Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Facultatea de Ştiinţe
Catedra de Matematică - Informatică

GHID DE ELABORARE ŞI SUSŢINERE

A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

- Document intern, necesar studenţilor de la specializarea Informatică -

Notă: Prezentul ghid reprezintă un instrument de lucru al Catedrei de Matematică-Informatică,

începând cu sesiunea de licenţă iulie 2009 (vizează anul III aflat în curs), cu precizarea că anumite date
se referă doar la pregătirea examenului de licenţă, sesiunea iulie 2010 (vizează anul II aflat în curs).
Ghidul va fi publicat pe site-ul Catedrei de Matematică-Informatică (http://www.uab.ro/catedre/) şi va
fi diseminat studenţilor de către cadrele didactice coordonatoare şi de către tutorii de an.

1
 CUPRINS

Partea I: Cadrul organizatoric ............................................................................................................ 2

Partea II: Conţinutul şi structura unei lucrări de licenţă .................................................................. 3

Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă .......................................................................... 6

Partea IV: Reguli de prezentare a lucrării de licenţă ...................................................................... 14

Partea V: Indicatori de evaluare a unei lucrări de licenţă .............................................................. 15

PARTEA I: CADRUL ORGANIZATORIC

Demersul privind alegerea, elaborarea şi prezentarea lucrării de licenţă se va desfăşura ţinând

cont de următoarele reguli şi recomandări :
• Anunţarea temelor propuse de către cadrele didactice cu drept de coordonare se va face la
Catedra de Matematică–Informatică (pe site, http://www.uab.ro/catedre), pentru anul II de studiu, până
la finalul celui de-al doilea semestru al anului universitar.
• Alegerea temei pentru lucrarea de licenţă, de către studenţi anului III, se realizează până la
data de 1 noiembrie, din anul terminal, sub îndrumarea tutorelui de an, ţinând cont de temele de
cercetare din facultate, de aptitudinile individuale, de nivelul de cunoştinţe, precum şi de existenţa
perspectivelor de a continua cercetarea, la nivel de masterat şi doctorat. Până la această dată studenţii
anului III sunt obligaţi să depună la catedră, o cerere tip, în care se menţionează titlul lucrării şi care
este semnată de candidat şi avizată prin semnătură de coordonatorul lucrării. Lista centralizatoare, cu
repartizarea studenţilor pe teme şi profesori coordonatori devine definitivă în momentul aprobării în
catedră şi mai apoi în Consiliul Facultăţii, unde se va ţine cont de recomandarea ca un cadru didactic să
nu coordoneze, mai mult de 10 lucrări de licenţă .
• Titlul lucrării de licenţă menţionat în cererea semnată de către candidat şi avizată de
coordonator, se poate schimba cel mult o dată, cu avizul coordonatorului, cu menţiunea că schimbarea

2
trebuie anunţată catedrei, printr-o nouă cerere, până la începutul celui de-al doilea semestru al anului
III.
• Elaborarea respectiv coordonarea lucrării de licenţă a unui student, obligă cadrul didactic să
supravegheze procesul de realizare a lucrării, prin sugestii, critici şi sfaturi profesionale iar pe student
să fie receptiv la toate recomandările de specialitate primite şi să respecte graficul întâlnirilor de lucru,
fixat de coordonator, de la alegerea temei şi până la prezentarea lucrării. Se recomandă ca studenţii să
prezinte profesorului coordonator un plan orientativ al lucrării, nu mai târziu de 1 martie, pentru anul
III de studiu.
• Predarea lucrării (împreună cu un CD conţinând aplicaţia), la secretariat şi înscrierea pentru
examenul de licenţă se face de către student, în semestrul al II-lea al anului III de studiu, în
conformitate cu termenul afişat de secretariat şi catedră, cu cel puţin 15 zile înaintea perioadei de
examen. Studenţii aflaţi în anul III au obligaţia de a prezenta în prealabil, lucrarea în formă finală,
coordonatorului (împreună cu un CD conţinând aplicaţia), nu mai târziu de 1 iunie, pentru sesiunea de
licenţă din iulie. Pentru fiecare lucrare coordonată, cadrul didactic coordonator va preda la secretariat
un referat de apreciere a lucrării, cu nota pe care o propune pentru lucrare, cu cel puţin 15 zile înaintea
perioadei de examen.
• De asemenea, întreg demersul de proiectare a lucrării de licenţă, supervizat în întâlnirile de
lucru dintre student şi coordonator, va fi evaluat de către coordonator, prin intermediul unei note la
disciplina “Practică de elaborare a lucrării de licenţă”, acordată nu mai târziu de ultima zi din perioada
de sesiune de examene, din semestrul II, al anului III de studiu.

PARTEA II: CONŢINUTUL ŞI STRUCTURA UNEI LUCRĂRI DE LICENŢĂ

Conţinutul
Activitatea de cercetare-proiectare finalizată prin elaborarea lucrării de licenţă, reflectă nivelul
de pregătire teoretică şi practică a absolventului, prin posibilitatea de rezolvare tehnică, ştiinţifică şi
organizatorică a unei probleme reale, desprinsă din activitatea cotidiană. Mai mult, lucrarea trebuie să
reflecte în mod evident contribuţia autorului la cercetarea ştiinţifică privind tema abordată.
În ce priveşte conţinutul lucrării, trebuie să se distingă două componente şi anume: componenta
teoretică (se referă la stadiul actual al cunoaşterii, prezentând aspecte necesare pentru fundamentarea
teoretică a problemei abordate în lucrare), respectiv, componenta practică/aplicativă (conţine una sau
mai multe aplicaţii realizate de autor, care răspund obiectivelor lucrării). Partea aplicativă se bazează pe

3
un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe care le integrează în scopul atingerii obiectivului lucrării. Acest
ansamblu, care oferă modelele teoretice apelate, metodele utilizate, criteriile adoptate, tehnologiile
folosite etc., prezentat în sinteză şi de o manieră coerentă, se constituie în fundamentarea teoretică a
lucrării. În timp ce componenta teoretică demonstrează gradul de informare deţinut de autor,
componentă aplicativă sau practică necesită un grad de originalitate ridicat, iar soluţia propusă la
problemele vizate în lucrare trebuie să aibă aplicabilitate.
Având în vedere specificul specializării (Informatică), conţinutul lucrării trebuie să prezinte
echilibrat cele două componente, punând însă accent pe partea aplicativă, adică pe contribuţia propriu
zisă a autorului la tema abordată. Lucrarea de absolvire trebuie sa demonstreze capacitatea
absolventului de a aplica în mod creativ cunoştinţele sale teoretice. Astfel, este recomandat ca partea
teoretică să ocupe o pondere în jur de 30-40 % iar partea practică o pondere în jur de 60-70%. Ca şi
formă, partea aplicativă (60-70%) se poate regăsi, dincolo de capitolele care îi revin şi în cadrul
anexelor.
În elaborarea lucrării de licenţă, este necesar ca autorul, asistat de coordonator, să parcurgă
următoarele etape :
- încadrarea temei alese într-un domeniu mai larg de cercetare;
- stabilirea unei bibliografii care să cuprindă lucrări de referinţă în domeniu, accesibile
absolventului (în biblioteci, pe site-uri INTERNET);
- lecturarea şi selectarea informaţiilor relevante din materialul documentar adunat;
- construirea planului lucrării;
- redactarea lucrării;
- corectura, revizuirea finală;
- tipărirea.
Plecând de la specificul unei lucrări de licenţă pe domeniul Informatică, prezentăm mai jos, un
exemplu de organizare conceptuală a conţinutului lucrării:
Fundamentarea teoretică (circumscrierea temei într-un domeniu de interes general,
importanţa temei abordate, descrierea stadiului actual al cunoaşterii, formularea problemelor şi
obiectivelor vizate de tema lucrării, precizarea metodelor utilizate în lucrare).
Specificaţiile şi arhitectura sistemului - pentru programe şi hardware (schema bloc a
sistemului, funcţiile sistemului, arhitectura generală).
Proiectarea de detaliu - pentru programe (structura programului, interfaţa cu utilizatorul,
structuri de baze de date, comunicarea cu alte sisteme, funcţii utilizate, documentaţie şi coduri sursă -
în anexe).
4
 Utilizarea sistemului şi rezultate experimentale - pentru programe şi hardware (tehnologia
folosită, probleme întâmpinate şi modul de rezolvare, rezultate experimentale).
Analiza rezultatelor obţinute - în concluzii (sublinierea realizărilor obţinute, comparaţia cu
sisteme similare, direcţii de dezvoltare).
În linii mari, orice lucrare ar trebui să urmeze parcursul : analiză, proiectare, implementare,
testare.

