53902878.

doc
 Bucuresti, 2008
Impactul asupra factorului capital ca urmare a aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana

Uniunea Europeana vine cu falimente de grup ale unor companii mari,

semnificative pentru economia romaneasca, precum si un al doilea val de
restructurari. Cu toate acestea, estimarile Comisiei Nationale de Prognoza
(CNP), arata ca in urmatorii patru ani cresterea economica inregistrata de
Romania va depasi 27 de procente.
"Vor fi infuzii masive de capital provenite in special din fondurile europene
nerambursabile. Vor fi importatori mai multi care vor veni in Romania sa
captureze consumul", a adaugat reprezentantul Asociatiei Nationale a
Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
Principalul instrument utilizat de catre UE pentru a promova politica sa
de dezvoltare regionala este reprezentat de catre "Fondurile Structurale" (FS).
Aceste fonduri sunt rezultatul contributiei financiare proportionale a statelor
membre în concordanta cu nivelul lor de dezvoltare economica, redistribuite
apoi catre acele state si regiuni ale UE, care sunt ramase în urma din punct de
vedere economic si social. România a beneficiat de asemenea de un program
pregatitor pentru instrumentele de pre-aderare.

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea

Europeană acţionează pentru eliminarea disparităţilor economice şi sociale între
regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi sociale:

→ Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) – este fondul

structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de
investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare
locală şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi la conversia economică şi
socială pentru zone care se confruntă cu dificultăţi structurale.
→ Fondul Social European (FSE) – este fondul structural destinat
politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de ocupare a forţei de
muncă şi dezvoltare a resurselor umane.
→ Fondul European pentru Orientare si Garantare in Agricultura
(FEOGA) – secţiunea „Orientare” – este fondul structural destinat politicii
agricole comune a Uniunii Europene, care sprijină măsuri pentru modernizarea
agriculturii şi dezvoltare rurală.

2
 Se estimeaza ca lanturi de magazine de talie medie si mica vor investi in
tara noastra dupa integrarea in UE. In 2007 industria va consemna o incetinire a
cresterii productiei. Foarte multe fabrici din industria lohn s-ar putea muta in
alte tari, fiind foarte flexibile. In industria alimentara, intreprinderile mici si
mijlocii nu au forta sa se restructureze, iar 90% din acestea produc exclusiv
pentru piata interna. Industria metalurgica are nevoie de investitii, iar industria
mobilei va ramane cu o crestere mai mare decat media industriei autohtone.
Industria IT va continua sa creasca, iar afectate vor fi industriile dependente
energetic, din cauza ca pretul gazelor va continua sa creasca intr-un ritm
sustinut in urmatorii ani.
După aderarea la Uniunea Europeană, piaţa de produse şi servicii IT&C
va înregistra o dezvoltare consistentă, o parte din banii necesari fiind asigurată
de fondurile structurale nerambursabile.
Companiile şi administraţiile publice care dezvoltă proiecte de tehnologia
informaţiei vor putea accesa, începând din 2007, fonduri structurale
nerambursabile în valoare de maxim 98% din totalul sumei necesare.
Banca Europeana pentru Investitii (BEI) a aprobat imprumutul de 20 mil.
euro pentru Bancpost, destinat finantarii de proiecte de investitii ale unor
companii mici si mijlocii precum si ale autoritatilor locale din Romania.
Imprumutul va servi la cofinantarea proiectelor municipale mici si mijlocii in
domenii precum energia si conservarea energiei, protectia mediului,
infrastructura in domeniul sanatatii, educatie, modernizari urbane si constructie
de locuinte sociale. Fondurile furnizate de BEI vor permite Bancpost sa
finanteze proiecte ale companiilor mici si mijlocii si ale municipalitatii, al caror
acces la finantare este inca limitat.
România şi-a propus întărirea bazei industriale luând în considerare
documentul de politică industrială elaborat de către Comisia Europeană.
Consolidarea şi dezvoltarea întreprinderilor este condiţionată în mare măsură de
achiziţionarea permanentă de echipamente şi tehnologii noi care să permită
adaptarea producţiei la cerinţele pieţei interne europene.

3
 Impactul asupra fortei de munca ca urmare a aderarii
Romaniei la Uniunea Europeana

La inceputurile dezvoltarii societatii au existat doi factori: munca si

pamantul (natura), care pot fi considerati ca factori originari sau primari ai
productiei, din unirea carora oamenii isi asigurau existenta. Mai tarziu a aparut
capitalul, ca factor derivat al productiei, care rezulta din interactiunea primilor
si a carui afirmare este legata de perioada in care echipamentele de productie au
dobandit o importanta tot mai mare pentru activitatea economica.

Munca a fost dintotdeauna si a ramas factorul de productie activ si

determinant, ce antreneaza si ceilalti factori de productie in vederea obtinerii de
bunuri materiale si servicii necesare satisfacerii trebuintelor lor imediate si de
perspectiva. Populatia si economia unei tari nu evolueaza independent una fata
de cealalta. Prin numar, structura, nivel de instruire si stare de sanatate,
populatia influenteaza permanent desfasurarea activitatii economice, iar nivelul
dezvoltarii economice influenteaza principalele fenomene demografice si,
implicit, dinamica dar mai ales structurile populatiei.

Piaţa muncii din România a suferit profunde transformări generate de

reformele economice, fiind induse influenţe directe asupra calităţii factorului
uman. Condiţiile sociale au determinat reducerea sporului demografic natural şi
accentuarea migraţiei definitive.
Restructurarea şi privatizarea au determinat o migraţie a populaţiei
urbane disponibilizate din sectoarele restructurate către zona rurală. Agricultura
a devenit angajator de ultimă instanţă, ceea ce a determinat o rată de ocupare în
rural mai mare decât cu cea din mediul urban.
În ceea ce priveşte politicile sociale, România îşi va concentra eforturile
asupra celor 3 priorităţi prevăzute de Agenda Lisabona revizuită: atragerea şi
menţinerea mai multor oameni pe piaţa forţei de muncă, îmbunătăţirea
adaptabilităţii şi creşterea investiţiilor în capitalul uman, realizând joncţiunea cu
prevederile conţinute în obiectivele Strategiei de Dezvoltare Durabilă –
problema demografică şi migraţia, excluderea socială, precum şi fi sănătatea
populaţiei.

4
 Obiectivul principal de politică economică al Guvernului este păstrarea
unui nivel redus al şomajului în condiţiile continuării restructurării industriale.
Pentru atingerea acestui obiectiv Guvernul şi-a propus creşterea calităţii
ocupării şi a siguranţei locului de muncă prin reducerea impozitării muncii,
simultan cu crearea de oportunităţi de pregătire profesională şi învăţare pe toată
durata vieţii.
În condiţiile globalizării, piaţa muncii din România trebuie să răspundă
nevoii companiilor de a se adapta permanent cerinţelor de creştere a
competitivităţii.
Simultan cu creşterea flexibilităţii pieţei muncii este necesară îmbunătăţirea
nivelului de protejare a salariaţilor, inclusiv prin responsabilizarea individuală
cu privire la eforturile acestora de a căuta un loc de muncă.
Crearea unei pieţe a muncii flexibile şi inclusive implică promovarea
unor instrumente pe care grupurile dezavantajate să le poată utiliza, în scopul
creşterii şanselor de ocupare, simultan cu obţinerea de servicii sociale adecvate.
De aceea integrarea pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate reprezintă o
necesitate pentru România.

Cauzele care au actionat in directia reducerii ponderii populatiei active

sunt:
a) de ordin demografic (intinerirea populatiei in tarile in curs de
dezvoltare si imbatrinirea ei in tarile dezvoltate, scaderea mortalitatii infantile,
prelungirea duratei medii de viata, etc);
b) de ordin tehnico-economic (progres tehnic, cresterea volumului de
cunostinte si a calitatii lor, cresterea duratei de scolarizare, mobilitatea
profesionala)
c) de ordin social (promovarea sociala, valorizarea diplomei)
Societatea este interesata mai mult de aspectul calitativ al resurselor de
munca, decat de cel cantitativ. In sensul cresterii calitatii muncii se actioneaza
in urmatoarele directii:
1.cresterea nivelului general de educatie si de pregatire profesionala a
fortei de munca;
2.asigurarea unui nivel ridicat de sanatate a fortei de munca;
3.promovarea unui sistem eficient de motivare a lucratorilor;
4.asigurarea unei calitati ridicate si pentru ceilalti doi factori ai
productiei: pamantul si capitalul.

Prin automatizarea, robotizarea si informatizarea productiei, locul si rolul

omului in economie se schimba. In aceste conditii, munca creativa devine
factorul determinant al vietii economice.

5
 Cresterea nivelului pregatirii profesionale capata o importanta deosebita
pentru formarea potentialului de munca si valorificarea lui, scoala cu diferitele
sale trepte, profiluri si specializari are un rol hotarator.
Daca zonele urbane sunt cele mai afectate de restructurare industriala,
somaj si de cresterea costului vietii, zonele rurale sunt afectate de îmbatrânirea
populatiei,
depopularea zonelor izolate si de un nivel ridicat al saraciei.
Mai mult, tranzitia a scos la iveala slabiciunile economice ale zonelor
mai putin dezvoltate precum puternica dependenta de o singura industrie
(zonele mono-industriale), slaba dezvoltare a procesului de planificare spatiala,
slaba atractivitate a localitatilor, utilitati insuficiente si infrastructura slab
dezvoltata, o structura demografica fragila si neadecvata. De o importanta
deosebita pentru dezvoltarea regionala în România este relatia dintre zonele
urbane si cele rurale.
Mai sunt înca necesare eforturi substantiale pentru îmbunatatirea
capacitatii administrative si a mecanismului de coordonare a interventiei
Fondului Social European în contextul Strategiei Europene de Ocupare a Fortei
de Munca si al Procesului de Incluziune Sociala.

Conditiile de lucru influenteaza randamentul angajatilor.

“In contextul in care imaginea Romaniei ca o piata de forta de munca

ieftina se indreapta catre o piata pentru o forta de munca bine pregatita si
competitiva, scopul acestui eveniment este de a aduce in atentie importanta
conditiilor de munca si a spatiului de birou ca factori in retinerea si motivarea
“Knowledge workers”. Inca nu am gasit o traducere adecvata in romaneste
pentru acest termen care defineste cei mai bine pregatiti angajati intr-o
companie”, a declarat Magda Marcu de la SOPOLEC Business Advisory
Services. In cadrul evenimentului s-au subliniat atributele esentiale pentru
motivarea si retinerea angajatilor, precum si importanta amenajarii birourilor
pentru a-i incuraja pe acestia sa lucreze la potentialul lor maxim.
România a înregistrat o dinamică semnificativă pe piaţa muncii în ceea ce
priveşte mobilitatea geografică internă şi cea ocupaţională. În contextul
diversificării pieţei muncii, trebuie continuat procesul de adaptare a serviciilor
de formare în conformitate cu cerinţele angajatorilor De asemenea, se are în
vedere promovarea unor programe cuprinzătoare de integrare pe piaţa muncii a
străinilor aflaţi în mod legal în România. Vor fi gestionate eficient fluxurile de
emigranţi români în scop de muncă, ceea ce presupune implementarea unor
sisteme eficiente de monitorizare a fluxurilor de emigranţi români angajaţi în
străinătate.

6
 CONCLUZII

În timp ce România si-a dezvoltat unele structuri pentru implementarea

Fondurilor Structurale exista înca multe aspecte care necesita a fi abordate si
rezolvate. Este înca necesara o definire clara a responsabilitatilor ministerelor si
ale tuturor celorlalte organisme implicate în pregatirea viitorului sistem pentru
managementul Fondurilor Structurale - atât la nivel national cât si la nivel
regional.

Puncte tari:
- in momentul integrarii in UE Romania va devenii o piata atractiva
pentru intreprinzatorii si investitorii comunitari;
- piata europeana va asigura noi oportunitati pentru intreprinzatorii din
tara noastra;
- aderarea va aduce treptat avantaje economice;
- persoanele care vor circula in spatial UE nu vor avea nevoie decat de un
act de identitate.

Puncte slabe:
- exporturile romanesti in UE ar putea avea de suferit datorita cresterii
gradului de competitivitate;
- o alta slabiciune este rata ridicata a mobilitatii personalului, care poate
face ineficienta orice investitie în formarea acestuia
- o alta slabiciune este nivelul scazut de salarizare ce actioneaza
împotriva asigurarii stabilitatii si calitatii personalului.

Amenintari:
- daca pana la aderare, cetatenii romani, primeau permise de munca in
alte
state europene, dupa aderare va fi mai dificil sa munceasca legal in tarile
respective;
- investitiile europene in Romania s-ar putea sa aiba de suferit ca urmare
a aderarii si a altor state membre la UE.

7
 PROPUNERI SI INDOIELI

Propuneri:

- din punctul de vedere al fortei de munca sa existe preocupari privind

pregatirea personalului implicat în politica de dezvoltare la toate nivelele;
- scaderea ratei mobilitatii fortei de munca pentru o eficienta investitie in
formarea acestuia;
- cresterea nivelului de salarizare asigurand stabilitatea si calitatea
personalului;
- folosirea Fondului Structural în mod eficient, eliminand dispersiile
existente a fondurilor si concentrarea asupra resurselor interne si externe
disponibile în anumite zone prioritare;
- dezvoltarea comunicarii si a relatiilor cu mass-media si publicul.

Indoieli si Critici:

Din punctul unora de vedere, aceasta “minunata” integrare a Romaniei in

UE, va aduce tarii o serie de beneficii, care vor fi bine venite si aici ne referim
cert la fonduri financiare, ce vor duce la o dezvoltare “ infloritoare “ a
economiei, a imbunatatirii factorilor social-culturali, a celor educationali
s.a.m.d…, povestea ar putea continua, dar oare venim si ne intrebam, -exista cu
adevarat Feti-Frumosi si Ilene-Cosanzene sau …. cred ca ar fi mai bine daca ne-
am oprii din visare…. sau sa speram ca luminita de la capatul tunelului se va
vedea tutusi si pentru tara noastra!!!

8
 BIBLIOGRAFIE

Planul National de dezvoltare – www.anaf.mfinante.ro/wps/portal

Programul Economic de Preaderare - www.cnp.ro

Programul de guvernare – www.gov.ro

Programe SAPARD – www.sapard.ro