P. 1
Spiritualul in Arta - Wassily Kandinsky

Spiritualul in Arta - Wassily Kandinsky

|Views: 2,102|Likes:
Published by pinky4326

More info:

Published by: pinky4326 on Mar 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/12/2013

pdf

text

original

Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât.:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*. mai mica sau mijlocie.'fiind reaJitatea. ascutit de . Într-un urias. Totusi. fie o piClura "impresionista". rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . sa-si ridice capul.etral opuse. el suna. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ". EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia. o rastignire. oarecum interpretata. pe . Înca nu a'pierit În Întregime. Îrnpartita În diferite Îl1caperi.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare. apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor". gasit Îngropat În pamânt. mijlocii. Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici. cu crapaturi. chiar . .' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . ca un vechi vas pretios. ele îl vor menti. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis. decât de scurtadurata. cum ar fi frica. . Pe suprafata lor sunt redate. Sufletul nostru care. cerc negru. Acest important punct de.vremuri de demult sunt. Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În. "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. . care nu pot fi cuprinse În cuvinte. sentimente fftra nume precis. artist. J . În sunetul nostru exista fisuri. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. actiona. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori.. reusind pân. lupte si suferinte. De aceea.re\.Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire. dupa '0.ne Ia o anume Înaltime. "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi.lunga • perioada de materialism. culcate În iarba. Toateaceste forme. mare sau foarte mare.ad5pându-se. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura. bucuria. el începe acum. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . În chip deosebit În cazul al treilea. caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. nu are nici un viitor. Sentimentele mai putin nuantate. diam. Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar. efort care implica de la sine renuntarea la . stând pe malul apei. pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? . cercul negru . jalea etc:. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca .În ori~e caz .simp<ltia. . Îil sfârsit. mai rafinata. asa cum o traim În momentul de rata. DUl1potn va. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet.. În 'apropiere.Împrul11utata de fapt.' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii. de a fi fost lipsit de scop si ideal. '. nu poate fi În' actuala f011l1a.'. ~ . Ca si noi. A exist<it oare vreodata un cuvfint ma. '.' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. Întelegerea noastra pentru primitivi. primul caz). 16 Sa presupunem o cladire. Artistul însusi traieste azi o viata complexa.cel putin. Înclinarea spre primitivltate. acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii. abia Începe sa se trezeasca. daca sunt cu adevarat artistice. tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p. Uneori cu mii de pânze. . provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. daca stii sa-I atingi. a . precum se poate' usor constata. Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului .Înrudirea interioara cu ei.care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. fie.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana. mari.as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. Cosmarul conceptiilor materialiste.icatura. contact interior ramâne totusi un punct.' iar opera rezultata va . Primul este de ordin exterior si de aceea. cu ajutorul culorilor..

' . punctul de vedere al artistului.'-" aceste carti În mâini. În principal.: "". . n-a auzit nimic. invidie.. Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. are o forta pr:ofetica însufletitoare.sa repete.În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care..". virtuozitate si brio. care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul. cu ore de entuziasm si de ··lumina.. *. Întrist(itoare si funesta imagine.' " concurenta prea mare si supraproductia. pe cale artistica. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor.l'!. este o arta castrata. S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale. capabila de dezvoltari ulterioare.se schimba atmosfera în care a luat fonna. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere. . .tului.0 de la un tablou laaltul. în ' atmosfera prezenta. . De ce au venit . {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta. cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu. atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului".rasfoiesc I?agini si citesc nume.. .. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei). materi'aliste *. ! . o -doamna În Înc!errlânarea.. obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. o viata cu multe chinuri. artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~. •. . Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor. . Putinele 19 " . cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit. Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis. fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata. Aceasta arta. În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia.' intrigi sunt rezultatele unei astfel . In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~. Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când.i~ tate. artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an. soare strideht galbene. Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala. de arte lipsite de tel. Excelenteis~leX~ doamna În verde. "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice". mai 'Înalte. Se deplânae . Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua. Apoi pleaca. Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera. 18 o . îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe. nume de tablouri.. Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei .' O astfel de arta nu poate decât . Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl. ci tin& spre alte obiective.. Cealalta arta.. nastere .sti un pepene).În roz.Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave".o lupta pentru.:-.. spune Tolstoi. ~ . . exista clar si predominant ca rea.'-"1 . spirit de casta. si a aviditatii. prin exercitIu.. în acelasi timp. spune Scbumann. Îndoieli.l. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti. Oameni . mera tin ".7 În . în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor.bunuri. Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta.'" care nu cuprinde În ea potente ale' . iar cel care ar fi putut auzi.. Ura. ceea ce. viitorului.'~' . partinire. chiar si exceptiile sunt. dar.' .

acelasi punct al starii lucrurilor. însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]). pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc. . Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii. r -----------------_ . "cu sudoarea fruntii". la dimensiuni gigantice. ". bronz. rau si chinuri. din care face parte si arta. Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. Este un om cnre vede lucrurile si le arata. fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti.. piatra. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi.. al vietii umane.. Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale.... Sub focul batjocurii si al urii. . inevitabil. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre. _-_ . Deodata însa apare. fier. facând. un om ca noi toti. este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata. în fond. corporalitati. aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la .-. dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii. o putere a "privitului"..Viaja spirituala. prin suferinte. -. _--_:. Însa nu reu-seste. tainic implantata În el. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. atunci se Înccai'ca redarea acestei. De acest dar elevat..-------'--. dar care dctine. prin mal111Ura. prin toate mijloacele. În orice caz. el trage dupa sine greul car. Împotmolit În bolovani..o de nerecunoscut. Ea poate 1 ua forme variate.ar voi 'uneori sa se elibereie.

de gâmltelepropriului spatiu esteu. marea ei pata neagra. portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus.astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt. dupa o pâine spiritual. . mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat.escroc sau candidat Ia casa de nebuni. .În .e artistului. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara..'ajutând carul greu de urnit. "mi"·ul ei batând ca o inima.. Privirea lui. ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor. Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana." . a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" .</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. divizat În parti inegale.a corespunzatoare. compozitorul operei "FreischUtz". Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte.. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung.••.. .a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur.. iaI"acolo unde .-. D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. acela va disparea cu siguranta.nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea.fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt..0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa. Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei. cu "zilele" biblice ale creatiei. se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare. înapoi si în sus. "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni". consumata în doza inare.•.~ ' '. În acest sens. yU atât mai mari.•• ." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 .. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg. darul natural al unui om.. . mâine. abia perl'cptibil. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila. întreaga imagine a vietii spirituale. Beethoven. Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat. aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos. În vârful vârfului se afla uneori un singur om.. CU. va deveni mâine 'un continut al vietii. înainte.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din. Între altele. . Pentru ei. . '. Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale. plina de bucurie. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni... ÎntreguL triunghi se misca încet. constient sau (mai adesea) inconstient. iata o· .Daca însa...nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice. . Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare. Indignati. Într-unul din romanele sale.. ca sens interior.. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului. . ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles. Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii. multimea care va întelege cltvinteJ. :'{ . nu prezinta una din umbrele ei. ** Weber. cei. \. de pilda. Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu. .. fireste.prii1 urmare. De câti arii a fost nevoie. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza.înstare sa p~ivt~sca dincqlo . î! nUJTleSl.. . abatele Stadler. mai late.tqate porti uniI~.. .câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! .. 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra. spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven.

care în asemenea vremuri duce o viata umilita. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama.1. nici 25- .deveni un blestem. o. chinuiti de îndoieli si epuizati. dimpotriva. Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior. Fortele pur spirituale sunt. Asemenea perioade. Sau pare a . se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta. Grupuri mici care. iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil.. Arta. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate. nesesizabilmaselor. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. în corul grosolan niaterial. Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. subestimate. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. . o mare multime de oameni abilt. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. vede dansul în jurul vitelului de aur.drullW1. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului. în ciuda haosului si voracitatii. si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni. Limbajul lui. acestei înnoptari treptate. în cel mai bun caz. Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. prefera adesea praî:Jusirea subita. iar purtatorii lor. sunt perioade a'. se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. Invizibil. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti.se misc. . În ciuda tuturor acestor amagiri. într-o forma presupus artistic.. aduna elemente firave.:' decaderii universului spiritual. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. va fi totusi auzit.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala. La început. întâmplator. superficial dotati. pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. cunoastere si progres. Aceasta întrebare devine un crez. Se specializeaza. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. devine accesibila numai artistilor. care. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita. Moise coboara de pe munte. tot mai adânca. navalnica. -mai întâi de artist. produc. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. un sunet neconsolat si jalnic. el prezinta un continut impur. blocheaza. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. de anumiti' . cu o forta ele neînvins. în chip inconstient. în întuneric. . Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. "Concurenta" creste. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. Se Iasa treptat noaptea spiritului. din care majoritatea nu cauta. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv. Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. în care lipseste pâinea duhovniceasca.l doar înapoi. Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. în care arta nu are reprezentanti I de seama. Rarele suflete însa. pe cea subtila n-o cunoaste .

figurativ. devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala.c. Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate . numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine.nu putin corporal decât realul pe. '" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate..' precum si despre starile intermediare. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante. nu de sirilturi grasolane. va gasi negresit acel cândva pierdut "ce". Daca acest .fie indivjd.Si spirit. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. mai târziu. ' . atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care. fie popor.~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-. 26 .rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* . ci un continut artistic.cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice. Este oare. în'tocmai ca omlll . al perioadei-depasite. care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie. Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere.. cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J.sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa. sa ne marginim a nu face de limitari prea.postulam Între materie .

catolici. " Tri~n?hiul spi. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte. cu tarmurile disparute în. Politic vorbind. ei sunt frecvent republicani. Spatiul si mai jos situat va fi atras .l c.aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~.ar~le aufostun lucru foarte usor. ' Din punct de vedere stiintific. ei nu stiu de aceea . în. dJasurat. uneori nociva. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta.are s-au sacrificat pe ei însisi. nu orbeste atei. Restul este considerat de ei o prostie. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst. iar din ziare citesc articolele politice de fond. acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit. le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei. a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita. religios vorbind..Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea. o confuzie. aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez. prin Legea de fier a lui LassalJe. fapt pe care cei. (De la citate din. . de care apartin si muzica si l. artistului.ceata. Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti. la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). Ei ascut sabia dreptatll raul.entarii populare sau repu~1J~~nJ.ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente . ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. 'protestanti. individualitatea naturalisti.Se numesc evrei. Din punct de vedere politic. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima.iteratura. b În plin ocean. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S. tara gres. ciuda uriei bune ordini vizibile. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris. mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis. . faptului . În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. ' Din punct de vedere economic. "Dumnezeu e mort". se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. III. atunCi când. 28 În aceste compartimente superioare. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. EJJJma lui Schweitzer. pe plan religios vorbind. În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici. a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si . asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi. . Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. despre care nici nu stiu nimic. Însa si În care tocmai reC\. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic.Te~ma. pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~. o pendulare o incertitudine. Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt.' s-a golIt. observate numal~ ~e la distanta. ~tc: In realItate sunt Însa atei. "Cerul'. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri.

. Teoria electronilor. si care pun la îndoiala realitatea' materiei. orbiti de întelepciuni straine. un turn colosal. traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care.care l<interna atât m~ivizibile. ma. "nemuritori". îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc.find. Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul.. formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri.i' precis contllrate frica.de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'. Astfel de oameni ._ se întreaba: "va putea oare stiinta. subit. În cursul acestei ocupatii. care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru. Daca mâine vor observa acest lucru. Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare.nu devine posibil' si ca Întelepciunea . 'care. aceasta nesiguranta. a sarit~de mult. întocmai ca niste 31 . lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit. peste care arta. Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu. loc. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe. acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. 'ei înlatura bariere. limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste. ca într-un mare oras construit solid dupa . valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii. Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. Vechiul cimitir uitat se clatina. . ci În urma artei. 'ca si ceea . posibiJitatilor. o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. care nici nu mai vad. Iar si mais\:ls.. adica a electricitatii în miscare. Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. capabile sa sintetizeze lucrurile. Teoria). ne urcam si mai sus. ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta. Oamenii care traiesc aici. Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. . pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. zace în ruine. Înaldoilea r. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. vor disparea.lui pete. va pieri orice frica. înalti pâna Iii cer. . ametiti de întelepciuni straine. Aici. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. a existat înca înaintea ce VII. constatam o 'si mai mare confuzie. Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo. care nu se sperie de nici o Întrebare. actioneaza forte. spirituali. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. nu au fost de la bun Început acceptate. exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica". Aici. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. Cladit din multi stâlpi' ascutiti. care nu aud zgomotul" prabusirii. ici si colo. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele .. Cu ajutorul acestor caqi.cea de. menita sa înlocuiasca total materia. astazi . totdeauna pe noul. si instaleaza altele. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice.". iar aceasta de. dintr-odata.

Diferiti savanti.'ialistii cei mai pu.) În sfârsit. Metodele lor sunt constituite în contrast total fata. printre care se afla~si m. Richet. va astepta sosirea soliei. Max AJtmann. Blawatszky. ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret. se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky.. Îsi. dar nu le explic".. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra.lawatszky În formele unui catehism. aceste .venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri. V. Butleroff Ia Petersburg. Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky. . chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner. Este indicat astazi sa . la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate.. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. Societatea De aici inainte Începe.' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre.. ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. . În . creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii. Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii. oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila . C. de exemplu i'f1dienii care. spre a gasi un ajutor. Chiar si ziare. de la Înaltimea cunostintelor noastre. În 1889. teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***. punctul lor de pleca~e. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ". \ *** H. În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului. . în aceasta mai mari miscari spirituale. difelite acadeI11ii i-au Întors spatele. Încearca sa se_apropie de problemele spiritului. Crookes la Londra si mai târziu Ch. Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India. . \\ Pe de alta parte se mareste. Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care. de cele pozitive. Între aceste popoare se numara. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. . se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune". P. sub anumite aspecte. o organizatie care. chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". numarul . hipnoza. din procedee deja existente. .soldati care uita de sine. practicând comertul cu "ceea ce va place". sunt Împrumutate. Societatea de studii psihice.slujnice supuse ale succesului si plebei. . acum vreo doi ani.' din când În când. fapte care ori n-au fost luate în seama. C. Doamna H. despre cararile cunoasterii. aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. Pe de alta parte. .cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. P. care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda. de ex. Lombroso. FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia.În cea mai mare parte . Oricum. Cheia leozofiei.din "Gnoza luciferica". '. jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate. 250). a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. Dar . 'sub :titlul "Constat faptele. mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care. . . Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" . pe drumul r ! nu poata fi cucerita". .i". Wagnti.nu exista fortareata care sa . Teozofia d-rului Steiner si articolele sale. Împreuna cu Eusapia Palladino. . "Un nou n1esager al adevarului . Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi.ri. În sfârsit.)fin cuvinte* si explicatii superficial~.. repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p.simturilor noastre. nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice. Leipzig.~tel. 32 . spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). nici contestate". trece. cunoasterii interioare. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta.

ta de ea. mlastini.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise . ajl. sub propria conducere a autorului. 'muzica si arta sunt primel~ domenii. dupa fantezia lor. ca si din romanul lui. sa se puna În !ocul. .olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt.sunetinterior**.' : "'. . ~. . .. doar de foarte putini. ** Atunci când la Petersburg. ~:.-. care. el' Însusi a dispus:la una din repetitii. putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta. . sumbra: Intunericul spiritual..n1. A procedat la fel ca si copiii. iau un bat drept cal sau.âna întinsa. .o formaîiltâmplator materializata a cop~cului.-. drumul pierdut. ': ..nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este.tiJ. fiind folosi te în special ca.ucurialorputin' prematura de. galben.:. si \ cele mai sensibile. un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'. dânq ajuto(si IUil1ina. . ' . frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck. În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile. "). Cu o forta de nestavilit. La rândul lor.Cele sapte printese".prinmijloacepur artistice. prec u. ramâne totu?i . Astfel.tica." "'.'.:. si ·'·si. din obiectul care. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala. Ia început abia semnalizat.:.' . Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. MaeterIinck.' în aselasi .'i.. o yibratie. din 34 35 .•.i. si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic). amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila.. prin cuvânt. .".~' rasarind.. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor .. El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin. puternic.Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând..:c9g~ llsatoar~~.lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu.seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *. Literatura.:.I" team a g. Ape care îl "slihtim.~'. în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista . au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck.' .folosireacuvârttului. printre care elementele materiale (cetati sumbre.IF. incertitudinea nestiintei si . Aceasta forta se desprinde din . de la material la spirituaL tastica sau. în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. .:. fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie.'.I1p. acesta este poate unul dintre primJi profeti.'. "Printesa ' Maleine'\ :. Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui.) joaca un rol mai curând sImbolic.Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala. devine denumire. i ". N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ..-"_:"'> " ""':::.ispera-' . partial (saJ poate înprimui rând).:. repetarea lui I \ '.:"J:. " . Este vorba de trecerea necesara.~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac. vânt.prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: .) portii.. cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'..."" . Die andere Seite (Cealalta fata).unui turn lipsa o simPla bucata de pânza. cofacul din' livada. lipsa de îndrumator. verde. 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul . nu sunt oameni din alte vremuri.:'.'''.. activa într-o . ele se întuneca si se încrunta. suprasenzoriala.-.' ':.b. Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva. important.:"" r" '. rosu. nopti cu luna.' ".'-~' ': :". În jocurile lor.-' ~ -'c--" ': '... s '. Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale..\ '.: )'::. bufnite etc. puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri.. Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în .. mai bine spus.~." .":' ". "Orbii" etc. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare. Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol . Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata..:: . cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator. . Astfel.atrriosf~raspidtualizata" .' . ca 0m.deseneI~. " ".' .Atunci când religia. în domeniul literaturii. în teatrul viitorului.. iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi.

' . Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract. In sfârsit. pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului. prin fard si·efecte de lumina. L~ fel. de disperare chiar. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui. impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. de pilda. o substanta pe care numai aceasta 0\. al unei corzi sonore. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. face din fenomene ale naturii . Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*. pe scena înca si mai mult decât În natura. transformându-Ie în forme pur muzicale. Acolo. întocmai ca si acei mari pictori. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. În imagini ale spiritului. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. Pe de' alta parte. Adevarul atlat În aceste . El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul. al unei scânduri cazute. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor. înca nebanuite. Asa procedeaza Maetetlinck. ascuns -.interioara necesara de doua. Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita. Muzicienii cei mai modern·i. sunetul pur trec. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. vibratia Înca mai complicata. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care. zdruncinati. Iar cuvântul. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. de pilda. mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot. ci fiecarui om.scopul operelor sale. obisnuit. Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. adica printr-un procedeu pur muzical. de exemplu Debussy. as spune. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el. ( de exemplu cuvântul par) poate.unai la amplificarea sunetului interior. i amintesc de "omul negru" al copilariei. în "Serres ch'audes" (Sere calde). caracteristica muzicii progI:amatice. sa emane o atmosfera de descurajare. Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala.cu mijloace personale de mare valom'e . În acest din urina ca~. În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. mai târziu abstractizat. de mai multe ori poate duce nu nj.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*." :* . constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. nimic despre prezenta lui. ci si printr-un anume moriv precis. care are prin urmare doua întelesuri . uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. nu pot-suporta sa. Pcrso:Ulclc scnsibilc. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . .mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. printr-o folosire adecvat resimtita. Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner. fulgerul si. În interpretarea lui Maeterlinck. Un cuvânt simplu. un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala. de trei.

pe plan interior.- .a .• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le. Orice acord. reînvie formele lor abstracte.(MlJ S.···.. de fiecar~ data. dat fiind ca. Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti.•..dr~TI1ulspre necesitatea . Renuntînd total la frumosul banal. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu . Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale . )( •. recunoscut doar de câtiva putini entuziasti.' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate. poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata. ·'L. .'. Celui care. ascultator: anjlme faptul..exista Vnsunetint~rior'inru~·· . Eu simt însa. .•.'·. .i• ·>Ls.~~treicompozitijJe celor doi . exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*. orice pas înainte . e buna de nimic. prelua ca atare forme ale n'aturii.. ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte. Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara .. '. Acest '"facator de reclame".în pictura .peac ~eanueste·c1emirare . spre cele exterioare si nu recun<. ./. ·'\..' - '. ..: cew]refractar'câtv. pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate.Jrum'os interior este fru~. ..ca.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape .între. Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste. Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli.. cu urmasullui directStu~k si discipolii lor. Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî.····i}·. si-a îmbracat aIc~tuirile . pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti.ac~~st~libertate~·i~r pe.·.L···L . .SO rg~ki) .cârpaci". '-:--.caretre?uiesocotitîi) . socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii. epuizata.1C'roixau Neo-impressionisme 1910). La acest punct. spre deo'sebire de Rosetti.frumosului" interior... p. Signac: De DeI.rv~. Acest. 38 39 V.. Extras din Hannonielehre (Universal Edition). • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai. Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X.'. L '...>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!).-.. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate.. în ciucla formei vizibil materiale. vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele. nu este obisnuit cu asâ ceva. îrhprejurari în care. 104.. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " .: . Dllpa telurile idealislc.' Si sunE ide. '.ei*. necesitate interioara lafrLImosul banal.simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru. fireste ca acest frumos interibr . Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat. .". este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti.·Skriabip. abstracte în forme corporale materiale.muzica viitorului". desparte pe cei doi . ca. Segantini care. care pentru arta este aerul liber si neconditionat. ci pur sufletesti. •. dar si pietre.<· } : .•. dar se pricepea întodeauna ca.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii . îiapafe !1rât. exterior vorbind. motiv pentru care. "escroc" si .. ca ambii compozitarisunt une-' . unde trairile'muzicale nu sunt acustice. interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti.compozitori . Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu.prirnuI. nu poate fj totusi absoluta.). 2.i dit. De aici începe .rân1·. omul este în' genere înclinat.. plasa care. Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura. . . 2) De ~i:icklin.este posibil. de ex. animale etc.a.. Iar dincolo de limitele acestei libertati.. ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea. Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi. compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur. chiar si azi. încercând sa. (în ger- mana aparut la Charlottemburg.rusi".':-'. sa creeze figuri abstracte...

e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior. pe plan interior învie. . nascute din presiunea necesitatii interioare. Pe alta cale. spaniolul Pablo Picasso. spre groaza multimii.PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc. PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. iradiind armonie.~ vr~a. EI picteaza "tablouri".culoarea si [oJ]]w. ra~inat..despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata.-culoarea. În ~hjp ciudat. frumusetea specific franc~za. ba În JOs. numit ti. cu toate acestea? sa pastreze aparenta . ~iciodat~ n. ci toate astea sunt folosite de Cezann. cu sonoritate abstracta.CeZ'anne.. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara.'.exterior 'vo~bind "moarte".pe altul. întâlnim si alte tablouri. PIcasso . A sevedea articolul sau din "Alta si artisti". Asa se face ca la Matisse. ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU.Henri Matisse. Asa îsi si denl. aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni. alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara. Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\. de cealalta parte a arenei. dominant. Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala. El trateaza. precum si mijloacele specifice picturii si numai ei . Doua îndrumari de seama spre un tel de seama. mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei .bussy. atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea. Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. IIJuman de !nare. . Cezanne înalta . . nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om. obi~ctele. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il. mat~l:alItatll. impresionism~l îi curge înca în vine. dar nu prin anihilarea ei. decât viata exterioara. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. În ultimele sale lucrari (1911). situata deasupra norilor. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa.tblou. În aceste cazuri. mai precis spus. ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare. ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. sa identifice în aceasta ceasca o fiinta. Matisse . dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice. ' . adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos.~. 40 .IIJ~af.lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. a discipolilor sai. Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. tablouri în care nu palpita.fonna.. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !). Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus.natura moarta" la un nivel la care .lui. Nu este vorba de reprezentarea unui om. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso.:. Picasso ajunge logic la niIl1icirea.. 1909. La fel ca si De.cand .ll. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe. Ghidat de talentul pur personal.tatii în lumea exterioara.u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru. nici de cea a unui mar sau a unui copac. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*. sau orice altceva) ca punct de plecare. Pentru aajunge aici. distruaerea materialita\ii. sau exclusiv. . s-ar pe parea . Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. caiet VIII.

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

atunci când îmbuca o deIic~tesa.. trezeste si alte senzatii. De asemeni. ca atare. ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. . Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice. nu pot fi decât de scurta' durata. daca patrunde mai adânc în corp. daca sufletul' ramâne absent. bucurie. aliment picant. tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat. experienta.V. Privitorul resimte multumire. uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. odata întoarsa privirea. la fel ca un "gourmet". întocmai ca si cerul gurii de un. Sau ochiul este înviorat. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. si poate provoca un lant de trairi psihice. Ele sunt. ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori. se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'. mai adânci. . pentru . Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire. Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii. în plus.

t l doilea efect este într-adevar unul ---.e c un '='.. Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere.plicatIeSIpe~tru.:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan . . 1a . ~ i mobilele î~c~ si mai iute. iunii de asociatie.' 51 * Dr.ca si. lumina es(e atras de ea. -. indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . ' n. . Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf. culoarea rosie ~oa~e . pe lânga fata ei dusmanoasa. si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina. ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved . Moscova. 50 a:t~on~aza agitatoric.. Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti.!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam..tua . o . . v'l emanatoare oamenu. r amane_ antenoa. Dispare interesul intens.ziua. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. torul no~. poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:. poate oferi caldura.sLpnnasem narea _ . d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65). 1908.. deschIS. care trezeste o vibratie sufleteasca . .:~::are. comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica".~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu. ~ a cralben .. n:e~. în I pn ~J. pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan . albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. poate. 65). . cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. elfiecareq/. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia. ea 'izgoneste întunericul.c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. .'\.mâncarii...: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor. îsi frige degete~ ). Rosu d~~ ii' . prelungeste . . Dar si în..nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului. iar omul din oglinda nu este unul veritabil. care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. În'cazul unei dezvoltari superioare. . nu este întotdeauna unul si acelasi.Freu en efo· . ce e. . cll~te . Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'.. si dObândeste frica. Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate. uneI ]len A d AIn'. gatitul. 'provoaca un Sunet interior.Ochiul se nelinisteste.cu a. . ' e dureroase. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse. elppa:e c:este pâ~a la . Doar se stie ca arborii fac umbra. . Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete. fizica. Aici iese la lumina forta . asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu..:·1 'i' .)iectfiirido.. ~ri Se poate într-adevar presupun. iar cunostinteI . psihica a culorii.spec tacol amuzant. nr. caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile .pr~ fi :~. aceasta situatie efectul cel mai simplu. aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev . si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise.:..deauSpI . .Iar forta prima elementara.cestorexperiente.maiaresi 'prietenoasa.~. 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot.'d e pi'lda . devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet. SImt . 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu. '. o eJo. La fel se întâmpla si cu culoarea care..Dupaacumularea a. '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:. ca lumea 'se afla departe. cunostinta cu lumina' este rezolvata. pp. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui.iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ . lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie.vrea s-()upuce. ba chiar si un. ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm. în cele din urma.' calatracâinii. Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul.

Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat. . catifelate. în timp ce altele. Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos. Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. fjz. întepator. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. oxidul albastru-verde). s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. Este limpede ~e~i . verdele cfomoxid. vibreaza În toate componentele si fibrele lor. În practica.ochiul). "Prometeu". putin cercetata. . Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma.dimpotriva.. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. par lunecoase. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii.. fara afi direct atinse. atins direct. Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune. prin flon). iar lumma albastra. su~etul culorilor este ceva atât de precis. Sufletul este pianul cu multe corzI.si teoretic si practic. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor.Ochiul este cioca.ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc. Pe de alta parte. proaspat chiar fiind scoasa din tub. ci si de toate celelalte simturi. pe care s-a cântat mult si care.în A ceea ce pri:este actiunea culorti . atunci explicati a prin asociere este total eliminata.es~. rasuna o data cu alt instrunient. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis. într-adevar. În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile". care poate influenta în întregime corpul omen. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. la· fiecare atingere de arcus. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici . Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*.c d-n'ei Unkowsky. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa . deosebit de importante pentru noi. sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai. Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic.uI. * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. ceea ce este cazul. culoarea poate parea uscata. Aceasta interpretare (de . foarte asemanator C\l ta. cu ajutorul culorilor (de ex. fireste.nul. poate provoca paralizii te~porare. Expresia "culori parfumate" este de uz curent.. Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. de gust..:supra pSIhICul~I. Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 . dImpotriva. ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru . lacul de garanta). Preluând aceasta explicatie trebuie. astfel ca.i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust. . ca org~nism fizic. Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare. Sacharin-Unkowsky. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri. încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele. Asa se si Întâmpla.bel. În sfârsit.

În special. .vezi si interesantul articol de K. la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura. .liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. În general. portocaliul si rosu} exprima si transmit. ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. a unei . Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele. pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. ideea de bucurie. . unde . 55 .emul În care m~zica nu-siafIa loc . "Oricine stie ca gaJbenul. situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace.asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. În cele din urma. de abundenta" (Delacroix)*. Forma.• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . • . .VI. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului. .de-hot. . I " Intr-un astfel de om nu te Încrede . gaseste' imediat ecou. el fiul noptii. Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura. Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa". În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea. si a muzicii cu.LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR. Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi". Signac . 2) Forma. 1901). escroc sitradator. ajungând. delimitare pur abstracta a unui spatiu. la compozitia pur picturala.pictura. febr.

nu este în nici ." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu". deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura.suprafete. are propriul ei sunet interior. un' cerc cu albastru. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii.mod abstract. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie". Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit. si 2) trebuie delimitat de alte culon . Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare.avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite. care nu . proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva.* Un rol . ci. prin poate poate Când ea însasI.'sonoritatea cuvântului. trezeste. traind din. asociata culorii în mod fortat." rioara precisa sau imprecisa.a. Culoarea nu limite. fireste. ramâne Însa rn fond neschimbat. ci doar ti-I reprezinti în . foarte asemiinato. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi). apoi din nou un triunghi cu verde. e' '. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei. Forma însasi. Este. un cerc cu galben.pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si. un soldat sau un instrumentist virtuoz. unei trompete sau al unui instrument. combinatiile posibile sunt si ele infinite ". deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva. fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. . albastrul În cerc). Acest material la inepuizabil.. . ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura. patratul si orice alte forme· posibile*. la neVOIe. fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. dobândeste nuante secundare. Acest sunet interior seamana cu sunetul..semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea. O asemenea delimitare trebuie.. ca un soi de nuantare fina a tonului de royu. unpatr~t cu verde. . isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. Rosul pe care nu-l vezi materialmente. poate exista Culoarea nu. cu propriul ei par. dimpotriva. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu. Cu un tri~nghi umplut cu galben. cu acest prilej. _ aces-t rosu. În oriCe caz. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion. un patrat cu albastr. de un vânator. sau rece. Este totusi în acelasi timp si precis. * Un re~ultat copacul. în reprezen'tarea noastra. nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. fie prin asocierea cu alte instrumente. O asemenea trecere trebuie adaugata mental."' fel si actiunile lor." fum spiritual. mare. Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele. . o anume reprezentar~ int~.un fei delimitat. Acest rosu. exercitate de forma asupra culorii. La fel se întâmpla cu cercul.u etc. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. Ne imaginam sunetul. fara alte particularizari.it al rosuriJor posibile.. în specificul lor. pe 'de alta parte. autonom. culorile ascutite suna. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs. care are un sunet pur mtenor*. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit. dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei. ca o noua sansa spre o noua armonie. Se poate observa usor. material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 .

". influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI.ci va avea o exis'tenta PllT abstracta. ~ exclude umanul cel mai pur si. Cele doua fete ale formei sunt... 'act 'nuD1it. . bontinutulu/ .'. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este.cer~ul. poate' fi foarte diferit. ulterIor stilizare.în miezul interior al lucrului. 'ci este doar un semnal.undeîn loc de " . adica nu va indica . stim ca nu exista. odinioara idealizare.. \ infinit de fOlme. Nu exista nici o forma.expresivcontin!ltul interior al formei**. .tntenor. a-fi împuJina mijloacele de expresie. " .~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor. . '.a doua limite extreme si anume: 1. Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul. <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc. Im?reCIZle. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare. decurgând de aici. sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2.a impr~c~se .' ÎntIie aceste . care în acest caz 'slujeste formei drept instrument. '.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. scopului de a material dintr-o suprafata. '.numar.· .~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al . 'doua teluri ale ei. indicând directia spre expresia exteriorizata. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca. desi era impregnat de caractcr p~rsonal.plicate si care' TIU aua denumire m~tematica . care "sa nu spuna chiar nimic".' . a atare. O. artistul este mâna care. ca delimitare. cauta nea.e ~untpre. prin urmare obiect material pe suprafata. Aceasta este . adica delimitarea. de a o Iidica la nivelul ei ideal. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara.Aspectul ~xteriotal formei. ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst. ca'de altfel nimic pe lume. triunghiul. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. sau ramâne abstracta. . îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap.nsa cu sl~e nsc.doua limite extreme se afla. în as'emenea cazuri. . '. "culoare" se scrie "forma":. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale. I ! dominat~ fie de elem~ntul material. Pe de alta. Ac:ste form.cu toata exactitatea: de bme. In asem:ne cazuri sunetul creatiei. De aceea. Nici nu este po~ibil sa redai. ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita. un . iar mâine cine stie cum altfel*.'.zarea . Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul. Artistul constient însa. în' care ambele aspecte sunt prezente. mai bine zis.o vIata c autonbnia. fie de cel ~b~tract. "Stlh. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material.(trageelementele creatiilor sale. avea c~ prun.În acelasi timp. De aceea.'. ." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ. sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale.. pentru el. i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma. A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a.arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii. ceea ce p~11a l. • În momentul de fata. ea nu va depasiniciodat. care. "nu spune nimic". Forma va va sluji. a 58 . tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei.. sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice. >.. cele . rombul. A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau. reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel." .. ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car.'ciun'obiectreal. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte. forma materiala . Este 'astfel limpede' ca.eau.. P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ". expre~ . pe o clapa sau alta (clapa-forma).parte. delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai . nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram. ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n.

pentru ca. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia. (Triunghiul mistic. ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste. . În ·acest caz. prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. rapo~tat la forma. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. Într-o vizibila extensie. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. bineînteles. oamenilor. prin oameni. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. În combinatii variate. În a~est caz. ci Însusi scopul artistic proclamat sonor. abandonat pâna la urma. \ nici Însufletire. ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. de mari dimensiuni poate. Acest drum duce la arta compozitionala . Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. cu deplina În'dreptatire. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. În acest fel. 2. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. i-a dat un nou suflu. Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna. o compozitie În triunghi. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu. 1. construirii acelei forme. înlocuit cu altul. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. sa zicem. În cea mai mare masura. un su. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. din câteva compozitii mai mici. Crearea unor forme singulare care. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan.. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. Este firesc ca. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. care. alegerea obiectului real este de mare importanta. În acest fel. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. care nu mai aveau nici sens interior. În sine Încheiate. este. O compozitie romboidala este construita. forma singulara poate avea si un accent personal redus. De aceea. chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. forma aleasa îsi face auzit sunetul. Folosirea de catre . i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. fara nici un scop. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. De· aceea si modifica Cezanne. important. În orice caz însa. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. desi pâna mai ieri se. organicul În. * O compozitie 60 '. dupa -' cum s-a mai spus. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. aparent. inteIÎor. sa fie alcatuita.net interior propriu care. obiectele. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. Compunerea întregii imagini." dizarmonica). Ceea ce ramâne din forma organica are totusi. . se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. ci este doar un element al limbajului divin. cu un numar de personaje umane. . O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice.

sa~l smulgem din camara noastra de provizii... m fl uenta Omul este A " a psihice. o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate.~::~l.tra. om) trezeste în noi o anume vibratie interioara. Altele VOr urca A a un e .culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:. mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b .l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1.re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~. oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte.~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc.' niJ. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia). care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si. se compun din trei el Acu A ~ A . 63 ' . independent . .creat de 'natura s{ se.:..:.m care corporalul este mai mult sau' . La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist. mult d' m "constlmta superioara".aredlspune de aceste t ' I ) Z. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl. Aceasta este în orice caz situatia astazi. Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac. 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator).tionalcu si ea din princ' S~'l n aces. l .u alte forme. Cu cat componenta abstracta Într o' . ".e înfatisea a ' <:.m par haotlce.si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei . ceste efecte.emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior. mP~lSOS. De <:> ... cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar. prin însasi dispufaîn legatura cu.m msa.t f~~" selectia obiectului rezulta . Si. fie cu 62 . . . mai mult sau mai ~al p~tm de f putm.a~libe~a încui~dli-Si 'sufl.încompozitie. a cOirei.. în cele din urma. Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam. A . . . . de unde decurg doua consecinte:' 1. În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' . tot asa orice obiect reprezentat ima. A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste. rmel se o-aseste pura. Ia obiect. sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar.în conditii identice. gistic trezeste b astfel de vibratie.ereaoblectulUI (ele. cucât'artistul foloseste.'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' .cti:z:atl~. Pe lânga acest raspuns actual. acesta poate fi.. cer. . lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte. .Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca. care adesea ni se . singufliljudecator. A P o rectele). ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns. mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte. fireste. (jae f::n~e~:~~~ î. arta este întotdeauna libera.:-. lplU necesltatll Jnterioare. consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract). . mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie"..Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. tul s. .se cuvine sa mai. forme corporaleJotal doua cazuri .. ua. în general. a fo . . pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ".t. însusi. întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic.. rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e". o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1. .~ct la fel de viu si de .el patrunde mai'adâncîn acest dome.i artlstul. daca sunetul ideal se modifica prin combinare C.sa le stapâneasca. corzile pianului (suflet~l) A .adaugam ca. m locul naturii s. cu o lllevitabila forta de . Vl rat1l.e ce~. . Numai ca în general conditiile sunt mereu altele.

forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi.mregIstram'.'. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica._ pe de alta însa bogatia de for:me . ' '" \ ... pentru arta. In va~e.ta de ansamblul compozitiei. stânjenirea unei forn1e prin alta. Si aceasta împrejurare merge pâna .va~I~bllItat. tratarea egala a grupurilor de forme. . obhc pe o suprafata. Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme. . de la sine.prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. mal statIC. consecI~I~ . at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla). a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu. de asemenea deplasarea.specti~a.· ' Prin Ul111are. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l. ordin secundar. adica îmbinarea. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice. cantita. maI stabil decât acelasi triun"hi asezat. si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind. pe lânga problema pur picturala. constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice.într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila. faptul este important mal mult pe plan teoretic. o alta . Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale. o l~ensa putere.a mal calm.i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I . deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ. si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. pe de o parte greutatile a:. r. * C~ numim mi?care.tIv SI caII!atlv . Daca oamenii vor dobândi Însa.supletea unei f0l111esingulare. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct. va cadea de la sine si pI~bl~ma ". atunci ne izbim. Tocmai aceasta posibilitate.Iasi timp. apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate.e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de .. ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic.· ~.Nu exista nici un lucru absolut. dar în realitate strict determinabila.c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla. impercepti-. deoarece voalarea reprezinta. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun. daca. formelor singulare. si de una anatomica. ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de.. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare". schimbarea asa-zisa interior-organica. In felul acesta. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica. În cazul nostru însa tot ceea. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte. de a deplasa formele.tei vor creste. antrenarea sau ruperea formelor singulare.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu. decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a. Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic. Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. aparent arbitrara. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme. iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. de pilda. Atunci când trasaturi fizionomice. directionarea ei În imagine (miscarea). bIla.

primele doua elemente includ temporalul si spatiul.~eaînsasi un material contrapunctic.pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional .nilor.cio facesacreasca neîncetat. Ea . Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii.si apoi al Inileniilor. Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. . 3:-Fiec~re aitist. sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator. unna indiferente si m()arte.ca arta CU ad~va:.ec~e artIst. 1~1toate popoarele si în toate timpurile. are ca efect crearea unui anume învelis. .fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor.ru a-l vedea clar pe al treilea. care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele. .poaral treileGielement.t.pursi vesnic.. . tant(peveni!!d.mai mult decât reusea s-o faca demult. dIn când În când se spune ca~te '.namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului. . Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente. . trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui. pentru opera pura si eterna. ramâne •si vesnic viu. (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic. se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta. Mereu acelas~g?i~ in:ailibil . de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate. va conduce. ca fiu al epocii sale. Stilul personal. . este dator sa . '. In ea un potential infinit. cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme. . care se afla dincolo de timp si spatiu.' :r~ - . laolalta . FI. Timpul mi-idiminueaza forta. atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare). ex~n~e PTIn arta specificul artei în general. ceeace-i atenua efectul artistic./.t~celedin. ca SI o .Ordin mistic. J S-a d~scutat si. restnctII de timp si spatiu.(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare.sa_si . d. 'se v~ pune în slujba divinului.veacu. adica se întrepatrund.:'. c~SPiritcreator. ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~. alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii. Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent. de elementul stilului epocii. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele.' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne. dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului.si.'. Totusi. de-a 1un "'li! 1:> 66 . .e. ~ .rilor .usor si rn. .~ :"'. relativ opac. În acest fel. . cu atât mai . . ceva SI ~ ICL.motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de .duce pe culmile ametitoare ~ep. ci si pe acela al unor frâne. . Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi.de baza In ar~a.'o • . ::::\.colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna". permanent pentru toti ?amenII. d il' . .CeI alartistÎcului . prin care . . ceea ce. ele pierd treptat. vizibil In ~p~erafIecarui. O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta . Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta. unor forme precise si numeroase. În acest fel.. Vo'in întelege atunci' .: ~e.'v~l~nle ?e ordin interior.I. ca slujitor al artei. expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii).\.spremar~le contrapunct al picturii. ' alb culoarea: .:nul.. cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive.o ~~.ai.ar.at pura.).' '. ca si stilul epocii dau nastere. 2.". cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora.ist. în cursul fiecarei perioade. el nu cunoaste ca element. ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei. . . din acuitate si impor~ . De aceea. este dator sa ..

. decât un sunet de baza. ~e pilda. Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. daca sunt. în orice caz teoria. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !).tenoare trecute. "ultimul cuvânt'~. iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci. nu pot duce decât pe drumuri gresite. ci În rad~cina radacinilor. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare.:.ta. la fel de usor. P~ ' scurt. ca si toate cele anterioare. în consecinta. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa. Asa.ubiectiv. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . s-a fortificat din ce în ce mai mult. nu numai I ca nu a slabit.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii.âlne o al. 'pretentia de ~. Cerinta aceasta are însa. numai un caracter temporar. În arta. sa însemne. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie. necesare. care. Ochiul lui . La fel. mistic vorbind. de-a lungul mileniilor. esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea. "înainteaz. este prematura. pana care. Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. ca necesar. goana dupa "orientari". ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. sa-si exprime artistic viata ei.a. spre oricare din cele interzise. careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. adica o\anume forma exterioara subiectiva. Pe de alta parte însa. întunecare. de elementul national). în factorii externi. " Toate mijloacele sunt sfinte.". dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi.ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. cu program. în detaliile ei. ci . Treptat. rolul factorului obiectiv. izvorul necesitatii interioare. actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. de stil (si pe lânga asta.mereu deschis . Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura. din aria factorului s. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. pentru multi. ~xterioara actuala. 111 utilizarea lor ulterioara. fara oprire. în continutul mistic al artei.de expresie a element. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva.gasi într-o opera "principii". Si se vede ca dependenta de "scoli". . o anume forma generala iar m. o asemenea delimitare nu poate fi facuta. 'nu se afla în exteri~ ar. la alte trepte. Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima. În ' acest fel se vede. interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare. Artisticul pur si etern are. interior. în cele din urma. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este. Si pe de alta parte. ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. poate si astazi teoretiza la nesfârsit. ca întotdeauna. dimpotriva.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din . Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila . Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~. a libertatii. nu pot aduce decât neîntelegere. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. daca pe aceasta cale se mai . amutire.. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe.atât de organic. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut. Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare. care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere.

.s. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct. i\semeneaproportiinupot fi calculate SI.poate .. Prin urmare. notiunea de "matetie". trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' . continua multa vreme sa duca o viata aparenta. De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare".problemade . 71 70 . Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi . i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei.si mai ales la început. Piper & Co. tot asa si spiritul. în cele din urma sa ~e ajun~a la ea. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. De~arece art~ acp~neaza. disperat de ~nsuc~e~. exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura..nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le. lUI.. aceea.Î~ acest domesi mai al. creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte".caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara. unUl coleg. 'în ansamblu. ~ Marele si . "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si. De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv. germ. Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei). Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si.es laînceputeste~. Acest punct de plecare este aprecierea valorii. Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :. . prin intuitie. sunt o realitate din afara artistului.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie.i. trad. pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale. Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie.de ajunge lajusteteaartistica. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara. sentiIl1entului. asemenea balanta nu. Si pe buna. rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii. ?unle..fundamentul esential al sitatii interioare: Însa. . de.' . * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si.seîntâmpIainvers. doar un concept rutinar care.. "Uratul" este..în cqzul nostru a culorii care.obtinut prin calcul IIlen.-. atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. Ehasberg.~terioaraI~isi reprezinta. În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si . s-~ adresat. pentru luatul culorilor. Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos". MUnchen).Mae~trul nu l~ foloseste niciodata. ~i o reali tate.adica a cercetarii ":'.pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul. talsi. daca ar fi. . ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor.'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei. tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care. asupra.s-asi încercat si azi se încearca din nou. Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. asupra oncu]'. Editura R.. care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional. celor ci lucrurile . ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple.deja incorporate. prin ela... de A. ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii.aprec~ere dedil~tiva. dreptate . prin urmare. În lb.a~tlO~anumaI cu ajutorul lui. . mai devreme sau mai târziu.este drumui pe cate exteriorltate*. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu.Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate. este prin definitie frumos si. pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti. va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes. In acest sen.de inte. puluiriostru . tot asa se întâmpla si cu spiritul. . poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu. Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice.

Caldura sau raceala tonului colorat. Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) . pe suprafata orizontala.• (corporale) • .. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. luminoasa sau 2. Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1. calda si 1. sunt la rândul lor:. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste. Excentrice si copcentrfce. ca În cazul galbenului si albastrultii. Luminozitatea sau întunecimea lui. . d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. forma rigidizata. si 2. Are loc aici o miscare orizontala. În acest fel. Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '. Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla. luminoasa sau 2~ întunecata.Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. rigida (v. rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei. = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1. . pe . Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. ci Într-una statica. ori predominant imaterial. catre privitor. Ca atare.2. orizontale catre privjtor _ . iar cea rece se va. sau II. aceeasi suprafata. rece si 1. darîn . Culorile Însele. culoarea pastrîndu-si sunetul de baza. deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru. Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor. excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara.tenta si nici opotentialitate (moarte) 2. În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta.luata În general . ca sa spunem asa. ..spre galben sau spre albastru . dar nu Într-o maniera dinamica. care provoaca miscarea orizontala a altei culori.caracterizate de aceeasi miscare. . Îndeparta de el. Întunecata. Tabelul 1).

care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida). 75 . ca si înr4direa dintre albastru si negru. risipirea fortei în ambianta . privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste. care îi lipseste cu totul griJ.seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste. dintre galben si alq este reala. se afla foarte aproape • de verde.. c~ridîl umbrim cu " negru. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza.ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica).efectul.J ~gale si coloram ?bservam.O sansa o are verdele.saritul peste.. Îi lipseste fiindca griJ. Rezulta. . galbenul.stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare. . : . ." " . psihologic vorbind.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb). datorita unor circumstante de ordin exterior.limite. miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI). . si una oarecum de ordin psihic care.mportanta. la fel. efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru). galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial. puternic spre lumina (alb). Îsi pierde( .'. ci. daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra . desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte. tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). cutia postala galbena din Bavaria. desfasoara o. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia. daca observam ca galbenu. prima miscard a galbenului.".. situatie în care. pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila. ' Deoarece ambele culori. dar si a doua miscare .La fel se îritâmplasi cu albul.' I SI negru). îndepartându-se de privitor. care. Mai exista. pe lânga aceasta asemanare fizica. lo' '. . În acest fel. atât de .chiar si asupralQr. Cercul altJastru însa. albastru si negru pe de alta). deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda).llui.Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. ca n1iscare de sens complet opus.. Într-adevar.ia si de privitor mod aproape' concret. .zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata. frâneaza galbenul. Primul cer~ a'greseaza qchiul. ajungem la acelasi rezultat. Aceasta Însusire a galbenului. . Acest fapt capata si o mai mare i. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme. . întocmai ca un om plin de aspiratii si energie. alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice.. el devine verzui si ambele miscari (cea ori. verdele. cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase.1 trage. .cutit). care' ar putea fi reactivate.' ". de omiscarecentrifu. Albastrul.! în sens fizic. de exemplu. '. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva. Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate.imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat. irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic. ca valoare interioara. canarul este galben (ciripit. când nu si-a pierdut culoarea initiala. .. Înrudirea profunda.' Acest efect se mareste. nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid). încât un galben foarte închis nici nu poate exista. înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb .ca' cercul. prin adao'sul continuu de albastru.a<. . iar pe de alta parte dintr-o . agreseaza.

cu atât este mai lipsit de sunet. pe masura ce se adânceste. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi. El nu pemlite adânciri considerabile. la fel ca înaltul cer albastru deschis. cum s-a aratat mai sus. Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. Înclinarea albastrului catre. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci. pâna când ajunge la linistea tacerii. dans les millialures. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. ci adâncindu-se solemn.l vedea. !. galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. ** Niinburile . cu greu ne putem apropia: pe plan inferior.f891.382). N. Prin urmare. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii.!irneni nu li s-a putut sustrage. dobâl}dind în acelasi timp. ' 77 . În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". risipindu-si fortele în toate directiile. o tenta maladiva. Coborând spre negru. tot asa se întâmpla cu galbenul. dupa cllm VOIJ. de transcendenta. 1886. în legatura cu asemenea paralelisme. princip.. în final. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata. În. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer. "adânc" este atât de mare.. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa. centripet spre propriul centru. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . .. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor.. cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. ** În alt mod decât \'ioletul. ci a unui acces de furie. Racit prin interventi. reprezentarea muzicala. 76 . se distanteaza cu nepasare de 0111. seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului. ' SI ll1spre centru.. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *. Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui. iar albastrul . al caror final nu exista si nici nu poate exista. ecouri interioare mai caracteristice. În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. a ipohondriei. înaltat Ia cer. etc. albastrul deschis seamana cu un flaut. Toate framântarile. Ne gândim. ". cu cât 'este mai deschis Ia culoare. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte. teoretic ~orbind. de dominantele de albastru. corespunzatoare unor culori diferite. procedeu mai putin adecvat albastrului. distrugând totul. trezindu-i dorul de puritate si. iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . *Nu Însa ca linistea verdelui care. ~ .nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. se afla inevitabil si pamântescul. voI. careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi.. Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. Aceasta este încheierea' logica. întrebaIile. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala). dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor. Galbenul este culoarea tipic lumeasca. fara plan si limita.a albastrului. el capata un caracter indiferent. Ia atb. pâna ce le devoreaza complet. usor de realizat pe cale teoretica. 2. (În Kondakov. dincolo de pi'imântesc. . La fel si miscarile din . în forma cea mai adânca si solemna. Histoire de J'art byzantin consid. nu însa a melancoliei. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**. de nebunie oarba. Paris. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*. Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave. în planul misciirilor fizice: 1. ale carui variate . Este culoarea cerului. .intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*. ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. Cu cât un albastru este mai adânc. centrifug în raport cu privitorul. Raportat Ia o stare de spirit umana. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. galbenul dobândeste. în lumea culorilor. Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo". p. . de turbare. Se face liniste. Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. II.închis cu un violoncel.

Daca verdele absol ut este scos' din echilib. publicului îngen~ . de primul caz . ' .. 'dat într-o liniste multumita de sine (v. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga. Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa. elementul activ al galbenului în rosu 2. .si s-a cufun. De aceea. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu .este d~stinatmiscarii permanente. nu' Chf~aITla mIc. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. . Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active.!totu~.primavara .ersul cu privirea ei idioata si tocita*. Verdelese aseamana cu o vaca grasa. m conti.si par~ absolut.. întinerit si vesel. coborând spre o tonalitate' adânca. verdele capata cu totul alt sunet. deveni plicticoasa. ti spus 78 79 . de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ.. verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce. urca spre galb~n. ca element al universulUi.pe deasupra. Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i . Verdele este culoarea principalaa verii. cade pe gânduri. în directie excentrica' . foarte sanatoasa. dar. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului ." .TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite. devine serios' si. Miscare în' sin~ (autonoma).ea mai linistita din O directi e. = Gn In amestec OptIC . dar cu un c~racterdiferit. = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci.ru. limitat în.r. poate vesnice). ca sa spunem asa. c. yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). dupa unanuine'timpde odihna. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire. culcata în nemiscare. în universul oamerlilor.. atunci . elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· . toate directiile.nuînre gis t~eaza al pasiunii. verde con firma aceasta parere. Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. de vreme ce omul. '. Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1. Tabelul IT). . Prin dominanta de albastru. înviorându-se. Nu cere nimIC. Tablourile pictate în de.

chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. Albul suna ca o tacere. Nu este o tacere moarta. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior. adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile. Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii.albul si negrul au fost deja definite.. pe negru . întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . prelungi. Aceasta întrebare. cea mai slaba. Gliul este lipsit de sunet si imobil. încheierea unei vieti.. pus pe un fond alb. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati. De aceea. ci una 1 Încarcata de latente. 80 linistea verdelui. . încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi. Pe plan muzical. Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. brusc. În interior. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si.. . de-o înaltime mijlocie. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. În termeni muzicali. în general. de putina vreme Încoace numita expresie. verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. pe . continut si nu reprezillta încheierea . apare opac si murdar. Este ca tacerea unui trup dupa moarte. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului. . ca o tacere vesnica. Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a.Într-un context luminos. apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii. ale viorii...vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). De aceea.simbol al morfii. se dizolva. calitati si substante materiale au disparut. gramada de gunoi ars... dupa care Uffi1eaza continuarea. poate fi înfeleasa. . albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere. care lasa totul sa alunece peste el."'f./J' mal t~caracterul :. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate. Aceste doua ultime culori . cadavru. .. O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. exprimata material. încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. Ca un neant fara latente. se Încarca puternic cu o forta stridenta. plasat între doua culori active. nemiscare.iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab. fond negru. . âe adâLlca întristare. indestructibil. Negrul este stingere. ne apare ca un zid rece. debilitat*. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. Este un neant tineresc sau mai precis spus. îl auzim ca pe un non sunet. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale. griul exprima imobilitatea sp~ranta. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape. Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. un neant dinaintea Începutului. riici vibrafie. în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii".Jre un efect atât de puternic. Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. ca însusiri. ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare. de-a dreptul uluitoare. în scrisorile sale. pentru noi absoluta . albul. . Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata. dinamestecul lor mecanic. situatie În care. acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui. întinzându~se la infinit. se accentueaza primul caracter.În cazul trecerii de la luminos la întunecat. dinainte de a se fi nascut. curateniei desavârsi te.A far~ . /. B\V * RosuI de cinabru. Privind lucrurileîn detaliu. pe fondul careia olice alta culoare. este gTiul. si care produsul lor. ca un început de lume noua.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant. de netrecut. este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. În cazul griului mai deschis. ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb. care. deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. ca un neant disparut dupa apusul soarelui. ei definitiva.

" lmagm m. .. . limpede si puternic. l' r. . are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si... unde în aer liber. ~er~le. Adâncirea prin negru este primejdioasa.ca ' i :ceasta mcandescenta. mcalen Însa . ' . ~cest. os~l.' J . dar mai mult pentru sîne}nsusî. - cuiI'a. . Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte." I .de toata enerl7i~ Inten... Totusi.alben) si trezeste senzatia de for. rioara de nedes~ris: re(inerea. curat.rece**acelasI ~. . .. '.. mai bine racireviohinf~. 'i . ' .zu rosu U1. ca o culoare fara linii . In stanle colortstice mijlocii... ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S. Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu.'nt're' '" '.da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc.. în costume'le p'opulare taranesti. pe plan interior este murdar. devieri si variante...istenta materiala.' . de asemeni. a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" .. Sa ne . decizie. Tabelul II).de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls. rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele. întocmai ca fierul inCins 1 .'.. .Ac~s't'fel . Un gri asema ii. . )nsistent.pe'plan interior.' cu oare foarte vIe ' '.enului lipsindu-i aproape cU desavârsire.' lui. .. d'" ' ' . caracterul cam nebllnesc al galb. prea putin dinamic. . evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure".• 6ate suporta însa. .mu~t g. C4Ioar~a se aeris~. u onslplr Ylm.. l'InISttt a" care nu... trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este. dincolo . o maturitat~ sa-i •vmla (v. 'propriul ei sunet interior. " ne . "rezulta. poseda.• ' ~pare s~mpulullel ~P:era. turl1t~ de sin~si o. Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an. desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu. uZlcal vorbmd.. ideal . . pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau."" ' ". . .. JnlS e. paSlvlt mu. .reusm. . cum ar fi rosul de cmabru. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza .Altf~l. dl~~ctl1le. din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior.. mai ales interio.."dIn amestecul optic. aminteste bucurie. ". arde.caractensttc... '..nteascu~s~ . pe fOrma ei materiala.(-.'. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda.. • "... iflcandesc"i~nta jntens acti " .. In amestecili spirItual dl. pr?Vllle. ' 1ll cald sau . realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase".Rosul ' asa cum ni' l' .- Si aceasta. Deaceea.rpsu. Comparate cugalbenul. Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui. în p modlfican mart. dur.sprintena . rosuI decinabru. asplr~t1e.'..ci.r'd'e' SI ros. dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului.ctioneaza pe pl ' .. Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit .calda a. ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c. O " tudille de posibilitati interioare! " ' .$ ex. ' ." ..'. Rezulta de aici însa brwwl 'opac. ' l' .:oate.nac: .e. " ". asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> . ve.'. . dintre .!tr~gica. .' an InterIor c 1 . care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' . . '.. ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat.' s' 82 .. de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat. .De aceea este si probabil preferat galbenu. imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d ... plem- * Griul. populara. .A '.. ...•..de ~aranta... Nu'.. în raporturi complementare cu verdele. e accentuat ca În ca 1 1.stei •parca începe sa iesPire.. '.. ..:' I':. rosul englezesc.. o fora sl"u:a de sm~. în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil. nu tinde spre adâncirea tonului.. p~te~~ n~c. tenta. 'a . care nu poate fi usor înfrânta. deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum. Acest rosu. . ca orice . la fel ca si galbenul.. . fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva. ' .: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta.'a si l~~reptata spre exterior.. '.i d .-. . triumf plenar !t.sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop. " ... .

fete pentru vestimentatie.)espre sunetele succesive pure. al fluierului ciobanesc. ceea ce corespunde si pe plan spiritual. m~i înalte. ' . curate de fata. . Prin acest amestec. când este deschis. sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece. Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. adica de complementaritate (v. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov. dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. Pe de alta parte. cu un galben înrudit. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. Aici sta si marea deosebire dintre. acest element nu lipseste cu totul. ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic.topirii cu mediul.ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. pentru vestimentatia . când într-alta . alefagotului)**. bis~rica.tuba si ar putea fi comparat tobei. Ca *"Angelus Domini". acest rosu si adâncirea tonului albastru. mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. Amestecându-Ie. 84 85 . chiar si în aceasta situatie. îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura).ului (prin nici un procedeu). relatia de reciprocitate dintre ele fiind. purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii. care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte. printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet". femeilor în vârsta. adica nu prea grozav. vesele . dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. ci face loc unei presimtiri. prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. primitive. asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte. Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. curata. Tabelul. II).. fie cu albastru. tot asa. Rosul rece. nu 'au un echilibru stabil. Si unde începe unul si se termina celalalt? . De asemenea. De aceea. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. care are tendinta de a se îndeparta de privitor.ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". ** La întrebarea "ce mai facf?".t. Rosul "însa. devine \ portocaliu. stins (zgura de carbune!). De aceea si are în sine ceva maladiv. Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi. Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic. Rosul cald. dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. asa cum se întâmpla cu verdele închis.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. trist. se produce violetul. ma~ cantabile ale viorii*. are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. tinere. rosu} rece (de pilda. Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita . aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde). care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul. se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele. unei asteptari. devine si mai rriaterial. unei noi scânteieri de energie. asemanatoare unei siluete proaspete. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. creste impresia de incandescenta. în sens fizic. rosului. Aceasta culoare care. . Ultimele doua culori. cu puternicele batai ale "Angelus"*. intensificat. fie cu galben. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu. este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c. cât si psihic. întrucât rosul. a con. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n..). deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma.

împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra. ar fi realizabile prin dominanta unei. . respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor. i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi . dupa caz. Dupacum s-a spus. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu .rafl1ân~ si un . "sunetul" repetat . tristetea etc. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite. Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila. cu timpul .în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin . .ar fi c'olorat altfel.sunt de o esenta mult mai subtila. repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia. a artei plastice prin.•• citocmaiesenteiacestuia.'.otali.~ altele etc. Japt datorat ÎI1ta n. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat. dar întotdeauna va 86 este propriu. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului.ibziduu cu neputinta deînt. Si chiar daca nici asa n-ar fi. Ce disonanJe si combinatii infinite. Tonalitatile culorilor.. trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui. acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 . .).u unpi .cuvintel~ suntsi . adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun. Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex. tate.a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale.'. .anume arte. pnntre combinatiile Joartebogate si diverse.i acest aspect n-ar exista. pe lânga acest sunet comun. în primul rând.' Aici. etc. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi.. devine un IJlcru clar pentru fiecare.sporde'bogatie . daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta. întocmai ca si cele muzical~.sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala. egale în forta si adâncime cu. ca emitatori sau receptori de "sunete"). Repetitia acelorasi "sunete". . fiindca oamenii sunt. Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare. . Daca î~~a ni<. ~are nu pot fi traduse în cuvinte. dotati .a tonului.foarte probabil.De aceea. covânt sau. La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria.. iamândoar s~mnaie.cel putin exterior vorbind . nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos. Nu acesta este Însa' adevarul. Fiecare ton va putea . bogatie si forta inaccesibile unei singure arte. cuvânt.. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) . aceasta armonie. reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte.lndici relativi ~xteriori ai culorilor.

fortele ascunse ale diferitelor arte sunt. reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica.putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc.fina substanta). cu sentimente razboinice dusmanoase etc. opozitii si contradictii --:. Pe lânga acestea.exceptiile fiind foarte rare). impulsuri parca sfâsiate nostalgic. totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. Poate ca reusim. Într-âjutorarea. ale unei asemenea atmosfere care. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. Se realizeaza tablo'uri (artizanale. pe cont propriu. diferite. Infiltrarea unui ton colorat. care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. omucideri. echilibrul pierdut. cu . În ger-eraI.. sentimente neexprimate (În actiuni umane). sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior. dragostea.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. stradanii aparent fara tel. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul. astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. conditie absoluta a maturizarii lor.ala cea mai accesibila (care actioneaza. Lupta dintre tonuri. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat. dusmanie. putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. gânduri nepro7 nuntate. despre care "nimeni nu stie ". ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice. sunt elementel~. pentru altii cea literara etc.de acee~ . pentru altii forma picturala..prin amestec . bucuria Ia norocul altuia. . O atmosfera spirituala este . Întocmai ca soarele. asupra oricui . pentru unii este forma muzic. gândurile pUfe si elevate. omenia. Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza. pe aceasta cale. se polueaz1i si mai mult. În cazul nostru . invidie. Invers. Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior.acestea fac armonia noastra. dar si actiuni complet ascunse.diferite genuri de arta (si Însumate . "principii" În decadere. ura. partinire. "patriotism". grafice cu o existenta autonoma ca atare. Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica. dreptatea sunt re-alitati care. Cu masura cu care masori.plina de contradictii. realitati spirituale nascatoare de atmosfera**. sa receptam operele lui Mozart. violente. tata simpatie. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare. Împletirea . mari probleme. Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni.arta monumentala). gânduri.în fondul lor diferite unele de altele. sunt ipostaze ale spiritului. egoism. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care. tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere. neasteptate batai de toba. vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri.pe plan spiritual .invidie si întris. altruismul. sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este .a doua culori Învecinate. interpretari si . în cadrul unei 89 88 . tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*. lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare. În fond straine de noi.~onstitutive ale unei atmosfere spirituale. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari. presimtiri. o imagine consolatoare si o speranta. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa.personal .. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. josnice. gânduri nedemne.Sinucideri. sacrificiul de sine. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***. divers._ comportându-se asemenea unei. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului.

A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra.]mporta~t al tuturor timpurilor.curgere' prin : delimitare grElfica. Munchen doua expozitii (1910-1911). Combinatii "permise" "nepermise". S-ar parea ca artistul d~re: sa.:> rnina~ea petei d~.aracterul de pictura pe o suprafata. printre primii. pre!ingerea petei dincolo de aceasta. Foarte frecvent putem .' ?e pilda. etc. cele mai potrivit~. principiul artistic cel mai .de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung".felul cum identificam noi armonia.ele~ga fiZIC. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara. din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale. domi~ CI c. 90 " V. unit cu aspiratia spre compozitional.nia: ~n conceptia noastra. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul. obiectul real se deplasa spre abstractie.' ceea ce însemna un anume progres:. Asa se'întâmpIa. extragerea sonoritatii uneia din alta. în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara. 91 . de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata. .~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru.. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex. ciocnirea dintre feluritele culori. .spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active. deci cu piramide (asa-numitul "cubism"). italieni etc. dupa toate probabilitatile.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice). S-a încercat . decurge logic di~. ceea ce conferea picturii o' ". adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c.chip'l~gic.nota pronuntat materiala. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s. culoar~. plasticizate. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze. * Astfel.transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. dar tocmai pnn contrastul. în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. de o mare si exclusiva importanta.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice. O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere. vedea. delimitariIe stricte. culori care nu s. se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului. Tocmai Într-un caz ca acesta. nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala. ' .dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în. Armo. a unei anume culori asupra celorlalte.interferentele dintre culori.cl. firesc. ci de a o narea uneia asupra alteia. Modelarea a fost eliminata. în forma populara sculptufll relIglOase)*. Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~." etc. limita. la renuntarea la o suprafata reala. În ac_estfel.) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu.le timpum. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic. trebuia sa duca. deschid un s.

reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale./ l' . în consonanta sau contrast. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii. ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. care. Posibilitati asemanatoare ofera culoarea. Unirea celor doua forme de extindere.folosi ca spatiu tridimensional. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului. poate înainta sau se poate retrage. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. bine folosita.. poate avea tendinta de a porni sau de a regresa. t . apoi plasarea formei pe suprafata.

SI~mereu. pentru ca va provoca vibratii emotionale. taI. :/tii~~:. Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta. posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii. adultii. avea. nr. cea din d 'l~ es lOIS d'h . nu 'numai ochii. unoaste SI e~ gra. dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor. S-au facut asemenea Încercari O '. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- . faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent. 35 . vulgar vorbind.~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. practic la l' nta . silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~. întocmai perioade m~d de tim. Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i.~amenfiprematur. Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi. (asa. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". unei cravate sau unui covor. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche). degete 95 94 . zguduiri sufletesti prea slabe. Ea are o viata in terioara proprie. ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. ' ace asI rezultat ca 1 d . 'În plus. Daca am începe înca. Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. principii referitoare la existenta un~I. ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei.Tendances et de la musique sont les memes" C. Henr1' R ove Lexem~lu..e. D~ca . 721). de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura. aceasta gramatfca i-a era . însa pe temelii . Vibratia nervoasa exista fireste.pl]l. cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome.~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. cu lingudta lui Leonardo da V' . asem'?natoare. ca sa spunem asa. cu Succes. p msa. armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci. un univers unde. Muzica î i c . mai torill sa-si cultive si 'sufletul. dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. " ar I însa oricarui lucru Sv. a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica.C)~data reguli fixe.'. pomemt. concomlÎntre1<uintarea ca o for~a .matica. Asemenea tentative -.~are si prin a firelativoarba. Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. sa pornim brutal la eliberarea noastra.a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. aici O paralela cu muzica d . t s~ ::::a~Clp. contnbutle de seama o aduce NouvelIes". exclusiv. •. de pilda. in teriori. rI1ultumindu-ne apoi. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura.. si ca o forta decisiva în procesul creatiei. Sustme .suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:. este() l}lul1c~de lunga durata.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. în fata unor opere de arta aplicata). fauri:ea ar duce.~eae:.

se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri. Sa legam acest rosu . ornamentica are totusi un efect asupra noastra. specific. de exemplu. cale. a unui cal sau a un1. .decât natura. Serioso.d. Vivace etc. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . triste.de imaginea cerului. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. atunci când nu --abstract. tenta legata de o f0ll11a naturala. Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii). datorita . Privita mereu stimulatoare. cu aceleasi adjective adica. elen antic etc.' severe. african. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un . Este haosul unui caleidoscop*. ecleraj speciaJ. este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. care. De la acest punct. încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. rochii. Grave. eventual chiar s-o nimiceasca. Prin urmare. Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. si interior vorbind. Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. în momentul actual.) pentru a determina discursul piesei muzi.. ne impresioneaza atât' de putin. tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior. îsi va interioara. solemn sau ameninrator). vii etc. Astazi însa. un ornament oriental este. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**. cu un incendiu sau ceva asemanator. tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. calda. unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea. culoarea rosie. Nu fara motiv exista. modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- . • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra.de picioare si boricuri autonome. obisnuitului efect al rosului izolat. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta . Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel.. ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. folosite mereu de muzicieni (Allegro. De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. cu totul diferit de unul suedez. chip omenesc. De aceea au si devenit trep-.fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. asemenea efecte neputând. a unei flori. De pilda. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare.!icopac. În fo.sursa .ui. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite. ci este folosita ca izolat. ci mai curând ca niste simbolUIi. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere. _ 97 96 .

abstracta. cu efect neartistic). stire de dispozitie exterioara etc. etc. În. Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi. sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine. stare d. Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl. Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica. imateriale.oduca efectul tristetii**. am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. modelate. o disonanta de asa natura.e spirit spontâna. prin trasaturile fetei'. sa pr. Jn conditii obisnuite. vesel" etc.aseaza în alta atmosfera. Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior. tmuta capului.). pot fi modificate. sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare.. unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala. '. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate. Rezulta totu.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. sa cufunzi privitorul în contradictii. Trebuie dedus de aici ca este cU. culoarea fetei etc. Un peisaj obisnuit. Posibilitatile se Întind în siruri infinite.sibilitatea naturala a existentei unui . I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. artistului deci acest t. fata cu scopuri materiale. exemple etc.repr~zii1ta. subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri. adica o legatura exterioara între portiunile tabloului. Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta"). perspectiva. O alta culoare.fel. numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus".ne neatins. Iata' deci din nou prezent principiul. Impo. Este vorba aici de niste conventii. Lucrurile vor arata iarasi altfel.picturale'i.lmva putea ea exista.). cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine.emperament. natura vazuta prin temperamentul. va ramâ. Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens". În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. ci numai În planul necesitatiiinterioare. 98 a' vietii intco are drept urmare . asemanare cu basmele cinematogmfice. De exem) plu. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. linistita a sufletului). printr-o simpla trasatura..t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia. ~ompozitie..unei 'evel1tual enecesi ta ti . naturalist niste personaje ..câz deoareceo .si efecte Între aces. un caz iarasi total diferit este calul rosu. . dramatica pe care tocmai . 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac. daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista. impresia de ansambh.. nu poate.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. În toate aspectele vietii.i poate avea ori efectul .u~ ·. Tonul fuqamental al rosului. prin ea însasi trista. prin miscarea lui. alcontrastului. sfârsit. deoarece rosul. deci si În arta. deja mentionat.cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural. ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii. .putinta sa divizezi o întreaga imagine. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În . desenate anatomic. 99 _ * Trebuie din nou sa.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea. se cuvin privite numai ca valori schematizate . ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* . ar forma la un loc cu un asemenea cal. Culoarea se con. sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. anatomie. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare. necorporala sau corporala). cel mâi' .·. atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal. la fel ca În toate cazurile citate.'<iinipotriva. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. "pictura".inte . ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist.

atâta timp cât scopul exterior. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui . Orbit de mijloacele exterioare. de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni. de tainica. cu timpul. efectul direct.. sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor. Pe de alta parte. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara. decât sa lupti cu ea. mai 'întâi. de pilda. Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. pur întâmplatoare. ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace. Cu cât o miscare. îi cercetam structura interioara. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. În acest scop. când explicatia practica vine ca un trasnet. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. ca În fata unei existente pe alte planuri. dar aceasta . Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. Într-o astfel de situatie. Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei.. prin forma'si culoare. ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. forma care.. Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con. al carei scop este neCunoscut. tainic. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura. produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. sa excluda impresia de basm* si.a nimic mai adânc decât superficialul". de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor. el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice . Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e. .rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui.acest . artist creator de coinpozitii cromatice. Se spune . miscqrea. este exterior mai putin motivata. solemn. a buzelor etc. De aceea trebuie gasita o . În orice caz. sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara.' 2.este anihilat. Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care. În al doilea rând. prefera sa ramâna la suprafata lor. mai adânc si mai interiorizat. cauta fabula. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz. încerc. practic. În general. Apoi. se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. compozitia sugerând impresia de basm. O miscare foarte simpla. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral._ sideratie-. aceasta face o impresie atât de puternica. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut.e drept . pâna În momentul când famlecul a trecut.-În._ având aceasta nota de basm.profunzime este cea a mlastinei. fel. pur interior. forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. respectiv. problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate. al miscarii nu este cunoscut. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. forma. el o considera valabila si prin um1arc: l. ca literele. telul operei . precum si de o pozitie speciala a limbii. 101 " .ca "nu exist. fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi.am sapatTundem în sutletul omului. . nu sunt decât niste sunete functionale care. Si asta. ajung în constiinta noastra (aspect psihologic).

nu exista "su~eteurâte" . Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. d~pa. . de natura pur sexuala. de prim rang în viitor. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite.1. va dobândi de îndata si functia de a încarna. Întregul sens interior al miscarii in timp si spa. plasat. Fireste ca si aceasta situatie este. s-ar putea. de a se folosi dansul ca practica de cult. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a. De aici . În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate. Pe acest principiu ar trebui saJie sii .De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. 103 . ramâne ca sa spunem asa. Din miscarile· "lipsite de frumusete". actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica).va fi construil"noul dans". sensul practic al mifcarii elimina sensul. este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste. a artei monuÎ1J~ntaJe. în dans ca si În pictura. Astfel de gânduÎi rup omule! . astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. dupa cum din combinarea acestor elemente. Necesilatea aparuta mai târziu.. sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e. În plus. la suprafata . functionala.1) Miscare muzicala.) si trebuie Înlocuit cu altul. In orice caz.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura. Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: .în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet.0ri~inea dansului este.co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor. practica.orice activitate zilnica. dati. Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului. rezulta compozitia în pictura.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. si de la sine. cu evidenta prezenta. 2) Miscare picturala. Treptat. Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea. interesul pentru miscare cade imediat. doar un stadiu ne tranzitie. În care mai cauta si astazi sprijirt. În gânduri abstracte.va începe dansul viitorului. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari. abstract al acesteia. a tuturor caracterelor si posibiiitatilor. adica. cum. În dansul popul~r a acestui element originar. "disonante"de ordin exterior. Din acest motiv. 'nimic enigmatic. Aceeasi norma a folosirii n. tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n . Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice. 3) Miscare artistic coregrafica. frica etc. mai observam si astazi .în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara. devenite acum dintr-o data frumoase.tiI. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. ca un al treilea element. compozitia scenica.folosirii aplicate a misc'arii.

d:lca vreli. In zilele noa<. la urma unnei.. În acelasi timp însa. privind folosirea unei culori. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. Din exemplele mai sus examinate. pentru :lrtist. 246).. prea tare inhibata. fireste... umblat pe ac. ramâne. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator). schematizarii) se afla.libertatea fara margini. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton. corespunzând si .tocul este pus. reprezentând numai una din modalitati. de pilda. deoarece toate aceste posibilitati. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta. aceeasi libertate este si una din cele mai ma. Intre aceste limite (aici parasesc drumul' . Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale. dincolo de ele.tre.întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura. si 2) cum trebuie. în 1a\a oridirui pionier. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. fantasticul materiei celei m'ai dure). de unde se opreste natura" (De Profundis). exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de. 1912). 684). 1899. la dreapta. Wilde spune: "AM încep~ de acolo . Bruno Ca. t903. dar si iden· ' riqilre . Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. bogatia posibilitatilor si.:un Jnghetate. Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior. utl1Jzareil_ -mai reala.ZUJ de fala. la fel. articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper. O.. Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura. cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei. ca. în momentul actual. pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare. p. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice). : 105 ** . Totodata (si probabil numai astazi). adâncurr ametitoare. prapastii de nemasurat. !) Este îns:1 stapânul ei.pentru' C'I. Noile principii ~u pica nici ele din cer. Goethe. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . este decât un diclionar. Iar între ele .B. în slujba artistului. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit. Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*. întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. Delacroix spune. facându-le utile acestora. a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc.est drum. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea.-:. tolos:~:a complet abstracta. o încercare cu totul elementara. ea. Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente. la stânga. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism .opriului sau spirit sau. Este sclavul ei. De exemplu. destinate unui scop creator. mult acest principiu. largimea. Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. exist<Înd în si dincolo de acele granite. de 3 (:i:..de fOlme exte- depali. adâncimea.. acesta va fi caIClLizit. (Karl Heinelllann.sirer. (N. ci este rodul p. deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. ca principiu general. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. natura ill!. despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si . a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica).. pis'. În afara de cooperarea a doua sau.'i non_o libertati.cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare. iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior .. pe deplin emancipata. p. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un . lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri. Pornind de la opera lui Henri Rousseau. ed. atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta.' Încercarea lUI lui Skriabin. astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. care se întind. Acest drum se afla între ~OUf:T. Berlin. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles. (1uriwJ. v. în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor.

Formele naturale pun stavile ' care. tot aparent. repetat ---._ Ca tltima expresie.. picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare. ' ". La urma url11ei.' numai c~aaici. . cea mai expresiva. In lo~ de "eram . ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii. numarul (cifra).1 . . ci constructia ascunsa. unele cu altele se leaga totusi. Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. Iar aceasta ramâne.' ap)i~ . "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc. stare de constiinJa (cunostintele obiective .. În 'o[Jcare gen de arta.m VIItor. posibilitatea de a spune "sunt. si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri.identica:în ca. este forta spirituala a elementului' arta.tica. destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. Este de Ia sine înteles ca. putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei. tocmai prezenta interioara. se . astazi se aplica.~e art~" acum s~. care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). una din formele de tranzitie. . aici. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema. .:. puternic si precis întreele. . asa cum:' mai enuntat. în fond. arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. poate fi nu .1 acest principiu si .. stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea. pe de alta parte. batatoare la ochi. .sunetul de fond. ele vor fi Înlaturate. În orice caz. în general.. . de a. interioara. pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . De pilda cubismui. . abstracta ramâne. o constructie denudata care este.. \. Astfel se si explica impulsul. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~. temelie a. l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura. ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului. pentru ambcle 106 . iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei . astazi"deja evident. nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna. se descoperi formele constructive'ale epocii. I I limpede caracterul obiectiv. . El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar.elemeryte. pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei..' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre.COi1structie în scopul constructiei. '. Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire. acest element obiecdvcere ratiune. În multe cazuri.

existând ca fiinta. ca orice alta fiinta vie. dar posedând si o viata materiala reala. ci. forma adevarata. Desprinsa de el. atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*.a categorie. Atunci sunt opere "bune". creatoare. enigmatic. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. "din artist". in masura îil care au macar. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow. însa. subiect independent cu suflu spiritual." ° 109 . Daca într-o anume directie. abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. stapâneste niste forte active. opera de arta nu este un fenomen oarecare. Pornind de la acest aspect interior. în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. opera dobândeste o viata autonoma. actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. neartistice). Tot astfel. devine ea însasi o personalitate. se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. Prin urmare. nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. conform definitiei f1oastre.VIII. Ea traieste.

Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional.~1pietreste. Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale. Iritotcteauna. 1 ~egative. ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**. în scopuri specifice. ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara.• • ··. dar nu ucis.·. trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc . si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. prg~pe . diverse scopuri speciale**. accesibila lui numai în aceste forme . Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata. daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca. vorbeste sufletului despre lucruri. toate ~omeniile vietii (deci si în arta).. . este vorba de o înselaciune artistka..utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui.\.. utilizabila pentru. Aceasta necesitate repreziflta drep.mansamblu.":. Al~~. în. pacat cu o lunga suita de urmari . arta devine si ea n:uli vie. în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii. numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB..r. Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei. Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta. În primul rând deci.l"pura" nu este destinata omului. finalifati. atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic.! în. • "'". În al doilea caz. nici aruncarea. care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica. artist~l ~u efte numai îndreptatit. ci numai proble-. deoarece între suflet s.PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î. precum si forta sufletului omenesc. exterioare sunt de admirat. . si ast~ . IiJi interioara sa fieperturbata..miscarii triunghi ului. Arta este limbajul care.atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*. 111 .ile~ c'az~ootraveste9i .' ci si dator sa . "UIl bun desen "este de asemenea. ci ca e lipsita de . . Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste.Daca arta se sustrage acestei sarcini. Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat. ~curt. .actiune si împlinire reciproca. ci O [ofla cu finalitati. 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi.plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol. Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor.i ârta "exista o legatura. . ci pentru' ca. prin . In felul acesta. f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati . pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata.bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate)..Munchen). artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei.'..Iibertate fara bariere trebuie sa se .v practice /"" decurgînd de aici. recunoscându-si datoria sa fata de arta. '. nu este un sim. functie de cald si rece. iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A ..tul la o libertate nelimitata.~ p()lueaza. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'. Lucrul se razbuna însa curând.·. nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii. legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata. ** Este . care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate. ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor.i.limpede ca aceasta imitatie a naturii. Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca . botani~ii sau oricarei alte stiinte.p~.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau.atomia sauaItele asemanatoare. apare opinia ca art'. îri forme numai ei proprii. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise. Plcturaeste o-arta Iar arra... . ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati. A:~~ta . sunt necesare imaginii in . ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. acesta este 'scopul p~. care poate ti ametit.·stiinti a ti~. dar si fata de sine însusi. * Acest gol ** Aceasta *. vesnic viu. necredintei si eforturilor exclusi. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg. · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei.acea tonalitate sau nu sunt. · Nici ap. ci si vietii.

ci numai în ~ta. În asemenea cazuri. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. . Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. chiar si în forma cea mai intangibila.!. abia vizibila. care adesea va fi o cruce de dus. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli. aceste fapte.si fara sens a unei mâini. el nu va fi liber în viata.. aceea si sunt foarte putini aceia. tocmai de aceea. intangibil. De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. . desigur. î~ainteaza si se înalta. în pictura de exemplu. pentru moment. gândurile. gânduri. Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii. în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. 112 . rafineaza si Îmbogateste sufletul. în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . pe plan interior. el are o munca grea de îndeplinit. si 3. devine posibila. gândurile lui. De.. trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care. trebuie sa restituie talentul primit. Astfel. cum îl numeste Sar Peladan. ** Despre frumusetea interioariI (K. peste tot si în orice împrejurare. con. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului. p. ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. De asemenea. Artistul nu este numai un "rege". .>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. . struC\ia. men te. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI.de la 'sine". pe care l-am întâlnit pretutindeni. EI trebuie sa . Nu. daca sufletul unui artist este viu. doar aparenta goala . morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct. orice este urât pe plan exterior. adevarate servicii. senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. ci tol ceea ce. a tdunghiului spiritual. Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara). Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig. În circulatie al termenului. Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . sentimentele lui. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. Asa este În viata. constituie materialul fin. orice culoare este interior frumoasa. De aceea. temporar si aparent stagnanta. confuz. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. la rândul lor. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . rcspinsa. Daca artistul este un preot al "frumosului". unul din primii compozi. chiar artistului însusi. înca neclar.e la telul . poate fi frumos. în sensul ca ar detine o mare putel:e. stie ca fiecare din faptele. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum. ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari.. atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. adica în actiunea asupra celorlalti. trebuie ca faptele. totusi continua. 2. nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. * Prin acest "frumos"· nu se întelege. pc care se ajun. adica reflexia. Unul din primii precursori. De Ia sine. ceva ce s-ar putea sa-i fie. sufletul artistului va gasi ce are de spus. ci adaptarea respectivei forme la continut*. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios.. B. Verlag. atunci . de neîntrerupt.mari si sacre. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. vor activa atmosfera spirituala. o alta. Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. sentimentele. dar solid. din care vor rezulta operele sale si ca. la fel ca si în arta. 187).

2) Compozitia complicata. "exterior vorbind.rt în doua grupe principale: . În cele din urma. . Numesc acest fel de compozitie melodica. Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata. de Rrima lege a evolutiei. Aceasta forma de baza poate fi. i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle . Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. foarte greu de gasit. Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. 115 . 1) Compozitia simpla. care a fost/însa pâna acum înfrânta. de tranzitie.. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza. De aceea. la rândul lor subordonate unei forme principale. compusa din mai multe form~. subordonata unei fomle simple si usor descifrabile.-. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. Aceste tendinte se împa. .' . c1are sau voalate. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. în care principiul melodic este în mod necesar prezent. Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical.

deci impresii venite din "natura interioara"·. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare.' pe deplIn eVidente. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii.fermata·~. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu. de aceea.'::'.terii aspiratiilor compozitionale. Spre acest triunghi. *** Multe din tablourile ecouri simfonice. pe plan intcrior. Prin C6zanne si. iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste. Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. japonezi. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . . pers ani. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI. ' aproape toate aceste opere. Aceasta alcatuire neclara este numita.- . Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii. ~n epocile artistice ale trecutului. aceste compo:z. •. de la pnma vedere. Acest gen de . solemna si calma a domului gotic. Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu. Este totusi clar. ~ A se vetJea.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice. (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta.mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic.naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare. În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve. am adaugat trei reproduceridupa picturile mele. Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic. alice opera serioasa suna. se dizolva. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". în multe picturi. mai ales În arta devenita • populara. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· . . Numesc aceste imagini Impresii. aritmica.:--::. care În fond nici nu exista. la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent".aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. Beethoven. În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. deoarece nici scopurile . dobândind Însa totodata si o noua structura. pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta. Aici s-a aflat miezul renas. ese11la însa. xilogravuri. -'~:. ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri. este exagerata. fireste ca orice opera serioasa este linistita. pe care-l are orice melodie. În . nascute subit din demersuri de ordin interior. Mozart si. care se exprima printr-o forma grafic-picturala. Asemenea opere apartin formelor de tranzitie..compozitionala. si numai În calitate de componenta subordonata. În opozitie si inhibante. Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata.etc***. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica. si dezvaluita astfel structura . ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his. imagini le numesc Impravizatii. raspândeste o atmosfera de liniste interioara. si pe baza unei distribuI]i relativ egale*. un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*.miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit. În ultima ei . Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera.utile miscarii de ansamblu.'. lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia.)** . prin Hodler. constitui de pilda. de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc."~ ~ . Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este . Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. de repetare calma. Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare).. pe deplin formata. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si. de exemplu mozaicul din R~venna. si în pictura.: ~" . În cele din urma. . Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident. 116 117 I ~<. tot astfel se întâmpla. ulterior. Ele pot. Ca exemple de compozitii simfonice noi. Înflorirea deschisa.. Iubirea sau ura fata de opera se evapora.. . '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani. trezite la o noua viata. uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor.

.''.. . turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a .··. intentiohaIitatii. constiintei.~.. finaHtatii.întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care.. '. dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului. Cuvânt de încheiere : · ·.·.:.· . '. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic).si aproape cu pedan terie.··· 15 22 ·········. III.i..: . Teorie : ·.: ale imaginilor mele.mpozitiei ' ..'. va devc::ni desigur Iimpedepentrll .. dupa parerea mea. ... .. " .. În sfârsit..!09 '. '.:. 5. 43 B.. acest conceptal pic-.··. Limbajul formelor si al culorilor 55 VII.: - ~~ . rationale. II... GmffiRALITATI.'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri. .PICTURA· V" Actiunea culorii .creztimpÎl)delunJ: gen de.' .~. •... Introducere ... .' :..> "'. .' . unui nou imperiu spiritual.··" 94.·· ·. imagini le. .leexarriinezsi Jeprelu... Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i...·.··. Prefata ..~.. .'j' constiente. 28 ···· · ·.. Miscarea .'.. 1. ca ne aflam de pe acum' în epoca unei . dupa' p'rimeJe schite.Acest ..::.•:> 3) Expresiile<carese formeaza .i "gat . . noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co. Cotitura spirituala IV.!. Aici rolul dominant îirevine' ratiunii.Piramida · : · ~.:\"J.:. : :_49·. ....... ca în curând pictorul va fi mândru '.. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati. I '"..115 . VIII. Qpera de arta si artistul : . ~...-.. . cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata.. creatii cu finalitate si ca.:" În Încheiere as dori sa observ ca.~ VI.. numesc compozitii. .. ~ : ..·În.în spiritulm~u. A. acelasi timp însa.:.···· ·. .

. . ..

Munchen 2.3 ALBRECHT DURER. Pfângerea fui Christos . Pinacoteca Veche. RAFAEL. Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen .

VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE. Raslignirea Colectia bavareza de pictura.4. Munchen lui Christos .

PAUL CEZANNE. 1911 . Femei sca/dâhdu-se. WASSIL Y KANDINSKY.18. 1911 )' 7.i' 5. 5. Improvizatie nr. 1895-1905 \. 6. WASSILY KANDINSKY. Impresie nr.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->