Sunteți pe pagina 1din 19

CZU 821(100).0(073.3) L 66

Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 10 din 21 apri- lie 2010; prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 244 din 27 aprilie 2010.

Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţă- mîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prie- tenoase copilului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova.

Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.

Echipele de lucru:

Curriculumul modernizat (2010): Ghicov Adrian, doctor în pedagogie, prof., grad didactic superior, Minsterul Educaţiei, AEE, coordonator; Leahu Nicolae, doctor în filologie, conf. univ., Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi; Leahu Raisa, profesor, grad didactic supe- rior; Pavlicenco Sergiu, doctor habilitat în filologie, Universitatea de Stat din Moldova; Jitari Mariana, profesor, grad didactic superior.

Corectori: Mariana Belenciuc, Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată: Anatol Andriţchi Copertă: Vitalie Ichim

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,

str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova; tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27; e-mail: prini@stiinta.asm.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Literatura universală: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 36 p. – (Curriculum naţional) Bibliogr.: p. 32–36 (115 tit.)

ISBN 978-9975-67-682-3

821(100).0(073.3)

Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova

ISBN 978-9975-67-682-3

© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010

© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010

PRELIMINARII

În conformitate cu actele normative în vigoare pentru învăţămîntul liceal, dis- ciplina Literatura universală se studiază în clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, profilul umanist. Avînd o deschidere pentru 3 ani de studiu ai ciclului liceal, noul curriculum al disciplinei structurează materialul literar într-o dublă perspectivă: diacronică, în

clasele X–XI, şi tematică, în clasa a XII-a. Această opţiune metodologică urmăreşte, pe de o parte, reconstituirea coerentă a celor mai importante momente în dezvoltarea literaturii universale, iar pe de altă parte, favorizarea, în faza terminală a studiilor liceale, a unei abordări de tip sintetic. Reunind, de exemplu, în clasa a XII-a, într-o sincronie convenţională, constantele tematice ale literaturii şi principalele specii ale literaturii de frontieră (memorialistica, jurnalul, corespondenţa, confesiunile), curri- culumul subliniază unitatea spirituală a organismului literar, creînd o viziune totali- zantă asupra condiţiei umane în Timp şi în Istorie. Răspunzînd provocărilor epocii comunicării generalizate (G. Vattimo) şi proceselor globalizării culturale, fenomene în cadrul cărora se manifestă un viu interes pentru relaţia identitate–alteritate, prezentul curriculum la Literatura universală are ca mize majore:

1. Instaurarea unui cult al lecturii (întemeiat pe plăcerea lecturii) şi

2. Afirmarea libertăţii elevului (prin însuşirea unor competenţe-cheie/transversale

şi transdisciplinare, dar şi a unor valori şi atitudini) de a identifica repere artistice majore şi de a participa (implicit – la nivel formativ, în cadrul actului de instruire sau explicit – în intervenţiile sale orale şi scrise) la conştientizarea/formarea/ extinderea/consolidarea ideii de canon literar universal. Structurat după o nouă matrice, actualul document normativ operează o radicală deplasare de accent de pe abordarea informativă pe abordarea formativă a învăţării, scopul magistral al studiului literaturii universale fiind declarat acela de a instrui elevi capabili să se situeze critic şi creativ în spaţiul culturii, să poziţioneze adecvat operele literare în contextul valorilor literare universale, să discearnă valoarea de nonvaloare şi să evalueze traficul de idei literare pe axa identitate–alteritate. Codificînd o certă vocaţie interdisciplinară, prin necesitatea convocării în cadrul actului de predare–în- văţare–evaluare a unor cunoştinţe de istorie, geografie, economie sau de limba şi lite- ratura română, disciplina Literatura universală colaborează la fortificarea componentei umanistice a instruirii, la dezvoltarea culturii comunicării şi a experienţei estetice şi istorico-literare a elevilor. Ca urmare a modelului de organizare a materiei propus de prezentul curriculum, predarea diacronică a literaturii universale în clasele a X-a şi a XI-a se va solda cu un transfer eficient de cunoştinţe pentru asimilarea literaturii române la acelaşi nivel de instruire, dar şi cu o pregătire articulată în vederea continuării studiilor în învăţă- mîntul superior, la specializări cu profil umanist (filologie română, limbi moderne, jurnalism, ştiinţele comunicării, drept, istorie, relaţii internaţionale etc.). Avantajul rezultă, în primul rînd, din posibilitatea raportării punctuale de către elevi a fapte- lor de istorie literară naţională (genuri şi specii literare, în clasa a X-a) la contextul literar universal, la originile, dezvoltarea şi mutaţiile ce au intervenit în domeniul ge-

3

nurilor şi speciilor literare pe plan universal. Pe de altă parte, faptul iniţierii elevilor în doctrinele literare de circulaţie universală (în clasele a X-a şi a XI-a) va permite circumscrierea adecvată (în clasa a XI-a, la studierea curentelor literare româneşti)

a schimbărilor de paradigmă în spaţiul literaturii naţionale. Cele două discipline vor

funcţiona în regim de complementaritate şi în clasa a XII-a, unde studierea monogra- fică, la literatura română, va fi susţinută de studierea marilor teme literare, la litera- tura universală.

 

Aria

 

Nr. de unităţi de conţinuturi pe clase

Nr. de ore pe an

Statutul disciplinei

curriculară

Clasa

Obligatorie

Limbă

a X-a

7

34

şi comunicare

a XI-a

6

68

a XII-a

6

68

I. CONCEPŢIA EDUCAŢIONALĂ A DISCIPLINEI

Curriculumul la Literatura universală îşi întemeiază cadrul conceptual pe dezide- ratul dezvoltării culturii literar-artistice şi a culturii comunicării prin valorificarea unor opere reprezentative ale patrimoniului literar universal. Cultura literar-artistică se constituie dintr-un sistem de cunoştinţe şi competen- ţe literare, angajate afectiv-atitudinal: dezvoltarea capacităţilor de înţelegere, analiză şi interpretare a unor texte literare ce aparţin diferitor epoci şi curente literare; formarea gustului pentru lectură şi a gîndirii critice în raport cu operele literare sau textele teo- retice studiate, cultivarea sensibilităţii estetice etc. Cultura comunicării vizează: un amplu set de competenţe specifice în vederea re- alizării comunicării orale şi scrise; utilizarea corectă şi nuanţată a limbii române în producerea de lucrări scrise (analiză literară, comentariu literar, eseu, sinteză etc.), dar şi ortografierea cuvintelor, a numelor de autori şi a titlurilor din alte limbi (franceză, engleză, germană etc.). Studiul LU în liceu se axează, ca şi studiul limbii şi literaturii române, pe obţinerea de către elevi a unor cunoştinţe, competenţe-cheie/transversale şi transdisciplinare, dar şi

a unor valori şi atitudini. Denumirea disciplinei în clasele X–XII este Literatura universală.

Numărul de ore alocat de planul de învăţămînt studiului LU în liceu (profil uma- nist):

• clasa a X-a – 1 oră/săptămînă: total 34 de ore

• clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore

• clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore.

Pentru clasele cu studiul aprofundat al limbilor străine, numărul de ore va fi distri- buit astfel:

• clasa a X-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore

• clasa a XI-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore

• clasa a XII-a – 2 ore/săptămînă: total 68 de ore.

Structurarea conţinuturilor curriculumului la LU are următoarea configuraţie:

4

• în clasa a X-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci, curente, genuri şi specii literare): Mitologia, Literatura popoarelor orientale, Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Clasicismul, Iluminismul;

• în clasa a XI-a: Studierea diacronică a literaturii universale (epoci, curente, genuri şi specii literare): Romantismul, Parnasianismul, Realismul, Naturalismul, Moder- nismul şi avangarda, Postmodernismul;

• în clasa a XII-a: Studierea literaturii universale din perspectivă tematică: Copilă- rie, adolescenţă, tinereţe; Aventură şi călătorie; Arta iubirii; Război şi pace; Condi- ţia umană; Timpul eului. Textul literar constituie baza dezvoltării culturii literar-artistice, disponibilităţile

sale tematice şi expresive favorizînd formarea capacităţilor şi abilităţilor de cercetare şi

analiză comparată a unor opere din literatura universală cu opere din literatura româ-

nă. Pornind de la această premisă, curriculumul la LU stimulează libertatea de opţiune a profesorilor şi a autorilor de manuale în alegerea operelor/textelor şi a strategiilor didactice. Structurarea diacronică a conţinuturilor pentru clasele a X-a şi a XI-a are în vedere, în acelaşi timp, ilustrarea coerentă a procesului de dezvoltare a genurilor şi speciilor literare. Un loc însemnat revine şi textelor teoretice (manifeste, articole programatice etc.) semnificative pentru formularea paradigmelor literare dominante în istoria literaturii universale. Variat în sugestii de specii, titluri, autori, spaţii literare, curriculumul afirmă o deschidere pluralistă în consens cu principiul toleranţei post- moderne. Documentul de faţă organizează materia la LU pe module tematice flexibile, urmă- rind să înlesnească retrospectivele de tip sintetic, dar şi să profileze spectacolul interior (metamorfozele şi dialogul) al marilor teme literare. Timpul eului, ultimul modul al curriculumului pentru clasa a XII-a şi, implicit, pentru întreg cursul liceal de literatură universală, este dedicat temei eului (auto)biografic în calitatea sa de agent al unui gen în continuă expansiune: literatura de frontieră (memorialistică, jurnal, corespondenţă, confesiuni). Cumularea unei structuri diacronice cu o structură tematică dinamizează recepta- rea fenomenului literar, instituind premise favorabile pentru deblocarea creativităţii şi stimularea performanţei în comunicare şi în educaţia literar-artistică.

II. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA UNIVERSALĂ

Sistemul de competenţe-cheie/transversale, stabilit pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, a fost definit pe baza competenţelor-cheie formulate de Comi- sia Europeană şi a profilului absolventului, după cum urmează:

1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi.

2. Competenţe de comunicare în limba de instruire şi în limba de stat.

3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină.

4. Competenţe acţional-strategice.

5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare.

6. Competenţe interpersonale, civice, morale.

7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie.

5

8.

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-

Competenţe acţional-strategice

nale.

Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune

9.

Competenţe culturale şi interculturale.

soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.

10. Competenţe antreprenoriale.

Asumîndu-şi profilul identitar al disciplinei, curriculumul la literatura universală îşi propune o nuanţare punctuală a competenţelor-cheie/transversale:

1. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metali-

terare.

2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale li-

teraturii universale prin raportare la epocă, curent literar/cultural sau mişcare literară.

3. Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal.

4. Dezvoltarea comunicării orale şi scrise.

Valori şi atitudini

• Cultivarea interesului pentru lectură şi a gustului estetic în materie de literatură şi artă (pictură, sculptură, teatru, muzică etc.).

• Stimularea reflecţiei independente prin lectura şi interpretarea operelor de refe- rinţă ale literaturii universale/române şi prin descoperirea altor arte.

• Dezvoltarea gîndirii critice prin lectura operelor de referinţă ale literaturii uni- versale/române în scopul autodezvoltării continue şi al autorealizării personale.

• Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operelor literare şi de artă.

• Formarea unor reprezentări culturale coerente asupra dezvoltării literaturii ro- mâne în raport cu progresiile paradigmatice în spaţiul literaturii universale.

• Dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală.

III. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE ŞI COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi

• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbună- tăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. Competenţe de comunicare în limba română

• Competenţe de a comunica argumentat în limba română, în situaţii reale ale vieţii.

• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat. Competenţe de comunicare într-o limbă străină

• Competenţe de comunicare într-o limbă străină.

• Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în permanentă schimbare.

• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Ma- tematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii, în coraport cu nevoile sale.

• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.

6

• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului ambiant. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţi- onale (TIC)

• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.

• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale. Competenţe interpersonale, civice, morale

• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a res-

pecta opiniile semenilor săi.

• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială pentru o societate nondiscriminatorie.

• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor moral-spirituale. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale, în scopul autodezvoltării continue şi autorealizării personale.

• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.

• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.

Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)

• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor etnii, în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.

• Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale.

Competenţe antreprenoriale

• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile eco- nomiei de piaţă, în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.

• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.

IV. COMPETENŢE SPECIFICE FORMATE/DEZVOLTATE PRIN LITERATURA UNIVERSALĂ CA DISCIPLINĂ ŞCOLARĂ

1. Folosirea analizei tematice şi structurale la receptarea textelor literare şi metaliterare din literatura română şi universală.

1.1.

Folosirea unor strategii variate de lectură în vederea comprehensiunii şi interpretării tex- tului literar şi/sau metaliterar

1.2.

Identificarea şi analiza componentelor principale ale operei literare din perspectiva genu- lui şi a speciei literare

1.3.

Analizarea şi sintetizarea informaţiei asupra circulaţiei temelor şi a motivelor literare în context naţional şi/sau universal

7

V. REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A UNITĂŢILOR DE CONŢINUT ŞI A UNITĂŢILOR DE TIMP PE CLASE

Clasa a X-a

2.

Comprehensiunea şi interpetarea textelor literare/nonliterare de referinţă ale literaturii

universale prin raportare la epocă, curent literar/cultural sau mişcare literară.

2.1.

Identificarea şi analiza trăsăturilor dominante ale unor curente sau mişcări literare/cul- turale

2.2

Încadrarea operelor literare de referinţă într-un curent literar şi/sau în contextul cultural în care acestea au fost create

2.3.

Interpretarea unor teme şi motive aparţinînd unor estetici/modele literare diferite

2.4.

Stabilirea unor conexiuni între viziunile asupra lumii reflectate în texte literare aparţi- nînd diferitor curente/mişcări literare

2.5.

Compararea trăsăturilor esenţiale ale unor opere literare reprezentative pentru varii spa- ţii literare/culturale

3.

Încadrarea operei marilor scriitori români în context literar universal.

3.1.

Identificarea unor conexiuni motivate între literatura română şi literaturile altor popoare

3.2.

Interpretarea unor opere literare din literatura universală şi literatura română în vederea formulării unor judecăţi personale asupra lumii şi a problemelor fundamentale ale fiinţei umane

3.3.

Compararea evoluţiei mişcărilor/curentelor din literatura română cu mişcări/curente din literatura universală

4.

Dezvoltarea comunicării orale şi scrise.

4.1.

Aplicarea unor strategii de comunicare orală şi/sau scrisă în vederea interpretării şi/sau analizei textului literar/metaliterar

4.2.

Aplicarea unor tehnici de elaborare a diverselor tipuri de compoziţii

4.3.

Exprimarea orală şi/sau în scris a opiniilor personale asupra unor texte literare şi nonli- terare

8

ori-

entativ

ore

de

4

4

Nr.

 

Texte recomandate

Iliada Egiptului (mitul înlănţuit (mitul (mitul antic, calului Penelopei) peşterii), miturile troian) Banchetul greco-romane (mitul androginului)

Republica

Odiseea

• • • Eshil, Platon, Homer, Homer, Mituri Prometeu ale

din mormîntul regelui Antef, Nemuritorii scribi de altădată, Puterea iubirii,

lui Ghilgameş

harpistului

Soare

Epopeea către

• Cîntecul

Imnele

(Declaraţie de nevinovăţie făcută în faţa celor 42 de zei)

lui David

Psalmii morţilor

Cartea

Cîntarea Cîntărilor

cîntecelor

Mahābhārata

Ramayana

Sakuntala

• Cartea

 

de conţinut domi-

nante/integratoare

Unităţi

mi-

Mit, mi-

Doi-

I. Mitologia Conceptul de

poezia

literatura cultă.

Sistemele

tologice şi fundamentale.

Orfeu Şt. în Aug.

universală.

mitologie.

etc. lui Rilke,

Preliminarii.

literatură

R.M.

Mitul

Mitul

tem,

naş

lui

popoarelor

de ansamblu.

II. Literatura

orientale

Privire

Literatura sumero-babilo-

Concep-

Literatura povestirii. egipteană. Poezia. Înte-

te-

Varietatea

de psalm. ebraică.

Literatura

meierea

niană.

tul

lor. matică Literatura Lirica şi stilistică de indiană. dragoste. a psalmi-

Literatura tematică chineză. şi de sensi-

Unitatea

instituirea

popoa-

şi literară.

literaturii

a tradiţie

orientale

de

bilitate

relor

ideii

9

ori-

entativ

ore

8

Nr.

de

tresti-

Către D.D.;

Lenau, Cîntecele

lui Mickievicz,

Anacreon.

Nicolaus

Adam

mormîntul

Nordului;

Nopţile;

Texte recomandate

Extaz.

La

Musset,

Marea

Puşkin,

pe dună,

de

Heine,

Sergheevici

Alfred

Clasa a XI-a

Cuvinte

Heinrich

Lacul;

Aleksandr

Istoria,

Victor Lazăr; Tisa. de peisagistică): Hugo, Lamartine,

(poezia

Sandor Alfonse Heine,

Petöfi,

Meditaţia:

Pastelul

• Heinrich ei;

Elegia:

Lirica:

Atitudinea

şi fol-

şi

Unităţile de conţinut dominante/integratoare

istoric. Concep-

Romantismul

Eul Romantismul

romantic.

de romantism.

I. Romantismul

anticlasică.

Contextul

trecutul.

clorul.

tul

 

5

 

4

 

5

 

Dramaturgia: Sofocle, Oedip rege; Euripide, Medeea; Aristofan, Păsările, Pacea; Plautus, Soldatul

europene. şi fanfaron, Ulcica etc.

Lirica: Pindar, Oda I (Lui Hieron din Etna) şi Oda VII (Lui Diahoros din Rodes); Horaţiu, Oda IX

(Lui Taliarh, Cartea I), Oda XIV (Către Postumus, Cartea II); Tibul, Elegia I din Cartea I; Ovidiu,

Elegia I şi Elegia IX (din Amoruri, Cartea I); Horaţiu, Satira I (Cartea I), Satira V (Cartea II); Ho-

raţiu, Epistolă către Pisoni; Ovidiu, Penelope către Ulise (Epistola I din Heroide), Medeea către Iason

(Epistola XII din Heroide), Scrisoarea V Către Maximus (Cartea I, Pontice), Scrisoarea VIII Către

 

despre

Cavalerul

Lirica: Francesco Petrarca, Canţonierul (LXI, CXXXIV, CXXVIII). Michelangelo Buonarro-

ti, Rime (239, 285). William Shakespeare, Sonete (LV, LXVI, CXVI). Pierre de Ronsard, Elegie lui

 

Poemul: Torquato Tasso, Ierusalimul eliberat; Luiz de Camôes, Lusiada. Romanul: François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel; Miguel de Cervantes Saavedra, Iscusitul

hidalgo Don Quijote de la Mancha; Giovanni Boccaccio, Decameronul. Dramaturgia: Lope Felix de Vega Carpio, Cîinele grădinarului; Calderon de la Barca, Viaţa este vis; Willi-

am Shakespeare, Hamlet, Regele Lear, Macbeth, Othello, Îmblînzirea scorpiei, Visul unei nopţi de vară. Eseul: Michel Eyquem de Montaigne, Eseuri; Thomas Morus, Utopia. Niccolò Machiavelli, Prin-

 

Epopeea: Homer, Iliada, Odiseea; Publius Vergilius Maro, Eneida; Longos, Dafnis şi Cloe.

Severus (Cartea I, Pontice) etc.

Cîntec

Yvain sau

lui Roland,

Balada spînzuraţilor;

din căruţă,

Cîntecul

sau Cavalerul

Cidului,

de altădată,

Cîntecul

Enida, Lancelot

Nibelungilor,

Erec doamnelor

Comedie. Parzifal.

şi

Cîntecul

Alighieri, von Divina Eschenbach,

caprifoi.

Balada

Troyes,

Despre

eroic: Beowulf,

Villon,

de

Dante Wolfram

Igor.

Leului.

Remy Belleau, excelent poet francez, Pentru Casandra, Pentru Maria.

cipele. Erasm din Rotterdam, Laudă nebuniei.

Antichitatea

III.

greco-romană

sursele civilizaţiei

Antichitatea

Miturile şi originile literatu-

rii culte. Poemul. Tragedia.

Comedia.

Apariţia liricii. Elegia şi oda

Satira şi

Epistola.

Strofa safică.

erotică. satiric.

spiritul

• Conceptul de poem eroic. • • • oastea Epica: Maria Lirica: Poemul lui Franceza, Chrètien François

ferarea poeziei cu formă fixă.

• Poezia trubadurilor şi rein-

ventarea poeziei lirice. Proli-

Contextul istoric. Privire de

ansamblu asupra literaturii

Evul Mediu

medievale.

IV.

po-

speciilor

• Diversificarea

sonetul,

lirice: canţona,

eziei

rondoul etc.

Romanul cavaleresc.

V. Renaşterea

istoric. Laicizarea

Contextul

vieţii culturale şi afirmarea

libertăţii de creaţie. Umanis-

mul şi redescoperirea surse-

europene. ale Povestirea

spiritu-

lor greco-latine

alităţii

alegoria şi parodia.

Eseul.

în ramă, renascentist.

Teatrul

10

6

 

6

Ma-

Jean-

poetică.

sufletului;

Deşertăciunea

Giambattista

mari).

Horaţiu;

Arta

pasiunile

cei

Boileau-Despréaux,

Despre

IX. lume, Cidul,

Castelul;

despre

Corneille,

Către

Răţuşca

cap.

Tratatul

Fluviul,

Gryphius,

curte,

Tîrziu,

Pierre

Nicolas

Descartes,

Despre

Marea,

Andreas

Fedra;

Pojghiţa

VIII,

om;

25),

A gentilom.

René

Iphigenia,

despre

(cap.

21,

ului;

Clèves;

Bashô,

(17,

Caracterele

Eseu

Burghezul

meu,

Sonete

Andromaca,

de

Matsuo

Pope,

Prinţesa

Portretul

Argote,

Bruyère,

Alexander

La Tartuffe, y

pămînteşti;

Fayette,

Racine,

dans,

Góngora

Avarul,

Luis Figură Cugetările;

teoretic:

La

de

celor

Jean

de

Molière,

Doamna

de

lumii, • • • Blaise Baptiste Epica: Eseul/textul Lirica: Dramaturgia: Narcis, Pascal, Vanitatea

,

bucurie;

Iu-

Trilogia

trandafir,

Către

şi arta),

clopotului,

Un roşu

(Natura

Burns,

Cîntecul

Sonet

Robert

Goethe,

von ţară; Schiller,

ţintirim von

de

Wolfgang

Friedrich

într-un

Johann

Împăcare);

scrisă

Elegie veseli;

Lenore.

Elegie,

Cerşetorii

Bürger,

Gray,

Werther,

August

marinarului,

Thomas

(Lui

Gottfried

Lirica:

pasiunii

bita

Jean-Jacques

Jo-

Crusoe;

Frie-

memorialistică: Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni; Johann Wolfgang von Goethe,

Figaro;

Jones;

Galotti;

Robinson

lui

Tom

Rameau;

Nunta

optimismul.

Fielding,

Emilia

lui

Sevilla,

ale

lui

înţeleptul,

Henry

aventuri

Nepotul

sau

din

ale Candide

lumii;

Bărbierul

nemaipomenitele

Diderot,

Nathan

Voltaire,

depărtate

Lessing,

Denis

Beaumarchais,

Werther;

Carlos.

persane;

ţări

şi

de Ephraim Don multe

Viaţa

în tînărului Defoe,

Scrisori

mai

iubire,

Gotthold

şi Caron

Montesquieu,

Daniel

Suferinţele

Gulliver

de Augustin isteaţă; Eloiză;

Intrigă

lui

Goethe,

Hoţii,

Călătoriile

Noua

Văduva

Pierre

Charles-Louis

von

Schiller,

sau

drich Epica: Dramaturgia: Wolfgang von Goldoni,

Swift,

Iulia

Confesiuni,

Rousseau,

Jonathan

Carlo

hann

şi poeziei, Drama-

a omului.

picturii

estetice

limitele

educaţiei

sau despre

asupra

Laocoon

Lessing, Scrisori

turgia Texte din teoretice: Hamburg; Gotthold Friedrich Ephraim von Schiller,

şi adevăr.

Poezie

şi de ba- şi cu rino,

Dezvolta-

barocului.

Poezia

hayku)

Conceptul

Clasicismul

nipon.

manieristă.

(tanka,

istoric.

Trăsăturile

Clasicismul

clasic

ştiinţei.

fixă

Contextul

clasicism.

spiritul

Poezia

formă

rocul.

VI.

rea

„Enciclo-

şi filozofia

istoric şi ideolo-

natural”.

VII. Iluminismul

gic. Iluminismul

„dreptului

Contextul

Conceptul de literatu-

iluministă.

pedia.

11

 

2

 

Oda tinereţii.

Heine,

fiii săi; Heinrich

Adam şi Mickiewicz,

pîndă, Budrys

La greceasă;

Loreley; Samuel Taylor Coleridge, Balada bătrînului marinar.

Odă la o urnă

Romanul • • Oda: Balada: Victor Nicolaus Hugo, Lenau, Poporului; Cei trei; John Adam Keats, Mickiewicz,

Epistola: Sandor Petöfi, Către poeţii veacului XIX.

Grajina; Mihail Iurievici Lermontov, Demonul; George Gordon Byron, Pelerinajul lui Childe Harold;

Heine, Atta Troll, Germania. O poveste de iarnă; Adam Mickiewicz,

Imn dimineţii; Novalis, Imnuri către noapte; Sandor Petöfi, Italia;

Henry

Corbul; Rolla.

Hugo, Legenda îngerului; secolelor, Edgar Alfred Allan Poë, de Musset,

Victor Căderea

de Lamartine,

Hayawatta;

frumuseţii.

Pedepsele.

Victor Hugo, de Lamartine,

romantic: Imn Heinrich

Alfons

despre

Cîntec Eloa;

Poemul Baudelaire,

de Vighy,

Satira: Alfons

Longfellow,

Imnul:

Charles

Alfred

Epica:

Romanul: Walter Scott, Ivanhoe; Victor Hugo, Catedrala Maicii Domnului din Paris; Novalis,

al III-lea; Alfred-Victor de

Heinrich von Ofterdingen; Mihail Iurievici Lermontov, Un erou al timpului nostru.

aur (poveste).

Dumas, de Henric

Urciorul

Alexandre

Ernst Theodor Manzoni, Amadeus Adelchi; Hoffmann,

Proza scurtă: Alessandro

Dramaturgia:

Vigny, Chatterton; Alfred de Musset, Lorenzaccio; Victor Hugo, Hernani, Ruy Blas, Marie Tudor; Alek-

sandr Sergheevici Puşkin, Boris Godunov; Percy Bysshe Shelley, Prometeu descătuşat (poem dramatic). Texte teoretice: Alessandro Manzoni, Prefaţă la Contele de Carmagnola; Victor Hugo, Prefaţă la

Cromwell; Heinrich Heine, Şcoala romantică; Théophile Gautier, Istoria romantismului.

[Înveşmîn-

ide-

(eglo-

unui George,

Dansatoarele

faun

frumoasă,

Stefan

După-amiaza

adormită,

Michelangelo;

gîndului,

pădurea

ale, Rodiile; Rubén Darío, Simfonie în gri major, Eu urmăresc o formă.

În Pisica

Irodiada,

de Hérédia,

Baudelaire,

Venus,

José Mallarmé,

Maria lui

Charles

Naşterea

Stéphane

Elefanţii;

Carmen;

Orfeu,

Gautier, de Poezie, Arta, subteran);

Lisle,

Paul Leconte (Imperiul

Valéry,

Théophile

Algabal

];

văluri

Evantai;

Infantul,

Lirica:

tată-n

gă),

George Sand, Indiana; Gustave Flaubert, Doamna Bovary; Charles Dickens, Marile speranţe; Char-

Romanul: Stendhal, Roşu şi negru; Honoré de Balzac, Taica Goriot, Eugénie Grandet, Gobseck;

Epica:

lotte Brontë, Jane Eyre; William Makepeace Thackeray, Bîlciul deşertăciunilor;

Tragico-

Biedermeier.

Ironia romantică.

Satira.

istoric.

media

„artă pentru artă”. Parnasia-

Gautier al şi epocii.

nismul şi reacţia împotriva

teoria

Parnasianismul

Climatul spiritual

Théophile

II.

romantic.

subiectivismului

Supremaţia poeziei în cadrul

curentului parnasian.

realis- şi

apariţiei filozofic

Contextul al estetic,

III. Realismul

ştiinţific

mului. Realismul şi roman

12

 

10

 

2

 

Nicolai Vasilievici Gogol, Suflete moarte; Ivan Sergheevici Turgheniev, Părinţi şi copii; Ivan Alek-

sandrovici Goncearov, Oblomov; Lev Nicolaevici Tolstoi, Război şi pace, Ana Karenina, Învierea;

Fiodor Mihailovici Dostoievski, Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Fraţii Karamazov.

Proza scurtă: Prosper Mérimée, Mateo Falcone, Carmen; Nicolai Vasilievici Gogol, Mantaua; Ivan

Sergheevici Turgheniev, Însemnările unui vînător (la alegere); Anton Pavlovici Cehov, Salonul nr. 6,

păpuşi; George Bernard

Jules cu Cham-

vişini.

Livada

despre Beylle;

cu alegere).

Studiu Pescăruşul,

O casă (la

Sevastopol

umană; Cehov,

Henrik din Ibsen,

Pavlovici

Povestiri

Comedia

la Anton

Revizorul;

Gogol, Tolstoi,

Warren;

doamnei Prefaţă

Lev Nicolaevici

Honoré de Balzac,

Nicolai Vasilievici

teoretice: Profesiunea

pffleury, Realismul (1857).

Stepa, Duelul, Kaştanka;

Texte Pigmalion,

Dramaturgia:

Shaw,

Epica:

Romanul: Edmond şi Jules de Goncourt, Germinie Lacerteux; Emile Zola, Germinal; Guy de

Maupassant, Bel-Ami. Alphonse Daudet, Nababul; Theodore Dreiser, O tragedie americană; Erski-

ne Caldwell, Drumul tutunului; John Steinbeck, Fructele mîniei. Proza scurtă: Guy de Maupassant, Bulgăre de seu.

Hauptmann, Ţesătorii; Johan August Strindberg, Domnişoara Iulia; Henry

Pariziana.

Becque, Corbii, Gerhart

Dramaturgia:

Simbolismul şi începuturile modernităţii literare

1.

Lirica: Charles Baudelaire, Legături tainice, Spleen (I, III), Un hoit; Paul Verlaine, Cîntec de toam-

, În mine curge-un plîns; Arthur Rimbaud, Vocale, Corabia beată, Iluminările; Stéphane Mallar-

mé, Mormînt, Evantaiul, Sufletul tot rezumat; Paul Valéry, Cimitirul marin, Auroră, Tînăra Parcă,

Drum la

,

Cîndva cu tine

, César Vallejo, Heralzii negri, Nevroză anxioasă, Noapte de Crăciun.

Păşind domol

Am privit; Stefan George, Ci vino, parcul nu e mort

Texte teoretice: Jean Moréas, Simbolismul.

Avangarda şi poezia manifestelor

;

răscruce

2.

,

Futurismul: FilippoTomasso Marinetti, Fundarea şi manifestul futurismului. Poeme: Automobilu-

lui de curse, Bombardament.

Dadaismul: Tristan Tzara, Manifestul Dada 1918, Manifest despre amorul slab şi amorul amar.

(1920); Orizont, Odă Londrei.

Philippe Soupault,

suprarealismului

singur;

Nu sînt al

Primul manifest

Îndrăgostita,

Breton,

Eluard,

André

Cinci vise; Paul

Suprarealismul:

Poeme:

Expresionismul: Georg Trakl, De profundis, Metamorfoza răului; Gottfried

Benn, Cîntăreţul, Celule orfice; Franz Werfel, Chemare la revoluţie, Palavragiii războiului.

tismul. Conceptul de rea-

lism. Mimesisul şi trăsăturile

ro- şi

Schiţa, nuvela

realismului. Supremaţia

povestirea.

manului. Drama realistă.

Naturalismul

IV.

Contextul literar-artistic.

Conceptul de naturalism.

Realismul şi naturalismul.

Modernismul şi avan-

V.

garda

începutu-

modernităţii şi literare

Simbolismul

rile

1.

Sugestia.

dia-

de corespondenţele,

conceptul

şi proiecţia

poezie.

muzicalitatea,

Simbolismul

Simbolul,

modern

fană. Versul liber.

2. Avangarda şi poezia ma-

nifestelor

dernitate. Dadaismul şi ha-

Futurismul şi ideea de mo-

zardul (ca principiu de crea-

ţie). Suprarealismul,

13

Clasa a XII-a

Buenos

Stalin. Borges; Ana Ahmatova, O toamnă plînsă ca o văduvă subţire,

Eliot,

Elegii

final, Alva-

Întîlni-

Garcia

Thomas Stearns

Apollo,

a oraşului

al lui Alba,

mitică Federico

Reis); (fragment

metrou,

Palid şi absorbit;

arhaic

Tutungeria

staţie de

Borges, Întemeierea

Într-o Torsul

(Ricardo

Hermes,

castele,

Luis cuvîntul,

două Ode

Doria,

Euridice,

Caeiro),

ne ceri

Pound,

IX (Alberto Cele

Jorge

Orfeu,

Autopsihografie,

Să nu

a şasea); Ezra

Mejias;

Rainer (Elegia Maria Rilke, a cincea, Cîntec Elegia de dragoste,

Lămîii,

3. Alte ipostaze ale poeziei moderne

Cracian, lui Stirpea

Sánchez

turmelor,

Montale,

Pessoa,

Apărătorii

Ignacio

Paznicul

Eugenio

fată; Fernando

Baltazar

Bocet pentru

meseriei,

rea, de O Campos),

Tărîm pustiu;

Luna,

Secretele

duineze

Lorca,

Aires,

ro

modernă

Romanul:

Proza

4.

Forsyte Saga (Proprieta-

John Galsworthy,

Buddenbrook;

Casa

Mann,

Thomas

Romanul-frescă:

Şolohov,

Mihail Aleksandrovici

(Caietul cenuşiu);

Thibault

Familia

Gard,

du

Martin

Roger

rul);

Joyce, Ulise; de Ro-

James Falsificatorii

André Gide,

pierdut (Swan);

Dalloway;

timpului

Doamna

coloane.

căutarea

Virginia În Woolf,

cu

Casa

Marcel Proust,

Faulkner,

fără însuşiri;

William

estetizant:

Musil, Omul

liniştit;

Romanul

Donul

bert

Grea-

Al-

morminte.

Ernest umane: literatura Gumele. Hemingway, Samuel André absurdului: Beckett, Malraux, Bătrînul Molloy. Franz Condiţia şi Kafka, marea; umană; Procesul, Ernesto Dino Sabato, Castelul; Buzzati, Despre Jean-Paul Deşertul eroi tătarilor; şi

Sartre,

Ciuma; Străinul; şi

Robbe-Grillet,

condiţiei

Existenţialismul

Alain Camus,

Camus,

Romanul

Albert

bani;

bert

ţa;

Toba de tinichea. George Orwell, 1984; Hermann Hesse, Jocul cu mărgele de sticlă; Günther

Romanul-parabolă:

Grass,

ei. Scaunele, Fizicienii. Lecţia; Samuel Beckett, Aşteptîn-

scufundat.

Ţara

penitenciară;

Tezeu;

Cathleen,

Paludes,

Clopotul

Colonia

Contesa

legii, Gide,

Yeats, autor.

Hauptmann,

André

unui

În faţa

Butler

în căutarea

de fericire;

Gerhardt

La galerie,

William

modern Ursul; Virginia Woolf, Moartea moliei.

mare,

personaje

catedrală;

Romulus şi cel copiii cheală,

vrăjitorul, Voinţa

dorită, Teatrul Teatrul Deirdre; simbolist: experimental: Thomas Moris Stearns Luigi Maeterlinck, Pirandello, Eliot, Omorul Pasărea Şase în albastră;

Mario şi Metamorfoza,

Cîntăreaţa

Mütter Courage

Dürrenmatt,

Ionesco,

Verdictul,

Brecht,

Kröger,

Bertolt Eugen

Tonio Kafka,

Friedrich

absurdului:

Mann, Franz

Teatrul Faulkner,

epic:

pe Godot;

Proza scurtă:

Teatrul

Teatrul

William

Thomas

du-l

5.

poeziei. Speci-

interpretarea viselor şi „dic-

ale poeziei

modernist.

Re-

în

Expresionis-

şi tranzivitate

paroxistică.

poeziei moderne.

ipostaze

flexivitate poetic

automat”.

Reinventarea

artă

moderne

discursul

teul Alte

ca

ficul

mul

3.

Cri-

eului.

poetic.

manifestările

Criza şi limbajului

zele

4. Proză modernă

romanului tradi-

Convenţiile

heterodox.

şi

ale prozei

romanului povestirii

Tehnici şi procedee

ţional. Dislocarea

apariţia

Existenţi-

literatura absurdu-

parabolă uma-

Romanul-frescă.

în

Romanul şi condiţiei

Romanul şi estetizant.

lui. Alegorie

moderne.

alismul

ne.

Ironia.

modernă.

proza

modern

Teatrul

5.

discursu-

procedee

în epo-

Di-

şi re-

şi

magico-fan-

Teatrul

şi Ironia

şi atemporalitate.

Deconvenţionalizarea

modern.

Teatrul

onirică.

convenţionalizarea

lui cinematografiei.

tragică.

Tehnici

Decorativitate

dramatic.

teatrului

mensiunea

Farsa

parodia.

tastică

epic.

ale

ca

14

   

5

liricii moderne; Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei

zero al scriiturii.

Gradul Structura

Friedrich,

Barthes,

Roland Hugo

Texte teoretice:

moderne;

Sutra, vie. Sinele meu trist; John Ashbery, Rîuri şi munţi; Alice

Cînd eram

Floarea-Soarelui

continent întunecat,

Iubite Ginsberg,

Lirica: Allen

Notley,

Epica:

Romanul: John Barth, Varieteu pe apă; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singurătate; Um-

Thomas Pynchon, V. Malcolm Bradbury, Un om al istoriei; Peter

trandafirului;

Numele

berto Eco, Frica

(Obezul). Poetica post-

Casa pe care

Gorin, Contrabasul;

autorul lui Don Quijote, Biblioteca Babel, Tema

fatale Hutcheon,

Süskind,

Grigori

morţi; Patrik

Strategiile Linda

dragonilor;

interpretării;

Trilogia sînt

Baudrillard,

şi Guildenstern

Limitele

Cehov.

Robert Lepage,

ale lui Menard,

Iuda.

Jean

deschisă,

Maşinăria

Rosencrantz

istoriei;

versiuni Pierre

Opera

la 11 metri.

Shakespeare;

Sfîrşitul

Proza scurtă: şi eroului, Jorge Luis Trei Borges,

Matei Vişniec,

Eco,

Vărul Stoppard,

Fukuyama,

Umberto

portarului

Sorescu, Tom

Francis Swift;

teoretice:

a Texte modernismului.

Dramaturgia:

construit-o

trădătorului

Handke,

Marin

Eseul:

 

de şi postmoder-

VI. Postmodernismul

ludicul.

Ironia

Conceptul

nism.

 

15

ori-

entativ

ore

Nr.

de

6

 

chi-

şi

Texte recomandate

Rătăcirile

timpurie; J. M. G. le Clé-

[Autobiografi-

Tolstoi,

dimineaţă.

Prinţ

mult

Musil,

Twain,

Nicolaevici

prea

de

suferinţă Livingston.

Cîntec

iubea

Queneau,

Robert

Mark

Lev

care

Plath,

mele;

prăpastie;

Raymond

Twist;

Fetiţa

Dezordine şi Jonathan

3 Universităţile mea];

Silvia

Oliver

Soucy,

de

voci);

Bach, Pescăruşul

pas

Dickens,

Gaétan

(pe un

tinereţea

stăpîn,

La

şasea

Salinger,

Richard Mann,

cuminţi;

Charles

a La

[O,

Copilăria,

Fuga

MU; Thomas

Apollinaire,

David

fete

copil);

de unei Saba,

Jerome

adormită;

Gorki,

; Amintirile

Umberto

(Inimă

Frumoasa văcuţei

Guillaume

pierdută;

Maksim

Cuore

Grimm, Memoriile

Beauvoir,

stinge-te

Senzaţie;

de Tinereţea;

Cărarea

Amicis,

Fraţii Atxaga,

Te stinge,

de

Rimbaud,

Fournier,

Simone

Adolescenţa,

Edmondo

Bernardo

Frost,

Törlles;

Arthur

Alain

scurtă:

Robert

Romanul:

Copilăria,

briturile;

cerşetor;

elevului

Lirica:

Epica:

Proza

că];

Romeo şi Julieta.

(Primăvară).

Shakespeare,

şi alte anotimpuri

zio, Primăvară William

Dramaturgia:

integratoare

dominante/

conţinut

de Unităţi

adolescenţă,

I. Copilărie,

tinereţe

6