Structura
În lucrarea de licenţă trebuie să se regăsească următoarele elemente de structură: coperta,
pagina de titlu, cuprinsul, introducerea, conţinutul, concluziile, anexele (opţional) şi bibliografia. În
această parte a ghidului sunt menţionate aspecte privind conţinutul acestor elemente de structură,
regulile de redactare ale acestora fiind prezentate în Partea III.
Coperta trebuie să conţină denumirea ministerului, a instituţiei şi a facultăţii organizatoare de
licenţă, menţiunea “Lucrare de licenţă”, date despre coordonator (nume, prenume, grad didactic şi
ştiinţific, după caz, Prof. univ. dr./ Conf. univ. dr./ Lector univ. dr./ Asist. univ. dr.), date despre
absolvent (nume, prenume), locul (Alba Iulia) şi anul de susţinere a examenului de licenţă. Un exemplu
de copertă este prezentat la Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă.
Pagina de titlu conţine informaţii similare cu cele de pe copertă, cu deosebirea că în loc de
“Lucrare de licenţă” este trecut titlul lucrării. Pagina de titlu este prima pagină scrisă din interiorul
lucrării şi este urmată de pagina care conţine cuprinsul. Un exemplu de pagină de titlu este prezentat la
Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă.
Cuprinsul trebuie să reflecte întocmai conţinutul lucrării, cu evidenţierea clară a paginii la care
se găsesc introducerea, nivelurile de conţinut (capitole, paragrafe, etc.), concluziile, bibliografia şi
anexele. Un exemplu de cuprins este prezentat la Partea III: Reguli de redactare a lucrării de licenţă.
Introducerea are rolul de a informa pe cititor/evaluator despre conţinutul şi obiectivele lucrării.
În această parte a lucrării se vor prezenta pe scurt, următoarele aspecte: încadrarea lucrării într-un
domeniu tematic, motivaţia alegerii temei, gradul de noutate a temei, obiectivele generale ale lucrării,
metodologia de cercetare folosită, structura lucrării – descrierea succintă a capitolelor şi a legăturii
dintre ele, precum şi eventualele limite ale lucrării.
Conţinutul lucrării se referă la capitolele, paragrafele şi subparagrafele care alcătuiesc lucrarea,
structurate într-o înlănţuire logică, evitându-se alăturarea de texte disparate. Numărul de unităţi
(capitole/paragrafe/subparagrafe) nu trebuie să fie exagerat, iar împărţirea pe unităţi nu trebuie să fie
întâmplătoare, ci să reflecte în mod unitar, conţinutul temei abordate.
5
 Concluziile conţin prezentarea succintă a principalelor rezultate obţinute în lucrare, putând fi
menţionate şi eventuale probleme rămase deschise, precum şi propuneri privind potenţialele direcţii
viitoare de cercetare legate de tema abordata. Se recomandă punctarea aspectelor originale, a
avantajelor şi limitelor soluţiilor oferite.
Anexele reprezintă o parte opţională a lucrării, care vine să completeze, de obicei, partea
aplicativă existentă în cadrul capitolelor, conţinând tabele, imagini, coduri sursă, etc.
Bibliografia conţine lista tuturor surselor de informaţie utilizate de către autor pentru elaborarea
lucrării de licenţă. Credibilitatea unei lucrări este strâns legată de aceste referinţe bibliografice, care
arată cât este de informat şi de avizat autorul cu privire la actualitatea şi necesitatea lucrării pe care o
prezintă.

