. .._,~.: : .•.

~~. f ;_~~ ..... ~~. ~:_:.:~~--:&{:: ~.~~ ~~~~~~~:i~;'·

:)';>~'i·~j;:·'.$'·~'~"0~§;"'·) .

HFt:~K?\~:K~, A

. INSTITUrUL nO~1:\N DE

. STAND,'1RDIZARE

I

I

I

I rpalHLl;JHClme, npc:lllblUl:1E'HHIolC' H .

Cons t r uct io!!, ('i.'<k<. i:tctuslric!les e t arpo aoorcxuuvecxue KOHCTPYI;tllIII

:Io:ri,ol," )1(E..1F':WlJI::TOHllbIE H IIPEJ],-

rL\~ClH~l\::' L:-': L,;ro:-': An.\Ii~ '1' ,1;Al'llTI::.;1 i.uo JJ..\'fl[,lIit\.~lI-

ET E~ BETON PlU~CONTRAI~'T,,;.·~ . ..tlbl~;?~Tg~blE;rEfETl:\p~ .r.'i'1:

1'[("("[1[111''"< '!('n(r:lk~ en vue de .' 'fiHl ... ' \:.~"V, .;' "

I'Ct:lh:is>clIll'll\ tit" pr oje t s 0611\He OO;lOlHeHlUI· UU upocicmpo-

. BaRlI!O '

----:-------------- ----_ ... - .. -_._. - ..

(

! -

Non industrial, in dus t rral and agr icu l tu rn l uuilt.!in.:.;> ,REL"'FORCE[j A!'lD PRESTHES::;£J) CO",CHETE Fl.OOl\S G~Dcr:ll dcs ign s pccit ica t iou s

2

1.2.2

CJ:lsiiiearr:l 1'IaI1~t'dor

D upii modul de rcalizare :

plansee monolite;

- plansee prcfabiicate ;

- plansco mixre (din element.e prefabricate ~i beton monolit).

Du:p5. modul de rezemare ~i alcatuire : ,'. .:',:, ,.. . .

planseo cu pL1.ci rezemate cnnt inrru pe dona san mai miiltelaturi : . .;,. ,

• plansee cu pU\ci i

• plansce cu pl.ici ~i griuz i :

• plansce cu men' uri dese;

• plansee casetate j

plansec (':1 placi rezemate pl' st.ilpi : . • plansee ciuperci;·

~,. plansee-dala (eu dala plina sau nervurata) .•..

Dupa mcdul de transmitere a iuciirciirilor la reazeme :

'- plansee care tra nsmit rinciircarile dupa 0 singurii direct-e; - plunsec (-are transmit ilH'iil"l'~~rih' uupa doua direct ii.

.. .. ~ ... ; ~

;. . -v-' 'J-.,; • .:.

- Prc \"E·derik 1:11 ,:L':H ulu: st.n !Il:l r;1· , .• ,j'!;' .;-: tt IJh~.~~c-li: de acoporis ~i iuterrncdiare ale

:.. eL-l.cliriiol': ~d,,];l;l::: ;'/!i\dii,iihr ~p!>(:i;j;·~, ':.,! !! :::'!!'-':l!~J ~i la. calculul ~i ah-:ltuin:a alter plqi

::: de stnlc-lll;':-~ ('arc: t".i Ii ;l"in',i::1it' 1'L'.II,:,·(·; .. i· \:!1': nuuct (;~. vedere gf'culcn'ic ~j mecani« (eie:

.. ~ mente de xiduri (k sprijiu. radicre de fllilda'.ii t·t·t:.!. .

.~!?:.=: ...... !~'::'.'::',,!,"';"~...!.~""""'~~~.r(,.-': .. --=.- .. '- ~-_.'.-_~ '.

R 1.1.2 Prczentul !;t";1~danl nu se reft'I';-l la planseelc :;~irt·(~a:c"!l.e"flll;arLlu'prC'(lunLl",t~ll lliU;...·

,_ mice sau s upuse unor couditii Uetbl'~';I,·,l" (·,~,JI):";WP (tl~mpE'ratliri peste -:-80 ~C ;:':1.11 sub

.:,; -3'::;' C, medii curosive dC'.).

1.2

1.2.1

u .. Co

~ . - :~{ .: n,

"

Z 1.2.3

cu rospectarea

1.3 Alt'!J('r(,:l tipului de plauscu se fat·p pe considerente tehnico-economicc,

... ·_conditiilor de rezistenta, de rigiditate ~i de Iunctionalitate privind :

.- i:· .-. '_ izolarea fonici j . . . . : .' "': - ':-"~':' . ..!. --- .-:--- < ••

. , . izolarea terrnica ; -

izolarea hidrofuga in caznl acoperisurilor ~i teraselor ; .

prot cct.ia auticorosiva ; .

protcctia contra .incendiilor.

. .• " .- .. '

Elob or ct de :

INSnTUTUl CENTRAL DE CERCETARE

~I PROIECTARE TN CONSTRUql1 ~ MINISTERUL EDUCA Ti':1 ~I INVATAM INTUlUI Imtitutul de Ccr c c+cr! in Ccns truclii ii Economic Co ns tr ucf iilo r $i Institutul de Con:truc;ii'- Bucure ~Ii

Data inlnirii In v lqoare ;

Aprob at de:

INSTITUTUL ROMAN; DE 5, ANDARDIZA~::

Bd. !lie Pintilie nr. 5 SUCURESTI

Telex 11312 I.Rs.. :\. 'J

In90-1:2-Dl

2.1 . ," Prevedcri genrrate

. 2.1.1" Calcululplanscclor ~r Iar-c lui nd in ('flll;.:ider:1I'p eomp,,;,,';'I;'I,· 1lI)rm~1I(' pc pla nul aces-

::'¥Ji:tora)ue ').nca.rcirilor-:-;v~,rtiC;3le,§i,J~ni!,l~ ,~eama. de actiunea ine:;m:;irilur din planul lor (seism,;-, '

". "vint , tcmpcraturit). ' ' .' ',.' J; ,~lL .' .' , , I, ".1,.,J'"

2.1.2 Valorilc normat c ale inciirciirilor St' ~tahik:\l' conforn :-;T \;-; lOlOl/pc ]l;lr~i ~i .rcglo-

ment.irilor tchnico spccifice.

Cocficicntii illdireariiur, va.lor ile dr- ca lr-ul a h- illl';-U"l';-,: i.:: I,,,,,jlll lor 11(' grll]l:uc SC stabilesc conform STAS 10101/0A-77.

2.1.3 Eforturile scctionalc prod use de i uc;-~rc'ari s(' dct errn ill:! :.; n' I,d :-'I',Un:1., uncle cafe cazul, ':~

~i de efcctcle stiirii de prer-oru primarc.

'Bforturile scqiona\p se dcterm iu.i prj nl r-un calcul :

- in doiueniul e-lastic sau in duuu-ui u l JlIl"I-('la,;li,' ~,,; """:)I!;l 'Tl1ilil)rului Iiuiit.l , L." starca l irnitii de rrzi::;fl'II~;i;

_. ill domeniul clastic, h stii ril« Emil;1 all· «x ploat.iri: " ~,::,.:!.

2.1.4 facii :

La planseolo ak-iit uit« dill elerncnt o pr,·falnil'at('. mOl:I:];;I/':I;:' li,lrl' !·l('~ trcbuie 051 se ,

-- cnlcululsub ;.tl'pll1!f'a i nciircii rilor ":';-1' "t' "plica iii;::: ;,. <1 .. )'t':l!;;:arr;1 cont iuu itatil

in i mbi n.i ri, pe sohonu-l» st a tice corcspuuzu ourc avcst ci si: r.:::,~! :

'~~..: calccl~i c7Iu;;~~~~T;r~'~;:-1'(' a cunt iuuit a r ii ill il:,i:;;I:'~ri~ l:t efl)rtUiiTe'~e({tOI1afe provenit e din insumarea celor prnduse de illc·:i.rc':irilt' permallt'!!:"':,!i";1i" i naint e de realizarea

cont inuitutii in imbiniiri, cu cole produse dc i ncilrcrile aplicn: ,. eill p:'~ realizarea continuitatii,

determinate potrivit schemclor stat ice corcspuuzatoare acest or ,illu;t situatii. '

ODscn YA TIE - Efcctt')c de dur a ta ale Indrdri!nr po~ (i calculate I'" .,'r, '''1:' <l:1tic:' de dup:'l re alizare a conlinuilatii. pcntru tntrcaga lnciircarc.

Eleruentele prefabricate trebuie \'l'rifil'ate prin calcul ~i !:I : o:lte Iaz ele intcrmediars caract erisice de executic : decofrare, depoxiture , transport, rua uipulare, montaj, constrnctia

: '-, ' 'lla.z1;ial,IDontata.. '.;.. . " ""

La elemcutele prefabricate din bctou precornprimat t ," .. 11\;;" luau- ui.isuri de limit are a. r

contrasiigctilor. dif'ereutiate sau excesive, respect iud prevederik- din :-;TAS 10107/0-76.

2.1.5 Deschiderile de cak-ul I ale placilor *i grinz ilnr se iau !·tllll',lrJa tabelului, tinind seama §i do cventualele prcciziiri suplimentare din resrlemcnt.trile tehni«. speeifice referitoare Is cal-

cnlul ~i alciituirea constructive a planseelor tic diterite tipuri. '

Pentru grinzile priucipale care conlucreaz.t cu stilpii ;;i !a ('are eforturile se determina printr-un calcul de cadru, deschiderile de calcul se stabilesc !'IIllr"l'J1I regleuiontarilor tehnice specifivc.

- '--'-:-"7 -- - •••... :., •

-.'" .. .

:.~---,-.- .

t. =,O,q2Slo

I dHnu

b

b dar nu rnai mult J:I~c1t 2'

Ul"j mull tLdl

'.

I

I

I

I

I

I

I

t.1 t;

, I

"~':"'o-.:. .•. ~~'~'5i O-"1rW7! -~~

I Grinzi,

. ce nt uri S:1U ,jSlilpi ell lcgl-i ItllfamonOlilaj

I !

i' I

,.- ';'

- ':.: .:

"'.;;_ ...

2.1.6 Calculul ~i alcatuirea elernentelor componente ale planscelor din beton .armat §ibetoIl;

precompriuiat se face conform ST..:lS 10107)0-76.

2.2 .Calculul static in dom eniul elastic

2.2.1 Calculul in dorneniul elastic al eforturilor sectionalc prodtrse de incarcari se face: - la grinzi '/I pliici armate pe 0 directie, pe baza lcgulilor staticii constructiilor j

- la placi armate pc doua directii, pe baza teoriei placilor plane. ..

2.2.2 La. determinarea eforturilor sectionaleIn elementele planseelor trebuie. sase aibaLn . vedere ca incarcarile aplicate pe suprafata planseelor sa fie dispuse, pentru calculul diteritelor - elemente ale acestora, inuna sau mai multescheme de incarcare, pentru a se pune in evidenta

situatia cea mai defavorabila de solicitare. .

. 2.2.3 La calculul eforturilor scct ionale se ia in considerate mod ulul de rigiditate stabilit con-

form STAS 10107/0-76, considerind betonul din zona intinsa Iisurat.

2.2.4 La grinzile en sectiunea in T valorile moment elor d(' inert ie necesare pentru deterrninarea valorilor modulilor de riaiditate In incovoiere ai secriunilor, se determine eu luarea in considcrure a l.it iiu ii ad ive a placilor, stabilitii conform ~TA.S 10107/0-76.

Calculul static-In domeniul post-elastic eu metoda e'chillbrulul ~ita

2.3

2.3.1 Calculul planscelor in domeniulpost-elastio eu metoda echilibrnlui limita DU S6 aplica

in ca z ul planseclor solicit ate de in.carca.ri tebnologice eu caracter dinarnic.

'2.3.2 Calculul e:lpac:itiipi portante a. planseelor in an'samblu ~i a elementelor componente 'alo acestor a sc deducaz:\ ill ipot eza ccdarii lor, prin formarca de mecanisme cinematice, sub actiu-

Dca i ncfirciiri lor de calcul. . . .;." " -

2,3.2.1 'I'r ansfm rnarcn i n mccanisme a grinailor se produce prin Iorrnarea de articulatii plasricc, in cirrip uri ~i JH' rcazcinclc intci mcdiare sau marginate, incastratc.

'j'J ;tll"f, 'J 111;11('<1 ill mecanisme a 11ticilor sc produce prin Iormaroa de: Iinii de curccrc. in cim pur ile ~i I'l' rcaz emclc iut errncdiare sau niarginale, incastrnt e, eu rcspcctarea conui[iil"r cincrna tice de concurenta a axelor de rotatie absoluta ~i relativa. ": .

2.3.~.~ P<lZiI ii lo art iculat iilor plastice care hl' torrncaza in e1mpurilc grinzilor, precum si cell' a1.l in ii lor til' 1'111;':('1'(' ca rr- Sl' prod uc ill ci m pur il« pl.icilor se obtin :

I:t. <lillll'IIi';"JI:U(" din condiriu <11' maximum al valor ilor monu-ut clor ca.pa hilo din scr-t in ni l« nili,'(' al(, grinzilor ~i pl.icilor :

._ i:l vcr ifil'al'l'a ul.p:l('it::itii port.uitv, dill ('ondi(ia de rninimum a l vn lo rilor illf';irr:irillll' Ia star!':l l n n i t] <I,. n'zi~t"lIt:L

2.3.J ill r n lrul.-I« h st.iri!« limit~ ale exploatiirii norrnale sc consider} c:'i. f'1t'IlH'ntclc corn pcDCIJIl' ;II" l.J::!I:"'I'!,)r Sl' cum por t ii elastic pi u.i Ia a t i ngcr.-a moiuentului ca pa.bil ill UI1;1 din sect iunile lor cr i t i-:«. i:IT s t a bi l irt-n ef orturilor seci ioualc corespu nz atoare se f:\('(' co nforru pet. 2.~,

2.3.·; III l';tI,l!1 III curc ;;,. dispuue de modele de' calcul ornolozatc ale elcrnr-nt cl.ir planseelor , care r,.f!,·,,!;': !1':li ;'i;!llm" r-ornpoi t a rea lor ca clemente din betonannat., cfotturile spqiouall' ~I

<lefor t::·::,;iI.· -i;lhik.<,' ill b;lz:~ accst or 1!ll)d,'\.'.

2.4 C:lll'ltllll la sfr:ipUll!!Crt>

2.4.1 j'1."'ij,· l'lat:*t'l'l.,r din bet on arm.u :-f' calculeazfi la st riipungerc iu d re pt ul i nc.trc.ir ilor

. aplic: all; lor ul , pn'('t:m t;i j n zonele de rezeruare directa a lor pc st ilpi.

··(..-.~~1~.""'!"'!L._~~~.;...:.-l""_"" •• : .. '~-"'~'_-""",_= ~ ,,_., •.... __ ~ .. _, .._,._

2.4,~ !'tahilirc·a caraeitatii port ante ~i alcilt uirea constructlv;1i'--plaeilor din beton arrnat s ol iri t a t e la ~tl;tpung€'n' fie face conform STAS 10107/0-76 ~i reglementarilor tehuice specifire r d~ritoare la calculul ~i alcatuirea constructiva a planseelor de diferite tipuri.

2.5 n('7.rrnarile plnnseelor

2.5.1 Plat scele pot fi rezemate pe atilpi din beton annat, san pe pereti portanti din beton, din bet on ar mat , din zidarie (de carnmida, bloc uri ceramice, blocuri rnici de beton eu agregate

nsoare et c.). '.. ;

Reze marea planseelor peeletnentelo verticals se poate face fie direct, fie indirect, prin intermediul unor clemente din beton armat (centuri, cuzineti, noduri de cadru),

2.5.2 Rcazr mcle clementelor planseelor pot fa-ce corp comun eu elementul rezemat (exemplu

r ez ern area grimii sccundare pc grinda principala Ia un planseu din beton annat monolit), sau pot fa. DU fuc'a corp cornun cu acesta (exemplu rezemarea pe zidarie a unei placi izolate sau continue).

1n primul caz, calculul eforturilor sectionale se face Is fata reazemelor Interm ediareiar in ce li\b1t caz in axul reazemelor.

2.5.3 Incastrarile placilor ~i grinzilor din beton armat in zidaria de c-lr-lmidi1 se iau in consider are confer m ST.AS 10104-8.1 9i ST.AS 10109/1-'8~. Sectiunile marginale de reazem se dimensiODrazn la valoarea momentelor de incastrare perfccta.Jar sectiunilc din cimp ale deschiderilor marginalr- se dimensioneaza lulnd in considerare nuruai 50 % din valoarea.niomeutului de Incastrare pcrtecta.

2.5.4 Pcntru dale prefabricate Is. care Be realizeaza 0 legatura. rigida constructiva cu peretii

,- structurali, trebuie sa Be tina seama de.efectul incaatrarii elastice, prevazind armaturi la partea superioara So elementelor, pentru a Be evita aparitia unor fisuri eu deschideri mai mari decit cele adrnisibilc, precizat e in STAS 10107/Q-76. Aceste armaturi se dimensioneazii pcntru un moment tncovoietor cu valoarea de 50 % din momentul de incastrare perfecta, sub actiunea inccrcarilor a pl ica t (' d u p;l realiz area monolitizarilor. Se recoruanda ca 13. dimcnsionarea arruiiturilor din cirnp ~;L se t-ini'i seaiua de d('('tul Iavorabil al descarciirii cirnpurilor, asociat momcntelor capabile din flC ctiunile de reazeui.

-:

; ..;.-~~5ff:~"·~i~· '<'.;:~.::'. ~ ~'-:';:> .. ~~"~:.:~~;;':""~;~ :.: -. -. -'. ~-::' .. ~:-:~.;t~::;'?~:'~~j~' '::~.}:.:' ,_ -,- .:.:.' .e, - ., :_:..:- ·.~·.~-::.;-t·~~~\-·~:.:~:.:.~-·- .... ::·~ _J::~,&:;. ,~#~J£~ '~~'Uif~~:~~~can -Jocale .pe .y~~~~~.}~.:!p~;7--";~'i;·;~1~;';f::.t,~At;:-3F :../=;::::~~ .. (~:::t!?~

;:~rJ\~: ~~~~~~~:?~.,1~;~:2.6:iS/tn;iv.~erea efectuarii ~cUiului la .. incovoiere al U?eipl~i,'~e sdmite' ca. orice ln~ t .i··~:::t\"~·~·._I;' _ ~~':d~:.apli~t3lo~ pe snpratata unm. dreptnnghi c~ laturile.ti ~l v, ~ctl<?nmd direct,p,e fata su~n( f ~ .'J:~;}:,~) .~:. f{;":i.a w::e1 P~l eu grosunea .hp ~a.U.illdir~t, prm .lll~rrr:e~llul ~llU: strat de repartitio de. grosime

~ .'fC ~':"'-" .' sa fie echivalenta ell 0 mcnrcare uniform distribuit a aet ionind pe suprafata unui dreptm

: .(,I.f.l.·~,'~'~'~':';".~I .. _:~ .. ""_~":"" .. .: '~i,~.~~!~}?~~~ul median al pl~c.i~, r~l.;; ~~r~ la.t~;:?l ~i c.l, (fig, 1) sc dctcrmina icu rclat iile : _

f~~f~0'~' :;~~_';~'~;~:·~;~~jf:h~-~;· c' ·::~~~t,~.'!~,:,;::·~::tt:t ~ ::.

"i_ •. -.; " •

. 1.. ::.:~;~ J_ '. 'Suprafara pc care sc' aplicd lncarcarea' echivalcnta nu poate depasi couturul de ca

. :;. . .. . . al placii.

t.,.

,. '~~.:

u

.. ~: -

'...,; -c; I

!

t. u,

rJ~· .----

If

I

u

I .

!"

f

Fis. 1

2.6.2 In vcdcrea elect i1;'lrii veruicarii la strapungcrc a pliicilor, se admite ca orice incarc,

. aplicata local pe suprafnt.iunui dreptunghi eu laturile 'U::i tt, actionind direct pc suprafata suj rio ad, a, unei pl.ic! cu ~r() ... inica hp, sau indirect prin intermediul unui strat de repartitie eu g. simeah.., sa. fie echivale ntii eu 0 incarcare uniform distribuita actionind pe supratata unui dre tunghisituat 130 iap .. pl~leii. ule carui la.turi til ~i t)l (fig, 2) se determina eu relatiile :

tiz = U + 2 h. 1::2 = t' + ~ h ;

e , --i -,.:

-. r· ... _ ---~.

u

u,

Fig, 3

.. _ -

'::":":..- .. :-=- .- ... -

'f :z

.s-

..... ~ CJ

· rb;~"':l,};~:;;~~~~::~~~*i~

0' . J 1 .

-

.~ c

I .

Fig. 3

2.7.2 Pliicile nlansceloi care nu rcspecta conditiile de Ia pd. 2.7.1, 'se alcatuiesc ~i se. calcnleaza ell luarea ill consider .. arc- ;\ (·k<:it.·iul' goiurilor.

.\

'.

... ..,. ._ •• ~~ ... -!

. ¥

... -._

- - ~

.. -:_ ," I

-,' --

; .. - ~-.2::.~~·. ~

. ., .

v : ,

"'l.-~- __ ••

-. "._.: ......

::~:~';>~~.f"':: -_~ .~ ". -::. :~~%;:::;_

.. ,- ... - . -'

~.' ., .

l:r"pou,;.:abilul prote etutut :

lCCPC - Institutul de Cer~tArl 1n Constructii ti

Ecooomia Constructtilor ~ •

M1- lnstitutul de Constructlt Bucurestl Ing. Umberto Plll1cal4J.

prof. dr. iD~. Dan Dumlrresen dr. Int:. Trudor Postelnlcn

R~acUll 1inal : Iusuturul Roman de Stand ardlzare mg. Magda Ione scu

Colaboratori:. . : ':.,

Instrtu tul de Proiectare pentru Constructfl Tipizate lnsUtutul de Proiectare Protect - Bucurestl lnstitutul Politehnic Train ... 'uta Tirnisoara - Facultaka de coustruct li

St an dar dul a Iost elaborat in it ia l In anu! 1977 ~ Sea revtznit 1n anul 1980

. > ::'~~::~ ~~~~~~:. .. ~}:.'\~~?4,

~'.... . ~~

2

::..

-
t..l
0
""'
CO>
5:'
-:
. ..,
C't
~
....
... ""
..::
0.
f:
0
~
C>
"'"
'"
...
::l
CJ
::l
m
>e;-
CJ
c
Ci
e
-::
~ \ .'

'I'

1 GENERAUTATI

1.10biect §i domeniu de aplicare

1.1.1 Prezentul standard stabileste prescriptiile de calcul ~i alcatuire a planseelor curente din pl2Ci ;;i grinzi d

beton arm at ;;i/sau beton precomprimat, realizate monofit sau din elernente prefabricate monolitizate intre efe.

Prin plansee curente din placi ~i grinzi se inleleg planseele alcatuite din:

- placi cu deschideri mai mari de 700 mm, care reazerna continuu pe una sau mai rnutte laturi, pe grin:; zidarii cu sau fara centuri, pere]i de beton;

- grinzi dispuse:

• pe 0 direc!ie (fig. 1 a);

• pe doua directii: grinzife de pe 0 direqie pot fi secundare iar de pe cealalta direqie principal (cazul grinzilor secundare care reazerna pe grinzile principafe - fig. 1 b), sau pot fi principale Pi ambele direclii (rigle de cadru) (fig. 1 c).

NOTA - Prezcntul standard s c aplica ~i in cazul ptanseclor alc5tuitc numni din plfici.

1.1.2 Prevederile prezentufui standard se aptica in cazul planseelor cu plac! de forma dreptunghiulara sal

asirnilabila acesteia.

lrlnr!.

: If T I ~

'U .

~===-DF

l_U_- _ . u_J

b)

Fig. 1

1.1.3 Prezentul standard nu se retera la ptanseele cu placi de grosime varlabita, cu placi foarte subtiri (raportul dintre deschiderea de calculi ~i inallimea secjiunii h este egal sau mai mare de SO), cu placi groase (f/h s 5), cu placi Ctl fez em are discontinua sau punctuala,

oj

c}

1.2 Prevederi generale

1.2.1 Placile au arrnatura principala de rezistenta, in cimp, dispusa dupa 0 cirectie (cenurnite placi arm ate pe

o dirQC!ie) sau dupa dOU3 direqii (denumite placi armata pe doua direqii).

Placile armate pe 0 direcjie sint:

a) placi incastrate pe 0 latura ::;i libere pe celelalte laturi (placi in consels) .. conform fig. 2a. Arrnatura de rezistenta se dispone perpendicular pe latura incastrata:

b) placi simplu rezemate sau incastrate pe doua laturi paralele ~j. libere pe celetahe dOU3 laturi, conform fig. 2b, 2c ~i 2d. Arrnatura de rezistenja se dispune perpendicular pe laturile simplu rezemate sau incastrate;

c) placi cu raportul intre latura lunga ;;i latura scurta mai mare de doi, simplu rezemate sau incastrate conform fig. 2e ... 2:v~ Arrnatura de rezistenja se dispune perpendicular pe laturile lungi.

1.21.1

0)

b)

ED

I

.

m}

I';' .. "" , . t' , ' .. , ' , , ,

. .'. -il,I·. :,-.1

c..'

n)

dl

~}

Ii I

/If i II/Ilf I" / •• /) f '1.11,/

o)

T'"'''':''':'''''

... t· ,- I I I ,I I . I.

f}

i!

1

t

p)

111 •••• 1 ••

g)

II

ql

~I

h)

"

I,

,:~j .,..,....._,..,..,. ___,.,----.:,. !~

'/" .•••••• ".: •..• s »

I • .' .') f II I .". ''''.

,-"" '"1 ., ..... , ••••

r}

I!

:1

r ]

k}

" .

II 1 "

~---_! J

5}

I '

I I I.

I I "

1---- ----- t

____ L=..:.~c :icertJ

~--- Ld:::ri ,'nc=~r:::~6

0' ...•. _ ......•......•.

tl

1 ' I

j :

----------:

ul

11- 1 II

I , I

1,---------,

....... , , .. , .

vj

, Dlre-:;~ ~~ err-ere

t n cirr? .

Fig. 2

1.2.1.2 Placile arrnate pe doua cirectii sin! placile cu raportul intre latura lunga ~i latura scurta mai mic sau egal

cu doi ~i sint simp!u rezernate S3U incastrate contorrn fig, 3a ... 3n.

NOTA - Pliicile care indeplinesc condrtiile pentru armare pe douii dircctii; cu solicitar] relativ mici ~i cu raportul laturilor apropiat de doi, se Pot calcula ca pliici armate pe 0 singura directie cu arrndturi de repartitie dispuse paralel cu laturile lungi.

"

oJ

l±J

1'1. / / I '"'IJ / III! 1/. r

~[±]

/ -I-

I I

1/ J • /1, I •..... / •• / JI.,

cJ

e)

1

,

I

;i

:j : i

.----------,

.j '1

. ,

'1 ./

.J

~L±J' ,;

h) I --r-- /

/

/ ' J / -' .' r. ' / J 1/ / 1/1 /1 I I~

iJ

,-------1

I I I

-- I

I I I

, _J

/., "" ", ,., 'I ",

I)

:m--I----~

k) . I

:----~----.;

IJr~--:1

: i ;

. I

. .

(

"',

··O,_---j----~·:

-- .

. .

. . I !

II , ... ,1

.]

n: :]

'-------' s, l

Fig. 3

1.2.2 Ptanseele curente din placi s: grinzi se dirnensioneaza si se atcatuiesc conform STAS 10107/0·90, STAS

10107 /1-90 ~i prevederilor din prezentul standard.

Pentru verificare la starea limita de detorrnatie conform STAS 101 07/0·9rJla placlle arrnate pe doua directii se iau in considerare sag~tile calculate conform prevederilor de la pet. 3.3.4 din prezentul standard.

NOTA - in cezul placilor arrnate pe doua directii, cu deschideri mario supuseunor indrc5ri speciale, pe oa;;:a d~ justificarc teorctica ~i

,,"voerimentala I.e re-cellltanda sa s.~ efcctucze un calcul al sagelilor mai exact. .

I

/

.3 Beferinte

STAS 10107/0-90 Constructii civile ~i industriale. Calculul ~i atcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat ~i beton precomprimat

STAS 10107/1-90 Ccnstrcctf civile. inoustriale si agrozootehnice. Plan$ee din beton arrnat si betonprecornprlrnat.

Prescriptii generale de proiectare

2 PREVEDERI GENERALE DE CALCUL

2.1 . Calculul planseelor se face luind in' considerare componentele normale pe planul acestora ale incarcarilorvertitale (conform prezentului standard). linind searna ;;i de actiunea incarcarilor din planul lor (seism, vint, temperatura).

2.2 Eforturile sectionale in placile ~i grinzile planseelor curente, produse de Incarcarile normale pe planul

acestora. se determina printr-un calcul static:

- in domeniul elastic (conform prevederilor de la pct. 3);

- in domeniul postelastic, caz in care rezuttatele se pot objine:

• prin efectuarea unui calcul simplificat conform prevederilor de la pct. 4;

• prin modificarea rezultatelor calculului in domeniul elastic, conform prevederilor de la pct. 5.

CalculuLsimplificat in domeniul postelastic se recornanda sa se efectueze ori de cite ori sint ir.deplinite condipile de 3ciicqbiiitate a lui. in celelalte cazuri se etectueaza calculul ~ domeniul elastic sou, caca rezulta avaruaie

tehnico-economice (0 reducere a consumului de otel, 0 mai bun a asezare a arrnatunlor) se etectueaza calculul in

domeniul postelastic prin modificarea rezuttatelor calculului in domeniul elastic. -

Calculul in domeniul postelastic nu poate fi aplicat in cazurile:

- planseelor solicitate de Incarcari tehnologice cu caracter dinamic;

- planseelor la care se pun conditii speciale la limitare a deschiderii fisurilor:

- elementelor din beton precomprimat ale planseelor:

- elementelor din beton arm at, la care in secjiunile de moment maxim de pe reazem ~i din cimp,

diferen!a dintre procentele de arrnatura intinsa ~i cornprirnata (p - p') are valori mai mari decit valorile lirnita din tabelul 1. Diterenta procentelor de arm are se considera:

Aa - A,

p-p' = 100

b, ho

in care b, este la!imea elementului in dreptul axei neutre 13 stare a limita de rezistenta, iar Aa, A'a §i ho au sernnrticatia > §i se determina conform STAS 10107/0-90.

Tabelul 1

Clasa betonului
Tipul armaturii Bc10 Bc 15 I Be 20 I Bc 22,5
Valeri limit a (p - p')
OB37 0,77 I 1,13 I 1,49 I -
I
! I 0,54 I I
I PC 52 0.79 1,04 1,15
I PC 60 ~i STNB I - 0,68 I 0.89 I 0,99
, - elementelor din beton armat la care raportul dintre incsrcarea ternporara de lung a curara ~i incarcarea totata este mai mare de 0,75. Tn acest caz se permite efectuarea calculului in ccrneniul postelastic caca raportul p-ld inrnultit cu 1,2 rezulta cu valori cel mult egale cu cele de la care nu este necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale, precizate in Anexa C din STAS 10107iO-90.

2.3 La placile ~i grinzile continue ale planseetor, incarcante ternporare pot alcatui. irnpreuna cu lncarcarile

permanente. una sau mai multe scheme de lncarcare.

2.4 Dimensionarea la incovoiere a grinzilor. continue ~i a placilor armata pe 0 direqie, la care incarcarile pot

alcatui mai multe scheme de incarcare. se face pe baza infa!}uratcarelor momentelor pozitive ~i negative de calcul.

2.5 Pe reazemul marginal sa line seama de incastrarea pal1!ala in zidarie conform prevederilor din STAS 10107/1-90 sau de incastrarea paT1iala in centuri sau grinzi mono lite prin momente calculate aproximativ ~i arrna-: constructive,

2.6 Reacpurule placilor armata pe coua directil, solicitate de incarcarl permanente ~i temporare uniform distribuite. se determina ccnsiderind ca reazemele preiau Incarcarile aplicate pe pOT1iunile de placa aferente acestora, delimitate de bisectoarele unghiurilor formate de laturile rezernate ale pracuor (fig. 4). Pentru calculul grinzilor de reazem ale placilor pet fi utilizate aceste distribu!ii ale reacpurulor, dar pot fi utilizate incarcari uniform distribuite ecnivaten:e. obtinute pe baza ccnditiilor de sageata egala .

i -rr-:x .

.;,' ..,;.~ -)-

l-.c~.

0/.

_ mln~

~l I c : ",I 'I

~I i

a)

b)

qJmin.

,I~'n ~

2 , .

.1.llllllllllllllliiili!

"' I

" .

<: "" c.i I

Ict urt: r erernctii --- tot urc lib ere

c)

d)

Fig. 4

2.7 Calculul placilor ~i grinzilor continue realizate din elemente prefabricate, inclusiv a imbinarilor respective, ~

se face avind in vedere prevederile din prezentul standard ~i pe cele de la pet, 3.10 din STAS 10107/0·90.

la calculul solicitarilor in placi ~i grinzi continue, realizate din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme, de regula se line seama de continuitatea pe reazeme numai caca in sradiul de exploatare, arrnatura intinsa de pe reazerne este solicitata sub rezistenra de calcul: in cazcontrar, elementele se calculeaza ca simplu rezemate in fiecare deschidere, !inindu·se insa seam a, la alcatuire, de eventualele efecte defavorabile ale momentelor incovoietoare negative ce pot apare ca urmare a prevederii de arrnaturi constructive in zona reazemelor. Pet fi admise ~i solutiile in care se iau in ccnsiderare irnbinar! plastice, la care se line seama de rnornentele neqative de pe reazeme limitate la rnorneritele capabi!e calculate confcrm pet. 4.2.1 chiar ~i in cazul in care armature ir.tinsa de pe reazeme este solicitata in exploatare peste rezistenta de calcul,

[rnbinarile plastice pot fiytilizate numai daca posibilitatea prezenjei unor fisuri pronuntate pe reazeme, in stadiul de exploatare nu prejudiciaza protecjia impotriva corodaril arrnaturii de rezistenta din irnbinari ~i nici comportarea normals a celorlalte elemente de constructu, acoperiri, finisaje etc. pe care Ie suporta pl~cile sau grinzile respective.

De regula, se admit imbinari plastice pe reazeme pentru elementele la care cea mai mare parte a incarc~rii se aplica pe 0 schema statica lnterrnedlara (de rnontaj), armatura de continurtate din imbinare intrind in lucru pe schema statica de exploatare pentru valori reduse ale incarcarilor aplicate ulterior (de exemplu: planseu din pancuri mari prefabricate la care greutatea propria este rnult' mai mare decit incarcarlte temporare). \

De regula, ta Imbinarile plastice se prevede arrnatura Intinsa avind sectiunea eqala cu cel pu!in a treime din cea care preia cel mai mare moment incovoietor de simpla rezernare produs de incarcarile limita in cimpurile adiacente irnbinarilor respective.

Nu se admit irnbinari plastice in cazut ele~elor solicitate la oboseala.

3 CALCULUL STATIC iN DOMENIUL ELASTIC

3.1 Scheme de incarcare

Solicitarile care apar in sectiunile 'ptacuor ~i grinzilor continue la care incarcarile pot alcatui mai multe scheme de incarcare, se deterrnina pentru schema de incarcare cea mai detavorabila corespunzatoare fiecarei sectiuru,

Pentru determinarea momentului maxim pozitiv intr-un cimp, incarcarea perrnanenta se consldera apticata in toate deschiderile, iar incarcarea ternporara in deschiderea respect iva, precum ~i indeschideri atternante (fig. Sa).

Pentru determinarea momentului maxim negativ Mmin intr-un cimp, Incarcarea perrnanenta se considera apucata in toate deschiderile, iar incarcarea ternporara in deschiderile adiacente celei considerate, precum ~i in deschideri

altern ante (fig. Sa). .

Pentru determinarea momentului maxim negativ pe un reazem, incarcarea perrnanenta se consicsra aplicata in toate cescruderile. iar incarcarea ternporara in deschiderile aciacante reazemuiui respect.v, precum ?i in ceschiceri

alternante (fig. 5b). /

- .. g

~

-:=

'"

_-

<.

bJ

Fig. 5

3.2 Placi armate pe 0 directie

3.2.1 Determinarca soticitarilor produse de Incarcarile permanente ~i temporare de cal.cul apucate urntorrn

orstnou.t. in sectiunile placilor izolate sau continue armate pe a cirectie, se face ca la gnn~lle izolate sau co~tlnu~, cu secliunea constanta, calculate in domeniul elastic, pentru a fi!?ie de placa de lalime egala cu urutatea, pe directia

scurta.

3.2.2 Placile continue solicitate de incarcari locale se calculeaza c;a grinzi continue cu sectiunea constant

luind in considerare lalimea de calcul eqala cu cea stabilita conform STAS 10107/1-90.

3.2.3 Solicitarile din secriunile placilor continue armate pe 0 cirectie, realizate monolit, ale carer deschideri difera intre ele cu cel mull 20 % se pot deterrnina pe baza coeficientilor de influen!a ai grinzilor continue cu deschideri eg312, cupa cum urrneaza:

- momentul incovoietor de pe un reazem intermediar al placitor se dererrnina pentru 0 deschidere de calcul egala cu media cescnioertlor adiacente reazemului respectiv;

- momentuf Incovoietor intr-un cimp !iii fCl1e!e taietcare se ceterrnina pentru rnarirnea efectlva a deschiderii respective.

3.2.4 in cazul ptacilor continue armate pe a directie, la care deschiderile difera intre ele cu peste 20 %, calculul solicitarilor se face cu metode!e staticii ccnstructiilor pentru grinzi continue cu deschideri oarecari, in aceleasi scheme defavorabile de Incarcare specificate la pet. 3.1.

3.2.5 Pentru a line searna de efectul r:g!dit8!ii la torsiune a grinzilor de reazem, momentele incovoietoare in sectiunile placilor continue realizate monolit §i legate rigid de grinzile pe care reazerna, cu deschideri ce difera intre ele cu cel mu!t 20 ~o !ii ale carer incarcar! uniform distribuite pot alcatui mal multe scheme de Incarcare, pot fi determinate pe baza urrnatoarelor inc3rcari conventionale:

- Incarcarea permanents conventionala:

gc = 9 + ~ - incarcarea ternporara converuionala:

pc = e.. 2.

(1 )

• (2)

in care

9 incarcarea perrnanenta de calcul pe unitatea ce supratata: p incarcarea temporara de calcul pe unitatea de supratata

3.2.6 La placilecontinue reaiizate din elemente prefabricate monolitizate pe reazeme, prevederile punctelor 3.2.3 ... 3.2.5 se apnea pentru incarcarile temporare !ii incarcarile permanente care actioneaza dupa intrarea in lucru a Imbinanlor de pe reazeme, urrnind ca la solicitanle asrtel ootinute sa se insumeze efectele Incarcarilor permanente care acjioneaza inainte de intrarea in lucru a imbinarilor de pe reazeme, calculate pe scheme Ie statice ale elementelor corespunzatoare acestor situa!ii (montaj).

in acest caz, 9 din relatia (1) reprezinta incarcarea perrnanenta de calcul apficata dupa intrarea in lucru a Irnbinarilor,

3.2.7 Momentul de ca!cul pozitrv Intr-un cimp al unei placi continue armate pe 0 direcjie trebuie sa fie mai mare

cecit cel rezunat prin considerarea deschiderii respective ca fiind incastrata perfect la ambele extremitaji. ~.

3.2.8 Reac;iuni!e placilor arrnate pe 0 cirecpe se cons.cera uniform distribuite pe toata lungimea elernentelor

,-J--, .. -._- ........ r""r"'~,..~ -:"n ,..... ...... ,....~;+;;!:) rI~ I::: ........ ,....t 'l? 1 c:i :~~~pr.~iv np l~timp~ ;::GiV2 in conditiile de la oct. 3.2.2.

,'.3 Placl armate pe doua directii

;.3.1 Solicitarile produse de Incarcari in secjiunile placilor armate pe doua dlrectii, izolate sau continue pe 0

'ingura directie sau pe ambele direqii, se deterrnina prin metode exacte ale teoriei placilor plane sau prin metode -,proximative (metoda fi~iilor elastice).

