Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cuprins
SUMAR EXECUTIV
1 VIZIUNE
3 STRATEGIA DE REGENERARE
5 PLANIFICARE OPERATIONALA
ANEXE
1. ANALIZA CONSULTAŢIILOR PUBLICE
2. ANALIZA ECONOMICA
2A Analiza cantitativă
2B Analiza cantitativă
3. STUDIU DE REVITALIZARE A PARCULUI SI TEATRULUI BAZILESCU
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│2
1.0 VIZIUNE
1.1 Viziunea
1.2 Obiective principale. Teme majore de lucru
2.1 Context
2.2 Analiza tesutului urban
2.3 Analiza mediului social
2.4 Analiza mediului economic
2.5 Analiza transportului
2.6 Analiza impactului proiectelor in desfasurare
2.7 Concluzii.Diagnostic
4.1 Introducere
4.2 Lista de proiecte
4.3 Etapizare
4.4 Surse de finantare
4.5 Implementare
5.1 Politici
5.2 Programe
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│3
sumar executiv
Aceasta strategie stabileşte modul în care Primaria Sectorului 1 în
colaborare cu partenerii săi işi va concentra forţele pentru a regenera
cartierele Bucureştii Noi, Pajura, Dămăroia, Chitila şi Aviaţiei. Sunt
stabilite acţiunile ce vor genera o imagine nouă, şi vor transforma
aceste cartiere în zone vibrante, sigure şi durabile.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│4
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│5
1.viziunea
1.0 VIZIUNEA
O strategie pentru toţi Diversitate sociala - Autoritatea locala incurajeaza diversitatea locuintelor
(locuinte la toate nivelurile de pret). Coeziunea va fi asigurata de segmentul
de servicii din sectorul public sau privat.
Dinamism – Pentru asigurarea dinamismului trebuie asigurata atragerea
investitorilor si a locuitorilor cu nivel ridicat de instruire. Acest lucru se poate
realiza prin imbunatatirea imaginii si propunerea unei strategii transparente
către toţi potenţialii parteneri.
Verde – Atât obiectivele de interes major, precum parcul Bazilescu, malul
Lacului Griviţa, precum şi celalte spaţii verzi trebuie vor fi incluse într-o
viziune unitară a sistemului verde. Aceasta va avea un sistem de ierarhizare
şi propuneri în funcţie de categorii identificate. O strategie sustenabila
presupune si planificarea transportului considerand prioritare: mersul pe jos ,
ciclismul si transportul in comun.
O strategie bazată pe
Implicarea comunitatii - foarte important este rolul comunitatii in luarea
comunitate
deciziilor legate de regenerarea urbana precum si implicarea acestora in
livrarea strategiei.
O strategie bazată pe Parteneriate – strategia va pune accentul pe realizarea parteneriatelor între
parteneriate autoritatea locala şi sectorul privat şi alte instituţii ale sectorului public ce vor
asigura viabiliatea şi succesul strategiei.
©
Space Syntax 2009
2.zona de studiu azi
2.1 CONTEXT
In contextul dezvoltării actuale a oraşului, Primăria Sectorului 1 a demarat un
program amplu de regenerare urbana in cartierele rezidenţiale
Pajura,,Bucurestii Noi, Chitila, Damaroiaia şi Aviaţiei.
Aceste cartiere concentreaza pe langa funcţiunea rezidenţială o serie întreagă
de servicii conexe locuirii, funcţiuni comerciale cu carcter atractiv la nivelul
Sectorului 1 şi trafic de interes municipal.
Strategia de revitalizare porneşte de la analiza factorilor critici şi a oportunităţilor
existente in aceste zone, stabilind ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii si
anume imbunatatirea ofertei de petrecere a timpului liber, satisfacerea nevoilor
de baza in vecinatatea locuintei, a locurilor de munca si in general sporirea
calitatii serviciilor si a spatiilor publice.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│8
Cartierul Pajura
Cartierul este delimitat de Bulevarul Poligrafiei la est, calea ferata la sud, Bd.
Bucurestii Noi la vest si strada Jiului la nord. Este format preponderent din
locuinte colective de diverse categorii si prezinta densitati diferite in interiorul
zonei.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│9
Este situat in vecinatatea unor axe de circulatie importante in oras si anume Bd.
Bucurestii Noi si Bd. Poligrafiei. Insa conexiunile acestuia cu zonele invecinate
sunt limitate de prezenta zonelor industriale la nord si vest si a caii ferate la sud.
Poate fi considerat in acest sens o enclava in oras.
Intrarile in cartierul Pajura, in numar de trei, sunt insuficiente, cartierul fiind astfel
slab circulat putand fi insa apreciat ca o oaza de liniste.
Suprafata construita reprezinta un procent mare din teren, functia dominanta
este locuirea. Alaturi de aceasta se intalnesc spatii comerciale, servicii cu
deservire locala. Zonele de locuinte colective se caracterizeaza printr-o
densitate ridicata a populatiei
Functiunile active in zona sunt concetrate de-a lungul axei celei mai accesibile,
Strada Pajurei, ariile din interiorul zonei fiind segregate si slab circulate. Acest
aspect poate reprezenta un dezavantaj din punctul de vedere al dezvoltarii
mixte si al sigurantei cetatenilor. Cartierul dispune insa de spatiu verde ce ofera
un confort sporit din punctul de vedere al mediului.
Se remarca prezenta ariilor verzi, dar si acestea sunt greu accesibile nefiind
utilizate adecvat de rezidenti. Locurile de joaca pentru copii prezente in
proximitatea scolilor sunt slab conectate cu sitemul de spatii publice din zona.
La fel ca si in cartierul Bucurestii Noi, si in zona Pajura este studiata
posibilitatea de a imbunatatii calitatea amenajarii terenurilor aferente scolilor si
includerea de noi spatii publice destinate comunitatilor invecinate. Structura
urbană a zonei are nevoie de restructurare, ansamblurile de locuinţe colective
fiind în stadiu de degradare, calitatea spaţiilor publice , a spatiilor verzi si a
parcarilor fiind redusă, echimpamentele publice si sociale sunt insuficiente si
necesita restructurare.
De asemenea, pentru a asigura o buna accesibilitate in Pajura, prin aceasta
strategie se analizeaza cele mai bune cai de a reconecta zona. Se propune
amenajarea unui traseu reprezentativ care sa conecteze cele mai importante
locatii si servicii din cartier si ariile alaturate, oferind o calitate superioara a
amenajarii pentru pietoni, biciclisti si automobilisti deopotriva. Aceasta ruta are
obiectivul de a stabilii un nou “centru” al zonei.
Cartierul Damaroaia
Cartierul este situat in nordul orasului, fiind marginit de cartierele Bucurestii Noi
la vest, Pajura la sud, si lacul Grivita la est. Are un caracter preponderent
rezidential. Prezenta unei zone idustriale partial dezafectate in proximitate poate
fi transformat din dezavantaj in oportunitatea de dezvoltarea mixta a zonei
Damaroaia, dezvoltare ce ar genera un impact pozitiv asupra tuturor ariilor
invecinate.
Damaroaia are o pozitie privilegiata prin proximitatea cu ariile de agrement din
nordul orasului. Amenajarea spatiilor si imbunatatirea serviciilor publice in zona
va fi relationata cu proiectele existente si cu prioritatile Primariei Sectorului 1. O
solutie ar fi amenajare spatiilor invecinate cladirilor rezidentiale in corelatie cu
programul de reabilitare termica a clădirilor initiat de Primaria Sectorului 1
precum si realizarea unui traseu ce leaga toate functiunile atractive sic el mai
des utilizate ale cartierului.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│10
Cartierul Chitila
Cartierul Chitila este situat in zona de nord a orasului si a Sectorului 1. Aria este
delimitata in partea de vest de calea ferata si de cartierul Bucurestii Noi la est.
Cartierul este format din locuinte, in cea mai mare parte unifamiliale. Regimul de
inaltime predominant nu depaseste P+4.
Delimitarea zonei prin calea ferata limiteaza accesul sau traversarea, fapt ce
restrange potentialul de dezvoltare al altor functiuni in afara celei rezidentiale.
Amenajarea spatiilor publice in zona este limitata, la fel si disponibilitatea
serviciilor.
Proiectele initiate de Primarie in aceasta zona vizeaza imbunatatirea calitatii
infrastructurii si a serviciilor publice (piata, scoli), amenajarea de spatii de
odihna si joaca, amenajarea de spatii verzi.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│11
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│12
- locuiţe individuale
- locuiţe colective
- zone industriale
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│13
- noduri principale
Mediul fizic Accesibilitate:La nivel global accesibilitatea este ridicata fiind determinata
de prezenta unor axe de circulaţie importante la nivelul oraşului ce strabat
sau marginesc situl. Desi aceste axe confera o accesibilitate sporita a
cartierelor pe contur, la interior acestea raman segregate.
Asfel cartierul Bucureştii Noi are o accesibilitate ridicată fiind străbătut de axe
de importanţa majoră la nivelul oraşului, B-dul Bucureştii Noi ,Sos. Chtitla si
B-dul Laminorului.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│14
Mediul economic si Zona este caracterizata de un tesut economic local slab si diversificat.
social Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa.
De-a lungul B-dului Bucureştii Noi este concentrata o serie intreagă de
activitaţi comerciale si economice acestea fiind însă slab diversificate şi
structurate.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│15
Mediul economic si Zona este caracterizată de un ţesut economic local slab dezvoltat si
social diversificat. Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa. Comerţul
este punctual si nu deserveşte bine ariile aferente.
utilitate publică.
rezidențiale.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│16
Mediul economic si
social
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│17
Mediul fizic Accesibilitate: Local zona este segregată, conexiunile cu cartierele vecine
sunt slabe, neexistand o retea coerentă de circulatii pietonale si cu bicicleta.
Mediul fizic Accesibilitate: La nivel global zonele industriale sunt usor accesibile,
acestea fiind traversate de rute importante la nivelul orasului.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│18
Accesibilitatea spaţială
In cazul de fata, analiza face referire la axele majore din Sectorul 1, B-dul
BucurestiiNoi, Calea Grivitei, Sos Kiseleff, Sos. Stefan cel Mare ,B-dul Ion
Mihalache, B-dul Gheorghe Magheru, B-dul Aviatorilor, Calea Victoriei. Se
observă deasemenea o slabă conectivitate transversală, între axele radiale
mai importante la nivel global.
Accesibilitate/ierarhia
rutelor
ridicata
scazuta
La nivel local (10 minute de mers pe jos) se pot observa diferitele centre cu
accesibilitate ridicata, segregate in anumite situatii de bariere naturale si
artificial.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│19
i
erie
d arm
J an
Str.
portului
Sos. Io
nescu-
sisesti
Str. Aero
B-d
ul.
1
Bu
i-
res t
cu
res
Plo . Bucu
So
2
tii
s. B-
i
Ch du
iest
No
itile l. P
Sos
i oli
i
Ca g raf
le aG iei
i ul e
So
s ti
3
sea
B-
du
B-dul. Aviatorilor
ua
l. I
o nM 6
Ca
i ha
ise
lea
lac
l
he
4
eff
Gr
7
ivit
a
rd
ei
Tu
r.
St
5 Sos. Stefan Cel Mare
©
Space Syntax 2009
Se observa nivelul de corelare intre cele doua scari de analiza ceea ce poate
explica de ce centrele locale se distanteaza de arterele globale de miscare la
nivelul orasului in anumite cazuri precum Piata 16 Februarie in Bucurestii Noi,
capatul de est al străzii Pajura. Aceasta atrage atenţia asupra potenţialului
distinct de utilizare al acestor zone, unde se pot plasa servicii de interes local
sau funcţiuni de interes mai larg.
_
_
Distribuţia funcţiunilor
Desi nu este cantitatea cea care primeaza in luarea deciziilor s-a calculat un
raport al ariei utile a dotarilor fata de numarul populatiei (aproximat din datele
recensamantului). Nevoia de noi servicii în zonă a reieşit şi din consultarea cu
publicul aşa cum se va vedea în continuare. S-a observat deasemenea o
corelare puternică între serviciile locale (mic comert, piaţă) şi accesibilitatea la
nivel local.
Ceea ce această analiză ne arată este unde trebuiesc localizate noi servicii şi
păstrate cele existente pentru ca ele să funcţioneze şi să deservească publicul în
modul cel mai facil, şi anume de-a lungul axelor şi în nodurile cu accesibilitate
locală ridicată.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│22
Se observa un procent mult mai ridicat de spatii verzi in cartierul Pajura ceea ce
poate sa explice parte din confortul zonei si o suprafata de strada mai ridicata in
cazul cartierului Bucurestii Noi ce poate oferi o capacitate mai ridicata de parcare
la nivelul strazii.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│23
Transportul în comun
Analizând distribuţia transportului în comun se poate constata că din întreaga
zona se poate ajunge în aproximativ 10 minute de mers pe jos la o staţie de
transport în comun. Acesta este un beneficiu pentru zona respectivă, şi poate fi
sporit prin îmbunătăţirea calităţii staţiilor existente şi introducerea în timp a mai
multor linii de transport pe rutele existente în funcţie de cerere.
Însă o prioritate poate fi stabilită în a îmbunătăţii o serie de noduri importante
precum pe Sos. Chitilei la intersecţiile cu Bucureştii Noi şi Bd. Laminorului, Bd.
Bucureştii Noi cu Bd. Laminorului.
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│24
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│25
La o scară mai mică s-au analizat apoi dotarea cu locuri de parcare şi dotarea
cu spaţii verzi versus spaţii de recreere.
S-a inregistrat cate spaţii de parcare sunt furnizate în zonă, specificand 2
categorii: zone cu parcari formale (sunt stabilite prin lege si demarcate de către
administratorii zonei), zone cu parcari informale (parcarea de-a lungul străzilor si
în zonele vacante, dar nu sunt aprobate legal de municipalitate).
Zonele sunt desenate in baza de date si reprezentate in diferite culori pentru a
identifica deficientele, zonele vacante sau zonele ocupate abuziv care trebuiesc
reglementate. Astfel vor putea fi localizate zonele cele mai problematice si
analizate potenţialele locaţii pentru parcări. S-au putut identifica zonele unde
există atât o disponibilitate de spaţiu, cât şi o nevoie precum zone din nordul
cartierului Pajura, în vecinătatea serviciilor, zone ocupate de garaje individuale
ce pot fi eficientizate, în special în cartierul Aviaţiei.
100%
80%
60%
40%
20%
0%
Aviatiei Bucurestii Noi Pajura
% informale 40.14% 54.98% 33.56%
% abusive 2.13% 0.00% 0.00%
% formale 57.73% 45.02% 66.44%
Figura 18 Locurile de parcare
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│26
120.00%
100.00%
80.00%
60.00%
40.00%
20.00%
0.00%
Aviatiei Bucurestii Noi Pajura
Spatii verzi amenajate 0.74% 3.09% 6.25%
Spatii verzi semi-private 98.93% 76.53% 91.35%
Spatii verzi accesibile 0.33% 23.47% 2.40%
©
Space Syntax 2009
SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│27
©
Space Syntax 2009
ERROR: stackunderflow
OFFENDING COMMAND: ~
STACK: