Pc copertI: WASSIL Y KAI'DINSKY S:1!!C:ll~1 (JctJliu) 194.1 ulei re c;;Jrtan, 42 x 58 crn BASEL.

KunS1I11USCUm,

Wassily Kandinsky

\,

spiritualul în arta
Traducere si p'refata de AMELIA PAVEL

(".

\

KANDlNSKY Ober dos Geislige jn der Kunst R. Piper Verlag, Miinchen, 1911

Toate drepturile asupra prezentei ediiii În limba româna sunt rezervate Editurii Meridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURESTI,1994

ISBN 973-33-0266-X

Kandinsky de a stabili anume corespondente stabile si obiective între sunete si culori, era de actualitate în epoca, În special În Rusia si mult studiata de Skriabin. Kandinsky o interpreteaza, mai pupn tel1nicist, În COI1cep(ia lui despre ejllotionalitatea artei. Un alt cClpitol important, cu unpronunpt caracter didactic, este consacrat culorilor, Îmbinarii si efectelor lor. Expunerea nu ramâne Însa niciodClta seaca, pur arti'xana1{l, ci ar~ permanent În vedere functia spirituala a fiecarui clement care intra În componenta Clctului de a picta. Exemplificarile lui Kandinsky sunt de altfel luate din diferite momente alt istoriei artelor, ceea ce da o conSiSlcn\a sporita analizelor sale. Si aici dimensiunea romantic-etica a lui Kandinsky se mentine la acelasi tonus entuziast, uneori Clproape extatic. Iar concluzia cartii încununeaza acest mic manual de Învatare a sperantei si încrederii În viitorul omenirii si al culturii, pe care Kandinsky le Întelege în spiritul umanlsmului goetheean trecut prin filtrul antropozofiei lui Rudolf Steiner al caruI adept Kandinsky era, si impregnat de lumea valorilor romantismului german*. AMELIA PAVEL

A.

GENERALITATI
I

II :1

!

* ef. Sixten Ringbom, Kunst in der "ZeiI des grossen Gei.'iligen". În "Jahl'esol'ing 40,7 Myth"J,,;;;,' </<:1' Aufklal'ung,Geheimlehre der Moderne, Munchen, 1993.

ope~a de arta este copilul· vremii .• ale, adesea si s felului nostru de a simti. Fiecare epocadecult'ura g~nereaza, propria-'{ arta, irepetabila.Straduinta de a reda viata unor principii din trecut; nu poate produce altfel de opere cel mult ase.manatoare unui copil nascut mort. fi, de pilda, cu neputinta, sa simtim si sa traim pe interior la fel ca vechii greci. De aceea si eforturile sa zicem - de a aplica în sculptura principiile estetice duc doar la crearea. unor forme asemanatoare celor . Grecia antica, dar în esenta pe veci neînsufletite. imitatii seamana cu modul de a imita al - Exterior judecând, miscarile mainlUtei par cu cele umane, Sade maimuta si tine în fata o carte, o rasfoieste, are aerul ca se gândeste la dar un sens interior al acestor miscari lipseste cu Exista însa o altfel de ast,manare exterioara a formelor artisti ce, la baza careia sta o necesitate de mare' Este corespondenta dintre aspiratiile inteale unei atmosfere morai-spirituale de ansamblu, nazuinta de' a atinge teluri deja uffi1arite în esenta, însa abandonate, si forme artistice fqlosite în logic cândva în trecut si cu succes, puse Î-n slujba aCE~]ol-asl aspiratii. În acest fel s-au putut naste - În parte
5

Fireste ca o astfel de cO)lsonanta (sau disonanta) nu poate sa ramâna goala de sens sau superficiala ci dispozitia afectiva" a operei' va putea adânci si ilu'min~ starea de spirit a privitorului . dupa '0. J . 16 Sa presupunem o cladire. Îrnpartita În diferite Îl1caperi.' Al doilea este de ordin interior si ascunde În sine samânta viitorului . Îil sfârsit. sa-si ridice capul. În dubiu fiind daca ea poate fi altceva decât un vis. A exist<it oare vreodata un cuvfint ma. daca sunt cu adevarat artistice.' care puteau ofe'riun contin'ut artei si În acea perioada a ispitelor. Acest important punct de. "stari de spirit tra vestite În lemne nalUrale" (ceea ce s-ar numi. '.icatura. oarecum interpretata. primul caz)..ad5pându-se.Înrudirea interioara cu ei.lunga • perioada de materialism. bucuria. daca stii sa-I atingi. a fost maltrat<it si în cele din urma batjocOJit. pe . pe care muJ\imC<1 sa nu-! fi clesacralizat de înd<i(5 ? . chiar . Toateaceste forme. Întocmai ca o cheie de acordat corzile unei viori. nu vor mai fi acum de mare atractie pentru . '. diam. nu poate fi În' actuala f011l1a. abia Începe sa se trezeasca. În chip deosebit În cazul al treilea. "Din stradaniile pacate si a~est cuvânt. decât de scurtadurata.'. o rastignire. Cosmarul conceptiilor materialiste. Artistul însusi traieste azi o viata complexa.:Stimmung" -'--dispozitie afectiva)*. ~ . .ne Ia o anume Înaltime. el suna. Sentimentele mai putin nuantate.care sunetul nu se Încumeta pe deplin s-o priveasca. Aceste doua feluri de asemanare ale artei noi cu f011l1eale undÎ".as:fel de opere vor feri suiletul de înaspnre. . Întelegerea noastra pentru primitivi. sentimente fftra nume precis. rafinarea si extensia În timp si spatiu a acestui sunet al sunetului ramân uniJaterale si nu epuizeaz~ posibilitatile artei de a . efort care implica de la sine renuntarea la . gasit Îngropat În pamânt. Într-un urias. De aceea. cu ajutorul culorilor.simp<ltia.. Doar o firava lumina pâlpâie ca o p. fie. fl:agmente de "natura": animale În umbra si lumina. ascutit de . cercul negru . Îsi Împlinesc scopul si devin hrana spiritu~la '(chiar si În. Sa presupunem ca toli 'peretii sunt acoperiti cu pânze mici. ca un vechi vas pretios.cel putin. care nu pot fi cuprinse În cuvinte. care au facut din viata universului un joc malefic lipsit de tel. Sufletul nostru care. a . contact interior ramâne totusi un punct.orice aspecte exterioare si Întâmplatoare. caruia îi revine sarcina de a desemna unui suflet viu de al1ist. actiona. Dupa o perioada de ispite materialiste de caI~e spiritul parea sa fi fost· doborât. Totusi. Înclinarea spre primitivltate.În care privitorul poate descoperi o consonanta cu propriu-i suflet. culcate În iarba. de a fi fost lipsit de scop si ideal. EI va cauta sa aduca Ia lumina o sim\ire mai subtiia. . . Uneori cu mii de pânze. artist. mijlocii. mai mica sau mijlocie. mari.etral opuse.'fiind reaJitatea. jalea etc:.. acei artisti cu sunet pur se straduiau sa Jranspuna În operele lor esenta interioritatii. asa cum o traim În momentul de rata.vremuri de demult sunt. ele îl vor menti.În ori~e caz . În 'apropiere.' Privitorul de azi este Însa arareori capabil de astfel de vibratii.re\.' iar opera rezultata va . Primul este de ordin exterior si de aceea. mare sau foarte mare. provoc~ in mod necesar privitorului receptiv emotii mai subtile. Ca si noi. mai rafinata. În sunetul nostru exista fisuri. El cauta în opera de arta fie o pura imitare a riaturii c~re poate sluji unor scopuri practice (ca portretul În sensul obisnuit al cuvântului) sau drept copie dupa natura. cu crapaturi. precum se poate' usor constata. cerc negru. Înca nu a'pierit În Întregime. stând pe malul apei. DUl1potn va. Pe suprafata lor sunt redate. cum ar fi frica. Îndoieli de acest fel si suferintCle Înca . Sunetul pe calc de a se trezi se mai ana Înca sub puternica impresie a acestui cosmar. lupte si suferinte.11la urma sa scape totusi ca deo ispita vicleana.Aceasta lumina fii'ava este doar o presimtire. fie o piClura "impresionista". apasatoare generate de filozofia materialista deosebesC puternic sufletul nostru de cel al "primitivilor". nu are nici un viitor. el începe acum. . tainuieste germenii deznadejdii de a nu cunoaste credinta. reusind pân.Împrul11utata de fapt.

*. în ansamblu este o risipa fara tel a fortelor. dar.. Ia fel de saraci sau bogati ca atunci când au intrat În Cladire si sunt de Îndata absorbiti de interesele lor care nu au nici o legatura cu arta. Omul· care ar fi avut ceva de spus oamenilor nll'le-a spus nimic. . spirit de casta. partinire. Aceasta opera este privita cu ochi indiferenti si cu raceala. Încotro se îndreapta aceasta viafa ? Spre te ~triga 'sufletul artis. {li exceptii izolate nu Înlatura aceasta. chiar si exceptiile sunt.' . Aceasta arta. materi'aliste *. Oameni . Cealalta arta.'" care nu cuprinde În ea potente ale' .i~ tate..sti un pepene).În acest fel slujesc ei un ideal mai înalt care. duca ne gândim la expozitia m'ai sus descrisa: pe pânza iau llustere. . . exista clar si predominant ca rea. În loc sa fi~ d'oar un ecou si ogiinda a acesteia.o lupta pentru.l. care deci nu este decât un copil al epociI si niciodata nu va ajU:~gesa gesteze matern viitorul. Sufletele Înfometate ramân Însa cu foamea lor.: "". de arte lipsite de tel.. Armonizarea ansamblu'Jui pe pânza este calea care duce spre opera..' " concurenta prea mare si supraproductia. ! . .l'!.rasfoiesc I?agini si citesc nume. si a aviditatii. Ura.se schimba atmosfera în care a luat fonna. 18 o .. mera tin ". În principal.bunuri. în ' atmosfera prezenta. este o arta castrata. obiecte care se îmbina într-o "pictura" mai fina sau mai grosolana. punctul de vedere al artistului. . Frumusetea exterioara este un elel~ent formati v al atmosferei spirituale. iar cel care ar fi putut auzi.Privitorul se distanteaz'a linistit de artistul care. în acelasi timp. nume de tablouri.'-" aceste carti În mâini. artistul Îsi cauta recompensa sub fom:a triaterial~.". o viata cu multe chinuri.. Cunoscatorii admira "factura" (asa cum ar admira un dansator pe sârma) si degusta "pictura" (asa cum degl. . îsi are si ea radacinile în spiritualitatea vremii saÎe. virtuozitate si brio. capabila de dezvoltari ulterioare.' . Într-o arta pradata de ·finalitatea ei Îsi vede nu scopul vietii.'~' . cu ore de entuziasm si de ··lumina. "Pictorul este un om care stie sa deseneze si sa picteze orice". fiecare tablou este tainic cuprinsa o întreaga viata. "A Întelege" Înseamna a-l aduce pe pi'ivitor. Îndoieli. Toate sunt cu grija tipariteÎntr~o cat{e: nume de artisti. pe cale artistica. Scopul lui devine satisft-lcerea ambitiei . o -doamna În Înc!errlânarea..7 În . artisli al caror crez este 'J'm! pour J'an.. •..' intrigi sunt rezultatele unei astfel . Întrist(itoare si funesta imagine. Apoi pleaca. .sa repete.În roz.'-"1 . ceea ce. nastere . invidie. spune Scbumann. De ce au venit . viitorului. cu mai multa sau maiputina libertate eJespirit. mai 'Înalte. Multimea 'de oameni umbla agale prin sali si 'gaseste ca pânzeJe sunt "dragute" sau "grozave". prin exercitIu.. ci tin& spre alte obiective. S-a spus mai sus ca arta este copilul vremii sale. n-a auzit nimic. Ea are viata scurta si moare moralmente atunci când. soare strideht galbene. Din acestc doua definitii ale activitatii artisticetrebuie s-a alegem pe a doua.0 de la un tablou laaltul..:-. Putinele 19 " . ~ . atunci când a luatsi acest sunet l?arte la creatie? Ce vrea sa vesteasca? "Sa aduca luÎnin'a În adâncul inimii omenesti este m6scria artistului". In locul unei munci intense În comun a artistilor ia ~. pentru inventivitatea sicapaciemotionala. are o forta pr:ofetica însufletitoare. Excelenteis~leX~ doamna În verde. spune Tolstoi.' O astfel de arta nu poate decât . . cu efecteposibile la lpari distante În timp si spatiu.. Se deplânae .tului. În afara de latura lui pozi· tiva (de vreme ce frumosul egaleaza binele) apare efectul negativ al ne folosirii talentului pâna la capat (lalenfîn sensul Evangheliei).

. dar precisa si usor accesibila: Aceasta miscare este mi scarea cunoasterii. corporalitati. care uneori par sa astupe cu totul aceasta cale. acelasi punct al starii lucrurilor. însa pastreaza mereu acelasi Înteles interior si SCO]). tainic implantata În el... în fond.. Sub focul batjocurii si al urii. o invizibila mâna malefica arunca În cale alte pietre. din care face parte si arta..-. aceasta recurgere la marmura este dovada ca un numar mai mare de oameni a ajuns la . Dupa ce o treapta este atinsa si'multi bolovani sunt Înlaturati din drum.Viaja spirituala. o putere a "privitului". Ramân Însa Învaluite în întuneric cauzele care fac \ necesara o astfel dc miscare de l'naintare si Înaltare. atunci se Înccai'ca redarea acestei. Însa nu reu-seste. Ca si cum ceva esential ar exista În corporalitatea unor martiri slujitori divini ai umanitatii.o de nerecunoscut. bronz. -. Ea poate 1 ua forme variate.ar voi 'uneori sa se elibereie. un om ca noi toti. prin mal111Ura..-------'--. piatra. _-_ . la dimensiuni gigantice. fiind unul din cei lllai i)uternici agenti ai aces{ei vieti. care dispretuiau materia si serveau numai spiritualul. _--_:. . Deodata însa apare. el trage dupa sine greul car. De acest dar elevat. Adesea nu mai ramâne nimic pe pam!lnt din eul lui trupesc. "cu sudoarea fruntii". fier. prin suferinte.. prin toate mijloacele.. inevitabil. este în esen\a ei o miscare de înaintare si înaltare complicata. Este un om cnre vede lucrurile si le arata. În care odinioara se afla cel omJgiJt astazi. ". rau si chinuri. pc care adesea îl poarta ca pe o cruce. al vietii umane. r -----------------_ . În orice caz.. facând. dar care dctine. Împotmolit În bolovani. .

.escroc sau candidat Ia casa de nebuni. "talentul" (în sensul Evangheliei) poate de nebuni". nu prezinta una din umbrele ei. În vârful vârfului se afla uneori un singur om. Aceasta pâine îi va fi oferita de artistul ei. înapoi si în sus.. yU atât mai mari. Între altele. . iaI"acolo unde . spunea despre simfonia a VII~a de Beethoven." * Nu sunt unele monumente un trist raspuns la aceasta Întrebare '? 23 22 . De câti arii a fost nevoie. divizat În parti inegale. abia perl'cptibil. '.0 asemenea pâine se transforma în otrava: în doze mici actioneaza astfel Încât face ca un suflet al sferelor mai Înalte sa coboare treptat Într-una mai joasa. . Într-unul din romanele sale. Pentru ei. Indignati.•• . .." . ceea ce ramâne pentru tot restul triurighiului o fantazarede neînteles.nu areovedere asctitita sau în scopuri si din motive josnice. cei..a Ia punctul în care el s-a aflat absolut singur. compozitorul operei "FreischUtz". Este limpede ca fiecare din portiunile 'spatiului Qivizat jinduieste. În acest sens. \. constient sau (mai adesea) inconstient. portiunea cea mai ascutita îndreptata În sus. . Si * Acest" "astazi" si "mâine"se aseamana. de pilda. aceasta otrava provoaca o cadere care <lzvâr1esufletul din ce în ce mai În jos.triunghi ul uidivizat se gasesc artisti: ~iecare din.nprofet almediului sau si sprijin~ mlscarea. . se va afla "mâine"* portiuneei ur~atoare. a exclamat spre un vecin: "Mereu revine acelasi «mi" . fireste. plin detâlc si sentiment pentru a doua portiune a triunghi ului.astazi'· identifi·· cam vârfuttlel maiînaIt.. mai late. "Acum extravagantele acestui geniu au atins punctul nec plus ultra.. Beethoven. . . . ceeace astazi este accesibil numai vârfurilor.</ în ciudatuturoflJ1onumentelor-oare sunt muI t'icei care Într-adeyars~?U înaltat pâna Ia acel punct?*. Sc1lelTlaexacta a vietii spirituale.a corespunzatoare.. Îsi îritQarceprivirea ori o foloseste denaturat. 'Cu cât ne Îndreptam mai În jos.tqate porti uniI~. o alta portiune b va dori si Un triunghi de mari dimensiuni. ** Weber. marea ei pata neagra. multimea care va întelege cltvinteJ. se poate pregati pentru "casa \ ea: Aceasta reprezentare schematica nu epuizeaza.înstare sa p~ivt~sca dincqlo . mai cuprinzatoare si mai înalte devin portiunile triunghiului divizat.••. pâna când fragmente mai mariale triunghiului sa ajung. Nici cei mai apropiati lui nu-I înteleg.prii1 urmare.. Privirea lui. acela va disparea cu siguranta. abatele Stadler. .~ ' '... :'{ .•.fiindca nu-i vine nimic altceva În minte acestui tip fara ta!cnt.'ajutând carul greu de urnit. î! nUJTleSl..câtacest spatiu este mai mare (decicu cât se afla mai jos) cu atât mai mare vaf! .. atuncidefîl1data va fi pe deplin înteles si omagiat de toti camaraziiaceluiasi spatiu. înainte. .. va deveni mâine 'un continut al vietii. .e artistului. ca sens interior. seamana de fapt cu o tristete launtrica incomensurabila. D(':spre tensionatul pasaj al primei fraze cu. Se întâmpla astfel prea des ca acea pâirie spirituala sa ajunga a fi o hrana pentru unii care traiesc gejaînsfere mai Înalte.În . ÎntreguL triunghi se misca încet. "mi"·ul ei batând ca o inima. Astfel a stat Be~lhoven singur **pe Înaltimi în tot timpul vietii. CU.Daca însa.. iata o· . dupa o pâine spiritual. darul natural al unui om. întreaga imagine a vietii spirituale.-.de gâmltelepropriului spatiu esteu.. mâine. plina de bucurie. cu "zilele" biblice ale creatiei.. atunci dnd l·a auzit pcntru prima oara... consumata în doza inare. Sienkie"\icz compara viata spirituala cu Înotul: cine nu lucreaza neîncetat si nu lupta încontinuu împotriva tendintei de scufundare..

în cel mai bun caz. navalnica. altceva decât o noua "maniera" si nu creeaza altceva decât sumedenii de opere lucrate fara entuziasm cu inima rece si suflet somnolent. Aceasta întrebare devine un crez. o mare multime de oameni abilt. chinuiti de îndoieli si epuizati.se misc. produc. iar purtatorii lor. se -preocupa d~ bunuri materiale si saluta ca fapta mareata . Publicul ramas în urma priveste lucrurile fara a le întelege. subestimate. desi în genere nici macar nu sunt luate în seama. pierele interesul pentru o astfelde arta si îi întoarce linistit spatele. progresul tehnic care nu serveste si·nu poate servi decât trupului. tot mai adânca. Sau pare a . Limbajul lui. Arta. se baricadeaza 1'n adaposturi le cuc'erite de ei. în ciuda haosului si voracitatii. într-o forma presupus artistic.:' decaderii universului spiritual. Fortele pur spirituale sunt. le amesteca fara oprire cu altele de proasta calitate. . va fi totusi auzit. superficial dotati. Salbatic a vânatoare dupa succes împinge cautarile tot mai mult spre efectele exterioare. În oricare "centru artis• tic" traiesc mii ele asemenea artisti. Asemenea perioade. Se specializeaza. . iar triunghiul pare~ în întreg~me imobil. -mai întâi de artist. Grupuri mici care. Atniosfera se face tot mai cenusie în jurul unor astfel de suflete înspaimântate. nesesizabilmaselor. La început.1. acestei înnoptari treptate. aduna elemente firave. împing înapoi efortul spre progres si raspândesc în jur ciuma raului. Din arta a fost ex til"p~t'sunetul. nu numai pentru artistul înzestrat cu acest talent. In astfel de timpuri oarbe si 'mute. vede dansul în jurul vitelului de aur. ci si pentru toti cei care manânca din acea pâine otravita. din care majoritatea nu cauta. sunt perioade a'. mecenati si cunoscatori de arta (ceea ce îi aduce eventual în continuare mari venituri !) se va napusti asupra unei arte aparent usor de cucerit. si aduce cu sine o noua întelepciune pentru oam~ni.drullW1. de anumiti' . cu o forta ele neînvins. .. în chip inconstient. intrând în vizorul atentiei chiar si prin 'cel mai modest mod de a fi "altfel" si fiind remarcat tocmai din acest motiv.l doar înapoi. care nu pot fi napadite de somn si care resimt impulsul obscur catre viata spirituala. Nu mai ramfine decât întrebarea "cum" o realitate corporala va fi redatfi de artist. însala oamenii si ~i ajuta sa se însele pe ei însisi. convingându-se pe ei si convirigându-i pe ceilalti ca sunt însetati de spiritualitate si ca reusesc sa astâmpere aceasta sete spirituala cu apa celor mai pure izvoare. Moise coboara de pe munte. întâmplator. prefera adesea praî:Jusirea subita. în care arta nu are reprezentanti I de seama. el prezinta un continut impur. dimpotriva. Este vorba despre artistul care-si foloseste forta pentru a flata nevoi de ordin in ferior. Rarele suflete însa. un sunet neconsolat si jalnic. au reusit sa iasa din acest haos artistic si imagistic. Se Iasa treptat noaptea spiritului. Invizibil. care în asemenea vremuri duce o viata umilita. devine accesibila numai artistilor. Însinguratii înfometati si vizionari sunt batjocoriti sau luati drept nebuni. în întuneric. este folosita în scopuri exclusiv mateliale. în corul grosolan niaterial.deveni un blestem. blocheaza. 24 Realitaple obiectuale a caror redare arta () consider~l scopul ei unic ramân mereu aceleasi. o.. care. încep sa deplânga indiferenta privitorilor fala de operele de arta. "Concurenta" creste. para încetar~ se prabusesc suflete din înaltime în adâncuri. în care lipseste pâinea duhovniceasca. Problema lui "ce" în artaelispareîn aceste conditii ea ipsa. În ciuda tuturor acestor amagiri. în realitate acel triunghi al spiritualitatii' înainteaza si se înalta încet dar sigur. E~ îsi cauta continutul în matezia bruta. pe cea subtila n-o cunoaste . Deoarece artistul nu are de obicei În asemenea vremUli ele spus prea multe lucruri. Opere de acest fel nu vor ajuta însa miscarea de elevatie spirituala. oamenii pun un pret deosebit pe succesele de ordin exterior.Pe acest fagas al lui "cum" arta Îsi continua. cunoastere si progres. nici 25- .

cotulmatetie ? Este totul spirit? Oare deosebirile pe care J. mÎtun produs al "spiritului" În stiinta pozitiva este tot materie. problema nu poate fi discutata mai lllult si este suficient transante. numai ca ea nu este receptata ca atare decât de simturi fine. fie popor.. Acest nou "ce" nu va mai fi acel "ce" rriateJial. atunci ana sesi atla în pragul drumului pe care.' precum si despre starile intermediare.nu putin corporal decât realul pe. al perioadei-depasite.c. n-ar putea fi doar trepte ale materiei sali trepte ale spIritului? Gi'indul denu-.. va gasi negresit acel cândva pierdut "ce". Ar Însemna ca este spirit numai ceea ce mâna trupului nu poate pipai? în aceasta mica scriere. Acest "ce" este continutul pe care'numai arta îl poate . care sunt desemnate ca "mai mult sau mai putin" materiale.postulam Între materie . Este oare. ci un continut artistic.Si spirit. figurativ. mai târziu. devenit pâinea spirituala a actualului început de reînviere spirituala. Daca acest . 26 . ' .cuprinde si exprima cu limpezime pân mijloacele ei specifice.fie indivjd.~um" tndudesi eÎnotiiJe artistului si este În stare'sa irttdieze trairile lui cele mai nuantate.rioad(~i ie redat numai "asa cum fanIazarii"* . '" Aici vine adesea vorba despre materialitate si nonmateIialitate. nu de sirilturi grasolane. sa ne marginim a nu face de limitari prea. în'tocmai ca omlll .sutlet al artei fara de caretrilpul ei (factorul "cum")mi poate duce o viata pe deplin sanatoasa.

a sigurantei si nelipsitelor principii exista totusi o "frica" tQinuita. b În plin ocean. faptului . observate numal~ ~e la distanta.ceata. nedemna de un savant: "am disecat multe c~davre. ' Din punct de vedere stiintific. ei nu stiu de aceea . a decapitaspre a da lovitura de moarte hidrei capitaliste si . tara gres. pe aceea îsi si închipuie ca d:p1a~. ciuda uriei bune ordini vizibile. o pendulare o incertitudine. în atara d~ numel~ ei care le inspira spaima. ' Din punct de vedere economic.ar~le aufostun lucru foarte usor.Jl1oscândsi si'temperamentul pâna la o anume limita de aceea au o nezdrunpretuind personalitatea.iteratura. Incertitudinea se datoreaza educati~i lor. Însa si În care tocmai reC\.ritual înainteaza si se înalta cu AstaZI unul dll1 marile lui compartimente .. religios vorbind. 28 În aceste compartimente superioare. se pricep la diferite moravuri parlamen'tare. Spatiul si mai jos situat va fi atras .aversiunea si ura pe care le întretineau rcn 11l1potnva acelor puncte de vedere. atunCi când. care lipseau în cele descrise pâna 'acum: stiinta si arta. artistului.are s-au sacrificat pe ei însisi. fapt pe care cei. catolici. COTITURA SPIRITUALA orbeste spre aceleasi înaltimi de cel mai sus dyscris. mai curaJOSl sa~ cei mai marg!niti îl recunosc deschis. ci îsi pot Întemeia lipsa de credinta în DUll1nezeu pe cuvintele altora (de pilda pe fraza I'ui Virchow.' s-a golIt. despre care nici nu stiu nimic. EJJJma lui Schweitzer. Ei ascut sabia dreptatll raul.entarii populare sau repu~1J~~nJ. sunt socialisti de nuante variate si în stare sa-si sustina "convingerile" cu numeroase citate. dar niciodata n-am descoperit undeva vreun suflet"). Din punct de vedere politic. si cred în retete c~rora s~~n~tile poata obiecta nimic si fn mijloace efiCIente. individualitatea naturalisti. nu orbeste atei. (De la citate din. " Tri~n?hiul spi.Se numesc evrei. "Dumnezeu e mort". la CnpitaJuJ lui Marx si înca mai departe). aceste p~rso~ne sunt adepti ai reprez. . ~tc: In realItate sunt Însa atei. în. "Cerul'. În acelasi timp însa ramâne Înca ferm atasat de vechea ~oziti~. se aduna nori grei si un vânt întunecat ridica apa În valuri negre si Înalte. acesti oameni sunt pozitivisti si recunosc numai ceea ce poate fi cântarit.11ln1ICdespre toale aceste deplasari. înfricosÎn'du-se de aventurarea în 'necunoscut si de posibilele" ei amagiri. pe plan religios vorbind.l c. ~u:lge la primele cuvinte de ordine ale "crez"-tilui matenallst.Te~ma. asemanatoare ceJeia din capetele Pasaaerilor unui mare si solid transatlantic. reprezeFltantii lui difeI~itedel:umiri. . Sub aspect econ~I::]C acestI oameni sunt socialisti. cu tarmurile disparute în. În arta sunt stabilita de altii cinata încredere. dJasurat. . de care apartin si muzica si l. asa cum considerau ieri teoriile "demonstrate" astazi. Politic vorbind. o confuzie. Cei din spatiile situate mai la îpaI(imc sunt. III. le-au transferat a~t<3:iasupra anarhiei. Locuitorii acestui spatiu important al triunahiu1~i nu au rezolvat niciodata singuri vreo problema ~i au fost I~~reu tr~siîn caruta vietii de alti oameni cu mult superiOII lor S. iar din ziare citesc articolele politice de fond. ei sunt frecvent republicani. uneori nociva. Restul este considerat de ei o prostie. 'protestanti. În aceste spatii mai înalte apar treptat si alte rubrici. prin Legea de fier a lui LassalJe.

ici si colo.nu devine posibil' si ca Întelepciunea . ma. Aici. zace în ruine. adica a electricitatii în miscare. . exista ochi În stare sa vad~ ceea Ce stiinta actualq "Înca nu poate explica". În cursul acestei ocupatii. a sarit~de mult.". ca într-un mare oras construit solid dupa . dintr-odata. Acolo se desfasoara o activitate care scutura cu îndrazneala stâlpii instalati de oameni. spirituali. Vechiul cimitir uitat se clatina. subit. . Daca mâine vor observa acest lucru. ametiti de întelepciuni straine. capabile sa sintetizeze lucrurile. Cladit din multi stâlpi' ascutiti. a existat înca înaintea ce VII. Oamenii care traiesc aici. traiesc într-adevar într-un fel de oras spiritual în care. limita prudentei si pier în lupta pentru cucerirea noii cetati a stiintei. Cu ajutorul acestor caqi. sa'ajunga la solL!tidnarea enigmelor ? Si daca re~seste.. valabila pentru drumul în continuare situat în imperiul non-materiaJitatii. Astfel de oameni . ci În urma artei. care nu aud zgomotul" prabusirii. si care pun la îndoiala realitatea' materiei. nu au fost de la bun Început acceptate. . o parte a zidului gros s-a prabusit ca un castel· de' carti dejoc. Înaldoilea r. Dar si acesti oameni vor auzi si vor vedea adevarul. "nemuritori"._ se întreaba: "va putea oare stiinta. loc. Nu poate exista o cristalizare materiala pentru ceva care înca nu 30 len. Soarele mesterit atât~e artistic este acoperit de pete si se întuneca: unde se +Ifla un înlocuitor pentr~ lupta cu Întunericur? În acest oras traiesc si oameni ~urzi. care nici nu mai vad. îsi gaseste în momentul de fata constructorii temerari care depasesc. ICI ochi în stare sa priveasca Si car~ sunt. Ei spun: soarele nostru devlnetot mai luminos si curând ultimele .de azi sa fie-rasturnata de cea de maine? Iar cei mai temerari dintre ei raspund:"lucrulestededom~niul'. constatam o 'si mai mare confuzie. pe drumuf pe care de multa vreme îl parcurge. ne urcam si mai sus.care l<interna atât m~ivizibile. si instaleaza altele. acei specialisti nu observa ca ei ridica barierele nu în fata. Acolo gasim si savanti de meserie care examineaza si reexamineaza materia. 'care. Nu poate sa existe vreo teorie a unui asemenea principiu.find. toate regulile arhit~ctonicesi niatematice. 'pâna ieri temelia si sprijinul întregului univers. Aici se gasesc si specialisti În arta care scriu carti apreciate si bogate în idei adânci despre o arta care ieri înca parea fara sens. 'ca si ceea . întocmai ca niste 31 . Iar aceasta ocupatie va continua fara' vreo schimpare. peste care arta. astazi . ar' fi zguduitdeo incomensurabilaforta. care nu se sperie de nici o Întrebare. vor scrie noi carti si vor muta rapid barierele mai departe. Teoria electronilor. pâna când se va recunoaste ca un principiu exterior artei nu poate ramâne valabil decât pentru trecut si niciodata pentru viitor. Aici. formele Astfel de oameni dotati se 'Întreaba: da~a aceastaîntelep'c1une de alaltaieri a fost data peste cap de cea de ieri. orbiti de întelepciuni straine. Vechi plorminte uitate se deschid si duhuri uitate se ridica de acolo. .cea de. Teoria). vor disparea. 'va putea cineva sa se bizuie pe raspunsurile ei ?" In aceste compartin1ente exista savanti ~e Înalt profesionalism care-si pot aminti cum fapt~ certe re~unoscute azi de orice academie. înalti pâna Iii cer. totdeauna pe noul. 'ei înlatura bariere.. menita sa înlocuiasca total materia. un turn colosal. actioneaza forte.. posibiJitatilor. iar aceasta de. lacare arhitectii si matematicienii spiritului nu s":au gândit.i' precis contllrate frica. Iar si mais\:ls. va pieri orice frica.lui pete. care de astadata trebuie sa ramâna stabile si pentru. aceasta nesiguranta.

la sedinte spiritiste constiincios orga'nizate si recunoaste fenomenele. Între aceste popoare se numara. Diferiti savanti.'ialistii cei mai pu.. se Înmultesc sau devin mai des cunoscute rilple din cele pe care stiinta de ieri le Întâmpina cu obisnuitul cuvânt "înselaciune". sub anumite aspecte. Teozofia d-rului Steiner si articolele sale. chestiune una din cele reuneste astazi un mare forma materiala acestei teozofica". oamenilor care nu-si mai p'un nici o speranta În metodele stiintei materialiste cu privire la problemele referitoare la "nonmaterie" sau la o materie inaccesibila . acum vreo doi ani. spre a gasi un ajutor. va astepta sosirea soliei.' prezinta fapte enigI~atice savantilor culturii noastre. chiar daca tendinta'teozofilor " FoaI1e frecvent se foloseste în asemenea de a cre~ o teorie Împrejurari cuvântul * Zollner.simturilor noastre. Doamna H. Chiar si ziare. care organizeaza chiar calatorii de studii În Franta. . de exemplu i'f1dienii care. sunt Împrumutate. C.. FJamlJKuion (chiar si ziarul pruizian Le Marin a prezentat declaratiile acestuia. Dupa spusele d-nei Blawatsz-ky. nu fusese Înca I~ ~cea data stabilita de Kandinsky. Cartea a ~parut Î? limba engleza la Londra. numarul . printre care se afla~si m. care numar de oameni si chiar a dat O" uniuni spirituale prin "Societatea consta În loji care. Richet. despre cararile cunoasterii. . '. ne-am obisnuit sa le privim cu mila si dispret. desigur fiindca con~' fruntari si dezbateli 'cu plivire la cele doua concePtii opuse au avut lo'c abia În a~ii aceia. Wagnti. Aceste metode mai sunt Înca vii la popoare pe care. Oricum. Crookes la Londra si mai târziu Ch. de ex. în aceasta mai mari miscari spirituale. . jertfindu-se în asaltul unei fortarete încapatînate.) În sfârsit. 'sub :titlul "Constat faptele. Societatea De aici inainte Începe. Blawatszky.)fin cuvinte* si explicatii superficial~. C. hipnoza. Cheia leozofiei.~tel. ori au fost izgonite ca niste muste sâcâitoare. . Este indicat astazi sa . de cele pozitive. .' din când În când. P. .ri. se constituie treptat uniuni si societati stiin(ifice.i". care stnntlfice a faptelor el1lgmatlce consacranufortele pot fi nic\ ".venit din partea societatii teozofice va gasi omenirea pregatita pentru solia sa: va exista o forma de expresie În care vor putea fi "'-Jnvesmîntate noile adevaruri. trece. Blawatszky a fost prima care" dupa lungi ani de sedere În India. Butleroff Ia Petersburg.. Max AJtmann. acesti oameni se Îndreapta spre timpuri pe jumatate uitate cu metodele lor pe jumatate uitate. Dar .lawatszky În formele unui catehism. Societatea de studii psihice. \ *** H. Mai presupune Blawatszky ca "în secolul al XXI-lea paIJ1ântul va deveni un paradis În compara(ie cu ceea ce este acum" . de la Înaltimea cunostintelor noastre. . Încearca sa se_apropie de problemele spiritului. Întocmai ca În arta care~si cauta sprijin la primitivi. se arate ca o distinctie Între stiinta umanista orientata antropozofic Ia Rudolf Steiner si teozofia de sursa orientala a doamnei Blawatszky. Metodele lor sunt constituite în contrast total fata.slujnice supuse ale succesului si plebei.. În . Pe lânga alti savanti care se dedica pe cont propriu unor astfel de studii. Teoria teozofica ce sta la baza acestei miscari a fost elaborata de J3. În care elevul primeste la întrebarile sale raspunsurile precise ale teozofului. V.. Îsi. aceste .soldati care uita de sine.În cea mai mare parte . care urmaresc aceleasi scopuri (de pilda.din "Gnoza luciferica". difelite acadeI11ii i-au Întors spatele. o organizatie care. se vad silite În unele cazuri sa-si domoleasca tonul ironic al relatarilor sau chiar sI renunte la ele. nici contestate". . În sfârsit. . din procedee deja existente. Pe de alta parte. cunoasterii interioare. În 1889. 32 . P. teozofia se confunda cu adevaj:ul vesnic***. . mai cercet~\i~\ trecute sub tacere. creatorul metodei antropologice În problema infraetiunii.cu aceasta afirmatie Îsi încheie cartea. spre a informa publicul plin rapoaI1e perfect obiective despre rezultatele atinse). Leipzig. 250). aceeasi hipnoza careia: În prima ei forma a mesmerismului. punctul lor de pleca~e. Lombroso. pe drumul r ! nu poata fi cucerita". "Un nou n1esager al adevarului . dar nu le explic". practicând comertul cu "ceea ce va place". \\ Pe de alta parte se mareste. Împreuna cu Eusapia Palladino.nu exista fortareata care sa . spre a Înlatura din calea ei obstacolele si greutatile materiale" (p. . repuse Însa În circulatie Într-o forma relativ precisa**. a Înnodat o legatura solida Între acesti"salbatic" si cultura noastra. fapte care ori n-au fost luate în seama. .

nematerialiste ale sufletu'lui însetat Unul dintre acesti poeti este. ** Atunci când la Petersburg. as~cum ni se înfatiseaza eroii stiIizati ai pieselor lui Shakespeare.deseneI~.) joaca un rol mai curând sImbolic. prin cuvânt. iau un bat drept cal sau.unui turn lipsa o simPla bucata de pânza.~' rasarind. verde.tica. Pe de alta parte se distanteaza de continutul lipsit de suflet al vietii actuale si se îndreapta catre subiecte si împrejurari care lasa mâna libera stradanii lor si ~ cautarilor . Aceasta forta se desprinde din . fac din ciori de hârtie întregi regimente de cu· valerie.Domeniile artistice reflecta mareletntuneric care iese· la iveala.' în aselasi . si ·'·si. partial (saJ poate înprimui rând). A procedat la fel ca si copiii.'-~' ': :".folosireacuvârttului. ca si din romanul lui. de la material la spirituaL tastica sau.•. drumul pierdut.:"J:. devine denumire.:. MaeterIinck. ... galben. din obiectul care.:: . o yibratie. Aceste domeniireflecta deîndata' imaginea-sumbra aprezentului si presimt valori careIa început sunt sesizate la dimensiuni infinitesimale. dupa fantezia lor.) portii. " . Acest caracter stimulator al fanteziei spectatorului joaca În teatrul actual un rol . si apoi cu minima atingere a unei ciOIi transforma cavaleristul Într-un cal (Din Kiigelgen: Amintirile unui vârstnic).-"_:"'> " ""':::.~' int:rior aAtun~i~ând aUZIm cuvantul copac. Literatura.afIpututda5ur~ndun rasPllns Unlli v~snicsi imenssernn 'd~în trebareîlipot '» usortranspune pe obs'ervatorîntr~o dispozitiecal1l sc~p~'. din 34 35 ." "'. puternicului sprijinaI lui fljietzsche) sunt supuse unei zguduiri.o brlrtliirepoTterisÎvizionâri ai decaderiil11ai'susclts<:rise . activa într-o .. Da~ at~ncicârid cuvântul însusi nu poate fi 'vazut si este auzit doar numele'lui.' .' .'i..tiJ. un obiect dematerializat care de îndata trezesteîn "ini~a'. N-a considerat deci importanta confectionarea unui decor precis imitativ.:. important.. puternic.-.' .-. Întunecareaatmosferei spirituale" mâna 'distruaatoare. mlastini. Cu o forta de nestavilit.n1. în care aceasta orientare spirituala se facerealmente simtita. cofacul din' livada. au fost reprezentate unele drame ale lui ivlaereriinck.ispera-' .prezent~ITIiscarea spiritualadepro-f>: . cititorul este atras În atmosfera de groaza a unui vid neîndurator. fiind folosi te în special ca. Astfel..:"" r" '. . În acest sens scenografi a rus5 a lucrat deosebit de intens si a atins rezultate remarcabile. Die andere Seite (Cealalta fata).I1p. ... nopti cu luna. . s '. sumbra: Intunericul spiritual.~'.:'.sunetinterior**. "Orbii" etc. În jocurile lor. mai bine spus.~.'. în teatrul viitorului.prinmijloacepur artistice. care. El ne-a condus într-o lume fan" * Printre acesti vizionat! ai deCaderii se numara în primul rând Alfred'Kubin.'''. si \ cele mai sensibile. ").b. ca 0m.seref1ecta' clarînaceste lucrar'i *..:. se naste îri mintea ascuitatorului 0reprezentare abstracta. îrlseamna doar 6 împrejurare materiala. ta de ea. Cuvântul este' un sunet interiof Acest sunehnterior deriva. Ia început abia semnalizat.-. vânt.\ '.Cele sapte printese". în domeniul literaturii. ~:. ele se întuneca si se încrunta. amenintate sa se înabuse în ceata si ~easupra carora pluteste o forta invizibila. prec u. Este vorba de trecerea necesara. nu sunt oameni din alte vremuri.".-' ~ -'c--" ': '. iar stâlpii exteriori de sustinere sImt amenintati de prabusire" omul îsi în tbarc e privirea 'dela cele din afara spre sine însusi. cei mai mari fantasti ai tuturor timpurilor..'.Maeterlinck e~od?astf~Ide' atmosfera<în' primuÎ rând. Sunt pur si simplu suflete tatonând în ceata.:. ~..i...:.atrriosf~raspidtualizata" . el' Însusi a dispus:la una din repetitii. lipsa de îndrumator.: )'::. ramâne totu?i .lngând si sub aceasta forma 4e sunetfill1lântuirii)a nu.' : "'. în timp ce pentru marea multi~~ a oamenilor ele nici nu exista . 'muzica si arta sunt primel~ domenii. printre care elementele materiale (cetati sumbre. . La rândul lor.' . bufnite etc. "Printesa ' Maleine'\ :." .olosuea mdemanatlca' (în functie desimtirea poetiqa) a unui cuvânt.I" team a g. putine inimi deznadajduite învalutte in umbra si noapte. 'stiinta si l1lorala(uItima cu' ajutorul . " ". sub propria conducere a autorului. ' . dânq ajuto(si IUil1ina.:c9g~ llsatoar~~. rosu. doar de foarte putini.:.. suprasenzoriala.. . i ". . repetarea lui I \ '..' ". Astfel. acesta este poate unul dintre primJi profeti.. ': .ucurialorputin' prematura de. Ape care îl "slihtim.âna întinsa.. . . ."" .'. sa se puna În !ocul.' ':. ajl.o formaîiltâmplator materializata a cop~cului. incertitudinea nestiintei si . frica de ea constituie lumea eroilor lui Maeterlinck.":' "..Atunci când religia. Principalui procedeu al lui MaeterIinck sta în ..IF.

ci si printr-un anume moriv precis. . constituie adevarata substanta a poeziei si literaturii. care ajunge sa fie supus unei vibratii fara obiect. Acest motiv este o modalitate de a exprima muzical o atmo. transformându-Ie în forme pur muzicale. Acolo. printr-o folosire adecvat resimtita. dar este în stare sa scoata la iveala si alte însusiri spiri~ ~ tuale. de disperare chiar. nu pot-suporta sa. fulgerul si. luna de dincolo de norii În mers sunt mijloace exterioare materiale care. de pilda.stea într-o camera În care s-a aflat un 0111 sufleteste antipatic lor. În interpretarea lui Maeterlinck. L~ fel. Acest sunet "pur" îl mai auzim poate în subconstient si În acordul cu obiectul real sau." :* . impulsul acestui muzician spre continuturile interioare este atât de puternic încât În operele lui poate fi de Îndata recunoscuta tâsnirea sufletului sonor al prezentului. În imagini ale spiritului. adica printr-un procedeu pur muzical. Un cuvânt simplu. caracteristica muzicii progI:amatice. În forma embrionara aceasta forta a cuvîntului este deja folosita. La acest punct se deschid mari posibilitati pentru o literatura viitoare. In sfârsit. Celebrele lui leit-motive exprima si ele efortul ~de a caracteriza eroul nu numai prin recuzita teatrala.cu mijloace personale de mare valom'e . o substanta pe care numai aceasta 0\. El ne indica drumul de-a lungul caruia observam curând ca tunetul. Pe de' alta parte. de mai multe ori poate duce nu nj. care are prin urmare doua întelesuri . Ar fi'Însa temerar sa afirrriam ca prin definirea aceasta. nimic despre prezenta lui. de trei. un cuvânt: care la prima impresie ap~e ca neutru capata un sunet sumbru.unai la amplificarea sunetului interior. mai târziu abstractizat. prezinta impresii spizituale pe care le culeg adesea din natura. 36 Mulle cxpcrill1cnte au aratat ca o astfel de atmosfera spirituala este fllielnica nUllumai eroilor.scopul operelor sale. al unei scânduri cazute. sa emane o atmosfera de descurajare. de pilda. obisnuit. face din fenomene ale naturii . Asupra lui Debussy a avut o mare inOuenta muzica "- l * Acest lucru apare evident în comparatia dintre operele lui Maeterlincksi cele ale lui Poe. Muzicienii cei mai modern·i. mai "suprasenzoriaIa" decât emotia creata de sunetul unui clopot. prin fard si·efecte de lumina. i amintesc de "omul negru" al copilariei. prin repetarea frecventa a cuvântului Goc agreat. Este aici înca un exemplu de tranzitie a mijloacelor artistice de expresie de la material la abstract. În acest din urina ca~. Ceva asemanator a facut în muzica Richard Wa2:ner.interioara necesara de doua. Tocmai de aceea este adesea'comparat Debussy cu pictorii impresionisti cOllsiderându-se ca el. sunetul pur trec. semnificatia creatiei lui Debussy ar fi epuizata. Debussy nu utilizeaza nici În imaginile "impresianiste" o natatie pe de-a-ntregul materiala. Asa procedeaza Maetetlinck. Adevarul atlat În aceste .mai întîi unul direct sesizabil si apoi unul interior. înca nebanuite. În ciuda punctului 'de contact cu impresionistii. de exemplu Debussy. vibratia Înca mai complicata. uitat mai târziu de tineret) acesta îsi pierde întelesul exferior al denumirii. cu toate suferintele lui chinuitoare si nervii lui. forma de arta o poate· folosi si prin care ca se adreseaza suOetului. consideratii este nu numai un exemplu pentru faptul ca diferitele arte din zilele noastre Învata unele de la altele si adesea se aseamana În telurile lor. al unei corzi sonore. ci se limiteaza la exploatarea valorii interioare a !e-nomen ului. în "Serres ch'audes" (Sere calde). ( de exemplu cuvântul par) poate. ci fiecarui om.sfera spirituala ce-l precede pe erou si pe care acesta o iradiaza spiritual la mare distanta*. as spune. pe primul plan si exercita o presiune directa asupra sufletului. ivindu-se gol numai sunetul pur al cuvântului. ' . zdruncinati. Iar cuvântul. Pcrso:Ulclc scnsibilc. si aceasta se întâmpla chiar daca nu au stiut . pe scena înca si mai mult decât În natura. Mijloacele cu adevarat interioare nu-si pierd atât de repede forta si efectul*. va fi uitat chiar si întelesul devenit abstract al obiectului desemnat. întocmai ca si acei mari pictori. ascuns -.

prirnuI.dr~TI1ulspre necesitatea . vin la rând cautariIeimpresionistecarele-au înlocuit pe primele.. Eu simt însa. Împotrivi-s-ar * "Die Musik" (Muzica) X.simtinducse încontinuu'azvârlit ca o [TIînge de teni~ pentru. pe plan interior. omul este în' genere înclinat. . 38 39 V...•.nticegreselilecare~l ifJdispunades~ape .' Si sunE ide. .•. ca ambii compozitarisunt une-' .• ~oiLSchonberg cauta si el sav epuize:le.·.este posibil.ei*. reînvie formele lor abstracte.':-'.a . . Acest '"facator de reclame".>astecu placere necesitatea interioara (Si aceasta m~i ales astazi!). .în pictura .. Ultimele se încheie în forma lor dogmatica si prin aspiratiilepur naturaliste. )( •. epuizata.: cew]refractar'câtv.. dar se pricepea întodeauna ca.. în ciucla formei vizibil materiale. În fiecare epoca exista o masura proprie de masurat aceasta libertate. .a. Cam în aceeasi perioada luam act de alte trei fenornene complet diferite: 1) de Rosetti si elevul sau Burne-Jones cu sirullorde discipoli. necesitate interioara lafrLImosul banal.'·. exterior vorbind.' nu poate sari nici cea mai geniala capacitate. de fiecar~ data. • adversari: reprezentantii "frumusetii" exterioare si pe cei ai.peac ~eanueste·c1emirare . îiapafe !1rât.Jrum'os interior este fru~. . compozitorul vienez Arnold SchOnberg este astazi înca singur.frumosului" interior.···.i• ·>Ls. si-a îmbracat aIc~tuirile . Rosetti s-a îndreptat catre Prerafaeliti. '.- .. ci aînfatisa natura întreaga în stralucirea si somptuozitatea. 2) De ~i:icklin. dar si pietre.rusi". Acest. .<· } : . Aceasta masura trebuie însa în orice caz epuizata si va fi.. e buna de nimic.rân1·.. abstracte în forme corporale materiale.cârpaci". socotind sacre toate mijloacele care împlinesc scopul autoexprimarii. 3) de Segantini ai carui imitatori strict formali alcatuiesc o suita care nu . L '.:Bep~ssy ~re vunume' înrudire icutin~rii . poate fi socotit cel mai imaterial artist din seria mentionata. pe care uneori le prelucra pâna în cele mai mici' detalii (de exemplu lanturi de munti. dat fiind ca. chiar si azi.. '-:--..între. ca.ca.L···L .' - '.". Acestia sunt cercetatorii interiori* i mosuIobtinut· prin renuntarea ceruta/de o superioara . îrhprejurari în care. . Signac: De DeI.. p.····i}·. '. "escroc" si . Muzica lui Sch6nberg ne introduce într-unl)ouimpe'riu. Extras din Hannonielehre (Universal Edition)./. Segantini care.-. ci pur sufletesti.·Skriabip. Dllpa telurile idealislc.~~treicompozitijJe celor doi .compozitori . spre cele exterioare si nu recun<. Renuntînd total la frumosul banal. de ex. spune în Cursul lui 'd~ annonie: " .).muzica viitorului". . interioara a si'desc()pent mina de ama noii frumuseti. ·'\. ori smulsi dintr-odata de 'p~ teritoriul "noilor sonoritati urâte.. 104. unde trairile'muzicale nu sunt acustice.1C'roixau Neo-impressionisme 1910).(MlJ S.: . Teoria neoimpresionismului (care se considera o inetodauniversal recunoscuta) sustine ideeade a nu fixa pe pânza un fragment întâmplator luat din natura. sa creeze figuri abstracte. Backlin a pornit-o pe terenul mitologiei si al basmeloî. desparte pe cei doi . exista si aici anumite conditii de care depinde faptul ca folosesc cutare sau cutare disonanta"*.exista Vnsunetint~rior'inru~·· . care pentru arta este aerul liber si neconditionat. (în ger- mana aparut la Charlottemburg. încercând sa.. nu poate fj totusi absoluta. Celui care..'. spre deo'sebire de Rosetti.'.i dit.ac~~st~libertate~·i~r pe..rv~. Iar dincolo de limitele acestei libertati.caretre?uiesocotitîi) . .. ·'L. •.SO rg~ki) . 2. Ascultatorul se simte adesea cje-a dreptul lezat. Sch6nherg intuieste exact ca cea mai mare libertate.. prelua ca atare forme ale n'aturii.•. ascultator: anjlme faptul. Orice acord.. plasa care.. La acest punct. fireste ca acest frumos interibr . nu este obisnuit cu asâ ceva. recunoscut doar de câtiva putini entuziasti. De aici începe . orice pas înainte . pentru a um1a seductiile "frumusetii" mai mult ~aumai putin conventionala. este în aceasta însiruire cel mai "material" din toti. cu urmasullui directStu~k si discipolii lor.. animale etc. Aceste trei nume au fost alese tocmai ca exemple ~aracteristice ale unor cautari în domenii imateriale ... motiv pentru care.

ll. aceste obiecte întocmai ca pe' niste ·9ameni.~ vr~a. mai precis spus. A sevedea articolul sau din "Alta si artisti". El trateaza. sa identifice în aceasta ceasca o fiinta. Daca între aceste mijloace apare o ?r~pastIe. . EI picteaza "tablouri". Acum însa tre~uie ~in nou sa înceapa chiliuitorul drum ba în sus..Henri Matisse. spre groaza multimii.CeZ'anne. IIJuman de !nare. ~stfel s-a nascut ultima miscare "franceza" a cubismU. . tablouri în care nu palpita.'. ca francez fiind dotat în mod special s( admirabil pentru culoare. Pe alta cale. iradiind armonie. În ultimele sale lucrari (1911). Dintr-o ceasca de ceai el stia sa zamisleasca o fiin\a însufletita S<\. 1909. ba În JOs. ' . atunCI o arunca peste bord si picteaza un ta~lo~ În brun si alb. obi~ctele. Nu este vorba de reprezentarea unui om. .lmeste în fond operele sale unul dintre cei mai mari artisti francezi I'tJ{lderni . PIcasso pur si simplu face un salt nebunesc si ~ata-]. adesea antrenat într-un chip _de-a dreptul furt~nos. PIcasso . decât viata exterioara. întâlnim si alte tablouri.natura moarta" la un nivel la care . pe plan interior învie.tatii în lumea exterioara. caiet VIII.despre care voi vorbi pe larg în paJtea a 'doua a scnem de fata. Asa se face ca la Matisse. nascute din presiunea necesitatii interioare.-culoarea. nu se va putea elibera multa'vreme de genul defrumusete deprinsa. Permanent mânat de impulsul imperios al autoexprima~ii. ci printr-u~ soi de îmbucatatire a partilor componente si distribuirea lor c~nstl~uct~vav suprafata tabloului. situata deasupra norilor. nici de cea a unui mar sau a unui copac. Asa îsi si denl. a discipolilor sai. Picasso Încearca sa ajunga la constructiv pe calea relatiilor numerice. dominant. Matisse .PIcasso se napusteste când pe un mijloc tel~I1lc. ra~inat. 40 . mat~l:alItatll.bussy.. si în aceste "tablouri" încearca sa redea "divinul"*.. Tocmai aceste probleme constituie p:IncIpala forta a lui Picasso. ~iciodat~ n. numit ti. . sau orice altceva) ca punct de plecare. frumusetea specific franc~za. Matisse plaseaza centrul de greutate si întreaga încarcatura a imaginii în culoare. Stia sa le imprime acea expresie a culorii în stare sa se constituie ca pura notntie picturala. În ~hjp ciudat. precum si mijloacele specifice picturii si numai ei . spaniolul Pablo Picasso. nu foloseste alte mijloace decât obiectul (om.u ca?e în I1~rejeleacestui tip de frumusete celalalt panzlan Ilustru.e în scopul alcatuirii acelui obiect purtator al unui sunet pis:tural interior.fonna.proble~a purei forme grafice îl stânjeneste culoarea. produse în principal de impulsuri de ordin exterior sau de stimuJi exteriori (cât de frecvent te gândesti în asemenea ocazii la Manet !). de cealalta parte a arenei.tblou. gurmanda de puresonoritati m:lodlce ale PICtUfll ~ste atrasa catre o zona rece. Pentru aajunge aici.~. Acestia erau tocmai pe_cale sa creada ca l-au ajuns din UI111a. alaturi de tablouri de mare vitalitate interioara.cand . sau exclusiv. La fel ca si De.lui. s-ar pe parea .IIJ~af.:.. cu sonoritate abstracta. Doua îndrumari de seama spre un tel de seama. dar si sa le cuprinda în forme care vor fi înaltate la ran: gul unor formule adesea matematice. distruaerea materialita\ii. Picasso ajunge logic la niIl1icirea. impresionism~l îi curge înca în vine. Cezanne înalta . Ghidat de talentul pur personal. În aceste cazuri. Picasso nu se sperie de nici un mijloc si daca 1Il. ci toate astea sunt folosite de Cezann. mai apropiata de mij~oncele picturale pure a pornit în aceeasi misiune cercetatorul noilor legi ale forrnei .culoarea si [oJ]]w.exterior 'vo~bind "moarte".pe altul. dar nu prin anihilarea ei. pentru ca avea darul sa recunoasca jJretutindeni viata interioara. cu toate acestea? sa pastreze aparenta .

În felul acesta, diferite' genuri de arta pornesc treptat s~. exprime ceea ce pot exprima Inai bine, fiecare din ele prin mijloacele pe c.aLele detine in exclusivitate. Dar tocmai În ciuda sau multumita acestei separari, nicicând În ultima vreme nu s-au aflat artele ca atare, rhai aproape una de alta decât În acest ultim ~~as al unei cotituri spirituale. I În toate cele aratate se afla germel}ii aspiratiei spre ceea ce este dincolo de natural, spre abstractie' si spre natura interioara. Constient sau inconstient, artistii asculta de cuvântul lui Socrate: "Cunoaste-te' pe tine însuti !" Constient sau inconst)ent, ei se adreseaza trep.tat si În principal materialului ce le sta la dispozitie; îl examineaza si asaza pe cântam] spiritului valoarea interioara a elementelor care se potrivesc creatiei În arta lor proprie. Iar din aceasta aspiratie rezulta de lasine consecinta fireasca - o comparatie a elementelor proprii cu cele ale altui gen de arta. Într-un asemenea caz, cele mai bogate învataminte le ofera muzica. Lasând la o parte câteva exceptii si abateri, muzica este arta care, de mai multe secole Încoace nu-si foloseste mijloacele pentru a reprezenta fenomenele naturii, ci ca mijloc de expresie a vietii sufletesti a artistului si pentru a zamisli viata proprie a tonurilor muzicale.
43

, Un artist care nu-si gaseste telul propriu În imi tarea, fie ea si artistica, a fenomenelor naturii, dar care este un artist creator care vrea si trebuie sa dea expresie universului sau interior, priveste cu invidie cât de firesc si de usor pot f(atinse asemenea teluri În arta - astazi cea mai imateriala - a muzicii. Este de Înteles ca ,un asemenea artist se va' adresa muzicii si va Încerca sa gaseasca si În arta sa mijloace asemanatoare, De aici se trage interesul actual al picturii pentru ritm, pentru constructia matematica, abstracta, precum si actuala pretuire 'a repetitiei tonu'lui cromatic, a felului În tare culoarea este pusa În miscare etc, ' Aceasta co'mparatie între mijloacele artelor celor mai diferite Între ele si acest mod al artelor de a învata unele de la altele pot Învinge s'i avea succes numai daca preluarile de metoda nu ramân exterioare, ci sunt de principiu. Acestea Înseamna ca ceea ce un anume gen de arta are de învatat de la alt gen de arta este felul de a. proceda cu mijloacele ei proprii; trebuie sa învete acest lucru pentru a trata la fel propIiile ei mijloace; conform principiului specific numai ei. Înproc.esul acestei. învatad, artistul nu trebuie sa uite ca fiecare mijloc de expresie ascunde în sine modul de folosire potrivit si ca acest mod de folosire trebuiedibacit. Muzica poate - în folosirea formei - sa atinga rezulta'te la care pictura nu poate ajunge. Pe de alta parte, în anumite aspecte si caractere, muzica ramâne În urma picturii. De pilda, muzica are la dispozitie timpul, extensia În timp. În schimb pictura, prin faptul. ca riu detine avantajul mentionat, poate sa ofere privitorului Într-o, singura clipa Întreg continutul operei, lucru de nerealizatÎn muzica*. Muz,ica, pe deplin emancipata, exterior vorbind, de natura, nu are nevoie sa Împrumute

de undeva din exterior forme pentru limbajul ei*. Pictura este Înca si astazi aproape complet depenc1enta de formele naturale, de formele Împrumutate din natura. Iar sarcina picturii este.astazi sa-si examineze fortele si mijloacele, sa le cunoasca, asa cum muzica o face de mult, precum si sa Încerce sa aplice În scopul creatiei aceste mijloace si fOrte"într-un mod pur pictural. Dupa cum adâncirea unui anume gen de arta În sine îl delimiteaza de celelalte, tot astfel comparati a le reuneste iarasi în aspiratiile interioare. Asa se poate observa ca fiecare gen de arta Îsi are fortele lui proprii, care nu pot fi Înlocuite cu cele ale altui gen de arta. Asa se poate aj unge, În cele din urma, la unirea fortelor specitice diferitelor arte. Din aceasta unire va rezulta cu timpul o arta pe care o putem presimti de pe acum ca adevarata arNi monumentala., Si orice artist care se cufunda În comoriie tainice ale interiodtatii artei ·sale, este un colaborator de invidiat la faur~eapiramidei spirituale ce se va Înalta pâna la cer.

* Câr-de jalnic esueaza Încercarile de a folosi mijloace muzicale pentru a reda forme exterioare o dovedeste inuzica programatica Îngust Înteleasa, Au mai fost facute asemenea experimente si de curând, A imita oracaitul broastelor, cotcodacitul pasarilor de curte, zgomotul unei benzi de tocilarie este desigur o treaba cu totul demna de scena unui varieteu si poate, ca gluma distractiva, avea' efecte foarte
amuzante, Pentru muzica serioasa Însa asemenea excenuicitati ramân numai exemple instructive p~ntru esecurile În-,,iedarea naturii". Natura . are limbajul ei propriu, care actioneaza asupra noastra cu o fOJ1aihvint cibila. Acest limbaj nu trebuie imitat. Daca reprezinti, pe cale muzicala, o curte de gaini pentru a crea o dispozitie unei atmosfeJe "natumie" si a·1 transpune pe ascultator Într·o asemeI]ea dispozitie, apare clar ca sarcina este imposibila si deloc necesara. O astfel de stare de spirit sta la Îndemâna oricarei arte, dar nu prin imitarea exterioara a ci prin redarea artistica a atmosferei În valorile interioritatii ei.

" Aceste deosebiri, ca olice În aceasta lume, trebuie Îlltelese în mod relati.v. Într·un anume sens, muzica poate evita exte~sia 'În timp, iar pictura poate folosi aceasta extensie ..Cum am spus, orice afirmatie are o valoan: relativa.

44

Sau ochiul este înviorat. atunci când îmbuca o deIic~tesa. odata întoarsa privirea. nu pot fi decât de scurta' durata. daca patrunde mai adânc în corp. Obiectele însa care ne întâmpina pentru prima oara imediat asupra noastra o impresie· de ordin Copilul resimte în acest fel universul. rezulta dS1uaefecte principale: 1) Un efect pur fizic. ochiul însusi fiind cucerit de frumusetea si de alte calitati ale culorii. experienta. Ele sunt. Oricum toate acestea sunt senzatii fizice care. bucurie. . uitând de aceasta senzatie dupa ce degetul s-a reîncalzit. trezeste si alte senzatii. pentru .. si poate provoca un lant de trairi psihice. Asa· dupa cum la atingerea ghetii nu poti trai decât senzatia ~nei raceIi fizice. ACT'UNEA CULORII Atunci când îti plimbi privirea pe o paIeta acoperita de culori. . ca atare. :tot astfel impresia superficiala poate si ea deveni traire. Numai obiectele· cu care ne-am obisnuit actioneaza superficial asupra unui om cu o sensibilitate mediocra. întocmai ca si cerul gurii de un. daca sufletul' ramâne absent. Dar tot asa cum senzatia fizica a racelii ghetii. în plus. mai adânci. la fel ca un "gourmet". Privitorul resimte multumire. aliment picant. superficiale si nici nu Iasa vreo impresie durabila. De asemeni. tot astfel efectul fizic al culorii va fi uitat.V. se calmeaza sau se racoreste la fel ca degetul care atinge o bucata de gheata'.

Ochiul se nelinisteste.mâncarii. îsi frige degete~ ).' calatracâinii..Iar forta prima elementara.. -. albastra S-ar pu ea d'ferita si anume ca tocmaI. pe lânga fata ei dusmanoasa. t l doilea efect este într-adevar unul ---. 'acest fel aceasta culoare trezeste âncre e curgan . cum s-ar pu A dIre ct ' dupa u daca este un rezultat asociativ. nr. ' "lOt :mi~tirea unui alt agent fizic. devine calea pe care culoarea ajunge Ia suflet. în cele din urma. cal e spre 10 as dezvoltati • o ~ ... lumina es(e atras de ea.. 1" adica pentru actIUmle el nu efecte fIzIce ale cu vederi( dar si asupra altor numai asupra organu. si respect fatadeflacara)Apoiînvat ca lumina.:.~. O~hiul este mai mult si mai tar~ atras de culodle deschise. ' e dureroase. în I pn ~J. . . cll~te . r amane_ antenoa. Deoarece sufletul este în gen~re s~r~ns poate ~ tru devine posibil faptul ca o emotJe PSI:UC~ legat e p'. nu este întotdeauna unul si acelasi. iar omul din oglinda nu este unul veritabil.. psihica a culorii. .vrea s-()upuce. Moscova. si înca si mai mult si mai tare de culorile ceIi~ mai deschise. si dObândeste frica.iar particularitatea flacarii de a oferi uri spectacol se lupta cu totala indiferenta fata' de ea. cunostinta cu lumina' este rezolvata. Numai într-un stadiu maiîna1t'de dezvoltai-ea lui se mareste necont6nit cercul acelor însusiri care se refera Ia obiecte si fiinte dh:ersifIcate. aza mc! o lege generaIV V si L Sabaneiev . comparative nu postu e 1911 r 9 Cu si"uranta ca acolo se revista "Muzica".:·1 'i' .. 2) Al doilea rezultat important al observarii culorii este efectul psihic al acesteia. indica proxima stabilire a uneI asemenea leo!' . elfiecareq/. Doar se stie ca arborii fac umbra. culoarea rosie ~oa~e .nupoate provoca decât un efect ce dispare curând dupa încheierea stimulului. caii pot alerga iute si auto- u' Dac aces a tea presupune din rândurile .deauSpI . o eJo.plicatIeSIpe~tru. pe care îl caracrel~teaza despre -'eobi nuit de elevat pe plan . care autorul observq ca tabelele auzul colorat (p. Ia fel ca si urechii sunetul înalt si strident al unei trompete.'\. .cu a.n()ttaMcâ~ci 'csopilulved . ce e. ca lumea 'se afla departe.e c un '='.:~::are. lb tru"* adica îl simtea ca o culoare na SI negresIt ca "a tas ad~ite si o alta explicatie. . poate oferi caldura. .. iar cunostinteI . o . deschIS. ~ri Se poate într-adevar presupun. elppa:e c:este pâ~a la . Dispare interesul intens. prelungeste . '1 A care aceasta culo~ii s~nt ~un~~~~t:i ~~~~~~~a~0~~~~~c din Dresda aso~:.. SImt .. 'fi 1" drept ~n °am u"sntul ca reslmte g terlzeaza unSuianumit sos întot.'d e pi'lda . fizica.spec tacol amuzant. v'l emanatoare oamenu. poate. referitoare la ea sunt înmagazinate în creier. ba chiar si un.c artedar tOtUSI l 1 pe plan spiritual. Aici iese la lumina forta . . Pe aceasta cale universul îsi pierde treptat farmecul. 'provoaca un Sunet interior. 65). gatitul.ca si.maiaresi 'prietenoasa. aceasta situatie efectul cel mai simplu. Dar si în. Aici se vorbeste si despre suprasenzonaf. poate da impresia de acru pnn PiC~~~ i I 9~~i l:.pr~ fi :~.~~~e imposibil sa fie duse ~âna la capat' t" Tocmai în ceea ce pnveste gustul asemenea exp Icalu. În'cazul unei dezvoltari superioare.:~:s~ r explIcatIe n p unul din pacien~i sai. iunii de asociatie.' 51 * Dr.!li~ sufleteasca asemanatoare cele! p~~mU1telc ara' pentru ca rosul este culoare~ flacam. 1a . asociatie o alta corespunzatoare pnmel sa provoace pnn r' 'voca o ii De exemplu. nu suporta îndelung privitul si cauta sa se adânceasca în linistea albastrului l'au verdelui. 50 a:t~on~aza agitatoric. ~ a cralben .tua .sLpnnasem narea _ . . ~are exercita new] OCI un efect neplacut asupra sufletulm. 1908.)iectfiirido. . Rosu d~~ ii' . ea 'izgoneste întunericul. d b' u Disjunctia personalitatii ("Universul " 64-65).. mai calde: rosul de cinabru atrage si stimuleaza ca si flacara pe care omul o priveste Întotdeauna cu lacomie. . uneI ]len A d AIn'.ziua.Dupaacumularea a.: " u a'uDaca acesta ar fi cazut atunCI a~ g~Sl usor.. . torul no~. ~ i mobilele î~c~ si mai iute. . pp. care trezeste o vibratie sufleteasca . n:e~.Freu en efo· . Galbenul strident al lamâiei dupa un interval mai lung provoaca ochiului durere. aceste obiecte si fiirîtedobândesc o valoare intrinse. ' n. Ia un nivel inferior al sensibilitatii sufletesti. La fel se întâmpla si cu culoarea care.cestorexperiente. '..

proaspat chiar fiind scoasa din tub. su~etul culorilor este ceva atât de precis.es~. verdele cfomoxid. piuI afectarii adecvate a sufletulu~ ~~~nes~. Pe de alta parte. Expresia "culori parfumate" este de uz curent. În acest domeniu a lucrat timp de mulli ani dona A. S-a încercat în fel si chip sa se exploateze aceasta forta a culorii.nul. fjz. Sufletul este pianul cu multe corzI. la· fiecare atingere de arcus. ca org~nism fizic. * În acest domeniu s-a lncrat mult pâna acum -. Skriabin si-a folosit convingator\ pnnclplUl 1ll \ 52 . Este limpede ~e~i . cu ajutorul culorilor (de ex. întepator. Aceas'ta metoda-este practicata de multa vreme În scoala si a fost recunoscuta de conservatorul din SI. În practica. Pe baza asemanarii multilaterale (si pe planul vibraliei fizice a aerului si luminii) s-a· cautat si pentru pictura posibilitatea de a-i construi un sistem contrapunctic. "Prometeu". foarte asemanator C\l ta.ochiul). Chiar si deosebirea dintre rece si cald într-o tonalitate cromatica se bazeaza pe ·astfel de impresii. încât probabil ca nu exista nici un om care sa încerce sa redea impresia galben ului strident pe clapele. pe care s-a cântat mult si care.. care poate influenta în întregime corpul omen. . lacul de garanta). Realitatile acestea dovedesc în orice caz ca exista în culoare o forta enorma. Ar fi vorba despre un fel de ecou identic celui al unor instrumente muzicale care. Astfel de oameni puternic emotivi seamana cu acele viori bune.. I~ gener~l ~nsa~ culoarea este un mijloc de a exercIta o mfluenta dIrecta asupra sufletului~ Culoarea este clapa . într-adevar. Artistu( ~ste mâna prin care una sau alta din clape fac sufletul omenes()l sa vibreze adecvat.bel. putin cercetata. .. Cine a auzit de cromoterapie stie ca lumina colorata poate avea efecte cu totul speciale asupra întregului corp omenesc. rasuna o data cu alt instrunient. astfel ca. În sfârsit. sa fie luat În consideratie faptul ca vazul este legat nu numai..si teoretic si practic.i I suflet-si impresiile acestuia sunt atât de direct accesibile Încât un efect care trece prin gust. prilejuri cu care s-a remarcat ca lumi~a rosie aCtIone~za ca excitant si asupra -inimii. deosebit de importante pentru noi. de gust. s-a Încercat cu succes învalarea unei melodii de catre copii nedotali muzical. Sacharin-Unkowsky. Asa se si Întâmpla. par lunecoase. fireste. ceea ce este cazul. Petersburg ca Iar S'kriabin a alcatuit pe cale empirica un tabel paralel ~I tonurilor muzicale si cromatice. poate provoca paralizii te~porare. oxidul albastru-verde). catifelate. Exista de asemenea culori care par "moi'~ (lacul de garanta) si altele care dau întotdeauna impresia de duritate ~verdele cobalt. atunci nu ne vom putea multumi cu aceasta explica~ie: nici . elaborând o metoda precisa speciala "de a vedea sunetul În culoare si de a auzi muzical culorile".în A ceea ce pri:este actiunea culorti . . Preluând aceasta explicatie trebuie.uI. cele mai joase ale pianului sau care sa compare lacul de garanta visiniu cu o voce de soprana*. Aceasta baza va fi denumita principiul necesltatl1lDtenoare. fapt tot printr-o asociere de idei) nu va fi suficienta în anume cazuri.Ochiul este cioca. atunci explicati a prin asociere este total eliminata. fara afi direct atinse.c d-n'ei Unkowsky. ~aca se pot observa astfel de efecte si asupra ammalelor SIplantelor. dImpotriva. Aceasta interpretare (de . atins direct. în timp ce altele. iar lumma albastra.dimpotriva. chemând parca mângâierea (albastrul ultramarin închis. ci si de toate celelalte simturi. culoarea poate parea uscata. Daca însa procedeul aSOCIerII nu pare îndestulator în cazul acesta. Unele ~ulori pot avea un aspect zgrunturos.ca annoniile cromatice nu se pot baza decât pe pnncl. ajunge de Îndata În suflet si de acolo deschide caile corespunzatoare prin care alte organe materiale pot participa (În cazul no~tru .:supra pSIhICul~I. vibreaza În toate componentele si fibrele lor. folosind-o în diverse cazuri de boli ne:voase. prin flon).

55 .emul În care m~zica nu-siafIa loc . "Oricine stie ca gaJbenul. .asculta muzica f" s] SHAKESPEARE * P. unde . gaseste' imediat ecou. . pâna Ia nivelul" artei În sens abstract. de abundenta" (Delacroix)*. . ideea de bucurie. ajungând. escroc sitradator.VI.de-hot. .LIMBAJUL FORMELOR '<sr~[CU~ORI~OR.pictura. el fiul noptii. . • . Pe aceasta frapanta Înrudire si-a construit cu siguranta Goethe opinia ca pictura trtb. la: ~mtea lu] ca noaptea-i de obscura. pnVlfea crunta ca a lui Ereb. I " Intr-un astfel de om nu te Încrede .• care nu vi!Jreaza la dulcele ei sunet ~ nu~ai bun . Scheffler Notite despre culoare ("Arta decorativa". Signac . .vezi si interesantul articol de K. 1901). la compozitia pur picturala. 2) Forma. a unei .liie sa-si obtina propria tonalitate de fond. "TonUl muzical are acces direct la sufletul' omului. În special. si a muzicii cu. În cele din urma. În acest scop Îi stim la dispozitie doua mijloace: 1) Culoarea. situatie care este punctul de plecare al unui drum pe 'iare pictura se va dezvolta cu ajutorul propriilor ei mijloace. febr. ca reprezentare a unui obiect (real sau nu) sau ca. portocaliul si rosu} exprima si transmit. Forma. Aceasta formulare profetica a lui Goethe reprezinta o presimtire a situatiei În care se gaseste azi pictura. de vreme ce omul are "muzica În 'el Însusi". delimitare pur abstracta a unui spatiu. În general. Aceste doua citate dovedesc profunda Înrudire a artelor Între ele.

de un vânator. în specificul lor. material si în exemplul urmator'cu unde elementul al reprezenlalii ocupa un loc mai 56 . Un rosu infinr{nu conceptual sau spiritual. prin poate poate Când ea însasI. isoscel sau echilateral) este o esenta de acest fel. foarte asemiinato.un fei delimitat. dobândeste nuante secundare. . Acest rosu. un patrat cu albastr.u etc. culorilor care tind spre tonuri le adânci sunt accentuate în aceasta tendinta de formele rotunde (de exemplu.it al rosuriJor posibile. fireste. O asemenea delimitare trebuie. care se afla obligatoriu pe suprafata imaginii. Aici se evidentiaza clar reciprocitatea de efecte Între forma si culoare. un cerc cu galben. traind din."' fel si actiunile lor. Forma însasi. este o esenta spirituala cu trasaturi care fac parte din identitatea ei. Culoarea nu limite.avem În fata ochilor esente cu totul diferite între ele si cu efecte tot atât de diferite. . deci trebuie sa i se dea o caractenzar~ asa-zis subiectiva. sunet pe care ni-l reprezentam legat de cuvântul trompeta etc. ÎntruCât numarul culorilor si al formelor este infinit. care nu . o anume reprezentar~ int~. e' '. proximitate) caracteristicile subiective se modifica (dobândind Un învelis obie~tiv): aici se pronunta consonanta obiectiva. pe 'de alta parte. deoarece sunetul interior ramâne tn stare pura. dupa cum mireasma tra"ndafirului nu va putea niciodata sa se confunde cu mireasma violetei. Rosul pe care nu-l vezi materialmente. autonom. în reprezen'tarea noastra. Acest raport de neevÎtat dintre culoare si fe)J'Tna ne determina sa observam efectele. Este totusi în acelasi timp si precis. Ne imaginam sunetul. . Acest parfum se diferentiaza În cursul raporturilor cu alte forme. ca o noua sansa spre o noua armonie. ca valoarea unor culori este subliniata prin unele forme si atenuat~ prin altele. ci. poate exista Culoarea nu. un soldat sau un instrumentist virtuoz.pot fi evitate si datorita carora (prin delimitari si. Acest sunet interior seamana cu sunetul. . La fel se întâmpla cu cercul.* Un rol .'sonoritatea cuvântului. ~e aceea calific acest vaz spiritual drept imprecis. * Un re~ultat copacul. culorile ascutite suna. dimpotriva. în cazul folosirii instrumentului de catre conducator~1 unui postalion.suprafete.. albastrul În cerc). la neVOIe. apoi din nou un triunghi cu verde. fie ea si complet abstracta si aidoma unei f0l111egeometrice. Acest lucru' are o mare importanta1 în pictura. pe de alta pare limpede Ca nepotrivirea dintre forma si culoare nutrebui~ socotita ca exprimând o "lipsa de amlOnie". nu implica nici luat În sine vreo trecere expresa spre cald. asociata culorii în mod fortat. exercitate de forma asupra culorii. unpatr~t cu verde. are propriul ei sunet interior. si 2) trebuie delimitat de alte culon .semnificativ îl are aici si directia în care se afla de pilda tri~ncrhiul d~ci miscarea. mare. ci doar ti-I reprezinti în . un' cerc cu albastru. ca un soi de nuantare fina a tonului de royu. cu propriul ei par. trezeste. _ aces-t rosu." fi extinsa peste anumite exista decât sub aspect auzi cuvântul "rosu". fara alte particularizari. fara deosebirile care intervin fie prin situarea în aer liber sau într-un spatiu încbis. Dar daca acest rosu trebuie redat material (ca în pictura) atunci: 1) trebuie sa posede o anume tonalitate ale~sa din sirul nesfîrs. Deci aceeasi desfasurare ca cea de mai sus" privitbare la culoarea rosie: O substanta subiectiva în învelis obiectiv. Se poate observa usor. cu acest prilej. mai puternic daca se asociaza cu o forma ascutita (de exemplu galbenul în triunghi).a.. sau rece. combinatiile posibile sunt si ele infinite ". ramâne Însa rn fond neschimbat.mod abstract. Acest material la inepuizabil. O asemenea trecere trebuie adaugata mental. unei trompete sau al unui instrument. nu este în nici .." fum spiritual. Este. În oriCe caz. patratul si orice alte forme· posibile*. Un triunghi (fara alte precizari daca este vorba despre un triunghi ascutit. fie prin asocierea cu alte instrumente. fara Înclinari întîmplatoare ducând la particularizari spre cald sau rece." rioara precisa sau imprecisa. care are un sunet pur mtenor*. Cu un tri~nghi umplut cu galben..

sau forma decupa un oqiect de a desena acest 2. iar mâine cine stie cum altfel*.expresivcontin!ltul interior al formei**. artistul este mâna care. P~ox~ma tratare s: transformare 59 a formei organice are drept scop dezvalUIrea sunetulUI nu ". <face sa vibreze corespunzator sufletul omenesc.în miezul interior al lucrului. care. cauta nea."." .'... De aceea. ~ Astf~Id~'aIcatuiriabstracte car.a doua limite extreme si anume: 1. în as'emenea cazuri.. Forma va va sluji. '. . In asem:ne cazuri sunetul creatiei. A " * Atunci când o forma nu impresioneaza sau. ~rtistul nu poate iesi astazi la lim~n. Pe de alta. sco~ Înfrumllsetarea" formei or"anice. avea c~ prun..În acelasi timp. scopului de a material dintr-o suprafata. "culoare" se scrie "forma":..plicate si care' TIU aua denumire m~tematica . "nu spune nimic". fie de cel ~b~tract. în' care ambele aspecte sunt prezente. 'act 'nuD1it. reactioneaza mai artistic decât sufl~t~l sau care nu doreste sa depaseasca telurile fotogra~lel. 'doua teluri ale ei. \ infinit de fOlme. pe o clapa sau alta (clapa-forma). tocmai atunci când nu merge pâna la limita ei. '.numar.a impr~c~se .o vIata c autonbnia.'ciun'obiectreal. de a o Iidica la nivelul ei ideal. Este 'astfel limpede' ca. . '.. .. care nu se poate multumI cu înreaistrarea protocolara a obiectului material. ceea ce p~11a l. influen'tasi capaCitate proprii de a aCtion~ suntpatratuI.nsa cu sl~e nsc. odinioara idealizare. ci caracterizarea el subhnIata plin eliminarea particularitatilor neesentJale. De aceea.arat sa dea expresie obiectului desti~aL reprezentarii.în arta vreo forma o nunwi si numai materiala. I ! dominat~ fie de elem~ntul material.~I schematizarii si al stingerii sunetului perso~al . a atare. desi era impregnat de caractcr p~rsonal. " . ~ exclude umanul cel mai pur si. "Stlh. ca delimitare. sau ramâne abstracta. ** Acest termen de "expresiv" trebuie Înteles exact: uneori forma este expresiva chiar daca este potolita. Aici se cuvine sa :ne gândini la exemplul mai sus citat cu'pianul. . A te hmIta m excluslv~t~t~ ~a. care "sa nu spuna chiar nimic". Uneori forma ofera cu maximum de expresivitate 'necesarul. Acest principiu a fost denumit aici principiulnece~ sitatii interioare. . prin urmare obiect material pe suprafata. forma materiala .' . ulterIor stilizare. 'armonia formelor nu se poate sprijini decât pe principiu! sensibilizariiadecvate a sufletului omenesc. poate' fi foarte diferit. indicând directia spre expresia exteriorizata. >.cer~ul. expre~ .parte. ca'de altfel nimic pe lume. O. adica nu va indica . ea nu va depasiniciodat. Cu f~rmeexclusiv si pur abstracte. '. un .(trageelementele creatiilor sale. i * Es~ntialul "idealizarii" se afla În stradania ?e ~ Înf~lIm~seta forma. Artistul constient însa. îns'eamna a fi rapit de multe poslblI1tap.' ÎntIie aceste .zarea . ivita mai mult din motivatii de ordin impreSIOnIst. Im?reCIZle. pastr~ o nota de o predominanta elocventa exterioara. • În momentul de fata.· . bontinutulu/ .doua limite extreme se afla. care în acest caz 'slujeste formei drept instrument. . Nu exista nici o forma. rombul.'.cu toata exactitatea: de bme. cele . delimitarea exterioara este total corespunzatoare numai atunci când scoate la iveala în modul cel mai . triunghiul. mai bine zis. decurgând de aici.e ~untpre. Însa în ciudâtuturor variimtelor pe care forma lE< poate fmbraca. a 58 . 'ci este doar un semnal.ci va avea o exis'tenta PllT abstracta.tntenor. Aceasta este .~oate ~ces~ te fOrme sunt cetateni cu dreptun egale al Impenului abstractiJnilor." aceste forme reprezmta tezaurul din care artistul îsi eJ. Cele doua fete ale formei sunt. pentru el.'. adica delimitarea. nu trebuie Întelese lucruril~ ad jitteram. a-fi împuJina mijloacele de expresie.Aspectul ~xteriotal formei. sau de rau artistul este supus ochiului si mâinii sale..eau. Nici nu este po~ibil sa redai.undeîn loc de " . stim ca nu exista. trap~zul SI toate celelalte forme nenumarate\ din ce în ce maI comnI" este. Ac:ste form.

de mari dimensiuni poate. Compunerea întregii imagini. sa fie alcatuita. se subordoneaza compozitiei de ansamblu*. abstractia sa ajunga de la sine si tot mai mult pe primul plan si sa dobândeasca rasunet. organicul poate sustine abstractia (prin consonanta sau ecou) sau o poate perturba. aparent. care. 1. ci Însusi scopul artistic proclamat sonor. În ·acest caz. care are nevoie de uman'de vreme ce se adreseaza. sa zicem. Aici se urmareste respectiv compunerea ca tel definitiv prima sarcina întregului tablou**. chiar si atunci când este total împins în planul al doilea. pe masura ce forma organica este tot mai mult respinsa. O compozitie romboidala este construita. deoarece a degenerat În fonne academice rigide. De· aceea si modifica Cezanne. Compozitia pur picturala urmatoarele doua sarcini: are. Ceea ce ramâne din forma organica are totusi. . \ nici Însufletire. În dublul sunet (acordul spiritual) al ambelor componente ale formei. si trebuie privita prioritar ca uri element al acesteia. triunghiul nu este un mijloc auxiliar În armonizarea grupajului. Forma singulara ~ste construita asa si nu altfel. construirii acelei forme. Într-o vizibila extensie. Aceste compozitii mai mici sunt alcatuite din forme singuJare de coJoraturi interioare felurite. În orice caz însa. în calitatea ei de material constructiv chemata sa serveasca compozitia respectiva si nu fiindca propriul sunet interior al acelei fOime ar cefe-o. neaparat si independent de compozitia cea Ii1are. Folosirea de catre . ci este doar un element al limbajului divin. ascundea timid si de-abia perceptibil în spatele cautarilor pur materialiste.' propOl1iile figurii omenesti: n~ numai întreaga figura trebuie sa tinda spre vârful triunghi ului. atunci' ne aflam aici În fata C6zanne a acestui principiu. Aici forma geometrica este În acelasi timp un mijloc destinat ideii de compozitie În pictura: centrul de greutate se sprijina pe cautarea pur artistica asociata cu puternica consonanta a abstracti ei. . În sine Încheiate. sunt punctele de plecare ale artistului care-si cauta drumul ce duce de la conotatia "literara" a obiectului la intentia pur artistica (respectiv picturala). cu un numar de personaje umane. În acest fel. organicul În. În combinatii variate. desi pâna mai ieri se. prin accentuarea puternica a factorului compozitional si pur pictural. abandonat pâna la urma. Aceasta crestere si în cele din urma depasire a abstractiei este fireasca. dupa -' cum s-a mai spus." dizarmonica). În acest fel. alegerea obiectului real este de mare importanta. inteIÎor. forma aleasa îsi face auzit sunetul. un numar de obiecte (reale sau eventual abstracte) se subordoneaza în tablou unei singure fonne mari si se modifica În sen'sulpotrivirilor cu acea forma. De aceea. este. i-a dat un nou suflu. forma singulara poate avea si un accent personal redus. cu deplina În'dreptatire. din câteva compozitii mai mici. ' ** Un bun exemplu este aici tabloul "Femei scaldÎndu-se" de Cezanne. În cea mai mare masura.. dar în asa fel încât sunetul lor interior de baza sa nu sufere? Iar daca da. aceleiasi forme (a abstractiei adica) printr-o combinare simpla a ambelor elemente. Acest drum duce la arta compozitionala . În a~est caz. elementul abstradintra treptat pe primtl! plan. oamenilor. Este firesc ca. care nu mai aveau nici sens interior. sau poate fi de natura diferita (într-o combinare complicata si poate inevitabil!". prin oameni.net interior propriu care. (Triunghiul mistic. O examinam intuitiv si ne' întrebam: sunt oare acele personaje absolut necesare compozitiei sau ar putea fi înlocuite cu alte fonne organice. * O compozitie 60 '. înlocuit cu altul. acest efort de a prelu~ de la obiecte latura lor expresiva. . ea slujind în pri~1UI râhd restructurarii formei compozitionale mari. rapo~tat la forma. sau este identic cu sunetul interior al secundei componente a !. ci si fiecare parte a corpului este împinsa de jos În sus. de un puternic impuls interior si deyine parca tot mai usoara. Crearea unor forme singulare care. Obiectul poate provoca un sunet pur întâmplator care. 2. important. obiectele. bineînteles. fara nici un scop. i) O asemenea constructie de forma geometi'ica este un vechi principiu. pot fi opuse Între ele si totusi pot servi (tocmai plin opozitia lor) compozitiei principale. un su.Aceasta imposibilitate si inutilitate (în arta) de <t copia. sa nu comporte o modificare esentiala a sunetului de baza. o compozitie În triunghi. Forma organica nu mai slujeste aici obiectul la Îndemâna. pentru ca.

acesta poate fi..sa~l smulgem din camara noastra de provizii. o unta cu viata proprie si decuro-ând de aic' 1. rmel se o-aseste pura..în conditii identice.l~ ansamblu aceasta forma A1Cl vo ab1. cu o lllevitabila forta de . care adesea ni se .ereaoblectulUI (ele.se cuvine sa mai.si' anume crearea uhor forme singulare în vederea constructiei unei compozitii în ansamblul ei . . Si. care-l ajttta sa acumuleze toCmai multe cunostinte de limbaj abstract •si.adaugam ca. Ne aflam aCum în fata întrebarii: darertutrebuiesa renuntam. mereu identic p~ntru orice întrebaredin domeniul artei si care ar începe prin cuvântul "trebuie": în arta nu exista nici un "trybuie".sa le stapâneasca. în general.tionalcu si ea din princ' S~'l n aces. cu atât lumea lor îi devine mai familiaraiar. A . . . arta este întotdeauna libera. tul s. se compun din trei el Acu A ~ A . prin însasi dispufaîn legatura cu. tot asa orice obiect reprezentat ima. .cti:z:atl~.i artlstul.' niJ. m fl uenta Omul este A " a psihice. cucât'artistul foloseste. .el patrunde mai'adâncîn acest dome. a fo . cer.'lrenu este Ar trebui deci '" obiect mai potrivit abstractler (pot ' 't A' . . a cOirei. ceste efecte. 'Mul te d' nemcetat supus acest~i influente m rezultatele ei vor a A A "subconstient'~ (unde v~r ave ' fi' r mane' m creator).e ce~.. lplU necesltatll Jnterioare. în cele din urma. A P o rectele). daca sunetul ideal se modifica prin combinare C. . Ia obiect. ne si Îndeamna de îndata spre un raspuns. pamament În armonia" !ormel ') nu se poate baza de A ". om) trezeste în noi o anume vibratie interioara.:.. Cu cat componenta abstracta Într o' . de unde decurg doua consecinte:' 1. consonanta celor' douaeIemen te formale (cel obiectuaI si cel abstract). ". corzile pianului (suflet~l) A .m par haotlce. . .încompozitie. forme corporaleJotal doua cazuri . În ceea ce priveste a doua problema a compozitiei' .m msa. .~::~l. independent . mP~lSOS. fireste. A ne lipsi de posibilitatea de a produce o vibratie ar însemna sa ne diminuam arsenalul mijloacelor deexpreste.e înfatisea a ' <:. Vl rat1l.emereu în schimbare al ~':n l' ' adlca medlUl exterior.m care corporalul este mai mult sau' . .a~libe~a încui~dli-Si 'sufl..Si%~~:~~e li:t~t~~it~:a 'a~rtl'SnonoritateaAi e~te ~ai e " A urmare mtr o co p~zlt1e. m locul naturii s.~:t~l culori{ obiectului sufletul omen~at ~e pl1nclplUlunui Contactlunc. Aceasta este în orice caz situatia astazi. . întrebareade mai sus primeste însa acel raspuns vesnic.. l . oricare dintre cele În ~aual integ~arii formei pur' doar ca c~ sunetul ori replica) sa ramân~' a abstracte.~ct la fel de viu si de . 63 ' .t f~~" selectia obiectului rezulta .tra. Pe lânga acest raspuns actual.Ea fuge de acest "trebuie" ca ziua de noapte.re ~~~ f:~~ ~~~~ se ~~~.aredlspune de aceste t ' I ) Z.. Altele VOr urca A a un e .. gistic trezeste b astfel de vibratie.. La fel se tntâmpla si cu privitor111ghidat de artist. mai ades asemenea forme abstractizate sau abstracte.t. Ai nVl Jn consonanta trebuI ca.u alte forme. mult d' m "constlmta superioara". lasat pe dlllafara si Înlocuit fie cu arme pur abstracte. De <:> . (jae f::n~e~:~~~ î. ua. . însusi. Al' ' m reamllltl exempll:lJ cu pianul In OCUl.creat de 'natura s{ se. mediul cla elor ( b' u Ulpermuta mereu prin inter'b . sa-lazvârlim în patru _ vânturi si sa prezentam integral abstrac~apura?Aceasta este întrebarea care ni se impune de Ia sine iar.culoarea"'si' forma" c b' ' ob' t (t~ v " u "o lectul" cet:~alîz:..:. singufliljudecator. Numai ca în general conditiile sunt mereu altele. sfatuitorsi arbitru trebuiesa fiesentimentul(intuitia). rel e emente Iar noi t f~ ~ ocolisuri concluzia: si aici 'oaca' " ~agem ara nalitatea:Este deci ]jmped~ ca a/: rol dec:slv fu~ctioment-sunet de acom' e". o aceeasi forma îsi pastreaza mereu aceeasi sonoritate. mai mult sau mai ~al p~tm de f putm. Du'pa cum orice cuvânt pronuntat (copac.:-. fie cu 62 .

constituie unul din izvoarele unui infinit sir de creatii pur artistice.e: ?e variabilitatea compunerii formelor si 2) de . ce frâneaza intentia picturala si obliga la evaluari de. ce este secundar cade de la sine si ramâne tIi picioare numai esentialul telul artistic.Nu exista nici un lucru absolut. antrenarea sau ruperea formelor singulare. schimbarea asa-zisa interior-organica.specti~a. Tocmai aceasta posibilitate.~a fiecarei forme singulare pâna în cele mal ml~I detalu.ale ~IJI~ac:lor de expresie vor creste si ele. . Tocmai deplasarea aparent inconsecventa a formelor singulare pe suprafata imaginii se înfatiseaza în 'acest caz ca joc inconsistent de forme. asocierea dintre fomlele singulare si grupurile de forme alcatuind fonna cea mare a imaginii de ansamblu.mregIstram'. cantita.va~I~bllItat. Daca oamenii vor dobândi Însa. impercepti-. si anume: cât de învaluitsau de direct este sunetul interior al unei forme date'? Aceasta schimbar: a punctelor de vedere va conduce si ea din no~ si mal de?arte la o si mai mare Înmultire a mijloacelor de ~xpresle. atunci ne izbim. directionarea ei În imagine (miscarea). forma este deplasata În directia acelUI ~l1edlU De aiCI decurge apoi. atunCI SI acest ~apt va câstiga o tot mai mare Importanta practica. faptul este important mal mult pe plan teoretic. de la sine. Oricine este insensibil la sunetul interior al formei (al celei obiectuale. pentru arta.tIv SI caII!atlv . bIla. Si aceasta împrejurare merge pâna . maI stabil decât acelasi triun"hi asezat.prin folosirea formelor mai abstracte sau tot~l abstracte (care nu vor mai fi interpretari ale unei o~Iectualitat. dominanta obiectuala sau a abstracti ei În aceasta forma singulara pe de o parte. În cazul nostru însa tot ceea. si de una anatomica. ordin secundar. de ex: un triunghi simplu directionat în sus sun. Înlocuita fiind {le una mai propnu-zls artIstica. aparent arbitrara. obhc pe o suprafata. a combinarii formelor abstracte pur geometrice (mai simple sau mai complicate) cu forme geome:65 !~ \ I .ta de ansamblul compozitiei. a combinarii elementelor voalate cu cele prezentate direct. daca. Orice fonna este la fel de sensibila ca si u~ nonsor de fum: pâna si cea mai mica. decât sa-I exprimi din nou pr{n repe~area a. stânjenirea unei forn1e prin alta.· ' Prin Ul111are. dar mai ales al celei abstracte) va Considera mereu un astfel de mod de a compune drept arbitrar si inconsistent. eliberat de accesorii: "PIincipiul necesitatii interioare".a mal calm.i) ~ o receptivitate mai fina si mai puter~Ica. o l~ensa putere.'. va cadea de la sine si pI~bl~ma ". Combinarea rostirii voalate cu rostirea dlr~c~~ va oferi noi posibilitati leit-motivelor unei compozltn de forme. de pilda. pe lânga problema pur picturala. de asemenea deplasarea.· ~. apoi pril1cipiile consonantei sau ecoului tuturor partilor citate.c~leiasi forme: o repetitie cu adevarat exacta este I~POSIbIla..Iasi timp. Atunci când trasaturi fizionomice. at~nci ~el se ~modifica si când ramâne În acelasi' ~evdlU (In masura In care pastrarea acestuia este posi- bIla). dar în realitate strict determinabila. tratarea egala a grupurilor de forme. In va~e. deoarece voalarea reprezinta.într-acolo mcat este poate ~nai ilsor sa Obtii acelasi ton cu ajutorul unor forme varIate.supletea unei f0l111esingulare. Atâta vreme cât suntem foarte receptivi numaI f'l. consecI~I~ . mal statIC. adica îmbinarea. deplasare a uneia din paqi o va modifica în mod ~se~tiaJ. o alta . formelor singulare. \ 64 În lipsa unei asemenea evolutii În acest domeniu compunerea de forme n-ar fi posibila.tei vor creste. ' '" \ . iar pe de alta asocierea dintre formele care constituie formele mari ale grupurilor de forme. a -combinarii dintre ritmicitate si aritmie pe aceeasi suprafata. pe de o parte greutatile a:. de a deplasa formele. si de aceea compOZItIa de forme bazata pe aceasta relativitate va depind. In felul acesta.. * C~ numim mi?care. Întâlnim aici acelasi criteriu si acelasi principiu pe care pâna acum îl întâlneam pretutindeni ca fiind singurul pur artistic. sau diferite pai'ti ale corpului sunt "înregistrate" si deplasate în imagine din motive artistice. . r..._ pe de alta însa bogatia de for:me .

cele doua elemente nu au numai rolul unor forte contributive.'o • .. ex~n~e PTIn arta specificul artei în general. Timpul mi-idiminueaza forta. FI. prin care . 3:-Fiec~re aitist.~eaînsasi un material contrapunctic.' '.CeI alartistÎcului . ~ea~expresl~ specificului acestei epoci (Elementtil stilis~ tIc l~.spremar~le contrapunct al picturii. permanent pentru toti ?amenII. ca si stilul epocii dau nastere.~ :"'. In ea un potential infinit. ca SI o .at pura. restnctII de timp si spatiu. care în ciuda deosebirilor aparent mari dintre ele.e.duce pe culmile ametitoare ~ep.. . adica se întrepatrund. ca fiu al epocii sale.:'.pIcturava ajunge Ia I~eal~l cornpozitional . dIn când În când se spune ca~te '.o ~~.I. J S-a d~scutat si.ru a-l vedea clar pe al treilea. dominanta acestui al treilea element într-o opera este semnul maretiei ei si al dimensiunii spirituale a artistului. din acuitate si impor~ . În acest fel. În acest fel. ceea ce reuseste sa exprime oricând unitatea operei. cu oamenii timpului ei: si asta pentru c~ era înca· prea puternic legata de acea vreme. Aceste trei necesitati de ordin mistic coincid cu cele trei elemente necesare ale operei de arta care sunt strâns legate' între ele. . ca slujitor al artei.colo~na de templu indian grosolan cioplita este pe deplIn anImata de acelasi duh ca si cea mai animata opera "moderna". ::::\.fifesc va gasi drum spre sufletele contemporanilor. 'se v~ pune în slujba divinului. este dator sa . d il' . .ec~e artIst.'.t~celedin. (Element al artIstIc~lU1 pur 'si simplu si vesnic. trebuie sa treaca uneori secole pâna când sunetul celui de-al treilea element sa ajunga la sufletul om~lui.". .cio facesacreasca neîncetat. primele doua elemente includ temporalul si spatiul. ceea ce. expnm~ propria ~ersonalitate (Elementul personalitatii). Si mai departe: cu cât al treilea element este mai prezent într-o opera actuala. . tant(peveni!!d. Totusi. Chiar daca aceste probleme sunt de mare Importanta.\.usor si rn. . .si apoi al Inileniilor. Vo'in întelege atunci' . se disc~ta înca mult despre factorul personal In arta.ca arta CU ad~va:. de 'trasaturiie înca vii ale epocii' si ale personalitatii înfatisate.nilor. ceva SI ~ ICL.pursi vesnic.rilor . . . .sa_si . 2. ' alb culoarea: . el nu cunoaste ca element. . este dator sa .'v~l~nle ?e ordin interior.). O sculptura' egipteanane 'emotioneaza astazi cu siguranta ./. d.de baza In ar~a. ceeace-i atenua efectul artistic. pentru opera pura si eterna.t. va conduce. alcatuit din limbajul eP?Cll SI lImbajul natiunii. Stilul personal. Necesitatea inte~' ~oara )an~st~red~n trfi. ele pierd treptat. Este îndeajuns sa patrunzI cu privirea spirituala primele doua elemente pent.mai mult decât reusea s-o faca demult. 1~1toate popoarele si în toate timpurile. unna indiferente si m()arte.ar. în cursul fiecarei perioade.namte seva spune tot mai des în legatura cu stIlul ~lltorului.motivatii este formata dm treI nevOl mistice: de . are ca efect crearea unui anume învelis. cu atât va fi acoperit mai mult sunetul primelor doua si tocmai prin aceasta îngreuiat drumul spre sufletulcontempora.poaral treileGielement. ci si pe acela al unor frâne.. ramâne •si vesnic viu. . unor forme precise si numeroase. . de-a 1un "'li! 1:> 66 . .si. de elementul stilului epocii. De aceea. . laolalta . c~SPiritcreator. Mereu acelas~g?i~ in:ailibil . ~ .Ordin mistic.ai.ist. vizibil In ~p~erafIecarui. Ea . atâta vreme cât riatiunea va eXlsta ca atare).(l~clP1U1U1necesltat1l Interioare.veacu. Iar pe de alta parte: cu cât o opera "actuala" este mai bogata în primele doua elemente.: ~e. sunt de fapt înrudite 67 1: Fiecare artist este dator.' Astazi desprindem din aceeasi opera sunetul dezgolit 'al artei eterne. ..:nul. care se afla dincolo de timp si spatiu. '. relativ opac. Demersul evolutiei artistice consta oarecum din desprinderea artisticului pur si vesnic de factorul personalitatii.' :r~ - . cu atât mai . .

de elementul national). actiunea necesitatii interioare si deci evolutia artel este expresia progresiva a eternului obiectiv prin ~em?~raIul subiectiv. P~ ' scurt. Un canon al acest~l libertati limitate este: artistul poate transpune în expresle orice forma atâta vreme cât ramâne pe terenul formelor împrumutat~ din natura.". izvorul necesitatii interioare. ~e pilda. s-a fortificat din ce în ce mai mult. "ultimul cuvânt'~. Pe de alta parte însa. Asa. nu numai ca nu poate fi realizata intentionat. careia i se rapeste actuala delimitare exterioara si. Ochiul lui . Numai atunci va fi îndreptatit sa întinda mâna spre oI:icare din mijloacele pem1ise si. ramasa pe o anume treapta extenoara a eliberarii. în factorii externi. Este clar ca forta spiritu~Ia interioara a artei face din forma ei actuala numal o treapta spre a ajunge mai departe. Artisticul pur si etern are. în sfârsit (si lucrul este de o importanta imensa. esteJupta sublectlvl~ tatii cu obiectivitatea. din aria factorului s. poate si astazi teoretiza la nesfârsit. a libertatii. mistic vorbind. cu program. pentru toate vrem!1rile si în mod special pentru azi !). încât ar putea fi considerate ca o forma unica: sunetul lor interior nu este. fara oprire. 'pretentia de ~.e" sau "nerecunoscute~' si surd în fata teoriilor si dorintelor epocii. Artistul trtbuie sa fie orb fata de formele "recunos~ cut. Ambele aceste elemente sunt de natura subiectiva. iar artistului îi este îngaduit sa se sprijine cu totul pe bazele interioritatii de astazi. iar urechea sa si-o aplece spre glasul necesitatii interioare. nu pot duce decât pe drumuri gresite. ~ ~~:~a a~tazl recunoscuta reprezinta o cucenre a necesltatll 1I1. La fel. dar nici nu are acea mare importanta care i se acorda astazi. în consecinta. în detaliile ei. daca pe aceasta cale se mai . interior. Ea este expresia exterioara actuala adica hecesit~t~~. Vointa obiectiv este "interioaraH foloseste azi Necesitatea inevitabila .. Cerinta aceasta are însa.trebuie sa se îndrepte spre viata interioara. necesare.ubiectiv. daca sunt. pana care. o asemenea delimitare nu poate fi facuta. Din punctul de vedere al necesltatll mte68 . rolul factorului obiectiv. Si pe de alta parte.tenoare trecute.. dimpotriva. Si se vede ca înrudirea generala dintre opere. si artis~ tul doreste sa se exprime pe sine si selecteaza ~u~a2 formele cu care are afini~ti. amutire. numai cu ajutorul acestei necesitati devenita exterioara. Toate mijloacele sunt pacatoase daca nu izvorasc din . ca si toate cele anterioare. spre oricare din cele interzise. pentru multi. adica o\anume forma exterioara subiectiva.mereu deschis . ci În rad~cina radacinilor. în orice caz teoria.ta. În arta.de expresie a element. Aceasta libertate actuala a fost asigurata prin lupte si pare. nu pot aduce decât neîntelegere.a. teoria nu premerge niciodata creatiei si nu trage niciodata practica 69 pârghie. de-a lungul mileniilor. ci . la fel de usor. 'nu se afla în exteri~ ar. . Aceasta este singura cale pe care poale'fj exprimat ceea ce apare. sa-si exprime artistic viata ei. în cele din urma.âlne o al. în continutul mistic al artei. trebuie definita astfel: artistul poate folosi orice faIma pentru a se exprima. goana dupa "orientari". sa însemne.ului forta pe care o d~numim aici necesltate si care. În ' acest fel se vede. Spiritul ~s~ continua drumul si de aceea legile de aZl ale armv~m:l interioare vor fi mâine legi exterioare care vor tral. interioara este permanenta Sl neoboSlta rioare. o anume forma generala iar m.:. Treptat. de stil (si pe lânga asta. întunecare. care. numai un caracter temporar. ca cercetarea preocupata efe elementul personal. la alte trepte. ~xterioara actuala.gasi într-o opera "principii". care se face înteles cu ajutorul factorului subiectiv. O epoca vrea sa se reflecte pe sine în întregime. 111 utilizarea lor ulterioara. este prematura. Si se vede ca dependenta de "scoli". nu numai I ca nu a slabit. decât un sunet de baza. "înainteaz. ca necesar.atât de organic. ca întotdeauna. si anumite mijloace de' expresie precis specifice unei epoci. se contureaza pana la urma sti1ulepo~ii. " Toate mijloacele sunt sfinte.

.caci tot ceea ce aduce Ia suprafata Î1ecesitatea interioara. nu este nevoie sa ne încurcam încomplicatiileadânci si fine ale culorii. sunt o realitate din afara artistului.de inte.. s-~ adresat. dupacum trupul se fortifica si se dezvolta prin exercitiu. asupra..seîntâmpIainvers. "Necesitatea interioara" nu cunoaste asemenea limite si. * Conceptul de "exteriodtate" nu trebuie confundat aIci cu . atunci va fi edificata nu atât pe baz~ " legllQr fiZIce (cum. germ. Editura R. notiunea de "matetie". care nu poate niciodata conduce dincolo de limitele "frumosului" unanim recunoscut si doar traditional. Ehasberg.problemade .poate . De acet:aest~ absolut necesar si deloc nociv. Unul din elevii ~Ul Leonardo se chin1Jia c~ folosirea acestui procedeu si.aprec~ere dedil~tiva. Prin acest pr?cedeu se urmarea oblinerea unei armonii mecanice. Întrebându-l cum utiliza maestrul Ins USI ::ng~l'1tek :. dreptate . poate fi 'gasita 'de-a ProportiiIesi evaluariIe nu. trebuie sa aiba în orice caz un efect Î' . ca artistul sa' cul10asca punctul de plecare al acestor exercitii. 'în ansamblu..i. . Acest punct de plecare este aprecierea valorii. . Dupa cum un trup neglijat se debiliteaza si ajunge neputincios.în cqzul nostru a culorii care. asupra oncu]'. pot fi înaltate Ia rangul unei revelatii geniale. exista si posibilit~tea de a întelege formu~ larea profetIca a lui Goethe cu privire Ia sunetul de fond în pictura.s. In acest sen.si mai ales la început... prin ela. prin urmare. puluiriostru .-.afaradecazul ca insufla p~neasteptate acest plus în creatie.Ne concentram mai întâi asupra culorii izolate. . ce~a ce s-:ar mal putea numi'sI simtul limitelor. unUl coleg. pentru luatul culorilor. continua multa vreme sa duca o viata aparenta. . Ulai mari 'pf9bleme ale picturii va Drumul pe care nesiaf1amastazi . mai devreme sau mai târziu. care imtrebuie îngropat Artistul care nu-si foloseste talentul este un sclav lenes.obtinut prin calcul IIlen. "Uratul" este. prin intuitie. :Niciproportiile celemai sIgur c~lculate.fundamentul esential al sitatii interioare: Însa.~terioaraI~isi reprezinta. i-a raspuns co~egul (dm MereJkovsk1: Leonardo da Vinei. asemenea balanta nu.' .nultilateralul maestru'Leonardo da: Vinci a imaginat un SIstem sau o suita de linguri le. 71 70 . disperat de ~nsuc~e~. este prin definitie frumos si. în cubism) cât pe baza legilor necesitatii interioare. ci sa ne multumim cu reprezentarea elementara a culorii simple.deja incorporate. De~arece art~ acp~neaza. doar un concept rutinar care.este drumui pe cate exteriorltate*. rioritate a materialulufcu ajutorul marii balante a obiectivitatii. va fi În mod 'inevitabil recunoscut ca atare. tactul artI~tic -:-calitati înnascute artistului si care. tot asa si spiritul. pe care le putem denumi linistiti legi sufletesti. In vremurile acelea apuse era etichetat ca urât orice nu se afla atunci În directa legatura cu necesitatea interioara. ~ Marele si . Piper & Co. .a~tlO~anumaI cu ajutorul lui. aceea. celor ci lucrurile . talsi. ~i o reali tate. de A.. De primul am nevoie numai ca un Înlocuitor al fonnularii"necesitaln extetioare". i\semeneaproportiinupot fi calculate SI. tot asa se întâmpla si cu spiritul.. Intuitia înnascuta a artistului este tocmai talentul din Evanghelie. MUnchen). O astfel d~ grhmatica a-picturii poate fi deocamdata doar presimtita si. nici cântaririle si evaluarile cele mai fine nu pot duce la un rezultat ex~ct. trad..de ajunge lajusteteaartistica.Î~ acest domesi mai al. în cele din urma sa ~e ajun~a la ea. În 'calitatea lui de rezultat exterior al unor necesitati interioare active odinioara si .'nkiodata siobtinut cu ajutoruI'teoriei. Si pe buna.s-asi încercat si azi se încearca din nou. Chiar daca' generala ar putea fi Qbtinutasi pecalepuqeomai ramâne un plus care este veritabilul sufl~t al (deci pâna la un 'punctsi'esenta ei).adica a cercetarii ":'.pentru caîn'locul ment sa asez~rriun altul. lUI. În lb.es laînceputeste~. sentiIl1entului. Prin urmare.Mae~trul nu l~ foloseste niciodata. daca ar fi. creeaza adesea lucruri despre care suntem obisnuiti sa spunem ca sunt "urâte". de. ?unle. . Ceea ce se afla Îrisa În legatura cu necesitatea interioara era definit ca "frumos".

si 2. Aceste doua ultime aspecte cunosc si ele aceeasi miscare spre si dinspre privitor.luata În general . Al doilea mare contrast este diferenta'dintre alb si negru. deci dintre culorile care genereaza cealalta pereche din grupul sunetelor de ba?a: înclinarea culorii spre luminozitate sau Întuneric. iar cea rece se va. ca sa spunem asa. Culorile Însele. Îndeparta de el. Miscarea de rezistenta Rezistenta continua si totusi potentialitate (nastere) Alb Lipsa totala de rezis. catre privitor. sau II. numai ca actst sunet va fi ori predominant material. Aici este de luat În considerare o schema cât mai simpla. Întunecata. forma rigidizata. rezulta imediat patru sunete de baza ale oricarei culori: ea este 1.. Galben ~~~»J ~--Albastru dinspre privitor (spirituale) . Caldura sau raceala culorii este Înclinarea '. calda si 1. Are loc aici o miscare orizontala.2. înclinarea unei culori spre rece sau spre cald este un fapt de incomeilsurabila semnificatie s{ importanta interioara. Luminozitatea sau întunecimea lui. În acest fel.lasând-o sa actioneze asupra noastra din singuratatea ei. orizontale catre privjtor _ . care provoaca miscarea orizontala a altei culori.• (corporale) • . În cursul careia culoarea calda se va Îndrepta. excen~ice II oO li Negru concentnce Luminos Alb Întunecat . pe . rece si 1. Excentrice si copcentrfce. pe suprafata orizontala.Este· vorba aici de o diferentiere ce se' petrece. culoarea pastrîndu-si sunetul de baza. sunt la rândul lor:. ci Într-una statica. aceeasi suprafata. A doua Întâlnire dintre galben si albastru care contribuie la evidentierea primului dintre marile contraste.. Tabelul 1). luminoasa sau 2~ întunecata. luminoasa sau 2. Întreaga problema va fi cuprinsa Într-o forma cât ma( simpla. ca În cazul galbenului si albastrultii.caracterizate de aceeasi miscare. ori predominant imaterial. d'ar" realizeaza apoi si o alta miscare ce deosebeste puternic o culoare de cealalta: prin acest fapt exprima primul mare contrast În lumea valorilor interio~ ritatii. Tabelul I Prima pereche de contraste I si II (ale caracterului interior ca actiune psihica) I Cald Galben Rece Albastru :::Primul contrast 2 MiscaJi: 1. dar nu Într-o maniera dinamica. Caldura sau raceala tonului colorat. .spre galben sau spre albastru . .tenta si nici opotentialitate (moarte) 2. = al II-lea contrast Nearu b 2 Miscari: 1. . rigida (v. Cele doua mari compartimente care ne izbesc de Îndata privirea sunt: 1. darîn . . Ca atare.

ca' cercul. galbenul dobândeste un caracter oarecum maladiv si suprasenzorial. efectul albastrului se potenteaza atunci când mai Închidem culoarea (prin adaosul de negru). care îi lipseste cu totul griJ.chiar si asupralQr. Primul cer~ a'greseaza qchiul. frâneaza galbenul. întocmai ca un om plin de aspiratii si energie. daca lucram experimental SI lasam culorile sa-si exercite asupra noastra . . canarul este galben (ciripit. Aici ne aflam în fata unei intensitati deosebite a tonului colorat. de omiscarecentrifu. '. Cercul altJastru însa. prima miscard a galbenului. ..J ~gale si coloram ?bservam. poat~ fi potentata pâna la o * Asa ac\ioneaza. miscare centripeta (ca un Care s-ar retrage în cochilia lUI). Albastrul. agreseaza. si una oarecum de ordin psihic care. ." " . datorita unor circumstante de ordin exterior. . Rezulta... atât de .! în sens fizic. 74 anuleaza 'reciproc pâna la urrnasi ceea ce rezulta est~ o deplina imo~jJitEltesi liniste. lo' '.La fel se îritâmplasi cu albul.seamana cu acele însusiri ale fortei materiale ce se napusteste inconstient asupra obiectului si iradiaza fara tel în toate dire'ctiile: Pe de alta parte.daca se adauga si diferenta dintre luminozitate si Întunecare: efectul galbenului se potenteaza atunci când mai deschidem "uloarea (mai simplu spus: prin adilOsul de alb). Îsi pierde( . dar si a doua miscare . cu tendinta lui accentuata spre tonalitati mai luminoase. galbenul. psihologic vorbind. ca valoare interioara. care în cele' din urma are asupra dispozitiei sufletesti efectul unei insolente si incomoditati*. de exemplu. ci. .1 trage. În acest fel.a<. alcatuind verdele sunt actiyesi dinamice. care' ar putea fi reactivate.saritul peste. . albastru si negru pe de alta). daca observam ca galbenu. Într-adevar.mportanta. Înrudirea profunda. când nu si-a pierdut culoarea initiala. pe de o parte constau dintr-o rezistenta irriobila.' ". prin adao'sul continuu de albastru.'. deoarece albastrul poate dobândi o adâncime în stare sa atinga limitele negrului. ar fi împedicat sa-si realizeze aspiratiile si sa-si foloseasca energia. dintre galben si alq este reala. verdele.llui. ca n1iscare de sens complet opus.cutit).ia si de privitor mod aproape' concret.zontala si cea excentrica) diminueaza de îndata. ca si înr4direa dintre albastru si negru. cele doua miscari opuse se * Toate aceste afirmatii sunt rezultatele unor trairi empiricsufletesti si nu se bazeaza pe nici o stiinta pozitiva.imobilitate incapabila de rezistenta (ca un zid pornit spre infinit. . nesfîrsit de solid si o groap1't fara furid).' Acest efect se mareste. înrudind însa-foarte îndeaproape pe cei doi mel11bri ai fiecarei perechi (despre acestea mai detaliat în discutia referitoare la alb . situatie în care. . cutia postala galbena din Bavaria. privit direct-(într-o oarecare forma geometrica) nelinisteste.Îrttimp ce al doilea absoarbe privirea. desparte accentuat cele doua perechi (galben si alb pe de o parte. iar pe de alta parte dintr-o . c~ridîl umbrim cu " negru. la fel. Aceasta Însusire a galbenului. îndepartându-se de privitor. Daca Încercam sa "racim" galben'ul (aceasa culoare tipic calda). el devine verzui si ambele miscari (cea ori. desfasoara o..' I SI negru). se afla foarte aproape • de verde. Îi lipseste fiindca griJ.O sansa o are verdele.".ll se gompune din culori care 'nu 'poseda o forta pur activa (dinamica). Este interesant faptul ca lamâia este galbena (puternic acida). . ajungem la acelasi rezultat. Mai exista.limite. putem stabili chiar si pe plan pur 'teoretic efectele spirituale ale culorilor judecând dupa caracterul acestor dinamisme.. .. irita sufletul omenesc si indica acel caracter al violentei exprimata cromatic. tendinta lui iradi-' anta spre privitor si care poate fi potentata pâna la agresiune (prin intensificarea galbenului). : . care. pe lânga aceasta asemanare fizica. Numai ca verdele cupJinde în el galberml si alb astruIsub forrn_a unor forte paralizate. 75 . risipirea fortei în ambianta .efectul.stabilitatea si în cele din urma rewlta griulcare. Acest fapt capata si o mai mare i. . încât un galben foarte închis nici nu poate exista. puternic spre lumina (alb). ' Deoarece ambele culori.

iar pe plan muzical la tonul mijlociu fara variatii provocate de vibratii . ci adâncindu-se solemn. teoretic ~orbind. Cu cât un albastru este mai adânc. în forma cea mai adânca si solemna. Miscarile orizontale se anihileaza reciproc. asa cum va fi denumita culoarea ultei'ior. dobâl}dind în acelasi timp.. Faptul este cunoscut de mult nu numai 1 cu o existenta exclusiv spirituala). întrebaIile. o tenta maladiva. tot asa se întâmpla cu galbenul. Este culoarea cerului. galbenul dobândeste. cu greu ne putem apropia: pe plan inferior. sunt aurite când e~te vorba de împarat si profeti' (deci oameni) si "bleu-cielu în cazul personajelor simbolice (d~ci fiint~ . cu atât i se adreseaza omului ca o chemare spre infinit. etc. În.. *Nu Însa ca linistea verdelui care. Apare o adâncire fara de sfârsit a unor stari de spirit grave.382). În cazul În care acesta are tendinta de a ilumina culoarea. Iar actiunea directa asupra sufletului plin intermediul privirii duce la acelasi rezultat. Înclinarea albastrului catre. sunetul albastrului este comparabil cu cel al orgii. pâna ce le devoreaza complet. centrifug în raport cu privitorul. Galbenul seamana cu un bolnav napustindu-se asupra oamenilor. cu cât 'este mai deschis Ia culoare. albastrul deschis seamana cu un flaut. ** Niinburile . "adânc" este atât de mare. de nebunie oarba. se Îmbogateste cu acompaniamentul unei tristeti dincolo de omenesc* *.. dincolo de pi'imântesc. 76 . cu atât este mai lipsit de sunet. Paris. Prin urmare. voI. Mai seamana si cu acea risipa nebuneasca a ultimelor energii ale verii în frunzisul strident al toamnei. . de turbare. Toate framântarile. al caror final nu exista si nici nu poate exista. La fel si miscarile din .!irneni nu li s-a putut sustrage. Racit prin interventi. ta fel se întâmpla atunci când lasam albastrul sai actioneze (în orice forma geometrica dorita) asupra' sufletului. risipindu-si fortele în toate directiile. dupa cllm VOIJ. la fel ca înaltul cer albastru deschis. încât devine mai intens tocmai în tonurile mai adânci. caruia i se riîpeste albastruiul linistitor. (În Kondakov. ' SI ll1spre centru. reprezentarea muzicala. de transcendenta. galbenul ar putea însemna reprezentarea colorata a dementei. ". ale carui variate . Lucrul acesta trebuie înteles literal: pe drumul ce duce spre acest "dincolo".f891. ** În alt mod decât \'ioletul. O asemenea potentare pare acompaniata de o trompeta acuta în care se sufla tot 'mai tare sau de un sunet înalt de fanfara*. !. în final. asa cum ni-l imaginam când auzim sunetul cuvântului cer. seamana tot mai mult cu minunatele sunete ale contrabasului. cum s-a aratat mai sus. pâna când ajunge la linistea tacerii. princip. se afla inevitabil si pamântescul. 'Albastrul îsi * Corespondenlu tonurilor colorate cu cele muzicale este bineînteles doar relativa. centripet spre propriul centru. A!bastru! este culoarea tipic cereasca**.intensitate si forta insuportabile pentru ochi si suflet. pe masura ce se adânceste. ecouri interioare mai caracteristice. Aceasta este încheierea' logica.închis cu un violoncel. Galbenul se acutizeaza usor si nu poate coborî la mari adâncimi. Galbenul este culoarea tipic lumeasca. corespunzatoare unor culori diferite. de dominantele de albastru. Albastrul se acutizeaza greu si nu se poate ridica Ia tensiuni Înalte. Ia atb. este o liniste pamânteasca multumita de ea însasi.. Raportat Ia o stare de spirit umana. În cunoasterea acestei necesitati sta Izvorul "linistii". usor de realizat pe cale teoretica. 1886. . Ne gândim. Histoire de J'art byzantin consid. în planul misciirilor fizice: 1. înaltat Ia cer. Gontradietiile pamdntescului trebuie trai te. 2. Intrucât însa aceastiiliniste nu ne este cea mai straina dintre toate. Rezulta de aici culori de o forta extraordinara. . Coborând spre negru. p. desfasoara linistea pâna în adâncul sufletului omenesc*.nuante pot fi exprimate prin variate instrumente. se distanteaza cu nepasare de 0111. ci a unui acces de furie. nu însa a melancoliei.. careia îi lipseste însa cu totul darul adâncimii. ~ . trezindu-i dorul de puritate si. dupa cum pe vioara pot evolua sunete foarte diferite. distrugând totul. în legatura cu asemenea paralelisme. El nu pemlite adânciri considerabile. Echilibrul ideal al amestecului dintre aceste doua' culori diametral deosebite una de cealalta da nastere verdelui. în lumea culorilor. iar albastrul . . el capata un caracter indiferent. N. procedeu mai putin adecvat albastrului. În principal la tonalitatea cromatica pura temperata.. Se face liniste.a albastrului. ' 77 .l vedea. a ipohondriei. fara plan si limita. II. Acest dar îl poseda albastru!: mai întâi. dans les millialures.

Tablourile pictate în de. Daca verdele absol ut este scos' din echilib. c. careia fumul unui soi de ortduozitate si automultumire.." .pe deasupra.!totu~. Nu cere nimIC. Pasi~itateaeste calitatea cea mai caracteristica a verdelui semaiad~uga. urca spre galb~n. culcata în nemiscare. ca sa spunem asa. miscare în sine (autonoma) în directie concentrica •• Acesta este efectul mult Iaudatului echilibru. . foarte sanatoasa.ru. Daca un tablou pictat În galben iradiaza intotdeauna caldura sufleteasca SelU un tablou în alb~stru apare racoros (sunt efecte active. înviorându-se. dar cu un c~racterdiferit. Tabelul IT). '. ti spus 78 79 . în universul oamerlilor. . Prin amestecul ~e galben' si-a filcut loc O forta activa. de primul caz . deveni plicticoasa. ' . în directie excentrica' . de vreme ce omul. De aceea. Violet '= al IV-lea contrast Provenit din I-ul contrast prtn 1.ea mai linistita din O directi e. elementul pasiv al albastrului în rosu == :::': Portocaliu Violet· . publicului îngen~ . cade pe gânduri. atunci .nuînre gis t~eaza al pasiunii. m conti. poate vesnice).TIua absenta a miscarii este CU uneftct binefacator asupra' oamenilor si obosite... yerdele da doar o impresie de plictiseala (efect pasiv). = mobilitatea potentiala = imobilitate i Rosu Miscarile excentrice si concentrice lipsesc ci. . Cât de bine acest lucru si Christos: '"Nu esti nici rece si nici cald:.si par~ absolut.ersul cu privirea ei idioata si tocita*. Prin dominanta de albastru. toate directiile. ca si în amestecul mecanic de alb SI negru = Gn IV Portocaliu . elementul activ al galbenului în rosu 2. verdele capata cu totul alt sunet. nu' Chf~aITla mIc.si s-a cufun.primavara . Verdele este culoarea principalaa verii. Elementul activ patrunde astfel si în acest caz. Miscare în' sin~ (autonoma). devine serios' si. de nimic altceva capabila decât de rumegat si care contempla univ. dar. verde con firma aceasta parere.este d~stinatmiscarii permanente. limitat în. 'dat într-o liniste multumita de sine (v. verdele absolut este pentru lumea culorilor exact ceea ce. coborând spre o tonalitate' adânca. este asa-nuitiita burghezie:un element imobil multumit de sine. Verdelese aseamana cu o vaca grasa. ca element al universulUi. ' Verde =-a1 ID-Iea contrast primul cont~ast anulat spiritual i . dupa unanuine'timpde odihna. = Gn In amestec OptIC . întinerit si vesel. în care natura a depasitperioada de "Sturm und Drang" a anului ..r.

ne apare ca un zid rece. fond negru. de-a dreptul uluitoare. dupa care Uffi1eaza continuarea. de-o înaltime mijlocie. ce nu ar prezenta pentru un pictor din afara realismului nici un fel de greutati. care lasa totul sa alunece peste el. Firest~ ca o culoare ce ia nastere în acest fel nu poate avea nici sunet exterior.Într-un context luminos.. . Cu câ!acest gri este mai în~u~ecat~ cu a. continut si nu reprezillta încheierea . /. debilitat*. ca un început de lume noua. fara viitor si speranta este sunetul interior al negrului. Aceasta imobilitate m-e Însa un alt caracter decât i:este ( I '" * Van Gogh Îsi punea. as desemna verdele absolut cel mai bine prin sunetele linistite. ci de a comunica în primul rând elementul impresiei interioare. dinamestecul lor mecanic. ca însusiri. Poate ca acesta era ~ul1etul pamântului În perioadele albe ale glaciatiunii. . În cazul griului mai deschis. întrucât prin aceasta pauza a luat forma un anume ceva pentru totdeauna încheiat: cercul s-a închis . brusc. ale viorii. adesea considerat ca o nonculoare (în special din cauza in\presionistilor care nu vad "albul în natura"* actioneaza ca simbol al unui univers din care toate culorile. iar într-unul întunecat este mai accentuat cel de-al doilea. . apare în ochii unui pictor impresionist-naturalist ca un atentat la adresa naturii. . pus pe un fond alb. cea mai slaba. . Nu este o tacere moarta. se accentueaza primul caracter. ceva care nu participa emotional Ia nici un eveniment.Jre un efect atât de puternic.. este gTiul. de putina vreme Încoace numita expresie. gramada de gunoi ars. albul actioneaza asupra suf7etului nostru ca o prelunga tacere. ci una 1 Încarcata de latente. deoarece foloseste culoarea ca sunet interior. albul. îl auzim ca pe un non sunet. De aceea. O asemenea întrebare treguie sa para în ochii acestui pictor la fel de revolutionara pe cât pare~ de revolutionara si iesita din comun modificarea umbrelor din brun În albastru (exemplul f2. ei definitiva. Privind lucrurileîn detaliu.. riici vibrafie. este reprezentat ca o pauza de completa încheiere. ca o tacere vesnica. poate fi înfeleasa. un neant dinaintea Începutului.vorit 'cu "cerul verde si iarba albastra"). pentru noi absoluta . curateniei desavârsi te.. încheierea unei vieti.. Galbenul deschis pe alb se debiliteaza. de netrecut. Tot asa cum în acest ultim caz recunoastem tranzitia de la academism si realism la impresionism si naturnlisl11. . încât noua nune parvine nici un sunet de acolo. Este un neant tineresc sau mai precis spus. Gliul este lipsit de sunet si imobil. Negrul este stingere. în scrisorile sale./J' mal t~caracterul :.. acelor pauze care nu întrerup decât temporar dezvoltarea unei frazari sau a· unui. Ca un neant fara latente. griul exprima imobilitatea sp~ranta. pe negru .A far~ . Este ca tacerea unui trup dupa moarte. Coboara în schimb de acolo o vasta tacere care. ca un neant disparut dupa apusul soarelui. Iar negrul ca vesmânt de mare doliu.albul si negrul au fost deja definite. âe adâLlca întristare. Nu ca pe fondul alb care tulbura sunetul oricarei culori aproape. verdele îsi pastreaza caracterul originar de indiferenta si liniste. întinzându~se la infinit. plasat între doua culori active. prelungi. pe . În termeni muzicali. ceea ce ar corespunde oarecum unor pauze muzicale.iar unele se dizolva cu totul si Iasa în urma lor un sunet slab. si care produsul lor. se Încarca puternic cu o forta stridenta. se dizolva. pe fondul careia olice alta culoare. în general. B\V * RosuI de cinabru. Pe plan muzical. adica tendinta de a reprezenta natui'a nu ca fenomen exterior. Nu în zadar a fost ales albul ca vesmânt-simbol al purei bucurii si. ."'f. în întrebarea lui Van Gogh identificam sîmburele "traducerii naturii". chiar si cea mai slaba sonor rasuna maiputemic si mai precis. În interior.În cazul trecerii de la luminos la întunecat. situatie În care. exprimata material.. Acest univers se afla atât de sus în com~ paratie cu noi. nemiscare. Albul suna ca o tacere. 80 linistea verdelui. De aceea. care. Aceste doua ultime culori . indestructibil. cadavru. Aceasta întrebare. Media de echilibru dintre aceste doua culori rezultata.tât eVIdent apare elementul dezolant SI Iese 111 rehef lui sufocant. Î~trebarea daca n-ar putea picta un zid alb direct cu alb. dinainte de a se fi nascut. calitati si substante materiale au disparut.simbol al morfii. apare opac si murdar. încât pur si simplu se desprinde de fond~ lpteste În aer si sare În ochi.. Extelior vorbind este culoarea cea mai lipsita de sonoritate. Faptul este firesc dat fiind ca aceste· modificari se obtin cu ajutorul albului si negrului.

pe fOrma ei materiala. u onslplr Ylm. ideal . realizeaza efecte deosebit 'de "frumoase". ' . în p modlfican mart. Doar prin patrunderea într-un mediu coloristic mai potentat se adânceste sunetul acestui rosu. ve. In stanle colortstice mijlocii..sprintena . populara. . mai ales interio. imobilitate l' 't D e 1acrOiX preslmtea d ..istenta materiala. Adâncirea prin negru este primejdioasa.' s' 82 .nteascu~s~ ..Rosul ' asa cum ni' l' .. desi tendinta apropierii lor de om este mult mqi redusa: acest fel de rosu.. '.rpsu. ". Sa ne . dintre .de ~aranta. l'InISttt a" care nu..Ac~s't'fel . ' .r'd'e' SI ros. Acest rosu.-... C4Ioar~a se aeris~. dar mai mult pentru sîne}nsusî. pr?Vllle. arde. în care rosul suna ca un susur de-abia perceptibil..... .sltateaigen~reazao nota puternica'de for constlen~a depropnul ei scop. mcalen Însa . care V?Ia s~o obtina prin amestecul de verde si rosu (S' O' eJa) Imstea pe *~ Once culoare poate fi desi "ur ' . . Rosu! deschis si cald (Saturn) are o an~mit . Din folosirea necesara a brunuluiJezu1ta o frumusete inte.'.nac: . dl~~ctl1le. dur. ' . . '. dincolo .. nu tinde spre adâncirea tonului. e accentuat ca În ca 1 1.'. 'propriul ei sunet interior. paSlvlt mu.mu~t g. Nu'.. fI~P sa aIba un aspect caracteristicbaza . .da nastere c1ita"murdarie'''' pe care în special ' si o'dispretuiesc. unde în aer liber.' an InterIor c 1 . iflcandesc"i~nta jntens acti " .. In amestecili spirItual dl.reusm. JnlS e.de toata enerl7i~ Inten. Un gri asema ii. Totusi.. 'i . pe plan interior este murdar. '. mai bine racireviohinf~.' cu oare foarte vIe ' '.. '. care nu poate fi usor înfrânta. .: o pas1U~e mereu la fel de incancfescenta.. o maturitat~ sa-i •vmla (v. . de asemeni.rece**acelasI ~. decizie. "rezulta. " ne . .alben) si trezeste senzatia de for.pe'plan interior.ctioneaza pe pl ' ... ..• 6ate suporta însa. asplr~t1e. .' J .... os~l. .i d . ..e. caracterul cam nebllnesc al galb.Altf~l. ~reste stabilitatea senzatiei acu~e a rosului: este c..." . ~cest. triumf plenar !t. d'" ' ' . tenta... rosul saturnian si rosulde cinabru se as~am~naîntreele. fiind cu placere si mult folosit în ornamentica primitiva.'.De aceea este si probabil preferat galbenu. rosul englezesc.'. asem~nare cu galbenul inijlociu (cuprinde ca pilmle ~ relatt> .A '.'a si l~~reptata spre exterior.ca ' i :ceasta mcandescenta. ar însemna ca ~eea ce ~ste exterior curat. uZlcal vorbmd.' . . l' r. . ' 1ll cald sau . are un caracter în primul rând material si foarte activ (daca este izolat) si. Tabelul II).. ~er~le. ' ... '. limpede si puternic.:oate.."dIn amestecul optic.de latonuriIe cele mai deschise la cele mal lllchls. ca o culoare fara linii . la fel ca si galbenul.• ' ~pare s~mpulullel ~P:era.calda a. curat.. din acest sunet exterior dis~ cret se desprinde unul interior.. .$ ex. pierzându-siîn sonoritateasi' sensuL Sau...!tr~gica..- Si aceasta. . - cuiI'a.:' I':. ' l' . a totUSI caracterul usuratic 'al 17albenuluic' U a 't" .caractensttc. " ". . 'a .. . • ". Rosul de cinabru suna ca 83 ~a rosul saturn~an. turl1t~ de sin~si o. . . prea putin dinamic. evitarea "murdariei" înpictura este astazi la fel de iTljusta side marginita" ca si teama de ieri în fata culorii "pure". . Rezulta de aici însa brwwl 'opac. cum ar fi rosul de cmabru. trebuie niciodata uitat ca toate mijloacele nascute dintr-o necesitâte in1erioara sunt pure: Ceea ce aici apare exterio~ ca murdar este. p~te~~ n~c... O " tudille de posibilitati interioare! " ' . rosuI decinabru. Deaceea. . Comparate cugalbenul. poseda.stei •parca începe sa iesPire. contrastul acesta nu este ataAtd '" SI rece ~I calda.'.... dar oa~e fi stmsa c? ajutorul albastrului.(-. )nsistent. .'nt're' '" '. . ~osul îsi dovedeste' c~pacitatea de a~ i '1 pastra relatIv bme tonalitatea de dA' S. întocmai ca fierul inCins 1 .•.. . Exista în acest vuiet d6rosllnll interventie a recelui. plem- * Griul. în costume'le p'opulare taranesti.. " lmagm m.. rioara de nedes~ris: re(inerea.zu rosu U1. aminteste bucurie.. . în raporturi complementare cu verdele. o fora sl"u:a de sm~. .. ca orice .enului lipsindu-i aproape cU desavârsire.ci...' lui.." I . de sunetul fanfarelor 'A c~re !uba ~v~necuto~ulei încapatânat. devieri si variante. " ."" ' ". deoarece negrul cel mort stinge incandescenta sau o r~duce la minimum.

.)espre sunetele succesive pure.topirii cu mediul. iar în tonurile închise cu sunetele adânci ale instrumentelor de lemn (de exemplu. întrucât rosul. cu puternicele batai ale "Angelus"*. în sens fizic. Unde începe portocaliul si se termina galbenul sau rosul? Unde. Pe de alta parte. Tabelul. trist. rosu} rece (de pilda.. devine \ portocaliu. adica de complementaritate (v.ului (prin nici un procedeu). asemanându-se cu un om sigur de " propriile-i forte.tuba si ar putea fi comparat tobei. acest rosu si adâncirea tonului albastru. ma~ cantabile ale viorii*. femeilor în vârsta. Si unde începe unul si se termina celalalt? . dar de o materialitate pura si suna a bucurie juvenila. care are tendinta de a se îndeparta de privitor. vesele . asemanatoare unei siluete proaspete. Ba chiar apare senzatia ca avem de a face cu un dansator pe sârma. Rosul rece. *** Violetul are si tendinta de a transforma în mov.t. Aceasta culoare care. II). se intensifica numai prin amestecul cu alb este o cur6are agreata de tinerele. el trezeste o accentuata senzatie de sanatate si rasuna ca un clopot moderat de . cât si psihic. . mentine în aceasta culoare si sunetul seriozitatii. intensificat. asa cum se întâmpla cu verdele închis. ci face loc unei presimtiri. ca si cum ceva care s-ar fi retras sta înca Ia pânda si ascunde în sine tainica posibilitate de a face un salt salbatic. rezultate din însumarea Întocmai oricarei culori în fond reci. bis~rica. Amestecându-Ie. aceeasi ca a contrastului al treilea (rosu si verde).ale clopoteilor (si zurgalailor cavalini) se spune pe ruseste ca "suna a zmeura". sau ca o calda voce de alto ori ca o viola cântând un largo. Violetul este prin urmare un rosu racit în sens atât fizic. m~i înalte. curata. ceea ce corespunde si pe plan spiritual. tot asa. fie cu albastru. unei asteptari. Nu în zadar aceasta culoare este considerata ca po'trivita . rosului. are o anume materialitate si aminteste de tonurile mijlocii si adâncf. De aceea si are în sine ceva maladiv. printre artisti circula raspunsul glumet: "complet violet".ulo~i caracterizate adineaori (portocaliul si violetul) reprezinta contrastul al patrulea si ultimul în imperiul cromatic al tonurilor simple. Rosul cald. Dupa cum portocaliuI rezulta din apropierea rosului de privitor. Chinezii o folosesc de-a dreptul ca o culoare a hainelor de doliu. primitive. creste impresia de incandescenta. ' . care trebuie sa fie foarte atent si sa se balanseze când într-o parte. unei noi scânteieri de energie. relatia de reciprocitate dintre ele fiind. purtatoare de ecouri pasionale ale violoncelultii. nu 'au un echilibru stabil. tinere. a con. când într-alta . . De asemenea. pronuntata zilnic la ora ~miezii si a înserarii (n. ** La întrebarea "ce mai facf?". Aici sta si marea deosebire dintre. dar el~mentul activ dispare treptat cu totul. alefagotului)**. Asemenea imagine poate fi usor exprimata muzical prin sunetele limpezi.). cu un galben înrudit. îsi poate schimba în mod pronuntat caracterul: în acest caz. fie cu galben. fete pentru vestimentatie. Ca *"Angelus Domini". Culoarea sucului de zmeura se aseamana cu rosul deschis si rece tocmai descris mai sus. devine si mai rriaterial. al fluierului ciobanesc. Prin acest amestec. pentru vestimentatia . 84 85 . când este deschis. se observa tendinta -lor de a-si pierde echilibrul. stins (zgura de carbune!). prin distantarea lui cu ajutorul aIbastrului. scurta rugaciune catolica în cinstea Maicii Domnului. este granita care desparte violetul net de rosu sau de albastru***? Ambele c. Ultimele doua culori. deoarece caldul rosului nu se poate combina cu raceala albastr. De aceea. care joaca un rol important în componenta portocaliuIui. adica nu prea grozav. se produce violetul. chiar si în aceasta situatie. Acest rosu de baza trebuie sa fie însa un rosu rece. rosul de garanta) se Iasa supus adâncirii tonului (în special prin glazura). dinamica interna a rosului începe sa 4evina o miscare iradianta. Ea seamana cu sunetul cornului englezesc. acest element nu lipseste cu totul. curate de fata.ce cheama credinCiosii !a rugaciunea * J. Rosul "însa.

în ~cea~ta impo~il?mtate de a înlocui esenta culorii prin . cuvânt.foarte probabil.i acest aspect n-ar exista. . Tonalitatile culorilor. ~are nu pot fi traduse în cuvinte. si acel plus esential careîi '1 N V Contrastele ca cerc bipolar = viata culorilor elementare între nastere si moarte. cu timpul . nici atunci o asemenea repetitie n-ar fi de prisos. daca prinllrmare repetItla aceluiasi sunet În expresii artistice de genuri dife:ite ar reusi sa atinga (exterior si interior) exact aceeasi rezonanta.lndici relativi ~xteriori ai culorilor. Chiar daca o asemenea repetitie ar fi iposibila.De aceea. etc. Ce disonanJe si combinatii infinite. moment prin intermediul unor genuri artistice diferite. exlsta una bazata tocmai pe faptul mai sus precizat.ar fi c'olorat altfel. Repetitia acelorasi "sunete".sa-si gaseasca un corespondent în expresia verbala. în primul rând.cuvintel~ suntsi . împrejurare datorita careia fiecare gen îsi va demonstra. dar întotdeauna va 86 este propriu. pe lânga acest sunet comun.sporde'bogatie . adaugândastfel bogatie si forta sunetului comun.'. întocmai ca si cele muzical~..u unpi .~ altele etc. Se aude adesea parerea ca posibilitatea echivalarii dintre arte (de ex.ibziduu cu neputinta deînt. (Cifrele romane reprezinta perechile de contraste) . tate. "sunetul" repetat .otali. ar fi realizabile prin dominanta unei. prin cresterea contrastelor dintre diferitele arte sat! pe baza consonantei tacute cu .. Japt datorat ÎI1ta n. . repetitia nu si-ar pierde numai prin acest fapt semnificatia. Dupacum s-a spus.a1te mijloace sta sisansaarteimonumentale. egale în forta si adâncime cu. pnntre combinatiile Joartebogate si diverse. respeCtiv literatura) ar contrazice necesitatea unei dive~sitati a artelor.rafl1ân~ si un . trezind vibratii mult mai fine ale sufle~ t~lui.sunt de o esenta mult mai subtila. aceasta armonie. acumularea lor concentreaza atmosfera spirituala necesara maturizarii sentimentelor (chiar si a celor de cea mai 87 .. Aceste sentimente nu sunt decât stari materializate ale sufletului.a tonului. ca emitatori sau receptori de "sunete"). i anume s ca acelasi sunet interior poate fi obtinut în acelasi . Nu acesta este Însa' adevarul. pentru o arta sau alta (activi sau pasivi. Fiecare ton va putea . .•• citocmaiesenteiacestuia.). devine un IJlcru clar pentru fiecare.' Aici. . Si chiar daca nici asa n-ar fi.. . iamândoar s~mnaie. dotati . Este limpede ca toate caracteriza~ile acestor culori sim-' ple sunt doar provizorii si elementare. a artei plastice prin.'. dupa caz.anume arte. Daca î~~a ni<. tristetea etc. La fel si sentimentele prin care au fost caracterizate acele culori (de exemplu bucuria. covânt sau.cel putin exterior vorbind . bogatie si forta inaccesibile unei singure arte. reproducerea exacta a aceluiasi "sunet" în expresii artistice de genuri diferite nu este posibila. . fiindca oamenii sunt.

care a atras pe cei mai slabi în lupta spirituala? Pâna si în razboaie si revolutii exista factori de natura sa spuI bere aerul infestat. asupra oricui . dusmanie. Lupta dintre tonuri._ comportându-se asemenea unei. tesaturi groase stropita de primele picaturi de ploaie*. Împletirea . pentru unii este forma muzic. ahiar instalatii Întregi) Într-un ton local ales conform intuitiei artistice. putem trage usor concluzia ca tocmai pentru vremurile noastre armonizarea pe baza unei singure culori este cea m~i putin potrivita. invidie. tata simpatie.de acee~ . bucuria Ia norocul altuia. ura. cu sentimente razboinice dusmanoase etc. partinire. sacrificiul de sine. Întocmai ca soarele. deoarece diferitele caractere omenesti reactioneaza fiecare În alt fel fata de un mediu artistic sau altul. Acest efect greu definisabil al fiecarei culori În parte este fundamentul p~ tare diferitele val6ri se armonizeaza. dreptatea sunt re-alitati care. realitati spirituale nascatoare de atmosfera**. A existat oare una mai mareata decât cea a crestinismului. dragostea. fortele ascunse ale diferitelor arte sunt. despre care "nimeni nu stie ". sunt ipostaze ale spiritului. Într-âjutorarea.a doua culori Învecinate.în fondul lor diferite unele de altele. divers. în cadrul unei 89 88 . presimtiri.pe plan spiritual . În ger-eraI. desi fiecare gen de arta lucreaza izolat. Poate ca reusim.identica aerului care poate si el sa fie curat sau Încarcat de diferite elemente impure. "principii" În decadere. josnice. impulsuri parca sfâsiate nostalgic.personal . În cazul nostru . sau gândurile si sentimentele care pot fi exprimate exterior.ala cea mai accesibila (care actioneaza. mari probleme.fina substanta). reprezinta baza pe care adeseaa fost edificata armonia coloristica. Compozitia întemeiata pe o asemenea armonie este o alcatuire de forme cromatice si * Pe o astfel de repetitie exterioara se ** Exista perioade de sinucideri. În fond straine de noi. gânduri.acestea fac armonia noastra.arta monumentala).invidie si întris. Aceasta forma de repetitie este Înca si mai puternica.exceptiile fiind foarte rare). Cu masura cu care masori. se polueaz1i si mai mult. Nu numai actiunile pe care oricine le poate observa. interpretari si . Un vag exemplu ar fi omul asupra caruia repetarea unor actiuni.~onstitutive ale unei atmosfere spirituale. altruismul. echilibrul pierdut.plina de contradictii. dar si actiuni complet ascunse. astfel ca rezultatul unnarit de 'ele creste În intensitate pentru toti oamenii. violente. Pe lânga acestea. cu . pentru altii cea literara etc. scoase l~ iveala de o necesitate interioara si care. gânduri nedemne. vei fi si tu masurat! *** Istoria cunoaste si astfel de vremuri.putincapabiJ sa absoarba intens fiecare din acele actiuni etc. sentimente ajunge În cele din urma sa-si exercite puternic influenta chiar daca el este . . sunt elementel~. sentimente neexprimate (În actiuni umane). pentru altii forma picturala. sa receptam operele lui Mozart. omenia. pe aceasta cale.diferite genuri de arta (si Însumate . o imagine consolatoare si o speranta.Sinucideri. lanturi sfarâmate si legaturi unificatoare. diferite... tot asa cum penu-u coacerea anumitori fructe este necesara atmosfera densa a unei sere. Invers. pe cont propriu. Ele sunt pentru noi ca o pauza binevenita în vuietul vietii noastre interioare.. Se realizeaza tablo'uri (artizanale. totusi le percepem ca pe niste sunete ale unor timpuri trecute. Cealalta forma de repetitie (mai complicata) este cea Ia care participa elemente diverse de aspect bazeaza efectele reclamei.prin amestec . O atmosfera spirituala este . gânduri nepro7 nuntate. stradanii aparent fara tel. Razboiul si revolutia (ultima înniai mica masura decât razboiul) sunt produse. "patriotism". neasteptate batai de toba. grafice cu o existenta autonoma ca atare. Infiltrarea unui ton colorat. gândurile pUfe si elevate. conditie absoluta a maturizarii lor. din faptul ca traim Într-o epoca plina de Întrebari. ale unei asemenea atmosfere care. opozitii si contradictii --:. Din cele tocmai afirmate cu privire la efectele culoriior. omucideri. egoism. Nu trebuie totusi sa gândim atmosfera spirituala numai În contextul acestui exemplu foarte concret. ucid microbii si refac o atmosfera respirabila***.

în forma populara sculptufll relIglOase)*. Tocmai Într-un caz ca acesta. firesc.de exemplu articolul Le Fauconnier în Catalogul celei de-a a gruparii "Neuen Kunstlervereinigung". S-a încercat .cl. Faptul ~a tocmai "astazi" necesitatea interioara cere un arsenai mfinit de mijloace de expresie. Contrastul nostru este însacel aL~ontr~stului interiol~ singurul prezent si care ex.nota pronuntat materiala. dupa toate probabilitatile. se sprijina în principal ~e pnnciplUL contrastului.interferentele dintre culori. se r~fere la harul ceresc daruit omului pe pamant SI memt sase învaluieîn divin umanul. Munchen doua expozitii (1910-1911). deci cu piramide (asa-numitul "cubism"). de a crea o suprafata ideala fa~a a o imobiliza ca suprafata plata. ' .transpunerea imaginii pe o suprafata ideala. Combinatii "permise" "nepermise"." etc. în acele lucrari de pictura si scu]ptura)colorata populara. Foarte frecvent putem . obiectul real se deplasa spre abstractie. ciocnirea dintre feluritele culori. dar tocmai pnn contrastul.aracterul de pictura pe o suprafata. A 'rezultat însa foarte curând si miscarea de inertie concentrata tocmai asupra unei asemenea forme si care a dus din nou la împutinarea posibilitatilor.dizolvarea culorii uniCe sau rnultiple"reJil1ereapetci de culoare în. 91 . ceea ce conferea picturii o' ". din compozitia cu triunghi uri plate a rezultat o compozitie cu tric unghiuri tridimensionale.irce se pierde În departan intangibile deposibi1itati pur picturale (= cromatice).ele~ga fiZIC. Efortul de a ~e elibera' de aceasta materializare si restrângere. culoar~.~d~:OrIce ajutor 'lazi perturbare si prisos) al altor' pnnclpll de armonizare ! Ciudat este~ca tocmai aceasta combinatie de rosu si albastru era atat de agreata de primitivi (de vechii O'ermani.decurge de aici si a'socier~a tonuri cro~atice.curgere' prin : delimitare grElfica. . limita.:> rnina~ea petei d~. de o mare si exclusiva importanta.spiritual putermc dIntre ele sunt prefera te astazi ca fiind una din armoniile cele mai intens active. unit cu aspiratia spre compozitional. adica prin efortul de a pastra "tablouiui" c. În ac_estfel. delimitariIe stricte. deschid un s. a unei anume culori asupra celorlalte. ci de a o narea uneia asupra alteia. deter* Cu multe circumstante atenuante de ordin cromatic Frank Br~~gwyn a oferit recent aceasta combinatie în imaginile s.chip'l~gic.]mporta~t al tuturor timpurilor.' ceea ce însemna un anume progres:.) încât s-a pastrat pâna astazi în u~ele ve:tigii ale ace~?r v~e~uri (de exemplu. Armo. Este rezultatul inevitabil al aplicarii exterioare a unui principiu izvorât din necesitatea interioara.le timpum. printre primii. Asa se'întâmpIa. Acest progresa avut însa imediat drept urmare legarea diferitelor posibilitati de suprafata reala a uneI ~ânze. p~ baza aceluiasi principiu al anl:iIogic.nia: ~n conceptia noastra. extragerea sonoritatii uneia din alta. principiul artistic cel mai . pre!ingerea petei dincolo de aceasta. Modelarea a fost eliminata. în asa fel încât aceasta sa se configureze înainte de a ajunge la suprafata materiala a pânzei. cele mai potrivit~. * Astfel. domi~ CI c. Renuntarea la figurktiv si unul din primii pasi facuti în Pmperiul abstractiunii a avut loc În sistemul de raporturi grafico-picturale prihexcluderea dimensiunii a trei~. la renuntarea la o suprafata reala.. cu al~turarea dintr~ ro?U si albastru. nu trebuie uitat ca exista si alte mijloace de a conserva suprafata materiala. italieni etc. trebuia sa duca. O asemeneaconditionare Însemna în acelasi timp si o restrângere a posibilitatilor. 90 " V. plasticizate. S-ar parea ca artistul d~re: sa. vedea. etc. culori care nu s. .felul cum identificam noi armonia.' ?e pilda.:ii vor fI alatura te acum culori care multa vreme au u:ecutca fiind dizarmonice între ele. decurge logic di~. pe Maica Domnului într-o tunica rosie peste care este aruncata o manta albastra.

Unirea celor doua forme de extindere. poate înainta sau se poate retrage. t .. apoi plasarea formei pe suprafata. poate avea tendinta de a porni sau de a regresa. ceea ce echivaleaza cu extinderea picturala a spatiului. facând din tablou o fiinta ce pluteste în aer. intersectarea unei f01111e alta sunt exemple suficiente cu în operatia de extindere grafica a spatiului. reprezinta unul din elementele cele mai bogate si mai puternice ale compozitiei graficpicturale. care. bine folosita.folosi ca spatiu tridimensional./ l' . în consonanta sau contrast. Posibilitati asemanatoare ofera culoarea. Chiar si subtirimea sau grosimea unei linii.

armome e la peit)ture receptarea impresii lor venite din afara (uneori fireste si interioara) ci. 35 . nu 'numai ochii. exclusiv. Daca am începe înca. ca sa spunem asa. vulgar vorbind. i~ictura n?astra s~ a~~ ~~~~o:~ta~~~i~ ~~~ ~: "natura". aici O paralela cu muzica d . Daca Însa ne gândim ca schimbarea spirituala a început sa ia un tempo de-a dreptlll vijelios. atunci putem afirma ca'nu ne mai desP?Tt decât putine "ore" de aceasta compozitie pura. posibiJitatea 'sa evalueze culoarea conform ilor criterii. avea. Vibratia nervoasa exista fireste. adultii. pentru ca va provoca vibratii emotionale. Henr1' R ove Lexem~lu. (asa. A utilizate ca agenti acum oarecu unei fo ~ m rme ""eoveche (de exem- . un univers unde. p msa. rI1ultumindu-ne apoi. sa pornim brutal la eliberarea noastra. Subordonarea compozitiei metnce era de mult practicata m arta * i. " ar I însa oricarui lucru Sv. de pilda. •. în fata unor opere de arta aplicata). fauri:ea ar duce. unoaste SI e~ gra. dar seva limita În principal Ia zona de suprafata a nervilor. silUca aCt~steaar duce ineVitabil)1: ::~~~.e. t s~ ::::a~Clp. 'În plus. Ea are o viata in terioara proprie. Desigur ca nici ornamentica nu este o fiinta cu totul inerta.partiCÎpând astfel activ nu numai la \ Din specificul armoniei noastre actuale dec ' ~~n:S:. S-au facut asemenea Încercari O '.~are si prin a firelativoarba. cu lingudta lui Leonardo da V' . ca pâna si baza "cea mai soliâa" a vietii spiritului omenesc adica stiinta pozitiva' este antrenata si se afla la poarta disolutiei materiei. însa pe temelii . a~ crea opere care ar! arata ca o ornamentica geometrica. ' ace asI rezultat ca 1 d . contnbutle de seama o aduce NouvelIes". faptul :_:1 fo~a au f~st i' pe recut pana nco~stIent. principii referitoare la existenta un~I. Muzica î i c . cea din d 'l~ es lOIS d'h . SI~mereu.. ori este doar un talmes-balmes lipsit de logica. concomlÎntre1<uintarea ca o for~a . 721).~eae:.~it::ac~~~~~~~~:i~e :a~put~n decât oricâ:~~~~~ila unui element pictural fU~dar::hnl conturate*. si embrionii sunt tratati la fel si joaca acelasi rol social. :/tii~~:. este() l}lul1c~de lunga durata. cu variate combinatii de culori pUfe si forme autonome. cu Succes. Frumusetea culorii si formei (în ciuda afirmatiilor estetilor puristi ca si ale naturalistilor care urmaresc în principal "frumosul") nu este în arta un scpp ce-si ajunge siesi. mai torill sa-si cultive si 'sufletul. Asemenea tentative -. 'unde fiinte cu parti dezmembrate ale trupului sunt asezate la un loc cu nasuri. dIrect sAubordonata fata de pâna acum cu!oar:-a }a la mceputul Illceputurilor.a~ a ~Ja lllsa ca în pictura 'nu vor exista " mcl. zguduiri sufletesti prea slabe.~amenfiprematur. Tocmai ca urmare a stadiului nostru înca elementar în pictura. Sustme . si ca o forta decisiva în procesul creatiei. întocmai perioade m~d de tim.'.suntem prea putin în stare sa ajungem astazi la trairea experientei interioare a unei compozitii de culori si forme complet autonoU:. aceasta gramatfca i-a era .~'p:~:eal~~hI:: fn ~cursul un~r tent. pomemt.C)~data reguli fixe.. care ori nu mai este accesibi1~ întelegerii noastre (ornamentica veche). unei cravate sau unui covor.matica. de azi sa)distrugem cu totul legatura noastra cu natura.Tendances et de la musique sont les memes" C.pl]l. practic la l' nta . taI. degete 95 94 . asem'?natoare. D~ca . in teriori. nr.

de picioare si boricuri autonome. calda. De aceea" marea întrebare este: cum putem 's-o fac'em ? mai precis spus: pâna unde poale merge libertatea noastra. tenta legata de o f0ll11a naturala. se poate vedea În acelasi timp cât de enonna este nevoia de a cultiva aceasta intuitie. ele pot sa diminueze prin acest fapt impresia de "naturalete" a cerului. ornamentica are totusi un efect asupra noastra. tin zmeu chinezesc care a pastrat totusi în forma lui ornamentala o accentuata si precisa' corporalitate. În fo. ' ' ** Universul descris este totusi lin univers cu sunetul l~i interior neconditionat posibilitati. Nu fara motiv exista.sursa . folosite mereu de muzicieni (Allegro. de a modifica formele si cu ce culori le putem conex a ? Aceasta libertate poate merge pâna la punctul la care este În stare sa ajunga intuitia artistului. Dar chiar si atunci când am accepta ideea ca nu 'a fost folosita nici o alta .fi înlaturate decât printr-o considerabila abstractizare a celorlalte portiuni ale imaginii. ci este folosita ca izolat.ui. îsi va interioara. elen antic etc. _ 97 96 . se va dezvolta o ornamentica noua având În proportii foarte j'eduse un caracter geometri. Desiaur ca aici lucrurile depind foarte muil Lie felul În '" care vor fi tratate celelalte obiecte combinate cu cerul " rosu. Privita mereu stimulatoare. cu aceleasi adjective adica. un ornament oriental este. triste. ci mai curând ca niste simbolUIi.!icopac. vii etc. încât îl suportam linistiti În dormitoarele si sufrageriile\ noastre si nu-I rtsimtim mai intens decât o cuvertura de masa brodata cu paralute. cu totul diferit de unul suedez. unde hazardul material si nu spiritul are rol de autor. este În principiu necesar si ofera ' Suntem înca. în momentul actual. Sa legam acest rosu .' severe. Serioso.decât natura. african. o Încercare de a crea cu sila astfel de ornamente ' s-ar asemana cu încercarea de a forta cu d~getele deschiderea unui boboc de floare. * Acest talmes-balmes reprezinta si' el un anu~le fel de viata dar apartine altei sfere. atunci naturaletea cerului este si mai pregnanta..d. rochii.. a unui cal sau a un1. chiar daca întâmplator si fara vreun plan**. Vivace etc. Dar în ciuda acestei incomprehensiuni sau incapacitati de a fi din principiu înteleasa. datorita . solemn sau ameninrator). Daca însa celelalte obiecte se îndeparteaza foarte mult de natura. obisnuitului efect al rosului izolat. Daca obiectele sunt puse într-o legat~ra c~u~aIa cu roseata cerului si corelate cu anume culon potrlVIte lor. în ornamentul de calitate fOI~e1e si rculonle naturale nu erau totusi tratate pur exterior. eventual chiar s-o nimiceasca. • Poate ca la Încheierea acestei perioade de amura care o este a noastra. Este în mare masura posibil ca ornamentul sa-si fi avut odinioara originea în natura (si decoratorii moderni îsi cauta motivele în paduri si câmpii). folosite În cele din UIma aproape ca niste hieroglife.) pentru a determina discursul piesei muzi. Câteva exemple vor aduce un raspuns oarecum satisfacator acestui al doilea aspect al întrebarii. si interior vorbind. Prin urmare. cu un incendiu sau ceva asemanator. Grave. este vorba aici de un efect "natural" (în acest caz. Este haosul unui caleidoscop*. O astfel de în~un:ar~ a rosului cu diferite forme naturale va provosa SI dlfente efecte interioare care vor suna totusi înrudite. De pilda. Oarecum în acelasi fel va arata conexiunca rosului cu u~ obraz pe care aceasta culoare poate indica efect~l uneI emotii a chipului pictat sau care poate rezulta dmtr-un . ecleraj speciaJ. obiceiul generalizat de a denumi mostre textile ca fiind vesele . . tat inaccesibile si nu mai suntem în stare sa le descifram valoarea lor interioara. de exemplu. cale. culoarea rosie. Astazi însa. asemenea efecte neputând. care. luând În considerare punctul Ia care am ajuns. modifica esential valoarea ei mai este izolata ca un sunet element participativ la o exis- . ne impresioneaza atât' de putin.de imaginea cerului. a unei flori. chip omenesc. atunci când nu --abstract. specific. Un cer rosu se asociaza pentru noi cu apusul soarel. De aceea au si devenit trep-. foarte legali de natura exterioara si I~evoiti sa ne zamislim (ormc!e pornind de la ea. De la acest punct.

.e spirit spontâna. pot fi modificate. Posibilitatile se Întind în siruri infinite. ci cauta Într-un tablou tot ce vrei si nu vrei (imitatia naturii.lmva putea ea exista. va ramâ. o disonanta de asa natura. Elementele de constructie ale imaginii nu trebuie deci cautate acum în exterior. daca Întreaga tonalitate a imaginii este una trista.putinta sa divizezi o întreaga imagine. asemanare cu basmele cinematogmfice. prin trasaturile fetei'. sfârsit.emperament. Un peisaj obisnuit. etc. Încât nici un fel de sentiment n-ar aproba-o si n-ar exista nici o pqslbilitate de 'n o integra în vreo unitate. . Rezulta totu. exemple etc. '. sa-I conduci prin toate felurile de suprafete. imateriale. ** Mereu suntem nevoiti sa subliniem ca expresii ca "trist. desenate anatomic. Chiar si sunetul acestor cuvinte nedepl. Cum poate fi înteleasa aceasta "unitate" si Cl. necorporala sau corporala). naturalist niste personaje . anatomie.ne neatins. dramatica pe care tocmai . În. unitate de ordin sufletesc ca si orice alta notiune reala. Aceeasi perioada mateliaIista a produs iarasi. nu poate. "pictura".. alcontrastului. În toate aspectele vietii. sa cufunzi privitorul în contradictii. 98 a' vietii intco are drept urmare .inte .fel. linistita a sufletului). tmuta capului. impresia de ansambh. artistului deci acest t. ~ompozitie. printr-o simpla trasatura.si efecte Între aces. Impo. De exem) plu. care prin unele puternice efecte compozitionaJe sauJa fel de simplu. abstracta.·. Iata' deci din nou prezent principiul. În care un asemenea cal ar fi plasat: Alt. natura vazuta prin temperamentul. i~r aceasta tonalitate se concentreaza prioritar âsupra personajului ~mbracat În rosu (prin locul personajului În . numai trairea personala * Daca basmul nu este integral "tradus". modelate. O alta culoare.unei 'evel1tual enecesi ta ti . . cu efect neartistic). adica o legatura exterioara între portiunile tabloului.i poate avea ori efectul .). Culoarea se con. sa pr.repr~zii1ta.. am mentionat-o în legatura cu folosirea rosului vesm. Privitorul este si asa prea obisnuit sa caute în astfel de situatii un "sens".t9peste deplin cu obiectul si devine un element de <Il actiuneizolatafara·conotatia.. o arâta definirea actualului concept al al1TIoniei. ar slabi impresia diminuarea elementului dramatic* . prin miscarea lui. un caz iarasi total diferit este calul rosu. Este vorba aici de niste conventii. stire de dispozitie exterioara etc. stare d. un privitor carenu este în stare sa se aseze pur si simplu În fata unui tablou (si asta mai ales "cunoscatorul de arta").aseaza în alta atmosfera.cal rosu pretinde neaparat un mediu la fel denenatural.. deoarece rosul.oduca efectul tristetii**.). subliniem aici în mod expres ca toate aceste cazuri.t rosu a1rochiei si percu aceasta culoare si invers. Jn conditii obisnuite.câz deoareceo . atunci acel rosu al rocQiei va sublinia deosebit de accentuattristetea imaginii si mai ales pe cea a personajului principal. Lucrurile vor arata iarasi altfel. 99 _ * Trebuie din nou sa. cazrosul ar pute<:tfi tratat În sine. culoarea fetei etc. desi suprafata interioara va ramâne mereu aceeasi. sunt grosolane si nu pot servi decât ca indicatoare pe terenul vibratiilor afective fine. cel mâi' . sa construiesti pe orice fel de suprafet~ exterioare. la fel ca În toate cazurile citate. vesel" etc. I se va asocia Însa valoarea emotiva a toamnei (deoarece chiar si numai cuvântul "Toamna" reprezinta o. Tonul fuqamental al rosului. ci numai În planul necesitatiiinterioare. atunci când este complet izolat (atingând deci suprafatq de reflectare.'<iinipotriva. prin ea însasi trista.sibilitatea naturala a existentei unui . Trebuie dedus de aici ca este cU.unei ciudatenii (deci un efect doar superficial si neartistic) ori al unuibasm* inabil conceput (deci ca o ciudatenie motivata. deci si În arta.picturale'i.rochie poate avea orice alta Un astfel de rosuya' putea avea. Elementul dramatic rezulta aici numai din includerea rosului În compozitia În ansamblu tragica. fata cu scopuri materiale. perspectiva. deja mentionat. se cuvin privite numai ca valori schematizate . 'atunci când acelasi rosu va fi folosit În imaginea unui copac.u~ ·. ar forma la un loc cu un asemenea cal.

produc un efect-nervos (asp~ct fiziologic) etc. O miscare foarte simpla.rioare a ill1ai!iniin-o cauta si nici n"u-ilasa acesteia libertatea de a aqiol1:l asupra lui. 101 " . fiindca aceasta atitudine cere mai putine eforturi. ca În fata unei existente pe alte planuri. În general. ramâne putin sau 'deloc 100 sensibil fata de purul efect al culorilor. În al doilea rând. prin forma'si culoare. Contrastul (ca cel w vesmântul compozitia mohorâta) poate fi oricât de violent. este exterior mai putin motivata. Orbit de mijloacele exterioare.a nimic mai adânc decât superficialul". mai 'întâi. sa le atenuam sau sa le potentam În valoarea lor interosu În rioara.. exista oare o arta privita mai usor decât cea "plastica"? În orice caz. Atunci când dUCe}ll o discutie interesanta cu cineva. îi cercetam structura interioara. În orice caz. artist creator de coinpozitii cromatice. Într-o astfel de situatie. fel. sa excluda impresia de basm* si. ajung în constiinta noastra (aspect psihologic). ca literele._ sideratie-. gândurile si sentimentele lui si nu ne gândim la faptul ca foloseste cuvinte c0111pusedin litere._ având aceasta nota de basm.profunzime este cea a mlastinei. pâna În momentul când famlecul a trecut. dar aceasta . solemn. al miscarii nu este cunoscut.am sapatTundem în sutletul omului. Daca scopul unei munci elementare facute În comun (de exemplu. telul operei . Cu cât o miscare. de Îndata ce privitorul considera ca se ana Într-o lume a basmelor. de dramatica si de acaparanta: Încât involuntar ramânemnemiscati ca În fata unei viziuni.e drept . forma care. Dar chiar si În cazul când acest plan este luat ÎI) con. respectiv. culoarea obiectelor inspirate de natura (reala sau i~'eaIa) nu trebuie sa provoace nici Ull fel de efecte narative exterioare sau cu implicatii exterioare. pregatirile În vederea ridicarii unei mari greutati) este necunoscut. Ui1 asemenea efect transpune privitorul Într-o atmosfera pe care.. de tainica. compozitia sugerând impresia de basm. cu timpul. dar ca esenta con vorbirii sta În comunicarea ideilor si a sentimentelor. încerc. problema culorii abordata În exemplele noastre nu este Înca rezOlvi!ta.' 2. creeaza prin ea însasi un efect semnificativ. trebuind totusi sa se mentina pe unul si acelasi plan moral. miscqrea. aceasta face o impresie atât de puternica. pur întâmplatoare. adesea chiar împotriva vointei lui! Este mai usor sa pictezi dupa natura. Noi stim ca toate acest~ aspecte sunt cu totul secundare în convorbirea noastra. cu atât efectul ' ei va fi mai pur. dezvaluind demer* Aceastli lupta cu atmosfera de basm seamana c'u lupta cu natura.ca "nu exist.. al culorii nu mai este posibil: elementele exterioare au usor prioritate' fata de cele interioare. pur interior. Pe de alta parte. ca trebuie folosite momentan ca niste mijloace exterioare necesa~e. provocilnd o vibratie a aerului (aspect fizic) care prin timpan apoi. Atunci" efectul ei ran1âne o pura sonoritate. practic. pentru a se produce au "nevoie de aspirarea aerului în plamâni (aspect anatomic) si de expirarea aerului din plamâni. tainic. efectul direct. cauta fabula. prefera sa ramâna la suprafata lor. De aceea trebuie gasita o . sa nu Împiedice În nici un fel pura actiune a culorilor. Apoi. a buzelor etc. precum si de o pozitie speciala a limbii. În acest scop. al carei scop este neCunoscut.-În. reusind astfel sa beneficiem si qe efectul direC\:tsi aQstract al operei. omului nu-i place patrunderea În adâncul lucrurilor. atâta timp cât scopul exterior. ochiul ~j1iritului nu cauta ceea ce se exprima prin intermediul acestor mijloace. Si asta. Aceeasi atitudine ar trebui s-a avem si fata de opera de arta. mai adânc si mai interiorizat. de pilda. Cât de usor si de frecvent Îsi pune "natura" pecetea pe operele unui . el devine imun la vibi'atiile sufletesti puternice . Se spune . forme care astazi ne mai dau prilejtJl ca. el o considera valabila si prin um1arc: l. forma.acest . se 'va dezvolta posibilitatea de a ne exprima prin mijloace pur artistice si va deveni lucru de prisos Împrumutul de forme ale lumii exterioare prjn limbajul interior. . . când explicatia practica vine ca un trasnet. decât sa lupti cu ea. nu sunt decât niste sunete functionale care.este anihilat. Obiectele "nenaturale" si culorile potrivite cu ele pot usor dobânqi o tenta literara.

dezvoltata de-a lungul secolelor si Încheiata cu limbajul miscarilor de balet. În care mai cauta si astazi sprijirt. înlocuita fiind frumusetea exterioara p'rintr-unainterioara. frica etc. În plus. Astfel de gânduÎi rup omule! . de natura pur sexuala. Trebuie sa fie si 102 Acest dans al viito'rului. ambele aplicari practice au dobândit <> coloratura artistica. sensul practic al mifcarii elimina sensul. si de la sine. 103 . sedesprind nemijlocit o intensitate nebanuita si o forta vi'e.tiI. În dansul popul~r a acestui element originar.De acee~ observarea unor astfel de miscari elemerÎt~re de~ine posibila si . Acest limbaj este accesibil astazi numai unui public restrâns si Îsi pierde tot mai mult c1aritalea. plasat. rezulta compozitia în pictura. De aici . de prim rang în viitor.1. interesul pentru miscare cade imediat. practica. la suprafata . nu exista "su~eteurâte" . adica. . dupa cum din combinarea acestor elemente.'Asemenea ca~~ de 'usor atunci cândsuntemcufup vafi sazvârlitapeste bord ca si si nici â IT1isCarii:iar demerspl tul Iiterar)dec1arat inutil si La muzica sau în pictura. în dans ca si În pictura. Din miscarile· "lipsite de frumusete". mai observam si astazi . 2) Miscare picturala. va întelege fiecare ce am '\rut sa spun cu privire la triplul efect al miscarii interioare (= compozitie scenica).1) Miscare muzicala. ca un al treilea element. Acest lucru s-a întâmplat din acelasi motiv pentru care pictorii cauta ajutor în arta primitivilor. doar un stadiu ne tranzitie. cum.folosirii aplicate a misc'arii.co~clitionate a sensului interior al miscarii ca element capital al dansului va actiona si se va tinalizasi aici. a tuturor caracterelor si posibiiitatilor.0ri~inea dansului este. Pe acest principiu ar trebui saJie sii . In orice caz.. va dobândi de îndata si functia de a încarna. abstract al acesteia. a artei monuÎ1J~ntaJe. Întregul sens interior al miscarii in timp si spa.în cele doua ari~ citate orice sunet si asoCiere de sunete sunt 'frumoase (= functionale)daca izvorasc dintr-o necesitate interioara. tot asa compozitia scenica va putea fi realizata pri n . este un limbaj mult prea naiv pentru vremurile viitoare: el foloseste numai la exprimarea sentimentelor materiale (dragoste. cooperarea (sau efectul de contrast) celor trei miscari mai sus pomenite.va începe dansul viitorului.în lumea noastra nu are voie sa exis'te. Asa s-a nascut legatura creata delsadora Duncan între dansul grecesc si dansyl viitorului. În urma celor spuse mai sus despre compozitia de pictura pura. astazi la acelasi nivel de vaJoare cu muzica si pictura contemporana. Treptat. singurul mijloc de a epuiza' "întteaga semnificatie. Compozitia scenica va fi alcatuita initial din aceste trei elemente: . Dupa cum cele doua elemente de baza ale picturii (forma grafica si forma pictu~aIa) au fiecare viata lor autonoma si se exprima prin mijloace specifice. s-ar putea.în afara cercului vietii practice:' De Îndata b~ ne amintinI însa ca. actualii reformatori ai coregraiiei si-au 'îndreptat privirea spre forme ale trecutului. de a se folosi dansul ca practica de cult. În stare sa provoace si vibratii sufletesti mai nuantate. tot asa si în dans va fi În curând resimtita valoarea interioara' a fiecarei miscari. 3) Miscare artistic coregrafica. Necesilatea aparuta mai târziu. devenite acum dintr-o data frumoase.va fi construil"noul dans". Din acest motiv.orice activitate zilnica. ramâne ca sa spunem asa. Ne aflam În fata necesitatii de a crea o noua arta a dansului a dansului viitorului. dati. 'nimic enigmatic. cu evidenta prezenta. compozitia scenica. În gânduri abstracte.) si trebuie Înlocuit cu altul. functionala. d~pa. Aceeasi norma a folosirii n. Fireste ca si aceasta situatie este.? sufenigmaticsimoti aparjnmoddeosebit vatia acestui a. "disonante"de ordin exterior.

iar la stânga realismul pur (adica un fantastic superior . p. mult acest principiu. In zilele noa<. în 1a\a oridirui pionier. în slujba artistului. si 2) cum trebuie. care se întind. Goethe spune: !"Artistul se afla liber în spirit. prea tare inhibata. 246). Nu este o noua descoperire faptul ca arta sta mai pre~ sus de natura**. destinate unui scop creator.. În acelasi timp însa.. fireste. Acest drum se afla între ~OUf:T. tolos:~:a complet abstracta. este decât un diclionar. a CU!~f1J 1J1 forma "geometrica" (ornamentica). astfel c'a în fata ochiului sau spiritual se va 1 VI de Ia sine visul fericit al scenei viitorului. la dreapta. Totodata (si probabil numai astazi). cI este în acelasi timp st1ipânul si sclavul ei.'i non_o libertati. pe deplin emancipata. De exemplu. adâncurr ametitoare. !) Este îns:1 stapânul ei. O. :lI suflului unei i!1spirate respiralii divine. Sunt ncvoitaici sa renunt Ia dezvoltarea în continuare a acestei importante teme. despre care am mai vorbit de a se ajunge pâna la granita din dreapta si . ed. : 105 ** .cu o mâpa infailibila de acelasi conducator _ principiul necesitatii interioare.-:. întrucât supune aceste mijloace terestre unor intentii de ordin superior. reprezentând numai una din modalitati. Si: "realismul ar trebui definit ca un anlipod al :u1ei". de 3 (:i:. Cititorul va trebui sa foloseasca principiul referitor la pictura. întrucât e nevoit su lucreze cu mijloace terestre pentru a fi înleles. Pentru noi este însa important în ce situatie se alla astazi acest principiu si pâna unde putem ajunge mâine '" Cu privire la aceasta problema. Artistul doreste ~a se adreseze lumii printr-un . exist<Înd în si dincolo de acele granite.a culorii în aspect "c9rporal" (fantasticul) . Aici se si vede cât de mult câstiga în putere SI Importanta acordul interior. natura ill!. utl1Jzareil_ -mai reala.ZUJ de fala. schematizarii) se afla.tocul este pus. 684). la urma unnei.de fOlme exte- depali. fantasticul materiei celei m'ai dure). ramâne. adâncimea. epocii noastre este nu numai egal în valoare cu abstractia. facându-le utile acestora. Astazi este ziua unei libertati care nu poate fi conceputa decât în vremea de germinatie a unei mari epoci*. p.sirer.. Pornind de la opera lui Henri Rousseau. abstractia pura (adica o abstractie înca si mai propuntata decât cea a formei geometrice). pis'. ea. corespunzând si .B. prapastii de nemasurat. pentru :lrtist. v. (1uriwJ. (N. în momentul actual. de pilda. si pâna la granita din stânga si dincolo de ~. la fel. aceeasi libertate este si una din cele mai ma. ca o plasa nesfârsita strabatând scc~l~re paduri întun?'cate. o încercare cu totul elementara.întreg": un asemenea întreg însu nu-l poale gasi în natura. 1912). Iar între ele . ci este rodul p. Este sclavul ei. (d~ a potc~lla efectul tonului muzical prin actiunea tonucromatIc corespunzator). de unde se opreste natura" (De Profundis). Intre aceste limite (aici parasesc drumul' . bogatia posibilitatilor si. Noile principii ~u pica nici ele din cer. Berlin. t903. Delacroix spune.. largimea. la stânga. umblat pe ac.libertatea fara margini.. În afara de cooperarea a doua sau. d:lca vreli.. deasupra naturii si ci poate trata conform scopurilor lui mai înalte. ca principiu general. deoarece toate aceste posibilitati. exista posibilitatea 104 Îndeosebi literatura a exprimat de. dar si iden· ' riqilre .opriului sau spirit sau. Goethe. acesta va fi caIClLizit. teritorii (astazi doua primejdii): la dreapta. din nevoia si semnificatia folosirii formelor "naturale" corelate culorii ca ton. (Karl Heinelllann.. Sa n~ imaginam dsadar noul univers nascator de bucurie al celor trei putern iec marete elemente. atunci când acordul exterior este folosit în sensul acesta. ca. 1899. privind folosirea unei culori.pentru' C'I. Bruno Ca. în schimb sunt cauzal legate de trecut si de viitor.tre.. Wilde spune: "AM încep~ de acolo .est drum. rezulta: 1) unde se afla drumul catre pictura. demonstrez acolo ca realismul care va fi al !lC cu ea. articolul Despre prolJlerilil fonnei în almanahul "der Blaue Reiter" (Piper. Din exemplele mai sus examinate.:un Jnghetate. lntâlnim si la pictoti asemenea gânduri.. Tocmai acest ~ltim procedeu a fost deja utilizat de Arnold Schonberg Jil cvarl~l~le sale. dincolo de ele. a trei elemente ale compozitiei scenice mai pot fi foIosite si procedeele urmatoare: tonul contraSta~t aqiunea alternativa a autonomiei particulare a fiecarui~ dintre elemente sau folosirea autonomiei depline (desigur exterioare) a acestor elemente etc.' Încercarea lUI lui Skriabin. tedtoriile purei abstractii si ale purului realism . Pe caile Î!ltonochcatc ale acestui nou imperiu. pornesc din una si aceeasi radacina: din apelul categoric al necesitatii interioare.

. nu ar exista nici un raport: absenta ~xterioara a acestui raport Înseamna.1 . Formele naturale pun stavile ' care.elemeryte. unele cu altele se leaga totusi. tocmai prezenta interioara. care ar fi nu constructia evidenta '("geometrica"). una din formele de tranzitie. . ivindu-se pe neobservatedin imagine si deci destinata mai putin ochiului si' mai mult sufletului.COi1structie în scopul constructiei. arata cât de frecvent formele naturale trebuie subordonate cu forta unor intentii ~onstructive. .tica. l i ! Tocmai aici se si afla viitorul teoriei armoniti înpic>' t~ra:Formelecare sunt immai "oarecum" În legatura. picturii) ca forte de colaborare neaparat ne::sar~: Iar aces~ caracter va -?feri operei. Iar aceasta ramâne. opereaza poate mai curând cu CIfre lmp~e decat cu CIfre pare.m VIItor. În orice caz. La urma url11ei. temelie a.1 acest principiu si .. numarul (cifra). cea mai expresiva. asa cum:' mai enuntat. "emanciParea" progre-<' creste pe terenul necesitatii interi()are c~rc.. ÎnsaartistuUsi acordeaza sufletuL}ii.' numai c~aaici. În multe cazuri. . abstracta ramâne. In lo~ de "eram . Daca Însa ne gândim Ia felul în"care am definit în cartea de fata armonia În sensul ei actual. pare~se" singura posibilitate de a da expresie caracterului obiectiv al formei.. De pilda cubismui. Este de Ia sine înteles ca.sunetul de fond. pentru ambcle 106 .. .identica:în ca. si aceasta legatura poate fi exprimata în forma matema. \. acest element obiecdvcere ratiune. se . . În 'o[Jcare gen de arta. .:. interioara. este forta spirituala a elementului' arta. Astfel se si explica impulsul. astazi"deja evident. El tinde astazi sa se afirme cu o tensiune Formele concrete ale temporalitatii asadar. destinata sa fie cea mai bogata În P?sibilitati. ele vor fi Înlaturate.~e art~" acum s~. si câte Qbstacole inutile reprezinta 'aceste forme în asemenea cazuri. Aceasta constructie ascunsa poate fi alcatuita din forme aruncate pe pânza aparent întâmplator si între car~.' ap)i~ . aici. stare de constiinJa (cunostintele obiective . putem recunoaste spiritul epocii si În domeniul constructiei. pe de alta parte. o constructie denudata care este. în general. în fond. tot aparent. poate fi nu . ci constructia ascunsa. se descoperi formele constructive'ale epocii. I I limpede caracterul obiectiv. ' ". .' operele sale vor suna de la sine pe acel ales zilele noastre. . repetat ---._ Ca tltima expresie. batatoare la ochi. '. de a. astazi se aplica.. pentru ca sa se poata exprima se mai formapi~turalaca . . Relaxarea exterioara Înseamna aici contopire. iar spatiul ramas liber întrebuintat pentru l'tura obiectivaa formei . puternic si precis întreele. posibilitatea de a spune "sunt. stauÎi1 calea acestei exprim~rLDe aceea.

" ° 109 . neartistice). atunci aceasta înseamna ca acea <forma este proasta si incapabila sa provoace în vreun fel pure vibrapi sufletesti*. se poate raspunde la întrebarea daca opera este buna sau proasta. existând ca fiinta.VIII. genereaza SI vibratii strict corporale de joasa categorie (cum se spune astazi). forma adevarata. iar nu persoana care reactioneaza fata de acea opera plin vibratii de jow. conform definitiei f1oastre. actioneaza si participa la crearea atmosferei spirituale discutate mai sus. ca orice alta fiinta vie. Tot astfel. devine ea însasi o personalitate.a categorie. opera dobândeste o viata autonoma. ci. dar posedând si o viata materiala reala. opera de arta nu este un fenomen oarecare. Prin urmare. ori pricinuiesc si o vibratie sufleteasca. in masura îil care au macar. Daca este "proasta" din punctul de vedere al formei sau prea inconsistenta. însa. enigmatic. Ea traieste. abstra:etie facând de aceasta vibratie sufleteasca. OPERA DE ARTA SI ARTISTUL Opera de arta se naste într-un mod tainic. Atunci sunt opere "bune". nu ar trebui trasa concluzia ca este de dispretuit opera. aparut întâmplator si care-si traieste cu indiferenta traiul în lumea spiritului. Daca într-o anume directie. Pornind de la acest aspect interior. în realitate nu este "bine pictat" acel tablou în care ~alorile (inevitabilele "valeurs" ale * Opcreasa-zis "irnorale" sunt ori cu totul incapabile sa provoace vibratii sufletesti (în care caz sunt. stapâneste niste forte active. subiect independent cu suflu spiritual. "din artist". Desprinsa de el. creatoare.

** Este . Plcturaeste o-arta Iar arra.~1pietreste. care poate ti ametit. vorbeste sufletului despre lucruri. în.·.p~. Iritotcteauna.actiune si împlinire reciproca. dar si fata de sine însusi. ci ~ste bine pictat tabloul CaI'e ··arev1ata interioara. Arta este limbajul care. acesta este 'scopul p~. ca arta exista numai pentru arta ("I'art POlit J'art")**.Iibertate fara bariere trebuie sa se . ci O [ofla cu finalitati. ~i în mod special: a urmari fara scop realitatile stl1npfice nu este niciodata un lucru atât de nociv. ~curt. * Acest gol ** Aceasta *. Lucrul se razbuna însa curând. functie de cald si rece. IiJi interioara sa fieperturbata. fiindca artistul si privitorul (care comunica între ei cu ajutorul limbajului sufletului) <nu se mai înteleg. Sufletul poate vorbi si se poate face auzit si pe aceasta cale. toate ~omeniile vietii (deci si în arta). Tot astfel culorile trebuie folosite nu pentru ca . ci si vietii.. Dovedeste si cât de putemica si de indestructibila este arta. nu este un sim.limpede ca aceasta imitatie a naturii. arta devine si ea n:uli vie. utilizabila pentru.·stiinti a ti~.·. diverse scopuri speciale**.atunciramâne în continuare un gol fi!ndca nu exista niCi o forta în stare sa înlocuiasca arta*. recunoscându-si datoria sa fata de arta. El este cea mai importanta spada a adevaratului om superior În fata filistinilor. legatura dintre arta si suflet este pe jumatate anesteziata.tul la o libertate nelimitata. accesibila lui numai în aceste forme . 1 ~egative. In felul acesta. nici aruncarea. necredintei si eforturilor exclusi. 111 . este vorba de o înselaciune artistka... pacat cu o lunga suita de urmari . Ca exemple contrastante pot servi peisajele lui Canaletto 9puse capetelor de trista celebritate ale lui Denner (Pinacoteca veche . · Nici ap.fr#ncezilor)·stiri tdi~tribuitej~sfsau. îri forme numai ei proprii.r. ma daca artistul are nevoie de acea forma îh aspectul ei extenor. numai acela În care nu sepoate interveniînvreun fel J~ra ca viatB. "UIl bun desen "este de asemenea.. atunci când sufletul omenesc traieste mai pu tetriic. care reprezinta pentru suflet pâinea lui zilnica. dar nu ucis. sunt necesare imaginii in . Aceasta necesitate repreziflta drep. vesnic viu. . . . Acest principiu nu apartine Îns1i numai artei. ci numai proble-. ci slujitorul unor scopuri superioare si ale carui obligatii sunt precise.! în. artist~l ~u efte numai îndreptatit.• • ··.. . apare opinia ca art'. în scopuri specifice. ndiferent d~ faptul ca desenul respectiv ar contraveni i 'anatomiei. ci ca e lipsita de . precum si forta sufletului omenesc. A:~~ta . f • drept un scamator ale carui îndemânari si inventivitati . ele exista sau nu în natura cu anume 'tonaIitati. finalifati. În primul rând deci.v practice /"" decurgînd de aici. care devine însa infractiune de îndata ce nu se sprijina pe acea necesitate.. iar privitorul întoarce artistului spatele sau îl considera A .Daca arta se sustrage acestei sarcini.miscarii triunghi ului. si socotindu-se nu un stapân al lucrurilor. prin . 110 poate usor fi umplut cu otrava si gunoi.PrirrlUI caz saraceste atmosfer1 î. '..l"pura" nu este destinata omului.' ci si dator sa .'.atomia sauaItele asemanatoare. Artistic este nU!TIaidreptul Ia &patiul moral interior in~ocat. si ast~ .i.mansamblu. prg~pe . deoarece între suflet s. În al doilea caz. Aici nu se pune problema daca o forma exterioara (deci întotdeauna o forma întâmplatoare) este lezata.\. • "'".. în primul caz apare o imitatie (materiala) a naturii.Munchen)..i ârta "exista o legatura..~ p()lueaza.ile~ c'az~ootraveste9i . botani~ii sau oricarei alte stiinte.acea tonalitate sau nu sunt. Iar perioadele când sufletul este tulburat si neglijat datorita conceptiilor materialiste. nu va ramâne niciodata o redare ca si moarta a naturii. . exterioare sunt de admirat. Al~~. ci pentru' ca. opinie reprezinta unul din puti"ii mijlocitori ideali în asemenea vremurl'. .utl1Jzeze culonle numai in felul necesar sqopiJlilor lui. artistul trebuie sa încerce schimbarea situatiei. daca provine de Ia un artist cu reala existenia sufleteasca.":.bazeze pe temeiul necesltatll mtenoare (numita si sinceritate). pe cât :e~te înlaturarea lor nemotivata. · peste bord din principiu a acestor stiinte riu sunt nece· sare artistului în alegerea mijloacelor sale: ci numai libertatea luitotaIa*. trebuind sa sIUjeascadezvoltarii si rafinarii sufletului omenesc .plu mod de a crea fara scop lucruri care se pierd în gol. Este un protest inconstient împottiva matetialismului care doreste ca totul sa fie practic si func\ional.

Orice artist care lucreaza dupa asa-numita intuitie stie cât de subit si de neasteptat o forma inventata de el îi devine antipatica si cum ca . la fel ca si în arta. totusi continua. în asa fel încât aerul sa fie transfigurat si nu poluat. si 3. De aici decurge de la sine faptul ca artistul ?re de trei ori raspunderi în plus. pentru ca orice culoare provoaca o vibratie a sufletului. din care vor rezulta operele sale si ca. trebuie sa serveasca drept material pentru creatiile sale care. ca si ale' celorlalti oameni sa creeze o atmosfera spirituala. chiar artistului însusi. senti~ * Este sigur clar ca aici ne referim la educatia sufletului sinu la necesitatea de a forta intrarea unui continut premeditat în orice opera sau de a da fortai o haina artistic~ acestui continut. Am mai spus-o: adevarata opera de arta se naste În chip misterios. pentru moment. sa-si cultive mai întâi si sa-si dezvolte acest suflet propriu pentru ca talentul sau sa aiba ceva de învesmântat si nu sa arate ca manusa pierduta a unei mâini necunoscute. constituie materialul fin. atunci . cum îl numeste Sar Peladan. 187). confuz. Robert Langewiesche Dilsseldorf si Leipzig.. poate fi frumos. doar aparenta goala . ci numai în ~ta. Unul din primii precursori. pe plan interior.ne nimic mai însetat de frumusete si mai usor de înfrumusetat decât un suflet omenesc . adevarate servicii. struC\ia.!. potrivita se instaleaza în locul celei (lintfli. Astfel. trebuie sa restituie talentul primit. În asemenea cazuri. la rândul lor. * Prin acest "frumos"· nu se întelege. De. morala exterioara sau chiar interi0a:a În sensu( general si obisnuit. peste tot si în orice împrejurare. în pictura de exemplu. orice culoare este interior frumoasa.de la 'sine". trebuie ca faptele. pe care l-am întâlnit pretutindeni. . De asemenea. Verlag. adica reflexia. î~ainteaza si se înalta.si fara sens a unei mâini.mari si sacre. nimic nu poilte fi "urât" În efectul sau interior. Acest "frumos" poate fi masurat numai cu masura dimensiunii interioare si a necesitatii care ne-au adus si pâna acum. Artistul nu este numai un "rege". . men te. abia vizibila. chiar si în forma cea mai intangibila. p. EI trebuie sa se autoeduce si sa se adânceasca în propriul suflet. Glasul interior al sufletului îi si spune acestuia de care forma are nevoie si de unde s-o ia (din "natura" exterioara sau interioara). De aceea. EI trebuie sa . stie ca fiecare din faptele. înca neclar.>cklin spunea ca o opera de arta adevarata trebuie sa fie o grandioasa improvizatie. rcspinsa.care i se poate înfatisa si artistului însusi în lJlod neasteptat. In acest fel va trebui înteleasa si folosirea u1l11atoruiui contrapunct. Ar(istul trebuie sa aiba ceva de spus.Maeterlinck -" spune: "Nu exista pe IUJ. ci tol ceea ce.. ci si în sensul ca obligatiile lui sunt mari. în comparatie cu cineva care nu este artist: 1. a tdunghiului spiritual. cOlJlpozitia anterioara sa nu fie decât trepte premergatoare. el are o munca grea de îndeplinit. tocmai de aceea. unul din primii compozi. sentimentele. acest "frumos" se cuvine si el cautat în cadrul aceluiasi principiu al valorii interioare. pc care se ajun. ci adaptarea respectivei forme la continut*. pentruca nu stap§nirea formei este datoria lui. în sensul ca ar detine o mare putel:e. desigur. Nu. Iar aceasta calitate a spiritului este unsoarea cu ajutorul careia miscarea lenta. el nu va fi liber în viata. rafineaza si Îmbogateste sufletul. daca sufletul unui artist este viu. ** Despre frumusetea interioariI (K. Asa este În viata. gânduri. o alta.În stare sa reziste dominatiei unul suflet daruit frumuse~i**. De Ia sine. adica în actiunea asupra celorlalti. aceste fapte.e la telul . Artistul nu este copilul rasfatat al vietii: el nu are dreptul sa traiasca fara obligatii. devine posibila.. de neîntrerupt. intangibil. gândurile. Daca artistul este un preot al "frumosului". vor activa atmosfera spirituala. iar orice vibmtieimbogiItestesufletuI. . ' Este humos ceea ce provine dintr-o necesitate sufleteasca interioara. 2. temporar si aparent stagnanta.. sentimentele lui. ceva ce s-ar putea sa-i fie. În circulatie al termenului. con. dar solid. atunci nu are nevoie de sprijinul teoriiJor si al cugetarilor intelectului. 112 . Este jj'umos ceea ce este interi~r frumos*. care adesea va fi o cruce de dus. tori spirituali ai artei actuale din care se va desprinde arta de mâine . gândurile lui. orice este urât pe plan exterior. sufletul artistului va gasi ce are de spus. . B. n-ar rezulta decât o treaba seaca fara suflet. aceea si sunt foarte putini aceia.

rt în doua grupe principale: . de tranzitie. Daca din compozitia melodica se elimina figurativul si se înlesneste astfel dezvaluirea formei picturale ce-i sta la baza. Cele optreproduceri alaturate constituie exemple ale tendintejor constructiviste în pictura. i Între cele doua grupe principale se afla diverse fomle . 2) Compozitia complicata. de Rrima lege a evolutiei. se descopera forme geometrice primitive sau un sistem liniar. motiv pentru care fundamentarea interioara dobândeste un accent deosebit de puternic. "exterior vorbind. subordonata unei fomle simple si usor descifrabile. . Devieri ale celor doua demersuri evoluti ve rezulta dintr-o alta lege asociata. în care principiul melodic este în mod necesar prezent. c1are sau voalate. compusa din mai multe form~. care a fost/însa pâna acum înfrânta.-. Numesc acest fel de compozitie melodica. 1) Compozitia simpla. În cele din urma.' . la rândul lor subordonate unei forme principale. asemenea devieri nici nu au un caracter de criteriu decisiv. De aceea.. Întregul mers al dezvoltarii seamana Hapant cu cel muzical. 115 . foarte greu de gasit. Acest fel de compozitie complicata o numesc simfonIca. . Aceasta forma de baza poate fi. Aceste tendinte se împa.

' pe deplIn eVidente. si dezvaluita astfel structura . Opere de acest fel se nasc cu deosebiri) în perioada de Înflorire a unei epoci de cultura artistica (sau patrund în cea urmatoare). Prin C6zanne si. pe plan intcrior. pe deplin formata.utile miscarii de ansamblu. figurile celelalte se apleaca în mod tot mai putin observabiI.itii melOdice au primit în vremea noastra si denumirea de ritmice.)** .'. de la pnma vedere. deoarece nici scopurile .. În ultima ei . . pentru ca linistea sa poata dobândi o nota vizibil dominanta. lui Hodler'sunt compozitii ' mel6dice cu * Aici joaca u'n rol important traditia. la fel ca si sublimcle cuvinte: "Sunt prezent". Spre acest triunghi. Dupa cum în muzica alice co'nstructie poseda un ritm propriu. aceste compo:z. Ele pot. ~ A se vetJea. tot astfel se întâmpla. imagini le numesc Impravizatii. Aceasta alcatuire neclara este numita. deci impresii venite din "natura interioara"·. de aceea. constitui de pilda. (Intocmai ca si distinctia dintre cpnsonanta si dlsc:nanta. Este totusi clar. raspândeste o atmosfera de liniste interioara. Ca exemple de compozitii simfonice noi. Acest gen de . În perioadele de germinatie sunt prezente prea multe elemente combati ve.'::'. Brntul intins si perdeaua de pe usa constituie . japonezi. *** Multe din tablourile ecouri simfonice. ** ?rep~ exemplu al acestei constructii melodice de ritm des~his."~ ~ .. fireste ca orice opera serioasa este linistita.mice" mai complicate si cu puterniCe semnaJizari· ale principiului simfonic. Mozart si. poate fi examinat tabloul lui Cezunne Femei la baie". un soi final caruia îi voi da numele muzical d~ "fermata"*. '2) Expresii provenite în primul rând din inconstient. Ceea ce înseamna ca atunci când este înlaturat conlinutulobiectualitalii. Numesc aceste imagini Impresii. se dizolva.fermata·~. aritmica. de exemplu mozaicul din R~venna. Toate acestea sunt opere mai mult sau mai putiriînrudite cu arhitectura mareata.:--::.compozitionala. . ulterior. . am adaugat trei reproduceridupa picturile mele. Distinctia dintre' ceea ce este ritmic si ceea ce este . si pe baza unei distribuI]i relativ egale*. ' aproape toate aceste opere.etc***. Toate aceste forme constructive delin un sunet interior simplu. si numai În calitate de componenta subordonata. de icoanele rusesti si în special de foile gravate populare etc. În opozitie si inhibante. Echilibrul si distributia proportionata a componentelor sunt diiIpazonul si baza spirituala a unor astfel de constructii.aritmic ?evineprin urmare cu totul relativa si conv~nponaIa. Sa ne amintim doar de vechii maestri germani. . solemna si calma a domului gotic. prin Hodler.terii aspiratiilor compozitionale. ~n epocile artistice ale trecutului. uneori cu variante izolat'e ale liniilor si fonnelor. -'~:..- . •. pe care-l are orice melodie. ca limitarea conceptului de "ritm" în exclusivitate la acele cazuri. Înflorirea deschisa. alice opera serioasa suna. Iubirea sau ura fata de opera se evapora. Aici s-a aflat miezul renas. dobândind Însa totodata si o noua structura. de repetare calma. trezite la o noua viata. care În fond nici nu exista. si în pictura. nascute subit din demersuri de ordin interior. dupa cum în distributia absolut "întâmpIatoare" a lucrurilor În natura exista întotdeauna si un anume ritm. Involuntar revin În memorie vechi compozitii corale. Beethoven. Aceste reproduceri exemplifica trei surse initiale: 1) Impresia directa venita din "natura exterioara" si. este exagerata. În care ele_mentul melodic Îsi gaseste o }ntrebuintare numai uneori· . 116 117 I ~<.: ~" . În care grupul pnnclpal formeaza un triunghi. În . Sunetul acestor cuvinte dureaza vesnic.naturii (uneori tocmai în cazurile importante) nu ne sunt clare. compozitia simfonica este înca foarte puternic legata de cea melodica. pers ani. În cele din urma. iese la iveala o compozitie edificata pe baza unui sentiment de liniste. Acestea potservi În acest ultim caz unor scopuri diverse. Aceasta miscare de ansamblu se va repeta în fragmentele singulare. xilogravuri. mai ales În arta devenita • populara. Asemenea opere apartin formelor de tranzitie.miniaturi etc_ ~e întâlnesc compozitii "rit. în multe picturi.. Numai ca aceasta liniste ultima (grandoare) nu sta usor Ia îndemâna omului contemporan cu opera. Atâta doar ca în natura acest ritm nu ne apare Întotdeauna evident. care se exprima printr-o forma grafic-picturala. ese11la însa.

si aproape cu pedan terie...:..··· 15 22 ·········.: - ~~ .··" 94.creztimpÎl)delunJ: gen de.. A..•:> 3) Expresiile<carese formeaza ..mpozitiei ' . .'.'.i. VIII.··... Introducere .·· ·.. '... 43 B. '...~. Qpera de arta si artistul : . cel ce Citeste cu rabdare cartea de fata.:.. ca ne aflam de pe acum' în epoca unei .. Aici rolul dominant îirevine' ratiunii. . . : :_49·.Piramida · : · ~.' :. turii este organic legat de noua înfaptuire 'deja începuta a . Teorie : ·..'j' constiente.·În.: ale imaginilor mele.115 . dreptatea nu-i revine calculului~ ci: mereu sentimentului.-.·.· . ca în curând pictorul va fi mândru '. dupa' p'rimeJe schite. Cotitura spirituala IV. GmffiRALITATI. dupa parerea mea. .:... acest conceptal pic-..:\"J. noi' ne' apropiem tot mai mult de vremyrile co.~.~ VI.!. " .... •..:. '.. întrucât acest concept este sufletul unei epoci a Înaltei spiIitualitati. constiintei. rationale.::. numesc compozitii.. .. finaHtatii. intentiohaIitatii.···· ·.. III. Cuvânt de încheiere : · ·. Miscarea .. II. Prefata .. mândri de faptul ca nu stia'u"'sa explice nimic).~. ~ : ...' . ~.. acelasi timp însa.. I '". .: . . imagini le.. Limbajul formelor si al culorilor 55 VII.. 28 ···· · ·.leexarriinezsi Jeprelu.' . .Acest .:" În Încheiere as dori sa observ ca.·. .··.întrTun felasemanator (dar foarte IenQsi pe care..'i sa-si declare operele ca fiind constructive (în contrastcu impresionistii puri..!09 '. va devc::ni desigur Iimpedepentrll .. 5.i "gat .. ... .''. . . Ce''fel de constructie inconstienta sau constienta sta la baza fiecaruia din cel~ trei genuri 'i.. unui nou imperiu spiritual.. În sfârsit.în spiritulm~u..··.> "'.PICTURA· V" Actiunea culorii . 1. creatii cu finalitate si ca.

. .. .

3 ALBRECHT DURER. Munchen 2. RAFAEL. Pinacoteca Sfânta Familie (din casa Canigiani) Veche" Munchen . Pinacoteca Veche. Pfângerea fui Christos .

Munchen lui Christos . Raslignirea Colectia bavareza de pictura. VICTOR si HEINRICH OUNWEGGE.4.

1911 )' 7. 1895-1905 \. 1911 .18. WASSIL Y KANDINSKY. Improvizatie nr. Impresie nr.i' 5. 5. WASSILY KANDINSKY. Femei sca/dâhdu-se. PAUL CEZANNE. 6.

APARITIA ACESTEI CART' A FOST SUBVENT/ONATk DE MiNISTERUL eUL TURI/ Redactor: DOINA MARIAN Tehnoredactor: KLARA GALIUCBun de tipar: mai 1994 Aparut: 1994 Coli de tipar: 5 Tehnoredactare compUterizata "UNIVERS INFORMATIC" .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful