1

GEOGRAFIA ROMANIEI - SINTEZE GEOGRAFICE

1. Campia de Vest (Campia Banato- Somesana)

a) Pozitia geografica: in partea de vest a tarii. Limite: Dealurile de Vest si pe alocuri Carpatii
Occidentali sau Orientali (Muntii Zarandului, Muntii Oasului) in est si granita de stat cu Ungaria si Serbia si
Muntenegru in vest. Are o suprafata de peste 17000 km2.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinea medie este de 100 m ( prezinta
 altitudini de 90-100 m in vest si 140-150 in est) si altitudinea maxima de 143 m in Campia Vingai;
 Aspecte specifice:
- s-a format prin umplerea unui bazin tectonic marin, format la mijlocul neozoicului (Panonic), cu roci sedimentare
(alternanta de strate cu nisipuri, pietrisuri, maluri, peste care s-a depus catre suprafata un strat de loess), pe un
fundament de orogen alpin, format din blocuri cristaline. A devenit uscat in cuaternar prin umplerea lacului panonic
de catre conurile de pietrisuri si nisipuri depuse de raurile mari.
- raurile au vaile largi, cu albii putin adancite si maluri joase. Din cauza slabei inclinari a campiilor joase, raurile au
cursurile ratacitoare si produc deseori revarsari si inundatii;
- unele campii patrund de-a lungul raurilor, catre Dealurile de vest si Carpatii Occidentali, in cadrul depresiunilor –
golf;
 Tipuri de campii si diviziuni:
- campii inalte (conuri piemontane, terase si glacisuri) la contactul cu dealurile si muntii (Miersig, Cermei, Aradului,
Vingai);
- campii joase (de coborare) inundabile si mlastinoase, in care miscarile de subsidenta sunt active (Somesului,
Ierului, Crisurilor, Timisului, Lugojului);
- campii orizontale (tabulare) cu strate de loess si dune de nisip (Campia Carei).
c) Caracteristici climatice:
 Climat de campie cu influente oceanice la nord de Mures si influente submediteraneene la sud de
Mures (in campiile din Banat);
 Temperaturi medii de 10-11o C si chiar peste 11o C in sud (scad de la sud catre nord cu circa 1,50
C);
 Precipitatii medii anuale moderate cresc de la 550 mm in sud la 650 mm in nord si la contactul cu
dealurile;
 Vanturile de Vest si Austrul;
d) Caracteristici hidrografice:
 Raurile apartin grupelor de vest, afluenti ai Tisei (Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisurile, Mures) si
sud-vest, afluenti ai Tisei (Bega) si ai Dunarii (Timis Poganis, Barzava). Raurile mici seaca vara, dar la
ploile bogate se revarsa provocand inundatii;
 Lacuri de crov, iazuri, helestee, lacuri intre dunele de nisip si lacuri de acumulare (Cefa);
 Izvoare termale (Baile Felix, 1 Mai, Tinca, Timisoara, Calacea) si minerale (Buzias) folosite in scop
balnear.
e) Vegetatia si solurile: zona silvostepei in vest cu soluri din clasa molisoluri (cernoziomuri levigate),
paduri de stejar, cer, si garnita (in centru si est), vegetatia luncilor cu soluri aluvionare, vegetatia dunelor de
nisip cu soluri nisipoase, vegetatie cu plante termofile (submediteraneene). Rezervatii: de fauna la Satchinez;
de flora la Baile Felix si 1 Mai (nuferi).
f) Resurse naturale: petrol (Teremia Mare, Santana, Bors, Sacuieni), petrol si gaze asociate (Varias,
Satchinez), ape termale (Baile Felix, 1 Mai, Calacea, Tinca), terenuri arabile
g) Populatia: peste 1,8 milioane locuitori in 22 orase si peste 670 sate (mari in Banat, mijlocii in mare
parte si mici la contactul cu Dealurile de Vest) cu densitati cuprinse in general intre 50-100 loc/kmp si de
100-150 loc/kmp in dreptul marilor orase.
h) Orase:
- peste 300000: Timisoara pe Bega,
- peste 200000: Oradea pe Crisul Repede,
- peste 100000: Arad pe Mures, Satu-Mare pe Somes. Aceste 4 orase concentreaza peste 75% din populatia
urbana.
- peste 50000: Lugoj pe Timis
- sub 50000: Carei, Valea lui Mihai, Tasnad, Marghita, Salonta, Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Pancota, Nadlac,
Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buzias si Lipova (statiuni balneoclimaterice)
 2

2. Subcarpatii Moldovei
a) Pozitia geografica: in partea estica a tarii, la exteriorul Carpatilor Orientali (grupa centrala). Limite:
Valea Moldovei in nord, Valea Trotusului in sud, Grupa centrala a Carpatilor Orientali in vest, Culoarul
Siretului in est.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini cuprinse intre 400-800 m; altitudinea maxima in Culmea Plesului (911 m);
 Forme de relief: cel mai simplu relief subcarpatic, format dintr-un sir de depresiuni subcarpatice
largi, inchise de un sir de dealuri subcarpatice inalte;
 Aspecte specifice reliefului:
- s-au format prin cutarea scoartei terestre la finele orogenezei alpine. Alcatuiti din strate sedimentare cutate (gresii,
argile, marne, conglomerate), pe alocuri apar si cute diapire cu samburi de sare;
- treapta de relief de tranzitie intre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei;
 Diviziuni: depresiuni subcarpatice (Neamtului, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin) si dealuri subcarpatice
(Plesului, Dealurile Bistritei, Pietricica).
c) Caracteristici climatice:
 Climat de dealuri inalte si depresiuni cu influente continentale de ariditate;
 Temperatura medie anuala de 6-8o C;
 Precipitatii medii anuale de 600-800 mm;
 Vanturi din nord-est si est (Crivatul) si de tip foehn;
 Inversiuni termice in timpul iernii in depresiuni.
d) Caracteristici ale apelor: raurile din grupa de est, afluenti ai Siretului: Moldova, Neamt, Bistrita cu
Cracau, Trotus cu Tazlau si Casin, care izvorasc din Carpatii Orientali, lacuri de acumulare pe Bistrita si
izvoare minerale (sarate si sulfuroase) in statiunile balneoclimaterice Slanic Moldova, Targu Ocna si
Baltatesti.
e) Vegetatia si solurile: zona de padure cu etajul stejarului (gorun). Cambisoluri (soluri brune si brune
roscate de padure); vegetatie de lunca cu soluri aluvionare. Rezervatii forestiere.
f) Resurse naturale: petrol (schela Moinesti), gaze asociate, sare (Targu Ocna), roci de constructie,
paduri si pasuni, terenuri agricole.
g) Orase:
- peste 200000: Bacau pe Bistrita (inclus si la Culoarul Siretului)
- peste 100000: Piatra Neamt pe Bistrita (inclus si la Carpati)
- peste 50000: Onesti pe Trotus
- sub 50000: Targu Neamt, Buhusi, Moinesti, Slanic Moldova, Targu Ocna, Adjud
 3

3. Delta Dunarii
a) Pozitia geografica: in partea de est a tarii, la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra. Limite:
satul Patlageanca la vest (locul de unde se formeaza delta); Marea Neagra la est; Podisul Dobrogei
(Masivul Dobrogei de Nord) la sud; Ucraina la nord (granita pe bratul Chilia).
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinea: este cea mai joasa regiune, situata foarte aproape de nivelul 0 m al
marii altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12 m (Grindul Letea).
 Forme de relief: suprafete joase acoperite de apa (bratele Dunarii, canale, balti, garle
si lacuri) si suprafete mai inalte alcatuite din ostroave si grinduri (fluviale, maritime si
continentale) cu acumulari de nisip (dune).
 Aspecte specifice:
- s-a format pe locul unui vechi golf marin, pe care fluviul si marea l-au umplut cu
aluviuni.
- Este o campie aluvionara intr-o continua formare, inaintand in mare in dreptul Deltei
secundare a Chiliei, din aceasta cauza este cea mai noua regiune a tarii.
- Este marginita de bratul Chilia in nord si bratul Sf. Gheorghe in sud si este strabatuta pe
la mijloc de bratul Sulina, iar in partea de sud se continua cu laguna Razim - Sinoe.
 Diviziuni: grindurile maritime (Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Crasnicol,
Perisor); grinduri fluviatile (Stipoc); grinduri continentale (Chilia).


c) Caracteristici climatice:
 Temperatura medie anuala: de peste 11° C;
 precipitatii medii anuale foarte reduse, sub 400 mm (cea mai secetoasa regiune);
 vanturi locale: brizele marine.
 Climat de litoral si delta (iarna are cele mai ridicate temperaturi) cu influente pontice.
d) Caracteristici hidrografice:
 Bratele Dunarii. De la Patlageanca se despart bratele: Chilia (debitul si lungimea cea mai mare)
catre nord-est si Tulcea spre sud-est. Din bratul Tulcea se despart bratele Sulina (navigabil pentru
vasele maritime) catre est, prin mijlocul deltei si Sfantul Gheorghe catre sud-est (al doilea ca lungime
si debit);
 Canale secundare, balti, garle si lacuri (Matita, Fortuna, Gorgova, Lumina, Puiu, Rosu, Dranov,
Bogdaproste);
e) Vegetatia si solurile: stuf, trestie, nuferi, salcia, rachita, paduri de stejar (Letea, Caraorman). Soluri
aluvionare si soluri umede specifice deltei (plaur). Rezervatia forestiera Letea. Delta Dunarii a fost declarata
Rezervatie a biosferei.
f) Resurse naturale: stuf, peste, specii de animale de interes cinegetic.
g) Orase: Tulcea, Sulina. Numeroase sate pescaresti.
 4

4. Carpatii Occidentali situati la sud de Mures. (Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului)
a) Pozitia geografica: in sud-vestul tarii si in sudul Carpatilor Occidentali. Limite: Valea Muresului la
nord; Valea (Defileul) Dunarii la sud, Culoarul Timis -Cerna, culoarul Bistrei si depresiunea Hategului la est,
Dealurile de Vest la vest.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinile cele mai reduse din Carpatii Occidentali (abia depasesc 1400 m. Varful
Semenic de 1446 m, din muntii cu acelasi nume, este cel mai inalt).
 Forme de relief: munti cu suprafete netede la mari inaltimi; culmile descresc ca niste
trepte spre vest; vai adanci si depresiuni bine populate.
 Aspecte specifice reliefului:
- au luat nastere prin cutarea scoartei si nu au suferit ultima inaltare a Carpatilor, fiind cu 1000 m mai scunzi
decat Carpatii Meridionali;
- sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare (se remarca prezenta reliefului carstic -pestera Comarnic, Cheile
Nerei);
- sunt fragmentati si nu au continuitate.
- in sudul lor se afla Defileul Dunarii (cel mai lung defileu din Europa - 144 km)
 Diviziuni. Muntii Poiana Rusca, Semenicului, Almajului, Aninei, Locvei, Dognecei si
depresiunile: Almajului, Caras - Ezeris, Culoarul Timis – Cerna, Culoarul Bistrei.
c) Caracteristici climatice:
 Temperatura medie anuala (6-10° C), mai mica pe marile inaltimi (0-6° C) si mai
ridicata in Defileul Dunarii;
 precipitatii medii anuale de 700-1000 mm si peste 1000-1200 mm pe muntii inalti;
 vanturi: brizele montane si austrul.
 Climat montan cu influente submediteraneene in Muntii Banatului si oceanice in
Muntii Poiana Rusca.
d) Caracteristici ale retelei hidrografice:
 rauri: Bega (afluent al Tisei), Timis (cu Bistra, Poganis si Barzava), Caras, Nera (chei) — din grupa
de vest, afluenti ai Dunarii;
 lacuri de acumulare (Portile de Fier din Defileul Dunarii, Valiug, Trei Ape).
e) Vegetatia: paduri de gorun in amestec cu fag, paduri de fag in amestec cu brad, pasuni subalpine,
vegetatia luncilor, vegetatie submediteraneana in defileu si in Culoarul Timis-Cerna.
f) Resurse naturale: minereuri de fier, minereuri neferoase, carbuni (huila), roci de constructie,
forestiere, hidroenergetice
g) Orase: Resita, Anina, Orsova, Caransebes, Hunedoara
 5

5. Subcarpatii de Curbura
a) Pozitia geografica: in mijlocul (partea centrala a Subcarpatilor) si la marginea exterioara a
Carpatilor de Curbura.
b) Limite: Valea Trotusului la nord; Valea Dambovitei la vest; Carpatii de
Curbura si Masivul Bucegi spre interior; Campia Romana spre exterior.
c) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini specifice dealurilor subcarpatice (400-800 m) si de aproape 1000 m (996 m
in Magura Odobestilor);
 Forme de relief: succesiune de depresiuni si dealuri subcarpatice. Relief format din
doua siruri de depresiuni (la poalele muntilor sau submontane si intre dealuri sau intracolinare) si
doua siruri de culmi subcarpatice, interne si externe; depresiuni intortocheate inchise de
dealuri, ca un adevarat ,,labirint natural".
 Diviziuni: depresiunile: Vrancei, Policiori, Chiojd, Dumitresti, Valenii de Munte,
Mislea, Campina, Pucioasa si dealurile: Magura Odobesti, Istritei, Bucovel.
Aspecte specifice: s-au format prin incretirea scoartei si sunt alcatuiti din strate de roci sedimentare cutate
(gresii, argile, marne, conglomerate, pietrisuri);
- cel mai complex sector subcarpatic, treapta de tranzitie de la munte catre campie;
- detin remarcabile fenomene naturale (obiective turistice): ,,Vulcanii noroiosi" din
depresiunea Policiori, ,,Focul viu" si ,,Muntele de sare” de la Slanic.
d) Caracteristici climatice :
 Temperatura medie anuala de 6-100 C, pe alocuri mai ridicata in depresiuni;
 precipitatiile medii anuale: 700-1000 mm;
 vanturi de tip foehn.
 Climat de dealuri inalte cu influente de ariditate (continentale) si de tranzitie.
e) Caracteristici ale retelei hidrografice
 raurile: Trotus cu afluentii sai (Putna, Ramnicu Sarat), Buzau - din grupa de est, Prahova cu
Teleajen si Cricovul Sarat, lalomita, Dambovita - din grupa raurilor din sud.
 lacuri sarate (Slanic, Telega) si artificiale (Pucioasa). Izvoare minerale sarate, sulfuroase
(Pucioasa).Vegetatia si solurile: zona padurilor (paduri de gorun si de amestec stejar cu fag) si
vegetatia luncilor. Soluri brune si brune acide (cambisoluri). Rezervatii geologice: Focul Viu,
Vulcanii Noroiosi, Muntele de sare de la Slanic.
f) Resurse naturale: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), sare, roci de constructie, paduri, pasuni
g) Orase mici si mijlocii: Odobesti, Slanic, Campina, Breaza, Comarnic, Valenii de Munte, Baicoi,
Pucioasa, Fieni.
 6

6. Campia Romana
a) Pozitia geografica: in sudul tarii. Limite: Podisul Getic, Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei
in nord; Lunca Dunarii in vest, sud si est.
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudinea scade treptat de la nord (300 m in Campia Pitestilor, cea mai inalta) catre
sud, est si nord-est, la 10 m si 5-6 m la varsarea Siretului in Dunare (Campia Siretului Inferior);
 Forme de relief:
- relief in general neted, format din campuri, vai largi cu terase, lunci si maluri. Pe suprafata campurilor
s-au format crovuri, gavane prin tasarea loessului;
- tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de coborare sau subsidenta),
orizontale (tabulare) cu loess, crovuri, gavane si dune de nisip.
 Aspecte specifice:
- s-a format prin depunerea de sedimente (pietrisuri, nisipuri) intr-un bazin marin, peste care
s-a depus un strat de loess (grosimea lui atinge 40 m in Campia Baraganului);
- relieful scade in altitudine si este inclinat de la nord catre sud, est si nord-est, fapt
confirmat si de directia de curgere a raurilor (Arges, lalomita si Buzau), care se
curbeaza de la vest spre est si nord-est catre zona de lasare a Campiei Siretului Inferior (cea
mai joasa campie);
 Diviziuni: sunt mai multe tipuri de campii: a) inalte, piemontane, la contactul cu
dealurile (Pitestilor, Targovistei, Ploiestiului, Ramnicului); b) tabulare, netede cu campii, lunci
largi, dune de nisip (Olteniei, Boianului, Gavanu - Burdea, Burnasului, Vlasiei, Baraganului,
Brailei); c) campii de coborare, joase (Titu, Gherghitei, Buzaului, Siretului Inferior), in care se
produc revarsari si inundatii.
c) Caracteristici climatice
 temperatura medie anuala de 10-11° C si peste 11° C in sud (Lunca Dunarii - zona cea mai
calda a tarii);
 precipitatiile medii anuale scad de la vest si centru (500-600 mm) catre est (sub 500 -
400 mm), unde apare frecvent seceta;
 vanturi: austrul in sud-vest in Oltenia, crivatul in est (in Baragan);
 climatul de campie cu influente, de la vest la est, submediteraneene, de tranzitie si de
ariditate.
d) Apele.
 Raurile fac parte din grupa sudica (Jiu, Olt, Vedea, Arges cu Dambovita, lalomita cu Prahova,
Mostistea, Calmatui) si din grupa de est (Buzau, Ramnicu Sarat, Putna afluenti al Siretului, Siret si Prut).
 Lacuri de crov, sarate sau dulci (Baragan), limanuri fluviatile pe lalomita (Snagov,
Caldarusani), Buzau, Siret; lacuri intre dune de nisip (Oltenia de sud), iazuri si helestee si lacuri
de agrement (in parcurile din Bucuresti).
e) Vegetatie: zona stepei si silvostepei cu molisoluri (cernoziomuri), soluri de lunca, soluri
saraturoase si nisipoase. Rezervatii: forestiere (Snagov, Comana), floristice (Spataru), faunistice (Hanu
Conachi).
f) Resurse: petrol, gaze asociate, terenuri arabile cu soluri fertile
g) Orase mari: Craiova, Pitesti, Targoviste, Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Braila.
 7

7. Carpatii Meridionali situati la est de Olt (Masivele Fagaras si Bucegi)

a) Pozitia geografica: in centrul tarii si in partea estica a Carpatilor Meridionali. Limite: vest-
Valea si Defileul Oltului; est- valea Prahovei; nord- Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Brasovului;
sud- Subcarpatii Getici si de Curbura.
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudini: cele mai mari din Carpatii romanesti, peste 2000-2500 m, (varfurile
Moldoveanu 2544 m, Negoiu 2535 m, Omu 2505 m).
 Forme de relief:
- masive montane bine inchegate, depresiuni putine, vai adanci, defilee (Olt).
- Relief glaciar predominant (circuri, vai, morene si lacuri glaciare), relief carstic si relief pe
conglomerate (Babele, Sfinxul) in grupa Bucegi.
 Aspecte specifice:
- s-au format prin cutarea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine;
- sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline (care dau masivitate si inaltime mare),rocile
sedimentare (calcare si conglomerate) in Masivul Bucegi;
- masivitate remarcabila si fragmentare redusa, avand depresiuni putine;
- au o orientare generala vest-est si au abrupturi catre nord (depresiunile Brasov si Fagaras) si
sud (Subcarpati);
- Defïleul Oltului de la Turnu Rosu si Cozia;
 Diviziuni: Masivul Fagaras (Muntii Fagarasului, lezer, Ghitu, Frunti si Cozia);
Masivul Bucegi (Muntii Bucegi, Leaota, Piatra Craiului); Depresiunea Lovistei si Culoarul Rucar
- Bran.
c) Caracteristici ale climei:
 temperatura medie anuala (0-6°C, scazand cu altitudinea la mai putin de 0°C);
 precipitatii medii anuale: peste 1000-1200 mm.
 brize montane, vanturi de tip foehn catre depresiunile submontane (Vantul Mare in
Depresiunea Fagarasului)
 Climat montan (800-2000 m) si climat alpin la peste 2000 m.
d) Caracteristici hidrografice:
 Rauri din grupa sudica: Olt cu afluentul Topolog, Arges cu afluentii Raul Doamnei, Valsan,
Dambovita, Ialomita cu Prahova;
 Lacuri glaciare (Balea, Podragu, Capra, Avrig), lacuri artificiale (Vidraru, Bolboci,
Scropoasa). Izvoare minerale.
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, fag in amestec cu rasinoasele, etajul
coniferelor), zona alpina (etajul subalpin cu arbusti, tufarisuri si pasuni subalpine si etajul alpin cu
pajisti alpine si vegetatie de stancarie). Soluri din clasele cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii
complexe: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Balea.
f) Resurse naturale: roci de constructie, forestiere si hidroenergetice
g) Orase: Zarnesti, Busteni, Sinaia, Brezoi.
 8

8. Podisul Moldovei
a) Pozitia geografica: in nord-estul tarii. Limite: in nord, granita cu Ucraina; in sud, Campia
Romana, in vest, Carpatii Orientali (Obcina Mare) si Subcarpatii Moldovei; Valea Prutului (granita
cu Republica Moldova) in est.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinea in jur de 300-400 m, in Campia Jijiei scade la 200 m. Cele mai mari sunt
in nordul Podisului Barladului (peste 400-500 m) si Podisul Sucevei (Dl. Ciungi – 688 m),
in functie de duritatea rocilor.
 Forme de relief si aspecte specifice:
- dealuri domoale cu aspect de podis, vai largi cu lunci;
- strate sedimentare (gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) monoclinale (usor
inclinate), in care s-au format, prin eroziune, cueste sau coaste (Coasta Iasilor);
- fost bazin marin umplut cu sedimente, care stau pe un fundament foarte vechi, ce
apartine Platformei Est- Europene;
- dealuri inalte pe rocile dure (Podisul Sucevei), iar dealurile joase pe rocile moi
(Campia Moldovei)
- frecvente alunecari de teren pe rocile argiloase si abrupturile de cuesta.
 Diviziuni:
- Podisul Sucevei in nord-vest
- Campia Moldovei (Jijiei) in nord-est, dealuri line, vai largi cu lunci (aspect de
campie), in care lipseste padurea si are o utilizare agricola;
- Podisul Barladului in centru si sud, inclinat de la nord (500 m) catre sud (300 m),
format din Podisul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, dealurile Falciului, Podisul
Covurlui;
- Culoarul Siretului este o regiune alungita, joasa si neteda, in care se dezvolta lunca
si terasele Siretului.
c) Caracteristici climatice:
 Temperatura medie anuala (6-100 C) scade deal sud la nord;
 Precipitatiile medii anuale sunt mai mari in nord (600-700 mm) si mai reduse in est
si sud (500-400 mm)
 Vanturi din nord-vest si nord-est (Crivat)
 Climat de dealuri cu influente de ariditate si scandinavo-baltice (Podisul Sucevei)
d) Caracteristici hidrografice:
 Raurile Suceava, Moldova, Barlad, afluenti ai Siretului si Baseu, Jijia cu Bahlui si Sitna,
afluenti ai Prutului;
 Lacuri de acumulare (Stanca-Costesti pe Prut, pe Siret), iazuri si helestee in Campia Jijiei
(Dracsani).
e) Vegetatia si solurile:
 zona padurilor (etajul stejarului, amestec gorun cu fag) cu argiluvisoluri si cambisoluri;
 zona stepei si silvostepei in est si sud cu molisoluri
 vegetatie si soluri de lunca; soluri saraturoase si nisipoase
 Rezervatii forestiere si floristice (Bosanci-Frumoasa), fosilifere (Malusteni)
f) Resurse naturale: petrol si gaze de sonda, gaz metan, roci de constructie, forestiere, soluri
fertile
g) Orase: Iasi, Bacau, Suceava, Botosani, Barlad, Vaslui, Dorohoi, Falticeni, Radauti, Roman,
Pascani
 9

9. Depresiunea Colinara a Transilvaniei

a) Pozitia geografica: partea centrala si nord-vestica a tarii, in interiorul arcului carpatic.
Limite: Carpatii Orientali in nord si est; Carpatii Meridionali in sud; Muntii Apuseni (Carpatii
Occidentali) in vest.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini medii de 500-600 m, mai mari in est (aproape sau peste 1000 m; Dealul
Biches – 1080 m) si mai joase in sud-vest (400 m);
 Forme de relief :
- Podisul Transilvaniei, in partea centrala, are un relief cu aspect de podis, format din
dealuri in general domoale si vai mai largi.
- Zona marginala de contact cu muntii are numeroase depresiuni inchise de dealuri (in
partea estica se numeste ,,Subcarpatii Transilvaniei", datorita asemanarii cu Subcarpatii).
 Aspecte specifice:
- inconjurata de munti, apare ca o intinsa depresiune, fiind numita Depresiunea
Colinara a Transilvaniei. Raurile care au strapuns muntii au creat ,,porti" de legatura cu
tinuturile exterioare (vaile Somesului, Muresului, Oltului);
- a luat nastere prin scufundarea scoartei terestre, bazinul marin rezultat a fost umplut cu
strate sedimentare (nisipuri, pietrisuri, gresii, argile) groase de cateva mii de metri;
- prezenta in partea centrala a ,,domurilor" (strate boltite sub presiunea gazului metan);
- pe margini s-au format „ cute diapire ", care contin sare.
- pe substratul argilos se produc alunecari de teren.
 Diviziuni: Zona submontana (depresiunile Bistrita, Praid, Fagarasului, Sibiului, Alba
Iulia - Turda, Lapusului); Podisul Someselor, in vestul caruia se afla ,,Jugul intracarpatic"
(Prisnel, Dealul Mare, Preluca) sau ,,muntii ascunsi"; Campia Transilvaniei cu dealuri
scunde si vai largi (aspect de campie), iazuri si fara padure; Podisul Tarnavelor cu dealuri mai
inalte (500-600 m) formata din Dealurile Tarnavelor, Podisul Hartibaciului si Podisul Secaselor.
c) Caracteristici climatice:
 temperatura medie anuala de 6-10° C, mai scazuta in zona submontana);
 precipitatiile medii anuale de 700 -1000 mm, mai ridicate in est;
 vanturile de vest si nord-vest; Vantul Mare de tip foehn in Depresiunea Fagarasului, Culoarul
Alba Iulia - Turda;
 climat de dealuri joase si inalte (in est) cu influente climatice oceanice;
d)

cu afluentii sai (Tarnavele, Aries, Ampoi, Sebes), Oltul cu Cibin si Hartibaciu;

helestee, lacuri de acumulare (hidroenergetice) pe Olt; izvoare minerale.
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (stejar, gorun, stejar-fag), vegetatie de lunca; soluri:
argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, aluvionare de lunca, saraturoase. Rezervatii floristice (Fanatele
Clujului), geologice (Lacul fara Fund de la Ocna Sibiului, Rapa Rosie).
f) Resurse naturale: gaz metan, sare, carbune brun, forestiere, roci
g) Orase mari si mijlocii: Cluj-Napoca, Targu Mures, Sibiu, Alba-Iulia, Bistrita, Fagaras, Turda,
Sighisoara, Medias, Tarnaveni.

10. Subcarpatii Getici

 10
a) Pozitia geografica: in partea de sud-vest a tarii, la poalele Carpatilor Meridionali. Limite:
Carpatii Meridionali la nord; Podisul Getic la sud; valea Motrului la vest; valea Dambovitei la est.
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudini cuprinse intre 400-800 m si chiar peste 1000 m (Dl. Matau de 1018 m, Chiciora
de 1218 m).
 Forme de relief: siruri de depresiuni si dealuri subcarpatice.
 Aspecte specifice:
- s-au format prin cutarea stratelor si sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, argile,
pietrisuri, conglomerate);
- intre Dambovita si Olt cuprind mici depresiuni, inchise de dealuri netede si alungite,
numite ,,muscele", acoperite de paduri si livezi;
- la vest de Olt, sunt depresiuni mai largi, inchise de culmi subcarpatice.
- sunt strans legati, prin origine, de Podisul Getic, facand parte din Piemontul Getic;
 Diviziuni: depresiunile: Campulung, Jiblea, Ramnicu - Valcea, Targu Jiu; dealurile:
Matau, Magura Slatioarei, Dealurile Gorjului.
c) Caracteristicile climatice:
 temperatura medie anuala (8-110 C), mai scazuta la poalele muntilor;
 precipitatiile medii anuale de 700-1000 mm;
 vanturi (austrul in vestul lor).
 Climat de dealuri inalte cu influente de tranzitie si submediteraneene (in vest).
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri (Dambovita, Arges, Oltul cu Oltet, Jiul cu Gilort si Motru),
 lacuri de acumulare (pe Arges si Olt, Ceauru pe Jiu), lacuri sarate (Ocnele Mari), izvoare minerale
(Calimanesti, Caciulata).
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului, amestec gorun – fag), specii
submediteraneene in vest, vegetatie de lunca. Soluri din clasele argiluvisoluri si cambisoluri; soluri
aluvionare.
f) Resurse naturale: lignit, petrol si gaze de sonda, sare, roci, forestiere
g) Orase: Campulung Muscel, Curtea de Arges (foste capitale ale Tarii Romanesti), Ramnicu
Valcea, Targu-Jiu, statiuni balneoclimaterice cu izvoare minerale: Calimanesti, Caciulata,
Olanesti, Baile Govora.
 11
11. Grupa nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei)
a) Pozitia geografica: in nordul Carpatilor Orientali. Limite: la nord - granita de nord cu Ucraina; la sud
- Depresiunea Dornelor, pasul Mestecanis, Depresiunea Campulung -Gura Humorului; la vest -
Dealurile si Campia de Vest, Podisul Transilvaniei; la est - Podisul Sucevei.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini: cele mai mari din Carpatii Orientali (varful Pietrosul Rodnei de 2303 m)
 Forme de relief:
- un sir de munti vulcanici in vest (conuri vulcanice intens erodate), munti cristalini in
centru, cu relief glaciar si munti alcatuiti din roci sedimentare cutate (flis) catre est, cu inaltimi
mai mici, numiti ,,obcine";
- depresiuni, vai, pasuri (trecatori), relief fluvial, relief carstic pe alocuri si relief vulcanic (resturi
de conuri, cratere, platouri vulcanice).

