Sunteți pe pagina 1din 19

CZU 821(100).0(073.

3) PRELIMINARII
L 66
În conformitate cu actele normative în vigoare pentru învăţămîntul liceal, dis-
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 apri- ciplina Literatura universală se studiază în clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, profilul
lie 2010; prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 244 din 27 aprilie 2010. umanist. Avînd o deschidere pentru 3 ani de studiu ai ciclului liceal, noul curriculum
al disciplinei structurează materialul literar într-o dublă perspectivă: diacronică, în
Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţă-
mîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prie- clasele X–XI, şi tematică, în clasa a XII-a. Această opţiune metodologică urmăreşte,
tenoase copilului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova. pe de o parte, reconstituirea coerentă a celor mai importante momente în dezvoltarea
Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de literaturii universale, iar pe de altă parte, favorizarea, în faza terminală a studiilor
Banca Mondială. liceale, a unei abordări de tip sintetic. Reunind, de exemplu, în clasa a XII-a, într-o
sincronie convenţională, constantele tematice ale literaturii şi principalele specii ale
Echipele de lucru: literaturii de frontieră (memorialistica, jurnalul, corespondenţa, confesiunile), curri-
Curriculumul modernizat (2010): Ghicov Adrian, doctor în pedagogie, prof., grad didactic culumul subliniază unitatea spirituală a organismului literar, creînd o viziune totali-
superior, Minsterul Educaţiei, AEE, coordonator; Leahu Nicolae, doctor în filologie, conf. zantă asupra condiţiei umane în Timp şi în Istorie.
univ., Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi; Leahu Raisa, profesor, grad didactic supe-
rior; Pavlicenco Sergiu, doctor habilitat în filologie, Universitatea de Stat din Moldova; Jitari Răspunzînd provocărilor epocii comunicării generalizate (G. Vattimo) şi proceselor
Mariana, profesor, grad didactic superior. globalizării culturale, fenomene în cadrul cărora se manifestă un viu interes pentru
relaţia identitate–alteritate, prezentul curriculum la Literatura universală are ca mize
Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco majore:
Redactor tehnic: Nina Duduciuc 1. Instaurarea unui cult al lecturii (întemeiat pe plăcerea lecturii) şi
Machetare computerizată: Anatol Andriţchi
Copertă: Vitalie Ichim 2. Afirmarea libertăţii elevului (prin însuşirea unor competenţe-cheie/transversale
şi transdisciplinare, dar şi a unor valori şi atitudini) de a identifica repere artistice
majore şi de a participa (implicit – la nivel formativ, în cadrul actului de instruire
sau explicit – în intervenţiile sale orale şi scrise) la conştientizarea/formarea/
extinderea/consolidarea ideii de canon literar universal.
Structurat după o nouă matrice, actualul document normativ operează o radicală
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa, deplasare de accent de pe abordarea informativă pe abordarea formativă a învăţării,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova; scopul magistral al studiului literaturii universale fiind declarat acela de a instrui elevi
tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; capabili să se situeze critic şi creativ în spaţiul culturii, să poziţioneze adecvat operele
e-mail: prini@stiinta.asm.md
literare în contextul valorilor literare universale, să discearnă valoarea de nonvaloare
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii şi să evalueze traficul de idei literare pe axa identitate–alteritate. Codificînd o certă
Literatura universală: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. vocaţie interdisciplinară, prin necesitatea convocării în cadrul actului de predare–în-
Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 36 p. – (Curriculum văţare–evaluare a unor cunoştinţe de istorie, geografie, economie sau de limba şi lite-
naţional) ratura română, disciplina Literatura universală colaborează la fortificarea componentei
Bibliogr.: p. 32–36 (115 tit.) umanistice a instruirii, la dezvoltarea culturii comunicării şi a experienţei estetice şi
ISBN 978-9975-67-682-3 istorico-literare a elevilor.
821(100).0(073.3) Ca urmare a modelului de organizare a materiei propus de prezentul curriculum,
predarea diacronică a literaturii universale în clasele a X-a şi a XI-a se va solda cu un
Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3; transfer eficient de cunoştinţe pentru asimilarea literaturii române la acelaşi nivel de
MD-2028, Chişinău, Republica Moldova instruire, dar şi cu o pregătire articulată în vederea continuării studiilor în învăţă-
mîntul superior, la specializări cu profil umanist (filologie română, limbi moderne,
jurnalism, ştiinţele comunicării, drept, istorie, relaţii internaţionale etc.). Avantajul
rezultă, în primul rînd, din posibilitatea raportării punctuale de către elevi a fapte-
© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010 lor de istorie literară naţională (genuri şi specii literare, în clasa a X-a) la contextul
ISBN 978-9975-67-682-3 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010 literar universal, la originile, dezvoltarea şi mutaţiile ce au intervenit în domeniul ge-

3
nurilor şi speciilor literare pe plan universal. Pe de altă parte, faptul iniţierii elevilor • în clasa a X-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci, curente, genuri
în doctrinele literare de circulaţie universală (în clasele a X-a şi a XI-a) va permite şi specii literare): Mitologia, Literatura popoarelor orientale, Antichitatea, Evul
circumscrierea adecvată (în clasa a XI-a, la studierea curentelor literare româneşti) Mediu, Renaşterea, Clasicismul, Iluminismul;
a schimbărilor de paradigmă în spaţiul literaturii naţionale. Cele două discipline vor • în clasa a XI-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci, curente, genuri
funcţiona în regim de complementaritate şi în clasa a XII-a, unde studierea monogra- şi specii literare): Romantismul, Parnasianismul, Realismul, Naturalismul, Moder-
fică, la literatura română, va fi susţinută de studierea marilor teme literare, la litera- nismul şi avangarda, Postmodernismul;
tura universală. • în clasa a XII-a: Studierea literaturii universale din perspectivă tematică: Copilă-
rie, adolescenţă, tinereţe; Aventură şi călătorie; Arta iubirii; Război şi pace; Condi-
Aria Nr. de unităţi Nr. de ore ţia umană; Timpul eului.
Statutul disciplinei Clasa
curriculară de conţinuturi pe clase pe an Textul literar constituie baza dezvoltării culturii literar-artistice, disponibilităţile
Obligatorie Limbă a X-a 7 34 sale tematice şi expresive favorizînd formarea capacităţilor şi abilităţilor de cercetare şi
şi comunicare a XI-a 6 68 analiză comparată a unor opere din literatura universală cu opere din literatura româ-
a XII-a 6 68 nă. Pornind de la această premisă, curriculumul la LU stimulează libertatea de opţiune
a profesorilor şi a autorilor de manuale în alegerea operelor/textelor şi a strategiilor
didactice. Structurarea diacronică a conţinuturilor pentru clasele a X-a şi a XI-a are
I. CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI în vedere, în acelaşi timp, ilustrarea coerentă a procesului de dezvoltare a genurilor
Curriculumul la Literatura universală îşi întemeiază cadrul conceptual pe dezide- şi speciilor literare. Un loc însemnat revine şi textelor teoretice (manifeste, articole
ratul dezvoltării culturii literar-artistice şi a culturii comunicării prin valorificarea unor programatice etc.) semnificative pentru formularea paradigmelor literare dominante
opere reprezentative ale patrimoniului literar universal. în istoria literaturii universale. Variat în sugestii de specii, titluri, autori, spaţii literare,
Cultura literar-artistică se constituie dintr-un sistem de cunoştinţe şi competen- curriculumul afirmă o deschidere pluralistă în consens cu principiul toleranţei post-
ţe literare, angajate afectiv-atitudinal: dezvoltarea capacităţilor de înţelegere, analiză şi moderne.
interpretare a unor texte literare ce aparţin diferitor epoci şi curente literare; formarea Documentul de faţă organizează materia la LU pe module tematice flexibile, urmă-
gustului pentru lectură şi a gîndirii critice în raport cu operele literare sau textele teo- rind să înlesnească retrospectivele de tip sintetic, dar şi să profileze spectacolul interior
retice studiate, cultivarea sensibilităţii estetice etc. (metamorfozele şi dialogul) al marilor teme literare. Timpul eului, ultimul modul al
Cultura comunicării vizează: un amplu set de competenţe specifice în vederea re- curriculumului pentru clasa a XII-a şi, implicit, pentru întreg cursul liceal de literatură
alizării comunicării orale şi scrise; utilizarea corectă şi nuanţată a limbii române în universală, este dedicat temei eului (auto)biografic în calitatea sa de agent al unui gen
producerea de lucrări scrise (analiză literară, comentariu literar, eseu, sinteză etc.), dar în continuă expansiune: literatura de frontieră (memorialistică, jurnal, corespondenţă,
şi ortografierea cuvintelor, a numelor de autori şi a titlurilor din alte limbi (franceză, confesiuni).
engleză, germană etc.). Cumularea unei structuri diacronice cu o structură tematică dinamizează recepta-
Studiul LU în liceu se axează, ca şi studiul limbii şi literaturii române, pe obţinerea rea fenomenului literar, instituind premise favorabile pentru deblocarea creativităţii şi
de către elevi a unor cunoştinţe, competenţe-cheie/transversale şi transdisciplinare, dar şi stimularea performanţei în comunicare şi în educaţia literar-artistică.
a unor valori şi atitudini.
Denumirea disciplinei în clasele X–XII este Literatura universală. II. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA
Numărul de ore alocat de planul de învăţămînt studiului LU în liceu (profil uma- UNIVERSALĂ
nist):
• clasa a X-a – 1 oră/săptămînă: total 34 de ore Sistemul de competenţe-cheie/transversale, stabilit pentru sistemul de învăţămînt
• clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore din Republica Moldova, a fost definit pe baza competenţelor-cheie formulate de Comi-
• clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore. sia Europeană şi a profilului absolventului, după cum urmează:
Pentru clasele cu studiul aprofundat al limbilor străine, numărul de ore va fi distri- 1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.
buit astfel: 2. Competenţe de comunicare în limba de instruire şi în limba de stat.
3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.
• clasa a X-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore
4. Competenţe acţional-strategice.
• clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore
5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.
• clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore.
6. Competenţe interpersonale, civice, morale.
Structurarea conţinuturilor curriculumului la LU are următoarea configuraţie:
7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.
4 5
8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio- Competenţe acţional-strategice
nale. • Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune
9. Competenţe culturale şi interculturale. soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.
10. Competenţe antreprenoriale. • Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru
Asumîndu-şi profilul identitar al disciplinei, curriculumul la literatura universală protecţia mediului ambiant.
îşi propune o nuanţare punctuală a competenţelor-cheie/transversale: Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţi-
1. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metali- onale (TIC)
terare. • Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale li- • Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a
teraturii universale prin raportare la epocă, curent literar/cultural sau mişcare literară. utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
3. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal. Competenţe interpersonale, civice, morale
4. Dezvoltarea comunicării orale şi scrise. • Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a res-
Valori şi atitudini pecta opiniile semenilor săi.
• Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatură şi • Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială
artă (pictură, sculptură, teatru, muzică etc.). pentru o societate nondiscriminatorie.
• Stimularea reflecţiei independente prin lectura şi interpretarea operelor de refe- • Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
rinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte. moral-spirituale.
• Dezvoltarea gîndirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii uni-
Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare
versale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale.
• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale, în scopul autodezvoltării
• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă.
continue şi autorealizării personale.
• Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii ro-
• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.
mâne în raport cu progresiile paradigmatice în spaţiul literaturii universale.
• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală. • Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.
Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)
• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor
III. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE ŞI COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE etnii, în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.
PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT • Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi Competenţe antreprenoriale
• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre • Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile eco-
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbună- nomiei de piaţă, în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.
tăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. • Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.
Competenţe de comunicare în limba română
• Competenţe de a comunica argumentat în limba română, în situaţii reale ale vieţii. IV. COMPETENŢE SPECIFICE FORMATE/DEZVOLTATE PRIN LITERATURA
• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat. UNIVERSALĂ CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ
Competenţe de comunicare într-o limbă străină
• Competenţe de comunicare într-o limbă străină. 1. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metaliterare
• Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale din literatura română şi universală.
vieţii. 1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării tex-
Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie tului literar şi/sau metaliterar
• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate 1.2. Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genu-
în permanentă schimbare. lui şi a speciei literare
• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Ma-
tematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii, în coraport cu nevoile sale. 1.3. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi a motivelor literare în
context naţional şi/sau universal
• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.

6 7
2. Comprehensiunea şi interpetarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale literaturii

Nr. ori-
entativ
de ore
universale prin raportare la epocă, curent literar/cultural sau mişcare literară.

4
2.1. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominante ale unor curente sau mişcări literare/cul-
turale

• Cîntecul harpistului din mormîntul regelui Antef, Nemuritorii scribi de altădată, Puterea iubirii,
2.2 Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural
în care acestea au fost create

V. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ŞI A UNITĂŢILOR DE TIMP PE CLASE


2.3. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor estetici/modele literare diferite
2.4. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra lumii reflectate în texte literare aparţi-
nînd diferitor curente/mişcări literare
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spa-
ţii literare/culturale

• Literatura sumero-babilo- Cartea morţilor (Declaraţie de nevinovăţie făcută în faţa celor 42 de zei)
3. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal.

tem, mitologie. Sistemele mi- • Platon, Republica (mitul peşterii), Banchetul (mitul androginului)
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare
3.2. Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea

Texte recomandate
formulării unor judecăţi personale asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei
umane
3.3. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din

• Mituri ale Egiptului antic, miturile greco-romane


literatura universală
4. Dezvoltarea comunicării orale şi scrise.

Clasa a X-a
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau
analizei textului literar/metaliterar

Preliminarii. Conceptul de • Homer, Iliada (mitul calului troian)


literatură universală. Mit, mi- • Homer, Odiseea (mitul Penelopei)
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor personale asupra unor texte literare şi nonli-
terare

• Eshil, Prometeu înlănţuit

II. Literatura popoarelor • Epopeea lui Ghilgameş

• Literatura egipteană. Înte- • Cîntarea Cîntărilor


• Imnele către Soare

• Psalmii lui David

matică şi stilistică a psalmi- • Cartea cîntecelor


meierea povestirii. Poezia. • Mahābhārata
• Literatura ebraică. Concep- • Ramayana
tul de psalm. Varietatea te- • Sakuntala

Unitatea tematică şi de sensi-


Unităţi de conţinut domi-

lui R.M. Rilke, Şt. Aug. Doi-

relor orientale şi instituirea


bilitate a literaturii popoa-
Mitul lui Orfeu în poezia
Mitul şi literatura cultă.
nante/integratoare

ideii de tradiţie literară.


tologice fundamentale.

lor. Lirica de dragoste.


Privire de ansamblu.

• Literatura chineză.
• Literatura indiană.
I. Mitologia

orientale
naş etc.

niană.
8 9
III. Antichitatea • Epopeea: Homer, Iliada, Odiseea; Publius Vergilius Maro, Eneida; Longos, Dafnis şi Cloe.
Antichitatea greco-romană şi • Dramaturgia: Sofocle, Oedip rege; Euripide, Medeea; Aristofan, Păsările, Pacea; Plautus, Soldatul 5
sursele civilizaţiei europene. fanfaron, Ulcica etc.
Miturile şi originile literatu- • Lirica: Pindar, Oda I (Lui Hieron din Etna) şi Oda VII (Lui Diahoros din Rodes); Horaţiu, Oda IX
rii culte. Poemul. Tragedia. (Lui Taliarh, Cartea I), Oda XIV (Către Postumus, Cartea II); Tibul, Elegia I din Cartea I; Ovidiu,
Comedia. Elegia I şi Elegia IX (din Amoruri, Cartea I); Horaţiu, Satira I (Cartea I), Satira V (Cartea II); Ho-
Apariţia liricii. Elegia şi oda raţiu, Epistolă către Pisoni; Ovidiu, Penelope către Ulise (Epistola I din Heroide), Medeea către Iason
erotică. Strofa safică. Satira şi (Epistola XII din Heroide), Scrisoarea V Către Maximus (Cartea I, Pontice), Scrisoarea VIII Către
spiritul satiric. Epistola. Severus (Cartea I, Pontice) etc.
IV. Evul Mediu • Poemul eroic: Beowulf, Cîntecul Nibelungilor, Cîntecul Cidului, Cîntecul lui Roland, Cîntec despre
Contextul istoric. Privire de oastea lui Igor.
ansamblu asupra literaturii • Lirica: François Villon, Balada doamnelor de altădată, Balada spînzuraţilor;
medievale. • Maria Franceza, Despre caprifoi. 4
• Conceptul de poem eroic. • Epica: Chrètien de Troyes, Erec şi Enida, Lancelot sau Cavalerul din căruţă, Yvain sau Cavalerul
• Poezia trubadurilor şi rein- Leului. Wolfram von Eschenbach, Parzifal.
ventarea poeziei lirice. Proli- • Dante Alighieri, Divina Comedie.

10
ferarea poeziei cu formă fixă.
• Diversificarea speciilor po-
eziei lirice: canţona, sonetul,
rondoul etc.
• Romanul cavaleresc.
V. Renaşterea • Lirica: Francesco Petrarca, Canţonierul (LXI, CXXXIV, CXXVIII). Michelangelo Buonarro-
Contextul istoric. Laicizarea ti, Rime (239, 285). William Shakespeare, Sonete (LV, LXVI, CXVI). Pierre de Ronsard, Elegie lui
vieţii culturale şi afirmarea Remy Belleau, excelent poet francez, Pentru Casandra, Pentru Maria.
libertăţii de creaţie. Umanis- • Poemul: Torquato Tasso, Ierusalimul eliberat; Luiz de Camôes, Lusiada. 5
mul şi redescoperirea surse- • Romanul: François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel; Miguel de Cervantes Saavedra, Iscusitul
lor greco-latine ale spiritu- hidalgo Don Quijote de la Mancha; Giovanni Boccaccio, Decameronul.
alităţii europene. Povestirea • Dramaturgia: Lope Felix de Vega Carpio, Cîinele grădinarului; Calderon de la Barca, Viaţa este vis; Willi-
în ramă, alegoria şi parodia. am Shakespeare, Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Othello, Îmblînzirea scorpiei, Visul unei nopţi de vară.
Teatrul renascentist. Eseul. • Eseul: Michel Eyquem de Montaigne, Eseuri; Thomas Morus, Utopia. Niccolò Machiavelli, Prin-
cipele. Erasm din Rotterdam, Laudă nebuniei.

VI. Clasicismul • Lirica: Luis de Góngora y Argote, Sonete (17, 21, 25), Marea, Fluviul, Castelul; Giambattista Ma-
Contextul istoric. Dezvolta- rino, Narcis, Figură de dans, Portretul meu, A ului; Andreas Gryphius, Către lume, Deşertăciunea 6
rea ştiinţei. Conceptul de lumii, Vanitatea celor pămînteşti; Matsuo Bashô, Pojghiţa..., Tîrziu, Răţuşca...
clasicism. Clasicismul şi ba- • Epica: Doamna de La Fayette, Prinţesa de Clèves; René Descartes, Tratatul despre pasiunile sufletului;
rocul. Trăsăturile barocului. Blaise Pascal, Cugetările; La Bruyère, Caracterele (cap. VIII, Despre curte, cap. IX. Despre cei mari).
Poezia manieristă. Poezia cu • Dramaturgia: Jean Racine, Andromaca, Iphigenia, Fedra; Pierre Corneille, Cidul, Horaţiu; Jean-
formă fixă (tanka, hayku) şi Baptiste Molière, Avarul, Tartuffe, Burghezul gentilom.
spiritul clasic nipon. • Eseul/textul teoretic: Alexander Pope, Eseu despre om; Nicolas Boileau-Despréaux, Arta poetică.
VII. Iluminismul • Lirica: Thomas Gray, Elegie scrisă într-un ţintirim de ţară; Robert Burns, Un roşu trandafir, Iu-
Contextul istoric şi ideolo- bita marinarului, Cerşetorii veseli; Johann Wolfgang von Goethe, Sonet (Natura şi arta), Trilogia
gic. Iluminismul şi filozofia pasiunii (Lui Werther, Elegie, Împăcare); Friedrich von Schiller, Cîntecul clopotului, Către bucurie;
„dreptului natural”. „Enciclo- Gottfried August Bürger, Lenore.
pedia”. Conceptul de literatu- • Epica: Charles-Louis de Montesquieu, Scrisori persane; Denis Diderot, Nepotul lui Rameau; Jean-Jacques 6
ră iluministă. Rousseau, Iulia sau Noua Eloiză; Daniel Defoe, Viaţa şi nemaipomenitele aventuri ale lui Robinson Crusoe;
Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver în mai multe ţări depărtate ale lumii; Henry Fielding, Tom Jones; Jo-
hann Wolfgang von Goethe, Suferinţele tînărului Werther; Voltaire, Candide sau optimismul.
11

• Dramaturgia: Pierre Augustin Caron de Beaumarchais, Bărbierul din Sevilla, Nunta lui Figaro;
Carlo Goldoni, Văduva isteaţă; Gotthold Ephraim Lessing, Nathan înţeleptul, Emilia Galotti; Frie-
drich von Schiller, Hoţii, Intrigă şi iubire, Don Carlos.
• Confesiuni, memorialistică: Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni; Johann Wolfgang von Goethe,
Poezie şi adevăr.
• Texte teoretice: Gotthold Ephraim Lessing, Laocoon sau despre limitele picturii şi poeziei, Drama-
turgia din Hamburg; Friedrich von Schiller, Scrisori asupra educaţiei estetice a omului.
Clasa a XI-a
Nr. ori-
Unităţile de conţinut
Texte recomandate entativ
dominante/integratoare
de ore
I. Romantismul Lirica: 8
Contextul istoric. Concep- • Meditaţia: Victor Hugo, Istoria, Cuvinte pe dună, Extaz.
tul de romantism. Atitudinea • Elegia: Alfonse de Lamartine, Lacul; Alfred de Musset, Nopţile; Adam Mickievicz, Către D.D.;
anticlasică. Romantismul şi Heinrich Heine, Lazăr; Aleksandr Sergheevici Puşkin, La mormîntul lui Anacreon.
trecutul. Romantismul şi fol- • Pastelul (poezia peisagistică): Heinrich Heine, Marea Nordului; Nicolaus Lenau, Cîntecele tresti-
clorul. Eul romantic. ei; Sandor Petöfi, Tisa.
Ironia romantică. Tragico- • Oda: Victor Hugo, Poporului; John Keats, Odă la o urnă greceasă; Adam Mickiewicz, Oda tinereţii.
media Biedermeier. Romanul • Balada: Nicolaus Lenau, Cei trei; Adam Mickiewicz, La pîndă, Budrys şi fiii săi; Heinrich Heine,
istoric. Satira. Loreley; Samuel Taylor Coleridge, Balada bătrînului marinar.
• Epistola: Sandor Petöfi, Către poeţii veacului XIX.
• Satira: Victor Hugo, Pedepsele.
• Imnul: Alfons de Lamartine, Imn dimineţii; Novalis, Imnuri către noapte; Sandor Petöfi, Italia;
Charles Baudelaire, Imn frumuseţii.
Epica:
• Poemul romantic: Heinrich Heine, Atta Troll, Germania. O poveste de iarnă; Adam Mickiewicz,
Grajina; Mihail Iurievici Lermontov, Demonul; George Gordon Byron, Pelerinajul lui Childe Harold;
Alfred de Vighy, Eloa; Alfons de Lamartine, Căderea îngerului; Edgar Allan Poë, Corbul; Henry
Longfellow, Cîntec despre Hayawatta; Victor Hugo, Legenda secolelor, Alfred de Musset, Rolla.
• Romanul: Walter Scott, Ivanhoe; Victor Hugo, Catedrala Maicii Domnului din Paris; Novalis,
Heinrich von Ofterdingen; Mihail Iurievici Lermontov, Un erou al timpului nostru.
• Proza scurtă: Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, Urciorul de aur (poveste).
• Dramaturgia: Alessandro Manzoni, Adelchi; Alexandre Dumas, Henric al III-lea; Alfred-Victor de

12
Vigny, Chatterton; Alfred de Musset, Lorenzaccio; Victor Hugo, Hernani, Ruy Blas, Marie Tudor; Alek-
sandr Sergheevici Puşkin, Boris Godunov; Percy Bysshe Shelley, Prometeu descătuşat (poem dramatic).
• Texte teoretice: Alessandro Manzoni, Prefaţă la Contele de Carmagnola; Victor Hugo, Prefaţă la
Cromwell; Heinrich Heine, Şcoala romantică; Théophile Gautier, Istoria romantismului.
II. Parnasianismul Lirica: Théophile Gautier, Arta, Carmen; Charles Baudelaire, Pisica gîndului, frumoasă, [Înveşmîn-
Climatul spiritual al epocii. tată-n văluri...]; Leconte de Lisle, Elefanţii; José Maria de Hérédia, Michelangelo; Stefan George,
Théophile Gautier şi teoria Infantul, Algabal (Imperiul subteran); Stéphane Mallarmé, Irodiada, După-amiaza unui faun (eglo- 2
„artă pentru artă”. Parnasia- gă), Evantai; Paul Valéry, Poezie, Orfeu, Naşterea lui Venus, În pădurea adormită, Dansatoarele ide-
nismul şi reacţia împotriva ale, Rodiile; Rubén Darío, Simfonie în gri major, Eu urmăresc o formă.
subiectivismului romantic.
Supremaţia poeziei în cadrul
curentului parnasian.
III. Realismul Epica:
Contextul estetic, filozofic şi • Romanul: Stendhal, Roşu şi negru; Honoré de Balzac, Taica Goriot, Eugénie Grandet, Gobseck;
ştiinţific al apariţiei realis- George Sand, Indiana; Gustave Flaubert, Doamna Bovary; Charles Dickens, Marile speranţe; Char-
mului. Realismul şi roman lotte Brontë, Jane Eyre; William Makepeace Thackeray, Bîlciul deşertăciunilor;

tismul. Conceptul de rea- Nicolai Vasilievici Gogol, Suflete moarte; Ivan Sergheevici Turgheniev, Părinţi şi copii; Ivan Alek-
lism. Mimesisul şi trăsăturile sandrovici Goncearov, Oblomov; Lev Nicolaevici Tolstoi, Război şi pace, Ana Karenina, Învierea;
realismului. Schiţa, nuvela şi Fiodor Mihailovici Dostoievski, Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Fraţii Karamazov.
povestirea. Supremaţia ro- • Proza scurtă: Prosper Mérimée, Mateo Falcone, Carmen; Nicolai Vasilievici Gogol, Mantaua; Ivan 10
manului. Drama realistă. Sergheevici Turgheniev, Însemnările unui vînător (la alegere); Anton Pavlovici Cehov, Salonul nr. 6,
Stepa, Duelul, Kaştanka; Lev Nicolaevici Tolstoi, Povestiri din Sevastopol (la alegere).
Dramaturgia: Nicolai Vasilievici Gogol, Revizorul; Henrik Ibsen, O casă cu păpuşi; George Bernard
Shaw, Pigmalion, Profesiunea doamnei Warren; Anton Pavlovici Cehov, Pescăruşul, Livada cu vişini.
• Texte teoretice: Honoré de Balzac, Prefaţă la Comedia umană; Studiu despre Beylle; Jules Cham-
pffleury, Realismul (1857).
IV. Naturalismul Epica:
Contextul literar-artistic. • Romanul: Edmond şi Jules de Goncourt, Germinie Lacerteux; Emile Zola, Germinal; Guy de
Conceptul de naturalism. Maupassant, Bel-Ami. Alphonse Daudet, Nababul; Theodore Dreiser, O tragedie americană; Erski-
Realismul şi naturalismul. ne Caldwell, Drumul tutunului; John Steinbeck, Fructele mîniei. 2
• Proza scurtă: Guy de Maupassant, Bulgăre de seu.
Dramaturgia: Gerhart Hauptmann, Ţesătorii; Johan August Strindberg, Domnişoara Iulia; Henry
13

Becque, Corbii, Pariziana.


V. Modernismul şi avan- 1. Simbolismul şi începuturile modernităţii literare
garda Lirica: Charles Baudelaire, Legături tainice, Spleen (I, III), Un hoit; Paul Verlaine, Cîntec de toam-
1. Simbolismul şi începutu- nă, În mine curge-un plîns; Arthur Rimbaud, Vocale, Corabia beată, Iluminările; Stéphane Mallar-
rile modernităţii literare mé, Mormînt, Evantaiul, Sufletul tot rezumat; Paul Valéry, Cimitirul marin, Auroră, Tînăra Parcă,
Simbolismul şi conceptul Am privit; Stefan George, Ci vino, parcul nu e mort..., Păşind domol..., Cîndva cu tine..., Drum la
modern de poezie. Sugestia. răscruce...; César Vallejo, Heralzii negri, Nevroză anxioasă, Noapte de Crăciun.
Simbolul, corespondenţele, • Texte teoretice: Jean Moréas, Simbolismul.
muzicalitatea, proiecţia dia- 2. Avangarda şi poezia manifestelor
fană. Versul liber. • Futurismul: FilippoTomasso Marinetti, Fundarea şi manifestul futurismului. Poeme: Automobilu-
2. Avangarda şi poezia ma- lui de curse, Bombardament.
nifestelor • Dadaismul: Tristan Tzara, Manifestul Dada 1918, Manifest despre amorul slab şi amorul amar.
Futurismul şi ideea de mo- • Suprarealismul: André Breton, Primul manifest al suprarealismului (1920);
dernitate. Dadaismul şi ha- Poeme: Cinci vise; Paul Eluard, Îndrăgostita, Nu sînt singur; Philippe Soupault, Orizont, Odă Londrei.
zardul (ca principiu de crea- • Expresionismul: Georg Trakl, De profundis, Metamorfoza răului; Gottfried
ţie). Suprarealismul, Benn, Cîntăreţul, Celule orfice; Franz Werfel, Chemare la revoluţie, Palavragiii războiului.
interpretarea viselor şi „dic- 3. Alte ipostaze ale poeziei moderne
teul automat”. Expresionis- • Rainer Maria Rilke, Cîntec de dragoste, Orfeu, Euridice, Hermes, Torsul arhaic al lui Apollo, Elegii
mul ca artă paroxistică. duineze (Elegia a cincea, Elegia a şasea); Ezra Pound, Doria, Într-o staţie de metrou, Alba, Întîlni-
3. Alte ipostaze ale poeziei rea, O fată; Fernando Pessoa, Autopsihografie, Cele două castele, Tutungeria (fragment final, Alva-
moderne ro de Campos), Paznicul turmelor, IX (Alberto Caeiro), Ode (Ricardo Reis); Thomas Stearns Eliot,
Reinventarea poeziei. Speci- Tărîm pustiu; Eugenio Montale, Lămîii, Să nu ne ceri cuvîntul, Palid şi absorbit; Federico Garcia
ficul poeziei moderne. Re- Lorca, Bocet pentru Ignacio Sánchez Mejias; Jorge Luis Borges, Întemeierea mitică a oraşului Buenos
flexivitate şi tranzivitate în Aires, Luna, Baltazar Cracian, Stirpea Borges; Ana Ahmatova, O toamnă plînsă ca o văduvă subţire,
discursul poetic modernist. Secretele meseriei, Apărătorii lui Stalin.
Criza limbajului poetic. Cri- 4. Proza modernă
zele şi manifestările eului. Romanul:
4. Proză modernă • Romanul-frescă: Thomas Mann, Casa Buddenbrook; John Galsworthy, Forsyte Saga (Proprieta-
Convenţiile romanului tradi- rul); Roger Martin du Gard, Familia Thibault (Caietul cenuşiu); Mihail Aleksandrovici Şolohov,
ţional. Dislocarea povestirii şi Donul liniştit; William Faulkner, Casa cu coloane.
apariţia romanului heterodox. • Romanul estetizant: Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut (Swan); James Joyce, Ulise; Ro-
Tehnici şi procedee ale prozei bert Musil, Omul fără însuşiri; Virginia Woolf, Doamna Dalloway; André Gide, Falsificatorii de
moderne. Romanul-frescă. bani; Alain Robbe-Grillet, Gumele.

14
Romanul estetizant. Existenţi- • Existenţialismul şi literatura absurdului: Franz Kafka, Procesul, Castelul; Jean-Paul Sartre, Grea-
alismul şi literatura absurdu- ţa; Albert Camus, Străinul; Samuel Beckett, Molloy.
lui. Romanul condiţiei uma- • Romanul condiţiei umane: André Malraux, Condiţia umană; Dino Buzzati, Deşertul tătarilor; Al-
ne. Alegorie şi parabolă în bert Camus, Ciuma; Ernest Hemingway, Bătrînul şi marea; Ernesto Sabato, Despre eroi şi morminte.
proza modernă. Ironia. • Romanul-parabolă: George Orwell, 1984; Hermann Hesse, Jocul cu mărgele de sticlă; Günther
5. Teatrul modern Grass, Toba de tinichea.
Deconvenţionalizarea şi re- Proza scurtă: Franz Kafka, Verdictul, Metamorfoza, La galerie, În faţa legii, Colonia penitenciară;
convenţionalizarea discursu- Thomas Mann, Tonio Kröger, Mario şi vrăjitorul, Voinţa de fericire; André Gide, Paludes, Tezeu;
lui dramatic. Teatrul în epo- William Faulkner, Ursul; Virginia Woolf, Moartea moliei.
ca cinematografiei. 5. Teatrul modern
Decorativitate magico-fan- • Teatrul simbolist: Moris Maeterlinck, Pasărea albastră; William Butler Yeats, Contesa Cathleen, Ţara
tastică şi atemporalitate. Di- dorită, Deirdre; Thomas Stearns Eliot, Omorul în catedrală; Gerhardt Hauptmann, Clopotul scufundat.
mensiunea onirică. Teatrul • Teatrul experimental: Luigi Pirandello, Şase personaje în căutarea unui autor.
epic. Farsa tragică. Ironia şi • Teatrul epic: Bertolt Brecht, Mütter Courage şi copiii ei.
parodia. Tehnici şi procedee • Teatrul absurdului: Eugen Ionesco, Cîntăreaţa cheală, Scaunele, Lecţia; Samuel Beckett, Aşteptîn-
ale teatrului modern. du-l pe Godot; Friedrich Dürrenmatt, Romulus cel mare, Fizicienii.

Texte teoretice: Hugo Friedrich, Structura liricii moderne; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei
moderne; Roland Barthes, Gradul zero al scriiturii.
VI. Postmodernismul Lirica: Allen Ginsberg, Floarea-Soarelui Sutra, Sinele meu trist; John Ashbery, Rîuri şi munţi; Alice
Conceptul de postmoder- Notley, Iubite continent întunecat, Cînd eram vie.
nism. Ironia şi ludicul. Epica:
• Romanul: John Barth, Varieteu pe apă; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singurătate; Um- 5
berto Eco, Numele trandafirului; Thomas Pynchon, V. Malcolm Bradbury, Un om al istoriei; Peter
Handke, Frica portarului la 11 metri.
• Proza scurtă: Jorge Luis Borges, Pierre Menard, autorul lui Don Quijote, Biblioteca Babel, Tema
trădătorului şi eroului, Trei versiuni ale lui Iuda.
Dramaturgia: Tom Stoppard, Rosencrantz şi Guildenstern sînt morţi; Patrik Süskind, Contrabasul;
Marin Sorescu, Vărul Shakespeare; Robert Lepage, Trilogia dragonilor; Grigori Gorin, Casa pe care
a construit-o Swift; Matei Vişniec, Maşinăria Cehov.
Eseul: Francis Fukuyama, Sfîrşitul istoriei; Jean Baudrillard, Strategiile fatale (Obezul).
Texte teoretice: Umberto Eco, Opera deschisă, Limitele interpretării; Linda Hutcheon, Poetica post-
modernismului.
15

Clasa a XII-a
Unităţi
Nr. ori-
de conţinut
Texte recomandate entativ
dominante/
de ore
integratoare
I. Copilărie, Lirica: Arthur Rimbaud, Senzaţie; Guillaume Apollinaire, [O, tinereţea mea]; Raymond Queneau, [Autobiografi-
adolescenţă, că]; Robert Frost, Te stinge, stinge-te...; Umberto Saba, Fuga a şasea (pe 3 voci); Silvia Plath, Cîntec de dimineaţă.
tinereţe Epica:
Romanul: Edmondo de Amicis, Cuore (Inimă de copil); Charles Dickens, Oliver Twist; Lev Nicolaevici Tolstoi,
Copilăria, Adolescenţa, Tinereţea; Maksim Gorki, Copilăria, La stăpîn, Universităţile mele; Mark Twain, Prinţ şi 6
cerşetor; Alain Fournier, Cărarea pierdută; Jerome David Salinger, La un pas de prăpastie; Robert Musil, Rătăcirile
elevului Törlles; Simone de Beauvoir, Amintirile unei fete cuminţi; Gaétan Soucy, Fetiţa care iubea prea mult chi-
briturile; Bernardo Atxaga, Memoriile văcuţei MU; Richard Bach, Pescăruşul Jonathan Livingston.
Proza scurtă: Fraţii Grimm, Frumoasa adormită; Thomas Mann, Dezordine şi suferinţă timpurie; J. M. G. le Clé-
zio, Primăvară şi alte anotimpuri (Primăvară).
Dramaturgia: William Shakespeare, Romeo şi Julieta.
II. Aventură Lirica: Samuel Taylor Coleridge, Povestea bătrînului marinar; Arthur Rimbaud, Corabia beată; Thomas Stearns 6
şi călătorie Eliot, Călătoria crailor.
Epica:
Romanul: Robert Louis Stevenson, Comoara din insulă; Lewis Carroll, Alice în Ţara Minunilor; Jonathan Swift,
Călătoriile lui Samuel Gulliver în mai multe ţări ale lumii; Daniel Defoe, Viaţa şi ciudatele aventuri ale lui Robin-
son Crusoe, marinar, scrisă de el însuşi; Jules Verne, Copiii căpitanului Grant, Călătorie spre centrul Pămîntului,
Insula misterioasă, Douăzeci de mii de leghe sub mări; Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer; Antoine de Saint-
Exupéry, Micul prinţ; Joseph Rudyard Kipling, Cartea junglei, A doua carte a junglei; Selma Lagerlöf, Minuna-
ta călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia; Jean-Pierre Davidts, Întoarcerea micului prinţ; J. K. Rowling, Harry
Potter şi piatra filosofală, Harry Potter şi Camera Secretelor, Harry Potter şi prizonierul din Azkaban, Harry Potter
şi Cupa de Foc, Harry Potter şi Ordinul Phoenixului, Harry Potter şi prinţul Semipur; Rui Zink, Cititorul din peşte-
ră; Andrezej Stasiuk, Călătorind spre Babadag.
Proza scurtă: Jack London, Dragoste de viaţă.
III. Arta iu- Lirica: Cîntarea Cîntărilor (din Vechiul Testament); Legenda lui Nala şi a frumoasei Damayanti (din
birii Mahābhārata); Ovidiu, Arta iubirii (Cartea I); Li Tai-Pe, Improvizaţie, Strigătul corbilor; Dante Alighieri, Rime
pentru Donna Pietra (I); Francesco Petrarca, Sonete, III (Era-n ziua cînd soarele culoarea...); XII (Şi dacă viaţa

16
mea va fi-n frămînt...); Aleksandr Sergheevici Puşkin, Către A.K., Porunca a zecea; Elisabeth Browning, Sonetul 5
XLIII; Gabriela Mistral, Ruşine; Pablo Neruda, Poemul V; Paul Eluard, Îndrăgostita; Jacques Prévert, Pentru tine
dragostea mea; Robert Frost, Două fiinţe privesc două fiinţe; Ana Ahmatova, Amintire; Octavio Paz, Îndrăgostiţii.
Epica:
Romanul: Johann Wolfgang von Goethe, Suferinţele tînărului Werther; Gustave Flaubert, Doamna Bovary; Lev
Nicolaevici Tolstoi, Ana Karenina, Sonata Kreutzer; Albert Cohen, Cartea mamei; Maitreyi, Dragostea nu moare;
Tracy Chevalier, Fata cu cercel de perlă; Nicole Krauss, Istoria iubirii.
Dramaturgia: Euripide, Medeea; Lope Felix de Vega Carpio, Cîinele grădinarului; William Shakespeare, Antoniu
şi Cleopatra.
Eseul: Stendhal, Despre iubire; Denis de Rougemont, Iubirea şi Occidentul.
IV. Război şi Lirica: Henrich Heine, Walkiriile; Guillaume Apollinaire, Frumoasa roşcată; Konstantinos Kavafis, În aşteptarea
pace barbarilor; Paul Celan, Fugă macabră; Hans Magnus Enzensberger, Ultima vrere.
Epica: Homer, Iliada; Lev Nicolaevici Tolstoi, Război şi pace; Henryk Sienkiewicz, Cruciaţii, Pan Wolodyjowski; Erich
Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou; Ernest Hemingway, Adio, arme!, Fiesta; Jaroslav Hašek, Peripeţiile bra- 7
vului soldat Švejk; Mihail Aleksandrovici Şolohov, Donul liniştit; Louis Ferdinand Céline, Călătorie la capătul nopţii; Is-
mail Kadare, Generalul armatei moarte; Mario Vargas Llosa, Războiul sfîrşitului lumii; Günter Grass, În mers de rac.

Dramaturgia: Eschil, Perşii; Bertolt Brecht, Mütter Courage şi copiii ei; Friedrich Dürrenmat, Fizicienii.
Eseul, publicistica: Svetlana Aleksievici, Războiul n-are faţă de femeie.
V. Condiţia Lirica:
umană Walt Whitman, Cîntec despre mine (fragmente: 1,3, 49, 50); Arthur Rimbaud, Un răstimp în infern; Aleksandr Ser-
gheevici Puşkin, Către Ovidiu; Silvia Plath, Manechinele müncheneze, Margine; Frank O’ Hara, Odă morţii acciden- 5
tale.
Epica:
Romanul: André Malraux, Condiţia umană; Dino Buzzati, Deşertul tătarilor; Albert Camus, Ciuma; Ernest Heming-
way, Bătrînul şi marea; Kobo Abe, Femeia nisipurilor; Guiseppe di Lampedusa, Ghepardul; Andrei Makine, Testamen-
tul francez.
Dramaturgia:
Eugen Ionesco, Regele moare, Rinocerii; Samuel Beckett, Aşteptîndu-l pe Godot; Arthur Adamov, Invazia.
Eseul: Albert Camus, Mitul lui Sisif.
VI. Timpul Memorialistică: Louis de Rouvroy, duce de Saint-Simon, Memorii; François-Rene Chateaubriand, Memorii de
eului dincolo de mormînt; Johann Wolfgang von Goethe, Poezie şi adevăr; Fiodor Mihailovici Dostoievski, Amintiri din
17

casa morţilor; Stefan Zweig, Lumea de ieri; Vladimir Vladimirovici Nabokov, Vorbeşte, memorie; Pablo Neruda, 5
Memorii; Jean-Paul Sartre, Cuvintele; Mircea Eliade, Memorii (1907-1960); Ernest Hemingway, Sărbătoarea de ne-
uitat; Artur Lundkvist, Autoportretul unui visător cu ochii deschişi; Ernesto Sábato, Înainte de tăcere; Günter Grass,
Decojind ceapa.
Jurnal: Alfred de Vigny, Jurnalul unui poet; Fraţii Goncourt, Jurnal; Fiodor Mihailovici Dostoievski, Jurnal; Vir-
ginia Woolf, Jurnalul unei scriitoare; Witold Gombrowicz, Jurnal.
Corespondenţă: Bettine von Arnim, O cunună de primăvară pentru Clemens Brentano; Gustave Flaubert, Corespon-
denţă; Principesa Martha Bibescu, Corespondenţa cu Paul Claudel; Lawrence Durrel – Henry Miller, Corespondenţă
(1935-1980).
Confesiuni: Augustin, Confesiuni; Michel de Montaigne, Eseuri; Jean-Jaques Rousseau, Confesiuni; Johann Peter Ecker-
man, Convorbiri cu Goethe; Jorge Luis Borges, Borges despre Borges. Convorbiri cu Borges la 80 de ani; Eugen Ionesco,
Note şi contranote; Între viaţă şi vis (Convorbiri cu Claude Bonnefoy); Ernesto Sábato, Între scris şi sînge (Convorbiri
cu Carlos Catania); Mario Vargas Llosa, Scrisori către un tînăr romancier; Alain Robbe-Grillet, Cuvînt înainte la o via-
ţă de scriitor.
Sinteze critice: Eugen Simion, Ficţiunea jurnalului intim (1. Există o poetică a jurnalului; 2. Intimismul european;
3. Diarismul românesc).
VI. SUBCOMPETENŢE FORMATE/DEZVOLTATE PRIN LITERATURA UNIVERSALĂ CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ,
UNITĂŢI DE CONŢINUT, ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE
Clasa a X-a
Subcompetenţe Unităţi de conţinut Activităţi de învăţare şi evaluare
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în I. Mitologia • Ghidul pentru învăţare: un set de între-
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: literatură universală, mit bări asupra unui text de istorie literară/cri-
literar şi/sau metaliterar. etiologic, cosmogonic, antropogonic, as- tică literară, despre mit/mitologie)
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- tral, solar şi/sau lunar, totemic, calenda- • Harta conceptuală: termenul literar de mit
cipale ale operei literare din perspectiva genului ristic, eroic, escatologic, mitem, legendă • Interpretarea a 2-3 mituri despre facerea
şi a speciei literare. mitică, mitologie, geneză, arhetip, cosmo- lumii (sau o altă temă)
2.3. Interpretarea unor teme şi motive aparţi- gonie, temă mitică, fabulosul/fantasticul, • Dialogul imaginar dintre 2-3 personaje
nînd unor estetici/modele culturale diferite. personaj mitologic, timp mitic, spaţiu mi- mitologice
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între tic, metamorfoză, degradare. • Scrierea imaginativă: O antologie de le-
literatura română şi literaturile altor popoare. gende (fiecare elev scrie cîte un text) despre
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor facerea/apariţia peniţei, călimarei, stiloului,

18
asupra unor texte literare şi nonliterare. pixului, tastaturii computerului (sau un alt
Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări subiect la alegere)
culturale coerente asupra dezvoltării literaturii • Caracterizarea personajelor mitologice
române în raport cu evoluţia literaturii univer- (Dedal, Icar, Prometeu, Heracle etc.)
sale. • Evaluarea finală: Eseu reflexiv
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în II. Literatura popoarelor orientale • Asocierile libere
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: literaturi orientale, litera- • Planul de idei al unui fragment/text de is-
literar şi/sau metaliterar. tură sumero-babiloniană, literatură egip- torie literară
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- teană, literatură ebraică, literatură india- • SINELG pe un text/fragment de text de
cipale ale operei literare din perspectiva genului nă, literatură chineză, epos/epopee, poem istorie literară
şi a speciei literare. eroic, erou legendar, cronotop, eul liric, • Reţeaua personajului/personajelor
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- teme şi motive literare, lirism, sensibilita- • Diagrama Venn
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural te, imn, elegie, psalm, odă, gazel, povesti- • Comentariul literar (integral, secvenţial)
în care acestea au fost create. re în ramă. • Ciorchinele
3.1. Interpretarea unor opere literare din literatu- • Harta conceptuală: Epopeea
ra universală şi literatura română în vederea for

mulării unor judecăţi de valoare asupra lumii şi a • Eseu structurat: caracterizarea persona-
problemelor fundamentale ale fiinţei umane. jului literar (de ex., Ghilgameş sau Enkidu
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- din Epopeea lui Ghilgameş)
selor tipuri de compoziţii. • Evaluare: încercare de sinteză asupra uni-
Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii critice versului tematic al literaturii orientale
prin lectura operelor de referinţă ale literatu-
rii universale/române în scopul autodezvoltării
continue şi al autorealizării personale.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- III. Antichitatea • Graffiti: caracteristicile literaturii antice
cipale ale operei literare din perspectiva genului Noţiuni-cheie: antichitate greco-roma- • Aplicarea algoritmilor de analiză a poezi-
şi a speciei literare. nă, literatură antică, literatură greacă, ei/poemului/tragediei/comediei/fabulei etc.
2.3. Interpretarea unor teme şi motive aparţi- literatură latină, civilizaţie europeană, • Reţeaua de personaje dintr-o tragedie/co-
nînd unor estetici/modele literare diferite. perioadă antică, poem homeric, tragedie medie
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor greacă, comedie antică, mimesis, cathar- • Exerciţii de lectură expresivă (a unei ode/
opere literare reprezentative pentru varii spaţii sis, epopee, elegie, odă, satiră, epistolă, elegii/satire etc.)
literare/culturale. legendă, personaj eroic, teatru antic, tra- • Atelier de scriere: Cum caracterizăm un
19

3.1. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor gic, personaj tragic, destin tragic, dramă personaj tragic
din literatura română cu mişcări/curente din li- cu satiri, comic, personaj de comedie, • Jurnalul cu dublă intrare
teratura universală. monolog, dialog, cor, corifeu, epodă, diti- • Rezumarea unui text dramatic
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor ramb, diatribă, poezie dramatică, epigra- • Ciorchinele
asupra unor texte literare şi nonliterare. mă, lirică peisagistică, lirică erotică, fabu-• Jig-saw (pentru un text teoretic)
Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru lă, roman antic, dialog. • Evaluare finală: Caracterizarea unui per-
lectură şi a gustului estetic în materie de literatură sonaj/Eseu structurat/Interpretarea unui
şi artă (pictură, sculptură, teatru, muzică etc.). text liric
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în IV. Evul Mediu • SINELG pe un text metaliterar
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: literatură medievală, • Graficul conceptual: caracteristicile laïsu-
literar şi/sau metaliterar. poem eroic, poezia trubadurilor, poezie lui/poemului eroic/romanului cavaleresc
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- cu formă fixă (canţonă, sonet, rondou etc.
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural etc.), truveri, minnesängeri, baladă, po- • Asocierile libere
în care acestea au fost create. vestire lirico-epică (laïs), roman cavale- • Lectura pe niveluri
3.3. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor resc, teme şi motive literare, literatură re- • Comentariul literar (integral sau secvenţial)
din literatura română cu mişcări/curente din li- ligioasă, literatură populară, laicizare, • Atelier de scriere: Ce şi cum scriem des-
teratura universală. pre o baladă medievală
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- epopee, lirică, lirică de dragoste, farsă, • Caracterizarea unui personaj literar
selor tipuri de compoziţii. povestire în versuri. • Jurnalul dublu
Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări • Evaluarea capacităţii de interpretare (inte-
culturale coerente asupra dezvoltării literaturii ro- grală sau secvenţială) a textului literar
mâne în raport cu evoluţia literaturii universale.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- V. Renaşterea • Rezumarea unui text dramatic
cipale ale operei literare din perspectiva genului Noţiuni-cheie: Renaştere, laicizare, Uma- • Lectura personalizată
şi a speciei literare. nism, gen liric, sonet, povestire în ramă, • Comentariul literar al unei poezii cu
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor alegorie, parodie, teatru renascentist, formă fixă
opere literare reprezentative pentru varii spaţii poem, roman, personaj, comedie, eseu, • Exerciţiu de transformare a unui fragment
literare/culturale. model clasic, epopee, roman fantastic, de text dramatic într-unul epic
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între grotesc, imitaţie, comic, spirit critic, sa- • Exerciţiu de scriere: Elaborarea portretu-
literatura română şi literaturile altor popoare. tiră, tragedie, tragic, tragism, personaj lui unui personaj de text dramatic
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- tragic, conflict, influenţă, drama istorică, • Hamlet de Shakespeare (sau un alt text care
selor tipuri de compoziţii. personaj dramatic, dramatism, comedie, se studiază) în viziunea „pălăriilor gînditoare”
Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin roman picaresc. • Proiectul regizoral pentru montarea unei

20
receptarea operelor literare şi de artă. anumite secvenţe dintr-o piesă studiată la clasă
• Evaluare finală: Sinteza sau Eseul structurat
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în VI. Clasicismul • Comentariul literar al unei poezii cu for-
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: clasicism, clasic, doctri- mă fixă
literar şi/sau metaliterar. nă clasicistă, baroc, manierism, preţiozi- • Ciorchinele pentru conceptul de comic
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- tate, spirit critic, principii artistice, ideea • Diagrama Venn
cipale ale operei literare din perspectiva genului de artă poetică, regula celor trei unităţi • Exerciţiu de identificare a modalităţilor de
şi a speciei literare. (de timp, loc şi acţiune), poezie cu formă caracterizare a personajului comic
2.1. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominan- fixă (tanka, hayku, sonet), roman, trage- • Testul de lectură a unei piese clasice
te ale unor curente sau mişcări literare/culturale. die, comedie, personaj clasic, alegorie, • Lectura împotrivă a dialogului dramatic
3.2. Interpretarea unor opere literare din litera- parodie, eseu, canţonă, utopie, epopee, • Atelier de scriere: Imaginează-ţi că eşti
tura universală şi literatura română în vederea veridicitate, realism psihologic, imitaţie, unul dintre personaje şi realizează o auto-
formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi tipologie de personaje, aforism, caracter caracterizare
a problemelor fundamentale ale fiinţei umane. aforistic, fabulă, caracter moralizator, lite- • Dosarul de autor
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- ratură moralistă, compoziţie echilibrată, • Cvintetul (pentru prezentarea personaje-
selor tipuri de compoziţii. intrigă, deznodămînt. lor unei comedii)

Valori şi atitudini: Dezvoltarea interesului pen- • Proiectul şcolar


tru comunicarea interculturală. • Evaluare finală: Eseu structurat
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- VII. Iluminismul • Harta conceptuală. Iluminismul
cipale ale operei literare din perspectiva genului Noţiuni-cheie: contextul istoric al Epocii • Argumentarea în patru paşi: Demonstra-
şi a speciei literare. Luminilor, ideologie iluministă, literatură rea apartenenţei de gen şi specie a textului
1.3. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra iluministă, Mişcarea „Sturm und Drang”, literar
circulaţiei temelor şi motivelor literare în con- elegie, roman satiric, filozofic, sentimen- • Caracterizarea de personaj
text naţional şi/sau universal. tal, „Bildungsroman” (roman al formării), • Comentariul literar
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- personaj iluminist, univers tematic, con- • SINELG pe un text metaliterar
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural fesiuni, memorialistică, raţiune, povestire • Planul de idei al unui fragment/text teo-
în care acestea au fost create. filozofică, roman de aventuri, povestire retic
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între fantastică, tragedie istorică, baladă, poem • Intepretarea unui text memorialistic
literatura română şi literaturile altor popoare. dramatic. • Jurnalul dublu
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală • Evaluarea capacităţii de interpretare a
şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau anali- unui text literar iluminist
zei textului literar/metaliterar.
21

Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări


culturale coerente asupra dezvoltării literaturii ro-
mâne în raport cu evoluţia literaturii universale.
Clasa a XI-a
Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în I. Romantismul • Harta conceptuală: Romantismul/Eul li-
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: contextul istoric al ro- ric romantic/Personajul romantic/Romanul
literar şi/sau metaliterar. mantismului, romantism, romantic, es- romantic
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- tetica romantismului, eul romantic, me- • Exerciţii de interpretare a poeziei romantice
cipale ale operei literare din perspectiva genului ditaţie, elegie, poezie peisagistică, odă, • Scrierea. Jurnalul imaginar al unui perso-
şi a speciei literare. baladă, legendă, poem sociogonic, satiră naj de text epic/dramatic studiat la clasă
2.1. Încadrarea unor opere literare într-un cu- romantică, antiteză, imn, epodă, poem • Jurnalul de lectură (se va ţine pe parcur-
rent literar şi/sau în contextul cultural în care romantic, roman istoric, personaj istoric, sul desfăşurării modulului respectiv)
acestea au fost create. proză romantică, personaj romantic, dra- • Caracterizarea de personaj
mă romantică, dramatic, originalitate, • Eseul reflexiv/argumentativ
3.3. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor geniu/demon, ironie romantică, tragico- • Lectura interogativă/Lectura personali-
din literatura română cu mişcări/curente din li- medie Biedermeier. zată
teratura universală. • Proiectul şcolar (vestimentaţia în roma-
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- nul istoric, didascaliile în drama romantică,
selor tipuri de compoziţii. tema naturii în poezia romantică etc.)
Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive • Jurnalul dublu
prin lectura şi interpretarea operelor de referinţă • Descrierea unei imagini sau a unei picturi
ale literaturii universale/române şi prin descope- din epoca romantismului
rirea altor arte. • Diagrama Venn
• Cubul
• Evaluare finală. Evaluarea competenţei de
a interpreta un text romantic
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în II. Parnasianismul • Planul de idei al unui text metaliterar
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: parnasianism, principiul • Harta conceptuală: Parnasianismul
literar şi/sau metaliterar. „artă pentru artă”, teme şi motive literare • Lectura artistică a textului liric
2.1. Identificarea şi analiza trăsăturilor dominan- parnasiene, poezie parnasiană, eul liric, • Jurnalul dublu

22
te ale unor curente sau mişcări literare/culturale. eglogă, cult al formei, impersonalizare a • Lupa imaginară (în vederea descoperirii
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între discursului, exotism, receptare senzorială comportamentului eului liric în poezia de
literatura română şi literaturile altor popoare. a lumii, descripţie, rigoare canonică. tip parnasian)
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor • Acrostihul pentru cuvîntul parnasianism
asupra unor texte literare şi nonliterare. • Evaluare finală: Comentariul literar al
Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin unui text parnasian
receptarea operelor literare şi de artă.
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în III. Realismul • Rezumarea textului epic/dramatic
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: doctrină realistă, rea- • Analiza literară şi comentariul literar
literar şi/sau metaliterar. lism, realist, mimesis, tehnica detaliu- • Analiza comparativă
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- lui, oglindire/reflectare, obiectivitate, • Harta conceptuală: Realismul, Personajul
cipale ale operei literare din perspectiva genului veridicitate, cauzalitate, tipicitate, ob- realist, Romanul realist
şi a speciei literare. servaţie socială, caracter critic, roman/ • Caracterizarea personajului
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- schiţă/nuvelă/povestire, dramă realistă, • Exerciţiu de grupare a personajelor în
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural în personaj realist, tip, tipologie, descriere funcţie de diferite criterii
care acestea au fost create. realistă, portret realist, „realism socia- • Jocul de rol

2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor list”, moduri de expunere, subiect, com- • Dezbaterea
opere literare reprezentative pentru varii spaţii poziţie. • Studiul de caz
literare/culturale. • Chestionarul
3.2. Interpretarea unor opere literare din litera- • Fişa de control a lecturii integrale
tura universală şi literatura română în vederea • Exerciţiu de interpretare a titlului operei
formulării unor judecăţi proprii asupra lumii şi a studiate
problemelor fundamentale ale fiinţei umane. • Lectura critică a unui text/fragment de
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- text de istorie literară/critică literară
selor tipuri de compoziţii. • Eseul structurat
Valori şi atitudini: Dezvoltarea gîndirii critice • Evaluare finală: evaluarea competenţei de
prin lectura operelor de referinţă ale literatu- interpretare a universului tematic/a proble-
rii universale/române în scopul autodezvoltării maticii etc. a textului realist.
continue şi al autorealizării personale.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- IV. Naturalismul • Rezumarea textului epic/dramatic
cipale ale operei literare din perspectiva genului Noţiuni-cheie: naturalism, teorie natu- • Harta conceptuală: Naturalismul
şi a speciei literare. ralistă, realism exacerbat, roman natura- • Eseul reflexiv
23

2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- list, nuvelă naturalistă, teatru naturalist, • Caracterizarea personajului
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural în personaj naturalist, concepţie pozitivistă, • Turul galeriei
care acestea au fost create. viziune fiziologică, studiu clinic, determi- • Inventarul de idei (în baza unui text me-
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între nism ereditar, imagine trivială, violenţe taliterar despre naturalism sau despre ope-
literatura română şi literaturile altor popoare. de limbaj. ra studiată)
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diver- • Atelier de scriere. Cum comentăm un act
selor tipuri de compoziţii. dintr-o dramă naturalistă
Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin • Evaluare finală: Eseul structurat/Anali-
receptarea operelor literare şi de artă. za literară a unui portret realizat în tehnica
naturalistă
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în V. Modernismul şi avangarda • Harta conceptuală (pentru conceptele:
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: modern, modernism, Modernism. Simbolism. Avangardă. Futu-
literar şi/sau metaliterar. modernitate, roman de analiză psiholo- rism. Dadaism. Expresionism. Suprarea-
1.2. Identificarea şi analiza componentelor prin- gică, introspecţie, dislocarea povestirii, lism. Teatrul absurdului. Farsa tragică etc.
cipale ale operei literare din perspectiva genului personaj, fragmentarism, discontinuitate, • Rezumarea operelor epice şi dramatice
şi a speciei literare. corelativ obiectiv, poezie reflexivă, poezie studiate.
tranzitivă.
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- 1. Simbolismul şi începuturile moder- • Exerciţiu de cercetare a unui text meta-
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural în nităţii literare literar
care acestea au fost create. Noţiuni-cheie: „decadenţă”/decadenţă, • Exerciţii de analiză a funcţiilor poetice ale
2.4. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asu- simbolism, poezie simbolistă, teatru sim- simbolului/sinesteziei şi/sau ale imaginilor
pra lumii reflectate în texte literare, aparţinînd bolist, simbol, sugestie, sinestezie, mu- poetice în poezia modernistă
diferitor curente/mişcări literare zicalitate şi magie a limbajului, viziona- • Comentariul literar
3.3. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor rism, vers liber, corespondenţe. • Tabelul sinoptic al temelor şi motivelor li-
din literatura română cu mişcări/curente din li- 2. Avangarda şi poezia manifestelor terare ale modernităţii literare
teratura universală. Noţiuni-cheie: avangardă, futurism, da- • Eseul nestructurat/structurat
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală daism, suprarealism, expresionism, de- • Scrierea reflexivă
şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau anali- convenţionalizarea artei, categorii nega- • Pastişa
zei textului literar/metaliterar. tive (ermetism, apoetic, discontinuitate, • Lectura critică
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor fragmentarism etc.), hazard, inconştient, • Reţeaua personajelor
asupra unor texte literare şi nonliterare „dicteu automat”, ludic. • Caracterizarea personajelor
Valori şi atitudini: 3. Alte ipostaze ale poeziei moderne • Analiza cronotopului (în baza unui text
Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor Noţiuni-cheie: reinventarea poeziei, func- epic studiat)
literare şi de artă. Formarea unor reprezentări ţia exploratorie a poeziei moderne, apoetic, • Dezbaterea (problematica unui roman

24
culturale coerente asupra dezvoltării literaturii alogic, incongruenţă, fragmentarism, im- modern)
române în raport cu evoluţia literaturii univer- personalizare, reflexivitate, tranzivitate, criză • Atelier de scriere: Cum comentăm o po-
sale. (a limbajului poetic), manifestări ale eului. ezie suprarealistă/simbolistă/suprarealis-
4. Proza modernă tă etc.?
Noţiuni-cheie: roman tradiţional, ro- • Lectura artistică
man-frescă, perspectivă narativă, analiză • Proiectul şcolar (în baza unui roman stu-
şi autoanaliză, tehnici şi procedee ale pro- diat).
zei moderne, roman estetizant, existen- • Referatul
ţialism, literatura absurdului, roman al • Brainstormingul.
condiţiei umane, personaj literar, crono- • Turul galeriei
top, alegorie, parabolă, ironie. • Consultaţiile în grup
5. Teatrul modern • Evaluare finală: Interpretarea unui text la
Noţiuni-cheie: dimensiune onirică, teatru prima lectură sau Caracterizarea-paralelă a
epic, teatrul şi criza comunicării, farsă tra- două personaje (dintr-un text epic sau din-
gică, personaj dramatic, ironie, parodie, tr-un text dramatic)
tehnici şi procedee ale teatrului modern.

1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în VI. Postmodernismul • Comentariul textului literar (oral/scris).
vederea comprehensiunii şi interpretării textului Noţiuni-cheie: postmodern, postmoder- • Analiza textului literar (oral/scris)
literar şi/sau metaliterar. nitate, postmodernism, poezie postmo- • Atelier de scriere: Compunerea-sinteză
1.3. Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra dernistă, proză postmodernistă, teatru • Lectura analitică şi interpretativă
circulaţiei temelor şi a motivelor literare în con- postmodernist, deconstrucţie, rescriere, • Lectura critică
text naţional şi/sau universal. prozaism, biografism, spirit ludic, paro- • Formularea întrebărilor pe text
2.2. Încadrarea operelor literare de referinţă în- die, metonimie, ironie, livresc, farsă tragi- • 6 De ce?
tr-un curent literar şi/sau în contextul cultural în că, ironie, ludic, jocuri identitare, roman, • Teste cu itemi cu mai multe variante de
care acestea au fost create. dramaturgie etc. răspuns/cu răspuns de tip Adevărat/Fals/
3.3. Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor cu ordonare de elemente pentru evaluarea
din literatura română cu mişcări/curente din li- calităţii interpretării textului epic postmo-
teratura universală. dernist
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor • Hărţile conceptuale/Hărţile mentale
asupra unor texte literare şi nonliterare. • Fişele de identificare şi caracterizare a
Valori şi atitudini: Cultivarea interesului pentru personajului
lectură şi a gustului estetic în materie de literatură • Lectura critică a fragmentului de text te-
25

şi artă (pictură, sculptură, teatru, muzică etc.). oretic


Clasa a XII-a
Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare şi evaluare
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în vede- I. Copilărie, adolescenţă, tinereţe • Asocierile libere
rea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/ Noţiuni-cheie: • Lectura personalizată
sau metaliterar. • gen literar, gen liric, lirism, eul liric, temă li- • Lectura interpretativă
1.3. Analizarea şi sintetizarea infomaţiei asupra circu- terară, motiv literar, idee poetică, figură de stil, • Fişa de identificare şi caracteri-
laţiei temelor şi motivelor literare în context naţional imagini artistice; zare a personajului/personajelor
şi/sau universal. • gen epic, roman, romanesc, ficţiune, descrie- • Ciorchinele
2.3. Stabilirea unor conexiuni între viziunea asupra lu- re, portret, monolog, dialog, naraţiune liniară, • Cubul
mii reflectată în texte literare aparţinînd diferitor cu- naraţiune discontinuă/fragmentaristă, subiect, • Discuţia ghidată
rente/mişcări literare. conflict, narator, perspectivă narativă, punct • Scrierea reflexivă
3.2. Interpretarea unor opere din literatura universală de vedere, focalizare, erou, galerie de persona- • Eseul argumentativ
şi literatura română în vederea formulării unor jude- je, personaj (tip de), cronotop; • Dezbaterea
căţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamen- • poveste, schiţă, nuvelă, povestire (mod de a • Proiectul şcolar
tale ale fiinţei umane. nara şi specie), narator, erou, personaj, subiect, • Exerciţiu de analiză a cronotopu-
4.3. Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor asupra episod, secvenţă epică, intrigă, conflict, sus- lui într-un text epic
unor texte literare şi nonliterare. pans, fantastic, fabulos, evocare, caracter ini- • Evaluare finală: Caracterizarea
Valori şi atitudini: ţiatic, final (închis, deschis), formele genului personajelor/Compunerea para-
Stimularea gîndirii reflexive prin lectura şi interpreta- scurt narativ şi curentele literare; lelă/Comentariul literar al unui
rea operelor de referinţă ale literaturii universale/ro- • dramaturgie, teatru, acţiune dramatică, tra- fragment de proză/Eseul argu-
mâne şi prin descoperirea altor arte. Cultivarea sensi- gedie, comedie, dramă, didascalie, monolog, mentativ etc.
bilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă. dialog, aparteu, soliloc, act, scenă, tablou, per-
sonaj, mască, intrigă, teatru în teatru, regula
celor trei unităţi, dramaturgia şi curentele lite-
rare, teatru epic, teatru poetic.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor principale II. Aventură şi călătorie • Asocierile libere
ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • Cîmpul conceptual
literare. • gen liric, eul liric, poezie, temă literară, mo- • Lectura interpretativă
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere lite- tiv literar, idee poetică, imagine artistică, emo- • Rezumarea

26
rare reprezentative pentru varii spaţii literare/culturale. ţie poetică, prozodie; • Comentariul literar
3.2. Interpretarea unor opere literare din literatura • gen epic, roman, ficţiune, moduri de expunere, • Caracterizarea personajului/per-
universală şi literatura română în vederea formulă- compoziţie, subiect, element(e) al(e) subiectului, sonajelor
rii unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor conflict, intrigă, narator, erou, personaj, galerie • Diagrama Venn
fundamentale ale fiinţei umane. de personaje, obiectivare, perspectivă narativă, • Întrebările interpretative
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor ti- punct de vedere, cronotop etc.; • Dezbaterea
puri de compoziţii. • poveste, schiţă, nuvelă, povestire (mod de a • Studiul de caz
Valori şi atitudini: Formarea unor reprezentări culturale nara şi specie), autor, narator, erou, personaj, • Eseul reflexiv
coerente asupra dezvoltării literaturii române în raport subiect, episod, secvenţă epică, atmosferă, în- • Eseul argumentativ
cu evoluţia literaturii universale. Cultivarea interesului tîmplare, intrigă, suspans, conflict, final (în- • Evaluare finală: Eseul structurat/
pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatu- chis, deschis), forme ale genului scurt narativ Interpretare de text la prima lec-
ră şi artă (pictură, sculptură, teatru, muzică etc.). şi curentele literare. tură/Eseu reflexiv etc.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor principale III. Arta iubirii • Cîmpul conceptual
ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • Cubul
literare. • gen liric, lirism, poezie, eul liric (eul şi sinele, • Clusteringul
eul şi celălalt/ceilalţi, eul şi lumea), prozo- • Brainstormingul

1.3. Analizarea şi sistematizarea informaţiei asupra die, temă literară, motiv literar, idee poetică, • GPP (Gîndeşte – perechi – pre-
circulaţiei temelor şi motivelor literare în context naţi- imagine artistică, poezie cu formă fixă etc.; zintă)
onal şi/sau universal. • gen epic, roman, romanesc, ficţiune, moduri • Analiza literară
2.3. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor de expunere, compoziţie, naraţiune liniară, • Comentariul literar
estetici/modele literare diferite. naraţiune discontinuă/fragmentaristă, evoca- • Caracterizarea personajului/per-
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între litera- re, subiect, episod, perspectivă narativă, punct sonajelor
tura română şi literaturile altor popoare. de vedere, focalizare, cronotop, erou, personaj, • Eseul argumentativ
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/ galerie de personaje etc.; • Scrierea imaginativă
sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textu- • dramaturgie, teatru, acţiune dramatică, tra- • Jurnalul dublu
lui literar/metaliterar. gedie, comedie, dramă, tragic, comic, drama- • Dezbaterea
Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin tic, replică, tiradă, dialog, monolog, soliloc, • În căutarea autorului
lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale lite- aparteu, didascalie, act, scenă, secvenţă dra- • Evaluare finală: Test cu itemi/
raturii universale/române şi prin descoperirea altor matică, tablou, dramaturgia şi curentele lite- Eseu reflexiv
arte. rare etc.
1.2. Identificarea şi analiza componentelor principale IV. Război şi pace • Conversaţia euristică
ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • Asocierile libere
27

literare. • gen liric, poezie, lirism, eul liric, prozodie, • Problematizarea


2.3. Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor figură de stil, imagine artistică, temă literară, • Jocul de rol
estetici/modele literare diferite. motiv literar, idee poetică, atmosferă, emoţie • Dramatizarea
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere poetică, lirism substanţial/declarat/narat etc.; • Comentariul literar
literare reprezentative pentru varii spaţii literare/cul- • gen epic, roman, romanesc, epopee, ficţiune, • Exerciţiul de cercetare a unei
turale. moduri de expunere, subiect, compoziţie, per- componente structurale compo-
3.2. Interpretarea unor opere din literatura universală sonaj, galerie de personaje, erou, perspectivă ziţionale a textului epic (de ex.:
şi literatura română în vederea formulării unor jude- narativă, punct de vedere, focalizare, cronotop, Cronotopul/Incipitul/Expoziţi-
căţi proprii asupra lumii şi a problemelor fundamen- conflict etc.; unea)
tale ale fiinţei umane. • gen dramatic, dramaturgie, teatru, tragedie, • Caracterizarea personajului/per-
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/ dramă, tragic, dramatic, tragicomic, catharsis, sonajelor
sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textu- replică, tiradă, dialog, monolog, aparteu, soli- • Brainstormingul
lui literar/metaliterar. loc, act, scenă, secvenţă dramatică, tablou, tea- • Reţeaua personajelor
Valori şi atitudini: Cultivarea sensibilităţii prin recep- tru epic, teatrul absurdului etc. • Diagrama Venn
tarea operelor literare şi de artă. Dezvoltarea interesu- • Proiectul şcolar
lui pentru comunicarea interculturală. • Scrierea reflexivă
• CV-ul personajelor
• Evaluare finală: Eseul nestruc-
turat/structurat sau Caracteriza-
rea de personaj/Compunere-pa-
ralelă
1.1. Folosirea unor strategii variate de lectură în vede- V. Condiţia umană • Cîmpul conceptual
rea comprehensiunii şi interpretării textului literar şi/ Noţiuni-cheie: • Comentariul literar
sau metaliterar. • gen liric, specii ale genului liric, lirism, eul li- • Dezbaterea
2.4. Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra ric, prozodie, temă literară, motiv literar, idee • Brainstormingul
lumii reflectate în texte literare aparţinînd diferitor cu- poetică, lirism substanţial/declarat/narat etc.; • Argumentarea în patru paşi
rente/mişcări literare. • gen epic, roman, romanesc, dicţie, moduri • Scrierea reflexivă
3.1. Identificarea unor conexiuni motivate între litera- de expunere, personaj, galerie de personaje, • Jurnalul dublu/jurnalul triplu
tura română şi literaturile altor popoare. subiect, conflict, cronotop, perspectivă nara- • CV-ul personajului literar
4.2. Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor ti- tivă, naraţiune liniară, naraţiune discontinuă/ • Exerciţii de producere de „text
puri de compoziţii. fragmentaristă etc.; împotriva textului”
Valori şi atitudini: • dramaturgie, teatru, acţiune dramatică, dra- • Comentariul literar

28
Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului es- mă, farsă tragică, teatrul absurdului, personaj, • Eseul argumentativ
tetic în materie de literatură şi artă (pictură, sculptură, mască, didascalie, replică, tiradă, dialog, mo- • Evaluare finală: Eseul structu-
teatru, muzică etc.). nolog, soliloc, aparteu, act, scenă, tablou, sec- rat/Eseul argumentativ/Proiec-
venţă dramatică etc.; tul şcolar
• eseu („încercare”), proză de idei, exerciţiu de
gîndire, trăire lirică a ideilor, caracter reflexiv,
perspectivă relativizantă.
1.1. Identificarea şi analiza componentelor principale VI. Timpul eului • Harta conceptuală
ale operei literare din perspectiva genului şi a speciei Noţiuni-cheie: • Scrierea liberă
literare. • literatură de frontieră, memorialistică, au- • Scrierea reflexivă
2.5. Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere tobiografie, memorie voluntară/involuntară, • Lectura cognitivă
literare reprezentative pentru varii spaţii literare/cul- memorie afectivă, subiectivitate şi obiectivi- • Asocierile libere
turale. tate, portret, descriere, naraţiune (documen- • Comentariul literar
3.2. Interpretarea unor opere literare din literatura tară), autenticitate/contrafacere, timp istoric/ • Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat
universală şi literatura română în vederea formării timp trăit etc.; • Generalizarea categorială

unor judecăţi proprii asupra lumii şi a problemelor • gen epistolar, scrisoare, formulă de adresare, • Discuţia ghidată
fundamentale ale fiinţei umane. încheiere, notă confesivă, emitent, destinatar, • Revizuire circulară
4.1. Aplicarea unor strategii de comunicare orală. subiect de discuţie/reflecţie, mărturisire, con- • Brainstormingul
Valori şi atitudini: Stimularea gîndirii reflexive prin fidenţialitate, scrisoare autografă publicată/ne- • Scrierea imaginativă
lectura şi interpretarea operelor de referinţă ale litera- publicată, referent etc.; • Ateliere de scriere. Scrisoarea/
turii universale/române şi prin descoperirea altor arte. • jurnal, jurnal literar, note diaristice (de că- Jurnalul
lătorie), discurs diaristic, eul autobiografic, • Evaluare finală: Textul argumen-
notaţie, descriere, portretizare, evocare, text tativ/Textul reflexiv/Comentariul
(auto)referenţial, introspecţie, autenticita- literar (al unei scrisori, pagini de
te etc.; jurnal, fragment de memorii etc.)
• confesiuni, confident, eul confesiv, spoveda-
nie, literatură a mărturisirilor, autobiografie,
retrospecţie, detaliu intim, document psiholo-
gic, cultul adevărului/autenticităţii.
29
VII. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI METODOLOGICE GENERALE prelegere liniară, ci va fi o cercetare activă a unui text teoretic (prin SINELG, Ştiu/Vreau
Conţinuturile recomandate de curriculum (clasa a X-a: Mitologia, Literatura popoa- să ştiu/Am învăţat etc.), o activitate de identificare a caracteristicilor curentului literar
relor orientale, Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Clasicismul, Iluminismul; clasa a în baza analizei a 1-2 opere (sau fragmente) literare prin metode interactive.
XI-a: Romantismul, Parnasianismul, Realismul, Naturalismul, Modernismul şi avangar- În funcţie de obiectivul propus, de conţinutul recomandat şi de sarcina de învăţare
da, Postmodernismul; clasa a XII-a: Copilărie, adolescenţă, tinereţe, Aventură şi călătorie, formulată, demersul didactic se va realiza prin strategii eficiente de studiere a literaturii
Arta iubirii, Război şi pace, Condiţia umană, Geniul, demonii şi absolutul, Timpul eului), universale:
competenţele-cheie/transversale şi transdisciplinare orientează activitatea profesorului Jurnalul:
pe cîteva dimensiuni: • jurnalul de lectură poate fi aplicat în timpul lecturii integrale a unui roman
• lectura operei literare; (Doamna Bovary de G. Flaubert, Roşu şi negru de Stendhal, Război şi pace de
• specia şi genul literar pe care le ilustrează opera; L.N. Tolstoi etc.), pentru a fixa reacţiile emoţionale declanşate de lectura operei,
• curentul literar în care se încadrează opera; informaţii semnificative, pasaje memorabile despre un personaj/personaje etc.;
• tema operei/universul tematic al operelor explorate în cadrul unui modul tematic. • jurnalul de sinteză va fi produsul scris al reflecţiei asupra activităţilor didactice
Alegerea strategiilor în vederea realizării activităţilor de predare–învăţare–evaluare efectuate în cadrul unui modul (Mitologia, Romantismul, Tema aventurii şi călă-
va fi orientată spre atingerea competenţelor-cheie/transversale şi transdisciplinare, dar toriei în literatura universală etc.);
şi a valorilor şi atitudinilor preconizate de curriculumul liceal. Miza majoră a activităţii • jurnalul cu dublă intrare (numit şi jurnal dublu sau agendă cu notiţe paralele) va
didactice pe caracterul formativ (bazat pe dezvoltarea competenţelor) al instruirii nu stimula elevii să citească un text, să identifice enunţuri şi citate semnificative şi să
exclude metodele tradiţionale, solicitînd, în esenţă, flexibilitate şi creativitate în aplica- le comenteze (se utilizează în varii situaţii didactice: analiza unui fragment sau a
rea ecuaţiei tradiţional–modern. unei opere literare, a unui monolog important dintr-un text dramatic (monologul
Oricare va fi textul literar ales de către profesor (autor de manual), metodele şi lui Hamlet), a unui eseu sau a unei schiţe de caracter etc.).
procedeele didactice vor stimula elevul să descopere conţinutul, valoarea estetică, tră- Harta conceptuală se va realiza pentru a cunoaşte şi a aplica conceptele de clasi-
săturile speciei literare pe care o ilustrează opera. Metodele alese de către profesor îl vor cism, tragic, absurd, postmodernism etc.
învăţa pe elev cum să se comporte ca lector, ce să facă şi cum să facă. Dosarul de autor este o activitate complexă (realizată individual sau în perechi), în
Comunicarea orală şi scrisă va imprima conţinutul necesar demersului didactic, care se arhivează informaţii despre viaţa, opera unui scriitor din literatura universală,
favorizînd realizarea obiectivelor educaţiei literare şi lingvistice în cadrul orelor de li- dar şi repere critice, clasificări de teme şi motive literare (pe genuri) din opera acestuia,
teratura universală. fotografii etc. Dosarul de autor favorizează realizarea unor comparaţii nuanţate cu viaţa
Metodele didactice alese de către profesor (conform taxonomiei lui Bloom: cunoaş- şi opera unor scriitori înrudiţi estetic din literatura română (se compară, de exemplu,
terea, înţelegerea, aplicarea, analiza, sinteza şi evaluarea) vor antrena elevii în activităţi dosarele de autor Victor Hugo şi Mihai Eminescu).
de explorare a textului literar în vederea realizării obiectivelor de referinţă, a interpetării Studiul de caz va antrena elevii în analiza unui caz, a unor situaţii, identificînd
operei şi a studierii comparate cu unul sau mai multe texte din literatura română. şi fişînd informaţii variate cu privire la cazul în discuţie. Argumentarea opiniilor va
Profesorul va stabili tipul de lectură a operei literare şi a textului teoretic, alegîndu-l implica elevii în luarea unei decizii. O temă: Scandalul literar în literatura universală a
în funcţie de obiectivele cognitive şi formative ale lecţiei: secolului al XIX-lea (Cazurile: Florile răului de Ch. Baudelaire, Doamna Bovary de G.
• lectura predictivă; Flaubert şi Duduca Mamuca de B. P. Hasdeu).
• lectura empatică; Proiectul (ca metodă de învăţare şi evaluare) implică elevii în cercetarea şi studierea
• lectura metodică;
unei realităţi literare (Timp şi spaţiu în romanul despre război, Vestimentaţia, mijloc de
• lectura analitică;
caracterizare a avarului, în baza operelor Enigma Otiliei de G. Călinescu, Taica Goriot de
• lectura cursivă;
Balzac, Hagi-Tudose de B. Delavrancea), în realizarea unor expoziţii (Literatura şi pictura
• lectura personalizată etc.
Tipul de lectură ales va antrena elevii în acţiuni variate: observarea punctuală a romantică în Europa; Literatura şi pictura expresionistă în Europa) etc.
formelor textului, contextualizarea operei, transferul de cunoştinţe, sintetizarea unor Eseul (reflexiv, demonstrativ, de sinteză etc.) este un exerciţiu instructiv, realizarea
informaţii, decodarea unor semne etc. Competenţele-cheie/transversale şi transdisci- lui solicitînd o mare mobilitate intelectuală: elevii demonstrează, emit idei, meditează,
plinare, ca şi valorile şi atitudinile se vor realiza prin aplicarea unor strategii didactice sintetizează etc. Subiectele pentru eseu (structurat/nestructurat) pot fi variate (numai
adecvate, antrenînd elevii în interpretarea dimensiunii semantice sau expresive a operei în baza operelor literare/teoretice din literatura universală sau în baza unor opere lite-
literare, în studiul comparat al acesteia cu alte opere din literatura naţională sau uni- rare/teoretice din literatura română şi universală): De ce şi-a ucis Medeea copiii?, Moar-
versală. Metodele interactive vor stimula producerea de idei, analiza şi categorizarea tea doamnei Bovary era inevitabilă?, Funcţia monologului în tragedia „Hamlet” de
acestora. De exemplu, developarea paradigmei unui curent literar nu se va limita la o W. Shakespeare etc.

30 31
Caracterizarea personajului/personajelor (scris/oral) este un proces (lectură, cer- Antologie de poezie americană. De la începuturi pînă azi, vol. I, II (Ediţie întocmită de Leon
cetare, identificare de informaţii etc.) care solicită de la elevi gîndire critică, inteligen- Leviţchi şi Tudor Dorin; prefaţă şi tabel cronologic de Dan Grigorescu). Bucureşti, Editura Minerva,
ţă, cunoştinţe, aptitudini, creativitate etc., pentru a elabora un text în care să profileze 1977, 1978.
Antologie de poezie arabă. Perioada clasică (Traducere, antologie şi note de Grete Tartler şi Ni-
complexitatea unui personaj dramatic sau epic, demonstrînd valoarea lui de semnifi- colae Dobrişan; prezentări de autori şi istorico-literare de Nicolae Dobrişan), vol. I, II. Bucureşti,
cant al textului artistic. Pot fi caracterizate paralel două personaje din acelaşi text, două Editura Minerva, 1982.
personaje din opere ce aparţin unor curente literare diferite (romantism şi realism, Antologie de poezie chineză modernă şi contemporană (Selecţie, traducere şi note biografice de Ale-
clasicism şi realism, realism şi naturalism etc.), două personaje din opere cu aceeaşi xandru Andriţoiu şi Ion Budura; prefaţă de Zou Difan). Bucureşti, Editura Minerva, 1990.
temă. Nu mai puţin incitantă este caracterizarea paralelă a două personaje din două Antologia poeziei franceze. De la Rimbaud pînă azi, vol. I, II, III (Ediţie întocmită de Ion Caraion
opere/literaturi diferite. şi Ovid S. Crohmălniceanu). Bucureşti, Editura Minerva, 1974, 1975, 1976.
Alte metode (exerciţiul, analiza literară, comentariul literar, dramatizarea, lectura cu Antologia poeziei romantice germane (Antologare şi prefaţă de Hertha Perez). Bucureşti, E.P.L.U., 1969.
Atlas de sunete fundamentale (Antologie, prezentări, traduceri şi postfaţă de Ştefan Augustin
voce, jocul de rol, chestionarul, povestirea, dezbaterea etc., dar fără a absolutiza valoarea Doinaş). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988.
uneia dintre ele) vor antrena elevii în căutarea şi descoperirea frumosului artistic, for- Baconsky, A.E. Poeţi şi Poezie. Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1963.
mîndu-i drept consumatori adevăraţi ai actului de cultură. Belistov, Vladimir. Poemele dragostei (traduceri alese). Chişinău, Editura Literatura Artistică, 1978.
Cîntare frumuseţii umane. În căutarea Afroditei (Antologie, prefaţă, note, comentarii şi biblio-
grafie de Gheorghe Marin). Bucureşti, Editura Albatros, 1988.
VIII. STRATEGII DE EVALUARE: ORIENTĂRI GENERALE Din lirica de dragoste a lumii, vol. I, II (Tălmăcire şi selecţie de Maria Banuş). Bucureşti, Editura
Evaluarea este o activitate complexă, care îşi propune reliefarea performanţelor elevilor Minerva, 1987.
Iubita cu ochi de lotuşi. Din poezia de dragoste a Orientului (Antologie şi cuvînt-înainte de
şi a calităţii actului didactic la disciplină. Practica de evaluare la Literatura universală soli- Tudor Palladi). Chişinău, Editura Hyperion, 1991.
cită un model de (auto)interogare asemănător celui aplicat în cazul altor discipline şcolare: Literatura din Basarabia în secolul XX. Traduceri din poezia universală (Selecţie, studiu intro-
ce evaluăm?, cum evaluăm?, cînd evaluăm?, cît evaluăm?, de ce evaluăm? ductiv şi note biobibliografice de Leo Butnaru; Postfaţă de Barbu Cioculescu). Chişinău, Editurile
Profesorul va stabili parametrii, instrumentele, obiectul evaluării pentru orice tip de Ştiinţa-Arc, 2004.
evaluare (iniţială, formativă sau sumativă), pornind de la obiectivele de evaluare elaborate Literatura universală, vol. II (crestomaţie). Chişinău, Editura Lumina, 1976.
în baza obiectivelor de referinţă pentru fiecare clasă şi pentru fiecare modul/capitol. Titu- Lirică universală în traducerea lui Vasile Nicolescu. Bucureşti, Editura Eminescu, 1996.
Muşina, Al., Bucur, R. Antologie de poezie modernă. Poeţii moderni despre poezie (manifeste,
larul de disciplină va fi pregătit însă şi pentru asemenea situaţii cînd activitatea elevilor nu
eseuri, fragmente teoretice), f.l. Editura Leca Brîncuş, 1996.
se pretează unei evaluări punctuale. De exemplu, la literatura universală (ca şi în cazul altor Poeţii italieni din secolul XX. De la Giovanni Pascoli la Valerio Magrelli (Traducere, prefaţă şi
discipline umaniste) obiectivele atitudinale urmează să se materializeze în durată. note introductive de Marin Mincu). Bucureşti, Cartea Românească, 1988.
Lectura şi interpretarea operelor literare sau a textelor teoretice vor colabora la per- Poeţi francezi (Antologie, prefaţă şi traducere de Aurel Rău). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1987.
fecţionarea în continuare a competenţele de comunicare orală şi scrisă ale elevilor, mai Poezie americană modernă şi contemporană (Selecţie, traducere, note şi comentarii de Mircea
cu seamă atunci cînd profesorul va miza pe elaborarea unor discursuri de tip argumen- Ivănescu; prefaţă de Ştefan Stoenescu). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1986.
tativ. Evaluarea formativă sau sumativă va aprecia competenţele de comunicare dialo- Poezia Egiptului Faraonic (Traducere de Ion Acsan şi Ion Larian-Postolache; cuvînt înainte şi
note de Constantin Daniel). Bucureşti, Editura Univers, 1974.
gată (dezbateri, mese rotunde, interviuri, polemici orale) şi monologică, oral sau scris Poezia germană modernă. De la Stefan George la Enzensberger, vol. I, II (Antologie, prefaţă şi
(expunere, eseu structurat şi eseu nestructurat, paralelă, sinteză, meditaţie, reflecţie, note biobibliografice de Petre Stoica). Bucureşti, Editura Minerva, 1967, 1968.
referat etc.). Profesorul este liber să aleagă formele şi tipul de evaluare pentru fiecare Poezie austriacă modernă de la Rainer Maria Rilke pînă în zilele noastre (Antologie şi traduceri
clasă în funcţie de conţinuturile învăţate, să reia tehnici şi forme de evaluare practicate de Maria Banuş şi Petre Stoica). Bucureşti, Editura Minerva, 1970.
în gimnaziu, dar şi în cadrul altor discipline. Pentru a îmbunătăţi adaptabilitatea ele- Poezie sovietică modernă şi contemporană (Antologie, traduceri, prefaţă şi note biobibliografice
vilor la varii situaţii de comunicare, se vor alterna tehnicile tradiţionale de evaluare cu de Alexandru Pintescu). Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988.
Starostin, Pavel, Amurg împietrit în mărgean şi granit (Versiuni din poezia universală). Chişi-
cele moderne, echilibrînd şi evaluarea orală în raport cu cea scrisă. nău, Editura Cartea Moldovei, 2004.
Valori eterne ale poeziei hispane (Traducere, prefaţă şi note biobibliografice de Darie Novăcea-
bibliografie nu). Bucureşti, Editura Minerva, 1991.
Zhang Xianghua, Radosav Pušić, Antologie de poezie chineză contemporană (Versiunea româ-
Antologii de poezie nească de Duşan Baiski). Timişoara, Editura de Vest, 1996.
Antologie de poezie americană contemporană (Ediţie coordonată de Carmen Firan & Paul Doru
Mugur; selecţie şi note de Edward Foster & Leonard Schwartz; traduceri de Adrian Sîngeorzan, Ali- Antologii de proză scurtă
na Savin, Liviu Georgescu, Paul Doru Mugur, Sanda Agalidi, Carmen Firan, Leana Orlich; prefaţă şi Însetaţi de omenie, Nuvele ale scriitorilor americani şi englezi (Traducere de L. Lari ş.a.). Chişi-
note traduse de Alina Savin). Bucureşti, Cartea Românească, 2006. nău, Editura Literatura Artistică, 1982.

32 33
Dragoste la Bologna, Nuvela italiană contemporană (Selecţie de N. Ischimji). Chişinău, Editura Robbe-Grillet, Alain. Cuvînt-înainte la o viaţă de scriitor (Traducere din franceză de Lucian
Cartea Moldovenească, 1971. Zup). Chişinău, Editura Cartier, 2006.
Luna în oglinda apei, Proză universală contemporană (Selecţia textelor şi notele de Viorica Mir- Sábato, Ernesto. Între scris şi sînge, Conversaţii cu Carlos Catania (Traducere de Luminiţa Voi-
cea, prefaţă de Zoe Dumitrecu-Buşulenga). Braşov, Editura Astra, 1988. na-Răuţ, prefaţă de Andrei Ionescu). Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 1995.
Meandre, Proză universală contemporană (Selecţia textelor şi notele de Doina Condrea Derer Sartre, Jean-Paul. Cuvintele. Greaţa (Traducere din limba franceză de Teodora Cristea şi Marius
ş.a., prefaţă de Laurenţiu Ulici). Braşov, Editura Astra, 1988. Robescu). Bucureşti, Editura RAO, 2005.
Nuvela americană contemporană (Antologie, traducere, prezentări biobibliografice şi note de Woolf, Virginia. Jurnalul unei scriitoare (Traducere din limba engleză de Mihai Miroiu). Bucu-
Constantin Popescu). Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1963. reşti, Editura Univers, 1980.
Nuvele italiene din Renaştere (Traducere şi note de Florin Chiriţescu, Prefaţă de Zoe Dumitres- Zweig, Stefan. Lumea de ieri (Traducere de Ion Nastasia, prefaţă de Victor Ernest Maşek). Bu-
cu-Buşulenga). Bucureşti, E P.L.U., 1964. cureşti, Editura Univers, 1988.
Antologii de opere dramatice Istorii literare, studii
Personaje... personaje, antologie (Traducere de Igor Creţu şi Alexandru Cosmescu), Chişinău, Albérés, R.-M. Istoria romanului modern, E.P.L.U. Bucureşti, 1968.
Editura Literatura Artistică, 1989. Anixt, A. Istoria literaturii engleze (Traducere de Leon Leviţchi şi Ion Preda), ediţia a II-a. Bu-
Piese. Carlo Goldoni, Carlo Gozzi, Bernard Shaw (Selecţie şi traducere de P. Starostin, prefaţă de cureşti, Editura Ştiinţifică, 1965.
M. Cimpoi). Chişinău, Editura Literatura Artistică, 1982. Antologia criticii literare hispano-americane (Traducere de Ruxanda Maria Georgescu şi Paul
Teatru francez contemporan (Antologie, prefaţă de Elena Vianu). Bucureşti, E.P.L.U., 1964. Alexandru Georgescu, selecţie, introducere şi note de Paul Alexandru Georgescu). Bucureşti, Edi-
Teatru spaniol contemporan (Antologie şi traducere de Mirela Petcu, cuvînt introductiv de An- tura Univers, 1986.
drei Ionescu). Bucureşti, Editura Univers, 1987. Boisdeffre, Pierre. O istorie vie a literaturii franceze de azi. Bucureşti, Editura Univers, 1972.
Călinescu, G. Pagini de estetică. Bucureşti, Editura Albatros, 1990.
Memorialistică, jurnal, corespondenţă, confesiuni Călinescu, G. Scriitori străini (Antologie şi text îngrijit de Vasile Nicolescu şi Adrian Marino,
Arnim von Bettine, O cunună de primăvară pentru Clemens Brentano (Traducere din germană şi prefaţă de Adrian Marino). Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1967.
note de Carmen Bendovski, cuvînt-înainte de Thomas Kleininger). Bucureşti, Editura Univers, 1988. Conn, Peter. O istorie a literaturii americane. Bucureşti, Editura Univers, 1996.
Barthes, Roland, Jurnal de doliu (Traducere de Emilian Galaicu-Păun). Chişinău, Editura Car- Cimpoi, Mihai. Cicatricea lui Ulise. Chişinău, Editura Literatura Artistică, 1982.
tier, 2009. Cimpoi, Mihai. Duminica valorilor. Chişinău, Editura Literatura Artistică, 1989.
Borges despre Borges, Convorbiri cu Borges la 80 de ani (Volum îngrijit de Willis Barnstone, Chabás, Juan. Istoria literaturii spaniole. Bucureşti, Editura Univers, 1971.
traducere din limba engleză de Mihaela Simion Constantinescu). Cluj, Editura Dacia, 1990. Ciorănescu, Alexandru. Principii de literatură comparată. Bucureşti, Editura Cartea Româneas-
De cîte ori suspinul... Scrisori de dragoste (Selecţie, cuvînt-înainte, note de Emil Druc). Chişi- că, 1997.
nău, Editura Hyperion, 1991. Cizek, Eugen. Istoria literaturii latine, vol. 1, 2, f.l. Societatea „Adevărul” S.A., 1994, 1995.
Durrell, L., Miller, H., Corespondenţă 1935-1980 (Traducere de Cristina Felea). Bucureşti, Edi- Claudon, Francis; Haddad-Wotling, Karen. Compendiu de literatură comparată. Bucureşti, Edi-
tura Univers, 1996. tura Cartea Românească, 1997.
Ionesco, Eugène, Între viaţă şi vis, Convorbiri cu Claude Bonnefoy (Traducere din franceză de Clément, Bruno. Tragedia clasică (Traducere de Georgeta Loghin). Iaşi, Institutul European, 2000.
Simona Cioculescu). Bucureşti, Editura Humanitas, 1996. Constantinescu, I. Introducere în literatura clasică. Iaşi, Editura Junimea, 1978.
Ionesco, Eugène, Note şi contranote (Traducere de Ion Pop). Bucureşti, Editura Humanitas, 1995. Cornea, Paul. Introducere în teoria lecturii. Iaşi, Editura Polirom, 1998.
Flaubert, Gustav. Corespondenţă, vol. IV (Selecţia şi traducerea textelor de Liliana Alexandres- Crăciun, Gheorghe. Dimensiuni tranzitive în poezia română. Piteşti, Editura Paralela 45, 1998.
cu-Pavlovici, note de istorie literară, comentarii, bibliografie selectivă de Irina Mavrodin). Bucu- Crohmălniceanu, Ov. S. Literatura română şi expresionismul. Bucureşti, Editura Eminescu, 1971.
reşti, Editura Univers, 1985. Cunliffe, Marcus. Literatura Statelor Unite. Bucureşti, E.P.L.U., 1969.
Gombrowicz, Witold. Jurnal (Selecţie, traducere şi note de Olga Zaicik, prefaţă de Kazimierz Cusset, Christophe. Tragedia greacă (Traducere de Bogdan Geangalău). Iaşi, Institutul Euro-
Jurczak). Bucureşti, Editura Univers, 1998. pean, 1999.
Llosa, Mario Vargas. Scrisori către un tînăr romancier (Traducere din spaniolă de Mihai Cantu- De Sanctis, Franceso. Istoria literaturii italiene. Bucureşti, E.P.L.U., 1965.
niari). Bucureşti, Editura Humanitas, 2001. Dima, Al. Principii de literatură comparată. Bucureşti, Editura Enciclopedică Română, 1972.
Lundkvist, Artur. Autoportretul unui visător cu ochii deschişi (Traducere şi note de Mădălina Nicolau Dolinescu, Margareta. Parnasianismul, Bucureşti, Editura Univers, 1979.
şi Adrian Ionescu, prefaţă şi tabel cronologic de Mădălina Nicolau). Bucureşti, Editura Minerva, 1993. Drimba, Ovidiu. Istoria literaturii universale, vol. I, II. Bucureşti, Editura SAECULUM I.O. şi
Morand, Paul. Jurnal intim (Traducere de Sorina Dănăilă şi Simona Modreanu), vol. I–II.Chi- Editura Vestala, 1998.
şinău, Editura Cartier, 2009. Folkierski, Władisław. Între clasicism şi romantism, vol. I, II (Traducere de Mioara şi Pan Izver-
Nabokov, Vladimir. Vorbeşte, memorie. O autobiografie rescrisă (Traducere de Sanda Aronescu, na, prefaţă de Irina Mavrodin). Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.
cuvînt-înainte de Dan Grigorescu). Bucureşti, Editura Universal Dalsi, 1994. Gengembre, Gérard. Marile curente ale criticii literare (Traducere de Liliana Buruiană Popovici).
Neruda, Pablo. Mărturisesc că am trăit. Memorii (Prefaţă de Eugen Jebeleanu, traducere din Iaşi, Institutul European, 2000.
limba spaniolă şi note de Nina Ecaterina Popescu). Bucureşti, Editura politică, 1982. Husar, Al. Izvoarele artei. Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.
Principesa Martha Bibescu. Corespondenţa cu Paul Claudel. Scrisorile noastre inedite (În româ- Hutcheon, Linda. Poetica postmodernismului (Traducere de Dan Popescu). Bucureşti, Editura
neşte de Maria Brăescu şi Gheorghe Lăzărescu). Bucureşti, Editura Albatros, 1992. Univers, 2002.

34 35
Hutcheon, Linda. Politica postmodernismului (Traducere de Mircea Deac). Bucureşti, Editura
Univers, 1997.
Izbăşescu, Mihai. Istoria literaturii germane. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
Marino, Adrian. Comparatism şi teoria literaturii. Iaşi, Editura Polirom, 1998.
Martini, Fritz. Istoria literaturii germane de la începuturi pînă în prezent. Bucureşti, Editura
Univers, 1972.
Micheli, Mario de. Avangarda artistică a secolului XX (Traducere de Ilie Constantin şi
L. Marinescu). Bucureşti, Editura Meridiane, 1968.
Munteanu, Romul. Introducere în literatura europeană modernă. Bucureşti, Editura ALFA, 1996.
Munteanu, Romul. Farsa tragică. Bucureşti, Editura Univers, 1989.
Munteanu, Romul. Metamorfozele criticii europene moderne. Bucureşti, Editura Univers, 1975.
Muşina, Alexandru. Eseu asupra poeziei moderne. Chişinău, Editura Cartier, 1997.
Nemoianu, Virgil. Îmblînzirea romantismului, Literatura europeană şi epoca Bidermeier (Tra-
ducere de Alina Florea şi Sanda Aronescu). Bucureşti, Editura Minerva, 1998.
Olinto, Antonio. Scurtă istorie a literaturii braziliene (Traducere de Micaela Ghiţescu). Bucu-
reşti, Editura ALLFA, 1997.
Papu, Edgar. Evoluţia şi formele genului liric, ediţia a II-a. Bucureşti, Editura Albatros, 1972.
Pavlicencu, Sergiu. Tranziţia în literatură şi postmodernismul. Braşov, Editura Universităţii
„Transilvania”, 2002.
Raymond, Marcel. De la Baudelaire la suprarealism. Bucureşti, Editura Univers, 1970.
Roman, Toma. Mişcarea realistă şi realitatea. Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.
Rubinştein, Reveca. Miturile Egiptului Antic. Chişinău, Editura Lumina, 1966.
Saravia, António José. Istoria literaturii portugheze. Bucureşti, Editura Univers, 1979.
Spânu, Petruţa. Prinţul şi Poeţii, Scriitori belgieni de limbă franceză. Iaşi, Editura Cronica, 1999.
Spânu, Petruţa. Raţiune şi Sentiment, Romane franceze din secolul al XVIII-lea. Iaşi, Editura
Universităţii „Al. I. Cuza”, 1999.
Tănase, Al. O istorie a culturii în capodopere, vol. I, II. Bucureşti, Editura Univers, 1987, 1988.
Zamfirescu, Ion. Teatrul european în secolul luminilor. Bucureşti, Editura Eminescu, 1981.
Zamfirescu, Ion. Teatrul romantic european. Bucureşti, Editura Eminescu, 1984.
Vasiliu, Florin. Istoria literaturii japoneze, Primul imperiu şi începutul shōgunatului. Bucureşti,
Editura Fundaţiei „România de mâine”, 1999.
Wellek, René. Istoria criticii literare moderne, 1750–1950, vol. 1-4. Bucureşti, Editura Univers,
1974–1979.
Dicţionare
Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain. Dicţionar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, for-
me, figuri, culori, numere, vol. I, II, III. Bucureşti, Editura Artemis, 1994, 1995.
Dicţionar de termeni literari. Coordonator Al. Săndulescu. Bucureşti, Editura Academiei Ro-
mâne, 1976.
Ferber, Michael. Dicţionar de simboluri literare. Traducere din engleză de Florin Sicoie. Chişi-
nău, Editura Cartier, 2001.
Petraş, Irina. Teoria literaturii. Dicţionar-antologie. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1996.
Scriitori străini. Mic dicţionar. Coordonator: Gabriela Dantiş. Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1981.
Terminologie poetică şi retorică. Coordonator: Val. Panaitescu. Iaşi, Editura Universităţii
„Al. I. Cuza”, 1994.
Virmaux, Alain, Virmaux, Odette. Dicţionar de mişcări literare şi artistice contemporane (Tradu-
cere din franceză de Felix Oprescu). Bucureşti, Editura Nemira, 2001.