PARTEA III: REGULI DE REDACTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Pentru a respecta o formă unitară a tuturor lucrărilor de licenţă de la specializarea

“Informatică”, se recomandă aplicarea unor reguli generale de redactare şi tehnoredactare, reguli
prezentate mai jos :
-Numărul total de pagini nu reprezintă un scop în sine, acesta fiind însă stabilit de către
candidat împreună cu coordonatorul, între 50-100 pagini. Este recomandat ca ponderea paginilor cu
caracter teoretic să nu depăşească 40% din totalul paginilor.
- Tipărirea se va face pe format A4, doar pe prima pagină (faţă) a fiecărei foi. Lucrarea se va
lega prin compactare-copertare sau spiralare, în 3 exemplare: 1 exemplar pentru arhiva instituţiei, 1
exemplar pentru coordonatorul ştiinţific şi 1 exemplar pentru candidat. O foaie conţinând Fişa de
apreciere a lucrării (necompletată) se leagă împreună cu celelalte părţi ale lucrării, imediat după
copertă, înaintea paginii de titlu. Formularul pentru fişă este cel de mai jos.

6
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia Sesiunea
Facultatea / Colegiul
Specializarea

FIŞA DE APRECIERE A LUCRĂRII DE

LICENŢĂ / DIPLOMĂ / ABSOLVIRE / DISERTAŢIE

Absolvent
Tema lucrării
Conducător ştiinţific

Aprecierea conducătorului ştiinţific :

Respectarea indicaţiilor primite 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Conţinutul ştiinţific al lucrării 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Tehnoredactare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Conştiinciozitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Elemente originale 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Aplicabilitate practică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Bibliografie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Se propune admiterea / respingerea lucrării de licenţă / diplomă / absolvire / disertaţie în

sesiunea
Nota propusă de conducătorul ştiinţific

Conducătorul ştiinţific confirmă faptul că lucrarea este rezultatul propriilor activităţi ale
studentului.

Şef de catedră, Conducător ştiinţific,

7
 -În ce priveşte modul de prezentare a informaţiilor, expunerea din lucrare trebuie să fie clară,
concisă, la subiect şi corectă gramatical. Trebuie evitată informaţia de prisos, care îngreunează
înţelegerea textului. Modul de prezentare a informaţiilor depinde de specificul lucrării. De exemplu,
produsele-program trebuie sa conţină specificarea obligatorie a mediului de lucru, a facilităţilor folosite
în acest mediu, proiectarea aplicaţiei, detalii asupra implementării, prezentarea unor soluţii de
programare care pot constitui contribuţii originale sau prezentarea unei metodologii asociate unor
soluţii deja cunoscute, modul de utilizare a programului, rezultate sub forma unor studii de caz, etc. Se
recomandă o dimensionare optimă a structurii unei lucrări astfel încât sa se evite, pe de o parte
segmentarea excesivă a materialului elaborat, iar pe de altă parte, realizarea unor capitole
supradimensionate. Este recomandabil ca în exprimare să se utilizeze persoana I plural sau forma
impersonală (“prin urmare, obţinem” sau “prin urmare, se obţine”), să nu se utilizeze argoul, să nu se
abuzeze de utilizarea abrevierilor (atunci când sunt necesare, se precizează semnificaţia lor doar la
prima apariţie în text).
-Formatarea trebuie să se păstreze pe tot parcursul lucrării. Tehnoredactarea se realizează în
Microsoft Word, pe format A4, de tip portret, cu oglinda paginii de 2,5 cm stânga (pentru compactare)
şi câte 2,0 cm în dreapta, sus şi jos. Textul va respecta o spaţiere de 1,5 linii între rânduri şi va fi
redactat cu Times New Roman, font de 12, cu utilizarea diacriticelor caracteristice. După fiecare semn
de punctuaţie, se lasă un spaţiu (nu se lasă spaţiu înaintea semnului de punctuaţie). Paragraful se
aliniază prin justified (alineat stânga-dreapta), iar alineatul se marchează spre interior, la 1,25 cm.
Excepţie fac titlurile capitolelor precum şi titlurile figurilor şi tabelelor, care se aliniază centrat, mai
puţin cele ale paragrafelor/subparagrafelor care rămân alineate la stânga. Toate aceste titluri se scriu cu
bold, în plus titlurile capitolelor (mai puţin ale paragrafelor şi subparagrafelor), se scriu cu litere mari.
Între titluri şi corpul textului, se lasă câte un rând liber. Pentru titluri, se utilizează caractere de
următoarele dimensiuni : 16 pentru capitole, 14 pentru paragrafe şi 12 pentru subparagrafe. Eventualele
note de subsol se scriu cu caractere de 8. Modul de numerotare a
capitolelor/paragrafelor/subparagrafelor trebuie să fie acelaşi, atât pe parcursul lucrării, cât şi la cuprins
(se recomandă numerotarea din exemplul de cuprins, prezentat în acest ghid). În corpul textelor nu
trebuie să abunde sublinierea, boldarea sau scrierea cu caractere italice. Capitolele vor începe toate de
la începutul paginii (pe pagină nouă) paragrafele/subparagrafele pot însă începe oriunde în cadrul
paginii, în funcţie de locul în care se termină secţiunea anterioară. De asemenea, nu se vor lăsa titlurile
pe finalul unei pagini, iar primele rânduri din unitatea descrisă de titlu, la începutul celeilalte pagini.
-Tabelele şi figurile (diagrame, grafice, capturi de ecran, etc.) vor avea titlu şi număr. Figurile
şi tabelele trebuie inserate în text aliniate centrat. Se recomandă evitarea plasării figurilor sau a
8
tabelelor, înainte de prima lor menţionare în text. Formulele se introduc cu Microsoft Equation şi
trebuie tipărite cu un rând gol deasupra şi dedesubt. Numerotarea lor se face simplu în paranteze: (1),
(2), (3) …, alineate faţă de marginea dreaptă. Atât tabelele şi imaginile, cât şi formulele se pot
numerota continuu pe toata lucrarea, sub forma (1), (2), etc., sau pe capitole (de exemplu formula (1.1.)
sau figura 1.1. se referă la prima formulă respectiv, prima figură din capitolul 1, iar formula (2.1.) sau
figura 2.1. se referă la prima formulă respectiv prima figură din capitolul al doilea).
Exemplu

y = 27,3 x 2 + 0,5 x − 12 + ε (1.5.)

Tabelul 1.12. Titlul tabelului

Figura 2.3. Titlul figurii

nota s tudentilor la exam enul de s tatis tica

3%
2
10% 3%
3
10% 10% 4
5
10% 17% 6
7
8
17%
20% 9
10

-Numerotarea paginilor începe cu pagina de titlu, care este considerată pagina 1 (dar pe care nu
apare numărul paginii) şi se continuă, până la ultima pagină. Prima pagină pe care apare numerotarea
este pagina care conţine cuprinsul. Pentru paginile care conţin anexe, se poate opta pentru numerotarea
lor, sau se pot pune fără numerotare, caz în care se numerotează doar pagina de gardă pentru anexe.
Numărul de pagină se inserează în subsolul paginii, centrat.
-Pe copertă şi în pagina de titlu se vor utiliza caracterele şi formatul precizat în exemplele de
mai jos:

9
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
(Bold, Arial 16, centrat)
UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918 “ ALBA IULIA
(bold, Arial 16, centrat)
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
(bold, Arial 16 centrat)
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ
(bold, Arial 16 centrat)

LUCRARE DE LICENŢĂ
(bold, Arial 28, centrat)

Coordonator ştiinţific: (Arial 16) Absolvent:

Prof. univ. dr. Ioan Popescu Student Popa Ioan

ALBA IULIA
2009
(bold, Arial 16)

10
 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
(Bold, Arial 16, centrat)
UNIVERSITATEA “ 1 DECEMBRIE 1918 “ ALBA IULIA
(bold, Arial 16, centrat)
FACULTATEA DE ŞTIINŢE
(bold, Arial 16 centrat)
SPECIALIZAREA INFORMATICĂ
(bold, Arial 16 centrat)

PROIECTAREA UNEI BAZE DE DATE

PENTRU EVIDENŢA POPULAŢIEI
(titlul lucrării- bold, Arial 24, centrat)