 Aspecte specifice:
- s-au format prin cutarea stratelor si prin eruptii vulcanice si sunt alcatuiti din trei fasii
paralele de roci: vulcanice, sisturi cristaline si sedimentare (flisul carpatic);
- culmile sunt orientate NV - SE, paralele si despartite de vai longitudinale;
- numeroase depresiuni, pasuri si trecatori (Prislop - 1416 m, Setref, Mestecanis);
 Diviziuni: muntii vulcanici (Oas, Gutai, Tibles), cristalini (Maramuresului, Rodnei,
Suhard), sedimentari sau ai flisului carpatic (Bargaului, Obcinele: Mestecanis, Feredeu si Mare).
Depresiunile Maramuresului, Oasului, Dornelor, Campulungului.
c) Caracteristici ale climei:
 temperatura medie anuala sub 00-60 C; sub 00 C la peste 2000 m;
 precipitatii medii anuale de peste 1000-1200 mm;
 vanturi din vest si nord, umede si reci; brize montane de vale si de culme;
 inversiuni de temperatura frecvente iarna in depresiunile intramontane;
 etajul de clima montan cu influente scandinavo-baltice in nord si oceanice in vest; climatul
alpin la peste 2000 m.
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri : afluenti ai Tisei (Viseu si Iza, Somesul Mare, Tur), afluenti ai Siretului (Bistrita
Aurie, Moldova, Suceava);
 lacuri: glaciare (Lala), in masive de sare (Costiui, Ocna Sugatag in Dep. Maramures); izvoare
minerale la Borsa, Vatra Dornei (borvizuri).
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, fag in amestec cu conifere si etajul coniferelor)
si zona alpinà (tufisuri si pasuni); vegetatie de lunca. Soluri: cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii Creasta
Cocosului din Muntii Gutai, pestera Izvorul Tausoarelor si Pietrosul Mare din Muntii Rodnei.
f) Resurse: minereuri neferoase, mangan, roci de constructie, forestiere;
g) Orase: Sighetul Marmatiei, Viseu de Sus, Negresti - Oas, Campulung Moldovenesc, Gura Humoru-
lui si statiunile balneoclimaterice Vatra Dornei, Baile Borsa.
 12
12. Podisul Getic
a) Pozitia geografica: in sud-vestul tarii, Limite: la nord - Pod. Mehedinti si Subcarpatii Getici; la sud
- Campia Romana; la vest - valea Dunarii; la est - valea Dambovitei;
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudini: podisul este aplecat de la nord (600 m) la sud (200-300 m);
 Forme de relief: dealuri care au culmile netede, alungite, paralele si inclinate N-S, conform
inclinarii stratelor, cu aspect de podis si fragmentate de vai largi cu lunci, orientate pe
aceeasi directie.
 Aspecte specifice:
- s-a format prin depuneri piemontane la poalele muntilor (pietrisuri, nisipuri);
- face parte din Piemontul Getic; subsol bogat in petrol, gaze si carbuni (cele mai mari resurse
de lignit); zona agricola de cultura a cerealelor, plantelor industriale, pomilor fructiferi si vitei
de vie (podgoria Dragasani);
 Subdiviziuni: piemonturile (platformele) Husnitei, Strehaiei, Oltetului, Jiului,
Cotmeana, Argesului, Candesti.
c) Caracteristici ale climei:
 temperatura medie anuala (8-110 C);
 precipitatiile medii anuale moderate: 500-700 mm;
 vanturi : austrul in timpul iernii in vest, mase de aer sudice vara.
 Climat de dealuri joase cu influente submediteraneene (in vest) si de tranzitie.
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri: Jiul cu Motru, Gilort si Amaradia; Oltul cu Oltetul, Vedea, Arges, Dambovita;
 lacuri de acumulare pe Olt si Arges, iazuri si helestee.
e) Vegetatia si solurile: zona de padure - etajul stejarului (gorun, cer, garnita), paduri de amestec
(stejar si fag) cu argiluvisoluri; vegetatia luncilor cu soluri aluvionare si vegetatie submediteraneana.
Rezervatii forestiere.
f) Resurse: lignit, petrol si gaze.
g) Orase: Drobeta -Turnu Severin, Dragasani, Motru.
 13
13. Muntii Apuseni (Carpatii Occidentali situati la nord de Mures)
a) Pozitia geografica: in nordul Carpatilor Occidentali, cu o pozitie vestica in cadrul tarii. Limite: la
nord vaile Barcaului si Somesului; la sud valea Muresului; la vest Dealurile de Vest si Campia de Vest
(in dreptul Muntilor Zarandului - contact direct munte-campie).
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudini: cei mai inalti din Carpatii Occidentali; cateva varfuri trec cu putin de 1800 m
(Bihor-1849 m din Muntii Bihor, cel mai inalt din Carpatii Occidentali).
 Forme de relief:
- munti cu suprafete de nivelare, numeroase depresiuni, vai si trecatori.
- Relief carstic foarte extins (cheile Turzii, avene, pesteri: Cetatile Ponorului, Meziad,
Scarisoara, Ursilor, Vantului), dezvoltat pe rocile calcaroase;
- relief vulcanic (coloanele de bazalt de la Detunata), relief pe conglomerate, roci
cristaline, relief fluvial (vai, chei, defilee: Ciucea pe Crisul Repede).
 Aspecte specifice:
- s-au format prin cutarea stratelor si prin eruptii vulcanice (Muntii Metaliferi);
- nu au suferit ultima inaltare a Carpatilor;
- culmile montane se desprind radiar in toate directiile, ca lobii unei frunze;
- sunt alcatuiti dintr-o varietate de roci (vulcanice, sedimentare si cristaline), ca un „
mozaic litologic ";
- au masivitate redusa, datorita numeroaselor depresiuni, vai si trecatori (pasuri), care ii
fragmenteaza;
- existenta „ depresiunilor-golf „ in vest si a „ muntilor ascunsi " in nord;
 Diviziuni: Muntii Bihorului, Vladeasa, Muntele Mare, Trascaului, Metaliferi, Gilau,
Zarandului, Codru-Moma, Ses (Plopisului), Mesesului. Depresiunile Zarand - Gurahont - Brad,
Beiusului, Vad - Borod, Simleului, Huedin, Valea Ariesului (Tara Motilor).
 Resurse: bogati in resurse de subsol (minereuri de matale feroase si neferoase, carbuni,
bauxite, roci de constructie, izvoare minerale, termale).
c) Caracteristici climatice:
 temperatura medie anualà: 6-100 C (sub 60 C pe muntii inalti);
 precipitatii medii anuale abundente, de peste 1000 mm;
 vanturi: de vest, brizele de vale si de culme, vanturi de tip foehn catre depresiuni;
 Climat montan cu influente oceanice si climat subalpin la peste 1800 m.
d) Caracteristicile apelor:
 rauri: Crisurile (Alb, Negru, Repede), Barcaul, Somesul Mic, Ariesul si Ampoiul afluenti
ai Muresului;
 lacuri: de acumulare pe Somes si Crisul Repede; carstice (Varasoaia, Ighiu); izvoare minerale si
termale (Moneasa);
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (amestec stejar-fag, etajul fagului cu cambisoluri, etajul
coniferelor cu spodosoluri) si zona subalpina (tufisuri si pasuni subalpine) cu spodosoluri;
vegetatia luncilor in depresiuni. Rezervatii: pesteri (Scarisoara, Meziad, Vantului), Cheile Turzii,
Coloanele de bazalt de la Detunata, floristice, fosilifere.
f) Orase mici: Beius, Brad, Huedin, Campeni, Zlatna
 14
14. Podisul Mehedinti
a) Pozitia geografica: in sud vestul tarii la poalele Muntilor Mehedinti. Limite: intre vaile Motrului si
Dunarii; intre Muntii Mehedinti si Podisul Getic.

b) Caracteristici ale reliefului:

 Altitudini de 500-650 m.
 Aspecte specifice: relief format din dealuri eu aspect de podis, strate cutate alcatuite din
sisturi cristaline in fundament, acoperite de calcare; pe calcare s-a dezvoltat relieful carstic
(chei, pestera Topolnita), izbucuri, podul natural de la Ponoare).
 Diviziuni:
c)Caracteristici climatice:
 temperatura medie anuala (80 - 110 C);
 precipitatii medii anuale de 700 -1000 mm;
 vanturi: austrul, brize dinspre munte.
 Climat de dealuri cu influente climatice submediteraneene.
d) Caracteristici ale apelor.
 Rauri: raul Motru cu Cosustea, Topolnita, fluviul Dunarea);
 lacuri carstice (Zaton), izvoare minerale.
e)Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului, paduri de amestec stejar-fag), specii
submediteraneene (liliacul salbatic, mojdreanul, carpinita, castanul comestibil, smochinul salbatic si alunul
turcesc). Soluri din clasele argiluvisoluri si cambisoluri.
f) Orase: La contactul cu Podisul Getic (Podisul Husnitei) este situata Depresiunea Severinului, unde
se afla orasul Drobeta-Turnu Severin, port la Dunare, Baia de Arama.
 15
15. Grupa Centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo - Transilvani)
a) Pozitia geografica: in partea centrala a Carpatilor Orientali. Limite:
Depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc (in nord); Depresiunea Brasovului si Valea
Oituzului (in sud);
Depresiunea Transilvaniei sau ,,Subcarpatii Transilvaniei" (in vest); Subcarpatii Moldovei (in est).
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinea: mai redusa decat in grupa nordica, dar mai ridicata decat in grupa sudica; muntii
cei mai inalti depasesc 1900-2000 m (Pietrosul Calimanilor 2100 m este cel mai inalt varf);
 Forme de relief:
- tipuri de relief dupa cele trei fasii de roci: relief vulcanic (conuri, cratere, platouri
vulcanice) in muntii vulcanici, relief carstic (Cheile Bicazului) si pe conglomerate (Ceahlau) in
muntii flisului, relief masiv pe roci dure in muntii cristalini;
- numeroase depresiuni si vai adanci, pasuri si trecatori (masivitate redusa).
 Aspecte specifice :
- s-au format prin cutarea scoartei si prin eruptii vulcanice (orogeneza alpina);
- sunt alcatuiti din trei fasii de roci: vulcanice (la vest), sisturi cristaline (central) si
sedimentare (gresii, calcare, conglomerate) sau flisul carpatic in est.
- Relief pe calcare (Cheile Bicazului); relief vulcanic (cratère, conuri, platouri), relief
fluvial (defileele Muresului si Oltului);
- culmile montane sunt dispuse sub forma unor siruri paralele, conform celor trei fasii de roci, pe
directia NV - SE;
- un uluc depresionar (Giurgeu - Ciuc) intre muntii vulcanici si partea centrala.
 Diviziuni: munti vulcanici (Calimani, Gurghiu, Harghita), cristalini (Giurgeu, Bistritei),
sedimentari (Hasmasu Mare, Ceahlau, Ciucului, Stanisoarei), depresiuni (Giurgeu, Ciucului, Comanesti,
Borsec).
 Resurse: carbune brun, minereuri neferoase, roci de constructie, sulf, izvoare
minerale, forestiere, hidroenergetice.
c) Conditii climatice:
 temperatura medie anuala: 0-6° C (sub 0° C la peste 2000 m in Calimani);
 precipitatii medii de peste 1000-1200 mm;
 vanturi: de tip foehn, brize montane;
 climatul montan eu inversiuni termice in depresiunile Giurgeu, Ciuc si climatul alpin
(Calimani, Ceahlau).
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri : Mures si afluentii Tarnava Mare si Mica; Olt, afluentii Siretului (Bistrita cu Bicazul, Trotus);
 lacuri: de crater vulcanic (Sfanta Ana), de baraj natural (Rosu), acumulare (Izvorul Muntelui);
izvoare minerale carbogazoase (Borsec, Harghita, Tusnad, Vatra Dornei), termale (Tusnad).
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, amestec fag cu molid, etajul coniferelor); zona
alpina (arbusti si pajisti subalpine si alpine), vegetatia luncilor in depresiuni. Soluri: cambisoluri,
spodosoluri si soluri aluvionare. Rezervatii: forestiere si floristice (Sancraieni), complexe: Lacul Rosu -
Cheile Bicazului, Sfanta Ana.
f) Orase: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Comanesti si statiuni balneoclimaterice (Borsec, Tusnad, Vatra
Dornei).
 16
16. Podisul Dobrogei
a) Pozitia geografica: in sud-estul {àrii. Limite: Lunca Dunarii (sectorul Baltilor) in vest; Marea
Neagra in est; Dunarea si Delta in nord; granita eu Bulgaria in sud.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudinea: sub 500 m (Vf. Greci 467 m din Muntii Macinului) in Dobrogea de Nord si sub
200 m in Dobrogea de Sud.
 Forme de relief:
- dealuri domoale, netede si vai largi eu ape firave, cu aspect de relief rigid si imbatranit;
abrupturi catre Dunare ci Marea Neagra;
- cea mai tipica unitate de podis.
 Aspecte specifice:
- Dobrogea de Nord (Muntii Macinului) s-a format prin erodarea unor munti vechi
hercinici;
- roci dure si foarte vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei, granit);
- Dobrogea de Sud s-a format intr-un vechi bazin marin umplut cu sedimente, peste care se
afla o patura de calcare si strate de loess. Relief este ondulat, cu abrupturi pe alocuri si este
prezent relieful carstic (pesterile Movile si Gura Dobrogei).
 Resurse: roci de constructie, soluri fertile
 Diviziuni: in Dobrogea de Nord (Muntii Macinului, Culmea Niculitel, Dealurile Tulcei,
Pod. Babadag, Pod. Casimcei); in Dobrogea de Sud (Pod. Medgidiei, Negru Voda, Oltinei, Zona
litorala).
c) Caracteristici ale climei:
 Temperatura medie de peste 100-110 C (mai ridicata pe litoral);
 Precipitatii medii sub 500-400 mm (mai scazute in sud si est);
 Vanturi: Crivatul, brizele marine;
 Climatul de campie, dealuri joase si climatul de litoral eu influente continentale si pontice.
d) Caracteristici ale apelor.
 Rauri firave, afluente Marii Negre, care se varsa in lacuri litorale: Telita, Taita, Slava,
Casimcea.
 S-a construit Canalul Dunare - Marea Neagra;
 Lacuri litorale: complexul lagunar Razim - Sinoe, laguna Siutghiol, limane (Tasaul, Techirghiol,
Mangalia).
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor in nord (stejar); zona stepei si silvostepei, vegetatia luncilor.
Soluri argiloiluviale si molisoluri (cernoziomuri si soluri balane), soluri aluvionare si nisipoase. Rezervatii:
fosilifere (Aliman), speologice (Gura Dobrogei, Movile).
f) Orase: Macin, Medgidia, Constanta, Mangalia, Navodari.
 17

17. Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)

a) Pozitia geografica: in sudul Carpatilor Orientali. Limite: Depresiunea Brasovului si Valea
Oituzului in nord; intre Valea Oituzului si Valea Prahovei; Subcarpatii de Curbura in est si sud.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini: 1500-1600 m; cele maxime de peste 1800-1900 m (vf. Ciucas 1954 m);
 Forme de relief:
- munti alcatuiti din strate cutate (flis), depresiuni, vai, pasuri; relief pe conglomerate
(babe, sfincsi, coloane in Ciucas);
- relief pe calcare in Postavaru si Piatra Mare;
 Aspecte specifice:
- s-au format prin cutarea scoartei (orogeneza alpinà);
- lipsesc muntii vulcanici si cristalini;
- zona seismica Vrancea.
- Cea mai mare depresiune intramontana (Depresiunea Brasovului, cu un relief neted, ca o
campie si o altitudine de 500-600 m);
 Diviziuni: Muntii Vrancei, Buzaului, Ciucas, Baiului, Intorsurii, Barsei (Postavaru si Piatra
Mare), depresiunile Brasovului (cea mai mare depresiune intracarpatica), Intorsura Buzaului.
 Resurse: roci de constructie, lignit, petrol (Depresiunea Brasovului).
c) Caracteristici climatice:
 Temperatura medie: 0-60 C (-38,50 C, temperatura minima absoluta in Depresiunea Brasovului);
 Precipitatii de peste 700-1000 mm;
 Vanturi: de tip foehn, brize montane;
 Climat montan cu inversiuni termice in depresiuni (Brasovului, Intorsura Buzaului).
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri afluente Oltului (Raul Negru si Barsa),Siretului (Putna, Buzau) si Ialomitei (Prahova cu
afluentii Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat);
 Lacuri de acumulare (Siriu pe Buzau, Paltinu pe Doftana).
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (fag, fag - molid, conifere), zona alpinà (arbusti si pajisti alpine).
Soluri din clasa cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii forestiere, Tigaile Mari din Ciucas.
f) Orase: Brasov, Azuga, Intorsura Buzaului, Sfantu Gheorghe, Covasna, statiuni turistice (Predeal,
Busteni, Sinaia).
 18

18. Carpatii Meridionali situati la vest de Olt (Masivele Parang si Retezat - Godeanu)
a) Pozitia geografica: partea vestica a Carpatilor Meridionali, formata din Masivele Parang si
Retezat - Godeanu. Limite: Depresiunea Transilvaniei, culoarul Muresului, culoarul Bistrei la nord;
Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti la sud; Valea (Defileul) Oltului la est si Culoarul Timis - Cerna la vest.
b) Caracteristicile reliefului:
 Altitudini de peste 2000-2500 m (Parangul Mare 2519 m, Peleaga 2509 m);
 Forme de relief:
- culmi masive, depresiuni putine, vai adanci,
- relief glaciar, relief carstic in Muntii Cernei si Mehedinti si pe alocuri in Valcan si Capatanii.
 Aspecte specifice:
- s-au format prin orogeneza alpina si sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline, cu exceptia
partii de sud-vest, unde apar calcarele (Muntii Cernei si Mehedinti);
- sunt foarte putin fragmentati, avand o remarcabila masivitate; culmile se desprind din masivele
centrale;
- sunt abrupti pe margini; defileele Oltului si Jiului;
 Resurse: de carbuni (huila) in Depresiunea Petrosani, roci de constructie, minerale, forestiere,
hidroenergetice .
 Diviziuni: Masivul Parang (Muntii Parang, Lotrului, Capatanii, Candrel, Sureanu), Masivul
Retezat - Godeanu (Muntii Retezat, Godeanu, Cernei, Mehedinti, Tarcului); Depresiunile Petrosani,
Hategului, Culoarele Timis-Cerna si Bistra, Defileul Oltului si Dep. Lovistei.
c) Caracteristici climatice:
 temperatura medie: 0-60 C, sub 00 C la peste 2000 m;
 precipitatii medii: peste 1000-1200 mm;
 vanturi de tip foehn, brize montane;
 climat montan cu inversiuni termice in depresiuni si alpin la peste 2000 m. Influente
submediteraneene pe Valea Cernei.
d) Caracteristici ale apelor:
 rauri: Oltul cu Cibin si Sadu, Lotru si Oltet, Jiul cu Motru si Gilort, Cerna, Timis, afluenti ai
Muresului Sebes si Strei;
 lacuri: glaciare (Bucura, Zanoaga, Galcescu), hidroenergetice pe Lotru (Vidra), Sebes, Cerna, Raul
Mare. Izvoare termale la Baile Herculane.
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, paduri de amestec fag - brad si etajul
coniferelor); zona alpina (arbusti si pajisti alpine); vegetatie submediteraneana pe Valea Cernei. Soluri:
cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii: Parcul National Retezat, pestera Muierii, Closani, complexe (lezerul
Sureanu), forestiere.
f) Orase: Petrosani, Lupeni, Petrila, Vulcan, Brezoi, statiunea Baile Herculane.
 19

19. Dealurile de Vest

a) Pozitia geografica: in vestul tarii, situate in prelungirea Carpatilor Occidentali. Limite: Carpatii
Occidentali la est, Campia de Vest la vest, raul Somes la nord si Nera la sud.
b) Caracteristici ale reliefului:
 Altitudini: dealuri joase de 200-400 m; creste spre contactul cu muntii.
 Aspecte specifice:
- s-au format prin depuneri piemontane (pietrisuri, nisipuri), strapunse de iviri cristaline si
granitice.
- Bordura deluroasa intre munte si campie, discontinua, intrerupta in dreptul Muntilor
Zarandului;
- patrund in ,,depresiunile-golf” catre zona montana;
- dealuri usor inclinate, fragmentate de vai;
- Muntii ascunsi ai Transilvaniei " (Culmea Codrului) din nordul Apusenilor.
 Resurse: petrol, gaze de sonda, lignit, roci de constructie, ape termale.
 Diviziuni: Dealurile Silvaniei si Crasnei (depresiunile Baia Mare si Simleului), Dealurile
Crisene, Dl. Banatului (Lipovei si Buziasului).
c) Caracteristici climatice:
 temperatura medie de 6-100 C;
 precipitatii medii de 600-700 mm;
 vanturile de vest;
 climat de dealuri joase cu influente oceanice la nord de Mures si submediteraneene la sud de Mures.
d) Caracteristici ale apelor:
 raurile Somes, Crasna, Barcau, Crisurile, Mures, Bega, Timis, Barzava, Nera.
 Izvoare minerale si termale.
e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului) cu argiluvisoluri; vegetatia si solurile de lunca.
Plante submediteraneene in sud. Rezervatii fosilifere.
f) Orase: Baia Mare, Zalau, Simleu, Buzias