3.3.2 La placile continue rezemate pe tot conturul, solicitate de incarcan perm-mente si temporare aplicate .nitorrn distribuit, la care pe fiecare direqie deschiderile sint egale sau difera intre ele cu cel mutt 30 %, se admite .a mornentele maxime ~i momentele minime din cimpuri sa se determine pe baza descompunerii schemei de .icarcare in coua scheme conventionaleoe Incarcare ~i rezemare (fig. 6). Prin aceasta se permite utilizarea ~i la .alculul placilor continue a tabelelor cu coeficienti pentru calculul momentelor corespunzatoare placilor izolate.

n prima schema conventionala de incarcare ~i rezemare a placilor, panourile se consicera incastrate perfect pe eazemele intermediare ~i cu rezemarea reala (sirnplu rezemate sau incastrate) pe conturul planseului, Pe .uprafetele tuturor panourilor acestei scheme se aplica o incarcare conventionala dirijata. de sus in jos (fig. 6a), a .arei rnarirne. pe unitatea de supratata, se deterrnina cu relatia:

q' = g + E. 2

s "

(3)

. '" care

g incarcarea. perrnanenta de calcul pe unitatea de supraraja: in cazul jJi';.:;i:;:;: cir: p3noun ;,r"!fabri~~8 monolitizate, se ia in considerare numai incarcarea perrnanenta de calcul pe unitatea de supratata, aplicata cupa intrarea in lucru a irnbinarilor de continuitate de pe reazem;

p incarcarea ternporara de calcul, pe unitatea de suprataja,

g.p 9

r=

;
I : , I t ,
I l r
I .. // ,
, I I ."
l ! , ..::-
, I ,
i , ,
! .,
I; 1 1"" ,
: .' I i
L ___ _ _;1~___1.. _l .'

A-A

(

.,

u....:......_._ ~ 2-

I I I , • , , I , , 1 ,; II ',' ';. I 1 , • ,,'. I'

x

n·_". ... I"'I;?

.... ~ ... --

I ,,! J ! I , 1 , I , I I ,'', I ,', I r I " I I ,

.L ~ I---i

}-----; )----j

0)

~ ...c:---::l..

-c___:r ~ -; ~

lill'Ji!. ~ Iii.

s..'=-pI2 ~)

I ...... j

c)

Fig. 6

in a doua schema convenjlonala de incarcare ~i rezemare a placilor, panourile se considera simplu rezemate pe reazemele intermediare ~i cu rezemarea reala pe conturul planseului,

Pe supratetete tuturor panourilor acestei scheme se apnea 0 incarcare convenjionata dirijata altemant de sus in [os ~i respectiv de jos in sus (fi~. 6b) a carei marirne, pe unitatea de supratata, se determina cu relatia:

q" = ~ (4)

La placile realizate din panouri prefabricate monolitizate, pe a doua schema conventionala acjioneaza ;;i incarcarea . permanenta de calcul gl, aplicata inainte de intrarea in lucru a Irnbinarilor de continuitate de pe reazeme (fig. 6c).

La placile monolite, mornentele maxime ;;i respectiv momentele minime in cimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de tncarcarea q' conform retajiei (3) pe prima schema conventionala de rezemare cu momentele incovoietoare produse de incarcarea q" pe a doua schema convenponala de rezemare a ptacnor,

La ptacile realizate din panouri prefabricate monolitizate momentele maxime ;;i respectiv momentele minime in cimpuri se obtin prin adunarea momentelor incovoietoare produse de incarcarea q~ conform relatiei (3) pe prima schema conventionala de rezemare cu momentele incovoietoare. prod use de incarcarile q" ~i gl pe a doua schema conventionala de rezemare.

La aceste placi trebuie sa se aiba in vedere ~i prevederile de la pet. 3.10 din STAS 1010"7/0-90.

3.3.3 in conditiile specificate la pet. 3.3.2, momentul maxim (in valoarea absoluta) pe fiecare reazem intermediar al placilor continue se deterrnina similar prin considerarea a doua scheme conventionale de Incarcare ;;i rezemare pentru cele doua panouri adiacente reazemului respectiv, corespunzatoare schemei de incarc2.-defavorabile respective (fig. 7).

in prima schema conventionala de rezemare, panourile se considera cu rezemarea reala pe laturile situate pe conturul planseului ~i incastrate perfect pe toate celelaltelaturi (fig. 7a) pe supratata ambelor panouri aplicindu-se

de sus in [os incarcarea convenponala q' pe unitatea de supratata, i_ ;.;,

/f,- I f i

II. " I f~ ,

If, ' ! v

I I

I I

.'

1 j'"

I':!.....,.~ .... -l t· 0/: ""/I! L

•. .., I .. , . L I

,I _._~_:'~ ,:0,'_, _._.L. !

TlI : :/1/ "/ 'I r',--:--r

A' II I' i ','! A

1 ' (, ,: : '

! r~' I t,', '. ' .!

I~ ,I f / .'. i r

L f ill;. I' J' , i

-- -- - ----- _ . .__!

A-A

i'

t:

I,· T ,', I" r,. I! ,,,'

'.'" "!·"l!" t •• ! l"'! J J ,.,!! It " r I '"

::c

:ox:

:ox::

I". t. , , I!, r , t! 'J ' , <. , ! , I! !! 77 r t Z t t , r l'

•

aJ

tJ

Fig. 7

In a doua schema converrtionala de rezemare, panourile adiacente reazernului se considera incastrate perfect pe . reazemul comun ;>i simplu rezernate pe toate celelalte laturi (fig. 7b), pe supraiaja ambelor panouri aplicindu-se de sus in jos incarcarea convenponala o" pe unitatea de supratata,

Momentul maxim (in valoare absoluta) pe reazemul considerat se ia egal media aritmetica a momentelor incovoietoare obtirnrte Ia stinga ~i dreapta reazemului, prin insumarea momentelor obtinuta pe fiecare dintre cele

doua scheme conventionale. <, •

3.3.4 Momentele in cimp Mx ~i My ~i pe reazeme (M'x ~i M'y), precum ~i sagelile in centrul placilor w sau la mijlocul laturilor libere we. in cazul placilor cu un singur cimp, armate pe doua direcpi, se deterrnina cu relaliile precizate la pet. 3.3.4.1 .. _ 3.3.4.13.

Coeficientii a din relatiile de calcul sint deterrninati printr-un calcul elastic exaet al placilor, considerind coeficientul de derormatie transversala al betonului v = o.

in relaliile de calcul al saqetilor din prezentul standard, placa are lalimea b = 1 ~i ina1limea ti, iar modulul de

elasticitate E se adopta cu valorile Eb precizate in STAS 10107/0-90 tabelul7. ,

Pentru calculul sagelilor in stadiulll (exploatare) valorile obtinute pentru stadiul I se rnultipiica cu raportul :: ::i ,i~

. .

care:

h3 Ib = 12

E'b valoarea corectata a modulului de elasticitate al. betonului, care se ia cu valoarea precizata in f STAS 10107/0-90 relatiile (54) !?i (55); <,

Ibi se calculeaza cu relatia (58) din STAS 10107/0-90.

3.3.4.1

Placa dreptunqhiulara, Incarcata uniform, avind patru laturi simplu rezemate (fig. 8).

1

,1
I I
. ,
,..-_._---
I !
,__..,
. II d q H'
'I ~ I
I: ~.t;j
-:» 1 H
I 1 '~,
I I
L _:..1
---
q x
r:
1,( ,. , , I
..I.. -L
Fig. 8 , = 'x

/. Ix

Momente pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = a1 q Px My = a2 q Fy

- pe axa placii paralela cu y My max = a3 q ;:

Sageata la centru:

w=co q ~ £ =: E~ «l ~/c, .. '

Eh .~ - j

in care co. al. a2 ~i a3. conform tabelului 2.

.~ l ..

,------- .... /,

!Oloi-/~ ,-J

/

Tabelul2

A ao I al I a2 I C3
1,00 0,0481 0,0368 0,0368 0,0368
1.05 0,05-36 0,0408 0,0330 0,0330
1,10 0.0584 0,0446 0.0296 0,0296
1,15 0,0631 0,0483 0.0266 0,0266 j
. . - _'-.-,'- : .....

o. 1 I QO· I Ql I Q2 I Q3 I
1,20 0,0678 0,0524 0,0239 0,0239
1,25 0,0728 0,0562 0,0215 0,0215
1,30 0,0767 0,0595 0,0192 0,0192
'"
1,35 .. 0,0809 0,0633 0,0172 0,0172
1,40 0,0850 0,0667 0,0154 0,0155
1,45 0,0890 0,0699 0,0138 0,0141
1,50 0,0927 0,0730 0,0124 0,0128
1,55 0,0963 . 0,0758 . 0,0111 . 0,0117
1,60 0,0997 0,0787 0,0101 0,0108
- 1,65 0,1029 0,0813 0,0090 0,0100
1,70 ~ 0,1060 0,0840 0,0081 0,0093
1,75 0,1093 0,0870 0,0073 0,0086
1,80 0,1118 , 0,0885 0,0066 0,0080
1,85 0,1145 0,0909 0,0059 0,0075
1,90 0,1169 0,0926 0,0054 0,0070
1,95 0,1195 0,0943 0,0048 0,0066
2,00 0,1215 0,0962 0,0043 0,0062 Tabe!ul2 (continuare)

3.3.4.2 Placa dreptunghiulara, Incarcata uniform, cu 0 latura incastrata ~i celelalte trei laturi simplu rezemate

(fig. 9).

t-1yr;-:cr. ~=---.,.-_--,-r....., --.

l:....:

, .

r-!

r-:

'" X

x

12""'1

Fig. 9

). = Iy

Ix Mornente pozitive in cimp:

. - la centru:

Mx = C.l q I~ My = C2 q ~

- pe axa placii paralela cu y:

My max = (:3 q I~

Moment maxim negativ pe reazem (Ia mijlocullaturii incastrate):

My= -Q4 q fy

. Sageata la centru:

q rx .

VI=CO -E h3

in care Qo, Ql, C2 a3 ~i C4, conform tabelului 3.

.,

Tabelul3

..t co al a2 a3 Q4
. 0,50 0,0037 0,0042 0,0585 0,0535 0,1205 .:.
0,55 0,0052 0,0052 . 0,0565 0,0565 I 0,1196
0,60 0,0071 O,OC63- 0,0541 0.0~1 0,1153 Tabelul3 (contmuare)

I - I
A ao al a2 a3 a4
0,65 0,0092 0,0075 - 0,0513 0,0513 0,1121
0,70 0,0118 0,0090 0,0485 .0,0485 0,1089
0,75 0,0147 0,0107 0,0457 0,0457 0,1053
0,80 0,0179 0,0127 0,0427 0,0427 0,1010
0,85 0,0215 0,0151 0,0398 0,0398 0,0967
0,90 0,0253 0,0178 0,0372 0,0372 0,0926
,0,95 0,0292 0,0208 0,0344 0,0344 0,0887
'1,00 0,0334 0,0243 0,0318 0,0340 0,0840
.
1,10 0,0422 0,0313 0,0270 0,0287 0,0758
1,20 0,0512 0,0386 0,0227 0,0240 0,0688
. 1,30 0,0602 0,0461 0,0191 0,0199 0,0616
1,40 0,0689 0,0532 0,0159 0,0166 0,0555
1,50 0,0773 0,0602 0,0131 0,0138 0,0499
1,60 0,0852 0,0667' ; 0,0110 0,0116 0,0449
1,70 0,0926 0,0725 0,0091 0,0099 0,0407
1,80 0,0994 0,0781 0,0076 0,0085 0,0367
1,90 0,1056 0,0833 0,0063 0,0074 0,0334
2,00 0,1112 0,0877 0,0051 0,0064 0,0305 ,
i 3.3.4.3 Placa dreptunghiulara. incarcata uniform, cu doua laturi opuse incastrate.si celelalte coua laturi simplu

rezemate (fig. 10).

i , .. ! ! , ~ .:

-. X

\M,r.:;r.

"-

'1

y ; Ir

---,

Fig. 10

A ::= 'L

Ix

Momente pozitive in cirnp:

~.

-Ia centru:

Mx = al q e. My = a2 q Py

- pe axa placii paralela cu y:

My max = a3 a Fy

Momente maxime negative pe reazeme (Ia niijlocullaturilor incastrate):

M'x = -a4 q e.

Sageata la centru:

q fx

W = ao E h3

in care (:.0. r..1. (:.2. C:3 si Col. conform tabelului 4.

_'4 ._ ~ ...... _. ,._

Tabelul4

A co a1 C2 I a3 C4
0,50 0,0063 0,0059 0,0800 0,0800 0,0293
0,55 0,0082 0,0081 0,0699 0,0699 0,0349
0,60 0,0100 0,0105 0,0602 0,0602 . 0,0400
0,65 0,0120 0,0130 0,0518 0,0518 0,0452
0,70 0,0139 0,0155 0,0441 0,0441 0_!0497
0,75 0,0157 0,0180 0,0375 0,0375 0,0541
0,80 0,0174 0,0204 0,0317 0,0317 0,0577
0,85 0,0190 0,0226 0,0267 0,0267 0,0618 -
0,90 0,0205 0,0248 0,0224 0,0224 0,0648
0,95 0,0218 0,0268 0,0193 , 0,0193 0,0674
1,00 0,0230 0,0285 0,0158 -- ~ 0,0162-- 0,0700
1,10 0,0251 0,0315 0,0112 0,0123 0,0741
1,20 0,0267 0,0340 0,0078 0,0097 0,0769
1,30 0,0280 0,0360 0,0056 0,0081 0,0794
1,40 0,0289 0,0376 0,0039 0,0068 0,0813
1,50 0,0297 0,0388 0,0027 0,0059 0,0820
1,60 0,0302 0,0397 0,0019 0,0051 0,0833
1,70 0,0307 0,0405 0,0013 0,0045 0,0833
1,80 0,0309 0,0410 0,0009 0,0040 0,0833
1,90 0,0311 0,0412 0,0006 0,0036 0,0833 I
2,00 0,0313 0,0415 0,0004 0,0032 0,0833 3.3.4.4 . Placa dreptunqhiulara, lncarcata uniform, cu doua laturi vecine incastrate ~i celelafte coua laturi simpfu rezernate (fig. 11).

!

,,'

./'

I

"

..... ';.--:-='t'

a

x

:r"·,,:.l_

.,

I

Fig. 11

• Iy I. = ~

Momente pozitivein cimp: -fa centru:

Mx = a1 q fx· My = C2 q Py

"

- pe axa placii parateta cu y:

My max = C3 - q fy Momente maxime negative pe reazeme:

M'x = -C4 q ~

My = -as q fy Sageata fa centru:

q r;_

w=cO'--3 E n

,

-.~~.- I-'-~/-

Tabelul5 '

~ ao I a1 I a2 c3 C4 I CS
1,00 - ,- -_ 0,0252 0,0234 - 0,0234 0,0249 ' 0,0699 .g,0699
1,05 0,0281 0,0263 0,0209 0,0221 0,0752 b,0657
1,10 . 0,0302 0,0285 0,0187 0,0197 0,0787 0,0608
1,15 0,0:329 0,0311 0,0166 0,0176 0,0833 0,0569
1,20 0,0348 0,0333 0,0147 0,0158 0,0870 0,0530
1,25 0,0369 0,0357 0,0130 0,0140. 0,0901 0,0496
1,30 0,0389 O,03n 0,0115 0,0124 0,0935 0,0462
1,35 0,0408 0,0397 0,0102 0,0111 0,0971 0,0432
1,40 0,0426 0,0415 0,0090 0,0100 0,1000 0,0405
1,45 0,0443 0,0433 0,0079 0,0091 0,1020 0,0380
1,~0 0,0459 0,0450 0,0069 0,0084 0,1042 0,0358
1,55 0,0472 0,0463 0,0061 0,0077 0,1064 0,0338
1,60 0,0484 0,0476 ' 0,0054 0,0071 0,1087 0,0318
1,65 0,0496 0,0490 0,0047 0,0066 0,1099 0,0301
1,70 0,0508 0,0503 0,0041 0,0061 0,1124 0,0284
1,75 0,0519 0,0513 0,0036 0,0057 0,1136 0,0268
1,80 0,0529 0,0524 0,0032 0,0053 0,1149 0,0253
1,85 0,0538 0,0535 0,0028 0,0050 0,1163 0,0239 f
1,90 0,0547 0,0543 0,0025 0,0047 0,1176 0,0227
I 1,95 0,0554 0,0552 0,0022 0,0044 0,1190 0,0216
2,00 0,0562 0,0559 0,0019 0,0042 0,1190 0,0285 3.3.4.5 (fig. 12).

Placa dreptunghiulara. incarcata uniform, cu trei laturi incastrate §i a patra latura simplu rezemata

I

IT ~p

,~

~ .. ~

-

I

I;

..... " I 'x

, . , ~ ,.,

_ ......

c

I r , !' I I ,I ~

x .

.r

_.

), = Iy t,

Momente pozitive in cimp. la centru:

Mx = C1 q ~ -y'/I{_,'?. _ i'JI,u

My = C2 q Iy

Momenre maxime negative pe reazeme:

M'x = -C3 q Ii

M'y = -Cl4 q i$ Sageata la centru:

qfx

W = ao --3

Eh

in care co. a1. C::2. a3 ~i C4. conform tabelului 6.

Tabelul6

~ I co I al I C2 I C3 I C4
0,50 0,0019 0,0026 0,0408 0,0143 0,0833
0.55 0,0028 ,- 0,0034 0,0400 0,0173 0,0829
o.eo 0,0038 O,O~ 0,0388 0,0206 0,0820
\
055 0.0051 Oe055 n (Y'1f':Q I n ('I.":'.!" n ...... c~~
. - ~"'L~·· ~' .. '-', .. ' '~:. .~

~:"~£.'~.:.

Tabelul 6 (continuare)

). . I co C1 C2 , C3 C4
0,70 ~.'; 0,0065 0,0067 0,0351 0,0280 O,07~4
- ..
0,75 0,0082 0,0080 0,0330 0,0321 0,0769
: 0,80 0,0100 0,0095 0,0310 0,0366 0,0741
0,85 0,0121 0,0111 0,0289 0,0412 0,0714
0,90 0,0142 0,0132 0,0267 0,0458 0,0680
0,95 0,0165 0,0157 0,0248 0,0504 0,0654
1,00 0,0188 0,0168 0,0227 0,0546 0,0617
1,10 0,0236 0,0217 0,0189 0,0649 0,0558
1,20 0,0284 0,0267 0,0155 0,0741 0,0500
1,30 0,0329 0,0314 . 0,0126 0,0820 0,0445
1,40 0,0371 0,0357· 0,0101 . 0,0893 0,0392
. 1,50 , 0,0409 0,0397 0,0081 0,0943 0,0350
1,60 0,0442 0,0429 0,0063 .0..0990 0,0310
1,70 0,0471 0,0461 0,0049 0,1031 0,0277
1,80 0,0495 0,0488 0,0039 0,1064 0,0249
I 1,90 0,0518 0,0513 0,0031 0,1111 0,0225
2,00 0,0539 0,0535 0,0025 0,1136 0,0203 I 3.3.4.6

Placa dreptunghiulara, incarcata uniform, cu patru laturi incastrate (fig. 13).

J

Y:-' ~_(.:_r __

1

-'"

,)7/ fllJ 7IJ/

I J. ,

M r ,', J , ~

~ [/

. I,

). = Ix

Momente pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = C1 q fx My = a2 q fy'

- pe axa placii paralela cu y:

My max = C3 q fy Momente maxime negative pe reazeme:

M'x = - a4 q Px M'y = -as q fy Sageat2 la centru:

q fx

VI = co --

E h3

/vi'

r

7JlJ, .

X

Fig. 13

y

Tabelul7

-
-
). ao al a2 a3 a4 cs
1,00 C,0152 0,0176 0,0176 0,0176 0,0515 0,0515
1,05 - 0,0167 0,0198 0,0155 0,0156 0,0549 0,0482
1;10 0,0181 0,0217 0,0137 0,0137 0,0585 0,0449
1,15 0,0195 0,0236 0,0120 0,0121 0,0613 0,0418
1;20 0,0207 0,0254 0,0105 0,0106 0,0645. 0,0388
1,25 0,0219 0,0270 0,0092 0,0092 0,0671 0,0362
1,30 0,0230 0,0287 0,0080 0,0080 0,0690 0,0336
1,35 - 0,0240 O,03~0 0,0070 0,0070 0,0714 0,0314
1,40 0,0248 0,0313 0,0060 0,0061 0,0730 0,0292
1,45 0,0257 0,0327 0,0052 - 0,00.53 0,0746 0,0272
1,50 0,0264 0,0338 0,0044 0,0048 0,07,58 0,0254
1,55 0,0271 ' 0,0347 0,0038 0,0043 - 0,0769 0,0238
1,60 0,0277 0,0356 0,0033 0,0040 0,0781 0,0223
1,65 0,0282 0,0364 0,0028 0,0037 0,0787 0,0210
1,70 0,0287 0,0372 0,0024 0,0034 0,0800 0,0198 ;
1,75 0,0291 0,0379 0,0020 0,0032 0,0806 0,0187
1,80 _ 0,0294 0,0385 0,0017 0,0030 0,0813 0,0176
1,85 0,0297 0,0389 0,0015 0,0028 0,0820 a,G167
1,90 0,0300 0,0394 0,0013 0,0026 0,0826 0,0158
0,0302 0,0397 0,0011 0,0025 0,0833 0,0150 -I
I 1,95 }
2,00 0,0304 0,0400 0,0009 0,0024 0,0833 _0,0143
.' 3.3.4 Placa oreptunqhiulara, incarcata uniform, cu 0 latura libera ~i celelalte trei laturi sirnplu rezernate (fig. 14).

)' ~ l r

'------

~, i

J ,

1

., ·1

II

"

c p . ~ :--,~

r.

~i

/ ,

'X

I'~'I

II • ' I •

: I -;-: I : I

Ii ;. / :;

t ., Ii

;j :.:.( /. , , I

:, \: -:- 'I

:~i';!1 1-: - + \f --:

II . ,. II

,I., 'fL' \~r--r

1,"·:,-,-=r./,\, \:.2!_ Ii _",'

, , 'I c:

Il-_- : 'i f

:! 11

: I r!

,I ;i

" II

~ I II

!!..--- --II

.-

I (" , , , I

J:: ......

Fig. 14

(

Iy

I~ =

Ix

Momente pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = C1 q Ii My = C2 q ~

- pe axa pl~cii paraleta cu y, la distarqa Y = a lv Myrnax = a3 q fy

Momentul pozitiv in mijlocul laturii libere:

M;. = a4 q Ii

Sageata:

-Ia centru:

w = ao q ty E h3

- la mijlocullaturii libere:

, q ty

wo =ao --3

Eh

in care co, c'o. C:1, C2, C3. a si C4 conform tabelului 8.

. TabelulS

.A. I ao I a'o a1 a2 C3 a a4
",0,30 :.6,8212 12,8613 0,0114 0,1121 0,1121- 0,50 0,0218
'~' 0,40 1,0500 1,8656 0,0199 0,0951 0,0951 ,0,50 0,0363
0,50 0,6259 1,0560 0,0296 0,0770 0,0772 0,48 0,0511
'. 0,60 0,3975 0,6416 0,0395 0,0606 O,060S 0,45 0,0651
0,70 0,2640 0,4092 0,0491 0,0470 0,0478 0,42 O,OT13
0,80 0,1819 0,2701 0,0580 0,0363 0,0376 0,40 0,0874
0,90 0,1285 0,1834 0,0661 0,0280 0,0299 0,38 0,0957
1,00 0,0931 0,1290 0,0732 0,0217 0,0240 0,33 0,1024
1,10 0,0679 0,0922 0,0794 0,0168 0,0198 0,28 0,1076
1;20 0,0517 0,0675 0,0849 0,0132 0,0167 0,26 0,1116
1,30 0,0395 0,0503 O,OS9S 0,0104 0,0142 0,25 0,1147
1,40 0,0307 O,03S1 0,0940 0,0082 0,0122 ,0,24 0,1172
1,50 0,0243 0,0294 0,0977 0,0065 0,0107 '0,22 0,1190 3.3.4.8 Placa creptunqniutara, Incarcata uniform, cu 0 latura lib era, latura opusa incastrata ~i celelalte doua

laturi paralele sirnplu rezemate (fig. 15).

yt ( r HO
01 r
C ~
l II
! I 1
I "0
I
-. I
:"'1 II '8
-,
J 11
I
A - .... , .. '8 x -~
o
/- ::
I , r I , I , I
J:. ........ Fig. 15

• Iy ). = -I

x •

Momente pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = C1 c ~ My = C2 q ?y

- pe axa placii parateta cu y, la distanta y = a Iy

.... My max = (-:3 q ?y

Momentul pozitiv la mijlocul laturii libere CO: tvfx = a4 q fx

Moment maxim negativ pe reazem (la mijlocullatuni incastrate AS):

M'y = -cs q Py

Sageata:

-Ia centru

qty

w = ao E h3

- la mijlocullaturii libere CO:

, q fy

Wo = co --3

Eh

.,..... ,.." ........ _ .... ,...... ""' , __ ~ ... "': .-_ ..... _ .... ~,-.~~ .. _h.-.l, .1 •• ; ~

,

. ....,. I~"'" f V • V I J _

Tabelul9

" A. I ao a'o I a1 I a2 I a3 I a a4 as
'0,30 ~ 1,4059 3,7491 Q,0017 - 0,0580 0,0050 0,4132
0,40 0,3187 0,7734 0,0050 -0,0229 ., 0,0136 0,3509
0,50 0,2496 0,5587 0,0104 -0,0002 0,0280 0,75 0,0256 0,2932
0,60 0,1877 0,4091 0,0175 + 0,0122 0,0396 0,2433
0,70 0,1427 0,2879 0,0259 0,0176 0,0537 0,2024
0,80 0,1107 0,2109 0,0344 0,0192 0,0669 0,1681
0,90 0,0852 0,1521 0,0428 0,0185 0,0782 0,1401
1,00 0,0659 0,1114 0,0508 0,0169 0,0184 0,60 0,0880 0,1175
1,10 0,0519 0,0826 0,0585 0,0148 0,0960 " 0,0994
1,20 0,0409 0,0626 0,0655 0,0127 , 0,1024 0,0848
1,30 0,0323 0,0472 0,0719 0,0108 0,1075 0,0729
1,40 0,0259 0,0364 0,0747 0,0090 0,1115 0,0632
1,50 0,0210 0,0284 0,0828 0,0076 0,0076 0,43 0,1146 0,0552 3.3.4.9 Placa drept~"mghiulara, incarcata uniform, avind 0 latura libera, a latura vee ina incastrata ~i eelelalte coua

laturi simplu rezemate (fig. 16).

."

X

(

~"

I

IL_-

q ~'J

-.... ;

.~.

-~

1'-

I-~ r t,

II r I , ,

L:

Fig. 16

Iy

Ix Momente pozitive in cirnp:

I(

-Ia centru:

Mx = a1 q rx My = fr2 q ?y

- pe axa placii paralela cu y, la distarua y = b Iy

My max = as q ?y

Momen'te pozitive pe latura libera CO:

- la mijlocullaturii: "

" .

Ml = a3 q Ii

- Ia distanja X = a Ix

Ml max = a4 q rx Momente negative pe reazem:

- la mijlocullaturii incastrate BC:

M'x = -a6 q rx - in COI!ul C:

M'xc = -a,"q Ii

:,:,::-_~" "":..;'_ ,_'_' ";;"""'C';--- •• '~"'~-_-;;-"''''.'-'' •. <;. ... :.~ ..... ,.

'."_. ,·~:-~~:-¥t~i~~~ ~~~;;:;~*~i{; '~:.

Tabe!uf 10

._t al I a2 I a3 C4 I a as I b as C7
0,30 0,0110 0,0992 0,0204 0,0218 0,48 0,0995 . 0,48 0,0-.'190 0,0882
0,40 0,0177 0,0771 0,0311 0,0328 0,44 0,0772 0,46 0,0521 0,1046
0,50 0,0243 0,0577 0,0404 0,0423 0,42 0,0586 0,44 0,0646 0,1141
0,60 0,0302 0,0426 0,0475 0,0498 0,41 0,0442 0,40 0,0755 0,1208
0,70 0,0354 0,0313 0,0527 0,0560 0,40 0,0337 0,37 0,0846 0,1244
0,80 0,0398 0,0230 0,0562 0,0610 0,39 0,0260 0,32 0,0924 0,1260
0,90 0,0435 0,0169 0,0586 0,0643 0,38 0,0206 0,28 0,0985 0,1266
1,00 0,0467 0,0125 0,0602 0,0669 0,38 0,0167 . 0,26 0,1037 0,1267
1,10 0,0493 0,0093 0,0612 0,0678 0,38 0,0138 0,24 0,1078 0,1266
1,20 0,0516 0,0070 0,0618 0,0688 0,38 0,0116 0,22 0,1112 0,1263
1,30 0,0535 0,0052 0,0622 O,069S 0,38 0,0099 0,19 0,1140 0,1260
1,40 0,0551 0,0039 0,0624 0,0693 0,38 0,0085 0,17 0,1161 0,1258
1,50 0,0564 0,0030 0,0625 0,0699 0,38 0,0074 0,15 0,1179 0,1256 3.3.4.10 Placa dreptunghiulara, tncarcata uniform, avind 0 latura libera, ratura opusa simplu rezernata ~i celelalte

doua laturi paralele incastrate (fig. 17).

x

yl

b

t,

Ci

1

:1 '

....----- -

J.

o

a

I ~

. IT" T ! , I l:

., i:

Fig. 17

x

A = Iy

t,

Mcmente pozitive in cirnp: -Ia centru:

Mx = (:1 q fx My = a2 q ?y

- pe axa placii paralela cu y, la distanta y = a Iy My max = (:~ q ?y

Momentul pozitiv la mijlocullaturii libere CD: tvfJ. = a3 q I~

.'

Momente negative pe reazeme:

- la mijlocullaturilor incastrate AD ~i BC:

M'x = -as q Ii. . - in cotturile C ~i D:

M:«: = M'xD = -a6 q fx

Sageata:

-Ia centru:

qty

w=ao --

E h3

- fa mijfocullaturii fib ere CD:

. . q tv

,wa = ao --3

Eh

Tabelul t t

.A ao I a'o a1 I c:i2 a3 a4 a I as a6
0,30 3,8532 7,0815 0,0106 0,0893 0,0193 0,0900 0,48 0,0342 0,0750
0,40 0,5250 0,8484 O,Q162 0,0643 0,0276 0,0650 0,45 0,0451 0,0847
0,50 0,2707 0,4032 0,0210 0,0452 0,0337 0,0466 '0,42 .. , 0,0538 0,0883
0,60 0,1544 0,2126 0,0251 0,0317 0,0376 0,0344 0,37 0,0608 0,0891
0,70 0,0933 0,1187 0,0284 0,0222 0,0399 0,0259 0,32 0,0663 0,0886
O,BO 0,0601 0,0712 0,0311 0,0156 0,0412 0,0202 0,29 0,0706 0,0877
0;90 0,0398 0,0450 0,0334 0,0110 0,0419 0,0162 0,25 0,0740 0,0866
1,00 0,0275 q,0298 0,0352 0,0078 0,0421 0,0131 0,23 0,0767 0,0857
1,10 0,0193 0,0205 0,0367 0,0055 0,0421 0,0108 0,21 O,07B6 0,0849
1,20 0,0139 0,0146 0,0379 0,0039 0,0421 0,0090 0,20 -0,0801 0,0844
1,30 0,0103 0,0106 O,03B9 0,0028 0,0420 0,0076 0,18 0,0812 0,0840
1,40 0,0078 0,0079 0,0396 0,0019 0,0419 0,0066 0,17 0,0820 0,0837
1,50 0,0060 0,0060 0,0402 0,0014 0,0419 0,0057 0,15 0,0826 0,0835 3.3.4.11 Placa dreptunghiulara, tncarcata uniform avind 0 tatura libera, 0 latura vecina simplu rezernata ~i

celelaue doua laturi incastrate (fig. 18).

x

o

~

q

-

-.

