Sunteți pe pagina 1din 31

SECURITATEA SI SANATATEA

IN MUNCA
Locul si rolul legislatiei protectiei muncii
in sistemul legislativ national: o componenta
a sistemului de reglementari prin care se
urmareste asigurarea protectiei cetatenilor,
respectiv pentru un segment specific de
populatie – activa, impotriva riscurilor de
accidentare si imbolnavire profesionala
generate de prestarea oricarui proces de
munca.
1. Protectia muncii – drept fundamental al
tuturor participantilor la procesul de munca
2. Legatura indisolubila dintre dreptul la
munca si protectia muncii
3. Integrarea protectiei muncii in procesul de
munca
4. Caracterul preventiv al protectiei muncii
5. Abordarea prevenirii accidentelor de
munca si imbolnavirilor profesionale ca
problema unica
Structura sistemului legislativ roman
privind securitatea si sanatatea in munca
Legislatie de baza
1. Nivelul de emitere
2. Aria de obligativitate
3. Aria de opligativitate si natura
reglementarii
- Legislatie primara
- Legislatie secundara
- Legislatie tertiara
4. Problema reglementata
Legea nr. 90/1996 a protectiei muncii

 Rolul de lege fundametala pentru realizarea


securitatii si sanatatii in munca
 Asigura
- stabilirea principiilor de prevenire
- trasarea cadrului general pentru intregul proces de
legiferare in domeniul protectiei muncii
- trasarea cadrului general pentru modeul de
desfasurare si organizare a activitatii de prevenire a
accidentelor de munca si a bolilor profesionale
Norme de protectie a muncii

 Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o


masura legislativa de realizare a securitatii muncii;
continutul lor este format din colectii de prevederi
cu caracter obligatoriu, prin a caror respectare se
urmareste eliminarea comportamentului
accidentogen al executantului in procesul muncii
 Rolul normelor de protectie a muncii este de a
stabili acele masuri de prevenire necesare pentru
anihilarea factorilor de risc de accidentare si
imbolnavire profesionala dependenti de executant
Sistemul national de norme de protectie
cuprinde:

 Norme generale de protectie a muncii


 Norme specifice de securitate a muncii
 Instructiuni proprii de securitate a muncii
(legislatie tertiara) – acte juridice de natura
normelor, cu aplicabilitate restransa la
emitentul lor.
 Norme metodologice
Standarde de securitate ale muncii

 Instrument pentru stabilirea vinovatiei si a


sanctiunilor corespunzatoare in cazul
accidentelor de munca
 Instrument al controlului si autocontrolului
de protectie a muncii
 Instrument folosit in elaborarea programelor
de prevenire la nivelul agentilor economici
SISTEMUL ORGANIZATORIC
NATIONAL AL PROTECTIEI MUNCII IN
ROMANIA

 Principiul implementarii de sus in jos


 Principiul utilizarii parghiilor economice-financiare
 Principiul completitudinii sistemului juridic
 Principiul integrarii securitatii si sanatatii in munca in
productie
 Principiul educarii populatiei potential active
 Principiul organizarii si sustinerii la nivel national a activitatii
de cercetare stiintifica in domeniu
Accidentele de munca si bolile
profesionale
 Accidentul - vatamarea violenta a
organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care se produc in timpul
procesului de munca sau in indeplinirea
indatoririlor de serviciu, indiferent de natura
juridica a contractului in baza caruia se
desfasoara activitatea si care provoaca
incapacitate temporara de munca de cel
putin 3 zile, invaliditate ori deces
 Pentru ca un accident de munca sa poate fi
calificat accident de munca, trebuie sa fie
intrunite mai multe conditii referitoare la:
- vatamarea violenta a organismului
- timpul si locul producerii accidentului
- calitatea celui accidentat
In functie de gradul de afectare a capacitatii de munca, se
recunosc urmatoarele grade de invaliditate:
Gradul I - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea
de munca si nu are posibilitatea autoservirii (in caz de orbire,
de pierdere a ambelor maine sau picioare, etc…)
Gradul II - Cand persoana afectata si-a pierdut total capacitatea
de munca, dar se poate autoservi
Gradul III - Cand persoana afectata si-a pierdut partial
capacitatea de munca, dar isi poate continua activitatea la
acelasi loc de munca sau altul, insa in conditiile unui
program redus
Clasificare:
 Dupa numarul persoanelor afectate
 Dupa urmarile (efectele) asupra victimei
 Dupa natura cauzelor directe care provoaca
vatamarea
 Dupa natura leziunilor provocate asupra
organismului
 Dupa locul leziunii
 Dupa momentul in care se resimt efectele
Bolile profesionale si bolile legate de
profesiune

 Legea nr. 90/1996 – afectiunea ce se


produce ca urmare a exercitarii unei meserii
sau profesii, cauzata de factori nocivi fizici
chimici sau biologici, caracteristici locului de
munca, precum si supra solicitarea
diferitelor organe sau sisteme ale
organismului in procesul de munca
Clasificare

 Dupa natura factorului nociv care le-a


generat
 Dupa tipul de expunere la actiunea
factorului nociv
 Dupa modul de actiune a factorului nociv
asupra organismului
Factorii de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala; clasificare si forme de
manifestare in sistemul de munca
-/-
 Factorii de risc proprii executantului
 Factorii de risc proprii sarcinii de munca
 Factorii de risc proprii mijloaceleor de productie
 Tactorii de risc proprii mediului de munca
Instruirea în materie
de protecţie a muncii
Codul Muncii
Instruirea salariaţilor în materie de protecţie a
muncii
(1) Instruirea salariaţilor în materie de protecţie a
muncii are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi
formarea deprinderilor respective.
(2) Instruirea salariaţilor în materie de protecţie a
muncii se efectuează în modul stabilit de
Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale după
consultarea sindicatelor respective.
Instructajul de protecţie a muncii, în raport
cu caracterul şi timpul efectuării, cuprinde
următoarele faze:
a) instructajul introductiv general;
b) instructajul la locul de muncă;
c) instructajul periodic.
5. Instructajul introductiv general se face:
a) cu personalul nou angajat;
b) cu personalul venit ca detaşat sau pentru executarea unor lucrări în bază de
contract;
c) cu elevii, ucenicii şi studenţii ce îşi desfăşoară practica profesională.
6. Instructajul introductiv general are scopul de a informa personalul despre
obligaţiile acestuia de protecţie a muncii, specificul activităţii de producţie,
prevederile actelor normative de protecţie a muncii ce urmează a fi respectate
în procesul de muncă, riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională
specifice, consecinţele posibile ale necunoaşterii sau nerespectării prevederilor
actelor normative de protecţie a muncii.
7. Instructajul introductiv general se efectuează individual sau cu un grup de
persoane de către specialistul pentru protecţia muncii conform programului
instructajului introductiv general. Programul instructajului introductiv general se
elaborează de specialistul pentru protecţia muncii şi se aprobă de angajator.
8. Specialistul pentru protecţia muncii, după ce a efectuat instructajul introductiv
general, verifică cunoştinţele însuşite de cei instruiţi şi, în raport cu rezultatul
verificării cunoştinţelor, face propuneri angajatorului referitor la angajarea sau
neangajarea persoanelor respective.
9. Angajatorul angajează numai persoane care au însuşit programul instructajului
introductiv general.
10. Instructajul la locul de muncă se face după instructajul introductiv general şi
începe din momentul prezentării personalului nou angajat la locul de muncă.
11. Instructajul la locul de muncă se efectuează de către conducătorul de lucrări
pe baza instrucţiunilor de protecţie a muncii.
12. Instructajul la locul de muncă are ca scop cunoaşterea de către personalul
nou angajat în muncă a cerinţelor generale de protecţie a muncii, precum şi a
cerinţelor de protecţie a muncii specifice activităţii la locul de muncă
respectiv.
13. După efectuarea instructajului la locul de muncă, conducătorul de lucrări
verifică cunoştinţele însuşite de cel instruit şi, în raport cu rezultatul verificării
cunoştinţelor, admite sau nu admite persoana respectivă la desfăşurarea de
sine stătător a activităţii.
14. Instructajul periodic are scopul să completeze şi să perfecţioneze
cunoştinţele în materie de protecţie a muncii ale personalului şi se
efectuează de către conducătorul de lucrări.
15. Instructajul periodic se va efectua ori de cîte ori este necesar la intervale ce
nu vor depăşi 180 zile.
16. Instructajul periodic se efectuează şi în următoarele cazuri:
a) la punerea în aplicare a unor norme de protecţie a muncii noi sau modificate,
care se răspîndesc asupra locului de muncă respectiv;
b) la schimbarea condiţiilor de muncă;
c) în urma încălcării de către salariaţi a instrucţiunilor de protecţie a muncii, care
a condus sau ar fi putut conduce la un accident de muncă, avarie, explozie
etc.;
d) la reluarea activităţii după un accident de muncă;
e) la efectuarea lucrărilor ocazionale sau speciale care nu fac parte din procesul
de muncă obişnuit al salariatului;
f) la modificarea procesului tehnologic;
g) la lichidarea urmărilor avariilor, calamităţilor naturale etc.;
h) la efectuarea lucrărilor pentru care se perfectează un bon de lucru - permis.
INSTRUCŢIUNI SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII
PENTRU LUCRĂTOR COMERCIAL
 Pentru desfăşurarea activităţilor comerciale, vor fi admişi numai lucrători care
corespund din punct de vedere medical şi cunosc modul de utilizare a aparaturii şi
instalaţiilor din dotare;
 Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatoriu pe timpul desfăşurării
activităţii;
 Echipamentele şi aparatura acţionate electric vor fi protejate cu carcase şi apărători,
astfel încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse
 Periodic se va verifica stabilitatea rafturilor şi a pieselor de mobilier, integritatea
geamurilor şi pieselor de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului. Marginile
acestora trebuie să fie şlefuite, să nu trebuie să prezinte porţiuni tăioase, ascuţite,
spărturi;
 Mărfurile se vor depozita în spaţii distincte, pe sortimente şi în acelaşi loc, în funcţie de
natura lor, în aşa fel încât să fie evitate mişcările inutile, aglomerarea căilor de acces şi
producerea accidentelor;
 Ambalajele se vor amplasa în incinta magazinului astfel încât să nu blocheze căile de
acces şi circulaţie şi să nu stânjenească lucrătorul comercial în desfăşurarea activităţii
curente;
• Mărfurile trebuie aşezate pe rafturi în aşa fel încât să nu se depăşească
marginile mobilierului;
 Sticlele vor fi aşezate pe rafturi şi pe gondole în aşa fel încât să se evite
accidentele produse prin răsturnarea, căderea şi spargerea acestora;
 În incinta magazinului este strict interzis fumatul;
 Ambalajele şi deşeurile vor fi colectate periodic şi depozitate în locurile
special amenajate în afara magazinului;
 Curăţenia în magazin va fi efectuată doar în timpul pauzelor sau în afara
programului de lucru cu clienţii;
 Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea spaţiului comercial se vor executa
obligatoriu conform reglementărilor legale în vigoare;
 Întreţinerea şi reparaţiile la aparatura şi utilajele specifice magazinului se
vor efectua doar de personal calificat şi autorizat;
 Este interzisă utilizarea aparaturii şi instalaţiilor electrice care prezintă
defecţiuni sau improvizaţii;
 Se interzice suprasolicitarea instalaţiilor electrice prin cuplarea la aceiaşi
priză a mai multor consumatori;
INSTRUCTIUNI PROPRII
DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
PRIVIND ACTIVITATEA DE COMERT IN MAGAZINE

 I. Organizarea locului de munca si a activitatilor

1.1 Caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute in stare de curatenie,
libere de orice obstacol si vor fi marcate vizibil, pentru a se evita expunerea
salariatilor la accidente.
1.2 Caile de acces vor fi nivelate podite sau pavate, si amenajate in vederea
scurgerii apei. Iarna, caile de acces vor fi curatate de zapada si presarate cu
materiale antiderapante (nisip, sare, rumegus etc.).
1.3 Pentru autovehicule vor fi prevazute drumuri sau spatii de intoarcere cu o
raza de curbura care sa permita manevre nepericuloase. Atunci cand nu exista
spatii de intoarcere, manevrele se vor face prin pilotaj. Pe caile de circulatie ale
autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, placute cu semne de circulatie.
1.4 Diversele marfuri vor fi depozitate in spatii distincte, special amenajate, in
functie de natura marfii.
 1.5 In spatiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzator
conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii
1.6 Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzator al cailor
de acces din spatiile de lucru.
1.7 Aparatele de casa vor fi amplasate in asa fel incat salariatii care le
deservesc sa fie feriti de curentii de aer ce s-ar putea produce prin
deschiderea usilor.
1.8 Pentru asezarea si manipularea marfurilor din rafturi, spatiile
comerciale vor fi dotate cu scari simple sau duble care vor fi prevazute
cu dispozitive de prindere in partea superioara si placi de cauciuc in
partea inferioara (pentru scarile simple), iar cele duble cu lant de
siguranta si placi de cauciuc pe partea inferioara.
1.9 Mobilierul comercial va fi amplasat astfel incat sa se obtina o
stabilitate corespunzatoare.
1.10 Rafturile se vor prinde de pereti prin dispozitive speciale de
prindere si periodic se va verifica orizontalitatea rafturilor.
 1.11 Geamurile si piesele de cristal sau semicristal din componenta
mobilierului vor fi intregi, fara sparturi, crapaturi sau bucati lipsa. Marginile
acestora trebuie sa fie slefuite, fara portiuni taioase sau zgrunturoase.
1.12 Orice element de mobilier va fi finisat corespunzator, pentru a nu
provoca accidente la manipularea marfii si periodic se va verifica
stabilitatea acestora.
1.13 La amplasarea mobilierului si a utilajelor comerciale se vor lua
urmatoarele masuri : spatiul de amplasare sa fie in afara spatiilor de
circulatie a personalului si personalul salariat sa nu fie expus actiunii
curentilor de aer, radiatiilor solare directe etc.
1.14 Masinile de birou vor fi montate pe materiale fonoabsorbante (pasla,
placi de cauciuc etc.)
1.15 Echipamentele si utilajele comerciale vor avea ecrane de protectie,
aparatori, carcase etc. care sa impiedice accesul salariatilor la elementele
periculoase ale acestora.
1.16 Verificarea instalatiilor de alarmare se va efectua zilnic, de persoane
instruite si autorizate in acest scop.
II. Protectia impotriva electrocutarii

2.1 Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin


carcase, aparatori etc. astfel incat elementele aflate normal sub tensiune
sa nu poata fi atinse.
2.2 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate impotriva
deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.
2.3 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aparatorilor etc. la
echipamentele aflate sub tensiune.
2.4 Toate reparatiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor
electrice se vor efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie
electrica si numai de catre electricienii de intretinere, instruiti
corespunzator si autorizati.
2.5 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa sau indirecta se vor
lua masuri tehnice si organizatorice, conform prevederilor Normelor
specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
2.6 In dreptul utilajelor cu actionare electrica se va prevedea gratar din
lemn sau covor din cauciuc.
2.7 Spalarea si curatarea utilajelor comerciale, la terminarea lucrului, se vor
efectua numai dupa intreruperea alimentarii cu energie electrica a acestora.
2.8 La masinile de casa, zilnic, inainte de inceperea programului de lucru,
va fi verificata legatura la conductorul de nul.
2.9 Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu
carcase de protectie si legaturi la prizele de pamant si la conductorul de nul
al instalatiei electrice.
2.10 Toate masinile de birou actionate electric (masini de scris, adunat,
calculat si electrocontabile) vor fi prevazute cu legatura de protectie la priza
de pamant).
2.11 Se interzice lucrul la masinile de birou cand acestea au capacele
demontate.
2.12 Dupa terminarea lucrului, masinile de birou vor fi scoase de sub
tensiune
2.13 Prizele de alimentare vor fi tip ,,schuco’’ cu legatura de protectie la
priza de pamant.
2.14 Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mainile
umede sau murdare de grasime.
 III. Comercializarea marfurilor

3.1 In magazine marfurile se vor aseza astfel :


- la un nivel situat intre 50 si 180 cm. Inaltime de la podea, pe o
lungime de 150 – 165 cm. ;
- sub 50 cm. Inaltime se vor aseza stocurile de rezerva, iar pe partile
laterale, marfurile care se manipuleaza mai rar ;
- cantarele se vor aseza in centrul locului de munca, iar uneltele si
sculele destinate vanzarii marfurilor in dreapta vanzatorului.
3.2 Curatenia in magazine va fi efectuata numai in timpul pauzelor sau
la sfarsitul programului de lucru, cand unitatea va fi inchisa.
3.3 Conducatorul locului de munca va lua masurile necesare privind
dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor comerciale, conform
reglementarilor Ministerului Sanatatii.
 3.4 Marfurile vor fi asezate intotdeauna, pe sortimente si in
acelasi loc, in functie de natura lor, in asa fel incat sa fie evitate
miscarile inutile, aglomerarea cailor de acces si producerea
accidentelor.
3.5 Asezarea si manipularea marfurilor in/si din rafturile situate
la inaltime, se vor executa cu ajutorul scarilor simple sau duble
prevazute cu dispozitive de prindere si fixare. Se interzice
folosirea butoaielor, scaunelor, lazilor, pachetelor sau a altor
obiecte de improvizatie.
3.6 Marfurile vor fi asezate in rafturi si pe gondole, in asa fel
incat acestea sa nu depaseasca marginile mobilierului.
3.7 In spatiile destinate vanzarii articolelor electrice care sunt
verificate in fata cumparatorilor, se vor amenaja prize de
incercare, acestea vor fi protejate in permanenta impotriva
atingerilor accidentale. Se interzice folosirea instalatiilor
improvizate.