Sunteți pe pagina 1din 25

Mecanisme şi Organe de

Maşini
Elemente de asamblare
arbore-butuc
4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

Într-un ansamblu mecanic, asamblările arbore-butuc se tratează


asociat, dacă se Ńine cont de diversitatea mare a acestor tipuri de
asamblări.
Exemple de piese tip butuc sau bucşă sunt: roŃi dinŃate, roŃi de
curea, roŃi de lanŃ, cuplaje, rulmenŃi.

• Asamblarea este utilizată în următoarele scopuri:


- transmiterea forŃei axiale sau a momentului de torsiune de la piesa
tip arbore la piesa tip bucşă sau butuc.;
- rigidizarea elementului tip butuc pe arbore;
- fixarea împotriva deplasării axiale a pieselor tip butuc sau bucşă
pe arbore.

Dacă se ia în considerare scopul transmiterii momentului de torsiune


şi referindu-ne la cele mai des utilizate modalitaŃi de transmitere,
intabelul di slide-ul urmator sunt prezentate tipurile de elemente
de asamblare arbore- butuc.
4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc
Elemente de asamblare arbore-butuc- prin forma

Transmiterea Tipul elementului de asamblare Recomandări de utilizare


momentului

Pene transversale ForŃe axiale

Pene longitudinale montate cu Momente de torsiune mici şi mijlocii.


strângere
Pene longitudinale montate fără strângere:

pene paralele Momente de torsiune mici şi medii, butuci deplasabili axial.

pene disc Momente de torsiune mici

Caneluri:
Prin formă
-profil Momente de torsiune mari, cu schimbare de sens,
dreptunghiular butuci mobili.
-cu profil evolventic
- cu profil Momente de torsiune mici, asamblări cu arbori tubulari.
triunghiular
Ştifturi şi bolŃuri Momente de torsiune, forŃe axiale

Arbori profilaŃi: Momente de torsiune mici şi medii, arbori scurŃi,


- transmisii reversibile, funcŃionare cu şocuri.
triunghiular
- pătrat
-
pentagonal
-
hexagonal
4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

Elemente de asamblare arbore-butuc- prin suprafete de frecare

Modul de transmitere a Tipul elementului de Recomandări de utilizare


momentului asamblare
Strângere pe con Momente de torsiune mari,
transmisii reversibile cu
şocuri, centrare precisă
Strângere cu inele Momente de torsiune mari,
Prin suprefeŃe de frecare tronconice centrare precisă.
Strângere cu inele elastice
cilindrice

Strângere elastică proprie: Momente de torsiune mari,


- presate transmisii reversibile cu
- fretate şocuri, centrare precisă.
4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc
Criteriile de alegere sunt următoarele:
- mărimea forŃei axiale sau a momentului de torsiune;
- sensurile de rotaŃie;
- viteza de rotaŃie;
- modul de centrare;
- precizia impusă asamblării
- limitele tehnologice ale fabricii care realizează utilajul;
- preŃul produsului.

● Forte si Momentele de torsiune sunt mici şi medii, din punct de vedere


teoretic se poate alege orice tip de soluŃie prezentat, de exemplu
asamblări prin pene, caneluri sau ştifturi. Alegerea depinde de tehnologia
de care se dispune şi de costul piesei finite, în raport cu preŃul întregului
produs.
Dacă prin temă momentele sunt mari, alegerea se va face între arbori
canelaŃi, arbori profilaŃi şi asamblări prin forŃe de frecare.
● Sensul de rotaŃie se disting următoarele situaŃii:
- în cazul în care mişcarea are loc într-un singur sens, se pot utiliza toate
tipurile de asamblări;
- în cazul în care mişcarea se realizează în ambele sensuri se impune
utilizarea canelurilor, a asamblărilor prin formă sau acelor prin strângere.
4.1. Elemente de asamblare arbore-butuc

● Viteza de rotaŃie impune ca la viteze mari să se utilizeze caneluri sau


asamblări prin strângere. Acestea permit o centrare mai bună şi
diminuarea la minim a excentricităŃilor generatoare de vibraŃii.
● Modul de centrare este dependent de viteza de rotaŃie alegerea soluŃiei
realizându-se ca în cazul criterului vitezei.
● Precizia impusă asamblării este dependentă de precizia cerută ansamblului
mecanic din care aceasta face parte. Pentru sisteme mecanice care
necesită o precizie ridicară se impune utilizarea canelurilor cu centrare pe
diametrul interior sau evolventice şi în anumite situaŃii asamblările cu
strângere pe con.
● Limitele tehnologice într-o economie de piaŃă nu mai sunt definitorii întrucât
cooperarea între diferite firme producătoare este un atribut a acestui tip
de economie.
● PreŃul este factorul determinant în alegerea soluŃiei, acesta repercutându-se
direct asupra preŃului întrgului produs. Din acest punct de vedere teoria
preŃului minim mu mai poate fi luată în considerare, întrucât legea
competiŃiei impune ca la un preŃ redus, produsul trebuie să fie de calitate
şi competitiv cu alte produse similare de pe piaŃă.
Din punct de vedere al scopului de rigidizare, aceasta se realizează prin
aceleaşi metode ca şi în cazul transmiterii momentului de torsiune.
DiferenŃele apar la ajustajele care se aleg în cele două situaŃii.
In cazul fixării împotriva deplasării axiale, aceasta se realizează printr-o
asigurare prin presare, sau utilizând un element suplimentar de tip
siguranŃă, ştift filetat sau alte modalităŃi de asigurare care urmează să fie
analizate într-unul din paragrafele următoare.
4.2. Pene
4.2.1 Pene transversale
Penele transversale sunt utilizate la ansamblurile care preiau forŃe axiale, la
care nu este necesară reglarea axială elementelor unei piese tip tijă cu o
piesă de tip manşon.
Pana este înclinată de obicei pe o singură faŃă laterală, panta fiind de 2-5%,
ceea ce împiedică în general autodesfacerea. Există situaŃii în care se
folosesc două pene montate în opoziŃie. Pentru asigurare suplimentară
penele pot să aibă elemente suplimentare împotriva autodesfacerii: ştifturi
spintecate sau asamblări şurub piuliŃă care permit strângerea în sensul de
batere al penei.
Din punct de vedere tehnologic pana se execută prin prelucrări mecanice din
semifabricate laminate, iar canalul se realizează prin gaurire la
extremităŃile locaşului penei, urmat de mortezare a canalului.
Asamblarea se realizează prin batere, sau strângere a şurubului, în cazul
penelor transversare prevăzute cu şurub de strângere.
4.2. Pene
8.1.2. Pene longitudinale
Asamblările cu pene longitudinale sunt asamblări demontabile de tip arbore
butuc care au ca scop transmiterea momentului de torsiune între
elementul motor şi cel de lucru.
Din punct de vedere al modului de montare acestea se împart în două
categorii:
- pene longitudinale cu strângere;
- pene longitudinale fără strângere
• Materialele din care se execută penele sunt oŃeluri carbon de uz general
OL50, OL60, şi oŃeluri carbon de calitate OLC35, OLC45.
• Prelucrarea penelor şi canalele de pană se execură astfel:
- penele se execută în genereral prin frezare din semifabricate laminate;
- canalul în butuc se execută prin mortezare, sau printr-un procedeu superior
ca precizie, broşarea.
- canalele în arbore se execută prin frezare cu
freză deget sau cu freză disc, în funcŃie de tipul
penei şi forma canalului care trebuie să se
realizeze.
4.2. Pene
• Pene longitudinale montate cu strângere
Penele longitudinale cu strângere permit transmiterea momentului de torsiune
de la arbore la butuc prin intermediul uneia sau mai multor pene înclinate.
În cazul penelor montate cu strângere, penele înclinate pot să aibă
următoarele forme constructive:

Penele au o înclinare de 1%, iar canalul corespunzător din butuc are aceeaşi
înclinare. Contactul se realizează pe suprafeŃele inferioară şi superioară ale
penei, iar pe feŃele laterale pana se montează cu joc.
• În cazul penele înclinate pot să aibă următoarele forme constructive:
- pană îngropată în canal;
- pană care are contact cu arborele pe suprafaŃă plană sau concavă.
Se remarcă faptul că din cauza penei există o dezechilibrare dată de masa excentrică
care s-a creat prin montarea penei. Din acest motiv asamblarea se poate utiliza
numai la viteze şi precizii mijlocii. În cazul vitezelor mari este necesară rectificarea şi
echilibrarea ansamblului după montarea penei.
4.2. Pene
• Pene longitudinale montate fără strângere
Penele longitudinale montate fără strângere sunt de următoarele tipuri, a, b -
pene paralele, c- pene disc şi d- pene cilindrice
♦ Pene paralele
Penele paralele sunt cele mai utilizate tipuri de pene pentru asamblare.
Acestea se montează longitudinal în canale executate în butuc şi arbore
şi pot să funcŃioneze ca asamblări fixe, figura 8.6, a, sau ca asamblari
mobile, b. În cel de al doilea caz, din cauză că în timpul funcŃionării
pana are tendinŃa de a se roti în locaş şi a ieşi din acesta, se fixează cu
şuruburi, f.
Din punct de vedere al formei constructive penele paralele se realizează în trei forme:
- cu capete rotunjite;
- cu capete drepte;
- cu un capăt rotunjit
şi un capăt drept, e, f şi g.
4.2. Pene
Calculul penelor paralele

Se consideră o asamblare cu pană paralelă supusă la un moment de torsiune


Mt. Diametrul arborelui este d iar pana are în secŃiune dimensiunile b×h.
Canalele au adâncimea t1 în arbore şi t2 în butuc. În partea superioară şi
inferioară pana este montată cu joc, iar pe feŃele laterale cu strângere.
Transmiterea momentului de torsiune se face prin intermediul feŃelor laterale
ale penei. Acesta este solicitată la strivire sau presiune de contact, în
funcŃie de mobilitatea asamblării şi forfecare.
4.2. Pene
Tensiunea de strivire se consideră că este repartizată uniform pe suprafeŃele
de contact ale feŃelor laterale ale penei şi este data de relaŃia
- pentru asamblări fixe σ = F ≤ σ
s as
As
- pentru asamblări mobile p = F A p ≤ p a
În relaŃiile forta este F = 2M t şi aria As = A p = l c h unde
d 2
lc este lungimea de calcul a penei.
Lungimea de calcul a penei este 4M t
lc =
dhσ as
Lungimea reală a penei se determină în funcŃie de tipul capetelor pe care le are
pana: l = lc – pentru capete drepte şi l = lc +b – pentru capete rotunde.
Lungimea reală se normalizează conform standardelor.
Forfecarea penei apare în planul
de separaŃie dintre arbore şi butuc.
Efortul la forfecare este dat de relaŃia
2M t
τf = ≤ τ af
dbl c
4.2. Pene
♦ Pene disc.
Din punct de vedere al solicitărilor şi stării de tensiune penele disc au un comportanent
similar cu penele paralele, figura 8.8.
ParticularităŃile penelor disc sunt:
- penele disc permit numai asamblari fixe;
- din cauza formei constructive acestea sunt îngropate la o adâncime mai mare în
arbore decât în butuc, pentru a se realiza o portanŃă comparabilă pe cele două
elemente care se asamblează; din acest motiv penele disc sunt utilizate frecvent la
cuplarea arborilor de dimensiuni mici, de exemplu arborii motoarelor electrice de
acŃionare a maşinilor manuale de găurit sau polizat;
- canalul de pană are un profil identic cu pana care se montează în acesta;
Din punct de vedere tehnologic, canalul de pană se realizează extrem de uşor şi cu
productivitate mare, prin frezare.
Modul de calcul este identic cu cel al penelor paralele. Întrucât partea montată în butuc
este circa 40% din suprafaŃa laterală de contact a penei, dimensionarea din condiŃia
de strivire se realizează în raport cu înălŃimea penei montată în acesta.
2M t 2M t
σs = = ≤ σ as
d ⋅ As dlc (h − h1 )
unde lc se consideră lungimea de contact a
penei cu butucul. Uzual acesta se ia
aproximativ egală cu diametrul arborelui.
Verificarea la forfecare
2M t
τf = ≤ τ af
dbl c
4.3. Caneluri
4.3.1. Caracterizare şi utilizare
Canelurile sunt echivalente mai multor forme tip pană care sunt solidare cu
arborele şi sunt uniform distribuite pe circumferinŃa acestuia.
• Avantajele trasmisiilor prin caneluri sunt urmatoarele:
- datorită suprafeŃelor de contact mari şi a repartiŃiei uniforme a tensiunilor
pe flacurile canelurilor capacitatea de încărcare este superioară şi permit
transmiterea momentelor mari de torsiune la gabarite mici în comparaŃie
cu transmisiile prin pene;
- centrarea şi ghidarea pieselor asamblate este precisă, permiŃându-se viteze
mari de rotaŃie.
- asamblarea nu este generatoare de vibraŃii semnificative datorită centrării
precise şi a repartiŃiei uniforme a maselor
- - posibilitatea de a se realiza deplasări axiale.
• Dezavantajele acestor tipuri de transmisii sunt definite de tehnologia
pretenŃioasă şi costul mai ridicat în raport cu asamblările prin pene.
Asamblările canelate se utilizează când este
necesară o deplasare axială a piesei tip butuc,
roată dinŃată sau semicuplaj.
Exemple: cutiile de viteze ale maşinilor- unelte
şi autovehiculelor, cuplaje electromagnetice,
ambreaje cu friciŃiune, arborii cardanici,
axe planetare, etc..
4.3. Caneluri
4.3.2. Clasificare şi elemente Canelurile triunghiulare sunt utilizate în
tehnologice general pentru solidarizarea pârghiilor, a
manivelelor, sau a braŃelor de la barele de
♦ Clasificarea canelurilor (criterii) torsiune. Acestea mai sunt utilizate în
● Mobilitatea defineşte asamblarea din punct de situaŃia în care gabaritul impune dimensiuni
vedere al deplasării relative între arbore şi radiale relativ mici, fiind caracterizate printr-
butuc, aceasta putând fi fixă sau mobilă. Pe un număr mare de caneluri şi o înălŃime
baza acesteia şi a condiŃiilor de rezistenŃă se mică.
aleg restul parametrilor unei asamblări canelate. Caneluri zimŃate sunt caracterizate printr-un
● Forma canelurilor defineşte forma geometrică număr mare de caneluri, dar o înălŃime mult
a canelurilor. mai mică decât a celor triunghiulare.
Canelurile dreptunghiulare cu flancuri rectilinii şi Acestea sunt utilizate în cazul asamblările
paralele sunt cele mai des utilizate. Există la care, în timpul reglării poziŃiei unui
situaŃii în care sunt preferate alte tipuri de element, acesta poate fi poziŃionat cu
caneluri, deşi acestea prezintă un grad mare de precizie în diferite pozitii.
utilizare,. Un exemplu ar putea fi canelurile
triunghiulare utilizate în cazul arborilor tubulari
cu pereŃi subŃiri.
Canelurile cu flancurile în evolventă, şi sculele
pentru prelucrarea roŃilor dinŃate. prezintă
avantajele unui autocentraj pe flancuri, având o
funcŃionare silenŃioasă la viteze mari. Un alt
avantaj al acestor tipuri de caneluri este faptul
că prelucrarea se face uşor, precis si economic
folosind maşinile
Canelurile triunghiulare sunt utilizate în general
pentru solidarizarea pârghiilor, a manivelelor,
sau a braŃelor de la barele de torsiune. Acestea
mai sunt utilizate în situaŃia în care gabaritul
impune dimensiuni radiale relativ mici, fiind
caracterizate printr-un număr mare de caneluri
şi o înălŃime mică.
4.3. Caneluri
● Modul de centrare al asamblarilor canelate se poate realiza astfel: centrare interioară,
exterioară sau pe flancuri.
În cazul canelurilor dreptunghiulare, teoretic pot să fie realizate toate cele trei moduri de
centrare.
- centrarea pe diametrul interior este cea mai precisă;
- centrarea pe diametrul exterior se recomandă în cazul canelurilor greu încărcate;
- centrarea pe flancuri permite transmiterea momentelor de torsiune cu schimbarea
frecventă a sensului de rotaŃie, sau transmiterea cu şocuri a momentului de torsiune.
• În cazul canelurilor în evolventă, triunghiulare şi striate centrarea se realizează pe
flancuri. Canelurile în evolventă, din cauza centrării bune şi a metodelor precise de
prelucrare, identice cu cele ale roŃilor dinŃate, permit viteze mari de rotaŃie.
● Dimensiunile canelurii definesc înălŃimea canelurii în raport cu diametrul interior. După
acest criteriu canelurile dreptunghiulare sunt împărŃite în trei serii: uşoară, mijlocie şi
grea.
4.3. Caneluri
Calculul asamblărilor canelate
♦ Asamblări prin caneluri dreptunghiulare
Se consideră asamblarea din figura. Solicitarile care apar în caneluri sunt strivirea şi forfecarea
Date de intare: Momentul de torsiune Mt şi tipul de caneluri.
Calculul diametrului arborelui solicitat la torsiune. 16M
da = 3 t

πτ at
Pentru tensiunea admisibilă la torsiune se poate folosii valoarea indicată la calculul penelor paralele.
Alegerea din STAS, în funcŃie de da a parametrilor asamblării: d, D, b, g, z, unde b este laŃimea
canelurii şi z- nr. de caneluri.
Determinarea suprafeŃei portante necesare S’ pentru transmiterea momentului.
2M t
σs = '
≤ σ as
În relaŃie dm este diametrul mediu . d m S
4M t
SuprafaŃa portantă necesară este egală cu S = '
( D + d )σ as
D−d
Calculul suprafeŃei portante unitare corespunzătoare celor z caneluri. s ' = k 

− 2g z
 2 
unde k este coeficient de reducere a suprafeŃei portante care Ńine cont că asamblarea canelată este
neuniform încărcată pe lungimea canelurilor. Uzual k=0.75.
Determinarea lungimii minime a asamblarii canelate.
S'
Lmin = '
s
Dacă asamblarea este mobilă tensinea
de strivire se înlocuieşte cu presiunea de contact.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
Ştifturile sunt organe de maşini constituite dintr-o tija metalică plină sau
tubulară cu diametru mic, care la montare se introduce în două găuri
executate în două piese în contact care urmeaza să fie asamblate.
Asamblarea poate fi domentabilă sau nedemontabilă.
Asamblările prin ştifuri se utilizează în următoarele scopuri:
- centrarea a două elemente care se montează repetat, în vederea
restabilirii poziŃiei iniŃiale (semicarcasele unui reductor) -ştifturi de centrare;
- asamblarea demontabilă a două elemente care în funcŃionare trebuie
rigidizate, ştiftul funcŃionand ca o pană transversală sau longitudinală
(asamblarea unui butuc pe arbore)- ştifturi de fixare;
- ca element de siguranŃă împotriva suprasarcinilor;
- fixarea a două piese care formează o articulaŃie cilindrică ( articulaŃia de
tip furcă)- ştift de articulaŃie.
• BolŃurile pot fi considerate ştifturi cu diametru mare, de exemplu bolŃul de la
asamblarea cilindru motor- bielă.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
• Ştifturi de centrare
Ştifturile de centrare se montează în cele două piese în contact într-un alezaj cilindric sau
conic.
În cazul ştifturilor cilindrice acestea sunt rectificate pentru a se realiza o suprafaŃă netedă
şi precizie ridicată, iar găurile sunt alezate. Ajustajul indicat este H7/m6.
Ştifturile conice pot fi cu sau fără cap filetat. Din punct de vedere al demontării este mai
simplu ca acesta să aibă cap filetat şi puliŃă pentru tragerea acestuia. Ştifturile de
centrare se execută în general din oŃeluri carbon de uz general OL 50, OL 60 şi în
cazuri speciale din oŃeluri carbon de calitate. Acestea nu sunt solicitate şi nu se
dimensionează din punct de vedere al rezistenŃei.
Ştifturile conice pot fi cu sau fără cap filetat. Din punct de vedere al demontării este mai simplu ca
acesta să aibă cap filetat şi puliŃă pentru tragerea acestuia. Ştifturile de centrare se execută în
general din oŃeluri carbon de uz general OL 50, OL 60 şi în cazuri speciale din oŃeluri carbon de
calitate. Acestea nu sunt solicitate şi nu se dimensionează din punct de vedere al rezistenŃei.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
• Ştifturi de fixare şi asigurare
♦ Ştifturile de fixare
Acestea sunt utilizate pentru solidarizarea a două sau mai multe piese, în vederea
transmiterii unei forŃe sau a momentului de torsiune. Acestea se montează în două
moduri: transversal faŃă de axa pieselor şi longitudinal. În general ştifturile de fixare
se execută din aceleaşi materiale ca şi cele de centrare, Ńinându-se cont de
materialele din care sunt confecŃionate cele două piese care se asamblează.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
♦ Ştifturi de asigurare
Aceste tipuri de stifturi nu preiau solicitarea principală, forŃă sau moment, dar sunt
montate pentru a preântâmpina desfacerea altor elemente asamblate. Acestea sunt
de două tipuri:
● Cuie spintecate care se montează pentru a împiedică deşurubarea piuliŃelor sau să
împiedice deplasarea axială a bolŃurilor, figura 8.16; În figură sunt prezentate şi trei
soluŃii constructive: cuiul spintecat trece prin piuliŃă, este plasat în spatele piuliŃei şi
cui spintecat plasat pe piesă cilindrică netedă.
● ştifturi inelare elastice care se utilizează ca element de blocare contra deplasărilor
axiale, dar poate fi utilizat şi ca element de fixare pentru transmiterea momentului de
torsiune. Acestea se utilizează singure, sau în montaj “compound” (două ştifturi
elastice introduce unul în celălalt). Ştifturile sunt confecŃionate din oŃel arc OLC55A,
OLC65A, tratate termic.
Ştifturile elastice sunt de unică folosinŃă.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
BolŃuri şi ştifturi de articulaŃie
• Ştifturile de îmbinare sunt utilizate cu
precădere la asamblări care realizeaza
articulaŃii cilindrice. Se disting două
cazuri: rotaŃia piesei montată pe bolŃ
acoperă un unghi de 360o, şi rotaŃie
limitată (unghiul de rotire este mai mic
decât 360º.
• În aceste situaŃii, în funcŃie de
încărcările la care sunt supuse
asamblările, ştifturile pot fi înlocuite cu
bolŃuri. Acestea se confecŃionează din
oŃeluri carbon de uz general OL 42,
OL 50 sau oŃeluri carbon de calitate
OLC 15, OLC 20, OLC45, tratate
termic, după caz şi în funcŃie de starea
de încărcare şi vitezele periferice la
care funcŃionează asamblarea.
♦ Asamblări cu ştift sau bolŃ în consolă
Aceste asamblări sunt utilizate la
mecanismele bielă- manivelă, în cazul
fixării arcurilor elicoidale de tracŃiune,
sau a cârligelor de remorcare.
4.4. Asamblări prin ştifturi şi bolŃuri
♦ Asamblări cu bolŃuri şi ştifturi în furcă
Se consideră asamblarea tip furcă din figura 8.20. Aceasta permite o
incărcare uniformă a bolŃului, acesta fiind solicitat la forfecare,
strivire şi încovoiere.
2P
τt = ≤ τ af
πd 2

Tensiunea de contact dintre bolŃ şi furcă este


P
σ sf = ≤ σ as
2bd
iar între bolŃ şi tijă
P
σ st = ≤ σ as
da
Considerându-se bolŃul plin şi sarcina uniform distribuită, tensiunea de
încovoiere este
Mi
σi = ≤σa
Wz
unde
P  a b  P(a + 2b )
Mi =  + =
2  4 2 8
4.5. Asamblări prin strângere proprie
Asamblarea prin strângere proprie este asamblarea la care rigidizarea reciprocă a celor
două piese se realizează prin introducerea forŃată a unei piese de tip arbore într-o
piesă tip butuc.
Dimensiunea piesei cuprinzătoare este mai mică decât piesa cuprinsă asfel încât între
cele două se realizează un ajustaj cu strângere. În urma montării, între cele două
suprafeŃe apar deformaŃii elastice, asperitaŃile unei suprafeŃe interferând cu
asperităŃile celeilalte. DeformaŃiile elastice produc în zonele de contact presiuni
normale, apărând forŃe de frecare care împiedică deplasarea relativă între piese.
Aceste tipuri de asamblări sunt utilizate în următoarele scopuri:
- rigidizarea pentru transmiterea de forŃe şi momente, de exemplu fixarea elicei de
vapor pe arbore, sau în general a unui butuc pe arbore;
- fixarea împotriva rotirii şi deplasării axiale a pieselor tip bucşă, de exemplu fixarea
inelelor rulmenŃile pe fus sau în carcasă, etc..
Avantajele acestor tipuri de asamblări sunt: capacitatea de a se transmite forŃe sau
momente mari, centrare foarte bună a pieselor asamblate, comportament bun la
solicitari variabile, execuŃie relativ simplă.
Există următoarele tipuri de asamblări:
• asamblări montate cu ajutorul unei
forŃe axiale (presate);
• asamblări montate prin dilatarea
piesei tip bucşă sau contracŃia piesei
tip arbore (fretate).
4.6. Asamblări cu strângere pe con
Asamblările cu strângere pe con sunt rezultatul a următoarelor moduri de îmbinare:
• împingerea unei piese tip arbore cu suprafaŃa exterioară conică într-o bucşă
tronconică, de exemplu fixarea sculelor în conurile Morse sau metrice;
• tragerea unei piese conice într-un alezaj conic, de exemplu fixarea unei roŃi de
transmisie pe un capăt conic de arbore, sau a unui rulment cu inelul interior conic;