Coordonator ştiinţific: (Arial 16) Absolvent:

Prof.univ.dr. Ioan Popescu Student Popa Ioan

ALBA IULIA
2009
(bold, Arial 16)

11
 -În ce priveşte cuprinsul lucrării se recomandă redactarea lui, pe o pagină, cel mult două,
ordinea părţilor componente şi modul de tehnoredactare recomandate fiind cele utilizate în exemplul de
mai jos:

CUPRINS
INTRODUCERE ................................................................................................................................ 3
CAPITOLUL I. Titlul primului capitol ............................................................................................ 7
1.1. Titlul primului paragraf .................................................................................................. 7
1.1.1. Titlul primului subparagraf .. ................................................................................ 7
1.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ..................................................................... 12
M
M
1.2. Titlul celui de-al doilea paragraf ......................................................................................... 16
1.2.1. Titlul primului subparagraf .. ................................................................................ 16
1.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ..................................................................... 20
M
M
M
M
CAPITOLUL II. Titlul celui de-al doilea capitol ............................................................................... 25
2.1. Titlul primului paragraf .................................................................................................. 25
2.1.1. Titlul primului subparagraf .. ................................................................................ 25
2.1.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ..................................................................... 29
M
M
2.2. Titlul celui de-al doilea paragraf ......................................................................................... 40
2.2.1. Titlul primului subparagraf .. ................................................................................ 40
2.2.2. Titlul celui de-al doilea subparagraf ..................................................................... 44
M
M
M
M

12
M
M
M

CONCLUZII ......................................................................................................................................... 60
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................... 62
ANEXE ............................................................................................................................................... 63

-Introducerea, concluziile, anexele şi bibliografia apar în ordinea menţionată în cuprins, în

secţiuni separate, care nu se numerotează ca şi capitol nici în structura lucrării, nici la cuprins. Anexele
se numerotează crescător pentru toată lucrarea (Anexa 1, Anexa 2, etc.) şi este de dorit să aibă un titlu
descriptiv. La fiecare anexă se va face apel cel puţin o dată pe parcursul lucrării. Înaintea setului de
anexe, se pune o pagină de gardă a anexelor, care conţine doar menţiunea ANEXE, centrată, la mijlocul
paginii, scrisă cu fontul Arial, 20, bold. La cuprins, se precizează doar această pagină de gardă.
-Referitor la redactarea bibliografiei, trebuie reţinut că lipsa unor titluri de referinţă sau de
actualitate într-o lucrare aparţinând unui anumit domeniu „trădează” inconsistenţa informaţiei oferite
cititorilor. De asemenea, cu atât mai gravă este „nemărturisirea” surselor. Este recomandabil ca lista
bibliografică să cuprindă cel puţin 10 titluri semnificative şi de actualitate în domeniu, dintre care este
binevenit ca o parte să fie referinţe de circulaţie internaţională, în limba engleză. De asemenea este
recomandabil ca cel puţin 80% din titluri să fie din ultimii 10 ani. Referinţele bibliografice se
numerotează consecutiv în forma [1], [2], [3]… Preluarea unor idei, informaţii, rezultate, date din
diferite surse se va face obligatoriu cu menţionarea exactă a sursei citate, după numărul din lista
bibliografică. De exemplu, în cazul în care dorim să cităm referinţa cu numărul 12 din lista
bibliografică, la finalul informaţiei citate se trece [12] sau (a se vedea [12]). În anumite cazuri, când
autorul face referire doar la anumite pasaje dintr-o carte, este de dorit citarea paginilor care conţin acele
pasaje ([12], pag. 20-35) sau (a se vedea [12], pag. 20-35)). Este de asemenea obligatoriu ca fiecare
referinţă din bibliografie să apară citată cel puţin o dată pe parcursul lucrării. Redactarea bibliografiei
se face ca în exemplul de mai jos, respectând ordinea referinţelor (după ordinea alfabetică a numelui
primului autor) şi ordinea elementelor care definesc referinţa bibliografică (nume, prenume autori, titlu,
editura sau atunci când este cazul, revista şi numărul revistei, locul şi anul apariţiei şi eventual paginile
citate). Din cadrul referinţelor pot face parte cărţi apărute în editură, cursuri în Seria Didactică, teze de
doctorat, articole în reviste de specialitate sau în volumele (proceedings) unor conferinţe, resurse în
format electronic. În cazul în care referinţa citată este elaborată de un colectiv neprecizat de autori, de
regulă, documente emanate de diferite organisme, în loc de numele şi prenumele autorilor se trece

13
simbolul *** şi aceste referinţe se vor trece la finalul listei bibliografice, în ordinea cronologică a
anului de apariţie, înaintea site-urilor consultate. În cazul când se citează şi informaţii preluate de pe
anumite site-uri INTERNET, referinţele conţin adresa site-ului şi data consultării acestuia şi se trec în
lista bibliografică, la final, în ordinea cronologică a consultării site-ului.

Exemplu de bibliografie:

BIBLIOGRAFIE

[1] Breaz N., Metode numerice în statistică, bazate pe funcţii spline, Teză de doctorat,
Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2004, pag. 88-94

[2] Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java. Aplicaţii, Ediţia 1, Editura Polirom, Iaşi, 2007

[3] Momal R., Saban R., Sollander P., Integrating a Commercial Industrial Control System to the
Accelerator Control System, Proceedings of ICALEPCS, Berlin, 1993, pag. 464

[4] Truţă T. M., Câmpan A., Abrinica M., Miller J., A Comparison between Local and Global
Recoding Algorithms for Achieving Microdata p-Sensitive k-Anonymity, Acta Universitatis
Apulensis Journal, Series Mathematics-Informatics, no. 15/2008

[5] *** Statistics Toolbox User’s Guide, Version 4, Math Works, 2003

[6] *** JDK Documentation, http://java.sun.com (3 august, 2008)

PARTEA IV: REGULI DE PREZENTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Modul de prezentare a lucrării de licenţă în faţa comisiei este la fel de important ca şi elaborarea
acesteia. Susţinerea lucrării de către candidat durează în jur de 10 minute şi cuprinde principalele idei
din conţinutul lucrării, cu accent pe prezentarea aplicaţiilor şi a elementelelor de contribuţie personală
obţinute în cercetarea temei abordate, etc. După terminarea prezentării, membrii comisiei adresează
întrebări pentru verificarea modului în care candidatul cunoaşte problematica abordată în lucrare,
pentru verificarea modului în care s-a făcut valorificarea bibliografiei citate, pentru verificarea utilităţii
14
şi a calităţii aplicaţiilor, etc.
Ca şi conţinut, prezentarea poate cuprinde următoarele elemente :
•Introducere (titlul, numele absolventului, al conducătorului, o frază cu conţinutul temei)
•Obiectivele propuse, formularea problemelor
•Plasarea temei în contextul general (domeniu, abordări generale etc)
•Prezentarea soluţiei (plecând de la general spre particular)
•Prezentarea câtorva soluţii tehnice
•Sublinierea originalităţii/gradului de dificultate
•Menţionarea unor aspecte specifice relevante
•Probleme legate de realizare/implementare/experimentare
•Rezultate
•Concluzii (aspecte originale, avantaje ale soluţiilor oferite, limitări, direcţii de dezvoltare).
Este de dorit ca expunerea părţii de contribuţie proprie a autorului să respecte traseul conceptual
analiză - proiectare – implementare – testare.
Se recomandă prezentarea în PowerPoint pe video proiector a 10-15 slide-uri (incluzând text,
scheme, figuri, capturi de ecran, în special din aplicaţie, care să fie comentate prin susţinere). Se va
evita utilizarea exagerată de text, a informaţiilor cu un grad mai mic de relevanţă pentru tema abordată,
precum şi citirea informaţiei de pe slide, în mod automatic, fără susţinere. Se recomandă atenţie la
utilizarea elementelor de grafică şi a rezoluţiei de proiectare, astfel încât acestea să faciliteze o
prezentare estetică, focalizată pe aspectele principale din slide-uri. Ca repartizare a informaţiei pe slide-
uri, se pot utiliza : 1 slide cu titlul lucrării, nume autor şi coordonator, 1 slide-cuprinsul sau schema
lucrării, 1-3 slide-uri cu obiective, probleme formulate, stadiul actual al cunoaşterii, 5-8 slide-uri
vizând contribuţia autorului şi rezultatele obţinute, 1 slide – concluzii şi 1 slide - bibliografie selectivă.

PARTEA V: INDICATORI DE EVALUARE A UNEI LUCRĂRI DE LICENŢĂ

Evaluarea lucrării de licenţă se realizează în două etape, de către coordonator şi de către

comisie. În prima etapă, coordonatorul propune aprobarea/respingerea lucrării de licenţă, în vederea
susţinerii şi acordă de asemenea o notă, prin completarea unei fişe de apreciere. Cea de-a doua evaluare
este cea în care, pe baza lucrării absolventului, a referatului de apreciere şi a notei propuse de
coordonator, precum şi pe baza susţinerii lucrării de către absolvent (inclusiv pe baza răspunsurilor la
întrebări), fiecare membru al comisiei acordă o notă, nota finală fiind media notelor acordate de
membrii comisiei.

15
 În fişa de apreciere a lucrării, coordonatorul va evalua prin note de la 1 la 10, următoarele
aspecte: respectarea indicaţiilor primite, conţinutul ştiinţific al lucrării, tehnoredactare,
conştiinciozitate, elemente originale, aplicabilitate practică, bibliografie.
În evaluarea realizată de comisia de licenţă, se regăsesc următorii indicatori generali:
Elemente de evaluare a expunerii şi lucrării scrise: claritatea şi coerenţa expunerii, consistenţa
lucrării, răspunsurile date la întrebările puse de comisie, aspectul lucrării, finalizarea lucrării.
Elemente de evaluare a realizărilor practice: funcţionalitate, tehnicitate, estetică în modul de
prezentare, alinierea la standarde şi norme din tehnică şi informatică, definirea clară a obiectivelor,
problemelor, soluţiilor şi rezultatelor obţinute, precum şi comparaţia cu alte rezultate cunoscute,
existenţa elementelor de originalitate, cu caracter inovativ.
Elemente de evaluare a cunoştinţelor de bază în domeniul abordat: prezentarea clară a
conceptelor teoretice care au stat la baza aplicaţiei, capacitatea de transpunere a teoriei într-o realizare
practică, precum şi adaptarea strictă a domeniului studiat exact la necesităţile temei abordate, adică
sistematizarea şi relevanţa informaţiei.
În concluzie, absolventul trebuie să fie atent la următoarele chei de autoevaluare: respectarea
graficului de întâlniri şi a recomandărilor stabilite de coordonatorul lucrării şi de prezentul ghid,
redactarea îngrijită a lucrării, utilizând un limbaj academic, fără greşeli de redactare şi tehnoredactare,
înşiruirea logică şi coerentă a secţiunilor şi a ideilor, fragmentarea echilibrată a lucrării pe capitole,
formatarea unitară a lucrării, înscrierea temei abordate în domeniul Informaticii sau într-un domeniu
interdisciplinar, legat de domeniul Informaticii, însuşirea stadiului actual al cunoaşterii din domeniu,
fundamentarea teoretică a temei propuse, sistematizarea informaţiilor teoretice relevante pentru lucrare,
utilizarea riguroasă a conceptelor, relevanţa, actualitatea şi citarea corectă a surselor bibliografice,
capacitatea de raportare critică la sursele teoretice şi de promovare a unei viziuni proprii, bine
argumentate, sesizarea de noi direcţii de cercetare, transpunerea suportului teoretic într-un rezultat
practic, ponderea semnificativă a contribuţiei proprii, ponderea semnificativă a părţii aplicative,
aplicabilitatea, eficienţa şi corectitudinea rezultatelor obţinute, prezentarea logică, succintă, estetică a
aspectelor relevante din lucrare, cu accent pe partea practică şi pe contribuţiile proprii, în cadrul
susţinerii lucrării în faţa comisiei.

~ SUCCES! ~

16