Sunteți pe pagina 1din 27

CRESTEREA NUTRIILOR CA INDELETNICIRE

PROFITABILA

Ion Ananii din Chisinau este un autodidact care


"a revolutionat" tehnologia de crestere a nutriilor
si spre surprinderea tuturor a obtinut succes.

Nascut in stanga Nistrului Ion Ananii se numeste


in gluma separatist prin aceasta explicand si
metoda sa deosebita de crestere a nutriilor .
"Deoarece sunt separatist inseamna ca sunt
contra si fac totul invers, inclusiv si nutriile le
cresc invers decat scrie in carte", ne spune mos
Ion si ma indeamna sa-i vad "miniferma" de
nutrii. Vesel din fire mos Ion zice ca are un teanc
de carti de specialitate, dar dupa ce le-a
consultat a facut totul invers decat scrie in ele.
Cele vreo 120 de rozatoare cafenii sunt crescute
intr-un subsol a casei compartimentat in vreo
cinci parti, adica altfel decat recomanda cartile
de specialitate. "Eu si gainile le tin in subsol.
Deoarece aici este mentinuta o temperatura
constanta anul imprejur, am montat un bec
electric care arde permanent si gainile mele spre
deosebire de a vecinilor se oua zi si noapte. Tot
sub pamant cresc si porcii", ne spune mos Ion.
Aici nutriile sunt ferite de curenti si de zgomot,
iar ca sa-I fie mai simplu sa le ingrijeasca a
sapat de-a lungul compartimentelor un sant
pentru apa. Cu o pompa speciala apa este
schimbata o data in zi fara a intra in adapostul
animalelor. "Desi cartile propun ca bazinul de
apa sa fie separat de custile in care sunt
intretinute animalele si sa fie construit sub un
anumit unghi metoda mea este mult mai
eficienta", ne spune el.

La capitolul inventii mos Ion este de neintrecut.


Dintr-un rulment de la ZIL a confectionat un
aparat pentru jupuirea animalelor. "In
gospodaria mea si cuptorul este invers construit
dupa principiul unui termos si datorita acestui
lucru eu nu numai ca pot coace paine dar pot
afuma si carnea. Peretii dubli mentin
temperatura foarte mult timp", ne spune mosul.
Tot el a inventat si o moara, care macina toate
cerealele. Astfel pe langa orzul, graul, iarba care
intra in ratia alimentara a animalelor mos Ion
mai include si hlujani macinati, care este deliciul
animalelor. "Din cate animale am crescut in jurul
casei nutriile sunt cele mai rentabile si mai usor
de crescut", ne spune mos Ion. Asta pentru ca
cresc repede, sunt rezistente la boli, consuma
putin si sunt utile pentru blana lor pretioasa, dar
si carnea delicioasa. In plus, nu necesita multa
ingrijire si mos Ion ne repeta inca o data
sloganul preferat - "cu efort minim venit maxim".
Din acest motiv mos Ion spune ca reuseste sa
lucreze ca instructor la o scoala auto si sa
ingrijeasca animalele. Daca pe timpuri a crescut
si nutrii cu blana bej dupa mai multe incrucisari a
obtinut rasa cea mai solicitata - nutrii cu blana
cafenie intunecat. Ca sa ne argumenteze
parerea sa ne spune ca o nutrie matura de vreo
doi ani poate atinge o greutate de vreo 7 kg. si
asta in timp ce zilnic consuma doar vreo 200 gr
de grauntoase. "Anual de la o femela pot obtine
de la 10 pana la 20 de pui. Nutriile se inmultesc
in tot cursul anului, femelele introducandu-se la
reproductie la varsta de 5-6 luni si perioada de
gestatie dureaza doar vreo 4 luni", ne mai spune
mos Ion. El ne mai spune un grup de nemti, care
l-au vizitat I-au propus pentru un kg de carne de
nutrii 150 de lei si mos Ion a incercat sa
porneasca o afacere. Din cauza unor
impedimente birocratice, insa a renuntat peste o
jumatate de an. "Am incercat sa obtin
permisiunea de a creste si a comercializa
carnea nu numai in stare proaspata dar si
afumaturi, dar obtinerea actelor si permisiunilor
necesare mi-ar fi inghitit tot bugetul familiei si
mi-ar fi luat foarte mult timp. De aceea am
renuntat", ne spune fermierul. Acum mos Ion
spune ca se ocupa de cresterea nutriilor din
placere si pentru a hrani familia. Or, carnea de
nutrii este foarte delicioasa si fina, iar din blana
lor mos Ion a invatat singur sa confectioneze
cusme si blanuri. Timp de 25 de ani de cand se
ocupa de cresterea nutriilor si-a perfectionat si
metodele de prelucrare a blanurilor. Acum acasa
are propriul atelier de croitorie, in care toate
strungurile incepand cu aparatul de frezat si
terminand cu masina de cusut sunt creatia
proprie. Fermierul spune ca este un autodidact
si totul a invatat pe greselile proprii stricand mai
multe blanuri. Acum la el vin sa invete mai multi
ucenici, in special rude care au ramas incantate
de blana pe care I-a cusut-o fiicei sale,
Anisoara. Sotia sa spune ca I-au placut
animalele imediat ce le-a vazut acum vreo 25 de
ani la niste prieteni si a insistat sa creasca si ei.
acum nu mai renunta la aceste animale
deoarece are impresia ca sunt permanent bine
dispuse si-I zambesc. "Sunt foarte delicate,
curate si nu fac zgomot", ne spune ea.

Natalia Costas
TOTUL DESPRE CRESTEREA NUTRIILOR

Cresterea nutriilor poate deveni o afacere


rentabila pentru fermierii din Republica Moldova,
daca sunt luate in calcul toate particularitatile
acestei specii si recomandarilor expertilor in
domeniu. "Fermierul" iti ofera informatia de care
ai nevoie.

Victor Efros, presedintele Societatii republicane


a crescatorilor de nutrii si iepuri
"Myocastorlepus", sustine ca cresterea nutriilor
ar fi o afacere de familie profitabila pentru
fermierii din Republica Moldova, fiindca nu cere
investitii considerabile, iar profitul poate fi obtinut
chiar in primul an. "In comparatie cu iepurii,
nutria este foarte rezistenta la maladii, asa ca
pierderile de capete sunt practic excluse si
cheltuielile pentru vaccinuri nule. Totodata
animalul nu e pretentios la hrana, consumand
resturi vegetale, ierburi etc.", mentioneaza dl
Efros.
Nutria este un animal rozator, semiacvatic,
intalnit in stare salbatica in regiunile mlastinoase
din America de Sud. Animalul adult cantareste la
varsta de un an in jur de 5 kg. Pe piata
autohtona pretul unui kg ajunge pana la 40 de
lei, acest gen de produs practic lipsind. Totodata
de la nutrii sunt utile si blanurile, o pielcica
costand circa 150 de lei.

Problema primordiala cu care se confrunta


crescatorii de nutrii din Republica Moldova este
achizitionarea materialului genetic
corespunzator. In republica noastra practic nu
exista crescatorii care ar oferi fermierilor masculi
si femele pur sange, desi speciile Nutria neagra,
Nutria standart, Nutria lemon pot fi gasite la
membrii Societatii "Myocastor-lepus" din
Donduseni, Grigoropol, Causeni, Chisinau etc.
Pretul unui animal matur de 4-5 luni, care ar
avea sub 4 kg, este de 200-250 lei. Pentru
infiintarea unei familii aveti nevoie de 10 femele
si un mascul.
Terenul

Expertii afirma ca terenul pe care se


organizeaza crescatoria de nutrii trebuie sa fie
permeabil, in plan usor inclinat, ferit de curenti si
de zgomote neobisnuite, aproape de sursa de
apa potabila si de reteaua electrica. Nutriile sunt
foarte sensibile la curenti, care provoaca aparitia
mucozitatilor, totodata din cauza zgomotului
(latratul cainelui, muzica la volum ridicat etc.)
animalele pot pierde pohta de mancare,
pierzand astfel din greutate.

Incinta se imprejmuieste cu gard din plasa de


sarma zincata, cu ochiuri de maximum 30/30
mm, inalt de 1,5-2 m. Adapostirea se face in
custi suspendate (la minimum 35-45 cm
deasupra solului) sau in compartimente situate
la sol. Custile suspendate pot avea diferite
marimi, in generale, de la 100-110 cm lungime si
65-70 cm latime pana la 200 cm lungime, 80-90
cm latime si respectiv 40-50 cm inaltime.
Acestea se confectioneaza din sarma groasa,
zincata, cu ochiul de 25/25 mm. Fiecare cusca
este prevazuta cu 1-2 usite de vizitare si la unul
din capete cu un bazin de scaldat. Bazinul se
confectioneaza din tabla galvanizata, situat pe
latimea custii, 40-55 cm din lungimea acesteia.
La celalalt capat al custii se ataseaza cuibarul,
care se face din scandura rezistenta, protejata
din interior contra roderii cu plasa din sarma.

Pe de alta parte, in cazul compartimentelor


situate la sol o familie de 11 membri poate fi
amplasata pe 4-5 metri patrati. Victor Efros
afirma ca metoda la podea este mai
avantajoasa, fiindca sunt economisiti bani din
amplasarea custilor suspendate si bazinului.

Animalele adulte de reproductie, masculii si


femelele, inclusiv cele cu pui de alaptare, sunt
cazate individual iar puii, dupa intarcare, in grup.
Tineretul provenit din aceeasi fatare trebuie
cazat in aceeasi cusca.

Inmultirea
Nutriile se inmultesc pe tot parcursul anului,
femelele introducandu-se la reproductie la
varsta de 5-6 luni, iar masculii la 7-8 luni. La
prima imperechere animale trebuie sa aiba
masa corporala de cel putin 3,5-4 kg. Caldurile
dureaza circa 36 de ore si se repeta la
intervalele de 24-30 de zile. Perioada de
gestatie este in medie de 132 zile. Femelele
produc, in medie, 4-6 pui viabili la o fatare.
Primele calduri, dupa fatare, apar la 1-3 zile,
insa se recomanda ca femela mama sa fie data
la monta in urmatorul ciclu.

La nutrii durata vietii este de 6-8 ani, insa


prolificitatea, in conditiile cresterii in captivitate,
scade accentuat, dupa varsta de 3-4 ani.

Raportul poligamic este variabil, de la un mascul


la o femela, in cazul cresterii in perechi, pana la
1/10, 1/15. Expertii recomanda crescatorilor
incepatori un raport de cel putin 1/10.
Imperecherea se face individual (monta la
mana) sau in grup (monta in harem). Monta la
mana se practica de obicei in cazul femelelor
dupa fatare, iar monta in harem, in cazul
tineretului care intra pentru prima data la
reproductie.

Pentru obtinerea imperecherii individuale,


femela se introduce in cusca masculului sapte
zile la rand incepand cu a 24-a zi dupa fatare. In
cazul in care nu se realizeaza monta, incercarile
se reiau in perioada de 48-54 zile dupa fatare.

Fatarile survin de obicei in timpul noptii sau


dimineata devreme. Puii se intarca in jurul
varstei de 24 de zile si se transfera, grupati pe
sexe, in compartimente de cazare colective, stiut
fiind ca intr-un grup format nu se mai pot
introduce alte animale, cu exceptia masculilor in
haremul femelelor.

Alimentarea
Zilnic o nutrie trebuie sa consume cel puti 200-
250 de grame de furaj concentrat. Desi face
parte din ordinul rozatoarelor nutria suporta cu
dificultate celuloza si aceasta inrautateste
calitatea celorlalte furaje: fiecare procent
suplimentar de celuloza micsoreaza cu 1-2%
digestibilitatea substantelor nutritive calorigene
(proteine, grasimi si hidratii de carbon). Expertii
recomanda ca hrana sa se dea sub forma de
amestec umectat de sfecla si de fan sau masa
verde tocata, furaje concentrate bine maruntite
si saruri minerale. Totodata este foarte important
ca apa nutriilor sa fie schimbata zi de zi,
animalele cu greu suportand murdaria.

Productia de blanuri

Recoltarea blanurilor se face la varsta de 8-9


luni a tineretului de productie, cand parul
secundar este dezvoltat si cel intermediar este
naparlit, indiferent de sezon. In scopul obtinerii
unei calitati corespunzatoare, recoltarile din
sezonul cald sunt precedate de o perioada de
pregatire, in care se pune accentul pe ferirea
animalelor de lumina solara directa si pe marirea
frecventei imbaierilor cu apa proaspata.

Dupa degresare blanurile sunt imbracate


simetric pe sanuri in vederea uscarii. Uscarea se
face intr-o incapere incalzita la temperatura de
25-30 de grade, avand grija ca blanurile sa nu
fie mai aproape de 1,5-2 m de sursa de caldura.

Productia de carne

Odata cu blana de la o nutrie se obtin si 2,5-3 kg


carne iar de la un tineret, in varsta de 6-8 luni,
1,6-2 kg. Carne de nutrie este un aliment
pretios. Din punctul de vedere a continutului in
substante nutritive, nu este inferioara carnii de
iepure de casa si de bovine. Are un continut
deosebit de ridicat de hemoglobina musculara:
800-1000 mg% (fata de 150-200 mg% la iepure
de casa).

Apararea sanatatii nutriilor


Nutriile sunt in general rezistente la boli. Totusi,
pot fi afectate de unele maladii contagioase,
cum sunt: paratifoza, septicemia hemoragica,
colibacterioaza, tricofitia, galbeaza si
trichineloza.

Din categoria bolilor necontagioase, la nutrii pot


aparea:

- Intoxicatii cu furaje alterate, mai frecvent cu


nutreturi incinse, fermentate, mucegaite (atentie
la furajele inghetate, de asemenea la
preintampinarea formarii nitratilor in bulbo-
radacinoase preparate);

- Intoxicatii cu plante otravite, printre care,


plantele supraingrasate cu azot, volbura, sorgul,
mustarul, rapita, varza in exces, cartofii cruzi
incoltiti (atentie la loboda, macrisuri, frunze de
sfecla si stir, care contin acid oxalic);
- Intoxicatii cu compusi chimici, cum sunt
pesticidele, seara de bucatarie in exces,
vopselele, care contin plumb.

Pentru prevenirea imbolnavirilor la nutrii


crescatorii trebuie sa aiba in vedere
recomandarile specialistilor:

- Procurarea animalelor se face din zone si


crescatorii indemne de boli specifice nutriilor,
sanatatea animalelor fiind testata prin certificat
veterinar.

- Mentinerea in permanenta a curateniei


uneltelor, ca si in adaposturi, evacuarea
frecventa a gunoiului si apei murdare,
preintampinarea inmultirii mustelor etc.

- Hranirea rationala a animalelor, controlul zilnic


al nutreturilor dupa aspect, miros, prezenta sau
absenta mucegaiurilor, respectiv a plantelor
toxice din masa verde. Apa trebuie sa fie
potabila si cat mai proaspata.

- Dezinfectia bianuala a intregii crescatorii


(incinta, mijloacele de cazare, inventar, haine de
lucru), primavara si toamna, cand animalele sunt
mai susceptibile la imbolnaviri. Dintre mijloacele
de dezinfectie pot fi folosite: flambarea cu lampa
de benzina, apa clocotita si lesia de cenusa.

Opinia expertilor

Victor Efros, presedintele Societatii republicane


a crescatorilor de nutrii si iepuri "Myocastor-
lepus":

- In cazul in care crescatorii de nutrii ar fi


asigurati cu material genetic de calitate, atunci
ramura data ar putea prospera considerabil in
Republica Moldova. Societatea "Myocastor-
lepus" incearca sa stabileasca relatii de
colaborare cu crescatorii din Polonia si in caz de
succes am putea infiinta ferme comune,
polonezii oferindu-ne material genetic,
consultanta, iar noi in schimb, blanuri si carne.

Afacerea este una rentabila - in urma sacrificarii


unui animal (masa corporala curata 2,5 kg) si
comercializarii carnii si blanurilor se poate obtine
un profit curat de circa 150 de lei. Pe piata din
RM practic lipsesc aceste produse asa ca
cumparatori se vor gasi cu duiumul.

Dumitru Negru, crescator de nutrii din judetul


Chisinau:

- La infiintarea unei familii de nutrii trebuie sa


urmarim ca masculul sa fie si liderul familiei.
Daca una din femele incearca sa-l inlocuiasca,
atunci ea trebuie exclusa pentru a nu zadarnici
inmultirea animalelor. Totodata este necesar sa
tinem cont ca trecerea de la hrana uscata la cea
verde si invers se face lent, timp de 7-10 zile,
pentru a evita aparitia unor probleme digestive
la nutrii. Nu in ultimul rand, cotetele pentru
pasari nu trebuie amplasate deasupra custilor cu
nutrii, fiindca acestia au o boala comuna care
poate fi transmisa de la gaini la nutrii.

Cheltuieli la infiintarea unei familii (11 nutrii)

Procurarea materialului genetic

11x250-2750 lei

Constructia adapostului - circa 150 lei

Hranirea unei nutrii timp de un an - circa 75 lei

NOTA BENE. Specialistii considera ca daca


femela la o fatare aduce 5-6 produsi atunci
rentabilitatea afacerii este asigurata.

Dumitru Lazur
DUPA IARNA A VENIT… VARA

Arsita din primele doua saptamini ale lunii mai i-


a speriat pe agricultori, multi dintre care inca nu
si-au revenit dupa ingheturile de la inceputul
anului. Daca vremea torida se va mentine si in
continuare, plantele agricole aflate in plina
vegetatie, in special unele legume, nu vor mai
rodi anul acesta.

In opinia lui Valeriu Cebotari, seful Directiei


legumicultura a Ministerului Agriculturii si
Industriei Alimentare, vara anului curent s-ar
putea sa fie foarte secetoasa, iar in lunile iunie si
iulie vom avea parte de temperaturi deosebit de
ridicate. "Savantii afirma ca suntem intr-un ciclu
de seceta continua, care dureaza 7 din 11 ani,
spune V. Cebotari. Specificul anului agricol 2003
este ca am trecut brusc de la iarna la vara, fara
sa avem o primavara in adevaratul sens al
cuvintului. Desi iarna a fost bogata in precipitatii,
caldurile inregistrate la inceputul lunii mai au
facut ca umiditatea solului si a aerului sa scada
alarmant...".

Pentru a diminua efectele arsitei de lunga durata


asupra culturilor legumicole, specialistii
recomanda, bineinteles, efectuarea irigatiilor,
chiar daca costurile acestora sunt mari. Trebuie
valorificate, rational si cu pierderi minime, toate
resursele de apa disponibile. Pentru a obtine
rezultatele scontate, este de dorit ca irigarea sa
fie facuta strict pe timp de noapte sau spre
dimineata. O metoda foarte buna (desi
costisitoare), prin care pot fi diminuate
consecintele secetei, este asa-numita irigare
prin picurare. Astfel, pierderile de apa pot fi
reduse cu circa 50 la suta. Specialistii
recomanda, de asemenea, afinarea solului si
curatirea terenurilor de buruieni. Atentie la
ingrasamintele minerale: dozele aplicate trebuie
reduse cu circa 20 la suta (in unele cazuri, si
mai mult).

Ceea ce mai pot face legumicultorii (in special,


cei care cultiva legume din seminte) pentru a
micsora pierderile in cazul in care se va mentine
vremea secetoasa, este sa rareasca culturile.
Astfel, plantele care vor ramine vor avea mai
multa umiditate. Specialistii-practicieni
recomanda ca ceapa sa fie rarita in jumatate,
reiesindu-se din proportia de 500-600 mii de fire
la hectar (distanta dintre plante trebuie sa fie de
5-6 centimetri). Morcovul si patrunjelul trebuie
rarite la distanta de 4-5 cm, varza - la 50-60 cm,
tomatele - la 30-35 cm. Plantele care vor fi
semanate de acum incolo, inclusiv cele tehnice,
trebuie incorporate in sol la o adincime mai mare
ca de obicei, iar intervalul dintre lucrarile de
cultivare, cele de semanat si de tavalugire va fi
cit mai scurt posibil. In cazul culturilor de cimp
alimentare, compromise de seceta intr-o masura
mai mare sau mai mica, ele pot fi recoltate
pentru furaj, in locul lor semanindu-se altele.

Afinarea solului e o metoda foarte eficienta de


mentinere a umiditatii in sol si pomicultorii ar
trebui sa tina cont de acest lucru, daca vor sa
obtina recolte satisfacatoare de fructe, afirma
specialistii Institutului de Cercetari pentru
Pomicultura. Acest procedeu agrotehnic trebuie
efectuat dupa o irigare abundenta iar ulterior, pe
solul afinat, se va intinde o pelicula de
polietilena, alba sau neagra (pe o distanta de
1,5-2 metri de la baza pomului), se va presara
rumegus sau pleava.

Ion Sclifos

DESPRE OI...

Un grup de crescatori de oi din R. Moldova au


vizitat Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru
Ovine si Caprine "Palas" din Constanta,
Romania. Vizita de studiu a fost organizata de
Federatia Nationala AGROinform in cadrul
Programului de parteneriat Alianta pentru
sustinerea Pietei Agricole si a avut scopul de a-i
ajuta pe crescatorii de oi din Moldova sa
imbunatateasca fondul genetic al ovinelor.
Institutul "Palas" dispune de 6 statiuni de
cercetare in diferite zone ale Romaniei, dintre
care functioneaza doar trei.
Statiunile de cercetare ale Institutului "Palas" au
laboratoare si ferme specializate, unde sunt
intretinute 3000 capete de oi. Pina acum,
Institutul a produs patru rase de oi proprii. Este
vorba de linia de carne "Palas", linia de
reproducere "Palas, linia de lina "Palas" si linia
de lapte si carne "Merinos de Palas".

Crescatorii de oi din Romania activeaza astazi in


citeva directii de baza:

Producerea animalelor vii, care sunt exportate


de-a lungul anului (in special, in tarile
musulmane);

Producerea brinzeturilor, care sunt


comercializate preponderent pe piata interna.
Aproximativ 20% din cantitatile de lapte sunt
valorificate prin unitatile specializate de
productie, restul laptelui fiind utilizat pentru
productia de branzeturi in stine. Produsele
lactate sunt destinate vinzarii in pietele
agroalimentare din mediul urban sau in parcarile
soselelor cu trafic intens;

Producerea linii, care este comercializata atit pe


piata interna, cit si pe cea externa.

In timpul vizitei la Constanta, fermierii din


Moldova au manifestat interes pentru rasele de
oi de la Institutul "Palas". Cea mai solicitata de
catre producatorii nostri a fost rasa de carne si
lapte "Merinos de Palas". Or, astazi si in
Moldova, si in Romania se pune accentul anume
pe producerea carnii si a laptelui de oi, caci in
ultimii ani lina a scazut considerabil in pret.
Institutul "Palas" comercializeaza oile de prasila
la un pret de 60.000 lei romanesti pentru un
kilogram (circa 25 MDL).

In Romania se dezvolta si ramura prelucrarii


laptelui de oaie. Astfel, in regiunea Constantei
exista mai multi producatori de brinzeturi, iar unii
dintre acestia dispun de mini-linii de prelucrare a
laptelui, cu o productivitate de pina la o tona pe
zi. Apropo, la aceste linii este prelucrat si laptele
de oaie, si cel de vaca. Producatorii colecteaza
laptele din satele megiese, avind propriile retele
de colectori, cu masini mici, a caror capacitate
de transportare este de 500 de litri.

Din spusele producatorilor romani de brinzeturi,


pentru instalarea unei astfel de linii de prelucrare
(este vorba de o incapere de cca 150 m.p.) este
nevoie de echivalentul a 250-260 mii lei
moldovenesti. Sortimentul de produse al unei
asemenea linii este compus din:

1. Lapte de vaca pausterizat ambalat (capacitati


de 0,5 si 1 litru).

2. Iaurt ambalat (capacitate de 5 kg, se produce


din lapte combinat: de oaie si de vaca).
3. Branza-telemea ambalata in caldari de 5-6 kg.
Brinza se produce din amestec de lapte de vaca
si oaie in proportie de aproximativ 30/70 (in
functie de grasimea laptelui de oaie). Procesul
tehnologic dureaza 6 ore. Brinza-telemea se
desface la comercianti cu pretul de 60.000-
70.000 ROL (in jur de 30 MDL).

4. Cascaval de 2-3 feluri din lapte de vaca.

Toate produsele sunt vindute in judet, in special


in municipiul Constanta, care are o populatie de
cca 300.000 locuitori.

Chiar daca dispun de utilajul necesar,


producatorii romani isi doresc linii de prelucrare
a laptelui mai moderne, dar o asemenea linie de
productie costa 250-300 mii dolari americani.

De mentionat faptul ca fermierii din Romania


care cresc oi, nu exporta prea multa brinza-
telemea. In tarile Uniunii Europene (UE) se
exporta numai cascaval de oaie, care necesita o
anumita perioada de timp pentru maturatie,
costurile de productie fiind mai mari. In rest,
fermierii se specializeaza in producerea si
exportul carnii de oaie. Conform studiilor de
marketing, in anul 2002 in UE s-a inregistrat un
deficit de carne de oaie de 40%, iar piata
europeana este dependenta de importuri de
carne pe parcursul intregului an.

Majoritatea crescatorilor de oi din regiunea


Constantei s-au asociat, formind Asociatia
crescatorilor de ovine din Dobrogea (la moment,
intruneste 640 membri - crescatori de ovine mari
si mici din judetele Constanta si Tulcea).
Aceasta structura ofera asistenta tehnica si
economica pentru a creste, ameliora si valorifica
produsele ovicole. Potrivit estimarilor
specialistilor Asociatiei, o exploatatie de ovine
este rentabila cind numarul de animale in turma
este cuprins intre 500 si 3000 de capete. Ca
rezultat al activitatii Asociatiei, in ultimii 3 ani
pretul la carne pe piata din Romania a crescut
cu 80%. Iar in timpul cel mai apropiat crescatorii
de ovine din Dobrogea intentioneaza sa se
lanseze si pe piata externa a carnii de oaie, prin
ameliorarea raselor existente. Au toate sansele
sa reuseasca.

Sergiu Volociuc, AGROinform in cadrul ASPA