~

I , ,.,

I = Iy Ix

Mcmeme pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = C-'1 q Px

My = a2 q ?y

- pe axa placii paralela cu y, la distanta y = b Iy My max = C-'S q ~

Fig. 18

.-

Mornente pozitive pe latura libera CD: - la mijlocul laturii:

,..fx = (:3 q Px

- la distanta X = a Ix: ~max = a4 q Fx Momente negative pe reazeme:

- mijlocullaturii incastrate Be:

M'x = -C:6 q fx

- in cottul C:

M'xc = -a7 q Px

- la mijlocullaturii incastrate AB:

M'y = -as q r:

- pe latura Incastrata AS M'y max = -C:9 q Py

in care cl, q2, C:3, C:';, a, cs, b, C:6. ar, c:s !?i C:9 conform tabelului 12.

Tabelul12

J ; I b I
a1 a2 C3 a4 a as a6 a? CS ag
0,30 0,0020 -0,0487 0,0056 0,0069 0,22 0,0130 0,80 0,0132 0,0409 0,3906 0,3906
0,40 '0,0056 -0,0137 0,014:.1 0,0147 0,34 0,0230 0,78 0,0227 0,0640 0,3125 0,3165
0,50 0,0107 +0,0059 0,0244 0,0255 0,38 0,0260 0,74 0,0337 0,0845 0,2433 0,2488
0,60 0,0164 0,0145 0,0342 0,0367 0,38 0,0250 0,70 0,0453 0,1000 0,1894 0,1946
0,70 0,0222 0,0170 0,0425 0,0461 0,38 0,0230 0,66 0,0566 0,1106 0,1484 0,1531
0,80 0,0275 0,0163 0,0490' 0,0532 0,38 0,0185 0,60 0,0672 0,1174 0,1179 0,1220
0,90 0,0325 0,0144 0,0537 0,0592 0,38 0,0148 0,58 0,0764 0,1216 0,0950 0,09B2
1,00 0,0369 0,0121 0,0571 0,0630 0,38 0,0125 0,52 0,0845 0,1241 0,0778 0,0805
1,10 0,0408 0,0100 0,0594 0,0651 0,38 0,0100 0,49 0,0915 0,1253 0,0646 0,0668
1,20 0,0442 0,0081 0,0609 0,0677 0,38 0,0083 0,45 0,0974 0,1259 0,0545 0,0563
1,30 0,0472 0,0065 0,0620 0,0693 0,38 0,0071 0,41 0,1023 0,1261 0,0465 0,0480
1,40 0,0498 0,0051 0,0627 0,0706 0,38 0,0060 0,40 0,1065 0,1262 0,0401 0,0414
1,50 0,0520 0,0041 0,0630 0,0720 0,38 0,0050 0,40 0,1100 0,1261 0,0350 0,0361 3.3.4.12

Placa dreptunghiulara, lncarcata uniform, cu 0 latura libera ~i celelalte trei laturi incastrate (fig, 19).

). = Iy

Ix Momente pozitive in cimp:

-Ia centru:

Mx = C1 q R My = C2 q fy

- pe axa placii paralela cu y, la distanta Y = a Iy My max = Col q fy

Momentul pozitiv la mijlocullaturii libere CD: !lit;. = C3 q Ii

Momente negative pe reazeme:

- la mijlocul laturilor Incastrate AD ~i BC:

. M'x=-csqfx

- la colturile C ~i 0:

M'xc=M'xO=-C6 q Px

- la mijlocul laturil incastrate AB:

My = <ar q fy

Sageata:

-Ia centru:

q fy

w=ao --_ L 1-.,..,)

Fig. 19

,

....,f'." ....... --'-'1_

- la mijlocullaturii libere CD:

. . q fy

Wo = ao E h3

in care ao. a'o, a1. a2, a3, a4, a, as. «s ~i a? conform tabelului 13. :>

Tabelul13

A- ao a'o a1 . a2 a3 a4 I a as a6 I a?
0,30 1,0935 3,6449 0,0024 -0,0375 0,0065 0,0160 0,80 0,0131 0,0396 0,3690
0,40 0,2156 0,6656 0,0063 -0,0037 0,0150 0,0231 0,75 0,0220 0,0590 O,2nO
0,50 0,1421 0,3418 0,0110 +0,0114 0,0235 0,0240 0,70 0,0317 0,0729 0,2028
0,60. 0,0964 0,1895 0,0155 0,0160 0,0303 0,0208 0,65 0,0410 0,0809 0,1502
0,70 0,0654 0,1138 0,0197 0,0157 0,0352 0,0171 0,60 0,0491 0,0849. 0,1135
0,80 0,0445 0,0721 0,0233 0,0135 0,0383 0,0137 0,55 0,0561 0,0864 0,0882
~ 0,0468 .0,0264 0,0112 0,0401 0,0112 0,50 0,0619 0,0866
0,90 0,0313 0,0700
1,00 0,0226 0,0310 0,0292 0,0089 0,0412 0,0092 0,45 0,0668 0,0863 0,0569
, .
1,10 0,0165 0,0211 0,0315 0,0069 0,0417 0,0076 0,40 0,0707 0,0858 0,0470
I 1,20 0,0124 0,0150 0,0335 0,0053 0,0419 0,0064 0,35 0,0738 0,0852 0,0396
1,30 0,0093 0,0109 0,0352 0,0040 0,0420 0,0054 0,32 0,0764 0,0848 0,0337
I 1,40 0,0071 0,0081 0,0366 0,0030 0,0420 0,0047 0,30 0,0783 0,0844 0,0291
1,50 0,0055 0,0061 0,0377 0,0022 0,0419 0,0041 0,28 0,0800 0,0842 0,0253 3.3.4.13 Placa dreptunghiulara, incarcata uniform, cu doua laturi vecine incastrate §i ce!elalte doua laturi libere

(fig. 20).

y Iy
0 C
-r-
_"-.
_I
,~ r:
1 ,ot 1 I I , I
. ~ '--c:::::--~-:---:--~~--;/. ' (

V ..

· 1.

Frg.20

A = Iy

Ix

Momente pozitive maxime:

- in lungullaturii CD:

Mx = al q ~ - in lungullaturii BC:

My = a2 q Py Momente negative maxime:

- in co~ul 0:

M'x = -a3 q ~ - in coltul B:

.,

M'y =-C4 q ty

7" 1"'-::'0,.... ,~~ '-:--, <;i ".! conform tabelului 14.

Tabelul14

A- I C1 I a? a3 I a4
1,00 0,0296 0,0296 0,2660 0,2660
1,20 0,0348 0,0320 0,3236 0,2163.
1,40 0,0319 0,0266 0,3683 0,1763
1,60 0,0266 0,0219 0,4016 0,1440
1,80 0,0203 0,0177 0,4260 0,1193
2,00 0,0139 0,0142 0,4438 0,0994 3.4 Grinzi

3.4.1 Momentele incovoietoare in sectiunile grinzilor secundare continue, realizate monolit, solicitate de incarcari uniform distribuite, ale carer deschideri sint egale sau ditera intre ele cu cel mutt 20 %, se pot determina pe baza coeficientilor de influenla ai momentelor incovoietoare din sectiunile grinzilor continue cu deschideri egale,

avind in vedere ~i prevederile de la pet. 3.2.3. •

3.4.2 Momentele Incovoietoare in secjiunile grinzilor secundare continue, realizate monolit ~i legate rigid de grinzile principale pe care reazerna, ate carer deschideri sint egale sau difera intre ele cu cel mutt 20 % ~i ale carer Incarcari uniform distribuite pot alcatui mai multe scheme de incarcare. pot fi determinate pI? b3Z2 urrnatoarelor _ ::,!~3rc:ar: conventiona!e:

gc = 9 + ~

- incarcarea ternporara convenjionala: 3p

PC=4

(5)

(6)

in care

9 Incarcaraa perrnanenra de ealcul pe unitatea de lungime; P Incarcarea ternporara de calcul pe unitatea de lungime.

3.4.3 Pentru g,:nzile secundare realizate din elemente prefabricate moncutizate pe reazerne se aplica

prevederile de la pet. 3.2.6; 3.4.1 ~i 3.4.2.

3.4.4 Momentul de ealeul intr-un cimp alunei grinzi static nedeterrninate trebuie sa nu fie rnai mic decit eel

rezultat prin eonsiderarea deschidarii respective ca fiind incastrata pertect la ambele extrernitaji,

3.4.5 Pentru grinzile principale legate monclit de stilpii pe care reazerna, in calculul sclicitarilor se recomanda

sa se ia in considerare schema statica reata de eadru.

3.4.6 in cazurile speciale in care grinzile static nedeterminate se reanzeaza cu sectiunea variabila (grinzi cu

vute), dimension area acestora, in zonele de variatie a sectiunllor se face considerind:

- panta reala la grinzile cu variatie continua a secjiunilor caca aceasta panta este cel mutt egala cu 1/3 (fig. 21 a);

. - pant a ce 1 j3 la grinzile eu variatie continua a sectiunilor caca panta reala este mai mare decit 1/3 (I: 21 b);

- panta de 1/3 la grinzi!e cu variatie orusca a sectiurulor. daca aceasta parita nu Intilneste tala inferioara a zonei ingro;oate a grinzilor (fig. 21 c);

- panta rezultata din unirea muchiilor inferioare ale sectiunilor minima ;oi maxima de fa capetele zonei inqrosate a grinzilor caca aceasta panta este mai mica decit 1/3 (fig. 21 d).

_'_'-.

c

c]

I ' _---j _-?-

L--~~ 1

; j tya.$~

c.:

Fig. 21