SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│1

cuprins
SUMAR EXECUTIV

1 VIZIUNE

2 ZONA DE STUDIU ASTAZI

3 STRATEGIA DE REGENERARE

4 PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PROIECTE

5 PLANIFICARE OPERATIONALA

ANEXE
1. ANALIZA CONSULTAŢIILOR PUBLICE
2. ANALIZA ECONOMICA
2A Analiza cantitativă
2B Analiza cantitativă
3. STUDIU DE REVITALIZARE A PARCULUI SI TEATRULUI BAZILESCU

SPACE SYNTAX PLANNING, DESIGN AND ECONOMIC DEVELOPMENT

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│2

1.0 VIZIUNE

1.1 Viziunea
1.2 Obiective principale. Teme majore de lucru

2.0 ZONA DE STUDIU ASTAZI

2.1 Context
2.2 Analiza tesutului urban
2.3 Analiza mediului social
2.4 Analiza mediului economic
2.5 Analiza transportului
2.6 Analiza impactului proiectelor in desfasurare
2.7 Concluzii.Diagnostic

3.0 STRATEGIE DE REGENERARE

3.1 Obiective. Actiuni

3.2 Descrierea axelor majore de interventie.

4.0 PROPUNERI DE DEZVOLTARE. PROIECTE

4.1 Introducere
4.2 Lista de proiecte
4.3 Etapizare
4.4 Surse de finantare
4.5 Implementare

5.0 PLANIFICARE OPERATIONALA

5.1 Politici
5.2 Programe

6.0 EVALUARE. INDICI DE EVALUARE

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│3

sumar executiv
Aceasta strategie stabileşte modul în care Primaria Sectorului 1 în
colaborare cu partenerii săi işi va concentra forţele pentru a regenera
cartierele Bucureştii Noi, Pajura, Dămăroia, Chitila şi Aviaţiei. Sunt
stabilite acţiunile ce vor genera o imagine nouă, şi vor transforma
aceste cartiere în zone vibrante, sigure şi durabile.

Această strategie este iniţiativa Primăriei Sectorului 1 şi are ca scop

determinarea principalelor direcţii de acţiune, pe termen mediu şi lung,
priorităţile şi paşii ce trebuiesc urmaţi pentru implementarea proiectelor.

Elaborarea strategiei s-a desfăşurat în două etape: prima a stabilit

diagnosticul celor două zone, iar în cea de-a două etapă s-au stabilit
principalele direcţii de dezvoltare, obiectivele, proeictele, acestea au fost
analizate din punctul de vedere al impactulzui şi al surselor de finanţare şi au
fost prioritizate.

Echipa multidisciplinară a adus la un loc expertize din domeniul urbanismului,

al economiei, al sociologiei şi al comunicării.

Analizele efectuate au includ: analiza ţesutului urban – a accesibilităţii

spaţiale, a permeabilităţii corelate cu analiza distribuţiei funcţiunilor, analiza
fluxurilor de trafic determinate, a dotării cu utilităţi publice şi a calităţii
domeniului public, analiza socială şi analiza economică. Deasemenea au fost
analizate tendinţele de dezvoltare actuale şi proiectele existente atât publice,
cât şi private.
Analizele au demonstrat necesitatea utilizarii acestei zone pentru a stimula
mixitate functionala, dezvoltarea economiei locale, urmarindu-se stabilirea de
relatii functionale cu orasul.
Intre elementele pozitive au fost identificate arterele majore de circulatie ce
marginesc sau strabat situl, exercitand o influenta importanta in teritoriul
sitului studiat atat la nivel spatial configurativ cat si functional. Insa
deasemenea s-au identificat zone slab conectate la structura urbana majora
precum cartierul Pajura, a caror reconectare este importanta nu doar pentru
dezvoltarea zonei, ci va avea un impact puternic asupra tuturor ariilor
invecinate.
Privind sistemul de circulatii s-a observat ca in afara de extinderea acestuia,
si remodelarea unor tronsoane de strazi principale ce joacă un rol important
la nivelul zonei, in general crearea si amenajarea rutelor pietonale precum si
a celor pentru biciclisti trebuiesc prioritizate.
In ceea ce priveste dotarea cu servicii si obiective de utilitate publica, trebuie
luata in considerare restructurarea activitatilor prezente in favoarea cresterii
ofertei de dotari si echipamente diverse de interes local, si chiar la nivelul

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│4

intregului sector sau a zonei de nord a Bucurestiului. Acedstea sunt funcţiuni

educative, culturale, sportive, si in general dezvoltare serviciilor de loisir.
Acest lucru trebuie sa urmareasca un efect de crestere a calitatii vietii in
zonele afectate.
In cadrul strategiei aceste concepte au fost corelate si s-au imaginat
raspunsuri sinergice ce imbina mai multe nevoi precum facilitatile sportive cu
cele comunitare in incinta terenurilor aferente scolilor acolo unde este
posibil, dezvoltarea unor centre culturale si comunitare prin remodelarea unor
premise existente –Teatrul Bazilescu.
In acelasi timp un aspect ce trebuie evidentiat este prezenta in zona a unor
elemente naturale inca nepuse in valoare care vor putea aduce o valoare
adaugata zonei. Astfel propunerea strategiei de a crea un traseu pietonal si o
pista de biciclete precum si amenjarea unor spatii de agrement pe malul
lacului contribuie la crearea unei imagini atractive precum si integrarea
acestuia in viata cartierelor.
Calitatea amenajarii spatiilor publice si a serviciilor reprezinta deasemenea o
problematica importanta. Aceasta va fi relationata cu proiectele existente si
cu prioritatile Primariei Sectorului 1.
Acestea se extind de la nivelul amenajarii spatiilor invecinate cladirilor
rezidentiale ce se vor corela cu programul de reabilitare termica, si pana la
amenajarile adiacente nodurilor de servicii precum pietele – incluse in
programul Primariei Sectorului 1.
Deasemenea pentru a sporii impactul acestor interventii si a asigura
directionarea investitiilor catre un numar cat mai mare de utilizatori a fost
considerata oportunitatea creari unui „traseu” ce aduce aproape toate
functiunile atractive si cel mai des utilizate ale unei zone si ofera un confort
sporit si o calitate a finisajelor reprezentativa.
Desi dotarea cu spatii verzi este considerabila, acestea nu sunt amenajate si
nu sunt interrelationate. Din acest motiv strategia integrează o propunere de
realizare a unei strategii a spaţiilor verzi, care să le califice în categorii, să le
ierarhizeze şi să propună intervenţii unitare de reamenajare şi întreţinere.
Toate aceste probleme descrise anterior se refera in mare parte la aspecte
spatiale si functionale. La fel si oportunitatile identificate. Pentru a asigura un
impact de amploarea unei revitalizari urbane raspunsurile pot fi privite doar in
relatie cu un proces de solidificare a comunitatii in jurul proiectelor propuse si
cu un proces de comunicare.
In acest sens in cadrul strategiei au fost analizate oportunitatile de a crea
programe de implicare a comunitatii pe o perioada mult mai indelungata
decat clasicul proces de consultare si deasemenea s-au evaluat interesele
de a crea potentiale parteneriate pentru a propune anumite proiecte.
Un element important al acestei strategii îl reprezintă forma de consultare şi
strategia de prezentare şi transparentizare a procesului de planificare. In
paralel a fost creată o platformă de comunicare sub forma unei pagini web
unde se doreşte atât prezentarea şi consultarea publică a proiectului, dar şi
stabilirea unui proces de monitorizare şi evaluare a implementării.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│5

1.viziunea
1.0 VIZIUNEA

Viziunea noastră pentru aceste cartiere este construită pe baza politicilor şi

iniţiativelor dezvoltate deja de Primăria Sectorului 1.

Cartiere active şi atractive, care găzduiesc un mix de funcţiuni

complementare: reşedinţe, recreere, funcţiuni socio-culturale, comerţ şi
servicii. Accesibile şi bine conectate la centrele de interes local, vor
oferi o reţea de spaţii publice de calitate şi vor pune în valoare
elementele naturale şi construite unice în această zonă a oraşului. Vor
oferi un mediu sigur şi durabil.

1.2 OBIECTIVE PRINCIPALE. TEME MAJORE DE LUCRU

Strategia de regenerare se construieşte pe baza oportunităţilor existente şi

transpune viziunea pentru a crea, a un cadru integrat şi bine coordonat
pentru transformarea zonelor studiate. Elementele cheie ale strategiei sunt:
Viata urbana - mixitate functionala - Pentru o zonă rezinţială vibrantă, dar şi
durabilă trebuie sa existe mixitate functională, care va include cel puţin setul
de servicii necesare locuirii. Trebuie deasemenea să existe o reţea de spaţii
publice intens utilizate. Îmbinarea locuirii cu funcţiuni precum birouri, comerţ,
producţie, va asigura un mix social ce este necesar pentru a susţine
vitalitatea şi siguranţa unei zone.

O strategie pentru toţi Diversitate sociala - Autoritatea locala incurajeaza diversitatea locuintelor
(locuinte la toate nivelurile de pret). Coeziunea va fi asigurata de segmentul
de servicii din sectorul public sau privat.
Dinamism – Pentru asigurarea dinamismului trebuie asigurata atragerea
investitorilor si a locuitorilor cu nivel ridicat de instruire. Acest lucru se poate
realiza prin imbunatatirea imaginii si propunerea unei strategii transparente
către toţi potenţialii parteneri.
Verde – Atât obiectivele de interes major, precum parcul Bazilescu, malul
Lacului Griviţa, precum şi celalte spaţii verzi trebuie vor fi incluse într-o
viziune unitară a sistemului verde. Aceasta va avea un sistem de ierarhizare
şi propuneri în funcţie de categorii identificate. O strategie sustenabila
presupune si planificarea transportului considerand prioritare: mersul pe jos ,
ciclismul si transportul in comun.
O strategie bazată pe
Implicarea comunitatii - foarte important este rolul comunitatii in luarea
comunitate
deciziilor legate de regenerarea urbana precum si implicarea acestora in
livrarea strategiei.
O strategie bazată pe Parteneriate – strategia va pune accentul pe realizarea parteneriatelor între
parteneriate autoritatea locala şi sectorul privat şi alte instituţii ale sectorului public ce vor
asigura viabiliatea şi succesul strategiei.

©
Space Syntax 2009
2.zona de studiu azi
2.1 CONTEXT
In contextul dezvoltării actuale a oraşului, Primăria Sectorului 1 a demarat un
program amplu de regenerare urbana in cartierele rezidenţiale
Pajura,,Bucurestii Noi, Chitila, Damaroiaia şi Aviaţiei.
Aceste cartiere concentreaza pe langa funcţiunea rezidenţială o serie întreagă
de servicii conexe locuirii, funcţiuni comerciale cu carcter atractiv la nivelul
Sectorului 1 şi trafic de interes municipal.
Strategia de revitalizare porneşte de la analiza factorilor critici şi a oportunităţilor
existente in aceste zone, stabilind ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii si
anume imbunatatirea ofertei de petrecere a timpului liber, satisfacerea nevoilor
de baza in vecinatatea locuintei, a locurilor de munca si in general sporirea
calitatii serviciilor si a spatiilor publice.

Figura 1 Localizarea zonelor de studiu în Sectorul 1

 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│7

Cartierul Bucurestii Noi

Cartierul Bucurestii Noi este situat in nordul orasului şi al Sectorului 1. Cartierul

este limitat de strazile Chitila, Godeanu Constantin, de lacul Grivita la nord,
strada Piata Morii si Gloriei. Acesta poate fi considerat interfata intre mediul
urban si mediul satesc, incluzand tesuturi urbane foarte diverse de la Bd.
Bucurestii Noi care concentreza functiuni si trafic de interes municipal,arii de
locuinte colective si arii intinse de locuinte individuale.
Cartierul Bucurestii Noi apare in lotizarile din 1913 avand o suprafata de 144 ha
numarand 1423 loturi edificabile. Pretul ridicat al terenului in aceasta zona, a
determinat dezvoltarea pe verticala a cartierului. In anii ’50 cartierul Bucurestii
Noi cunoaste a doua faza de dezvoltare, de-a lungul bulevardului Bucurestii Noi
ridicandu-se noi constructii de 3 etaje, un cinematograf si un tetru in aer liber.
Este vorba de un nou complex rezidential cu parter rezervat spatiilor
comerciale.
In anii ’60, de- a lungul bulevardului Bucurestii Noi, sunt construite primele
blocuri de 12 etaje. Zona se caracterizeaza printr- o tipologie mixta incluzand
constructii din epoca socialista.
Cartierul Bucurestii Noi trece printr- o perioada de dezvoltare importanta avand
in vedere constructiile rezidentiale noi si structura comerciala ce se dezvolta in
zona.

Figura 2 Zona A – Cartierul Bucureştii Noi

Modul in care este amenajat spatiul in prezent ofera un confort limitat

locuitorilor, in acelasi timp, bulevardul Bucurestii Noi beneficiaza de servicii de
interes pentru intreaga parte de nord a Sectorului 1, precum Parcul si Teatrul
Bazilescu sau Teatrul Masca.
Accesul in zona este asigurat prin transport public cu autobuze, tramvai, iar in
curand si prin metrou, dupa darea in functiune a statiei de metrou locale.
Legatura prin metrou va facilita mult accesul locuitorilor inspre centrul orasului.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│8

Pentru a valorifica avantajul acestor locaţii, o solutie este ca in zona sa se puna

accentul pe dezvoltarea unui nou centru comunitar si cultural in parcul
Bazilescu, prin remodelarea Teatrului si amenajarea spatiilor din interiorul sau
adiacente parcului.
O retea de servicii si spatii publice complementar ar fi solutia de conectare
a Bucureştiilor Noi cu cartierul Pajura, asigurandu-se astfel o coeziune spaţiilor
şi a comunităţilor din partea de nord a Capitalei.
Nivelul accesibilitatii, este ridicat in zona si este determinat de existenta rutelor
majore de circulatie la nivelul orasului. Cartierul devine subiectul densificarii
deoarece infrastructura de transport si servicii este bine dezvoltata.
Deasemenea dotarea cu spatii verzi este cosiderabila si reprezinta un element
important in atragerea de noi rezidenti si investitori.
Parcului Bazilescu, cu Biserica Bazilescu precum si teatrul Masca reprezinta
functiuni recreative importante atat la scara cartierului cat si la scara intregului
Sector. Dezvoltarea acestor spatii se va face prin intermediul unor proiecte care
integrează atât nevoia de reabilitare a cadrului fizic, dar şi a celui economico-
social, prin dezvoltarea potenţialului zonei. Atenţie specială este acordată
aspectelor legate de mobilitate si accesibilitate cunoscut fiind faptul ca acestea
sunt conditiile de baza pentru o dezvoltare durabila.
În raport cu aceste obiective, s-au propus investiţii în recalificarea spaţiilor
publice, atât ca factor în măsură să ridice calitatea vieţii în cartier, dar şi ca un
catalizator pentru investiţii în reabilitarea locuinţelor, crearea, stimularea şi
acordarea de oportunităţi inovative de dezvoltare formativă, antreprenorială şi
culturală pentru toţi locuitorii, crearea de canale de legături in oras, prin
intermediul activităţilor şi serviciilor de înaltă calitate care să atragă persoane şi
investiţii din de afara şi să contribuie la întărirea caracterului orasului.

Cartierul Pajura
Cartierul este delimitat de Bulevarul Poligrafiei la est, calea ferata la sud, Bd.
Bucurestii Noi la vest si strada Jiului la nord. Este format preponderent din
locuinte colective de diverse categorii si prezinta densitati diferite in interiorul
zonei.

Figura 3 Zona A – Cartierul Pajura

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│9

Este situat in vecinatatea unor axe de circulatie importante in oras si anume Bd.
Bucurestii Noi si Bd. Poligrafiei. Insa conexiunile acestuia cu zonele invecinate
sunt limitate de prezenta zonelor industriale la nord si vest si a caii ferate la sud.
Poate fi considerat in acest sens o enclava in oras.
Intrarile in cartierul Pajura, in numar de trei, sunt insuficiente, cartierul fiind astfel
slab circulat putand fi insa apreciat ca o oaza de liniste.
Suprafata construita reprezinta un procent mare din teren, functia dominanta
este locuirea. Alaturi de aceasta se intalnesc spatii comerciale, servicii cu
deservire locala. Zonele de locuinte colective se caracterizeaza printr-o
densitate ridicata a populatiei
Functiunile active in zona sunt concetrate de-a lungul axei celei mai accesibile,
Strada Pajurei, ariile din interiorul zonei fiind segregate si slab circulate. Acest
aspect poate reprezenta un dezavantaj din punctul de vedere al dezvoltarii
mixte si al sigurantei cetatenilor. Cartierul dispune insa de spatiu verde ce ofera
un confort sporit din punctul de vedere al mediului.
Se remarca prezenta ariilor verzi, dar si acestea sunt greu accesibile nefiind
utilizate adecvat de rezidenti. Locurile de joaca pentru copii prezente in
proximitatea scolilor sunt slab conectate cu sitemul de spatii publice din zona.
La fel ca si in cartierul Bucurestii Noi, si in zona Pajura este studiata
posibilitatea de a imbunatatii calitatea amenajarii terenurilor aferente scolilor si
includerea de noi spatii publice destinate comunitatilor invecinate. Structura
urbană a zonei are nevoie de restructurare, ansamblurile de locuinţe colective
fiind în stadiu de degradare, calitatea spaţiilor publice , a spatiilor verzi si a
parcarilor fiind redusă, echimpamentele publice si sociale sunt insuficiente si
necesita restructurare.
De asemenea, pentru a asigura o buna accesibilitate in Pajura, prin aceasta
strategie se analizeaza cele mai bune cai de a reconecta zona. Se propune
amenajarea unui traseu reprezentativ care sa conecteze cele mai importante
locatii si servicii din cartier si ariile alaturate, oferind o calitate superioara a
amenajarii pentru pietoni, biciclisti si automobilisti deopotriva. Aceasta ruta are
obiectivul de a stabilii un nou “centru” al zonei.

Cartierul Damaroaia
Cartierul este situat in nordul orasului, fiind marginit de cartierele Bucurestii Noi
la vest, Pajura la sud, si lacul Grivita la est. Are un caracter preponderent
rezidential. Prezenta unei zone idustriale partial dezafectate in proximitate poate
fi transformat din dezavantaj in oportunitatea de dezvoltarea mixta a zonei
Damaroaia, dezvoltare ce ar genera un impact pozitiv asupra tuturor ariilor
invecinate.
Damaroaia are o pozitie privilegiata prin proximitatea cu ariile de agrement din
nordul orasului. Amenajarea spatiilor si imbunatatirea serviciilor publice in zona
va fi relationata cu proiectele existente si cu prioritatile Primariei Sectorului 1. O
solutie ar fi amenajare spatiilor invecinate cladirilor rezidentiale in corelatie cu
programul de reabilitare termica a clădirilor initiat de Primaria Sectorului 1
precum si realizarea unui traseu ce leaga toate functiunile atractive sic el mai
des utilizate ale cartierului.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│10

Figura 4 Zona A – Cartierul Dămăroaia

Cartierul Chitila
Cartierul Chitila este situat in zona de nord a orasului si a Sectorului 1. Aria este
delimitata in partea de vest de calea ferata si de cartierul Bucurestii Noi la est.
Cartierul este format din locuinte, in cea mai mare parte unifamiliale. Regimul de
inaltime predominant nu depaseste P+4.

Figura 5 Zona A – Cartierul Chitila

Delimitarea zonei prin calea ferata limiteaza accesul sau traversarea, fapt ce
restrange potentialul de dezvoltare al altor functiuni in afara celei rezidentiale.
Amenajarea spatiilor publice in zona este limitata, la fel si disponibilitatea
serviciilor.
Proiectele initiate de Primarie in aceasta zona vizeaza imbunatatirea calitatii
infrastructurii si a serviciilor publice (piata, scoli), amenajarea de spatii de
odihna si joaca, amenajarea de spatii verzi.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│11

Peisajul urban in interiorul cartierelor de locuit este definit de imobile de

locuinte, spatiile interioare ansamblurilor sunt ocupate aleatoriu de parcari,
amenajari ale locatarilor. Fara o atentie deosebita fata de problemele
contemporane pe care le pun aceste cartiere spatiul a capatat un aspect
neingrijit si dezordonat. Deoarece parcarile organizate nu sunt suficiente
vehiculele stationeaza pe spatiul verde. In ce priveste zonele de vegetatie
acestea ocupa portiuni din parcela fara o limita clara. O atentie deosebita
trebuie acordata structural, privind planuri diferite de functionalitate. Numarul si
pozitionarea parcarilor va fi relationata cu nevoile locuitorilor si tipologia strazii.
Spatiul adiacent imobilelor poate fi utilizat pentru amenajari pentru comunitate:
parcuri de copii, spatii de odihna si trasee de promenada. Astfel de amenajari
ajuta la adaptarea fiecarei regiuni nevoilor existente, este vitala o buna
cunoastere a acestora si a potentialului spatiului.
Obiectivul general stabilit prin Strategia de Dezvoltare Urbană Pajura Bucurestii
Noi este de a dezvolta cartierele Pajura si Bucurestii Noi cu efect de antrenare a
investitiilor si de îmbunătătire a calitătii serviciilor publice a zonei de interventie

prin cresterea competitivității si atractivității zonei prin generarea unui efect de

angrenare si îmbunătătirea vietii rezidentilor

2.2 ANALIZA TESUTULUI URBAN

Acest capitol este structurat pe doua scări de analiză. Analiza accesibilităţii, a

permeabilităţii, a funcţiunior şi a sistemului de transport se realizează la scara
întregii zone. Alte elemente de analiză precum dispoziţia spaţiilor verzi, sau a
locurilor de parcare s-au realizat doar pentru zonele de locuinţe colective,
unde pe de o parte există un domeniu public mai vast şi mai divers, iar pe de
altă parte, există o densitate ridicată a populaţiei.

Din punctul de vedere al structurii, funcţiunii şi caracterului acestora zonele

de studiu au fost împărţite în mai multe sub-zone.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│12

Figura 6 Zonificarea zonei B

Figura 7 Zonificarea zonei A

Astfel sau putut identifica:

- locuiţe individuale

- locuiţe colective

- zone industriale

- zone comerciale de-a lungul bulevardelor principale

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│13

- noduri principale

- elemente de cadru natural,

- zone destructurate, în curs de dezvoltare.

Contextul interventiei CARTIERELE DE LOCUINTE COLECTIVE

Tipologie: Cartierele de locuinte colective Pajura si Bucurestii Noi reprezintă

un procent relativ mic din suprafata zonei studiate, insa sunt foarte
importante deoarece concentrează o densitate ridicată a populaţiei şi include
o serie de servicii şi spaţii publice ce sunt prezente doar în această arie.

Acestea sunt caracterizate printr-o structura urbană şi edilitară diversă însă

nu foarte bine întreţinută, ansamblurile de locuinţe colective fiind în stadiu de
degradare, calitatea spaţiilor publice, a spatiilor verzi si a parcarilor fiind
redusă, echimpamentele publice si sociale sunt insuficiente si necesita
restructurare.

Mediul fizic Accesibilitate:La nivel global accesibilitatea este ridicata fiind determinata
de prezenta unor axe de circulaţie importante la nivelul oraşului ce strabat
sau marginesc situl. Desi aceste axe confera o accesibilitate sporita a
cartierelor pe contur, la interior acestea raman segregate.

Cauza principala a izolarii acestor zone o reprezinta trama stradala

impermeabila determinata de prezenta ariilor industriale.

Asfel cartierul Bucureştii Noi are o accesibilitate ridicată fiind străbătut de axe
de importanţa majoră la nivelul oraşului, B-dul Bucureştii Noi ,Sos. Chtitla si
B-dul Laminorului.

Prezenţa la Sud a liniei de cale ferată precum şi întreruperea în această zonă

a străzii Băiculeşti determină segregarea zonei atât la nivel global cât şi la
nivel local.

Local - accesibilitatea în interiorul ariei este limitată de prezenţa zonelor

industriale atat in interiorul cartierelor de locuit cat si pe limitele acestora.
Străzile interioare nu sunt interconectate in cartierul Pajura remarcandu-se o
slaba dezvoltare a tramei stradale.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│14

Inexistenţa unei reţele coerente de circulaţii pietonale şi de piste de biciclete

precum şi o slabă arie de acoperire a transportului în comun sunt elemente
ce determină segregarea acestor zone.

Particularitaţi: Construcţiile sunt lipsite de o tipologie, ocupă parcela

în mod aleator.

Mediul economic si Zona este caracterizata de un tesut economic local slab si diversificat.
social Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa.
De-a lungul B-dului Bucureştii Noi este concentrata o serie intreagă de
activitaţi comerciale si economice acestea fiind însă slab diversificate şi
structurate.

Contextul interventiei CARTIERELE DE LOCUINTE INDIVIDUALE

Tipologie Arii ocupate de locuinţe individuale, distanţate de stradă, ţesut

aerisit, construcţiile/parcelarea nu respectă o tipologie anume, locuinţele sunt
distribuite în lungul străzii, orientate către aceasta. Deşi au o structură
asemanatoare ariile sunt dispersate, neconectate. O slabă dezvoltare a
tramei, se rezumă la strazi de acces catre locuinţe, lipsite de alte spaţii
publice şi servicii. In mare parte locuinţele sunt unifamiliale.

Mediul fizic Accesibilitate: La nivel global accesibilitatea diferă la fiecare cartier în

parte. Asfel cartierul Bucureştii Noi are o accesibilitate ridicată fiind străbătut
de axe de importanţă majoră la nivelul oraşului, B-dul Bucureştii Noi, Şos.
Chtitla şi B-dul Laminorului.

Accesibilitatea cartierului Chitila este sporită de Şos. Chitila ce mărgineşte

zona la nord-est in acelasi timp fiind ingreunată de prezenţa la Sud-Vest a
liniei de cale ferată.

Accesibiltatea în cartierele Pajura şi Dămăroiaia este sporită de prezenţa în

aceste zone a axelor B-dul Bucureştii Noi şi Bulevardul Gloria. Prezenţa la
Sud a liniei de cale ferată precum şi întreruperea în această zonă a străzii
Băiculeşti determină segregarea zonei atât la nivel global cât şi la nivel local.

La nivel local accesibilitatea în interiorul ariei este limitată de prezenţa

zonelor industriale atat în interiorul cartierelor de locuit cât si pe limitele
acestora. Se regăsesec astfel centre locale separate de axele majore de
circulaţie.

Inexistenţa unei reţele coerente de circulaţii pietonale şi de piste de biciclete

precum şi o slabă arie de acoperire a transportului în comun sunt elemente
ce determină segregarea acestor zone.

Particularităţi. Construcţiile sunt lipsite de o tipologie anume, ocupă parcela

în mod aleator.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│15

Mediul economic si Zona este caracterizată de un ţesut economic local slab dezvoltat si
social diversificat. Funcţiunea principala în zonă o reprezintă rezidenţa. Comerţul
este punctual si nu deserveşte bine ariile aferente.

Se remarcă lipsa serviciilor şi a activităţilor economice aferente locuirii.

Contextul interventiei AXE COMERCIALE SI NODURI

Tipologie Axele comerciale prezente in zona studiata pot fi identificate ca

rute importante de circulatie, bine integrate atat la nivelul orasului cat si la
nivel local.

Nodurile de servicii reprezintă o componentă importantă a spațiului de

utilitate publică.

Această categorie cuprinde acele noduri funcționale de comerț, alimentație

publică și servicii cu caracter local și infrastructura necesară în ariile

rezidențiale.

Mediul fizic Accesibilitate: Indiferent de configuratia sau capacitatea acestora, axele

comerciale la nivelul cartierelor de locuit se evidentiaza printr-o accesibilitate
si permeabilitate sporita in raport cu celelalte rute de circulaţie existente in sit.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│16

Nodurile de servicii sunt situate pe axele cele mai accesibile, cu trafic

pietonal ridicat, iar la randul lor prin factorul de atractie multiplica mişcarea în
zonă. Astfel se genereaza centrele locale active şi atractive.

Se remarca posibiltatea inter+relationarii funcţionale între acestea, oferind o

serie de servicii intr-o arie redusa, densifica tesutul şi sustin alte activitati
recreative

Particularitaţi: Ca spaţii aferente funcţiunii de locuire, nodurile de servicii si

axele comeciale se disting de restul rutelor de circulaţie respeciv polilor de
atractie in zona, exercitand o influenţă puternică atât la nivel funcţional cat si
la nivel spaţial şi configurativ. Acestea conferă identitate spaţiului, sporesc
sentimentul de apartenenţă si nivelul de confort al rezidenţilor.

Pentru a spori influenţa acestor spaţii trebuie avută in vedere dezvoltarea

acestora într o reţea de circulaţii interconectate bine integrate atât la nivel
local cât si la nivelul întregului sector.

Mediul economic si
social

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│17

Contextul interventiei ELEMENTE DE CADRU NATURAL

Tipologie: Lacul Griviţa este situat în partea de Nord-Est a zonei de studiu

reprezentand un element important ce conferă valoare adaugată zonei.

In prezent ariile libere existente de-a lungul lacului,ce ar putea fi accesate

foarte usor sunt transformate in depozite ilegale.

Nu exista nici un fel de preocupare pentru amenajarea si intretinerea malului

lacului.

Mediul fizic Accesibilitate: Local zona este segregată, conexiunile cu cartierele vecine
sunt slabe, neexistand o retea coerentă de circulatii pietonale si cu bicicleta.

Particularitaţi: Construcţiile sunt lipsite de o tipologie, ocupă parcela

în mod aleator.

Contextul interventiei ZONE INDUSTRIALE

Tipologie: Arii vacante sau cu functiuni de productie, depozite. Sunt situate

in vecinatatile cartierelor de locuit.

Cladiri abandonate sau cu functiuni de productie, trama stradala

impermeabila

Mediul fizic Accesibilitate: La nivel global zonele industriale sunt usor accesibile,
acestea fiind traversate de rute importante la nivelul orasului.

La nivel local fiecare zonă industriala este un perimetru inchis ce

funcţioneaza independent, strabatut de o trama stradală impermeabila.

Particularitaţi: Suprafaţa construită reprezintă un procent mare din teren,

funcţia dominantă este producţia. Alături de aceasta se intalnesc spati de
depozitare,vanzare, etc.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│18

Accesibilitatea spaţială

Prima analiza realizată este cea a accesibilităţii spaţiale. Această analiză

pune în evidenţă axele şi zonele cu un potenţial ridicat de dezvoltare datorită
unei bune conectivităţi şi a unui flux ridicat de mişcare. Aceasta se realizează
la nivel local (5, 10 minute de mers) sau global, la nivelul întregului oraş.

In cazul de fata, analiza face referire la axele majore din Sectorul 1, B-dul
BucurestiiNoi, Calea Grivitei, Sos Kiseleff, Sos. Stefan cel Mare ,B-dul Ion
Mihalache, B-dul Gheorghe Magheru, B-dul Aviatorilor, Calea Victoriei. Se
observă deasemenea o slabă conectivitate transversală, între axele radiale
mai importante la nivel global.

Accesibilitate/ierarhia
rutelor
ridicata

scazuta

Figura 8 Analiza spatiala – scara globala Sector 1

La nivel local (10 minute de mers pe jos) se pot observa diferitele centre cu
accesibilitate ridicata, segregate in anumite situatii de bariere naturale si
artificial.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA 2│19

i
erie
d arm
J an
Str.
portului

Sos. Io
nescu-
sisesti
Str. Aero

B-d
ul.

1
Bu

i-
res t
cu
res

Plo . Bucu

So
2
tii

s. B-
i

Ch du
iest
No

itile l. P
Sos

i oli
i

Ca g raf
le aG iei
i ul e
So

s ti
3
sea

B-
du
B-dul. Aviatorilor
ua

l. I
o nM 6
Ca

i ha
ise
lea

lac
l

he
4
eff
Gr

7
ivit

a
rd
ei

Tu
r.
St
5 Sos. Stefan Cel Mare

B-dul. Regina Elis

abe 8
ta

Figura 9 Analiza spatiala – scara locală Sector 1

1.Chitila/Bucurestii Noi 5.Banu Manta
2.Cartierul Aviatiei 6.Piata Charles de Gaulle
3.Cartierul Grivita 7. Dorobanti
4.Cartierul Crangasi 8.Zona Centrala

©
Space Syntax 2009
Se observa nivelul de corelare intre cele doua scari de analiza ceea ce poate
explica de ce centrele locale se distanteaza de arterele globale de miscare la
nivelul orasului in anumite cazuri precum Piata 16 Februarie in Bucurestii Noi,
capatul de est al străzii Pajura. Aceasta atrage atenţia asupra potenţialului
distinct de utilizare al acestor zone, unde se pot plasa servicii de interes local
sau funcţiuni de interes mai larg.

Noduri de trafic local/pietonal

_
_

Figura 10 Accesibilitate globală şi locală a zonelor Bucureştii Noi , Pajura şi Aviaţiei

Datorită permeabilităţii tramei stradale nivelul accesibilităţii în zona Pajura este

limitat de prezenţa insulelor industriale de mari dimensiuni ce o inconjoară. Se
desprinde în Pajura, în urma analizei, zona pieţei şi intersecţia stăzii Pajurei cu
str. Faurei.
Aceste noduri cu accesibilitate ridicată se corelează foarte puternic cu fluxurile
pietonale observate în ambele zone şi cu distribuţia funcţiunilor active precum
comerţ local şi servicii.
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│21

Distribuţia funcţiunilor

Desi nu este cantitatea cea care primeaza in luarea deciziilor s-a calculat un
raport al ariei utile a dotarilor fata de numarul populatiei (aproximat din datele
recensamantului). Nevoia de noi servicii în zonă a reieşit şi din consultarea cu
publicul aşa cum se va vedea în continuare. S-a observat deasemenea o
corelare puternică între serviciile locale (mic comert, piaţă) şi accesibilitatea la
nivel local.
Ceea ce această analiză ne arată este unde trebuiesc localizate noi servicii şi
păstrate cele existente pentru ca ele să funcţioneze şi să deservească publicul în
modul cel mai facil, şi anume de-a lungul axelor şi în nodurile cu accesibilitate
locală ridicată.

Figura 11 Distribuţia funcţiunilor, zona A

Figura 12 Distribuţia funcţiunilor, zona B

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│22

Se observa un procent mult mai ridicat de spatii verzi in cartierul Pajura ceea ce
poate sa explice parte din confortul zonei si o suprafata de strada mai ridicata in
cazul cartierului Bucurestii Noi ce poate oferi o capacitate mai ridicata de parcare
la nivelul strazii.

Dotarea cu obiective de utilitate publică

Prin evaluarea dotarilor se poate stabili cat de eficient este utilizat spatiul in
raport cu nevoile populatiei, stabilind un comfort specific. Străzile, pieţele,
serviciile de sanatate si educatie sunt luate astfel in calcul. Desi nu este
cantitatea cea care primeaza in luarea deciziilor s-a calculat un raport al ariei
utile a dotarilor fata de numarul populatiei (aproximat din datele
recensamantului). Desi nu suficienta aceasta informatie ne ofera o imagine
generala a zonei.
Cartierul Aviatiei 1,5mp/loc
Pajura si Bucurestii Noi 4.27mp/loc
Aceste date pot apoi detaliate pentru fiecare tip de dotare in parte.
Insa nu doar cantiatea ci si distributia acestor servicii este importanta. Acest tip
de analiza este prezentata in continuare.
A fost analizata accesibilitatea la obiective de utilitate publică, între care i s-a dat
prioritate educaţiei.
Nevoia de astfel de facilităţi poate fi completata in urma acestui tip de analiza
prin imbunatatirea accesibilitatii la facilitatile existente si anume crearea de noi
rute mai directe, modificarea acceselor catre dotari, urmarirea calitatii si
confortului pe traseele cele mai utilizate.
Însă pe de altă parte ceea ce ni s-a demonstrat este faptul că instituţiile
educaţionale prin localizarea lor au capacitatea de a completa alte facilităţi
recreative inexistente în aceste zone.

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│23

Figura 13 Accesibilitatea la facilitati comerciale

Transportul în comun
Analizând distribuţia transportului în comun se poate constata că din întreaga
zona se poate ajunge în aproximativ 10 minute de mers pe jos la o staţie de
transport în comun. Acesta este un beneficiu pentru zona respectivă, şi poate fi
sporit prin îmbunătăţirea calităţii staţiilor existente şi introducerea în timp a mai
multor linii de transport pe rutele existente în funcţie de cerere.
Însă o prioritate poate fi stabilită în a îmbunătăţii o serie de noduri importante
precum pe Sos. Chitilei la intersecţiile cu Bucureştii Noi şi Bd. Laminorului, Bd.
Bucureştii Noi cu Bd. Laminorului.

Figura 14 Accesibilitate transport, zona B

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│24

Figura 15 Accesibilitate transport, zona A

Permeabilitatea ţesutului urban

Permeabilitatea este puternic influentata de amprenta ariilor industriale. In

albastru sunt redate ariile cu o suprafata prea mare, care împiedică o bună
mobilitate pietonală şi care au dus la izolarea acestor zone rezidenţiale precum
Pajura.
Această discontiunitate a scării ţesutului urban pune o mare presiune pe
Discontinuitate a
dezvoltarea centrelor locale, pe limitele zonelor rezidenţiale în ceea ce priveşte
ţesutului urban
securitatea şi funcţionalitatea acestora, şi trebuie creată o viziune generală
pentru dezvoltarea ulterioară a acestor zone.

Figura 16 Permeabilitate zona B

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│25

Figura 17 Permeabilitate zona A

La o scară mai mică s-au analizat apoi dotarea cu locuri de parcare şi dotarea
cu spaţii verzi versus spaţii de recreere.
S-a inregistrat cate spaţii de parcare sunt furnizate în zonă, specificand 2
categorii: zone cu parcari formale (sunt stabilite prin lege si demarcate de către
administratorii zonei), zone cu parcari informale (parcarea de-a lungul străzilor si
în zonele vacante, dar nu sunt aprobate legal de municipalitate).
Zonele sunt desenate in baza de date si reprezentate in diferite culori pentru a
identifica deficientele, zonele vacante sau zonele ocupate abuziv care trebuiesc
reglementate. Astfel vor putea fi localizate zonele cele mai problematice si
analizate potenţialele locaţii pentru parcări. S-au putut identifica zonele unde
există atât o disponibilitate de spaţiu, cât şi o nevoie precum zone din nordul
cartierului Pajura, în vecinătatea serviciilor, zone ocupate de garaje individuale
ce pot fi eficientizate, în special în cartierul Aviaţiei.

100%

80%

60%

40%

20%

0%
Aviatiei Bucurestii Noi Pajura
% informale 40.14% 54.98% 33.56%
% abusive 2.13% 0.00% 0.00%
% formale 57.73% 45.02% 66.44%
Figura 18 Locurile de parcare

Într-o analiză aprofundată s-au înregistrat diferenţiat :

-spatiile verzi ingradite-neaccesibile

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│26

-spatiile verzi amenjate- locuri de joaca, parcuri

-spatiile verzi dechise neamenajate
Rolul acestor spatii de recreere a fost puternic alterat prin îngrădirea treptată, ce
a condus la spatii inerte, formale.
Treptat prin reducerea si controlul excesiv al accesului atractivitatea acestora a
scăzut chiar si pentru cei cu drepturi de utilizare.

120.00%

100.00%

80.00%

60.00%

40.00%

20.00%

0.00%
Aviatiei Bucurestii Noi Pajura
Spatii verzi amenajate 0.74% 3.09% 6.25%
Spatii verzi semi-private 98.93% 76.53% 91.35%
Spatii verzi accesibile 0.33% 23.47% 2.40%

Comparand cele trei studii de caz se observa, in concordanta cu opiniile

exprimate in interviurile realizate, o lipsa a spatiilor verzi de interes public in zona
Aviatiei in comparatie cu Pajura si in special Bucurestii Noi. Astfel s-a dovedit că
spaţiile verzi amenajate sunt în proporţie de 3% în Bucureştii Noi (fără a lua în
considerare Parcul Bazilecu), 6,52% în Pajura şi mai puţin de 1% în Aviaţiei.
Deasemenea se constată faptul că spaţiile accesibile de către toată luema ocupă
un procent foarte mic (între 1% şi 23%).

©
Space Syntax 2009
 SECTOR 1 STRATEGIE DE REGENERARE RAPORT ETAPA
2│27

Miza acestor proiecte este în parte redefinirea funcţiunilor, revitalizrea si

activarea acestor spaţii, sporirea atractivităţii în cadrul cartierelor. Din acest
punct de vedere este foarte importantă atunci cănd vorbim despre dotarea cu
spaţii verzi, calitatea spaţiilor si nu cantitatea tuturor acestora.
Din acest punct de vedere s-a constatat că în unele cazuri precum în Pajura
spaţiile accesibile sunt fragmentate, neierarhizate şi nu satisfac o funcţiune
anume, ceea ce face să nu beneficieze de potenţialul major pe care îl reprezintă.

Analiza utilizării domeniului public

S-a realizat o analiză a prezenţei şi fluxurilor pietonale în 6 subzone între
cartierele Pajura şi Bucureştii Noi.
Aria s-a împărţit in 6 subzone de studiu considerand strazile principale si
accesele in cartier. Cuantificarea s-a facut in cursul unei zile lucratoare, in cursul
verii, cu cer senin. În harta de mai jos variatia culorii de la rosu la albastru este
corelata cu intensitatea fluxului pietonal, astfel rosu reprezinta punctele cu valori
ridicate ale fluxului, iar albastru valorile scazute.

Figura 19 Fluxul pietonal pe oră, zi lucrătoare

Se observa coincidenta punctelor aglomerate cu accesele in zonele de coerţ şi

servicii şi deasemenea cu accesibilitatea locală.
Această ultimă analiză vine să sprijine determinarea unor trasee de maxim
interes unde se vor concentra o serie de intervenţii în cadrul proiectului.

©
Space Syntax 2009
ERROR: stackunderflow
OFFENDING COMMAND: ~

STACK: