Gheorghe Gîrneţ

Aspecte ale rolurilor manageriale in conducerea unităţilor şcolare

În ultimii ani, se fac din ce în ce mai auzite variate interpretări şi abordări ale managementului
educaţional. Acesta este acceptat ca un factor ce trebuie să asigure: în aspect social - buna funcţionare a
instituţiilor educative; în aspect pedagogic - realizarea funcţiilor de bază ale sistemului educaţional,
formarea personalităţii; în aspect economic - satisfacerea societăţii cu resurse de muncă etc.
Unele interpretări ne orientează spre tratarea complexă a managementului educaţional, susţinînd
că în activitatea sa directorii de şcoli trebuie să realizeze toate sarcinile înaintate sistemului de
învăţămînt de societate. Prin această prismă, managementul educaţional impune conducătorului şcolar
funcţii ca: perfecţionarea continuă a activităţii; transpunerea în practică a unor politici educaţionale,
valorificarea raţională a resurselor pedagogice, consiliere psiho-pedagogică etc.
Atitudinea fiecărui manager de unitate şcolară faţă de activitatea pe care o desfăşoară şi
funcţiile ce le exercită este dictată de faptul cum le înţelege sau le defineşte pe acestea.
Caracteristici ale rolului de manager
1. Rolul de manager şcolar are un caracter plurivalent. Trebuie să fiţi un membru eficace al
echipei pe care o reprezentaţi, un om cu o gîndire independentă şi constructivă, un purtător de cuvînt al
învăţămîntului, o persoană capabilă să ia decizii şi să rezolve probleme, un negociator, un bun
cunoscător al problemelor financiare etc.
2. Rolul de conducător vă poate provoca multe griji, deoarece niciodată nu vor exista suficiente
resurse pentru a rezolva toate problemele, iar cele deja soluţionate pot genera altele noi. Ajutînd un
grup de elevi, părinţi sau profesori, puteţi trezi nemulţumirea altor persoane, iar ceea ce consideraţi dvs.
drept o soluţie optimă pentru o problemă dată poate fi etichetată necorespunzător de către oponenţi.
3. Managerul şcolar trebuie să fie capabil să aplaneze orice conflict. Oferindu-le subalternilor
libertate în gîndire, independentă în acţiuni, el trebuie, în acelaşi timp, să insiste asupra luării deciziilor
în grup, îmbinînd astfel loialitatea faţă de membrii colectivului cu cerinţele impuse de ştiinţa
managerială. Uneori, în calitatea dvs. de conducător, trebuie să fiţi fermi pe poziţii şi să stăruiţi asupra
propriului punct de vedere, chiar dacă acesta nu coincide cu cel al colegilor, or, luarea deciziilor este o
procedură care presupune asumarea unei responsabilităţi şi implică conştientizarea consecinţelor pe
termen lung.
4. Pe de altă parte, managerul şcolar are şi posibilitatea de a uşura viaţa copiilor şi a colegilor,
de a o face mai interesantă, de a lăsa o "moştenire" generaţiilor viitoare, efort ce va fi răsplătit prin
recunoştinţa tuturor.
Caracteristici ale activităţii de conducere Conceptul de conducere a şcolii a fost mereu
abordat din diferite unghiuri de vedere, ele presupunînd, de fapt, o caracteristică a nivelului de dezvol-
tare a societăţii şi exigenţele înaintate de aceasta faţă de instruirea şi educaţia copiilor. Să examinăm o
viziune modernă asupra managementului şcolar.
1. Trăim într-o lume interdependentă, în care o acţiune întreprinsă într-o localitate concretă
poate afecta soarta celor ce trăiesc la o depărtare de sute de kilometri de aceasta, or, deciziile de politică
educaţională trebuie bine gîndite la nivelul factorilor de conducere.
2. Multe dintre problemele pe care urmează să le rezolvaţi în calitate de manager şcolar au un
caracter atît de complex, încît nu pot fi soluţionate doar prin dispoziţii administrative separate, ci
necesită adoptarea unor strategii de dirijare.
3. Frecvenţa problemelor de "politică externă" ce vizează relaţiile de conlucrare cu factorii de
decizie la nivelul administraţiei publice locale şi al altor instituţii s-a amplificat simţitor în ultimii ani.
Aceste "afaceri externe" nu pot fi ignorate în eforturile dvs. de a promova interesele unităţii de
învăţămînt pe care o dirijaţi.
 4. Abordarea autoritară şi rigidă a conducerii învăţămîntului în condiţiile creşterii continue a
cererii de servicii prestate de şcoală riscă să devină, pe termen lung, nu numai inoperantă, ci chiar
periculoasă pentru viabilitatea acesteia.
Procesul de conducere a organizaţiei şcolare trebuie să se bazeze, desigur, pe practici eficiente.
In urma unui studiu realizat cu manageri de succes din mai multe ţări ale lumii, în lucrarea The
Leadership Challenge (Sân Francisco, Jossey-Bass, 1990), Kouzes, James M., Posner, Barry Z. au
identificat patru criterii fundamentale ce asigură reuşita în activitate şi care pot fi recomandate şi
managerilor şcolari.
1. Atitudinea constructivă. Aceasta presupune depistarea şi analiza punctelor slabe în
administrarea şcolilor pe parcursul anilor, în baza cărora sînt propuse măsuri de remediere a carenţelor
de soluţionare a problemelor imediate şi de perspectivă.
2. Elaborarea unei concepţii. Capacitatea de a conduce este şi aptitudinea de a fundamenta
teoretic o viziune orientată spre viitor, ea fiind bine concepută şi structurată.
3. Credibilitatea. Numirea dvs. în funcţia de manager şcolar a constituit un act de credibilitate.
Odată plasat pe acest "piedestal" sau "con de lumină",
comportamentul şi acţiunile dvs. vor fi urmărite cu atenţie. Deşi acest aspect pare
"împovărător", el totuşi vă oferă ocazia de a-i motiva prin propriul exemplu şi pe ceilalţi membri ai
colectivului să se implice mai activ în viaţa şcolară.
4. Mobilizarea altor persoane în activităţile proiectate. Faptul că stăpîniţi puterea de a
antrena întregul colectiv în anumite acţiuni constituie poate cea mai puternică armă pe care o deţineţi în
arsenalul dvs. ca manager şcolar.
Pentru a crea un colectiv puternic şi viabil prin autoadministrare, trebuie să scoateţi în
evidentă realizările acestuia şi să recunoaşteţi public contribuţiile individuale ale membrilor săi.
Activităţi manageriale
• Comunicarea de rutină - transmiterea formală şi recepţionarea informaţiilor (ex.:
şedinţe, examinarea şi elaborarea documentelor etc.);
• Managementul tradiţional - planificarea, luarea deciziilor şi controlul asupra realizării
lor;
• Interacţiuni externe — conlucrarea cu managerii din afara organizaţiei, cu factorii de
decizie la nivel de localitate, judeţ, ţară;
• Managementul resurselor umane - motivarea şi consolidarea, disciplinarea şi sancţionarea,
soluţionarea conflictelor, angajarea de personal şi dezvoltarea acestuia. Prin acest articol
intenţionăm să iniţiem o discuţie în paginile revistei "Didactica Pro... " despre aspectele teoretice şi
realizările din acest domeniu.