .ad5pându-se.etral opuse. Cosmarul conceptiilor materialiste. daca stii sa-I atingi.. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ". asa cum o traim În momentul de rata. reusind pân. pe . Totusi.ne Ia o anume Înaltime. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina.'. mijlocii. ele îl vor menti.Împrul11utata de fapt.Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire.lunga • perioada de materialism. Toateaceste forme. Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici. Primul este de ordin exterior si de aceea. '. tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta. mari. gasit Îngropat În pamânt. Îrnpartita În diferite Îl1caperi.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana. fie o piClura "impresionista". . primul caz). "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit. Acest important punct de. el suna. A exist<it oare vreodata un cuvfint ma. efort care implica de la sine renuntarea la . Uneori cu mii de pânze.vremuri de demult sunt. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori. precum se poate' usor constata. mare sau foarte mare. el începe acum. '. Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În. dupa '0. Îil sfârsit. artist. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. bucuria. cerc negru. . Întelegerea noastra pentru primitivi. În 'apropiere. Ca si noi.

*. artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~. Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave".' intrigi sunt rezultatele unei astfel .' .l'!. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta.bunuri. 18 o . Cealalta arta.'" care nu cuprinde În ea potente ale' .7 În .se schimba atmosfera în care a luat fonna. Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl.i~ tate. nastere . dar.rasfoiesc I?agini si citesc nume.În roz. . în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor. de arte lipsite de tel. cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu.:-. ceea ce. De ce au venit . si a aviditatii. n-a auzit nimic. Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. . Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis. o -doamna În Înc!errlânarea. ~ .. •. invidie. îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe.tului.' .o lupta pentru.'-"1 . spune Scbumann. iar cel care ar fi putut auzi. . nume de tablouri. S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale.Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. . . "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice". Ura. Îndoieli. Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua. spune Tolstoi. ci tin& spre alte obiective. Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera. prin exercitIu.: "". Întrist(itoare si funesta imagine.. Se deplânae . mai 'Înalte. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti.. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. punctul de vedere al artistului. viitorului. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere. în ' atmosfera prezenta. Aceasta arta.. pe cale artistica. Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii. În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia.'~' . Putinele 19 " . atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului". Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala. Excelenteis~leX~ doamna În verde. exista clar si predominant ca rea. obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta.. ! . În principal.l. care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul. spirit de casta. soare strideht galbene.În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care.. . Oameni . chiar si exceptiile sunt.sa repete.. cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit..". partinire. o viata cu multe chinuri.. In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~.0 de la un tablou laaltul.' " concurenta prea mare si supraproductia. Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor. virtuozitate si brio. . mera tin ". cu ore de entuziasm si de ··lumina. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor.'-" aceste carti În mâini. fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata.sti un pepene). Apoi pleaca.. capabila de dezvoltari ulterioare. materi'aliste *. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei). este o arta castrata. Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când..' O astfel de arta nu poate decât . Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei . artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an. în acelasi timp. are o forta pr:ofetica însufletitoare. ..

prin mal111Ura. Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc. _-_ . "cu sudoarea fruntii". În orice caz. _--_:. corporalitati. al vietii umane. facând. ". Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum. în fond. este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata. Deodata însa apare. Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. .ar voi 'uneori sa se elibereie. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi. un om ca noi toti. pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. el trage dupa sine greul car. la dimensiuni gigantice.Viaja spirituala.-------'--. -... Ea poate 1 ua forme variate. rau si chinuri. prin toate mijloacele.-. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale. dar care dctine... o putere a "privitului". De acest dar elevat. dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii. fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti.. fier.o de nerecunoscut. inevitabil. Împotmolit În bolovani. tainic implantata În el. Sub focul batjocurii si al urii. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. r -----------------_ . însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]). aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la . . piatra. atunci se Înccai'ca redarea acestei... Însa nu reu-seste.. acelasi punct al starii lucrurilor. bronz. Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii. Este un om cnre vede lucrurile si le arata. prin suferinte. din care face parte si arta..

D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat. cei. acela va disparea cu siguranta. "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni".•• . dupa o pâine spiritual.. :'{ . cu "zilele" biblice ale creatiei... Între altele. Beethoven. .••. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra. '. multimea care va întelege cltvinteJ. de pilda. marea ei pata neagra.nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni. iata o· .~ ' '. mâine. De câti arii a fost nevoie. . . . 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos. .înstare sa p~ivt~sca dincqlo .câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! .. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara. compozitorul operei "FreischUtz".. Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana.'ajutând carul greu de urnit. spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven. CU. yU atât mai mari. întreaga imagine a vietii spirituale.</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu. fireste. darul natural al unui om.. . Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii.. .. ca sens interior. abia perl'cptibil.e artistului..•. În acest sens.tqate porti uniI~. ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles. divizat În parti inegale. .astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung.. plina de bucurie. va deveni mâine 'un continut al vietii. abatele Stadler. mai late. consumata în doza inare.0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa. ** Weber.. ..fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt. . iaI"acolo unde .de gâmltelepropriului spatiu esteu. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului. Într-unul din romanele sale. se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare.În ." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 .. Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale." . Privirea lui. ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor. Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila.prii1 urmare.. În vârful vârfului se afla uneori un singur om. Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat. Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei. constient sau (mai adesea) inconstient. \. Pentru ei. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg...Daca însa. a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" . "mi"·ul ei batând ca o inima.a corespunzatoare.escroc sau candidat Ia casa de nebuni. înainte. ÎntreguL triunghi se misca încet... aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos. portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus.a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur. Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste. nu prezinta una din umbrele ei.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din. Indignati. Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare. î! nUJTleSl. .-.. înapoi si în sus.nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea.

în care lipseste pâinea duhovniceasca.. Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. . pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. Se Iasa treptat noaptea spiritului. subestimate. Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. sunt perioade a'.1. cu o forta ele neînvins. Aceasta întrebare devine un crez. nici 25- . tot mai adânca.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua.:' decaderii universului spiritual. de anumiti' . Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. Invizibil. nesesizabilmaselor. Arta. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. un sunet neconsolat si jalnic.se misc. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala. într-o forma presupus artistic. chinuiti de îndoieli si epuizati. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta. Grupuri mici care. si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. Se specializeaza. Moise coboara de pe munte. o. Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. care. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti. Rarele suflete însa. aduna elemente firave. întâmplator. în corul grosolan niaterial. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri. . se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. blocheaza.drullW1. dimpotriva. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. care în asemenea vremuri duce o viata umilita. cunoastere si progres. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. vede dansul în jurul vitelului de aur. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate.l doar înapoi. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv.. -mai întâi de artist. . navalnica. superficial dotati.deveni un blestem. el prezinta un continut impur. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. Fortele pur spirituale sunt. acestei înnoptari treptate. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil. o mare multime de oameni abilt. devine accesibila numai artistilor. Sau pare a . 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. Limbajul lui. "Concurenta" creste. în ciuda haosului si voracitatii. În ciuda tuturor acestor amagiri. pe cea subtila n-o cunoaste . La început. oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior. în chip inconstient. în care arta nu are reprezentanti I de seama. din care majoritatea nu cauta. Asemenea perioade. va fi totusi auzit. prefera adesea praî:Jusirea subita. iar purtatorii lor. produc. în întuneric. în cel mai bun caz. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita.

c.fie indivjd. Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere. atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care.. al perioadei-depasite. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante. sa ne marginim a nu face de limitari prea. '" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate.nu putin corporal decât realul pe. Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate . Daca acest . figurativ. mai târziu. care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale.rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* .cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice.' precum si despre starile intermediare. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. ' . ci un continut artistic.. fie popor.sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa.postulam Între materie .~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate. numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine. Este oare. în'tocmai ca omlll .Si spirit. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie. 26 . devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala. cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J. nu de sirilturi grasolane. va gasi negresit acel cândva pierdut "ce".

are s-au sacrificat pe ei însisi. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~.. a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si .Se numesc evrei. ei nu stiu de aceea . de care apartin si muzica si l. Însa si În care tocmai reC\. despre care nici nu stiu nimic. ciuda uriei bune ordini vizibile. pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~. prin Legea de fier a lui LassalJe.aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. tara gres. cu tarmurile disparute în. asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri. atunCi când. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S. III. catolici. Ei ascut sabia dreptatll raul. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri. a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita. . individualitatea naturalisti. ei sunt frecvent republicani. "Dumnezeu e mort". acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris. asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi. " Tri~n?hiul spi.Te~ma. o confuzie. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. ~tc: In realItate sunt Însa atei. observate numal~ ~e la distanta.iteratura. se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. Spatiul si mai jos situat va fi atras . nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. fapt pe care cei. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. religios vorbind. 28 În aceste compartimente superioare. le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei.ceata. .' s-a golIt. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). nu orbeste atei. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst. iar din ziare citesc articolele politice de fond.ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente . pe plan religios vorbind. ' Din punct de vedere economic. (De la citate din. ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow. în. la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. faptului . aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez. Din punct de vedere politic. Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti. . artistului. 'protestanti. Politic vorbind. o pendulare o incertitudine.Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea.entarii populare sau repu~1J~~nJ. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima. EJJJma lui Schweitzer. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta.ar~le aufostun lucru foarte usor. ' Din punct de vedere stiintific. mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis. Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt. Restul este considerat de ei o prostie.l c. dJasurat.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. "Cerul'. Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. uneori nociva. În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici. b În plin ocean.

acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice. Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo. ici si colo. sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste. astazi . Aici. Teoria electronilor. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta. aceasta nesiguranta. totdeauna pe noul. . Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu. . subit. Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. nu au fost de la bun Început acceptate.cea de. înalti pâna Iii cer. Cladit din multi stâlpi' ascutiti. Daca mâine vor observa acest lucru. constatam o 'si mai mare confuzie.nu devine posibil' si ca Întelepciunea . Cu ajutorul acestor caqi. a existat înca înaintea ce VII. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. Vechiul cimitir uitat se clatina.de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'. ne urcam si mai sus.. orbiti de întelepciuni straine. iar aceasta de. un turn colosal. îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc. vor disparea. exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica". limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. spirituali. Înaldoilea r. ci În urma artei.find. Aici. întocmai ca niste 31 . 'care. Oamenii care traiesc aici. ma. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare.lui pete. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe. ca într-un mare oras construit solid dupa . Iar si mais\:ls. valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii. va pieri orice frica.care l<interna atât m~ivizibile. traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul. Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri.". peste care arta. si instaleaza altele. .. actioneaza forte. a sarit~de mult. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. Astfel de oameni . menita sa înlocuiasca total materia. Teoria)._ se întreaba: "va putea oare stiinta. Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. dintr-odata. care nu se sperie de nici o Întrebare. . o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. care nici nu mai vad. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit. loc. si care pun la îndoiala realitatea' materiei. Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. 'ei înlatura bariere. adica a electricitatii în miscare. În cursul acestei ocupatii. ametiti de întelepciuni straine. "nemuritori".. pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. care nu aud zgomotul" prabusirii. posibiJitatilor.i' precis contllrate frica. 'ca si ceea . capabile sa sintetizeze lucrurile. zace în ruine. care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele .

aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" .lawatszky În formele unui catehism. nici contestate". Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi. \\ Pe de alta parte se mareste. aceste . Max AJtmann. trece.. Între aceste popoare se numara. se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune".din "Gnoza luciferica".. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra. mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. Pe de alta parte. În sfârsit.nu exista fortareata care sa .i". . Richet. cunoasterii interioare. dar nu le explic". de exemplu i'f1dienii care.~tel. Leipzig. Wagnti.cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. Crookes la Londra si mai târziu Ch. fapte care ori n-au fost luate în seama. care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ". Lombroso. 32 . acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate. creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii. Blawatszky. În . . spre a gasi un ajutor. din procedee deja existente. "Un nou n1esager al adevarului . P. ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. o organizatie care. Împreuna cu Eusapia Palladino. de cele pozitive. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. sub anumite aspecte. C. Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India. la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. punctul lor de pleca~e. în aceasta mai mari miscari spirituale.venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri. Îsi. practicând comertul cu "ceea ce va place". jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate..simturilor noastre. C. acum vreo doi ani. 250). numarul . ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta. repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. despre cararile cunoasterii.' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre. va astepta sosirea soliei.În cea mai mare parte . nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. . În 1889. care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda.ri. a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care. de la Înaltimea cunostintelor noastre.soldati care uita de sine. de ex. se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky. Butleroff Ia Petersburg. . Societatea De aici inainte Începe. Oricum.)fin cuvinte* si explicatii superficial~. Este indicat astazi sa . '. pe drumul r ! nu poata fi cucerita". Chiar si ziare. Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky. Doamna H. Dar .slujnice supuse ale succesului si plebei.' din când În când. . P.) În sfârsit. . sunt Împrumutate.'ialistii cei mai pu. FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia. chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". Cheia leozofiei. difelite acadeI11ii i-au Întors spatele.. spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). . \ *** H. .. . chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner. Teozofia d-rului Steiner si articolele sale. . printre care se afla~si m. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. Diferiti savanti. . se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice. hipnoza. Societatea de studii psihice. În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. Încearca sa se_apropie de problemele spiritului. Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii. 'sub :titlul "Constat faptele. Metodele lor sunt constituite în contrast total fata. teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***. . spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p. care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care. V. oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila .

'i. La rândul lor. în teatrul viitorului.atrriosf~raspidtualizata" . devine denumire. " . repetarea lui I \ '.. o yibratie. s '..âna întinsa. si \ cele mai sensibile.'. puternic.: )'::. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala. Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata. cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator. suprasenzoriala. sub propria conducere a autorului. bufnite etc.:'. si ·'·si. printre care elementele materiale (cetati sumbre.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise . Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui. puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri. Astfel.. 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul . în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. lipsa de îndrumator.ucurialorputin' prematura de. care. Astfel.' : "'.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'.-"_:"'> " ""':::. dânq ajuto(si IUil1ina. ~:. sumbra: Intunericul spiritual. Die andere Seite (Cealalta fata). "Printesa ' Maleine'\ :.nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este. frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck. Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. Aceasta forta se desprinde din . incertitudinea nestiintei si .. galben."" . .seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *. iau un bat drept cal sau.:.:c9g~ llsatoar~~.unui turn lipsa o simPla bucata de pânza. "Orbii" etc. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor .:.:. " ".Atunci când religia.. activa într-o . Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale. ta de ea. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta. Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în . Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva.' ':..:.tica. prin cuvânt.sunetinterior**.. dupa fantezia lor. din obiectul care. În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile.~. . ca 0m.. Ia început abia semnalizat.:.'-~' ': :".) joaca un rol mai curând sImbolic. un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'..deseneI~.. partial (saJ poate înprimui rând). iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi.folosireacuvârttului. ").. ** Atunci când la Petersburg.' .IF. Literatura.' ".-' ~ -'c--" ': '..\ '. A procedat la fel ca si copiii.prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: . mai bine spus." "'. în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista .Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala.:"" r" '.olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt. . amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila..'''.' în aselasi . cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor. ~. 'muzica si arta sunt primel~ domenii. vânt.prinmijloacepur artistice. . Cu o forta de nestavilit. Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol . au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck.Cele sapte printese". ' . putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte.'. cofacul din' livada. în domeniul literaturii.I1p. mlastini. drumul pierdut.'. sa se puna În !ocul. nopti cu luna.. . doar de foarte putini. N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ. .. El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin.I" team a g.' .ispera-' .:: . ele se întuneca si se încrunta.' .Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând.i.-. ramâne totu?i .~'. .b. ajl. ': . el' Însusi a dispus:la una din repetitii... ..lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu. Este vorba de trecerea necesara. rosu.•.:. verde. nu sunt oameni din alte vremuri..n1. .) portii. fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie. i ". important. În jocurile lor.~' rasarind. acesta este poate unul dintre primJi profeti. ca si din romanul lui. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare." . fiind folosi te în special ca.o formaîiltâmplator materializata a cop~cului. de la material la spirituaL tastica sau.-. .-. din 34 35 .' . Ape care îl "slihtim. prec u.~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac.":' "..tiJ.". MaeterIinck.:"J:. si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic).

Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala.scopul operelor sale. nu pot-suporta sa. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. de pilda. pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. L~ fel. . face din fenomene ale naturii . Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner. fulgerul si." :* . adica printr-un procedeu pur muzical. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care. Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. Asa procedeaza Maetetlinck. Pe de' alta parte. Un cuvânt simplu. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura. În interpretarea lui Maeterlinck. ci fiecarui om. de mai multe ori poate duce nu nj. al unei corzi sonore. Acolo. Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau. printr-o folosire adecvat resimtita. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor. constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii. prin fard si·efecte de lumina. înca nebanuite.mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. de trei. care are prin urmare doua întelesuri . de exemplu Debussy. o substanta pe care numai aceasta 0\. as spune. Muzicienii cei mai modern·i. Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. ci si printr-un anume moriv precis. În acest din urina ca~. În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. ( de exemplu cuvântul par) poate. nimic despre prezenta lui. i amintesc de "omul negru" al copilariei. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. sunetul pur trec. pe scena înca si mai mult decât În natura. impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita. de disperare chiar. El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul. caracteristica muzicii progI:amatice. ascuns -. consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. ' . zdruncinati. sa emane o atmosfera de descurajare. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala. mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot.unai la amplificarea sunetului interior. În imagini ale spiritului. vibratia Înca mai complicata. mai târziu abstractizat. un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru.cu mijloace personale de mare valom'e . în "Serres ch'audes" (Sere calde). Iar cuvântul. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. obisnuit. Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. Adevarul atlat În aceste . Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. Pcrso:Ulclc scnsibilc. al unei scânduri cazute. In sfârsit. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . transformându-Ie în forme pur muzicale. de pilda. întocmai ca si acei mari pictori. Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*.interioara necesara de doua.

. îrhprejurari în care. (în ger- mana aparut la Charlottemburg. exterior vorbind.':-'. spre deo'sebire de Rosetti.·.). Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste.: . Iar dincolo de limitele acestei libertati. Orice acord. chiar si azi. Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale .. epuizata.a .• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le. pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala. . nu este obisnuit cu asâ ceva. sa creeze figuri abstracte. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " ..ac~~st~libertate~·i~r pe. ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii .rusi".. necesitate interioara lafrLImosul banal. vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele. Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura.dr~TI1ulspre necesitatea ..·Skriabip. L '.....L···L . compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur. Signac: De DeI.•.. nu poate fj totusi absoluta..i• ·>Ls.prirnuI.····i}·.-. "escroc" si .Jrum'os interior este fru~. desparte pe cei doi .exista Vnsunetint~rior'inru~·· .. abstracte în forme corporale materiale. ca ambii compozitarisunt une-' . dar si pietre. .muzica viitorului". interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti.···. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate. Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X. Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî. Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti.'·.~~treicompozitijJe celor doi .. .peac ~eanueste·c1emirare . Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat. animale etc. care pentru arta este aerul liber si neconditionat. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu . si-a îmbracat aIc~tuirile .ei*. 2. p. La acest punct. spre cele exterioare si nu recun<.. Extras din Hannonielehre (Universal Edition).i dit. . pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti. poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata. în ciucla formei vizibil materiale. dat fiind ca. de ex. '.. .rân1·. •.între. ca.cârpaci". e buna de nimic. )( •. Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi./. cu urmasullui directStu~k si discipolii lor.ca. prelua ca atare forme ale n'aturii. este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti. Dllpa telurile idealislc. Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara .".1C'roixau Neo-impressionisme 1910)... motiv pentru care. socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii.a. • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai. ·'L. unde trairile'muzicale nu sunt acustice. ci pur sufletesti.frumosului" interior. 104. de fiecar~ data.•. orice pas înainte . recunoscut doar de câtiva putini entuziasti. plasa care.' - '. ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte. reînvie formele lor abstracte. 38 39 V. Eu simt însa. încercând sa..caretre?uiesocotitîi) . ..în pictura .<· } : . Celui care.compozitori . Acest '"facator de reclame". De aici începe . Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu..: cew]refractar'câtv.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape . fireste ca acest frumos interibr .simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru.(MlJ S. exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*.- .' Si sunE ide. pe plan interior. 2) De ~i:icklin. omul este în' genere înclinat.' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate. '-:--. Acest. '. .'.>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!). Renuntînd total la frumosul banal.SO rg~ki) .•. Segantini care. ... ·'\..rv~. . Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli.'. îiapafe !1rât. ascultator: anjlme faptul.este posibil.. dar se pricepea întodeauna ca.

. mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei . Cezanne înalta . Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus.~. spre groaza multimii. Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. A sevedea articolul sau din "Alta si artisti". La fel ca si De. IIJuman de !nare. ~iciodat~ n. PIcasso .lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . 1909. s-ar pe parea . Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni. Asa îsi si denl. spaniolul Pablo Picasso. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. sau orice altceva) ca punct de plecare. . ra~inat. a discipolilor sai.ll.exterior 'vo~bind "moarte". impresionism~l îi curge înca în vine. El trateaza.CeZ'anne. Nu este vorba de reprezentarea unui om.cand .pe altul. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara. distruaerea materialita\ii. decât viata exterioara. Picasso ajunge logic la niIl1icirea. Ghidat de talentul pur personal. Pe alta cale. alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara.e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior. nascute din presiunea necesitatii interioare. 40 . .. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*. PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe.u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru. tablouri în care nu palpita. mat~l:alItatll. obi~ctele.natura moarta" la un nivel la care . ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU. pe plan interior învie. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso. situata deasupra norilor. ci toate astea sunt folosite de Cezann. Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala. atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb. În ultimele sale lucrari (1911).. mai precis spus.Henri Matisse.tatii în lumea exterioara. sau exclusiv.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea. cu toate acestea? sa pastreze aparenta .'. sa identifice în aceasta ceasca o fiinta.fonna.. În aceste cazuri. cu sonoritate abstracta. iradiind armonie. ' . ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. În ~hjp ciudat. de cealalta parte a arenei. nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om.culoarea si [oJ]]w.:.. caiet VIII.~ vr~a. Asa se face ca la Matisse. Pentru aajunge aici. frumusetea specific franc~za. Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !).bussy. ba În JOs. adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos. Matisse . precum si mijloacele specifice picturii si numai ei . dominant. dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice. EI picteaza "tablouri".-culoarea. dar nu prin anihilarea ei. întâlnim si alte tablouri.IIJ~af. Doua îndrumari de seama spre un tel de seama. .tblou.lui. ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare. numit ti.despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata.PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc. nici de cea a unui mar sau a unui copac. Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa.

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

întocmai ca si cerul gurii de un. uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. Ele sunt. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. si poate provoca un lant de trairi psihice. atunci când îmbuca o deIic~tesa. Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. pentru . Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. daca patrunde mai adânc în corp. trezeste si alte senzatii. Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice. tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat. experienta. odata întoarsa privirea.V. ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori. ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. daca sufletul' ramâne absent. Sau ochiul este înviorat. mai adânci. . :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire. bucurie. aliment picant. Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra. Privitorul resimte multumire. De asemeni. se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'. în plus.. ca atare. . nu pot fi decât de scurta' durata. la fel ca un "gourmet". Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii.

psihica a culorii.~. . ~ i mobilele î~c~ si mai iute. . Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti. Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere.cestorexperiente. Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul. nr. La fel se întâmpla si cu culoarea care. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. . nu este întotdeauna unul si acelasi. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. iar omul din oglinda nu este unul veritabil. . elfiecareq/. Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate. cunostinta cu lumina' este rezolvata. v'l emanatoare oamenu. o eJo.. '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:. . ba chiar si un. . iar cunostinteI . ea 'izgoneste întunericul. ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm.'d e pi'lda .iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea.Ochiul se nelinisteste. . 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia. Moscova.sLpnnasem narea _ .vrea s-()upuce....' 51 * Dr. caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile .mâncarii. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan .ca si. Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf. si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise. . 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot.' calatracâinii.:·1 'i' .. '. Rosu d~~ ii' . torul no~. Aici iese la lumina forta . . lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie.. indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . îsi frige degete~ ). lumina es(e atras de ea. .:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai. 50 a:t~on~aza agitatoric.maiaresi 'prietenoasa. . gatitul. Dispare interesul intens. fizica.)iectfiirido.cu a.. 65). ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic.spec tacol amuzant. poate.. aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev . o . si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina.. Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete. prelungeste .. în cele din urma. cll~te . SImt . Dar si în. În'cazul unei dezvoltari superioare. albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. poate oferi caldura. 1a . ~ri Se poate într-adevar presupun.. 1908. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved . comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica". pp. 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu. d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65).. cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. ca lumea 'se afla departe. pe lânga fata ei dusmanoasa. în I pn ~J.'\.:. si dObândeste frica.:~::are. elppa:e c:este pâ~a la . poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:.Freu en efo· .!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam.c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan . care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'. ce e.tua . r amane_ antenoa. asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui. n:e~.Dupaacumularea a. iunii de asociatie.pr~ fi :~.~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu. ' e dureroase. -.Iar forta prima elementara. culoarea rosie ~oa~e . care trezeste o vibratie sufleteasca . devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet. 'provoaca un Sunet interior. ~ a cralben . Doar se stie ca arborii fac umbra.nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului.ziua. t l doilea efect este într-adevar unul ---.: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor. . deschIS.plicatIeSIpe~tru. ' n. aceasta situatie efectul cel mai simplu. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ . uneI ]len A d AIn'.deauSpI ..e c un '='.

Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare. Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma. poate provoca paralizii te~porare. Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic. su~etul culorilor este ceva atât de precis. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri. . atins direct. verdele cfomoxid. Expresia "culori parfumate" este de uz curent. . fireste. Pe de alta parte. încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele. Preluând aceasta explicatie trebuie. putin cercetata.c d-n'ei Unkowsky. foarte asemanator C\l ta. iar lumma albastra. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor. fara afi direct atinse. Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc.. s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. pe care s-a cântat mult si care.. În practica. care poate influenta în întregime corpul omen.si teoretic si practic.i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust.ochiul). Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune. Sacharin-Unkowsky. ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru .ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. catifelate. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. deosebit de importante pentru noi. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*.:supra pSIhICul~I.uI. Asa se si Întâmpla. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici . Este limpede ~e~i . Aceasta interpretare (de . vibreaza În toate componentele si fibrele lor. Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. În sfârsit. .Ochiul este cioca. Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. dImpotriva. par lunecoase. întepator. de gust.nul. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii.. într-adevar. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. atunci explicati a prin asociere este total eliminata. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis. la· fiecare atingere de arcus. Sufletul este pianul cu multe corzI. culoarea poate parea uscata. sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai. rasuna o data cu alt instrunient.în A ceea ce pri:este actiunea culorti . prin flon). * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. proaspat chiar fiind scoasa din tub. în timp ce altele. oxidul albastru-verde). Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos. lacul de garanta). "Prometeu". ceea ce este cazul. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa ..es~.bel. Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat. În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile". astfel ca. cu ajutorul culorilor (de ex. ci si de toate celelalte simturi. Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 .dimpotriva. ca org~nism fizic. fjz.

unde . În general.vezi si interesantul articol de K.asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb. Forma. În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea.pictura. la compozitia pur picturala. Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele. pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi". el fiul noptii. a unei . 55 . si a muzicii cu. situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace. ideea de bucurie. "Oricine stie ca gaJbenul. .liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. 1901). I " Intr-un astfel de om nu te Încrede . Signac . Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa".LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR.de-hot. la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura. . Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura. ajungând. 2) Forma. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. În special. febr. . portocaliul si rosu} exprima si transmit. . . În cele din urma. • .emul În care m~zica nu-siafIa loc . de abundenta" (Delacroix)*. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului. ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. delimitare pur abstracta a unui spatiu. .• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . escroc sitradator. gaseste' imediat ecou.VI.

fara alte particularizari.a." rioara precisa sau imprecisa. . Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. Se poate observa usor.avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite. în specificul lor. Rosul pe care nu-l vezi materialmente. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura. e' '." fum spiritual. Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare.semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea. pe 'de alta parte. * Un re~ultat copacul. traind din. Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv. prin poate poate Când ea însasI. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei. Acest rosu.. fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. apoi din nou un triunghi cu verde. cu propriul ei par. Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele. . material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 . culorile ascutite suna. albastrul În cerc). Acest sunet interior seamana cu sunetul. fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. Culoarea nu limite. dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei.suprafete. de un vânator. Acest material la inepuizabil.it al rosuriJor posibile. foarte asemiinato. ca o noua sansa spre o noua armonie. combinatiile posibile sunt si ele infinite ". unei trompete sau al unui instrument. în reprezen'tarea noastra. ." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu". ca un soi de nuantare fina a tonului de royu. O asemenea trecere trebuie adaugata mental. deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura. un soldat sau un instrumentist virtuoz. ramâne Însa rn fond neschimbat.pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si. autonom. cu acest prilej. isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. poate exista Culoarea nu. Este totusi în acelasi timp si precis. care are un sunet pur mtenor*. trezeste. La fel se întâmpla cu cercul. ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. sau rece. un cerc cu galben. fireste. ci doar ti-I reprezinti în .mod abstract. un' cerc cu albastru. unpatr~t cu verde. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. Cu un tri~nghi umplut cu galben. exercitate de forma asupra culorii. dimpotriva. la neVOIe.. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion. patratul si orice alte forme· posibile*. un patrat cu albastr. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece. ci.u etc.. dobândeste nuante secundare. Forma însasi. . Este. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. O asemenea delimitare trebuie.un fei delimitat. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit. nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. fie prin asocierea cu alte instrumente."' fel si actiunile lor. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu.. mare. asociata culorii în mod fortat. _ aces-t rosu. o anume reprezentar~ int~. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi). are propriul ei sunet interior. care nu . În oriCe caz. deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva. si 2) trebuie delimitat de alte culon . Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie". Ne imaginam sunetul. proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs.* Un rol .'sonoritatea cuvântului. nu este în nici .

ceea ce p~11a l. ca delimitare. ca'de altfel nimic pe lume.tntenor. care "sa nu spuna chiar nimic".'. care în acest caz 'slujeste formei drept instrument.cer~ul. De aceea. avea c~ prun. pentru el. Pe de alta.o vIata c autonbnia. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material. în' care ambele aspecte sunt prezente. Este 'astfel limpede' ca.plicate si care' TIU aua denumire m~tematica . a-fi împuJina mijloacele de expresie.". delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai .eau. ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst.... O. stim ca nu exista.'. De aceea. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca. "Stlh. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. . . Nici nu este po~ibil sa redai. fie de cel ~b~tract.'. . ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita.numar. Im?reCIZle. indicând directia spre expresia exteriorizata. scopului de a material dintr-o suprafata.. \ infinit de fOlme. mai bine zis. reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel. " . bontinutulu/ . a 58 .a doua limite extreme si anume: 1. .arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii. odinioara idealizare. ~ exclude umanul cel mai pur si. tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei. ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n. "culoare" se scrie "forma":. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este. 'ci este doar un semnal.(trageelementele creatiilor sale. în as'emenea cazuri. triunghiul.în miezul interior al lucrului. iar mâine cine stie cum altfel*." . un .e ~untpre. sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice.În acelasi timp. • În momentul de fata. In asem:ne cazuri sunetul creatiei. 'doua teluri ale ei. ulterIor stilizare. forma materiala .Aspectul ~xteriotal formei. A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a.. '. Aceasta este . <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc. adica nu va indica . nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram. expre~ . cauta nea. îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara. 'act 'nuD1it. decurgând de aici. Cele doua fete ale formei sunt. Artistul constient însa. P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ". cele . ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car.doua limite extreme se afla.' . de a o Iidica la nivelul ei ideal.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. adica delimitarea.'ciun'obiectreal. artistul este mâna care. sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2. pe o clapa sau alta (clapa-forma).parte. .undeîn loc de " . I ! dominat~ fie de elem~ntul material. influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI. '. ea nu va depasiniciodat. Forma va va sluji.~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor. rombul. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte. '.. >. Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul.nsa cu sl~e nsc. Nu exista nici o forma.· .. prin urmare obiect material pe suprafata.expresivcontin!ltul interior al formei**. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare.zarea . desi era impregnat de caractcr p~rsonal. Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul.' ÎntIie aceste . Ac:ste form.cu toata exactitatea: de bme. a atare." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ. '. "nu spune nimic".. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale. . A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau. sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale. poate' fi foarte diferit.ci va avea o exis'tenta PllT abstracta. care.~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al . sau ramâne abstracta.a impr~c~se . i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma.

care. atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu." dizarmonica). un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. bineînteles.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia.net interior propriu care. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. aparent. . În ·acest caz. Acest drum duce la arta compozitionala . Compunerea întregii imagini. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. sa fie alcatuita. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. obiectele. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei. În acest fel. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. Ceea ce ramâne din forma organica are totusi.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva. oamenilor. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !. o compozitie În triunghi. care nu mai aveau nici sens interior. În a~est caz. alegerea obiectului real este de mare importanta. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan. cu deplina În'dreptatire. desi pâna mai ieri se. ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste. forma aleasa îsi face auzit sunetul. aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. construirii acelei forme. fara nici un scop. . organicul În. Folosirea de catre . i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. De aceea. În orice caz însa. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. ci este doar un element al limbajului divin. 2. \ nici Însufletire. dupa -' cum s-a mai spus. În acest fel. forma singulara poate avea si un accent personal redus. cu un numar de personaje umane.. din câteva compozitii mai mici. ci Însusi scopul artistic proclamat sonor. abandonat pâna la urma. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. inteIÎor. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. Este firesc ca. O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice. 1. de mari dimensiuni poate. prin oameni. pentru ca. Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna. un su. (Triunghiul mistic. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. În sine Încheiate. în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. * O compozitie 60 '. i-a dat un nou suflu. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. important. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are. sa zicem. înlocuit cu altul. rapo~tat la forma. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". De· aceea si modifica Cezanne. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba. În combinatii variate. Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. Crearea unor forme singulare care. . ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. este. În cea mai mare masura. neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). O compozitie romboidala este construita. Într-o vizibila extensie.

(jae f::n~e~:~~~ î. În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' . fie cu 62 .creat de 'natura s{ se. gistic trezeste b astfel de vibratie.Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar. sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar. oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte.m care corporalul este mai mult sau' .tra. Altele VOr urca A a un e .adaugam ca.e înfatisea a ' <:. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia).'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' . La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist. .încompozitie. lplU necesltatll Jnterioare. forme corporaleJotal doua cazuri . De <:> . independent .tionalcu si ea din princ' S~'l n aces. . Pe lânga acest raspuns actual..:.~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc. ceste efecte.t.sa le stapâneasca. A .el patrunde mai'adâncîn acest dome. de unde decurg doua consecinte:' 1. fireste. mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie".a~libe~a încui~dli-Si 'sufl. întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic.în conditii identice. Vl rat1l. rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e". tul s. mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte.aredlspune de aceste t ' I ) Z. mai mult sau mai ~al p~tm de f putm.i artlstul.emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior. . . a cOirei.se cuvine sa mai. Numai ca în general conditiile sunt mereu altele. acesta poate fi. A P o rectele). Si. . . mult d' m "constlmta superioara". în general. o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate. tot asa orice obiect reprezentat ima. consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract). rmel se o-aseste pura.~ct la fel de viu si de . Ia obiect. prin însasi dispufaîn legatura cu. . daca sunetul ideal se modifica prin combinare C.si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei .. Cu cat componenta abstracta Într o' .culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:. lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte.ereaoblectulUI (ele. mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b . cucât'artistul foloseste. singufliljudecator. .' niJ.. însusi.m par haotlce.:-.~::~l. m fl uenta Omul este A " a psihice.. om) trezeste în noi o anume vibratie interioara. cer. m locul naturii s. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl. în cele din urma. ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns.sa~l smulgem din camara noastra de provizii. l . o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1. se compun din trei el Acu A ~ A . mP~lSOS. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca. 63 ' .cti:z:atl~. a fo .. Aceasta este în orice caz situatia astazi.:. . corzile pianului (suflet~l) A . pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ". . cu o lllevitabila forta de . .m msa.re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~.t f~~" selectia obiectului rezulta .. 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator). .. Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam.. .. care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si..e ce~. arta este întotdeauna libera.l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1.Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte. ".u alte forme. care adesea ni se . A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste. ua. Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac.

Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic. * C~ numim mi?care. În cazul nostru însa tot ceea. cantita. In va~e. In felul acesta. apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate. schimbarea asa-zisa interior-organica. formelor singulare. maI stabil decât acelasi triun"hi asezat. Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale.Iasi timp. ordin secundar.într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate. atunci ne izbim. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte.· ' Prin Ul111are. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila. iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica.c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla. Atunci când trasaturi fizionomice.supletea unei f0l111esingulare. bIla. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct. pe de o parte greutatile a:.. antrenarea sau ruperea formelor singulare.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. directionarea ei În imagine (miscarea).ta de ansamblul compozitiei. a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic. o l~ensa putere. si de una anatomica. . tratarea egala a grupurilor de forme._ pe de alta însa bogatia de for:me . Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme.e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de . pentru arta. deoarece voalarea reprezinta.a mal calm. va cadea de la sine si pI~bl~ma ".tIv SI caII!atlv . asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I . decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a.Nu exista nici un lucru absolut.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme.. o alta .tei vor creste. stânjenirea unei forn1e prin alta. faptul este important mal mult pe plan teoretic. at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla).mregIstram'. adica îmbinarea. forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica. Tocmai aceasta posibilitate. si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind..va~I~bllItat. Daca oamenii vor dobândi Însa. dar în realitate strict determinabila. constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l. de a deplasa formele. consecI~I~ .. ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare".'. pe lânga problema pur picturala. Si aceasta împrejurare merge pâna . r. dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. de asemenea deplasarea. impercepti-. mal statIC. daca.prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat. obhc pe o suprafata.i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. de la sine.· ~.specti~a. . deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ. de pilda. ' '" \ . si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. aparent arbitrara.

expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii). Ea . trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui. se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta. De aceea. . tant(peveni!!d. . Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent.. .motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de . În acest fel. '. care se afla dincolo de timp si spatiu. J S-a d~scutat si. Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii. 2. FI. ceva SI ~ ICL. Vo'in întelege atunci' . ca si stilul epocii dau nastere. de-a 1un "'li! 1:> 66 ./. .si apoi al Inileniilor. d il' .ca arta CU ad~va:. el nu cunoaste ca element.ec~e artIst. restnctII de timp si spatiu. Stilul personal. .spremar~le contrapunct al picturii. Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente. ci si pe acela al unor frâne. relativ opac. ele pierd treptat. Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. în cursul fiecarei perioade.'v~l~nle ?e ordin interior. este dator sa .t~celedin. c~SPiritcreator.\.cio facesacreasca neîncetat. .' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne. Totusi.namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului. (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic.mai mult decât reusea s-o faca demult. Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta.usor si rn. de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate. adica se întrepatrund. . este dator sa .. permanent pentru toti ?amenII. Timpul mi-idiminueaza forta. . ex~n~e PTIn arta specificul artei în general. .".pursi vesnic.'o • .~eaînsasi un material contrapunctic.poaral treileGielement. ~ . vizibil In ~p~erafIecarui..colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna".). sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator. 'se v~ pune în slujba divinului. are ca efect crearea unui anume învelis. .' :r~ - . Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi.I. alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii.si.ist. prin care . ::::\.ar. Mereu acelas~g?i~ in:ailibil ..:nul. ca slujitor al artei. .duce pe culmile ametitoare ~ep. ca SI o .veacu. ' alb culoarea: . va conduce. din acuitate si impor~ .Ordin mistic. ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei. În acest fel. cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme.at pura. cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora. In ea un potential infinit. cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive. ca fiu al epocii sale.~ :"'.ru a-l vedea clar pe al treilea. dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului. .t.sa_si .o ~~.'. . cu atât mai .: ~e. ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~.e.nilor. ceeace-i atenua efectul artistic. atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare). de elementul stilului epocii.:'.fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor.pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional . 3:-Fiec~re aitist. pentru opera pura si eterna.(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare. ramâne •si vesnic viu. laolalta .' '.rilor .ai. d. unor forme precise si numeroase. . care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele. dIn când În când se spune ca~te '. . 1~1toate popoarele si în toate timpurile. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele. .de baza In ar~a. primele doua elemente includ temporalul si spatiul. O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta . .CeI alartistÎcului . unna indiferente si m()arte. ceea ce.

.ubiectiv. necesare. care. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. În arta. "înainteaz. la fel de usor.:. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere. rolul factorului obiectiv. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !). mistic vorbind. daca sunt.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii. ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. ci În rad~cina radacinilor. daca pe aceasta cale se mai . esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa. nu numai I ca nu a slabit. Pe de alta parte însa. Artisticul pur si etern are. "ultimul cuvânt'~. Si pe de alta parte. dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima. din aria factorului s. Asa. de-a lungul mileniilor. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut. ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. sa-si exprime artistic viata ei. ~xterioara actuala. pentru multi. decât un sunet de baza. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . Ochiul lui .mereu deschis . în consecinta. este prematura. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. în continutul mistic al artei. Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila . 'pretentia de ~. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva. Cerinta aceasta are însa. sa însemne. Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare. amutire. P~ ' scurt. cu program. Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~. în detaliile ei. o anume forma generala iar m. în orice caz teoria. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv.atât de organic. nu pot duce decât pe drumuri gresite.a. Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. Treptat.âlne o al. adica o\anume forma exterioara subiectiva.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare. Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. La fel. ca întotdeauna. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci. 111 utilizarea lor ulterioara. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie.". " Toate mijloacele sunt sfinte. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din . interior. .gasi într-o opera "principii". careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. de elementul national).de expresie a element. în cele din urma. În ' acest fel se vede.. s-a fortificat din ce în ce mai mult. nu pot aduce decât neîntelegere. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare.ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. întunecare. ca si toate cele anterioare. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. ca necesar.ta. iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi. încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este. fara oprire. nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. la alte trepte. poate si astazi teoretiza la nesfârsit. în factorii externi. numai un caracter temporar. pana care. izvorul necesitatii interioare. o asemenea delimitare nu poate fi facuta. Si se vede ca dependenta de "scoli". de stil (si pe lânga asta. spre oricare din cele interzise. a libertatii. 'nu se afla în exteri~ ar. Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura.tenoare trecute. ci . ~e pilda. dimpotriva. goana dupa "orientari".

Si pe buna... De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv. Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie. tot asa se întâmpla si cu spiritul. ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor.seîntâmpIainvers.si mai ales la început.. * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale. care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional.obtinut prin calcul IIlen. puluiriostru . prin ela. Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :. i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei.s. daca ar fi. .. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara.. Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi . De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare". asemenea balanta nu. Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice. .~terioaraI~isi reprezinta. ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple. ~ Marele si . care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes. continua multa vreme sa duca o viata aparenta. doar un concept rutinar care. tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie.în cqzul nostru a culorii care.Î~ acest domesi mai al. aceea.i. trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' .' . Ehasberg. Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios. Prin urmare. atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. sentiIl1entului. Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei).caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu. În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si .de inte. 71 70 .-.. asupra oncu]'.nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le.Mae~trul nu l~ foloseste niciodata. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu.s-asi încercat si azi se încearca din nou. ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii. asupra. creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte". germ. "Uratul" este.fundamentul esential al sitatii interioare: Însa. .adica a cercetarii ":'. lUI.aprec~ere dedil~tiva. Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos". notiunea de "matetie".poate . 'în ansamblu. dreptate .Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate.es laînceputeste~. trad. Editura R. In acest sen. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate. tot asa si spiritul.deja incorporate. i\semeneaproportiinupot fi calculate SI.. disperat de ~nsuc~e~. O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si.de ajunge lajusteteaartistica.'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei. pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti. pentru luatul culorilor. celor ci lucrurile . talsi. de. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si.. De~arece art~ acp~neaza. .problemade . în cele din urma sa ~e ajun~a la ea. unUl coleg. mai devreme sau mai târziu. exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura. ?unle. s-~ adresat. prin intuitie. de A.pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul.este drumui pe cate exteriorltate*. sunt o realitate din afara artistului. este prin definitie frumos si.a~tlO~anumaI cu ajutorul lui. va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct. MUnchen). prin urmare. . ~i o reali tate. Acest punct de plecare este aprecierea valorii. .. În lb. Piper & Co. rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii. Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si.

Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) .Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. În acest fel. = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1.luata În general . Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1. În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta. rigida (v. aceeasi suprafata. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste. luminoasa sau 2. sunt la rândul lor:. Întunecata. sau II.• (corporale) • . Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru. Are loc aici o miscare orizontala. ca sa spunem asa.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei. Tabelul 1). si 2. dar nu Într-o maniera dinamica. Ca atare. pe suprafata orizontala.. iar cea rece se va. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla.caracterizate de aceeasi miscare. luminoasa sau 2~ întunecata. darîn . ci Într-una statica. culoarea pastrîndu-si sunetul de baza. catre privitor. forma rigidizata. pe . Caldura sau raceala tonului colorat. rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1.tenta si nici opotentialitate (moarte) 2. calda si 1. d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. ca În cazul galbenului si albastrultii. ori predominant imaterial.2. Luminozitatea sau întunecimea lui. . Excentrice si copcentrfce. excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . rece si 1. Culorile Însele. .spre galben sau spre albastru . . orizontale catre privjtor _ . deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor. înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara. . care provoaca miscarea orizontala a altei culori.. Îndeparta de el. Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '.

. lo' '. daca observam ca galbenu. Albastrul. prima miscard a galbenului. frâneaza galbenul. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia. desfasoara o. de omiscarecentrifu. albastru si negru pe de alta). dintre galben si alq este reala. Înrudirea profunda.imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit. verdele. situatie în care. agreseaza. deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb .. irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic.ca' cercul.. . canarul este galben (ciripit. si una oarecum de ordin psihic care. cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase. iar pe de alta parte dintr-o . În acest fel. el devine verzui si ambele miscari (cea ori.llui. care îi lipseste cu totul griJ. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme. Primul cer~ a'greseaza qchiul.' ". risipirea fortei în ambianta . pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila.. . ca si înr4direa dintre albastru si negru. îndepartându-se de privitor. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda). Aceasta Însusire a galbenului. '. care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. când nu si-a pierdut culoarea initiala. ca valoare interioara.. .ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica). pe lânga aceasta asemanare fizica. Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate. cutia postala galbena din Bavaria. dar si a doua miscare . încât un galben foarte închis nici nu poate exista. .O sansa o are verdele.. daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra . Mai exista.'. .' Acest efect se mareste. nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid). Îsi pierde( .Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. . alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice.mportanta. atât de .1 trage. tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida). . ca n1iscare de sens complet opus.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb). puternic spre lumina (alb).cutit). galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial.ia si de privitor mod aproape' concret.! în sens fizic. c~ridîl umbrim cu " negru.limite. se afla foarte aproape • de verde. ci. privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste.". care' ar putea fi reactivate. ' Deoarece ambele culori.. la fel. . desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte.saritul peste. efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru).a<. psihologic vorbind. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste.seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte." " . . 75 .J ~gale si coloram ?bservam. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva. de exemplu. întocmai ca un om plin de aspiratii si energie.efectul. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza. Cercul altJastru însa.stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare. : .zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata.La fel se îritâmplasi cu albul. care. Acest fapt capata si o mai mare i. Îi lipseste fiindca griJ. Rezulta. datorita unor circumstante de ordin exterior. miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI). prin adao'sul continuu de albastru. Într-adevar.' I SI negru). . ajungem la acelasi rezultat. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat. galbenul.chiar si asupralQr.

l vedea. ".!irneni nu li s-a putut sustrage.. teoretic ~orbind. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci. În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. întrebaIile. de turbare. . 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa. Histoire de J'art byzantin consid. ** Niinburile . Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. distrugând totul. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *. Galbenul este culoarea tipic lumeasca. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. procedeu mai putin adecvat albastrului. ' SI ll1spre centru.. Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi. ecouri interioare mai caracteristice. (În Kondakov. dincolo de pi'imântesc. Înclinarea albastrului catre. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata. cu atât este mai lipsit de sunet..nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. "adânc" este atât de mare. Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave. pâna când ajunge la linistea tacerii. corespunzatoare unor culori diferite. dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*. a ipohondriei. Toate framântarile.închis cu un violoncel. Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. cum s-a aratat mai sus. ci a unui acces de furie. galbenul dobândeste. reprezentarea muzicala. Paris. . ci adâncindu-se solemn.a albastrului. *Nu Însa ca linistea verdelui care.f891. II.intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala). Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer. se afla inevitabil si pamântescul. ** În alt mod decât \'ioletul. Coborând spre negru. centrifug în raport cu privitorul. 2. o tenta maladiva. ale carui variate .. usor de realizat pe cale teoretica. iar albastrul . pâna ce le devoreaza complet. N. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**. Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. centripet spre propriul centru. El nu pemlite adânciri considerabile. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte. . p. în lumea culorilor. În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". voI. de dominantele de albastru. risipindu-si fortele în toate directiile. înaltat Ia cer. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii. etc. dupa cllm VOIJ. Cu cât un albastru este mai adânc. Ne gândim. 1886. nu însa a melancoliei. Se face liniste. în forma cea mai adânca si solemna. albastrul deschis seamana cu un flaut. iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . fara plan si limita. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei. tot asa se întâmpla cu galbenul. cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. În. careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. dobâl}dind în acelasi timp. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi. în final. La fel si miscarile din . ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. cu cât 'este mai deschis Ia culoare. . Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo".. princip. el capata un caracter indiferent. al caror final nu exista si nici nu poate exista. Racit prin interventi.382). Ia atb. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor. cu greu ne putem apropia: pe plan inferior. Este culoarea cerului. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor. de nebunie oarba. Prin urmare. la fel ca înaltul cer albastru deschis. dans les millialures. în legatura cu asemenea paralelisme. ~ . 76 . Raportat Ia o stare de spirit umana. !. se distanteaza cu nepasare de 0111. pe masura ce se adânceste. în planul misciirilor fizice: 1. trezindu-i dorul de puritate si. seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. de transcendenta. ' 77 .. Aceasta este încheierea' logica.

este d~stinatmiscarii permanente." .!totu~. Verdelese aseamana cu o vaca grasa. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului . verde con firma aceasta parere. culcata în nemiscare. c. dar cu un c~racterdiferit.. . ca sa spunem asa.ru. coborând spre o tonalitate' adânca. Verdele este culoarea principalaa verii. m conti. deveni plicticoasa. elementul activ al galbenului în rosu 2. Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:. De aceea. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu . limitat în.si s-a cufun. . '. Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1. verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce. = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci. de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ. de vreme ce omul.ea mai linistita din O directi e.. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire.si par~ absolut. = Gn In amestec OptIC . Daca verdele absol ut este scos' din echilib. ti spus 78 79 . toate directiile. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga.nuînre gis t~eaza al pasiunii. dar. publicului îngen~ ..ersul cu privirea ei idioata si tocita*.r. înviorându-se. ' . Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa.pe deasupra. Prin dominanta de albastru. ca element al universulUi. verdele capata cu totul alt sunet. de primul caz . Tablourile pictate în de.TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite. foarte sanatoasa. cade pe gânduri. Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active.primavara . în universul oamerlilor. 'dat într-o liniste multumita de sine (v. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i . Tabelul IT). poate vesnice). Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. atunci . yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). nu' Chf~aITla mIc. urca spre galb~n. devine serios' si.. elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· . Nu cere nimIC. dupa unanuine'timpde odihna. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru. întinerit si vesel. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. Miscare în' sin~ (autonoma). în directie excentrica' . .

În cazul griului mai deschis./J' mal t~caracterul :. întinzându~se la infinit. calitati si substante materiale au disparut. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului. Nu este o tacere moarta. Aceste doua ultime culori . plasat între doua culori active.Jre un efect atât de puternic. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. De aceea. Aceasta întrebare. care. debilitat*. dinainte de a se fi nascut. Ca un neant fara latente. nemiscare. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale. ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment. pe . Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior. îl auzim ca pe un non sunet. situatie În care. ale viorii. În interior.. pus pe un fond alb. . ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare.A far~ . Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii. deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. fond negru.iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab."'f. brusc. Gliul este lipsit de sunet si imobil. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate. încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. âe adâLlca întristare. Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata.. se dizolva. pe fondul careia olice alta culoare.. încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi. de netrecut. . . .. De aceea. ci una 1 Încarcata de latente. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. ca un început de lume noua. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii. exprimata material. pentru noi absoluta . de-o înaltime mijlocie. O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui.simbol al morfii. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. Este un neant tineresc sau mai precis spus. în general. albul. adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile. 80 linistea verdelui. Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. . este gTiul.. de putina vreme Încoace numita expresie. si care produsul lor. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati. Privind lucrurileîn detaliu. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si.albul si negrul au fost deja definite. cadavru. Albul suna ca o tacere. Pe plan muzical.Într-un context luminos. Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior. ca un neant disparut dupa apusul soarelui. dinamestecul lor mecanic. Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a. albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere. B\V * RosuI de cinabru. gramada de gunoi ars.. ne apare ca un zid rece. în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii". Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi.. riici vibrafie. Negrul este stingere. ca însusiri. un neant dinaintea Începutului. ei definitiva. încheierea unei vieti. indestructibil. se accentueaza primul caracter. apare opac si murdar. se Încarca puternic cu o forta stridenta. prelungi. pe negru . poate fi înfeleasa. care lasa totul sa alunece peste el. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. . cea mai slaba. ca o tacere vesnica.În cazul trecerii de la luminos la întunecat. Este ca tacerea unui trup dupa moarte.vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). dupa care Uffi1eaza continuarea. griul exprima imobilitatea sp~ranta.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant. verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. de-a dreptul uluitoare. În termeni muzicali. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb.. . în scrisorile sale. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape. /. curateniei desavârsi te. continut si nu reprezillta încheierea .

(-. '. .- Si aceasta.istenta materiala. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda. O " tudille de posibilitati interioare! " ' .."dIn amestecul optic.. 'a .rpsu. pr?Vllle. .. . trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este.. în raporturi complementare cu verdele.. '. rosuI decinabru. . e accentuat ca În ca 1 1.' J .. uZlcal vorbmd. rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele. • ". întocmai ca fierul inCins 1 .• ' ~pare s~mpulullel ~P:era. iflcandesc"i~nta jntens acti " . a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" . p~te~~ n~c.:oate.reusm.i d .. Rezulta de aici însa brwwl 'opac. "rezulta. " . .. os~l. C4Ioar~a se aeris~. 'i . tenta. rioara de nedes~ris: re(inerea.stei •parca începe sa iesPire. ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S.'. pe plan interior este murdar. arde. '.pe'plan interior. .. 'propriul ei sunet interior. ideal . ' .... care nu poate fi usor înfrânta.' cu oare foarte vIe ' '. realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase".ctioneaza pe pl ' .de toata enerl7i~ Inten... în costume'le p'opulare taranesti. paSlvlt mu... ca orice . ' . .'a si l~~reptata spre exterior.A '.!tr~gica. ". o fora sl"u:a de sm~.• 6ate suporta însa. l'InISttt a" care nu... de asemeni...caractensttc.calda a.mu~t g.Altf~l. In stanle colortstice mijlocii. . . u onslplr Ylm.. plem- * Griul...da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc.ca ' i :ceasta mcandescenta. ' . ve. JnlS e.Rosul ' asa cum ni' l' ."" ' ". Totusi.' lui..' s' 82 . decizie. .'. " ne . la fel ca si galbenul.. nu tinde spre adâncirea tonului. mai bine racireviohinf~..sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop.sprintena . deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum. fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva.. dar mai mult pentru sîne}nsusî. ' l' . asplr~t1e.. dur. ca o culoare fara linii . mcalen Însa . Tabelul II). . mai ales interio.. .'.'.ci. .. limpede si puternic. ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c. .. Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte. dintre ... .-. în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil. Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an. Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu.:' I':. " "..Ac~s't'fel . Sa ne .. ' . Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui. . are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si. . .. . desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu. dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului. Acest rosu. care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' . din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior. .rece**acelasI ~. .' an InterIor c 1 .' . Deaceea. " lmagm m. In amestecili spirItual dl. populara.. Nu'. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza . pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau.de ~aranta. .•. dl~~ctl1le.. ~er~le... ' 1ll cald sau .. evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure". aminteste bucurie. Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit ." I . Un gri asema ii.e.: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta. Adâncirea prin negru este primejdioasa. )nsistent. dincolo ..'. '. d'" ' ' . ~cest.r'd'e' SI ros.de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls. '.alben) si trezeste senzatia de for. triumf plenar !t.. . cum ar fi rosul de cmabru.. pe fOrma ei materiala. unde în aer liber.... devieri si variante.$ ex.De aceea este si probabil preferat galbenu. o maturitat~ sa-i •vmla (v. Comparate cugalbenul.enului lipsindu-i aproape cU desavârsire. . curat. . poseda." .'nt're' '" '.. de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat.. turl1t~ de sin~si o.zu rosu U1... - cuiI'a.nteascu~s~ . rosul englezesc. asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> . . imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d . l' r. prea putin dinamic. caracterul cam nebllnesc al galb. ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat..nac: . . în p modlfican mart.

care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. asa cum se întâmpla cu verdele închis. tinere. Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita . dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. Ca *"Angelus Domini". stins (zgura de carbune!). 84 85 . Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic. trist. ci face loc unei presimtiri. când într-alta . femeilor în vârsta. care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte. devine si mai rriaterial. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura). ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic. De aceea si are în sine ceva maladiv. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. vesele . îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. m~i înalte.tuba si ar putea fi comparat tobei. . chiar si în aceasta situatie. nu 'au un echilibru stabil. fie cu galben. mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. cu un galben înrudit. ** La întrebarea "ce mai facf?". se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul. ma~ cantabile ale viorii*. al fluierului ciobanesc. se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. devine \ portocaliu. în sens fizic. Rosul rece. De asemenea. deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. relatia de reciprocitate dintre ele fiind. a con.)espre sunetele succesive pure. dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. când este deschis. cât si psihic. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu. . printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet". este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c.t. Si unde începe unul si se termina celalalt? . dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. intensificat.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. adica nu prea grozav.. Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte. curate de fata. asemanatoare unei siluete proaspete. cu puternicele batai ale "Angelus"*. Ultimele doua culori. ceea ce corespunde si pe plan spiritual. Pe de alta parte. De aceea. Amestecându-Ie. Aceasta culoare care. care are tendinta de a se îndeparta de privitor. prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. tot asa. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. Tabelul. acest rosu si adâncirea tonului albastru. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. creste impresia de incandescenta. întrucât rosul. ' .ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". se produce violetul. rosu} rece (de pilda. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece.ului (prin nici un procedeu). fete pentru vestimentatie. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . curata. sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. Rosul cald. adica de complementaritate (v.topirii cu mediul. Prin acest amestec. unei asteptari. rosului. II). unei noi scânteieri de energie. fie cu albastru. Rosul "însa. bis~rica. aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde). Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi. alefagotului)**. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n.. acest element nu lipseste cu totul. pentru vestimentatia . purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii.).ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. primitive. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma. *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov. Aici sta si marea deosebire dintre.

tate. întocmai ca si cele muzical~..rafl1ân~ si un . pnntre combinatiile Joartebogate si diverse. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi.•• citocmaiesenteiacestuia. repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia.'. . acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 . egale în forta si adâncime cu. cu timpul . . . Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila. Ce disonanJe si combinatii infinite.în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin .anume arte. nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos. dotati . La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria.u unpi . trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui. ar fi realizabile prin dominanta unei. iamândoar s~mnaie. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu . dar întotdeauna va 86 este propriu. Repetitia acelorasi "sunete". cuvânt.ibziduu cu neputinta deînt. Dupacum s-a spus. ~are nu pot fi traduse în cuvinte. respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) .. .. Tonalitatile culorilor. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte.cuvintel~ suntsi . împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra.lndici relativi ~xteriori ai culorilor. aceasta armonie. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite. Nu acesta este Însa' adevarul. daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta. . Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare.a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale. "sunetul" repetat . fiindca oamenii sunt.otali.sunt de o esenta mult mai subtila. Japt datorat ÎI1ta n. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat. covânt sau. Fiecare ton va putea .i acest aspect n-ar exista. etc. i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi .De aceea. bogatie si forta inaccesibile unei singure arte.'.a tonului. a artei plastice prin.sporde'bogatie . Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex.cel putin exterior vorbind .foarte probabil. .~ altele etc. reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila.). devine un IJlcru clar pentru fiecare. ca emitatori sau receptori de "sunete"). Daca î~~a ni<.ar fi c'olorat altfel. Si chiar daca nici asa n-ar fi. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului. dupa caz.' Aici.. pe lânga acest sunet comun.sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala. tristetea etc. adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun. în primul rând.

. sunt ipostaze ale spiritului.. pentru altii forma picturala. presimtiri.de acee~ .~onstitutive ale unei atmosfere spirituale. cu sentimente razboinice dusmanoase etc. invidie._ comportându-se asemenea unei. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa. gânduri nepro7 nuntate. sentimente neexprimate (În actiuni umane). altruismul. putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. diferite. echilibrul pierdut. divers. sunt elementel~. gânduri nedemne. gândurile pUfe si elevate. impulsuri parca sfâsiate nostalgic. opozitii si contradictii --:. se polueaz1i si mai mult. ale unei asemenea atmosfere care. Lupta dintre tonuri.fina substanta). Întocmai ca soarele. interpretari si . tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care. O atmosfera spirituala este .personal . sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior. dreptatea sunt re-alitati care. stradanii aparent fara tel. Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni. Poate ca reusim. .ala cea mai accesibila (care actioneaza. "principii" În decadere. pe cont propriu. pe aceasta cale. tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*. grafice cu o existenta autonoma ca atare. josnice. sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este .a doua culori Învecinate. În cazul nostru .. pentru unii este forma muzic. sacrificiul de sine. violente. Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. gânduri. realitati spirituale nascatoare de atmosfera**. Invers. Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza. ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice. Cu masura cu care masori. care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat.în fondul lor diferite unele de altele.acestea fac armonia noastra. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica. vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri. asupra oricui . Se realizeaza tablo'uri (artizanale. Împletirea . Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior. totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. o imagine consolatoare si o speranta. Infiltrarea unui ton colorat. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari.pe plan spiritual . lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare. omucideri. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul.plina de contradictii. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului.prin amestec . în cadrul unei 89 88 . dar si actiuni complet ascunse.diferite genuri de arta (si Însumate . reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica. Într-âjutorarea.arta monumentala).putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc. ura.invidie si întris.Sinucideri. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. conditie absoluta a maturizarii lor. În fond straine de noi. mari probleme. despre care "nimeni nu stie ". "patriotism". partinire. sa receptam operele lui Mozart. Pe lânga acestea. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei. cu . fortele ascunse ale diferitelor arte sunt. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***. omenia. bucuria Ia norocul altuia. astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. dragostea. egoism. tata simpatie. neasteptate batai de toba.exceptiile fiind foarte rare). pentru altii cea literara etc. dusmanie. În ger-eraI.

nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala. Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~.cl. . 90 " V.) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu. Asa se'întâmpIa. trebuia sa duca. dupa toate probabilitatile.aracterul de pictura pe o suprafata.curgere' prin : delimitare grElfica. obiectul real se deplasa spre abstractie. 91 . Tocmai Într-un caz ca acesta. firesc. extragerea sonoritatii uneia din alta.transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra. de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata. vedea. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice).. printre primii. delimitariIe stricte. O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor. etc. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie. a unei anume culori asupra celorlalte. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic.' ?e pilda. S-ar parea ca artistul d~re: sa. Combinatii "permise" "nepermise". deschid un s." etc. Modelarea a fost eliminata. se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului.interferentele dintre culori. limita. Foarte frecvent putem .~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani.spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara.de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung". ceea ce conferea picturii o' ". în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara. italieni etc. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru. pre!ingerea petei dincolo de aceasta. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s. unit cu aspiratia spre compozitional. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex.nota pronuntat materiala.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice. ciocnirea dintre feluritele culori.chip'l~gic. S-a încercat .:> rnina~ea petei d~. de o mare si exclusiva importanta. cele mai potrivit~. dar tocmai pnn contrastul. principiul artistic cel mai . din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale. ' . la renuntarea la o suprafata reala.nia: ~n conceptia noastra. A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor. culoar~.le timpum. . domi~ CI c. În ac_estfel.]mporta~t al tuturor timpurilor. plasticizate.felul cum identificam noi armonia.ele~ga fiZIC. Armo. ci de a o narea uneia asupra alteia.dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele. adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c.' ceea ce însemna un anume progres:. * Astfel. culori care nu s. în forma populara sculptufll relIglOase)*. Munchen doua expozitii (1910-1911). deci cu piramide (asa-numitul "cubism"). decurge logic di~.

poate avea tendinta de a porni sau de a regresa.. care. reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale.folosi ca spatiu tridimensional. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii. Unirea celor doua forme de extindere. bine folosita. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului. poate înainta sau se poate retrage. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. apoi plasarea formei pe suprafata./ l' . în consonanta sau contrast. t . ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. Posibilitati asemanatoare ofera culoarea.

si ca o forta decisiva în procesul creatiei.'. însa pe temelii . 35 . Ea are o viata in terioara proprie. Sustme . Muzica î i c .matica. faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent. nu 'numai ochii. este() l}lul1c~de lunga durata. rI1ultumindu-ne apoi. ca sa spunem asa. silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~. de pilda. vulgar vorbind. fauri:ea ar duce. S-au facut asemenea Încercari O '. unei cravate sau unui covor. cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome. pentru ca va provoca vibratii emotionale. Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi. ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. concomlÎntre1<uintarea ca o for~a . Asemenea tentative -. întocmai perioade m~d de tim. exclusiv. Vibratia nervoasa exista fireste.Tendances et de la musique sont les memes" C. Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. 'În plus. contnbutle de seama o aduce NouvelIes".~are si prin a firelativoarba. cu Succes. mai torill sa-si cultive si 'sufletul. unoaste SI e~ gra. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". avea. Daca am începe înca. aceasta gramatfca i-a era . nr. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura. adultii. principii referitoare la existenta un~I. practic la l' nta . D~ca . Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. " ar I însa oricarui lucru Sv. (asa. p msa. în fata unor opere de arta aplicata). care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche). cea din d 'l~ es lOIS d'h . zguduiri sufletesti prea slabe. degete 95 94 . Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i.~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura.C)~data reguli fixe. aici O paralela cu muzica d .e. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. 721). ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei. t s~ ::::a~Clp. armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci. sa pornim brutal la eliberarea noastra. ' ace asI rezultat ca 1 d . asem'?natoare.. in teriori.~eae:. SI~mereu.a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. •.pl]l. a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica. un univers unde. taI.suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:. pomemt. cu lingudta lui Leonardo da V' . dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor.. :/tii~~:.~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. Henr1' R ove Lexem~lu.~amenfiprematur.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- . Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta.

ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un .ui. de exemplu. ecleraj speciaJ. vii etc. este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa. _ 97 96 . tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate. un ornament oriental este. elen antic etc. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere. folosite mereu de muzicieni (Allegro. Vivace etc.!icopac. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare. unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. tenta legata de o f0ll11a naturala. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. ne impresioneaza atât' de putin. triste. ci este folosita ca izolat. Astazi însa. ci mai curând ca niste simbolUIi. Nu fara motiv exista. Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii. Prin urmare. african. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. asemenea efecte neputând. Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. cu totul diferit de unul suedez. tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. Sa legam acest rosu . ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. a unei flori. De pilda. . Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii). datorita . cu aceleasi adjective adica. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea. De aceea au si devenit trep-. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta. cale. si interior vorbind. Privita mereu stimulatoare. culoarea rosie.d. Serioso. eventual chiar s-o nimiceasca. Grave.. • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra. chip omenesc. În fo. a unui cal sau a un1.) pentru a determina discursul piesei muzi. specific. care. Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel.de picioare si boricuri autonome. îsi va interioara. obisnuitului efect al rosului izolat. calda.sursa . încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. solemn sau ameninrator).de imaginea cerului. se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri. modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- .decât natura..fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. Este haosul unui caleidoscop*. rochii. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta . De la acest punct. atunci când nu --abstract. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior. cu un incendiu sau ceva asemanator. ornamentica are totusi un efect asupra noastra. în momentul actual.' severe. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite.

vesel" etc. etc.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. stare d. Lucrurile vor arata iarasi altfel. sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare.ne neatins. .. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica. Un peisaj obisnuit.·. O alta culoare. atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal. tmuta capului.i poate avea ori efectul .. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare.repr~zii1ta. fata cu scopuri materiale. dramatica pe care tocmai . daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista.. am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. modelate. De exem) plu. deja mentionat. ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* . cu efect neartistic).aseaza în alta atmosfera. adica o legatura exterioara între portiunile tabloului. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În . ar forma la un loc cu un asemenea cal.t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia. subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri.oduca efectul tristetii**. culoarea fetei etc. abstracta.picturale'i. 99 _ * Trebuie din nou sa. sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine. Culoarea se con. În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala. naturalist niste personaje . desenate anatomic. "pictura". Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl.. exemple etc. linistita a sufletului). deci si În arta.'<iinipotriva.lmva putea ea exista.putinta sa divizezi o întreaga imagine.sibilitatea naturala a existentei unui .fel. nu poate. I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate. alcontrastului. deoarece rosul. sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist. . un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta"). cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. sa cufunzi privitorul în contradictii. În. se cuvin privite numai ca valori schematizate . prin miscarea lui. necorporala sau corporala). Este vorba aici de niste conventii.câz deoareceo . anatomie.). Trebuie dedus de aici ca este cU.).cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. pot fi modificate.emperament. Impo.inte . ci numai În planul necesitatiiinterioare. ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii. Posibilitatile se Întind în siruri infinite. cel mâi' . prin ea însasi trista. asemanare cu basmele cinematogmfice. un caz iarasi total diferit este calul rosu. 98 a' vietii intco are drept urmare . sfârsit. În toate aspectele vietii. imateriale. Rezulta totu.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea. o disonanta de asa natura. '. 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac. artistului deci acest t.u~ ·. impresia de ansambh. ~ompozitie. Tonul fuqamental al rosului. va ramâ. prin trasaturile fetei'.si efecte Între aces. stire de dispozitie exterioara etc.unei 'evel1tual enecesi ta ti .e spirit spontâna. natura vazuta prin temperamentul. Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior. la fel ca În toate cazurile citate.. Iata' deci din nou prezent principiul. Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens". Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus". Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi. sa pr. Jn conditii obisnuite. perspectiva. printr-o simpla trasatura.

provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi.acest . omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui . problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta. pur interior.ca "nu exist. pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara. aceasta face o impresie atât de puternica. al carei scop este neCunoscut. 101 " . adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. artist creator de coinpozitii cromatice.. Cu cât o miscare. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. sa excluda impresia de basm* si. când explicatia practica vine ca un trasnet. Într-o astfel de situatie. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e. nu sunt decât niste sunete functionale care. Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. încerc. produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. respectiv. ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace.. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor. fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi. compozitia sugerând impresia de basm. pur întâmplatoare. îi cercetam structura interioara. tainic. decât sa lupti cu ea. În acest scop. cu timpul. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate.' 2. el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice . atâta timp cât scopul exterior.este anihilat. Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. Si asta. de tainica. este exterior mai putin motivata. . Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. dar aceasta . forma. mai adânc si mai interiorizat. mai 'întâi. a buzelor etc._ sideratie-. sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. Orbit de mijloacele exterioare. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere. ajung în constiinta noastra (aspect psihologic). O miscare foarte simpla. cauta fabula. forma care. Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care.rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui.am sapatTundem în sutletul omului. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. el o considera valabila si prin um1arc: l. În orice caz. telul operei . de pilda. sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara. prefera sa ramâna la suprafata lor.profunzime este cea a mlastinei. prin forma'si culoare. de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni. solemn. miscqrea.e drept . Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. Apoi. pâna În momentul când famlecul a trecut. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei.. . dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor.a nimic mai adânc decât superficialul". al miscarii nu este cunoscut. Pe de alta parte. efectul direct. ca literele. Se spune . În general. se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. ca În fata unei existente pe alte planuri. practic. În al doilea rând. forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. precum si de o pozitie speciala a limbii. fel. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura. Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con._ având aceasta nota de basm.-În. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral. De aceea trebuie gasita o .

s-ar putea. nu exista "su~eteurâte" . interesul pentru miscare cade imediat. . "disonante"de ordin exterior. În dansul popul~r a acestui element originar.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a. 103 . compozitia scenica. In orice caz. va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica).în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului. sensul practic al mifcarii elimina sensul. Astfel de gânduÎi rup omule! . Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. 'nimic enigmatic.De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . a tuturor caracterelor si posibiiitatilor. de natura pur sexuala.folosirii aplicate a misc'arii. În care mai cauta si astazi sprijirt. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie. Întregul sens interior al miscarii in timp si spa. mai observam si astazi . adica. Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. si de la sine. cum.orice activitate zilnica. Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice. 3) Miscare artistic coregrafica.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate. Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor.0ri~inea dansului este. Pe acest principiu ar trebui saJie sii . În gânduri abstracte. astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. cu evidenta prezenta.. d~pa. functionala. este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste. Din acest motiv. Aceeasi norma a folosirii n.co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet. devenite acum dintr-o data frumoase. actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. doar un stadiu ne tranzitie.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura.1.în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara. plasat. frica etc. Fireste ca si aceasta situatie este. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite. Din miscarile· "lipsite de frumusete". abstract al acesteia. dati. ca un al treilea element. în dans ca si În pictura. de prim rang în viitor. va dobândi de îndata si functia de a încarna. dupa cum din combinarea acestor elemente. ramâne ca sa spunem asa. Necesilatea aparuta mai târziu. la suprafata . Treptat. Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: . rezulta compozitia în pictura. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. 2) Miscare picturala. practica. De aici . În plus. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari. a artei monuÎ1J~ntaJe. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n .va fi construil"noul dans".va începe dansul viitorului. de a se folosi dansul ca practica de cult. sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e.1) Miscare muzicala. Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea.tiI.) si trebuie Înlocuit cu altul.

articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper. Berlin. Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale.pentru' C'I.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . (Karl Heinelllann. adâncurr ametitoare. în slujba artistului. In zilele noa<. o încercare cu totul elementara. Delacroix spune. !) Este îns:1 stapânul ei. corespunzând si ..întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura.opriului sau spirit sau. ca. 1912). Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. ed. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea. adâncimea. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. Goethe. ci este rodul p. prapastii de nemasurat. ea. si 2) cum trebuie. dar si iden· ' riqilre .ZUJ de fala.:un Jnghetate.-:. 684). care se întind. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator).cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare. iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior . cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei. Noile principii ~u pica nici ele din cer. Pornind de la opera lui Henri Rousseau. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. pentru :lrtist. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta.. fireste. exist<Înd în si dincolo de acele granite. Acest drum se afla între ~OUf:T. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton. în momentul actual. aceeasi libertate este si una din cele mai ma.est drum. acesta va fi caIClLizit.. largimea. la urma unnei. Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior.' Încercarea lUI lui Skriabin. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit.B. privind folosirea unei culori. Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura. la dreapta. p.. pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un . Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*. deoarece toate aceste posibilitati. prea tare inhibata. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism . tolos:~:a complet abstracta. Iar între ele . deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. p. de pilda. Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. Totodata (si probabil numai astazi). (1uriwJ. dincolo de ele. utl1Jzareil_ -mai reala. O. În acelasi timp însa. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles. întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. 246). la stânga.. Bruno Ca. Wilde spune: "AM încep~ de acolo . În afara de cooperarea a doua sau. ramâne. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema.tocul este pus. bogatia posibilitatilor si. în 1a\a oridirui pionier. schematizarii) se afla. a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc.. Intre aceste limite (aici parasesc drumul' .'i non_o libertati.sirer.tre. atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta. pis'. reprezentând numai una din modalitati. mult acest principiu. 1899.de fOlme exte- depali. ca principiu general. facându-le utile acestora. pe deplin emancipata. astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. : 105 ** . Este sclavul ei. d:lca vreli. natura ill!.. la fel.. Din exemplele mai sus examinate. fantasticul materiei celei m'ai dure). abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice). lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri. în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor. De exemplu. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". destinate unui scop creator.. este decât un diclionar. de unde se opreste natura" (De Profundis). a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica). v.libertatea fara margini. despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si . exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de. umblat pe ac. de 3 (:i:. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. t903. (N.

destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~. de a. El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar. este forta spirituala a elementului' arta. posibilitatea de a spune "sunt. . ._ Ca tltima expresie. .. ele vor fi Înlaturate.1 . interioara. iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei . în general. unele cu altele se leaga totusi. "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc.' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre. nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna.identica:în ca. . aici. Este de Ia sine înteles ca. tocmai prezenta interioara..m VIItor. pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . Iar aceasta ramâne. acest element obiecdvcere ratiune. Astfel se si explica impulsul.COi1structie în scopul constructiei.sunetul de fond.. '. stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea. astazi se aplica. o constructie denudata care este. abstracta ramâne. care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire.~e art~" acum s~. . arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. Formele naturale pun stavile ' care. pentru ambcle 106 . În orice caz. în fond. \.' ap)i~ . ' ". stare de constiinJa (cunostintele obiective . una din formele de tranzitie. La urma url11ei. În multe cazuri. pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei. asa cum:' mai enuntat. În 'o[Jcare gen de arta. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema. ci constructia ascunsa.' numai c~aaici.tica. cea mai expresiva. astazi"deja evident. pe de alta parte. l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura.. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare. In lo~ de "eram .:. se descoperi formele constructive'ale epocii. . .elemeryte. numarul (cifra). . picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. I I limpede caracterul obiectiv. poate fi nu . se . puternic si precis întreele. ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului. putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei. batatoare la ochi. De pilda cubismui. tot aparent. ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii. temelie a.. . si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri. repetat ---..1 acest principiu si .

abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca. "din artist". opera dobândeste o viata autonoma. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow.VIII. ci. genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). in masura îil care au macar. subiect independent cu suflu spiritual. nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. conform definitiei f1oastre. Tot astfel. actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. forma adevarata. Ea traieste. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. opera de arta nu este un fenomen oarecare. creatoare.a categorie. în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. existând ca fiinta. devine ea însasi o personalitate. stapâneste niste forte active. însa." ° 109 . ca orice alta fiinta vie. Daca într-o anume directie. ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. dar posedând si o viata materiala reala. Atunci sunt opere "bune". se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. Pornind de la acest aspect interior. Desprinsa de el. neartistice). atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*. enigmatic. Prin urmare.

în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii. în. finalifati. ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati.' ci si dator sa .tul la o libertate nelimitata..·. artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei.atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*.PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î.atomia sauaItele asemanatoare. si ast~ . nici aruncarea. ci O [ofla cu finalitati. îri forme numai ei proprii.p~. Aceasta necesitate repreziflta drep. este vorba de o înselaciune artistka. Al~~.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau.utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui. utilizabila pentru. pacat cu o lunga suita de urmari . accesibila lui numai în aceste forme . Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat.r.limpede ca aceasta imitatie a naturii. • "'". apare opinia ca art'.. . care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica. "UIl bun desen "este de asemenea. nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii.. . Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale. necredintei si eforturilor exclusi. Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional. ci numai proble-..bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate). trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc . atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic.'.·. precum si forta sufletului omenesc.acea tonalitate sau nu sunt. . functie de cald si rece. IiJi interioara sa fieperturbata. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei.. . ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor. . iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A ..Munchen).plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol. acesta este 'scopul p~.~ p()lueaza. In felul acesta. vesnic viu.actiune si împlinire reciproca.~1pietreste. arta devine si ea n:uli vie. Arta este limbajul care. 1 ~egative.Iibertate fara bariere trebuie sa se ... Lucrul se razbuna însa curând. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise. pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg. în scopuri specifice. nu este un sim..mansamblu. Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei. si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. Iritotcteauna. f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati .l"pura" nu este destinata omului. care poate ti ametit. diverse scopuri speciale**. În al doilea caz. Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata. '. care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate. toate ~omeniile vietii (deci si în arta). El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor.i.Daca arta se sustrage acestei sarcini.ile~ c'az~ootraveste9i . A:~~ta . botani~ii sau oricarei alte stiinte. recunoscându-si datoria sa fata de arta. În primul rând deci. sunt necesare imaginii in . dar nu ucis. Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta. ** Este . * Acest gol ** Aceasta *. ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**. prg~pe . exterioare sunt de admirat. deoarece între suflet s. ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara. ci ca e lipsita de . numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB. vorbeste sufletului despre lucruri. prin .·stiinti a ti~. 111 . legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata. artist~l ~u efte numai îndreptatit..• • ··.\. ci si vietii. · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*. 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi. ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. dar si fata de sine însusi. daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca.i ârta "exista o legatura. Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca .miscarii triunghi ului. ~curt.! în. Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'. ci pentru' ca.v practice /"" decurgînd de aici. . Plcturaeste o-arta Iar arra. · Nici ap.":.

daca sufletul unui artist este viu.. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. ci adaptarea respectivei forme la continut*. .>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. cum îl numeste Sar Peladan. men te. atunci . ** Despre frumusetea interioariI (K. Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus. pe plan interior. Astfel. în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. chiar artistului însusi. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI. de neîntrerupt. care adesea va fi o cruce de dus.. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului. orice culoare este interior frumoasa. . trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ. poate fi frumos. desigur. ceva ce s-ar putea sa-i fie. Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii. pentru moment. peste tot si în orice împrejurare. devine posibila. gânduri. confuz. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. adevarate servicii. la rândul lor. morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. rcspinsa. Nu. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct. în pictura de exemplu. gândurile. adica în actiunea asupra celorlalti. sentimentele lui. o alta. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. totusi continua. Unul din primii precursori.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . De Ia sine. Verlag.. intangibil. De asemenea.mari si sacre. senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. În asemenea cazuri. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli. chiar si în forma cea mai intangibila.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. si 3. 187). înca neclar. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios. dar solid. ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari.!. el are o munca grea de îndeplinit. orice este urât pe plan exterior. rafineaza si Îmbogateste sufletul. EI trebuie sa . adica reflexia. constituie materialul fin. ci tol ceea ce. trebuie sa restituie talentul primit. sentimentele. aceste fapte. B. gândurile lui. abia vizibila.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. struC\ia. 112 . în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat. Artistul nu este numai un "rege". În circulatie al termenului. temporar si aparent stagnanta. doar aparenta goala . .de la 'sine". con. .si fara sens a unei mâini. pc care se ajun. nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. * Prin acest "frumos"· nu se întelege. Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus. tocmai de aceea. la fel ca si în arta. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet. din care vor rezulta operele sale si ca. 2. a tdunghiului spiritual.. î~ainteaza si se înalta. Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig. ci numai în ~ta. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. sufletul artistului va gasi ce are de spus. Asa este În viata.e la telul . în sensul ca ar detine o mare putel:e. Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . vor activa atmosfera spirituala. el nu va fi liber în viata. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum. ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. aceea si sunt foarte putini aceia. p. De aceea. stie ca fiecare din faptele. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara). Daca artistul este un preot al "frumosului". unul din primii compozi. De. trebuie ca faptele. pe care l-am întâlnit pretutindeni.

i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle . care a fost/însa pâna acum înfrânta. Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. "exterior vorbind. Aceste tendinte se împa. în care principiul melodic este în mod necesar prezent.rt în doua grupe principale: . c1are sau voalate. la rândul lor subordonate unei forme principale. 2) Compozitia complicata. compusa din mai multe form~. . 115 .' . subordonata unei fomle simple si usor descifrabile.. Aceasta forma de baza poate fi. foarte greu de gasit. de Rrima lege a evolutiei. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza. De aceea. Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata.-. Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. Numesc acest fel de compozitie melodica. În cele din urma. . 1) Compozitia simpla. de tranzitie.

miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit.'::'.fermata·~.mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic. de la pnma vedere. în multe picturi. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica. Mozart si. Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident. un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*. japonezi. ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his. pe care-l are orice melodie. pers ani. Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera. În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. de aceea. mai ales În arta devenita • populara. prin Hodler. imagini le numesc Impravizatii. Prin C6zanne si. se dizolva. raspândeste o atmosfera de liniste interioara.utile miscarii de ansamblu. Ele pot. alice opera serioasa suna. pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta. . si pe baza unei distribuI]i relativ egale*..aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. ese11la însa. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare. deoarece nici scopurile . 116 117 I ~<."~ ~ . uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor. ulterior. pe plan intcrior.)** . Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu.naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare.:--::. Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· . aceste compo:z. -'~:. Numesc aceste imagini Impresii. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. Înflorirea deschisa. În cele din urma. nascute subit din demersuri de ordin interior. Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare). Beethoven. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu.. am adaugat trei reproduceridupa picturile mele. Aceasta alcatuire neclara este numita. În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve. de repetare calma.etc***. În . . tot astfel se întâmpla. Acest gen de . *** Multe din tablourile ecouri simfonice. constitui de pilda. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . este exagerata. pe deplin formata.' pe deplIn eVidente. Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. Iubirea sau ura fata de opera se evapora. Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani. Aici s-a aflat miezul renas. fireste ca orice opera serioasa este linistita. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". solemna si calma a domului gotic. În opozitie si inhibante.'. trezite la o noua viata. ~ A se vetJea. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice. Asemenea opere apartin formelor de tranzitie. ' aproape toate aceste opere. la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent". În ultima ei . '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri.terii aspiratiilor compozitionale. si numai În calitate de componenta subordonata. dobândind Însa totodata si o noua structura. Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii. .- . si dezvaluita astfel structura . care În fond nici nu exista. aritmica.: ~" . iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste.compozitionala. deci impresii venite din "natura interioara"·.. de exemplu mozaicul din R~venna. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI. ~n epocile artistice ale trecutului. Ca exemple de compozitii simfonice noi. xilogravuri. •. . de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc. care se exprima printr-o forma grafic-picturala. Spre acest triunghi. lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia. Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este . Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata. (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta. si în pictura.. Este totusi clar.

' .. I '". GmffiRALITATI. '. Teorie : ·.si aproape cu pedan terie.. ca ne aflam de pe acum' în epoca unei . cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata. .. A.' :.... Aici rolul dominant îirevine' ratiunii. .:.creztimpÎl)delunJ: gen de.~.. turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a .-. . '. VIII. .. dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului. ca în curând pictorul va fi mândru '....PICTURA· V" Actiunea culorii ...!.. .:.•:> 3) Expresiile<carese formeaza . noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co... 28 ···· · ·. Miscarea .'..mpozitiei ' . . 5. ..:\"J. dupa parerea mea....···· ·..Piramida · : · ~. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati.:" În Încheiere as dori sa observ ca..·. numesc compozitii.· .'j' constiente.' . ~.. Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i. acest conceptal pic-...··. Cuvânt de încheiere : · ·. dupa' p'rimeJe schite. Introducere .leexarriinezsi Jeprelu. .i. ~ : . va devc::ni desigur Iimpedepentrll .. " .~...·· ·. : :_49·. acelasi timp însa..!09 '. intentiohaIitatii.. 1. rationale. Prefata .··" 94.:. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic). II. finaHtatii..·.Acest . ..întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care.:..''. '.'. constiintei. 43 B.::. .115 .··· 15 22 ·········. .~...··. Qpera de arta si artistul : .i "gat .în spiritulm~u. III. Cotitura spirituala IV.·În.> "'...··.: ale imaginilor mele. creatii cu finalitate si ca. imagini le... unui nou imperiu spiritual.: - ~~ .: .'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri. Limbajul formelor si al culorilor 55 VII. •.. ... .. În sfârsit.~ VI.

.. . .

Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen . Pinacoteca Veche. RAFAEL. Pfângerea fui Christos . Munchen 2.3 ALBRECHT DURER.

Munchen lui Christos . VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE.4. Raslignirea Colectia bavareza de pictura.

PAUL CEZANNE.18. 1911 )' 7. WASSILY KANDINSKY. Femei sca/dâhdu-se. 1895-1905 \. 1911 .i' 5. 5. WASSIL Y KANDINSKY. 6. Improvizatie nr. Impresie nr.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful