Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ca orice sistem, şi sistemul de muncă agricolă este constituit cu un scop, are o structură şi o anumită funcţionalitate
– fiind parcurs de fluxuri materiale, energetice şi informaţionale. În cadrul sistemului de muncă agricolă, executantul şi
elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă. În raport cu executantul, sarcina şi
mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce mijloacele de producţie numai indirect – prin intermediul
sarcinii de muncă.
Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt rezultatul unor disfuncţii ale sistemului de muncă, generate de
dereglările elementelor sale constituente.
Abaterile de la funcţionarea optimă a sistemului de muncă nu conduc întotdeauna, obligatoriu, la vătămarea
organismului uman. Pentru ca să se producă un astfel de efect este necesar ca ele să se constituie într-un lanţ cauzal, a
cărui ultimă verigă este întâlnirea dintre victimă şi agentul material care o lezează.
Din acest motiv se consideră disfuncţiile elementelor sistemului de muncă drept cauze potenţiale de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională, respectiv factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională (prescurtat factori
de risc).
Acest motiv m-a determinat să analizez toţi factorii posibili care duc la apariţia accidentelor chiar şi în această
ramură a economiei: agricultura. E normal ca şi agricultorul să cunoască principalele riscuri şi pericole care rezultă din
prestarea muncii sale în acest domeniu. Cunoaşterea acestor lucruri duce la îmbunătăţirea calităţii de muncă şi chiar la
creşterea profitului. În plus, conştientizarea principalelor riscuri duce la o atenţie sporită din partea celui care prestează
munca având ca rezultat evitarea unor cheltuieli suplimentare făcute în direcţia posibilelor accidente. Economiile astfel
făcute pot contribui la dezvoltarea afacerii!
AGRICULTURĂ
Procesul de muncă are drept scop executarea lucrărilor agricole uzuale în cadrul unei microferme agricole.
- Unelte uzuale: coasă, sapă de diferite mărimi şi forme, furcă, greblă, găleţi plastic şi metal, plivitoare, cazma;
o reparaţii la maşinării
- Execută operaţii de alimentare combustibil, încărcare sau descărcare a produselor agricole şi seminţiilor în utilaje
specifice:
o alimentarea cu combustibil
o încărcarea cu seminţii a semănătorii
- Execută lucrări de aprovizionare cu combustibil, îngrăşăminte chimice, substanţe pentru combaterea dăunătorilor (ex.
ierbicide, fungicide, pesticide), seminţe tratate secial, piese de schimb la utilajele agricole, utilaje agricole noi.
• Zgomot produs de maşinile agricole şi utilajele aflate în lucru, sub limita maxim admisă
• Curenţi de aer
• Radiaţii neionizante şi gaze toxice sub limita admisă din cauza aparatului de sudură cu arc electric.
- suprafeţe alunecoase pe platformele metalice la lucrul pe utilaje şi la înălţime datorită scurgerilor de lubrifianţi, a
îngheţului în timpul iernii sau a precipitaţiilor în anotimpul ploios;
- cădere liberă de corpuri aflate la înălţime;
- curent electric (380 V) - electrocutare prin atingere directă, indirect sau apariţia tensiunii de pas la atingerea
involuntară a cablurilor neizolate corespunzător sau a aparatelor electrice care pot curenta.
c. Factori de risc termic:
- arsură termică provocată de contactul cu utilajele, suprafeţele şi părţile încălzite ale acestora;
- temperatură coborâtă a pieselor cu care vine în contact la lucrul în aer liber, în anotimpul rece;
- flăcări, flame - pericol de incendiu.
a. Solicitare fizică:
- efort dinamic la ridicarea şi transportarea diferitelor părţi componente a utilajelor agricole, a seminţiilor în perioada de
semănat, a recoltei în perioada de recoltare.
b. Solicitare psihică:
a. Acţiuni greşite
- identificarea, prin mirosire, a pesticidelor, ierbicidelor, substanţelor de dezinfectare şi curăţare;
- reglarea necorespunzătoare a parametrilor de lucru la maşinile agricole;
- utilizarea greşită a mijloacelor de protecţie din dotare (apărători, panouri de protecţie, carcase);
- realizarea operaţiilor de sudare fără asigurarea condiţiilor de prevenire a incendiilor, exploziilor;
- folosirea de filtre de lumină neadecvate la sudare;
- cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, dezechilibrare, alunecare;
- cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol;
- gustarea substanţelor chimice;
- nesincronizare de operaţii la pas cu mersul normal al utilajelor;
- deplasări în zone periculoase, cu o înclinaţie a terenului mare;
- administrarea de ierbicide si pesticide intr-o perioadă cu intensificarea vântului (pericol de afecţiuni respiratorii şi
oftalmologice, iar mai târziu intoxicaţii şi poate chiar cancer)
c. Omisiuni
- nepurtarea echipamentului de protecţie atunci când se administrează îngrăşăminte chimice şi pesticide, ierbicide;
- neluarea în seama a dozei (=cantitate mai mare decât cea optim recomandată) corecte de aplicare a pesticidelor şi altor
substanţe chimice;
UNITATEA: NUMĂR DE PERSOANE
SECŢIA:
FIŞA DE EVALUARE A EXPUSE: 1
LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII: 16 ore/zi
DECES 7 3 5
-animale periculoase: ex. porci
mistreţi, lupi, şerpi.
MEDIUL DE
MUNCĂ Factori de risc -temperatura ridicată sau coborâtă ITM 2 5 3
fizic a aerului, în funcţie de anotimp, la 3-45 zile
lucrul în
aer liber;
-caracterul special al mediului - INV. Gr III 4 2 3
mediu terestru – uzură prematură
a organismului;