Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

nu are nici un viitor. de a fi fost lipsit de scop si ideal. daca stii sa-I atingi. stând pe malul apei. lupte si suferinte. caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. mai mica sau mijlocie. oarecum interpretata. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina. contact interior ramâne totusi un punct.Împrul11utata de fapt. Primul este de ordin exterior si de aceea. Întelegerea noastra pentru primitivi. mare sau foarte mare. culcate În iarba. Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana. Sufletul nostru care. DUl1potn va. o rastignire. ascutit de . A exist<it oare vreodata un cuvfint ma. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori. Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar.simp<ltia. efort care implica de la sine renuntarea la .'. Toateaceste forme. '. "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. Totusi.vremuri de demult sunt. mai rafinata. . precum se poate' usor constata. . actiona. EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia. Cosmarul conceptiilor materialiste. abia Începe sa se trezeasca. Îil sfârsit. decât de scurtadurata.etral opuse. Înclinarea spre primitivltate. Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului . ~ .' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii. mijlocii.. asa cum o traim În momentul de rata.ne Ia o anume Înaltime. daca sunt cu adevarat artistice. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p. Sentimentele mai putin nuantate. ca un vechi vas pretios. nu poate fi În' actuala f011l1a. . acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii. primul caz). '. cu ajutorul culorilor. J .Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire. bucuria. Înca nu a'pierit În Întregime.ad5pându-se. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis. Uneori cu mii de pânze. În sunetul nostru exista fisuri. Acest important punct de. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit. Pe suprafata lor sunt redate. Ca si noi. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura. dupa '0.:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*.lunga • perioada de materialism.as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. jalea etc:. În chip deosebit În cazul al treilea. . 16 Sa presupunem o cladire. diam. pe . artist. Într-un urias.Înrudirea interioara cu ei. el începe acum. fie.'fiind reaJitatea. rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. fie o piClura "impresionista". mari. De aceea. reusind pân.' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . cerc negru.icatura.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare.cel putin. sentimente fftra nume precis.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet. cercul negru . Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât.. chiar .' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. cu crapaturi. tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ".În ori~e caz . el suna. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca . care nu pot fi cuprinse În cuvinte. Îrnpartita În diferite Îl1caperi. "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi. cum ar fi frica. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . În 'apropiere. . Artistul însusi traieste azi o viata complexa.care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. sa-si ridice capul. pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? . gasit Îngropat În pamânt. ele îl vor menti..re\. apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor". Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici. a .' iar opera rezultata va .

viitorului. punctul de vedere al artistului.'~' .tului. are o forta pr:ofetica însufletitoare. . ceea ce. si a aviditatii.' intrigi sunt rezultatele unei astfel .'" care nu cuprinde În ea potente ale' . nastere . chiar si exceptiile sunt. mera tin ". atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului". Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta. Putinele 19 " . Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii. Oameni . artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an.. *. exista clar si predominant ca rea. soare strideht galbene.' " concurenta prea mare si supraproductia. ~ . Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave". De ce au venit .. Excelenteis~leX~ doamna În verde.l. In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~. materi'aliste *. . Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua.' .. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere.sti un pepene). . S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale. prin exercitIu.' . . în ' atmosfera prezenta. ci tin& spre alte obiective. invidie.l'!.rasfoiesc I?agini si citesc nume. ! ..'-" aceste carti În mâini. spune Scbumann. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. Îndoieli. nume de tablouri. virtuozitate si brio. fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata..În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care.o lupta pentru. iar cel care ar fi putut auzi.'-"1 . Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala. mai 'Înalte.Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. Ura.' O astfel de arta nu poate decât . . care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul.". . Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor. cu ore de entuziasm si de ··lumina. de arte lipsite de tel. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti. o viata cu multe chinuri. Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. .. dar. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei). Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când... cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu.0 de la un tablou laaltul.se schimba atmosfera în care a luat fonna. pe cale artistica. Se deplânae . partinire. obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl. spirit de casta. În principal. "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice". Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis. o -doamna În Înc!errlânarea.bunuri. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor. Cealalta arta. artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~. în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor. {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta.sa repete. în acelasi timp.:-.. . Apoi pleaca. este o arta castrata. capabila de dezvoltari ulterioare. 18 o . În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit.i~ tate. Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera. Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei ..: "".În roz. Întrist(itoare si funesta imagine.. n-a auzit nimic.. îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe.7 În . spune Tolstoi. •. Aceasta arta.

. facând. În orice caz. o putere a "privitului". acelasi punct al starii lucrurilor. _-_ . bronz. . prin mal111Ura. un om ca noi toti.. Împotmolit În bolovani. atunci se Înccai'ca redarea acestei. piatra. la dimensiuni gigantice. el trage dupa sine greul car.. prin toate mijloacele. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. din care face parte si arta. Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc. aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la . Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii. tainic implantata În el. ".ar voi 'uneori sa se elibereie. este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata. prin suferinte. inevitabil.-.. în fond. fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti. al vietii umane. Este un om cnre vede lucrurile si le arata.. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale.. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre. r -----------------_ .-------'--. Deodata însa apare.. fier. Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum. Însa nu reu-seste. -. De acest dar elevat. "cu sudoarea fruntii". rau si chinuri. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi. Ea poate 1 ua forme variate. pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. dar care dctine. . _--_:. corporalitati. însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]).Viaja spirituala...o de nerecunoscut. Sub focul batjocurii si al urii. dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii.

..câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! .e artistului. divizat În parti inegale..</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila. ÎntreguL triunghi se misca încet.de gâmltelepropriului spatiu esteu. ca sens interior.. Indignati. . "mi"·ul ei batând ca o inima." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 . .. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza.. Într-unul din romanele sale. Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste." . Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat.a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur. a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" . Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale. mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat.. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni. întreaga imagine a vietii spirituale. \..nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea. se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare. Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare. CU. marea ei pata neagra..~ ' '. În vârful vârfului se afla uneori un singur om. yU atât mai mari. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului. aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos. consumata în doza inare. Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu.În . ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles..prii1 urmare. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg. iaI"acolo unde . cei. .fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt. ** Weber. . dupa o pâine spiritual..••.a corespunzatoare.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din.. spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven. Privirea lui. . va deveni mâine 'un continut al vietii.escroc sau candidat Ia casa de nebuni. nu prezinta una din umbrele ei. Beethoven.. compozitorul operei "FreischUtz"... abia perl'cptibil.Daca însa. În acest sens. :'{ . De câti arii a fost nevoie.înstare sa p~ivt~sca dincqlo . abatele Stadler. multimea care va întelege cltvinteJ.0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa.•. Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei.•• . de pilda. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra. '. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung. cu "zilele" biblice ale creatiei. .. .. iata o· . înainte. . "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni". . fireste. ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor. î! nUJTleSl. Pentru ei. D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. constient sau (mai adesea) inconstient. . mâine.-.'ajutând carul greu de urnit. Între altele. plina de bucurie.tqate porti uniI~... . înapoi si în sus. acela va disparea cu siguranta. mai late. darul natural al unui om.astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt. Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana. Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii. 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos. portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus.nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice.

Se specializeaza. din care majoritatea nu cauta. devine accesibila numai artistilor. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. Moise coboara de pe munte. În ciuda tuturor acestor amagiri. produc. într-o forma presupus artistic. . în cel mai bun caz. Limbajul lui. se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior. Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate. chinuiti de îndoieli si epuizati. . 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi.. iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. blocheaza. . prefera adesea praî:Jusirea subita. subestimate. Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. Asemenea perioade. pe cea subtila n-o cunoaste .1.. cu o forta ele neînvins.deveni un blestem. acestei înnoptari treptate. sunt perioade a'. o. va fi totusi auzit. în corul grosolan niaterial. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. Sau pare a . Arta. dimpotriva. Rarele suflete însa. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. aduna elemente firave. Invizibil.:' decaderii universului spiritual. nesesizabilmaselor. Aceasta întrebare devine un crez. "Concurenta" creste. tot mai adânca. La început. navalnica. în întuneric. Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri.se misc. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. care. în ciuda haosului si voracitatii. -mai întâi de artist. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv. vede dansul în jurul vitelului de aur.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. o mare multime de oameni abilt.drullW1. si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni. Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. în care arta nu are reprezentanti I de seama. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita. Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. Se Iasa treptat noaptea spiritului. Grupuri mici care. pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. de anumiti' . întâmplator. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. iar purtatorii lor. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului. Fortele pur spirituale sunt. el prezinta un continut impur. în care lipseste pâinea duhovniceasca.l doar înapoi. care în asemenea vremuri duce o viata umilita. încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti. în chip inconstient. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. nici 25- . superficial dotati. se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. un sunet neconsolat si jalnic. cunoastere si progres.

Este oare. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. ci un continut artistic. mai târziu.rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* .fie indivjd. '" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate.. ' . Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere. atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care. Daca acest . nu de sirilturi grasolane. figurativ.~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate. Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate . fie popor. sa ne marginim a nu face de limitari prea.c.cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante.postulam Între materie .sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa.Si spirit. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-. cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J.. numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine. care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale. al perioadei-depasite.' precum si despre starile intermediare. în'tocmai ca omlll .nu putin corporal decât realul pe. 26 . va gasi negresit acel cândva pierdut "ce". devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala.

pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~.iteratura. . Politic vorbind. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri. ei sunt frecvent republicani. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima. ' Din punct de vedere stiintific. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~.ceata. asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst. în.Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea. o confuzie. ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow. individualitatea naturalisti. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). b În plin ocean. tara gres. Spatiul si mai jos situat va fi atras . dJasurat. mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis.' s-a golIt. a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si . III.ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente . acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit. . aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez.aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. observate numal~ ~e la distanta. pe plan religios vorbind. Din punct de vedere politic.entarii populare sau repu~1J~~nJ. de care apartin si muzica si l. iar din ziare citesc articolele politice de fond. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris.ar~le aufostun lucru foarte usor. ' Din punct de vedere economic. se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt. ei nu stiu de aceea . o pendulare o incertitudine. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta. 28 În aceste compartimente superioare. (De la citate din.. Restul este considerat de ei o prostie. " Tri~n?hiul spi. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti.Te~ma. nu orbeste atei. "Cerul'. artistului. . EJJJma lui Schweitzer. Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri.l c. la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici.are s-au sacrificat pe ei însisi. asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. faptului . le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei. "Dumnezeu e mort". Ei ascut sabia dreptatll raul. Însa si În care tocmai reC\. a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita. prin Legea de fier a lui LassalJe. 'protestanti. ciuda uriei bune ordini vizibile. cu tarmurile disparute în. ~tc: In realItate sunt Însa atei.Se numesc evrei. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. fapt pe care cei. nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. catolici. religios vorbind. uneori nociva. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte. atunCi când. În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. despre care nici nu stiu nimic.

si instaleaza altele. si care pun la îndoiala realitatea' materiei.. actioneaza forte. ci În urma artei. peste care arta. . Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. 'ca si ceea . Cladit din multi stâlpi' ascutiti. va pieri orice frica. pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. ne urcam si mai sus. a sarit~de mult. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. ametiti de întelepciuni straine.". formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. a existat înca înaintea ce VII. acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. "nemuritori". Astfel de oameni . sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste. constatam o 'si mai mare confuzie. care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru. care nu aud zgomotul" prabusirii. subit. adica a electricitatii în miscare. un turn colosal. exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica".i' precis contllrate frica. Daca mâine vor observa acest lucru. limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. Iar si mais\:ls. care nici nu mai vad. care nu se sperie de nici o Întrebare. 'ei înlatura bariere. Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. vor disparea. îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele . traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care.care l<interna atât m~ivizibile. iar aceasta de._ se întreaba: "va putea oare stiinta. Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu. Oamenii care traiesc aici.. aceasta nesiguranta.. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice. Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare.cea de. capabile sa sintetizeze lucrurile. menita sa înlocuiasca total materia. . dintr-odata. orbiti de întelepciuni straine. Aici. 'care. astazi . În cursul acestei ocupatii. lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit. valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo. totdeauna pe noul. Teoria). . Cu ajutorul acestor caqi. Vechiul cimitir uitat se clatina. ca într-un mare oras construit solid dupa . spirituali. întocmai ca niste 31 . o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. nu au fost de la bun Început acceptate. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. ma.de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'.nu devine posibil' si ca Întelepciunea . Teoria electronilor. Aici. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe.find. înalti pâna Iii cer.lui pete. . zace în ruine. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. ici si colo. ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta. loc. posibiJitatilor. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul. Înaldoilea r.

\ *** H. de cele pozitive.' din când În când. C.~tel. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra. se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky. În . despre cararile cunoasterii. hipnoza. de la Înaltimea cunostintelor noastre. spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). nici contestate".' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre. din procedee deja existente. acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate. care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care. Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii. Societatea de studii psihice. .lawatszky În formele unui catehism. acum vreo doi ani. de ex. În 1889.)fin cuvinte* si explicatii superficial~. chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner. care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ". . . . Metodele lor sunt constituite în contrast total fata. .venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri. numarul .. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta.din "Gnoza luciferica". Cheia leozofiei.cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. P.. se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune". FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia. spre a gasi un ajutor. ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului. V. o organizatie care. la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. . Leipzig. 'sub :titlul "Constat faptele. '. va astepta sosirea soliei. Richet. 32 . Wagnti. spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India.i". . Dar . oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila . Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care.ri. . Chiar si ziare. Împreuna cu Eusapia Palladino. sunt Împrumutate. C. Blawatszky. fapte care ori n-au fost luate în seama. punctul lor de pleca~e. aceste . \\ Pe de alta parte se mareste. Lombroso. Max AJtmann. .slujnice supuse ale succesului si plebei..'ialistii cei mai pu. Societatea De aici inainte Începe. pe drumul r ! nu poata fi cucerita". practicând comertul cu "ceea ce va place". Este indicat astazi sa . . 250). Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky.simturilor noastre. .. În sfârsit. Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi.În cea mai mare parte .) În sfârsit. Încearca sa se_apropie de problemele spiritului. sub anumite aspecte. nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. P. jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate. Teozofia d-rului Steiner si articolele sale.soldati care uita de sine. difelite acadeI11ii i-au Întors spatele. ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret. dar nu le explic". cunoasterii interioare. aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. Butleroff Ia Petersburg. a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. trece.. printre care se afla~si m. chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii. Îsi. Oricum. se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice. Crookes la Londra si mai târziu Ch. repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. . în aceasta mai mari miscari spirituale. Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" . care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda. Între aceste popoare se numara. Diferiti savanti. mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. de exemplu i'f1dienii care. Doamna H. teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***.nu exista fortareata care sa . "Un nou n1esager al adevarului . Pe de alta parte.

Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în . ' . Literatura. "Printesa ' Maleine'\ :. . au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck.-. dupa fantezia lor.tica. dânq ajuto(si IUil1ina." "'. .prinmijloacepur artistice. important. mlastini. Ia început abia semnalizat.folosireacuvârttului.:: .-' ~ -'c--" ': '.' : "'.. sa se puna În !ocul.Cele sapte printese". sub propria conducere a autorului. devine denumire."" . Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. Cu o forta de nestavilit. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta. doar de foarte putini.' ':. în domeniul literaturii. suprasenzoriala. . Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui. în teatrul viitorului. fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare.' .i. N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ. Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale. din obiectul care. prin cuvânt.ucurialorputin' prematura de.'.:'..unui turn lipsa o simPla bucata de pânza. Astfel. .:"" r" '.~' rasarind. ~:.I" team a g. si ·'·si. ajl. un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'.:c9g~ llsatoar~~. si \ cele mai sensibile. cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor. o yibratie.. ele se întuneca si se încrunta.) portii. " .-.. .âna întinsa. El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin. puternic. sumbra: Intunericul spiritual. Die andere Seite (Cealalta fata). Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva.. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala." .•.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise . . partial (saJ poate înprimui rând).I1p.' în aselasi . 'muzica si arta sunt primel~ domenii. "Orbii" etc..":' ". fiind folosi te în special ca. iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi. Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata.' . galben..'''. incertitudinea nestiintei si . activa într-o . Este vorba de trecerea necesara..olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt..atrriosf~raspidtualizata" ..sunetinterior**.) joaca un rol mai curând sImbolic. verde.'.IF.:. MaeterIinck. vânt. 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul .:...deseneI~. ramâne totu?i . " "..'-~' ': :". si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic).lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'. de la material la spirituaL tastica sau. ': .-"_:"'> " ""':::. frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck. Aceasta forta se desprinde din . Astfel.:. acesta este poate unul dintre primJi profeti. cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator.tiJ.~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac. bufnite etc. amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila.'. din 34 35 ..n1.' ". s '. repetarea lui I \ '. ta de ea. În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile. "). lipsa de îndrumator.nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este.:.Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala..' . în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista . putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte. el' Însusi a dispus:la una din repetitii. .Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând.:"J:.'i.: )'::. . drumul pierdut. cofacul din' livada. puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri. La rândul lor.prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: .~.".-. printre care elementele materiale (cetati sumbre. în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. ** Atunci când la Petersburg. ca si din romanul lui.~'. prec u.:. A procedat la fel ca si copiii. În jocurile lor. i ".seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *.Atunci când religia.. iau un bat drept cal sau. .' . care.. Ape care îl "slihtim.:. nopti cu luna. . nu sunt oameni din alte vremuri.\ '.o formaîiltâmplator materializata a cop~cului.. mai bine spus. ~. rosu. ca 0m.ispera-' . Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor . Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol ...b.

Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. al unei scânduri cazute. prin fard si·efecte de lumina. un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru. ( de exemplu cuvântul par) poate. uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. Pe de' alta parte. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . În interpretarea lui Maeterlinck. . sa emane o atmosfera de descurajare." :* . consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. transformându-Ie în forme pur muzicale. În imagini ale spiritului.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. caracteristica muzicii progI:amatice. i amintesc de "omul negru" al copilariei. as spune. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui. pe scena înca si mai mult decât În natura.cu mijloace personale de mare valom'e . Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor. Un cuvânt simplu. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura. zdruncinati.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*. ci fiecarui om. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner. nimic despre prezenta lui.mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. de exemplu Debussy. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. ' . În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. o substanta pe care numai aceasta 0\. impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. întocmai ca si acei mari pictori. L~ fel. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. vibratia Înca mai complicata. Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. Muzicienii cei mai modern·i. Asa procedeaza Maetetlinck. In sfârsit. al unei corzi sonore. printr-o folosire adecvat resimtita. de mai multe ori poate duce nu nj. Acolo. nu pot-suporta sa. Adevarul atlat În aceste . adica printr-un procedeu pur muzical. Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. de pilda. El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul.unai la amplificarea sunetului interior. mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot. obisnuit. ci si printr-un anume moriv precis. de disperare chiar. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului. de trei. Iar cuvântul. care are prin urmare doua întelesuri . înca nebanuite. mai târziu abstractizat. constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii.interioara necesara de doua. Pcrso:Ulclc scnsibilc. în "Serres ch'audes" (Sere calde).scopul operelor sale. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. fulgerul si. sunetul pur trec. de pilda. face din fenomene ale naturii . Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau. Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*. În acest din urina ca~. ascuns -. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita.

Orice acord. reînvie formele lor abstracte. p. 38 39 V. Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara . pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala. vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele. • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai.compozitori .simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu .rân1·. Iar dincolo de limitele acestei libertati.' - '. '. '. e buna de nimic. Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî. .. orice pas înainte . dat fiind ca. . Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi. Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti.ei*.caretre?uiesocotitîi) .'.- . "escroc" si . necesitate interioara lafrLImosul banal. dar si pietre.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii ./.'·.L···L . .·. •.>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!).Jrum'os interior este fru~. Signac: De DeI. La acest punct.este posibil.în pictura . 2. ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea. de ex..).cârpaci". Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat. motiv pentru care. Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu. Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste.: cew]refractar'câtv. încercând sa.ac~~st~libertate~·i~r pe.dr~TI1ulspre necesitatea .a .. ascultator: anjlme faptul. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate.i dit..·Skriabip. ci pur sufletesti. epuizata. animale etc. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " . în ciucla formei vizibil materiale..':-'. .rv~. Renuntînd total la frumosul banal.•.-. . cu urmasullui directStu~k si discipolii lor.····i}·.". Acest.. care pentru arta este aerul liber si neconditionat.SO rg~ki) . .. si-a îmbracat aIc~tuirile .' Si sunE ide.muzica viitorului".• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le.. pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti.. ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte. Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale . '-:--.. . interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti. plasa care. desparte pe cei doi . exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*.ca.. chiar si azi. prelua ca atare forme ale n'aturii. socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii.···. )( •. fireste ca acest frumos interibr . De aici începe .. .1C'roixau Neo-impressionisme 1910).: .'. . omul este în' genere înclinat. Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli.prirnuI. 2) De ~i:icklin. Extras din Hannonielehre (Universal Edition). (în ger- mana aparut la Charlottemburg.rusi".peac ~eanueste·c1emirare . îrhprejurari în care. exterior vorbind.(MlJ S. îiapafe !1rât.a.exista Vnsunetint~rior'inru~·· . pe plan interior. abstracte în forme corporale materiale.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape . recunoscut doar de câtiva putini entuziasti.i• ·>Ls. ca. . Dllpa telurile idealislc.' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate.<· } : . poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata.frumosului" interior. sa creeze figuri abstracte. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate. unde trairile'muzicale nu sunt acustice. ca ambii compozitarisunt une-' .. dar se pricepea întodeauna ca. ·'\.•... Segantini care. Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura. Eu simt însa.. Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X. L '. spre deo'sebire de Rosetti. spre cele exterioare si nu recun<.~~treicompozitijJe celor doi . Acest '"facator de reclame".•. 104.. nu poate fj totusi absoluta.. compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur. ·'L. este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti. de fiecar~ data...... nu este obisnuit cu asâ ceva.între. Celui care.

IIJ~af.'. Matisse . La fel ca si De. cu toate acestea? sa pastreze aparenta . Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus. ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare.u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru.:.ll. precum si mijloacele specifice picturii si numai ei . . ra~inat. sau orice altceva) ca punct de plecare. ci toate astea sunt folosite de Cezann.. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*. situata deasupra norilor. nascute din presiunea necesitatii interioare... Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. Asa se face ca la Matisse. mai precis spus. s-ar pe parea .cand . Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara. nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om.lui.bussy. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa. aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni.PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc. El trateaza. Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice. Doua îndrumari de seama spre un tel de seama. frumusetea specific franc~za. impresionism~l îi curge înca în vine. . În ultimele sale lucrari (1911). mat~l:alItatll. ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\. iradiind armonie.pe altul. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il.~. Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. ~iciodat~ n.Henri Matisse. spre groaza multimii.. ba În JOs. Picasso ajunge logic la niIl1icirea. nici de cea a unui mar sau a unui copac. dar nu prin anihilarea ei.despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata. întâlnim si alte tablouri. Asa îsi si denl. În ~hjp ciudat. EI picteaza "tablouri".tblou.tatii în lumea exterioara.-culoarea.culoarea si [oJ]]w. Pe alta cale. ' . alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. sa identifice în aceasta ceasca o fiinta. . decât viata exterioara. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso.e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior. dominant. Cezanne înalta . mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei . ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU. 1909.~ vr~a. atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb. distruaerea materialita\ii. pe plan interior învie. Ghidat de talentul pur personal.natura moarta" la un nivel la care . sau exclusiv. adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos. În aceste cazuri. A sevedea articolul sau din "Alta si artisti". spaniolul Pablo Picasso. Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. a discipolilor sai.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !).fonna. Pentru aajunge aici. PIcasso . IIJuman de !nare. tablouri în care nu palpita. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe. obi~ctele.exterior 'vo~bind "moarte". cu sonoritate abstracta. . numit ti. Nu este vorba de reprezentarea unui om. PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. 40 .CeZ'anne. caiet VIII.lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . de cealalta parte a arenei.

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. . :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire. Sau ochiul este înviorat. experienta. nu pot fi decât de scurta' durata. De asemeni. atunci când îmbuca o deIic~tesa. ca atare. Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii. si poate provoca un lant de trairi psihice. daca patrunde mai adânc în corp. Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra. în plus.V. Privitorul resimte multumire. pentru . ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. . Ele sunt. odata întoarsa privirea. se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'. Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice. aliment picant. uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. trezeste si alte senzatii. întocmai ca si cerul gurii de un. tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat. bucurie. daca sufletul' ramâne absent.. mai adânci. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. la fel ca un "gourmet". ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori.

. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. 1a . 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot. . pe lânga fata ei dusmanoasa. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ . deschIS. 65). . poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:. poate.'d e pi'lda .pr~ fi :~. gatitul. Aici iese la lumina forta . . pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan . Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate. ca lumea 'se afla departe. . . fizica.Freu en efo· .. . nu este întotdeauna unul si acelasi. care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. La fel se întâmpla si cu culoarea care. prelungeste . elppa:e c:este pâ~a la ..Dupaacumularea a.deauSpI . . Rosu d~~ ii' . Moscova.~. Dispare interesul intens. comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica". iunii de asociatie. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui. psihica a culorii.:·1 'i' . asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu.. 'provoaca un Sunet interior. care trezeste o vibratie sufleteasca .tua .e c un '='. albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'. cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. -. uneI ]len A d AIn'. d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65). caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile .:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai. 1908.mâncarii. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise.!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam. aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev . aceasta situatie efectul cel mai simplu. t l doilea efect este într-adevar unul ---.plicatIeSIpe~tru.. . v'l emanatoare oamenu. ' n.maiaresi 'prietenoasa.Ochiul se nelinisteste.vrea s-()upuce. ~ i mobilele î~c~ si mai iute. SImt . 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu. ce e.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved . culoarea rosie ~oa~e .. Doar se stie ca arborii fac umbra. .:~::are.spec tacol amuzant. o eJo.iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea. cunostinta cu lumina' este rezolvata.sLpnnasem narea _ . ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm.ziua. Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf. n:e~. 50 a:t~on~aza agitatoric.. '.' calatracâinii.. În'cazul unei dezvoltari superioare. Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul. Dar si în.cestorexperiente. si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina.ca si. .~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu. r amane_ antenoa. în cele din urma.:. Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere.. iar cunostinteI . ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic.. ba chiar si un. ~ri Se poate într-adevar presupun.' 51 * Dr.: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor. nr.c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse.)iectfiirido. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan .Iar forta prima elementara. 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia.. în I pn ~J. si dObândeste frica. cll~te . devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet. torul no~. lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie. lumina es(e atras de ea. ea 'izgoneste întunericul. poate oferi caldura. Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete. indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . ' e dureroase. . si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise.'\. .. îsi frige degete~ ). o . iar omul din oglinda nu este unul veritabil. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. pp. elfiecareq/. ~ a cralben .nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului. Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti..cu a. '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:.

încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele.. par lunecoase. ci si de toate celelalte simturi. Sacharin-Unkowsky. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici .si teoretic si practic..nul.uI. atunci explicati a prin asociere este total eliminata. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri. "Prometeu". sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai. Asa se si Întâmpla. ca org~nism fizic. Este limpede ~e~i . la· fiecare atingere de arcus. Aceasta interpretare (de . Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare. foarte asemanator C\l ta. deosebit de importante pentru noi.ochiul).i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust. catifelate. Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat. Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos. . ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru . Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma. într-adevar. culoarea poate parea uscata.Ochiul este cioca. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii. În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. rasuna o data cu alt instrunient. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii. * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. oxidul albastru-verde). Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc.în A ceea ce pri:este actiunea culorti . de gust. care poate influenta în întregime corpul omen. Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 .bel. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile". . putin cercetata. Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. Expresia "culori parfumate" este de uz curent. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor. verdele cfomoxid.dimpotriva. Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic. astfel ca. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa . pe care s-a cântat mult si care. întepator.c d-n'ei Unkowsky.. fjz.. În practica. poate provoca paralizii te~porare. fireste. fara afi direct atinse. Preluând aceasta explicatie trebuie.es~. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis. Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. ceea ce este cazul. Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. . cu ajutorul culorilor (de ex. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. în timp ce altele. su~etul culorilor este ceva atât de precis. iar lumma albastra. prin flon). vibreaza În toate componentele si fibrele lor. Sufletul este pianul cu multe corzI. dImpotriva.:supra pSIhICul~I. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. În sfârsit. Pe de alta parte.ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. lacul de garanta). proaspat chiar fiind scoasa din tub. atins direct. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*.

portocaliul si rosu} exprima si transmit.VI. febr. • . delimitare pur abstracta a unui spatiu. Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa". la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura. ideea de bucurie. În special. Signac . I " Intr-un astfel de om nu te Încrede . pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. Forma.liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace. Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb. gaseste' imediat ecou. .pictura. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. la compozitia pur picturala. . a unei .asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. . 2) Forma. el fiul noptii. În general. ajungând. Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele. Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura. .• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . 55 .vezi si interesantul articol de K. si a muzicii cu. .de-hot. de abundenta" (Delacroix)*. . unde . "Oricine stie ca gaJbenul. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului.LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR. 1901). În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea. În cele din urma. ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi".emul În care m~zica nu-siafIa loc . escroc sitradator.

Este. albastrul În cerc). dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei.a.. exercitate de forma asupra culorii. Rosul pe care nu-l vezi materialmente. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu". sau rece. În oriCe caz. combinatiile posibile sunt si ele infinite ". fie prin asocierea cu alte instrumente. ca un soi de nuantare fina a tonului de royu. deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva.. trezeste. ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. foarte asemiinato. fireste.suprafete. dimpotriva. . proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie". poate exista Culoarea nu. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura.pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit. un soldat sau un instrumentist virtuoz.avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite. _ aces-t rosu. ca o noua sansa spre o noua armonie.semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. apoi din nou un triunghi cu verde. Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele. . La fel se întâmpla cu cercul. O asemenea trecere trebuie adaugata mental. patratul si orice alte forme· posibile*. care nu . material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 . fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. prin poate poate Când ea însasI.it al rosuriJor posibile. * Un re~ultat copacul. fara alte particularizari.mod abstract. Cu un tri~nghi umplut cu galben. Este totusi în acelasi timp si precis. Culoarea nu limite. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. autonom." rioara precisa sau imprecisa. un patrat cu albastr. asociata culorii în mod fortat. fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. are propriul ei sunet interior. ci doar ti-I reprezinti în . isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. Acest material la inepuizabil. dobândeste nuante secundare. Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare. cu propriul ei par." fum spiritual. cu acest prilej. un' cerc cu albastru. . în specificul lor.un fei delimitat. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii. Ne imaginam sunetul. . o anume reprezentar~ int~. ramâne Însa rn fond neschimbat. e' '. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi). nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece. Se poate observa usor. Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit. un cerc cu galben. deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura."' fel si actiunile lor. la neVOIe. si 2) trebuie delimitat de alte culon . O asemenea delimitare trebuie. ci. Forma însasi.. unpatr~t cu verde. nu este în nici . de un vânator. în reprezen'tarea noastra. traind din. culorile ascutite suna. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs. unei trompete sau al unui instrument. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv.. mare.'sonoritatea cuvântului. Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual. Acest rosu.u etc.* Un rol . pe 'de alta parte. Acest sunet interior seamana cu sunetul. care are un sunet pur mtenor*.

'.cer~ul. i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma.zarea . cele .În acelasi timp. Artistul constient însa. '.~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor. .· . indicând directia spre expresia exteriorizata. 'doua teluri ale ei. A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a.". desi era impregnat de caractcr p~rsonal. . artistul este mâna care.parte. Cele doua fete ale formei sunt. Ac:ste form. 'ci este doar un semnal. . "Stlh.. Pe de alta. Este 'astfel limpede' ca.. cauta nea. ." .numar. ca'de altfel nimic pe lume. un . tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei. de a o Iidica la nivelul ei ideal.. A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau.a doua limite extreme si anume: 1.~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al .. '.o vIata c autonbnia. I ! dominat~ fie de elem~ntul material. delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai .' ÎntIie aceste .'. De aceea. '. triunghiul.nsa cu sl~e nsc. Forma va va sluji. ~ exclude umanul cel mai pur si. sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2. De aceea. Im?reCIZle. odinioara idealizare.în miezul interior al lucrului. a atare. ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n. O. sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale. decurgând de aici.. ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita.cu toata exactitatea: de bme. prin urmare obiect material pe suprafata. Nu exista nici o forma.Aspectul ~xteriotal formei.'. a-fi împuJina mijloacele de expresie.tntenor. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare.. pentru el. Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ. adica nu va indica .e ~untpre. avea c~ prun.doua limite extreme se afla. bontinutulu/ .(trageelementele creatiilor sale. iar mâine cine stie cum altfel*. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte. poate' fi foarte diferit. îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap. . ea nu va depasiniciodat. care "sa nu spuna chiar nimic". 'act 'nuD1it. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material.expresivcontin!ltul interior al formei**. stim ca nu exista. sau ramâne abstracta. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este. adica delimitarea. rombul. ceea ce p~11a l. Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul. <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc. nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram. Nici nu este po~ibil sa redai. în' care ambele aspecte sunt prezente. în as'emenea cazuri. mai bine zis. expre~ . Aceasta este . care în acest caz 'slujeste formei drept instrument.ci va avea o exis'tenta PllT abstracta.. influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI. \ infinit de fOlme. "nu spune nimic". sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale. >. .arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii. " . P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ".. scopului de a material dintr-o suprafata. forma materiala .plicate si care' TIU aua denumire m~tematica . ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car.a impr~c~se .' . care. reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel.'.undeîn loc de " . "culoare" se scrie "forma":. pe o clapa sau alta (clapa-forma).eau.'ciun'obiectreal. a 58 . • În momentul de fata. ulterIor stilizare. In asem:ne cazuri sunetul creatiei. ca delimitare. fie de cel ~b~tract. ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst.

aparent. desi pâna mai ieri se. 1. În cea mai mare masura. înlocuit cu altul. bineînteles. în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. care nu mai aveau nici sens interior. rapo~tat la forma. În a~est caz. care. dupa -' cum s-a mai spus. Acest drum duce la arta compozitionala . neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva. De aceea. Crearea unor forme singulare care. Într-o vizibila extensie.. ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. În acest fel. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei. ci Însusi scopul artistic proclamat sonor. prin oameni. cu un numar de personaje umane. (Triunghiul mistic. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. În acest fel.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". În sine Încheiate. În combinatii variate. construirii acelei forme. cu deplina În'dreptatire. * O compozitie 60 '. Compunerea întregii imagini. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. important. se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. sa fie alcatuita. alegerea obiectului real este de mare importanta. de mari dimensiuni poate. atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu. \ nici Însufletire. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste. . o compozitie În triunghi. În ·acest caz. de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. Ceea ce ramâne din forma organica are totusi. În orice caz însa. Este firesc ca. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. un su. forma aleasa îsi face auzit sunetul. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. organicul În. pentru ca. obiectele. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. i-a dat un nou suflu. este. . forma singulara poate avea si un accent personal redus." dizarmonica).net interior propriu care. O compozitie romboidala este construita. ci este doar un element al limbajului divin. 2. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. inteIÎor. . aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. din câteva compozitii mai mici. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. De· aceea si modifica Cezanne. oamenilor. abandonat pâna la urma. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice. Folosirea de catre . sa zicem. fara nici un scop. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba.

63 ' . forme corporaleJotal doua cazuri . cer. Altele VOr urca A a un e . mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie". gistic trezeste b astfel de vibratie. . Numai ca în general conditiile sunt mereu altele. care adesea ni se .:.e ce~. întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic. mP~lSOS. tul s. cu o lllevitabila forta de . . A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste. care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si. lplU necesltatll Jnterioare. Si. singufliljudecator. ua. .l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1. .sa le stapâneasca. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl. acesta poate fi. mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte. a fo .~ct la fel de viu si de . mai mult sau mai ~al p~tm de f putm.încompozitie. În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' . în cele din urma. m locul naturii s. om) trezeste în noi o anume vibratie interioara. sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar. ... Cu cat componenta abstracta Într o' . independent . . l .'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' . m fl uenta Omul este A " a psihice. . .:.i artlstul. prin însasi dispufaîn legatura cu.Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte.t.~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc.m care corporalul este mai mult sau' . lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca. Ia obiect..t f~~" selectia obiectului rezulta . A .în conditii identice.el patrunde mai'adâncîn acest dome. tot asa orice obiect reprezentat ima.a~libe~a încui~dli-Si 'sufl. .tionalcu si ea din princ' S~'l n aces.. de unde decurg doua consecinte:' 1. mult d' m "constlmta superioara". mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b . ceste efecte. La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist.culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:.. cucât'artistul foloseste.Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. (jae f::n~e~:~~~ î.e înfatisea a ' <:.cti:z:atl~. arta este întotdeauna libera. Vl rat1l.tra. a cOirei. corzile pianului (suflet~l) A .. .:-.. daca sunetul ideal se modifica prin combinare C. în general. . . o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate. . 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator). fireste. Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam. De <:> .' niJ. rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e".~::~l. A P o rectele).ereaoblectulUI (ele. fie cu 62 .sa~l smulgem din camara noastra de provizii. rmel se o-aseste pura. Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac. însusi. ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns.m par haotlce.. Pe lânga acest raspuns actual.se cuvine sa mai. Aceasta este în orice caz situatia astazi.aredlspune de aceste t ' I ) Z..si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei . ".re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~.. se compun din trei el Acu A ~ A . oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte. o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1.adaugam ca. pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ".emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior. consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract). cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar.creat de 'natura s{ se.m msa. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia).u alte forme.

mal statIC. stânjenirea unei forn1e prin alta. În cazul nostru însa tot ceea.supletea unei f0l111esingulare. bIla.va~I~bllItat. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica. de asemenea deplasarea.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme. aparent arbitrara. Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme. pe de o parte greutatile a:.· ~. o alta ._ pe de alta însa bogatia de for:me .specti~a. * C~ numim mi?care.. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun.· ' Prin Ul111are. de la sine. decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a. iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. maI stabil decât acelasi triun"hi asezat. asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu.ta de ansamblul compozitiei. r. tratarea egala a grupurilor de forme. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare".prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat.într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate. ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu. impercepti-. consecI~I~ .tei vor creste.mregIstram'. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte. apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate. de a deplasa formele. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila. at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla). si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind. forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi.. deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ.tIv SI caII!atlv .. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica. atunci ne izbim. faptul este important mal mult pe plan teoretic. . obhc pe o suprafata. adica îmbinarea. Si aceasta împrejurare merge pâna .Nu exista nici un lucru absolut. si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic. si de una anatomica. ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic. schimbarea asa-zisa interior-organica. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice. In felul acesta.'.. deoarece voalarea reprezinta. va cadea de la sine si pI~bl~ma ". Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale.a mal calm. Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. daca. antrenarea sau ruperea formelor singulare. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct. .i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice. dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. pe lânga problema pur picturala. cantita. formelor singulare.c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla.Iasi timp. ' '" \ . dar în realitate strict determinabila. a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. de pilda. Tocmai aceasta posibilitate. pentru arta. In va~e. o l~ensa putere. Daca oamenii vor dobândi Însa. directionarea ei În imagine (miscarea). ordin secundar. Atunci când trasaturi fizionomice. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I .e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de .

va conduce.ru a-l vedea clar pe al treilea. Mereu acelas~g?i~ in:ailibil .'. unor forme precise si numeroase.si. ceeace-i atenua efectul artistic.' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne. se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta.ca arta CU ad~va:. în cursul fiecarei perioade. ca fiu al epocii sale.mai mult decât reusea s-o faca demult.". trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui.poaral treileGielement. tant(peveni!!d.duce pe culmile ametitoare ~ep. care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele. primele doua elemente includ temporalul si spatiul..:'.'v~l~nle ?e ordin interior.'o • . Stilul personal. cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora. '.motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de . Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent. alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii. din acuitate si impor~ . Totusi. . ex~n~e PTIn arta specificul artei în general. dIn când În când se spune ca~te '. ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~. ca slujitor al artei..t~celedin.~eaînsasi un material contrapunctic. .sa_si .at pura. . expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii). este dator sa .. . de-a 1un "'li! 1:> 66 . cu atât mai . Vo'in întelege atunci' . Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului. . In ea un potential infinit.fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor. de elementul stilului epocii. ' alb culoarea: .o ~~. ca SI o .pursi vesnic.de baza In ar~a. ele pierd treptat. J S-a d~scutat si. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele. 3:-Fiec~re aitist.t. 'se v~ pune în slujba divinului.). cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive. d il' . are ca efect crearea unui anume învelis. . .veacu. ::::\./. . . este dator sa . permanent pentru toti ?amenII.CeI alartistÎcului .' :r~ - . ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei.ar. .pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional .' '. cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme. .Ordin mistic. . Ea .nilor. laolalta . atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare). O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta . . care se afla dincolo de timp si spatiu. .~ :"'. sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator.spremar~le contrapunct al picturii.(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare. Timpul mi-idiminueaza forta. de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate. . Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii. FI. unna indiferente si m()arte. De aceea. În acest fel.I. . el nu cunoaste ca element. d. Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi. 1~1toate popoarele si în toate timpurile.. În acest fel.namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului. vizibil In ~p~erafIecarui. c~SPiritcreator.colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna".ec~e artIst. ceea ce. (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic. ~ . Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente. prin care .rilor .usor si rn. ramâne •si vesnic viu.\. ci si pe acela al unor frâne. restnctII de timp si spatiu. Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta.: ~e. 2. pentru opera pura si eterna. ca si stilul epocii dau nastere. relativ opac.ai.ist. .si apoi al Inileniilor. ceva SI ~ ICL.cio facesacreasca neîncetat. adica se întrepatrund.:nul.e.

daca pe aceasta cale se mai . nu pot aduce decât neîntelegere.mereu deschis . interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare. o anume forma generala iar m. ~xterioara actuala. Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare.âlne o al. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. la fel de usor.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii. P~ ' scurt. decât un sunet de baza. Asa. spre oricare din cele interzise. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe. numai un caracter temporar. ci În rad~cina radacinilor. Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. .gasi într-o opera "principii". Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~.atât de organic. Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila . goana dupa "orientari". la alte trepte. Artisticul pur si etern are. "ultimul cuvânt'~. dimpotriva. de stil (si pe lânga asta. ca necesar. Si pe de alta parte. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare. nu pot duce decât pe drumuri gresite. ci . în consecinta. încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este.. în factorii externi. mistic vorbind. daca sunt. ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. în continutul mistic al artei. Treptat. în orice caz teoria. ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. amutire. 111 utilizarea lor ulterioara. interior.. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . de-a lungul mileniilor. în detaliile ei. careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. Ochiul lui . o asemenea delimitare nu poate fi facuta. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie. Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. 'nu se afla în exteri~ ar. sa însemne.ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. "înainteaz. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa. ca si toate cele anterioare. este prematura. " Toate mijloacele sunt sfinte. întunecare. s-a fortificat din ce în ce mai mult. care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv. ca întotdeauna. La fel.de expresie a element. izvorul necesitatii interioare. de elementul national). trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima. Si se vede ca dependenta de "scoli". nu numai I ca nu a slabit. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci.ta. cu program. Cerinta aceasta are însa. Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din . Pe de alta parte însa.tenoare trecute. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. rolul factorului obiectiv. În arta. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut. poate si astazi teoretiza la nesfârsit. sa-si exprime artistic viata ei. În ' acest fel se vede. ~e pilda. fara oprire. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere. dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. 'pretentia de ~.a. necesare. pentru multi.:.". iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi. actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. care. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. adica o\anume forma exterioara subiectiva. nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !). în cele din urma.ubiectiv. esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. a libertatii. pana care. din aria factorului s. Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura.

atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct.problemade . de. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie. Acest punct de plecare este aprecierea valorii. asemenea balanta nu. tot asa se întâmpla si cu spiritul. de A. .adica a cercetarii ":'. poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu... "Uratul" este. ~ Marele si . daca ar fi. "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si.Mae~trul nu l~ foloseste niciodata. pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale. .es laînceputeste~. celor ci lucrurile . În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si . creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte".-.' . Prin urmare. asupra. lUI.în cqzul nostru a culorii care. ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor. Piper & Co.fundamentul esential al sitatii interioare: Însa. Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si. este prin definitie frumos si. In acest sen. O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si. i\semeneaproportiinupot fi calculate SI. talsi. doar un concept rutinar care. prin intuitie.Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate.'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu. prin ela. ~i o reali tate. va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. trad. De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv. care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate. Ehasberg. Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos". rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii. Si pe buna. . În lb. .. tot asa si spiritul. germ. Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei). disperat de ~nsuc~e~.. i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei. 71 70 .este drumui pe cate exteriorltate*. 'în ansamblu.. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara.pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul. . Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios. pentru luatul culorilor.de ajunge lajusteteaartistica.nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le. ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii. în cele din urma sa ~e ajun~a la ea. mai devreme sau mai târziu.. tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care. notiunea de "matetie". puluiriostru .de inte.~terioaraI~isi reprezinta. trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' . exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura.obtinut prin calcul IIlen. De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare".caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara. Editura R.. asupra oncu]'.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie. De~arece art~ acp~neaza.. care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional. continua multa vreme sa duca o viata aparenta.poate .aprec~ere dedil~tiva. ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple. prin urmare.seîntâmpIainvers.deja incorporate. MUnchen). Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :.Î~ acest domesi mai al. dreptate . .s-asi încercat si azi se încearca din nou.a~tlO~anumaI cu ajutorul lui.s. * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . ?unle.si mai ales la început.i.. s-~ adresat. pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti. sunt o realitate din afara artistului. aceea. unUl coleg. sentiIl1entului. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice. Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi .

În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei. . Caldura sau raceala tonului colorat. rece si 1.• (corporale) • . Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. iar cea rece se va.luata În general . si 2. calda si 1. Îndeparta de el. d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. forma rigidizata. aceeasi suprafata. Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor. ci Într-una statica.caracterizate de aceeasi miscare. pe .spre galben sau spre albastru . ori predominant imaterial. Ca atare. înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara. Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) . Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru. Întunecata. rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1.tenta si nici opotentialitate (moarte) 2. care provoaca miscarea orizontala a altei culori. ca În cazul galbenului si albastrultii. deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. culoarea pastrîndu-si sunetul de baza.2. În acest fel. sunt la rândul lor:. Are loc aici o miscare orizontala. Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '. rigida (v. excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . orizontale catre privjtor _ . sau II. dar nu Într-o maniera dinamica. Excentrice si copcentrfce. Luminozitatea sau întunecimea lui. . . luminoasa sau 2~ întunecata. luminoasa sau 2. pe suprafata orizontala. ca sa spunem asa.. Tabelul 1).Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. Culorile Însele. . Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1. Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. darîn . = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. catre privitor. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla. Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste..

alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice. pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila.".. Într-adevar. albastru si negru pe de alta). Acest fapt capata si o mai mare i. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat. tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). care îi lipseste cu totul griJ. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza.1 trage. încât un galben foarte închis nici nu poate exista. când nu si-a pierdut culoarea initiala. agreseaza. datorita unor circumstante de ordin exterior.Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate.llui. el devine verzui si ambele miscari (cea ori. desfasoara o. prima miscard a galbenului. ca n1iscare de sens complet opus.J ~gale si coloram ?bservam. . Rezulta. 75 . Albastrul.imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit. de exemplu. . atât de . Înrudirea profunda.. canarul este galben (ciripit. galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial. galbenul. de omiscarecentrifu.stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare. . Cercul altJastru însa.efectul.'. . . irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste.' ". . iar pe de alta parte dintr-o . si una oarecum de ordin psihic care.seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte.zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata. .ca' cercul. ajungem la acelasi rezultat. Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida). Aceasta Însusire a galbenului.mportanta. verdele. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda). deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. ca si înr4direa dintre albastru si negru. la fel. privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste. c~ridîl umbrim cu " negru. efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru). '.limite.a<.. În acest fel. se afla foarte aproape • de verde. daca observam ca galbenu. desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte. ca valoare interioara. . ' Deoarece ambele culori.. situatie în care.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb).ia si de privitor mod aproape' concret. Îi lipseste fiindca griJ. Primul cer~ a'greseaza qchiul. Îsi pierde( . îndepartându-se de privitor. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme. psihologic vorbind. dintre galben si alq este reala. . puternic spre lumina (alb).saritul peste. pe lânga aceasta asemanare fizica. înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb . cutia postala galbena din Bavaria. cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase.La fel se îritâmplasi cu albul. ." " .! în sens fizic. întocmai ca un om plin de aspiratii si energie.O sansa o are verdele. : . frâneaza galbenul.. care. . risipirea fortei în ambianta .ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica). daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra .' Acest efect se mareste. prin adao'sul continuu de albastru.cutit). care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. care' ar putea fi reactivate. lo' '. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia.chiar si asupralQr. Mai exista.. nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid). ci. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva.' I SI negru). miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI). dar si a doua miscare .

teoretic ~orbind. al caror final nu exista si nici nu poate exista.nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. II. ' 77 . În. ". Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo". El nu pemlite adânciri considerabile. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii.. galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. risipindu-si fortele în toate directiile. dobâl}dind în acelasi timp. centripet spre propriul centru. cu greu ne putem apropia: pe plan inferior. !. Raportat Ia o stare de spirit umana. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. dincolo de pi'imântesc. ' SI ll1spre centru. centrifug în raport cu privitorul. 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa. reprezentarea muzicala. 1886. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci.. ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. corespunzatoare unor culori diferite. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei. iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . "adânc" este atât de mare. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata. princip. Racit prin interventi. Prin urmare. în planul misciirilor fizice: 1. .. fara plan si limita. înaltat Ia cer. în final. tot asa se întâmpla cu galbenul. etc. se distanteaza cu nepasare de 0111. Histoire de J'art byzantin consid. de transcendenta. 2. În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. Ia atb. p. Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. Galbenul este culoarea tipic lumeasca.. se afla inevitabil si pamântescul. ecouri interioare mai caracteristice. distrugând totul. Înclinarea albastrului catre. în legatura cu asemenea paralelisme. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*. careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. la fel ca înaltul cer albastru deschis. Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave. N. cu cât 'este mai deschis Ia culoare. Aceasta este încheierea' logica. Ne gândim. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. ci adâncindu-se solemn. de turbare. În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. în forma cea mai adânca si solemna. trezindu-i dorul de puritate si. albastrul deschis seamana cu un flaut.382). o tenta maladiva. seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului. dupa cllm VOIJ. voI. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala).închis cu un violoncel.intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. . 76 . *Nu Însa ca linistea verdelui care. cu atât este mai lipsit de sunet. a ipohondriei. pâna ce le devoreaza complet.l vedea. . Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. ale carui variate . Se face liniste.. Toate framântarile. nu însa a melancoliei. pâna când ajunge la linistea tacerii. Este culoarea cerului. La fel si miscarile din .a albastrului. Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. (În Kondakov. usor de realizat pe cale teoretica. de dominantele de albastru. Paris. ~ . ci a unui acces de furie. ** Niinburile . de nebunie oarba. în lumea culorilor.!irneni nu li s-a putut sustrage. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor. ** În alt mod decât \'ioletul. întrebaIile. pe masura ce se adânceste. Coborând spre negru. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*. cum s-a aratat mai sus. el capata un caracter indiferent.f891. Cu cât un albastru este mai adânc. Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui. . Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi.. galbenul dobândeste. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**. dans les millialures. iar albastrul . procedeu mai putin adecvat albastrului.

Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1. Tablourile pictate în de. Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active. Miscare în' sin~ (autonoma). dar..r. .nuînre gis t~eaza al pasiunii. înviorându-se. '. De aceea.ea mai linistita din O directi e. în universul oamerlilor. foarte sanatoasa. Verdele este culoarea principalaa verii. de vreme ce omul. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. nu' Chf~aITla mIc. Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa. ti spus 78 79 .. = Gn In amestec OptIC . de primul caz . elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· . atunci . Daca verdele absol ut este scos' din echilib." . 'dat într-o liniste multumita de sine (v. de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ. m conti. Prin dominanta de albastru. toate directiile.. Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:.ersul cu privirea ei idioata si tocita*. ca sa spunem asa. dar cu un c~racterdiferit.ru.este d~stinatmiscarii permanente. verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i . = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci. deveni plicticoasa. ca element al universulUi. în directie excentrica' . Tabelul IT). cade pe gânduri. elementul activ al galbenului în rosu 2. limitat în. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu .!totu~.primavara . culcata în nemiscare.pe deasupra. coborând spre o tonalitate' adânca.si s-a cufun. ' . Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. . publicului îngen~ . dupa unanuine'timpde odihna.si par~ absolut. c. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire. verde con firma aceasta parere. . Nu cere nimIC. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru. yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). poate vesnice). urca spre galb~n.TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite. întinerit si vesel. verdele capata cu totul alt sunet. Verdelese aseamana cu o vaca grasa. devine serios' si. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului ..

întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment.simbol al morfii. /. Este ca tacerea unui trup dupa moarte. ei definitiva. pe . În termeni muzicali.. Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata. cea mai slaba. în general. ca un neant disparut dupa apusul soarelui. ca o tacere vesnica. acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate. care. . În interior. pe negru . calitati si substante materiale au disparut.În cazul trecerii de la luminos la întunecat. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului. indestructibil. este gTiul. ale viorii. dinainte de a se fi nascut. situatie În care. Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a. de-a dreptul uluitoare. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu. . deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. si care produsul lor. în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii". Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. .A far~ . se accentueaza primul caracter. fond negru. . Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. Nu este o tacere moarta. O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. gramada de gunoi ars. pus pe un fond alb. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. Privind lucrurileîn detaliu. Gliul este lipsit de sunet si imobil. un neant dinaintea Începutului. dinamestecul lor mecanic.."'f. ci una 1 Încarcata de latente. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si. de netrecut. albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere. întinzându~se la infinit. apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii. Este un neant tineresc sau mai precis spus. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior. curateniei desavârsi te.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant. ne apare ca un zid rece. în scrisorile sale.Jre un efect atât de puternic. debilitat*. cadavru. încheierea unei vieti. încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi. Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi. care lasa totul sa alunece peste el. se Încarca puternic cu o forta stridenta. încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. de-o înaltime mijlocie.. De aceea. îl auzim ca pe un non sunet.vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii. poate fi înfeleasa. apare opac si murdar. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. plasat între doua culori active. B\V * RosuI de cinabru.. ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare. riici vibrafie. . ca însusiri. .. Albul suna ca o tacere. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale. chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. Aceste doua ultime culori . Negrul este stingere. Aceasta întrebare. pentru noi absoluta . 80 linistea verdelui. Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior.iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab. Pe plan muzical. nemiscare. pe fondul careia olice alta culoare. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape.albul si negrul au fost deja definite. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. În cazul griului mai deschis.. . ca un început de lume noua./J' mal t~caracterul :. se dizolva. albul. griul exprima imobilitatea sp~ranta. brusc. dupa care Uffi1eaza continuarea. continut si nu reprezillta încheierea . verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. de putina vreme Încoace numita expresie. prelungi. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. Ca un neant fara latente. De aceea. adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile. âe adâLlca întristare. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati...Într-un context luminos. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb. exprimata material.

.rece**acelasI ~.. ..ctioneaza pe pl ' ." I . Deaceea. care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' .nteascu~s~ . .'nt're' '" '. " .' an InterIor c 1 . în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil. " lmagm m. dl~~ctl1le. ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c.. dincolo ..A '..(-. mai ales interio. l' r.e. os~l.. din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior.. .. . Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu.. devieri si variante. u onslplr Ylm. - cuiI'a. . 'a .. 'propriul ei sunet interior. ve. iflcandesc"i~nta jntens acti " ..i d . '. .calda a. ".ca ' i :ceasta mcandescenta.zu rosu U1.. turl1t~ de sin~si o. . uZlcal vorbmd. unde în aer liber..pe'plan interior. paSlvlt mu. " ne .' lui. .. Tabelul II). Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte. d'" ' ' . cum ar fi rosul de cmabru..de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls. . dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului. pr?Vllle.. . .... în costume'le p'opulare taranesti. O " tudille de posibilitati interioare! " ' . de asemeni..de toata enerl7i~ Inten. ' l' .. poseda.. în p modlfican mart. plem- * Griul. '.' s' 82 . " ". ' . populara. prea putin dinamic..'..Ac~s't'fel . ' . '. Adâncirea prin negru este primejdioasa. . Rezulta de aici însa brwwl 'opac. Sa ne .• ' ~pare s~mpulullel ~P:era. 'i .. . triumf plenar !t. fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva.. ca o culoare fara linii . în raporturi complementare cu verdele.. .: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta.•. C4Ioar~a se aeris~. ~cest. In amestecili spirItual dl. ~er~le. Nu'.De aceea este si probabil preferat galbenu.... dintre . Comparate cugalbenul."" ' ". . rosuI decinabru. deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum. trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este. Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an.. "rezulta.da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc. ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza . mai bine racireviohinf~.Rosul ' asa cum ni' l' . la fel ca si galbenul. . tenta. .'a si l~~reptata spre exterior.. ' .' cu oare foarte vIe ' '.r'd'e' SI ros. • ".. ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat. imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d . care nu poate fi usor înfrânta.'. . .'. rioara de nedes~ris: re(inerea... )nsistent.$ ex. arde. nu tinde spre adâncirea tonului.:' I':. dar mai mult pentru sîne}nsusî. . p~te~~ n~c. a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" . aminteste bucurie. pe plan interior este murdar..caractensttc..'. o maturitat~ sa-i •vmla (v. pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau. ' .'...- Si aceasta. asplr~t1e. rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele. '.de ~aranta..enului lipsindu-i aproape cU desavârsire.. desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu.:oate.' . . dur. ' 1ll cald sau .• 6ate suporta însa. .reusm... Totusi.nac: . . evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure".istenta materiala.. ... .' J .mu~t g. asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> .Altf~l. limpede si puternic..alben) si trezeste senzatia de for. Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit .rpsu. l'InISttt a" care nu.sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop." ."dIn amestecul optic. curat. e accentuat ca În ca 1 1.. JnlS e.sprintena .. realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase". Acest rosu. mcalen Însa . ca orice . Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui. . pe fOrma ei materiala.-. caracterul cam nebllnesc al galb. rosul englezesc. Un gri asema ii. de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat.!tr~gica. ideal . '. o fora sl"u:a de sm~.ci.. întocmai ca fierul inCins 1 . . are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si. decizie. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda.. In stanle colortstice mijlocii.stei •parca începe sa iesPire.

trist. chiar si în aceasta situatie. ceea ce corespunde si pe plan spiritual. *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov. rosului. printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet". asa cum se întâmpla cu verdele închis. care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. vesele . asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte. unei noi scânteieri de energie. tinere. acest element nu lipseste cu totul. femeilor în vârsta. Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. .topirii cu mediul.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. Amestecându-Ie. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu. alefagotului)**. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece. cu puternicele batai ale "Angelus"*. cu un galben înrudit. fie cu galben. deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. Ca *"Angelus Domini". . al fluierului ciobanesc. fie cu albastru. Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. De aceea si are în sine ceva maladiv. De aceea. Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic.ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte. când este deschis. dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. unei asteptari. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. curata. ** La întrebarea "ce mai facf?". este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c. ma~ cantabile ale viorii*. De asemenea. a con. nu 'au un echilibru stabil. Aici sta si marea deosebire dintre. Pe de alta parte. acest rosu si adâncirea tonului albastru. II).. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. devine si mai rriaterial. se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul. întrucât rosul. Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi.t. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma. devine \ portocaliu. stins (zgura de carbune!). pentru vestimentatia . tot asa. Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita . prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. în sens fizic. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura). are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. ' . se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele. curate de fata. primitive. dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. rosu} rece (de pilda.)espre sunetele succesive pure. relatia de reciprocitate dintre ele fiind. adica nu prea grozav. dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. creste impresia de incandescenta. 84 85 . Rosul "însa. când într-alta . Ultimele doua culori. aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde). Rosul cald. cât si psihic. intensificat. îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n.). asemanatoare unei siluete proaspete.ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic.tuba si ar putea fi comparat tobei. Tabelul.ului (prin nici un procedeu). Prin acest amestec. ci face loc unei presimtiri. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . se produce violetul.. Rosul rece. m~i înalte. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. Si unde începe unul si se termina celalalt? . care are tendinta de a se îndeparta de privitor. Aceasta culoare care. fete pentru vestimentatie. bis~rica. adica de complementaritate (v. purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii.

Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare.otali.a tonului. . covânt sau. împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra. daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta.i acest aspect n-ar exista. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) .rafl1ân~ si un . cu timpul . trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui.lndici relativi ~xteriori ai culorilor.ar fi c'olorat altfel.cel putin exterior vorbind . Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex.). în primul rând.u unpi ..' Aici. dar întotdeauna va 86 este propriu. reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila. etc. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte. nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos. i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi . Fiecare ton va putea .cuvintel~ suntsi . pe lânga acest sunet comun. . acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 .foarte probabil. Dupacum s-a spus. egale în forta si adâncime cu. Tonalitatile culorilor.a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale. dupa caz. pnntre combinatiile Joartebogate si diverse. bogatie si forta inaccesibile unei singure arte. respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor. Repetitia acelorasi "sunete". .anume arte. "sunetul" repetat .~ altele etc. întocmai ca si cele muzical~. Si chiar daca nici asa n-ar fi. dotati . Daca î~~a ni<. ca emitatori sau receptori de "sunete"). Japt datorat ÎI1ta n. repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu .'. a artei plastice prin.sunt de o esenta mult mai subtila.'. adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun.ibziduu cu neputinta deînt. iamândoar s~mnaie. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi. .în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin . fiindca oamenii sunt.. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat. aceasta armonie. ~are nu pot fi traduse în cuvinte. .. tate. . La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria.sporde'bogatie . Nu acesta este Însa' adevarul. Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila. devine un IJlcru clar pentru fiecare. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite.De aceea. Ce disonanJe si combinatii infinite. ar fi realizabile prin dominanta unei. tristetea etc.. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului.sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala. cuvânt.•• citocmaiesenteiacestuia.

pentru altii cea literara etc. gânduri nedemne. totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. Împletirea . dreptatea sunt re-alitati care. echilibrul pierdut. Într-âjutorarea. ura. neasteptate batai de toba._ comportându-se asemenea unei. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care.personal .fina substanta). josnice. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului. gânduri. reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari. tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*. partinire.. .de acee~ .~onstitutive ale unei atmosfere spirituale. O atmosfera spirituala este . vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere. despre care "nimeni nu stie ". conditie absoluta a maturizarii lor. dragostea. sacrificiul de sine. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul. grafice cu o existenta autonoma ca atare. În cazul nostru . egoism. omenia. Întocmai ca soarele.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. violente. cu sentimente razboinice dusmanoase etc.pe plan spiritual . pe aceasta cale. o imagine consolatoare si o speranta. sunt ipostaze ale spiritului.plina de contradictii. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica.în fondul lor diferite unele de altele. pe cont propriu. se polueaz1i si mai mult. în cadrul unei 89 88 . "principii" În decadere. opozitii si contradictii --:. impulsuri parca sfâsiate nostalgic. altruismul. ale unei asemenea atmosfere care. Cu masura cu care masori. gânduri nepro7 nuntate. Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza..putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc. astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este . putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. omucideri. cu . care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***. realitati spirituale nascatoare de atmosfera**. invidie. bucuria Ia norocul altuia. divers.prin amestec . Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior. Infiltrarea unui ton colorat. Poate ca reusim. Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. interpretari si . sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior. lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare. pentru unii este forma muzic. pentru altii forma picturala. tata simpatie.acestea fac armonia noastra. Se realizeaza tablo'uri (artizanale. diferite. Invers. dusmanie. asupra oricui . "patriotism".diferite genuri de arta (si Însumate . sunt elementel~. În ger-eraI.arta monumentala).invidie si întris.exceptiile fiind foarte rare). sentimente neexprimate (În actiuni umane). Lupta dintre tonuri. fortele ascunse ale diferitelor arte sunt.. dar si actiuni complet ascunse. Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni. În fond straine de noi. presimtiri.ala cea mai accesibila (care actioneaza. mari probleme. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa.a doua culori Învecinate.Sinucideri. ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice. Pe lânga acestea. stradanii aparent fara tel. gândurile pUfe si elevate. sa receptam operele lui Mozart.

S-a încercat . de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata. de o mare si exclusiva importanta. printre primii. .ele~ga fiZIC. extragerea sonoritatii uneia din alta. O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor.dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele.) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu. decurge logic di~. Asa se'întâmpIa. a unei anume culori asupra celorlalte. principiul artistic cel mai . . în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara.:> rnina~ea petei d~. italieni etc.]mporta~t al tuturor timpurilor.felul cum identificam noi armonia. nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala. în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. Foarte frecvent putem .nota pronuntat materiala. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s. Combinatii "permise" "nepermise". trebuia sa duca.aracterul de pictura pe o suprafata. pre!ingerea petei dincolo de aceasta. obiectul real se deplasa spre abstractie. se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului. Tocmai Într-un caz ca acesta. etc. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze. A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor. 90 " V.chip'l~gic. deci cu piramide (asa-numitul "cubism"). deschid un s. dar tocmai pnn contrastul.. Armo.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice). din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale." etc. Munchen doua expozitii (1910-1911). ciocnirea dintre feluritele culori.' ?e pilda. Modelarea a fost eliminata. delimitariIe stricte. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara.cl.transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul. 91 .~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani. plasticizate. ci de a o narea uneia asupra alteia. * Astfel. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru. culoar~.interferentele dintre culori. limita.curgere' prin : delimitare grElfica. S-ar parea ca artistul d~re: sa. adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c. dupa toate probabilitatile. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie. la renuntarea la o suprafata reala.spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active.le timpum.de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung". unit cu aspiratia spre compozitional.' ceea ce însemna un anume progres:. Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~. ceea ce conferea picturii o' ". vedea. domi~ CI c. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice. În ac_estfel. în forma populara sculptufll relIglOase)*.nia: ~n conceptia noastra. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere. firesc. cele mai potrivit~. ' . culori care nu s.

Posibilitati asemanatoare ofera culoarea. t . poate înainta sau se poate retrage. care. Unirea celor doua forme de extindere. apoi plasarea formei pe suprafata. bine folosita./ l' . poate avea tendinta de a porni sau de a regresa. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii. în consonanta sau contrast. reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale.folosi ca spatiu tridimensional. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului..

vulgar vorbind. este() l}lul1c~de lunga durata. pentru ca va provoca vibratii emotionale. mai torill sa-si cultive si 'sufletul. " ar I însa oricarui lucru Sv. silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~. unoaste SI e~ gra. Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche). Sustme . 'În plus.~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. contnbutle de seama o aduce NouvelIes". de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura.~amenfiprematur. Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi.a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. concomlÎntre1<uintarea ca o for~a . S-au facut asemenea Încercari O '. :/tii~~:. 35 . cea din d 'l~ es lOIS d'h . ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta. Muzica î i c . t s~ ::::a~Clp. SI~mereu. posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- . sa pornim brutal la eliberarea noastra.pl]l. Asemenea tentative -. cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome. ca sa spunem asa. nu 'numai ochii. armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci. în fata unor opere de arta aplicata). Ea are o viata in terioara proprie. cu lingudta lui Leonardo da V' . p msa.C)~data reguli fixe.~are si prin a firelativoarba.Tendances et de la musique sont les memes" C. dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor. Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i.suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:. si ca o forta decisiva în procesul creatiei. 721). aici O paralela cu muzica d .~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura. exclusiv. cu Succes.. nr. de pilda. a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica. fauri:ea ar duce. Vibratia nervoasa exista fireste. •. principii referitoare la existenta un~I. faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. Daca am începe înca. avea. unei cravate sau unui covor. (asa. taI. un univers unde. dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. rI1ultumindu-ne apoi. practic la l' nta . in teriori. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. degete 95 94 .'. aceasta gramatfca i-a era .matica.. Henr1' R ove Lexem~lu. zguduiri sufletesti prea slabe. asem'?natoare. întocmai perioade m~d de tim. însa pe temelii . ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei. pomemt. D~ca .e. adultii.~eae:. ' ace asI rezultat ca 1 d .

este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. De aceea au si devenit trep-. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. a unei flori. ci este folosita ca izolat. Privita mereu stimulatoare. ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului.ui. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife. si interior vorbind. ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. În fo. care. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare.de picioare si boricuri autonome. un ornament oriental este.fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. solemn sau ameninrator). atunci când nu --abstract. Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri. Astazi însa.. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea. Nu fara motiv exista. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta . cu totul diferit de unul suedez. tenta legata de o f0ll11a naturala. triste. De la acest punct. în momentul actual. rochii. Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel. • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra. Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior.decât natura. de exemplu. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un . De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**.) pentru a determina discursul piesei muzi. Serioso. cu un incendiu sau ceva asemanator. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite. african. cu aceleasi adjective adica. folosite mereu de muzicieni (Allegro. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. eventual chiar s-o nimiceasca. Vivace etc. Prin urmare.. specific. unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. calda. a unui cal sau a un1. ne impresioneaza atât' de putin. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta. tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate.!icopac.' severe. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. cale. ci mai curând ca niste simbolUIi. elen antic etc. tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. asemenea efecte neputând.d.sursa . ecleraj speciaJ. chip omenesc. ornamentica are totusi un efect asupra noastra. . Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. obisnuitului efect al rosului izolat. Grave. datorita . vii etc. De pilda. Este haosul unui caleidoscop*. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. îsi va interioara. _ 97 96 . modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- . Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa. Sa legam acest rosu . Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii).de imaginea cerului. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. culoarea rosie.

tmuta capului. Jn conditii obisnuite. anatomie. nu poate. Este vorba aici de niste conventii. deci si În arta. natura vazuta prin temperamentul. Impo.ne neatins.e spirit spontâna. prin miscarea lui. I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare. exemple etc. cel mâi' . sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare.. 99 _ * Trebuie din nou sa. 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac. alcontrastului. culoarea fetei etc. Tonul fuqamental al rosului.putinta sa divizezi o întreaga imagine. numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus". un caz iarasi total diferit este calul rosu.. cu efect neartistic).sibilitatea naturala a existentei unui .). unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala.emperament. linistita a sufletului). . ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* . sa pr.'<iinipotriva. prin ea însasi trista. va ramâ. abstracta. subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri. deja mentionat. printr-o simpla trasatura.i poate avea ori efectul . se cuvin privite numai ca valori schematizate . artistului deci acest t. prin trasaturile fetei'.lmva putea ea exista. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. De exem) plu.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. sa cufunzi privitorul în contradictii.cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural.oduca efectul tristetii**.. ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist.t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia. sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine. În. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. stare d. adica o legatura exterioara între portiunile tabloului. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. . Un peisaj obisnuit. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În .unei 'evel1tual enecesi ta ti .. etc. atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal. daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista. deoarece rosul.u~ ·. În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. desenate anatomic. O alta culoare. un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta"). Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior. 98 a' vietii intco are drept urmare . Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica. dramatica pe care tocmai .).picturale'i. impresia de ansambh. stire de dispozitie exterioara etc.aseaza în alta atmosfera.fel. Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl. "pictura". am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. Rezulta totu. ~ompozitie.. sfârsit. ci numai În planul necesitatiiinterioare. perspectiva.câz deoareceo . Iata' deci din nou prezent principiul. la fel ca În toate cazurile citate. naturalist niste personaje . Culoarea se con.·. imateriale.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea.repr~zii1ta. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate. Trebuie dedus de aici ca este cU. ar forma la un loc cu un asemenea cal. Posibilitatile se Întind în siruri infinite. necorporala sau corporala). o disonanta de asa natura.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. În toate aspectele vietii. '. modelate. Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens". Lucrurile vor arata iarasi altfel. Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi. cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine.inte . sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. fata cu scopuri materiale.si efecte Între aces. pot fi modificate. asemanare cu basmele cinematogmfice. vesel" etc. ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii.

Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care. prefera sa ramâna la suprafata lor. nu sunt decât niste sunete functionale care._ având aceasta nota de basm. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura. mai adânc si mai interiorizat. solemn. pur întâmplatoare. el o considera valabila si prin um1arc: l. .acest . el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice . forma care. În al doilea rând.ca "nu exist.' 2. forma. atâta timp cât scopul exterior. Se spune . De aceea trebuie gasita o . aceasta face o impresie atât de puternica._ sideratie-. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate. dar aceasta . fel. efectul direct. produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. îi cercetam structura interioara.este anihilat. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut. ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. pâna În momentul când famlecul a trecut. artist creator de coinpozitii cromatice. de tainica. Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. miscqrea.. O miscare foarte simpla. forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. ca În fata unei existente pe alte planuri. se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor. Si asta. fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi. a buzelor etc. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere. respectiv. ca literele. ajung în constiinta noastra (aspect psihologic). sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara. În orice caz. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. practic. Pe de alta parte. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral. când explicatia practica vine ca un trasnet. este exterior mai putin motivata. Apoi. cu timpul. 101 " . problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta. de pilda. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei.am sapatTundem în sutletul omului.. compozitia sugerând impresia de basm. provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi.a nimic mai adânc decât superficialul". al miscarii nu este cunoscut.profunzime este cea a mlastinei. Într-o astfel de situatie. de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni. . ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. mai 'întâi. Cu cât o miscare. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara. pur interior.. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e.e drept . În general. cauta fabula. Orbit de mijloacele exterioare. prin forma'si culoare. omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui . pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. sa excluda impresia de basm* si.-În. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz. În acest scop.rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui. telul operei . tainic. încerc. Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con. decât sa lupti cu ea. precum si de o pozitie speciala a limbii. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. al carei scop este neCunoscut. sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor.

Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: .orice activitate zilnica. abstract al acesteia. de a se folosi dansul ca practica de cult. . sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e. cum. In orice caz. în dans ca si În pictura. la suprafata .co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. Din acest motiv. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite. ramâne ca sa spunem asa.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea. dati. astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. d~pa. de prim rang în viitor. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului. Astfel de gânduÎi rup omule! . Treptat.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a..în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. frica etc. Din miscarile· "lipsite de frumusete". Fireste ca si aceasta situatie este. Aceeasi norma a folosirii n. devenite acum dintr-o data frumoase. tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n . va dobândi de îndata si functia de a încarna.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura. 2) Miscare picturala. ca un al treilea element.în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara.) si trebuie Înlocuit cu altul. interesul pentru miscare cade imediat. În gânduri abstracte. Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste. În care mai cauta si astazi sprijirt. Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor. Întregul sens interior al miscarii in timp si spa.De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . mai observam si astazi . practica. de natura pur sexuala. dupa cum din combinarea acestor elemente.0ri~inea dansului este. ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. "disonante"de ordin exterior. În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate.folosirii aplicate a misc'arii. doar un stadiu ne tranzitie. adica. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari. plasat. a tuturor caracterelor si posibiiitatilor. În dansul popul~r a acestui element originar. compozitia scenica. functionala. nu exista "su~eteurâte" . rezulta compozitia în pictura. 'nimic enigmatic. dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet. 103 . Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. sensul practic al mifcarii elimina sensul. s-ar putea.1. Necesilatea aparuta mai târziu. si de la sine. În plus. cu evidenta prezenta. De aici .tiI.1) Miscare muzicala. a artei monuÎ1J~ntaJe. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie. Pe acest principiu ar trebui saJie sii . va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica).va fi construil"noul dans". 3) Miscare artistic coregrafica.va începe dansul viitorului. Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice.

ea. Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*. Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura. 1899.'i non_o libertati. !) Este îns:1 stapânul ei. (N. tolos:~:a complet abstracta. adâncimea. si 2) cum trebuie.pentru' C'I. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea. iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior . : 105 ** . la urma unnei. în slujba artistului. Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior. Bruno Ca. De exemplu. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. în momentul actual. pe deplin emancipata. Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. prapastii de nemasurat. prea tare inhibata. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica).. natura ill!. largimea.sirer.opriului sau spirit sau. despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si . privind folosirea unei culori. ci este rodul p. cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei. astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. bogatia posibilitatilor si. Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale. Acest drum se afla între ~OUf:T. In zilele noa<. umblat pe ac. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. d:lca vreli. teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta. Delacroix spune. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. 246). abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice). Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. pis'. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. pentru :lrtist. 684). v.. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit... pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare. Este sclavul ei. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles.' Încercarea lUI lui Skriabin. în 1a\a oridirui pionier.-:. exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de.. t903. facându-le utile acestora. este decât un diclionar. deoarece toate aceste posibilitati. aceeasi libertate este si una din cele mai ma. Totodata (si probabil numai astazi). întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. fireste. ramâne.libertatea fara margini. O.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . dincolo de ele.tocul este pus. destinate unui scop creator. a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc. Noile principii ~u pica nici ele din cer. În acelasi timp însa.întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura.ZUJ de fala. p. atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta. ca principiu general. acesta va fi caIClLizit. Intre aceste limite (aici parasesc drumul' . de unde se opreste natura" (De Profundis). Pornind de la opera lui Henri Rousseau. dar si iden· ' riqilre .est drum. care se întind. corespunzând si . în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor. de 3 (:i:. (1uriwJ. ed. schematizarii) se afla.. reprezentând numai una din modalitati. fantasticul materiei celei m'ai dure). p. de pilda. Iar între ele . ca. exist<Înd în si dincolo de acele granite. mult acest principiu. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. la stânga. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism . la dreapta.. utl1Jzareil_ -mai reala.B. lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri. Berlin.de fOlme exte- depali. (Karl Heinelllann. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un .tre. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema. În afara de cooperarea a doua sau. o încercare cu totul elementara. Din exemplele mai sus examinate. 1912). adâncurr ametitoare. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator). la fel. Wilde spune: "AM încep~ de acolo . articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper.cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare. Goethe..:un Jnghetate..

De pilda cubismui. .. . In lo~ de "eram . putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei. pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea. Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. ci constructia ascunsa. . abstracta ramâne.~e art~" acum s~. ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii. poate fi nu . La urma url11ei. interioara. picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. în fond.elemeryte. Astfel se si explica impulsul. nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna. pentru ambcle 106 .. cea mai expresiva. astazi"deja evident. ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului. se descoperi formele constructive'ale epocii. Formele naturale pun stavile ' care. Este de Ia sine înteles ca. . asa cum:' mai enuntat.sunetul de fond. ' ". o constructie denudata care este. El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar. se .1 acest principiu si . În 'o[Jcare gen de arta. astazi se aplica.' numai c~aaici. .' ap)i~ . de a. numarul (cifra). si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri. . În multe cazuri. '. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema. Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire. . tocmai prezenta interioara. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~.. iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei . este forta spirituala a elementului' arta.. stare de constiinJa (cunostintele obiective . temelie a. "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc. puternic si precis întreele. . arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. tot aparent. În orice caz. Iar aceasta ramâne. posibilitatea de a spune "sunt.. care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). ele vor fi Înlaturate. acest element obiecdvcere ratiune.identica:în ca. unele cu altele se leaga totusi. I I limpede caracterul obiectiv. una din formele de tranzitie.tica. pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei._ Ca tltima expresie.m VIItor. repetat ---. pe de alta parte. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare.' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre.1 . batatoare la ochi.COi1structie în scopul constructiei. aici.. l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura.:. . în general. \.

în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. opera de arta nu este un fenomen oarecare. actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. existând ca fiinta. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow. Prin urmare.a categorie. abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca. in masura îil care au macar. se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. opera dobândeste o viata autonoma. însa. Desprinsa de el. "din artist". ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. conform definitiei f1oastre. Atunci sunt opere "bune". enigmatic. forma adevarata. creatoare.VIII. Tot astfel. Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*. dar posedând si o viata materiala reala. Pornind de la acest aspect interior. subiect independent cu suflu spiritual. neartistice). ci." ° 109 . genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. ca orice alta fiinta vie. devine ea însasi o personalitate. Ea traieste. stapâneste niste forte active. Daca într-o anume directie.

Daca arta se sustrage acestei sarcini.ile~ c'az~ootraveste9i . sunt necesare imaginii in . . ci pentru' ca. ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati. IiJi interioara sa fieperturbata..bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate).plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol. In felul acesta.atomia sauaItele asemanatoare.. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'. care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate. pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata.l"pura" nu este destinata omului.'.. arta devine si ea n:uli vie. este vorba de o înselaciune artistka. artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei. Al~~. . ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara. 1 ~egative. vorbeste sufletului despre lucruri. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei. . ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor. artist~l ~u efte numai îndreptatit. ci si vietii.":. vesnic viu. Aceasta necesitate repreziflta drep. îri forme numai ei proprii. accesibila lui numai în aceste forme . El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor. apare opinia ca art'. finalifati. dar si fata de sine însusi. ci ca e lipsita de .v practice /"" decurgînd de aici. A:~~ta .PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î. pacat cu o lunga suita de urmari . recunoscându-si datoria sa fata de arta..! în.. nu este un sim. Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale.·. Arta este limbajul care.Munchen).~ p()lueaza. f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati . Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . prg~pe ... Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta. si ast~ . 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi. ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. . Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei. · Nici ap. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise.limpede ca aceasta imitatie a naturii. în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii.mansamblu.• • ··. Lucrul se razbuna însa curând. deoarece între suflet s.~1pietreste. diverse scopuri speciale**. dar nu ucis. Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca ... * Acest gol ** Aceasta *.i ârta "exista o legatura. botani~ii sau oricarei alte stiinte. În al doilea caz. numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB. precum si forta sufletului omenesc. care poate ti ametit. "UIl bun desen "este de asemenea.·stiinti a ti~. toate ~omeniile vietii (deci si în arta). nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii. exterioare sunt de admirat. '. atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic. si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. Iritotcteauna. iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A . daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca. Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat.i. 111 . · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*. în scopuri specifice.p~. ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**. Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste. acesta este 'scopul p~.\. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg.tul la o libertate nelimitata. ci O [ofla cu finalitati. utilizabila pentru. În primul rând deci. ci numai proble-. functie de cald si rece.' ci si dator sa . legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata.utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui.acea tonalitate sau nu sunt. Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional. . necredintei si eforturilor exclusi. Plcturaeste o-arta Iar arra.miscarii triunghi ului. ** Este .r. Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata. în. ~curt..Iibertate fara bariere trebuie sa se .atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*.actiune si împlinire reciproca. prin . trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc . . care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica. • "'".·.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau. nici aruncarea.

î~ainteaza si se înalta.. chiar si în forma cea mai intangibila. sentimentele.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . pe care l-am întâlnit pretutindeni. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. gândurile. adica reflexia. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum. morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara). peste tot si în orice împrejurare.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. constituie materialul fin. * Prin acest "frumos"· nu se întelege. De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . rcspinsa. . 2. Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii. Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI. Unul din primii precursori. 112 . rafineaza si Îmbogateste sufletul. trebuie ca faptele. trebuie sa restituie talentul primit. pentru moment. intangibil. ci tol ceea ce. Artistul nu este numai un "rege". chiar artistului însusi. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului. men te. EI trebuie sa . B. stie ca fiecare din faptele. din care vor rezulta operele sale si ca.e la telul .. aceste fapte. atunci . în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. ceva ce s-ar putea sa-i fie. el are o munca grea de îndeplinit. Daca artistul este un preot al "frumosului". p. . tocmai de aceea. a tdunghiului spiritual. ** Despre frumusetea interioariI (K. . con. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. gânduri. ci numai în ~ta. Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig. vor activa atmosfera spirituala.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. adica în actiunea asupra celorlalti. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli.mari si sacre. orice este urât pe plan exterior. De Ia sine. ci adaptarea respectivei forme la continut*. în sensul ca ar detine o mare putel:e. atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. dar solid. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. înca neclar. Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus. poate fi frumos. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ. Astfel.!. . sentimentele lui. totusi continua.. la fel ca si în arta. trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care. doar aparenta goala . daca sufletul unui artist este viu. În asemenea cazuri. gândurile lui. devine posibila.>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. de neîntrerupt. abia vizibila. cum îl numeste Sar Peladan. la rândul lor. în pictura de exemplu. aceea si sunt foarte putini aceia. care adesea va fi o cruce de dus. Nu.si fara sens a unei mâini. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari. adevarate servicii.de la 'sine". sufletul artistului va gasi ce are de spus. În circulatie al termenului. nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. orice culoare este interior frumoasa. desigur. pc care se ajun. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct. Asa este În viata. senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. De. Verlag. si 3. temporar si aparent stagnanta. ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. pe plan interior. 187). De asemenea.. struC\ia. el nu va fi liber în viata. o alta. De aceea. unul din primii compozi. confuz.

c1are sau voalate. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. Aceasta forma de baza poate fi. de Rrima lege a evolutiei. de tranzitie. 1) Compozitia simpla. la rândul lor subordonate unei forme principale. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza. foarte greu de gasit. i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle . Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. subordonata unei fomle simple si usor descifrabile.-. 2) Compozitia complicata. . care a fost/însa pâna acum înfrânta. Numesc acest fel de compozitie melodica.. Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. De aceea. În cele din urma. Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical. compusa din mai multe form~. 115 . Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata. . se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. "exterior vorbind. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. în care principiul melodic este în mod necesar prezent.' .rt în doua grupe principale: . Aceste tendinte se împa.

Ele pot. se dizolva. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii.: ~" . Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. pers ani. de aceea. Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident. tot astfel se întâmpla. Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri.naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare. Prin C6zanne si. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu. si pe baza unei distribuI]i relativ egale*.)** . ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his."~ ~ . si dezvaluita astfel structura . iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste. Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata.. Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare). mai ales În arta devenita • populara.miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit. si în pictura. fireste ca orice opera serioasa este linistita.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice. În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve.. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare. Aici s-a aflat miezul renas. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani. lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia. În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. si numai În calitate de componenta subordonata. este exagerata.'. ulterior. . Asemenea opere apartin formelor de tranzitie. *** Multe din tablourile ecouri simfonice. de repetare calma. ~ A se vetJea. pe deplin formata. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI. am adaugat trei reproduceridupa picturile mele. ' aproape toate aceste opere. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica.compozitionala. Beethoven. '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic.- . În opozitie si inhibante. Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera. Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu. Mozart si. constitui de pilda. la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent". dobândind Însa totodata si o noua structura. •.utile miscarii de ansamblu. uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor. care În fond nici nu exista.fermata·~. alice opera serioasa suna. Numesc aceste imagini Impresii. . Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este .terii aspiratiilor compozitionale.etc***. japonezi. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· .:--::. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si. Este totusi clar. raspândeste o atmosfera de liniste interioara. Spre acest triunghi. în multe picturi. Iubirea sau ura fata de opera se evapora. de exemplu mozaicul din R~venna. de la pnma vedere. În cele din urma. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. xilogravuri. de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc. aritmica.. un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . nascute subit din demersuri de ordin interior. Acest gen de . prin Hodler. solemna si calma a domului gotic. În ultima ei . Aceasta alcatuire neclara este numita.aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. care se exprima printr-o forma grafic-picturala. În . pe care-l are orice melodie. ~n epocile artistice ale trecutului. imagini le numesc Impravizatii.'::'. . pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta.' pe deplIn eVidente. -'~:. Ca exemple de compozitii simfonice noi. aceste compo:z. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta. pe plan intcrior. . Înflorirea deschisa. deoarece nici scopurile .. trezite la o noua viata. ese11la însa.mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic. deci impresii venite din "natura interioara"·. 116 117 I ~<. Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii.

Piramida · : · ~.: ale imaginilor mele.··" 94.. creatii cu finalitate si ca. ..'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri.··.~..i "gat . finaHtatii. intentiohaIitatii.:.. constiintei. dupa parerea mea. cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata.:.~ VI. acest conceptal pic-..întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care. 5. Qpera de arta si artistul : . ...:\"J.:..!09 '.•:> 3) Expresiile<carese formeaza .'.:.. '.: .115 ....·.. rationale..creztimpÎl)delunJ: gen de.. 1. dupa' p'rimeJe schite..PICTURA· V" Actiunea culorii .. .. turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a .~.. unui nou imperiu spiritual.··· 15 22 ·········.. " . În sfârsit.··. Cuvânt de încheiere : · ·.···· ·. ca în curând pictorul va fi mândru '..''..' :... noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co...si aproape cu pedan terie... dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului.' . '. . II. Aici rolul dominant îirevine' ratiunii. va devc::ni desigur Iimpedepentrll .leexarriinezsi Jeprelu. GmffiRALITATI.:" În Încheiere as dori sa observ ca. III..în spiritulm~u. . •. ca ne aflam de pe acum' în epoca unei .' ..-. imagini le. . : :_49·.> "'. .. Limbajul formelor si al culorilor 55 VII. acelasi timp însa. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati.~.'j' constiente.. 43 B. .::.·.. 28 ···· · ·. ~ : ... Prefata . Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i.!.·· ·.. ~.Acest .. . . '. . Teorie : ·. Miscarea .·În. VIII.. A. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic). Introducere ..'.... I '"..: - ~~ ..··. .i. . Cotitura spirituala IV.mpozitiei ' . numesc compozitii.· .

.. . .

RAFAEL. Pfângerea fui Christos . Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen . Munchen 2.3 ALBRECHT DURER. Pinacoteca Veche.

VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE.4. Raslignirea Colectia bavareza de pictura. Munchen lui Christos .

PAUL CEZANNE. 6.18. 1911 . 1895-1905 \. WASSILY KANDINSKY.i' 5. WASSIL Y KANDINSKY. Femei sca/dâhdu-se. Improvizatie nr. 1911 )' 7. Impresie nr. 5.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful