Matrita Carte Office

Alexandrina Lišcan, Codruøa Negruøiu Software pentru biroticã
Popescu, V. (1975). Instruire programatã în calculatoare numerice.

Alexandrina Lišcan Codruøa Negruøiu
Bucurešti: Editura Tehnicã.
Savu, Tom ši Savu, Gabriela. Informaticã – Tehnologii asistate de
calculator. (2000). Bucurešti: Editura All Educational.
Surse electronice
http://en.wikipedia.org/wiki/Tim_Berners-Lee
http://jalobean.itim-cj.ro/Cursuri/Istoria_Internet.html
http://public.web.cern.ch/Public/Welcome.html
http://ro.trendmicro-europe.com/enterprise/
security_info/overview.php
http://www.legi-internet.ro
http://www.ncsa.uiuc.edu/Projects/mosaic.html Software pentru biroticã
http://www.thefreedictionary.com
Word, Excel, Power Point, Access
http://www.webopedia.com
Noøiuni de Internet ši HTML
http://www.wombat.doc.ic.ac.uk
Editura RISOPRINT
Cluj-Napoca, 2007
264
Alexandrina Lišcan, Codruøa Negruøiu Software pentru biroticã Alexandrina Lišcan, Codruøa Negruøiu Software pentru biroticã
noile tehnologii IT. Buzãu: Editura Casei Corpului Didactic

„I.Gh. Dumitrašcu”.
Lišcan, Alexandrina. (2004). Iniøiere în calculatoare. Word ši Excel în
imagini. Cluj-Napoca: Editura Mediamira.
Marquis, Annette ši Courter, Gini. (1998). Ghidul dumneavoastrã în
lumea calculatoarelor. Bucurešti: Editura All Educational.
Marquis, Annette ši Courter, Gini. (1997). Ghidul Dumneavoastrã
pentru Microsoft Office Professional pentru Windows 95,
Bucurešti: Editura All Educational.
Mâršanu, Radu ši Voicu Anca Elena (1999). Tehnologia informaøiei.
Informaticã Tehnologii asistate de calculator. Bucurešti:
Editura All Educational.
Milošescu, Mariana. (1999). Tehnologia Informaøiei, Informaticã –
Tehnologii asistate de calculator. Bucurešti: Editura Teora.
Nelson, Stephen (1997). Ghid de orientare Microsoft Word pentru
Windows 95. Bucurešti: Editura Teora.
Oltean, Octavia, Lišcan, Alexandrina ši Negruøiu, Codruøa. (2005).
Tehnici interactive moderne de predare a disciplinei
Tehnologia informaøiei ši a comunicaøiilor. În Preuniversitaria
- Curriculum ši evaluare, ediøia a XIII-a. Cluj-Napoca: Editura
Casei Corpului Didactic.
Peter Aitken. (1996). 10 minute Word pentru Windows 95.
Bucurešti: Editura Teora.
Pfaffenberger, Bryan ši Wall, David. (1999). Dicøionar de
calculatoare & Internet. Bucurešti: Editura Teora.
2 263
BIBLIOGRAFIE
Boriga, Radu ši Huøanu, Vlad. (2005). Access: curs pentru liceu.

Bucurešti: Editura L&S Info-mat.
Bott, Ed (1996). Utilizare Windows 95. Bucurešti: Editura Teora.
Bott, Ed ši Leonhard, Woody. (2002). Microsoft Office XP, Bucurešti:
Editura Teora.
Cãldãruš, Tatiana ši Lišcan, Alexandrina (coord). (2005). Instrumente “Computers are not magic. Teachers are magic.”
didactice în sprijinul realizãrii ši evaluãrii progresului în Craig Barrett, prešedinte INTEL
procesul de învãøare. Cluj-Napoca: Editura Casei Corpului
Didactic.
Curs rapid Microsoft Excel. (1999). Bucurešti: Editura Teora.
Dulu, Ana. (2006). Baze de date – Access/ECDL, modulul 5.
Bucurešti: Editura Andreco Internaøional.
Dulu, Ana. (2005). Calcul tabelar: Microsoft Excel: nivel avansat.
Bucurešti: Editura Andreco Internaøional.
Grosseck, Gabriela. (2003). Tehnoredactare computerizatã, note de
curs. Timišoara: Editura Orizonturi Universitare.
Lišcan, Alexandrina. (2005). Mic dicøionar de informaticã. Cluj-
Napoca: Editura Casei Corpului Didactic.
Lišcan, Alexandrina. (2005). Auxiliar curricular: Iniøiere în
calculatoare. Word ši Excel în imagini. În Sultãnescu, M ši
Harabagiu R. (coord), Simpozionul naøional: Managementul ši
262 3
<frameset cols="80,50,*">
<frame src ="unu.html">
<frame src ="doi.html">
<frame src ="trei.html">
</frameset>
</html>
4 261
paginã afišatã într-un cadru se specificã utilizând tag-ul <frame>

care este inserat în tag-ul <framset>. Prin intermediul parametrilor
rows sau cols ai tag-ului <framset> se definešte spaøiul din cadrul
ferestrei browser-ului, alocat fiecãrei pagini web în parte. Spaøiul CUPRINS
alocat fiecãrei pagini web se poate face în pixeli sau în procente,
procentul referindu-se la cât la sutã din fereastra browser-ului este Cuvânt înainte / 13
alocatã fiecãrei pagini web în parte.
Cadre orizontale Capitolul I: Generalitãøi / 15
a) împãrøirea browser-ului în douã secøiuni orizontale

Capitolul II: Componentele calculatorului / 17
<html>
2.1. Componenta software / 17
<frameset rows="80, *"> <frame src ="unu.html"> <frame src 2.1.1. Tipuri de sisteme de operare / 18
="doi.html"> </frameset> </html> 2.2. Componenta hardware / 19
b) împãrøirea browser-ului în trei secøiuni orizontale 2.2.1. Unitatea centralã / 19

2.2.2. Dispozitive de intrare / 19
<html>
2.2.2.1. Tastatura / 20
<frameset rows="80,50, *"> <frame src ="unu.html"> <frame src
2.2.2.2. Mouse-ul / 22
="doi.html"> <frame src ="trei.html"> </frameset> </html> 2.2.2.3. Scanner-ul / 22
Cadre verticale 2.2.3. Dispozitive de iešire / 23
a) împãrøirea browser-ului în douã 2.2.3.1. Monitorul / 23

2.2.3.2. Imprimanta / 24
secøiuni verticale
2.2.4. Dispozitive de intrare-iešire / 25
<html>
2.2.5. Memoriile externe ale unui sistem de calcul / 26
<frameset cols="80,*"> <frame src 2.2.6. Placa de bazã (motherboard) / 31
="unu.html"> <frame src =="doi.html"> 2.2.7. Placa video / 31
</frameset> </html> 2.2.8. Placa audio / 32

2.2.9. Placa de reøea / 33
b) împãrøirea browser-ului în trei
2.3. Structura ši funcøiile memoriei interne / 33
secøiuni verticale (figura din dreapta)
2.3.1. Reprezentarea datelor în memorie / 34
<html> 2.4. Tipuri de microprocesoare / 37
260 5
2.4.1. Caracteristicile microprocesoarelor / 38 <li><a href="http://www.adevarulonline.ro/"

2.5. Pornirea/oprirea calculatorului / 39
target=_blank> www.adevãrulonline.ro </a></li>
2.6. Programe utilitare / 39
<li><a href="http://www.ziua.ro/"
2.6.1. Programe de arhivare/dezarhivare / 39
2.7. Viruši. Programe antivirus / 40
target=_blank> www.ziua.ro </a></li>
2.8. Elemente de interfaøã la SO Windows XP / 42 <li><a href="http://www.evz.ro/"
2.8.1. Fereastra Windows / 42 target=_blank> www.evz.ro </a></li>
2.8.2. Crearea unei scurtãturi / 47
</ol>
2.9. Windows Explorer / 47
</td>
2.9.1. Fereastra Windows Explorer / 48
2.9.2. Directorul / 48
<td width=40% valign=top>
2.9.3. Fišierul / 48 Pe care le citesc cu:
2.9.4. Crearea unui director / 49 <ul>
2.9.5. Operaøii cu directoare, subdirectoare, fišiere / 49
<li>Mozilla Firefox</li>
2.9.5.1. Cu ajutorul meniurilor / 49
<li>Internet Explorer</li>
2.9.5.2. Cu ajutorul mouse-ului / 50
2.10. Proprietãøile fišierelor / 51
<li>Opera</li>
2.11. Formatarea dischetei / 51 </ul>
2.12. Instalarea/dezinstalarea unui program / 53 </td>
2.13. Schimbarea opøiunilor mouse-ului / 53
</tr>
2.14. Schimbarea datei ši orei calculatorului / 54
</table>
2.15. Personalizarea suprafeøei de lucru / 54
2.16. Accesorii de sistem / 55
</body>
Teste ši întrebãri / 57 </html>
În exemplul de mai sus, link-urile sunt www.ziua.ro,
Capitolul III: Microsoft Office / 72 www.adevarulonline.ro, ši www.evz.ro.
3.1. Editorul de texte Word / 72
3.1.1. Generalitãøi / 72
3.1.2. Lansarea în execuøie / 73 5.6. Cadre
3.1.3. Fereastra Word / 73
Cadrele (frames) sunt secøiuni care oferã posibilitatea de a
3.1.4. Meniurile programului Microsoft Word / 73
vizualiza în fereastra browser-ului mai multe pagini web. Fiecare
6 259
<td>cluj-napoca</td> 3.1.4.1. Meniul File / 73

3.1.4.2. Meniul Edit / 76
</table> </body> </html>
3.1.4.3. Meniul View / 77
3.1.4.4. Meniul Insert / 78
5.5. Link-uri 3.1.4.5. Meniul Format / 80
3.1.4.6. Meniul Tools / 81
Link-ul (legãturã sau referinøã) este tag-ul cheie care face
3.1.4.7. Meniul Table / 82
HTML-ul, HTML! Citirea pe Internet se poate face pe sãrite,
3.1.4.8. Meniul Window / 83
navigând între pagini cu ajutorul acestor legãturi. 3.1.4.9. Meniul Help / 84
Link-ul se definešte cu tag-ul <a> (între tag-uri se introduce 3.1.5. Prelucrarea textelor în Word / 84
textul sau imaginea pe care se va da click pentru a activa link-ul) ši 3.1.5.1. Salvarea ši parolarea documentelor / 85
3.1.5.2. Deschiderea unui document nou / 86
are doi parametri importanøi: href care definešte locul unde sã
3.1.5.3. Afišarea caracterelor netipãribile / 86
conducã acel link ši target care definešte în ce fereastrã sã se 3.1.5.4. Deschiderea unui document salvat / 87
încarce. 3.1.5.5. Închiderea programului Word / 87
Exemplu: 3.1.5.6. Lucrul cu mai multe documente / 87
3.1.5.7. Deplasarea punctului de inserare / 88
<html>
3.1.5.8. Salvarea documentelor pe dischetã / 88
<head>
3.1.5.9. Selectarea textului / 88
<title>Prima paginã HTML</title> 3.1.5.10. Copierea ši mutarea textului / 89
</head> 3.1.5.11. Formatarea textului / 90
<body bgcolor="lightblue"> 3.1.5.12. Editorul de ecuaøii / 91

3.1.5.13. Utilizarea butoanelor Undo ši Redo / 92
Prima paginã HTML
3.1.5.14. Inserarea unei imagini (Clip Art) / 92
<hr size="5" color="yellow" width="80%" align="center">
3.1.5.15. Cãutarea ši înlocuirea unui caracter/cuvânt într-un text / 93
<table width=100% cellpadding=20 cellspacing=5 border=1 3.1.5.16. Setarea (configurarea) paginii / 93
bordercolor=#000000> 3.1.5.17. Numerotarea paginilor / 94
<tr> 3.1.5.18. Crearea de antete ši note de subsol / 95

3.1.5.19. Modificarea distanøei între liniile de text / 95
3.1.5.20. Crearea de tabele / 96
Cotidianele din România:
3.1.5.21. Împãrøirea textului pe coloane / 96
3.1.5.22. Scrierea cu WordArt / 97
258 7
3.1.5.23. Inserarea de simboluri în text / 97 </head>

3.1.5.24. Numerotarea ši marcarea listelor / 98
<body>
3.1.5.25. Crearea de chenare ši umbre / 99
<center>Tabel</center>
3.1.5.26. Aranjarea barelor cu butoane / 99
3.1.5.27. Tipãrirea documentelor / 100
<table border=”3”>
3.1.5.28. Facilitatea AutoCorrect / 101 <tr>
3.1.5.29. Tipãrirea de plicuri ši etichete / 102 <td>luni
3.1.5.30. Utilizarea šabloanelor în Word / 103
<td>marøi
3.1.5.31. Utilizarea letrinelor / 104
<td>miercuri
3.1.5.32. Bara cu butoane Standard / 105
3.1.5.33. Bara cu butoane Tables and Borders / 106
<tr>
3.1.5.34. Bara cu butoane Draw / 107 <td>joi
3.1.5.35. Index-uri ši cuprinsuri pentru cãrøi / 108 <td>vineri
3.1.5.36. Butonul Format Painter / 110
<td>sâmbãtã
3.1.5.37. Utilizarea fonturilor / 111
</table>
3.1.5.38. Stabilirea corpului caracterelor/stiluri de scriere / 112
3.1.5.39. Verificarea gramaticalã / 113
</body></html>
3.1.5.40. Scurtãturi în Word / 113
3.1.5.41. Crearea de macrocomenzi / 115 Exemplu:
3.1.5.42. Mail merge / 116
<html>
3.1.6. Inscripøionarea documentelor pe CD-uri/DVD-uri / 117
<head>
Teste ši întrebãri / 120
<title>tabele</title> </head> <body>
3.2. Microsoft Excel / 140 <table border height=100 width=100>
3.2.1. Generalitãøi / 140 <tr><th rowspan=2 bgcolor=lightblue>elev</th>
3.2.2. Lansarea în execuøie / 141
<th>nume</th>
3.2.3. Fereastra Excel / 141
<th>prenume</th>
3.2.4. Deplasarea în foaia de calcul / 142
3.2.5. Închiderea ši deschiderea regištrilor / 142
<th>localitatea</th>
3.2.6. Stabilirea unui nume pentru foaia de calcul / 143 <tr><td>popescu</td>
3.2.7. Deplasarea în celule / 143 <td>ion</td>
3.2.8. Introducerea de date în celule / 144
8 257
<ul> 3.2.9. Selectarea unui domeniu de celule / 144

3.2.10. Modificarea dimensiunii celulelor / 145
<li>Mozilla Firefox</li>
3.2.11. Inserarea unui comentariu în foaia de calcul / 146
<li>Internet Explorer</li>
3.2.12. Aranjarea textului pe mai multe rânduri ši rotirea textului / 146
<li>Opera</li> 3.2.13. Salvarea regištrilor / 147
</ul> 3.2.14. Selectarea celulelor / 147
</td> 3.2.15. Formatarea datelor ši tabelelor / 147
3.2.16. Formatarea celulelor / 148
</tr>
3.2.17. Efectuarea de calcule cu ajutorul formulelor ši funcøiilor / 149
</table>
3.2.17.1. Formule / 149
</body> 3.2.17.2. Funcøii / 151
</html> 3.2.18. Alinierea textelor / 153
Un tabel se creeazã folosind tag-ul table. În exemplul de mai 3.2.19. Ajustarea lãøimii coloanelor ši rândurilor / 153
3.2.20. Inserarea de celule, rânduri ši coloane în foaia de calcul / 154
sus am introdus câøiva parametri: width (100%, adicã forøeazã
3.2.21. Inserarea de foi de calcul într-un registru / 154
tabelul pe toatã lãøimea paginii); cellpadding (spaøiul dintr-o celulã
3.2.22. Mutarea ši copierea conøinutului celulelor / 154
de la grilaj la conøinut); cellspacing (grosimea grilajului tabelei); 3.2.23. Utilizarea instrumentului AutoFill / 154
border (grosimea bordurii exterioare a tabelei); bordercolor 3.2.24. Tipãrirea rapidã a unei foi de calcul / 155
(culoarea bordurii). 3.2.25. Construirea de diagrame / 155

3.2.26. Tipãrirea diagramelor / 159
Alt tag folosit la tabele este tr (table row, linia dintr-o tabelã).
3.2.27. Crearea unei baze de date / 159
În exemplul de mai sus avem o singurã linie cu douã celule. Celulele 3.2.28. Sortarea unei baze de date / 160
sunt marcate mai departe de tag-ul td (table data cell). Am folosit din 3.2.29. Filtrarea unei baze de date / 160
nou parametrii width (lãøimea unei celule, am folosit la prima 60% 3.2.30. Setarea (configurarea) paginii / 161
3.2.31. Blocarea panourilor / 163
la a doua 40%, în total 100%); valign (alinierea verticalã în celulã,
3.2.32. Previzualizarea paginii / 164
am folosit top).
3.2.33. Subtotaluri / 164
Exemplu: 3.2.34. Analiza datelor - tabele pivot / 165
<html> 3.2.35. Formatare condiøionatã / 167
<head> 3.2.36. Opøiunea Paste special / 168

3.2.37. Parolarea foilor de calcul / 168
<titlr>Exemplu:</title>
3.2.38. Funcøia SUMIF / 169
256 9
3.2.39. Erori de scriere în Excel / 170 ginii. Tag-ul img poate avea ca parametri width ši height - lãøimea ši
înãløimea imaginii), border (recomandat = 0 dacã imaginea va fi
folositã ca link).
3.3. Microsoft PowerPoint / 181
3.3.2. Lansarea în execuøie / 181 5.4. Crearea tabelelor
3.3.3. Fereastra PowerPoint / 181
Exemplu:
3.3.4. Alegerea tipului de prezentare cu AutoContent Wizard / 182
3.3.5. Inserarea textelor ši imaginilor într-o prezentare / 182 <html>
3.3.6. Inserarea de slide-uri într-o prezentare / 183 <head>
3.3.7. Štergerea slide-urilor / 183 <title>Prima paginã HTML</title>
3.3.8. Formatarea textelor din slide-uri / 183
</head>
3.3.9. Vizualizarea paginilor unei prezentãri / 183
<body bgcolor="lightblue">
3.3.10. Šabloanele programului PowerPoint / 185
3.3.11. Inserarea de tabele din Word / 185 Prima paginã HTML
3.3.12. Adãugarea efectelor speciale / 185 <hr size="5" color="yellow" width="80%" align="center">
3.3.13. Rularea de probã a prezentãrii / 186 <table width=100% cellpadding=20 cellspacing=5 border=1
3.3.14. Inserarea unei prezentãri existente într-o prezentare nouã / 186
bordercolor=#000000>
3.3.15. Stabilirea unei culori pentru fundalul prezentãrii / 187
<tr>
3.3.16. Importul unui document Word într-o prezentare / 187
3.3.17. Salvarea unui slide în format imagine / 187 <td width=60% valign=top>
3.3.18. Lucrul cu imagini ši obiecte desenate / 188 Cotidianele din România le pot citi online aici:
3.3.19. Lucrul cu grafice / 188 <ol>
3.3.20. Inserarea de elemente multimedia / 189
<li>www.adevarulonline.ro</li>
3.3.21. Opøiunea Insert Hyperlink / 191
<li>www.evz.ro</li>
3.3.22. Crearea macro-urilor / 192
3.3.23. Inserarea butoanelor / 192 <li>www.ziua.ro</li>
3.3.24. Susøinerea prezentãrii / 192 </ol>
Teste ši întrebãri / 193 </td>
Le pot citi cu:
10 255
Inserarea unei imagini în pagina web o putem realiza astfel: 3.4. Microsoft Access / 196
<html>
3.4.2. Crearea unui tabel în modul Design View / 196
<head>
3.4.3. Tipuri de date în Access / 197
<title>Prima paginã HTML</title> 3.4.4. Crearea unei baze de date utilizând Wizard-ul / 198
</head> 3.4.5. Alegerea unei chei primare / 199
<body bgcolor="lightblue"> 3.4.6. Operaøii asupra înregistrãrilor tabelei / 199
3.4.7. Legãturile unei tabele (Relashionships) / 200
 Prima paginã HTML 
3.4.8. Tipuri de relaøii / 203
3.4.9. Lucrul cu formularele / 203
Florile mele preferate le gãsesc aici: 3.4.10. Cãutarea ši filtrarea datelor / 207
<img src="lalele.jpg" align=right> 3.4.11. Interogarea bazelor de date / 209
<ol> 3.4.12. Crearea rapoartelor / 210
3.4.13. Tipãrirea / 214
<li> http://images.google.ro </li>
</ol>
Caut imagini cu:
Capitolul IV: Internet / 224
<ul> 4.1. Istoria Internet-ului / 224
<li>Mozilla Firefox</li> 4.2. Motoare de cãutare / 226
<li>Internet Explorer</li> 4.3. Facilitãøi ši servicii asigurate de Internet / 226

4.4. Protocoale folosite pe Internet / 227
<li>Opera</li>
4.5. Reøele de calculatoare / 228
</ul>
4.6. Utilizarea reøelei Web / 230
</body> 4.7. Cãutarea informaøiilor cu ajutorul Google sau Yahoo / 233
</html> 4.8. Crearea unui cont de e-mail utilizând Yahoo Mail / 234
Pentru imagini se 4.9. Trimiterea unui mesaj cu pošta electronicã / 236

4.10. Trimiterea de mesaje atašate / 237
folosešte tag-ul img la
4.11. Opøiuni pentru formatarea textului / 238
care este obligatoriu pa-
4.12. Crearea unei agende cu adrese de mail / 238
rametrul src prin care 4.13. Modificarea parolei / 239
este indicatã locaøia ima- 4.14. Štergerea unui mesaj / 240
254 11
4.15. Marcarea mesajelor / 240 </head>

4.16. Mutarea mesajelor / 240
4.17. Mesaje nedorite / 240
Prima paginã HTML
4.18. Yahoo Messenger / 242
Capitolul V: Limbajul HTML / 246 Cotidiane românešti:
5.1. Generalitãøi / 246 <ol>
5.2. Sfaturi de utilizare a tag-urilor / 252 <li>www.adevãrulonline.ro</li>
5.3. Crearea de liste, imagini, tabele, link-uri / 252
<li>www.cotidianul.ro</li>
5.4. Crearea tabelelor / 255
5.5. Link-uri / 258
<li>www.gândul.info</li>
5.6. Cadre / 259 </ol>
Le citesc cu:
Bibliografie / 262 <ul>
<li>Mozilla Firefox </li>
<li> Internet Explorer </li>
<li>Opera</li>
</ul>
</body>
</html>
Pagina web va arãta astfel:
12 253
acestui fragment am aplicat un font Verdana, de dimensiune 5 pixeli

ši de culoare rošie, totul scris îngrošat. Dacã cumva uitaøi sã
închideøi tag-ul font, tot textul va fi rošu.
Cuvânt înainte
5.2. Sfaturi de utilizare a tag-urilor
Tag-urile ši parametrii se recomandã sã fie scriši cu litere “Computerele nu sunt magice. Profesorii sunt”, spunea Craig
mici; tag-urile se închid pentru a cuprinde textul care se dorešte Barrett, prešedintele Intel (una dintre cele mai importante companii
producãtoare de microprocesoare din lume). Dar nu toøi utilizatorii
formatat; valorile parametrilor tag-urilor se recomandã sã fie scrise
calculatoarelor au ocazia sã studieze cu un profesor, astfel cã muløi au
între ghilimele; este obligatoriu în cazul în care valoarea conøine
nevoie de cãrøi în care fiecare noøiune sã fie explicatã simplu, la obiect, pe
caracterul spaøiu (de exemplu face="Verdana") pentru ca browser-ul
înøelesul tuturor. Din acest motiv, am încercat sã construim un volum care
la citirea paginii HTML sã štie unde începe ši unde se terminã
sã poatã fi folosit atât pentru studiul individual, pe calculatorul personal,
valoarea parametrului; valorile pot fi numerice (5) sau alfanumerice
cât ši în cadrul unor cursuri organizate, ca suport teoretic. Linia
(Verdana); pentru culori existã predefinite câteva folosind cuvintele pedagogicã urmatã este aceea a învãøãrii ši practicii pe calculator, iar
în limba englezã (red, blue, lightblue etc.), dar în general se folosešte fiecare capitol conøine la sfâršit diverse tipuri de probleme ši exerciøii
codul hexa RGB (Red Green Blue; rošu este #ff0000; verde #00ff00; pentru evaluarea cunoštinøelor.
iar albastru #0000ff), care permite alegerea mai exactã a nuanøelor. Cartea este conceputã astfel încât sã nu necesite cunoštinøe
prealabile în domeniul calculatoarelor, dar este utilã ši celor care doresc sã
se perfecøioneze în utilizarea produselor software incluse în pachetul
5.3. Crearea de liste, imagini, tabele, link-uri
Microsoft Office. Ea este structuratã pe trei mari segmente, oferind mai
Listele pot fi de douã tipuri: ol (order list, liste ordonate sau întâi noøiuni de bazã în ceea ce privešte arhitectura sistemelor de calcul,
numerice) ši ul (un-order list, liste neordonate sau nenumerice). Un sistemele de operare, lucrul cu fišiere, apoi insistând asupra studiului
element al listei se definešte cu tagul li (list item). programelor Word, Excel, PowerPoint ši Access, ši încheind cu douã
Exemplu: capitole, despre Internet ši limbajul HTML.
<html> Numeroasele exemplificãri prin imagini, peste 270 la numãr,

faciliteazã asimilarea temeinicã a cunoštinøelor teoretice.
<head>
<title>Prima paginã HTML</title>
252 13
parametrul bgcolor (de la background color, adicã culoarea de

fundal) cu valoarea lightblue.
<html>
<head>
<title>Prima paginã HTML</title>
</head>
A doua paginã HTML
A doua paginã HTML 
A treia paginã HTML.
</body>
</html>
Se obøine urmãtoarea paginã web:
Tag-ul <hr> afišeazã o linie (hr = horizontal rule) groasã de 5

pixeli, de culoare galbenã, de lungime 80%, aliniatã central. Tag-ul
nou introdus în exemplul de mai sus este font. Asupra cuvântului
"paginã" am aplicat douã tag-uri, ši font ši bold. Altfel spus, asupra
14 251
<body>
 Prima mea paginã HTML.
A doua mea paginã HTML. 
A treia mea paginã HTML. Capitolul I
</body>
</html> Generalitãøi
Tag-ul pentru paragraf se
închide atunci când se dorešte ca Computerele din ziua de astăzi au forme ši prezentări diverse.
o anumitã formatare sã afecteze Cel mai familiar este computerul personal (Personal Computer – PC) ši
doar o bucatã de text, delimitatã varianta sa portabilã, laptop-ul sau notebook-ul.
de acest tag. Însã multe mašini, începând de la avioanele de
Exemplu: luptã ši pânã la micile aparate foto digitale sunt
<html> controlate de microprocesoare.
<head> Calculatorul a fost inventat pentru a
<title> Prima mea paginã HTML</title> prelucra date. Prelucrarea voluntarã a acestora s-a fãcut cu mult timp
</head> înainte de apariøia calculatorului, atunci când babilonienii au scris
<body bgcolor="lightblue"> primele semne cuneiforme pe tãbliøe de lut.
 Prima mea paginã HTML Primul sistem de calcul inventat de om a fost
A doua mea paginã HTML abacul, în urmã cu aproximativ 2000 de ani, în Asia
A treia mea paginã HTML. Micã; calculele erau efectuate prin deplasarea unor
</body> pietre pe o tablã sau a unor mãrgele pe o serie de fire
</html> de sârmã. În China anticã, abacul era cunoscut sub
Efectul care se obøine este urmãtorul: textul “Prima mea numele de saun-pan, în Japonia se numea soroban.
paginã” va fi aliniat centrat, celelalte douã propoziøii vor fi ca în Cel care a conceput primul calculator digital capabil sã
exemplul anterior, iar fundalul va avea culoarea albastru deschis. utilizeze programe stocate în memorie a fost americanul John Von
Culoarea de fundal a paginii am obøinut-o folosind la tag-ul body Neumann (1903–1957,) în anul 1945, deschizând astfel era
250 15
prelucrãrii automate a informaøiei. La baza tuturor mašinilor de În browser, textul de mai sus aratã astfel:
calcul contemporane stã schema arhitecturalã creatã de acesta. Von
Neumann (foto) descrie un calculator ca fiind format din memoria
internã, Unitatea de
Comandã ši Control
(UCC), Unitatea Aritme-
ticã-Logicã (UAL) ši Sis-
temul de intrare-iešire. Pentru ca textul sã fie scris îngrošat, se folosešte tagul de
UCC ši UAL formeazã la Bold. Pentru a fi scris Italic se folosešte tagul , iar pentru
Unitatea Centralã de subliniere, evident, .
Prelucrare (UCP) sau Exerciøiul va arãta astfel:
procesorul. UCP interpreteazã programele, identificã instrucøiunile <html>
dintr-un program, decodificã o instrucøiune, executã operaøii arit- <head>
metice ši logice. Pentru executarea operaøiilor, UAL dispune de o <title> Prima mea paginã HTML.</title>
memorie proprie de dimensiuni reduse, organizatã sub formã de </head>
regištri. Când microprocesorul executã o instrucøiune, din memoria <body>
internã sunt aduši în regištri operanzii pe care trebuie sã-i execute Prima mea paginã HTML.
UAL. Microprocesorul poate executa urmãtoarele operaøii: adunare, </body>
scãdere, împãrøire, funcøiile logice AND, OR, NOT, XOR. </html>
Denumirea de PC (Personal Computer) provine de la numele Tag-urile (break) ši (paragraph) vor insera un Enter
dat de firma IBM primului calculator construit în anul 1981 pe baza ši un rând liber.
unui microprocesor Intel 8080. În principiu, un PC este alcãtuit din: Un alt exemplu, realizat pe scheletul primului:
o unitate centralã, un monitor, o tastaturã, un mouse. Opøional se <html>
mai pot instala o imprimantã, boxe, scanner š.a. <head>
<title> Prima mea paginã HTML.</title>
</head>
16 249
prestabilit de imagini. Evident, pentru a vizualiza documentele

dumneavoastrã aveøi nevoie de un browser.
Editorul de text Notepad salveazã fišierele cu extensia
implicitã ".txt". De aceea, când salvaøi, este necesar sã precizaøi în Capitolul II
mod explicit extensia doritã (.html sau .htm).
Secretul HTML stã în tag-uri. Cu acestea veøi formata textul, Componentele calculatorului
iar browser-ul le va interpreta. Tag-urile se scriu între paranteze
unghiulare <>. Textul care se dorešte a fi formatat se pune între
2.1. Componenta software
<nume> ... </nume>.
Sistemul de operare ši programele formeazã partea
Un exemplu simplu:
inteligentã, invizibilã a calculatorului ši formeazã componenta
<html>
software (soft). Fãrã sistemul de operare, utilizatorul nu poate comu-
<head>
nica cu sistemul de calcul. Soft-ul este un ansamblu de programe
<title>Prima mea paginã HTML.</title>
care asigurã utilizarea optimã a resurselor fizice ši logice ale unui
</head>
sistem de calcul, cu rolul de a gestiona funcøionarea componentelor
<body>
hard, de a coordona ši controla execuøia programelor ši de a permite
Prima mea paginã HTML.
comunicarea între utilizator ši sistemul de calcul. Altfel spus,
</body>
sistemul de operare este componenta soft care coordonează ši
</html>
supraveghează întreaga activitate a sistemului de calcul ši asigurã
Fiecare paginã HTML are douã secøiuni principale: head ši
comunicarea utilizatorului cu sistemul de calcul.
body: <head> ... </head>. Secøiunea head include informaøii care nu
Existã douã tipuri de sisteme de operare: monotasking
apar direct în paginã, dar pot influenøa conøinutul ei. Conøinutul
(monoprogramare) – care permit executarea unui singur program la
efectiv al paginii, cel care va fi vizualizat la încãrcarea în browser se
un moment dat (aša cum este MS-DOS) ši multitasking
vede cu <body> ... </body>.
(multiprogramare) – care permit executarea mai multor programe în
Dupã ce aøi scris exemplul de mai sus, salvaøi fišierul cu
acelaši timp (Windows 95, 98, 2000, XP, Vista). La achiziøionarea
extensia .html ši nu uitaøi sã-I daøi un nume.
unui produs software, de fapt, cumpãraøi o licenøã de utilizare a
248 17
programului respectiv ši trebuie sã respectaøi prevederile acesteia. editor grafic cu ajutorul cãruia sã prelucraøi imaginile pe care le veøi
Programele sunt cele care dau viaøã calculatorului. introduce în paginã ši, nu în ultimul rând, o conexiune la Internet.
Sistemul de operare (Operating System) sau software-ul de
bazã este format din programele care ajutã
calculatorul sã lucreze, controlând întreaga
activitate a acestuia. El asigurã legãtura între
componentele logice ši fizice ale sistemului.
Programele de aplicaøie (Application Programs) sunt instruc-
øiuni care se dau calculatorului de cãtre utilizator pentru efectuarea
unor aplicaøii dorite de acesta.
În urma prelucrãrii datelor de calculator se obøin informaøii.
Pentru a scrie documente HTML se folosešte cel mai simplu

2.1.1. Tipuri de sisteme de operare editor de texte care este Notepad, program pe care îl are în com-
Sistemele de operare Windows 95, Windows 98, Windows ponenøã sistemul de operare Windows. Existã însã ši editoare
NT, Windows 2000, Windows Me, Windows XP ši proaspãtul Vista WYSIWYG (What You See Is What You Get, în traducere liberã
au fost create pentru calculatoarele IBM "ceea ce vezi la editare este ceea ce obøii la vizualizare").
ši compatibile IBM. „Pãrintele” siste- Un editor de tip WYSIWYG permite alegerea ši formatarea,
mului de operare Windows este Bill cu ajutorul mouse-ului, a elementelor pe care doriøi sã le includeøi în
Gates (foto), prešedintele celei mai mari paginã: tabele, link-uri, formulare, puteøi stabili tipul fonturilor,
firme de software din lume, Microsoft. culorile, aranjarea textului în paginã.
La 14 ani, Bill Gates urma cursuri de Se pune însã întrebarea: este mai bine sã-øi scrii tu codul sau
programare; la 15 ani, câštiga deja bani sã folosešti editoare HTML performante? Existã, de asemenea, ši
de pe urma programelor pe care le scria; a înfiinøat firma Microsoft editoare de tip "built-in" care oferã un numãr redus de template-uri
(Big Blue - Marele Albastru este denumirea în jargon a firmei, (pagini gata formatate) ši doar câteva opøiuni de editare: puteøi
deoarece folosešte albastrul ca fiind culoarea sa reperezentativã) la adãuga text, modifica tipul fonturilor, culoarea fundalului ši a
21 de ani, împreunã cu prietenul sãu Paul Allen (foto). În anul 1975, textului, forma butoanelor de navigare, puteøi include un numãr
18 247
adicã la mai puøin de 20 de ani de la înfiinøarea firmei, Bill Gates era

declarat de revista Forbes cel mai bogat om din lume.
Capitolul V 2.2. Componenta hardware

Componenta hardware este formatã din echipamente fizice ši
Limbajul HTML din circuite electronice: unitate centralã, monitor, mouse, tastaturã,
boxe, imprimantã, scanner, cabluri etc.
5.1. Generalitãøi
HTML este abrevierea de la HyperText Markup Language ši 2.2.1. Unitatea centralã
reprezintã “scheletul” oricãrei pagini de Web. Nu este un limbaj de
Poate fi turn/tower (pe verticalã) sau desktop (pe orizontalã);
programare, este un limbaj descriptiv, prin care sunt descrise ele-
aici sunt localizate diversele module care compun
mentele structurale ale paginii de Web începând de la titluri, para-
calculatorul, inclusiv placa de bazã pe care este
grafe, liste, tabele, legãturile cãtre alte pagini, precum ši aspectul pe
montat microprocesorul; este prevãzutã cu un
care îl are pagina din punct de vedere grafic.
comutator Power pentru pornirea ši oprirea calcu-
Pentru a crea pagini Web cu impact asupra cititorului ši
latorului (pornirea se numešte pornire la rece),
pentru a valorifica pe deplin puterea limbajului HTML, trebuie sã
butonul Reset (pentru repornirea calculatorului fãrã
øineøi seama de faptul cã HTML este destinat structurãrii docu-
a-l deconecta de la reøea în caz cã se blocheazã,
mentele ši nu doar formatãrii în vederea afišãrii lor. Browser-ului i se
operaøie care se numešte pornire la cald), unitatea
lasã posibilitatea de a afiša elementele unei pagini web în confor-
de dischete, unitatea de CD-ROM, unitatea de CD-Writer etc.; (CPU
mitate cu rolul pe care îl au ele în structura documentului ši nu
Central Processing Unit) sau procesorul este creierul calculatorului.
respectând regulile impuse de creatorul documentului HTML.
CPU controleazã ši coordoneazã întreaga activitate a sistemului.
Paginile web create vor fi vizualizate cu tipuri diferite de browser-e,
fiecare având versiuni diferite.
Pentru a realiza documente HTML aveøi nevoie de un editor de 2.2.2. Dispozitive de intrare
text cu ajutorul cãruia sã scrieøi documentul, un browser, prin Dispozitivele de intrare sunt utilizate pentru a transmite
intermediul cãruia sã vizualizaøi aspectul ši conøinutul documentului, un calculatorului date ši comenzi prin operaøia de citire.
246 19
2.2.2.1. Tastatura (Keyboard) mul. Cu ajutorul programului se pot trimite ši mesaje atašate, alegând
Este cel mai utilizat dispozitiv opøiunea Send file. (Se pot trimite fišiere mai
de intrare; folosind-o, utilizatorul poate mari de 10 MB).
introduce date în calculator ši poate Avatar-urile sunt imagini de dimensiuni
transmite comenzi acestuia. Tastatura mici (50x50, 96x96, 100x100) ce se folosesc de
pe care o folosim (de obicei) este cãtre utilizatorii de Yahoo Messenger, MSN,
anglo-saxonã, conøine 101 sau 102 taste ši se numešte tastaturã MySpace sau forumuri, pentru o reprezentare
QWERTY (numele provine de la primele šase litere de pe tastaturã). graficã personalizatã a persoanei în cauzã.
Termenul “Avatar” derivã din cuvântul
sanscrit Avatara, care înseamnã reîncarnare (conform DEX, este
“reîncarnarea succesivã a unei fiinøe”). Folosit ca o reprezentare pe
computer a unui utilizator, termenul dateazã cel puøin din 1985, când a
fost folosit într-o serie de
jocuri pe computer.
Pentru a invita o
Tabel 1 – Semnificaøia tastelor persoanã sã vã vadã în timp
Caps Lock scriere numai cu majuscule când ea este activatã ce conversaøi (în cazul în care
Tab saltul cursorului cu un anumit numãr de spaøii aveøi instalatã o camerã web),
(de exemplu, la alinierea textelor sau la tabele)
Shift + Literã scrierea acelei litere cu majusculã veøi folosi opøiunea Webcam.
Backspace šterge unul sau mai multe caractere la stânga
Cu ajutorul Yahoo Messenger
cursorului
Delete šterge unul sau mai multe caractere la dreapta se pot øine conferinøe, ale-
cursorului
Ctrl + Alt + Delete combinaøie de taste care executã repornirea gând opøiunea Conferences ši, din cãsuøa care vã apare, sã selectaøi
calculatorului în cazul blocãrii lui persoanele cu care veøi purta acea conferinøã.
Enter tasta valideazã o comandã sau coboarã cursorul
pe linia urmãtoare de text (la Word)
Print Screen trimite în memoria Clipboard imaginea de pe
ecran
Pause/Break pentru suspendarea temporarã a executãrii unui
program
20 245
posibilitate, sã alegeøi din agenda cu adrese, executând clic pe Choose a Space pentru spaøiu între cuvinte
Ctrl + End pentru deplasarea cursorului la sfâršitul docu-
Contact from your Adress Book. Când utilizaøi mentului
programul, aveøi mai multe posibilitãøi de a vã alege Ctrl + Home pentru deplasarea cursorului la începutul docu-
mentului
Status-ul sau vã puteøi crea unul (Available – “sunt Insert se poate stabili modul în care se va face corec-
tura prin comutarea între corecturã cu supra-
disponibil” , Busy – “sunt ocupat, Invisible to scriere ši corecturã cu inserare prin apãsarea
Everyone – “nu mã vede nimeni” š.a.). Pentru a vã acestei taste
Home tastã care permite cursorului sã ajungã la înce-
crea alt Status alegeøi opøiunea New putul unei linii de text
End tastã care permite cursorului sã ajungã la
Status Message.
sfâršitul unei linii de text
Opøiunea Preferences din me- Page up/Page down tastã care permite rularea paginii sus/jos
niul Messenger vã oferã o paletã lar- Taste cu sãgeøi permit mutarea cursorului stânga-dreapta, sus-
jos
gã de opøiuni începând de la mo-
dificarea culorii interfeøei progra- Tastatura are 4 blocuri ši anume:
mului ši pânã la salvarea sau nu a a) tastatura numericã – este folositã pentru introducerea
mesajelor. datelor numerice ši se gãsešte în dreapta tastaturii; pentru ca aceasta
Începerea unei conversaøii se face cu un clic pe numele sã se poatã utiliza se activeazã tasta NumLock;
persoanei cu care doriøi sã conversaøi. În cãsuøa care vã apare, tastaøi b) tastatura alfanumericã – se mai numešte tastatura mašinii
textul, dupã care sau faceøi clic pe butonul Send sau apãsaøi tasta Enter de scris, deoarece tastele sunt aranjate, în general, conform mašinii
pentru a trimite mesajul. Ši aici existã o listã cu emoticoane, o listã cu de scris.
IMVironment (în imaginea c) taste funcøionale – se gãsesc pe prima linie a tastaturii ši
din stânga am folosit toamna, conøin 12 taste notate cu F1, ..., F12; executã diferite comenzi în
se vãd frunzele în fundal), funcøie de programul în care vã aflaøi la un moment dat; în stânga se
existã opøiuni pentru forma- aflã tasta Esc care se folosešte pentru ieširea dintr-un program;
tarea textului, iar în cãsuøã, în d) taste de editare – sunt taste folosite la tehnoredactare
dreapta jos vã puteøi insera o
(Insert, Home, Page Up, Delete, End, Page Down ši tastele-sãgeøi).
pozã sau un Avatar pe care
vi-l pune la dispoziøie progra-
244 21
2.2.2.2. Mouse-ul mešte un mail sau un mesaj sau dacã ši-a setat vreun eveniment în
Este un dispozitiv de intrare; poziøia lui pe Yahoo Calendars. De asemenea, conversaøiile se pot pãstra ši printa.
ecran este marcatã printr-un semn grafic care se O altã facilitate a acestui utilitar este aceea de creare de chat-room-
numešte cursorul mouse-ului; cu mouse-ul se pot uri sau camere de conferinøã, în care utilizatorul îši poate invita un
executa urmãtoarele operaøii: indicare (point) – numãr mai mare de prieteni pentru a conversa. Existã, de asemenea,
cursorul de mouse este deplasat pe ecran pentru a un online phone, un telefon online. Se pot întreøine discuøii cu
indica un anumit obiect; operaøia clic – atunci când se ajutorul unui microfon. Dacã este instalatã o camerã web, utili-
acøioneazã scurt un buton al mouse-ului; operaøia zatorul poate fi vãzut de prieteni în timpul conversaøiei. Acest pro-
gram utilitar se poate descãrca gratuit.
dublu-clic – prin care se acøioneazã, scurt, de douã ori,
Pentru a-l utiliza este necesar un cont de utilizator, însã odatã
un buton al mouse-ului; operaøia de glisare sau tragere – prin care
ce aveøi creat un cont pentru Yahoo mail, nu mai este nevoie de încã
se deplaseazã mouse-ul øinând un buton apãsat.
un cont pentru Yahoo Messenger.
Yahoo Multi-Messenger vã oferã posibilitatea de a fi conectaøi
2.2.2.3. Scanner-ul
pe douã sau mai multe ID-uri diferite de pe acelaši calculator.
Este un dispozitiv de intrare cu ajutorul
Versiunile disponibile în prezent pe Internet sunt: 8.1 ši 8.0.0.508.
cãruia pot fi citite imagini (fotografii, desene
Interfaøa programului Yahoo Messenger este simplã ši
fãcute pe hârtie etc.). Dupã ce imaginea a fost
prietenoasã. Ca sã adãugaøi
cititã cu scanner-ul, ea poate fi prelucratã cu
o persoanã la lista dispo-
ajutorul calculatorului, adicã poate fi micšoratã,
nibilã se folosešte opøiunea
mãritã, rotitã, coloratã, suprapusã cu alte imagini etc. Scanner-ul
Add a Contact din meniul
este caracterizat de: rezoluøie – numãrul de puncte pe inch pe care
Contacts. Aveøi douã posi-
acesta le poate citi, spre exemplu, 300–400 dpi (dots per inch –
bilitãøi: sã scrieøi ID-ul de
puncte pe inch); numãrul de culori – reprezintã setul de culori care
Messenger al persoanei sau
sunt codificate de scanner; cu cât numãrul de culori este mai mare,
adresa de mail la Type the
cu atât imaginea scanatã este mai apropiatã de cea realã; viteza de
person’s Messenger ID or
scanare – reprezintã viteza cu care un scanner citešte ši prelucreazã
email adress sau, cealaltã
o imagine.
22 243
Potrivit unei statistici realizate de furnizorii de Internet (AOL, 2.2.3. Dispozitive de iešire
Yahoo, Microsoft Corp š.a.) spam-ul costã aproximativ zece miliarde de
Dispozitivele de iešire sunt utilizate pentru a comunica
euro/an. Ne putem proteja împotriva spam-ului prin douã metode: prima
utilizatorului rezultatele operaøiilor efectuate ši informaøii despre
este de naturã tehnicã ši are în vedere atitudinea adoptatã faøã de spam,
starea sistemului, prin operaøia de scriere.
adicã putem sã ignorãm spam-ul, nerãspunzându-i, putem sã nu ne
postãm adresa de mail pe diferite site-uri, putem sã utilizãm o altã adresã
2.2.3.1. Monitorul (Display)
de e-mail când intrãm pe forumuri de discuøii, putem sã nu ne comuni-
Este un dispozitiv de iešire cu ajutorul cãruia calculatorul
cãm adresa altor persoane dacã nu štim în ce scop va fi folositã, putem
afišeazã rezultatele prelucrãrilor, mesajele pentru utilizator ši infor-
achiziøiona un program filtru împotriva spam-urilor sau putem sã nu
maøiile despre starea sistemului. Monito-
cumpãrãm ši sã nu utilizãm nici un serviciu la care se face publicitate
rul reprezintã de fapt o suprafaøã de pete
prin spam.
foarte mici de culoare numite pixeli;
A doua posibilitate este de naturã juridicã ši ne permite sã
fiecare pixel la rândul sãu este format din
recurgem la mijloace legale care ne protejeazã viaøa privatã. Persoanele
trei puncte de intensitate ši strãlucire
afectate au deschisã calea depunerii unei plângeri, în format electronic
diferitã, corespunzãtoare celor trei culori
sau clasic, la autoritatea competentã sã ia mãsuri împotriva spam-urilor,
din care este compusã imaginea ši
la administratorul server-ului prin care se face traficul de spam-uri, la
anume: rošu, verde ši albastru. Dacã
administratorul site-ului utilizat de spam-er sau la organizatiile non-
cele trei puncte sunt de intensitate maxi-
guvernamentale care au ca scop lupta împotriva spam-ului.
mã, pixelul are culoare albã, iar dacã sunt de intensitate minimã,
pixelul are culoare neagrã. Monitoarele sunt construite pe principiul
4.18. Yahoo Messenger
televizorului (cu tub cinescop) sau cu cristale lichide (LCD-uri) sau
Yahoo Messenger este un serviciu
plasmã. Monitoarele sunt caracterizate de: diagonalã – 14, 15, 17
gratuit al celor de la Yahoo care oferã utili-
sau mai muløi inch în funcøie de întrebuinøarea lui; radiaøie – efectul
zatorului posibilitatea de a trimite mesaje
produs asupra omului de radiaøia generatã prin bombardarea
instant ši de a vedea persoanele care sunt
ecranului cu electroni; tipul semnalului intern folosit – pot fi cu
online. De asemenea, are un serviciu care
semnale analogice sau cu semnale digitale (ultimele sunt de
înštiinøeazã utilizatorul în cazul în care pri-
242 23
construcøie nouã); rezoluøie – reprezintã numãrul de pixeli de pe cu care expeditorul nu a avut niciodatã contact ši a cãror adresã
ecran exprimat în numãr de pixeli pe linie înmuløit cu numãrul de electronicã a fost obøinutã pe cãi ilegale”.
pixeli pe coloanã (monitorul SVGA are rezoluøia 800x600 sau Spammer-ul – cel care trimite mesajele nesolicitate – are
1024x768); numãrul de culori – reprezintã numãrul de culori nevoie de o listã de adrese e-mail pentru a le trimite. Aceste adrese
folosite pentru realizarea imaginii (pentru monitoarele XGA numãrul pot fi obøinute în mod legal sau ilegal. Se considerã cã o adresã este
de culori este 65.536); viteza de afišare – depinde de viteza cu care obøinutã în mod ilicit atunci când spammer-ul folosešte diferite
placa video poate prelucra informaøia ši de memoria folositã pentru motoare de cãutare pentru a gãsi pe Internet adrese valide sau când,
stocarea imaginii. apelând la programe speciale, spammer-ul utilizeazã diverse
combinaøii pentru a obøine posibile adrese.
2.2.3.2. Imprimanta Ši, totuši, la ce sunt utile spam-urile? Spammer-ul, care poate fi o
persoanã fizicã sau juridicã, trimite cãtre aceste adrese, în interes propriu
Este un dispozitiv de iešire cu ajutorul cãruia calculatorul
sau în schimbul unei sume de bani, e-mailuri cu informaøii publicitare,
comunicã utilizatorului rezultatele în urma prelucrãrii lor prin inter-
de naturã comercialã sau pornograficã, pentru a determina destinatarul
mediul unui suport de informaøie care este hârtia. Este caracterizatã de
sã achiziøioneze diferite produse sau servicii.
urmãtoarele elemente: rezoluøie – numãrul de puncte afišate pe inch;
Dacã vedeøi în casuøa de mail un mesaj primit de la o adresã
vitezã – reprezintã viteza de scriere a imprimantei - se mãsoarã în cps
necunoscutã sau ciudat (poate sã pãstreze numele persoanei pe care o
(caractere pe secundã la imprimantele lente) ši în ppm (pagini pe minut)
cunoašteøi, numele mesajului poate fi în englezã ši poate avea fišier
la imprimantele rapide; dimensiunea maximã a hârtiei – este datã de
atašat), aveøi un buton gri pentru a considera acest mesaj ca spam. Se
formatul de hârtie pe care poate scrie imprimanta (A4 = 210 x 297 mm,
A3 = 420 x 297 mm); memorie proprie – memoria imprimantei. selecteazã (se bifeazã) acel mesaj ši se face clic pe Spam.
Existã mai multe tipuri constructive de impri- De ce sunt, totuši, spam-urile o belea pentru utilizator? Pentru cã
mante: a) matriceale (Dot Matrix Printer) – au un sunt mesaje electronice publicitare nesolicitate ši încalcã, fie în mod
cap de scriere format din ace direct, fie indirect, viaøa noastrã privatã ši trebuie sã ne rezervãm un timp
foarte subøiri; sunt zgomo- mai îndelungat de lucru pe Internet pentru selectarea, sortarea, prelu-
toase; b) cu jet de cernealã (Ink-Jet Printer) – ele crarea ši štergerea mesajelor din cãsuøa de mail. Zilnic cãsuøa de mail ne
scriu pe hârtie aruncând un jet de cernealã cu o este bombardatã cu zeci sau sute de asemenea mesaje nedorite.
24 241
aparã altã interfaøã, unde trebuie sã faceøi clic pe Change Password anumitã intensitate; pot utiliza cerneluri de diferite culori, au o
ši sã tastaøi altã parolã. calitate bunã a tipãririi;
c) imprimante laser (Laser Printer) – se bazeazã
4.14. Štergerea unui mesaj pe principiul copiatoarelor, au o calitate înaltã a

tipãririi, viteza de tipãrire este de 4–18 ppm sau
Se face dupã selectarea mesajului ši se executã clic pe
mai mult; dezavantajul lor este cã au preøul de
butonul Delete. vânzare relativ ridicat;

d) imprimante termice – tipãresc informaøia prin
fixarea termicã a vaporilor de cernealã pe o hârtie
4.15. Marcarea mesajelor
specialã (funcøioneazã pe principiul fax-ului); sunt
Mesajele se pot marca ca fiind Read (citite),
mai lente decât cele cu jet de cernealã ši laser;
Unread (necitite) ši marcate/nemarcate cu un
e) plotter-ul este un dispozitiv de
steguleø Flag for Follow Up, Clear Flag.
iešire cu ajutorul cãruia calculatorul deseneazã pe
hârtie imagini de mare precizie: hãrøi, desene tehni-
4.16. Mutarea mesajelor ce etc. Se deosebešte de imprimantele clasice prin
Mesajele se pot pãstra în directoare. faptul cã hârtia poate fi parcursã în ambele sensuri, deci se poate
Directoarele se creeazã cu ajutorul butonului reveni în desen.
Move, New Folder, iar mesajele se mutã în
directorul creat cu ajutorul butonului Move. 2.2.4. Dispozitive de intrare-iešire
a) Modem-ul
4.17. Mesaje nedorite (Spam-uri) Este un dispozitiv de intrare-iešire
Termenul de SPAM a fost utilizat pentru prima datã în S.U.A., necesar pentru transmiterea datelor la distanøã
ca o prescurtare pentru non – Solicited Pornography and Marketing prin intermediul unei linii de comunicaøie; se
Acted (SPAM). Spam-ul înseamnã, de fapt, “trimiterea masivã ši comercializeazã în douã variante constructive:
uneori repetatã a mesajelor electronice nesolicitate, cãtre persoane intern sau extern.
240 25
b) Touch-screen-ul este un model de ecran ce aøi trimis mail-ul unei persoane, fãcând clic pe butonul Add to
acoperit cu o folie transparentã sensibilã la atingere, Adress Book.
punctarea elementelor de pe ecran fãcându-se cu
degetele.
2.2.5. Memoriile externe ale unui sistem de calcul

a) Hard disc-ul (Hard Disk Drive, HDD) este un dispozitiv
electronic-mecanic pentru stocarea non-volatilã a datelor. Stocarea
se face pe o suprafaøã magneticã dispusã sub
forma unor platane rotunde metalice infle-
xibile (dure). În general, hard disc-urile sunt
Dupã ce aøi executat clic pe Add to Adress Book, trebuie sã
utilizate ca suport de stocare pentru calcula-
completaøi nište câmpuri cu numele, prenumele ši, eventual, o
toare personale, dar ši pentru anumite
poreclã (Nickname) a persoanei respective, dupã care clic pe Add to
aparate electronice (DVD playere ši recordere, MP3 playere). Dacã
Adress Book. Completarea acestor câmpuri este, însã, opøionalã.
la începuturi capacitatea unui hard disc nu depãšea 20 MB, astãzi,
un hard disc obišnuit poate ajunge pânã la câøiva TB.
Un hard disc este format din: o placã
electronicã de control logic; un numãr de pla-
tane (de obicei 2 sau 3), împãrøite în piste, sec-
toare ši cilindri; capete magnetice de citire/scri-
ere (read/write, R/W)) de o parte ši de alta a pla-
tanelor, legate printr-un braø metalic; un sistem
electro-mecanic de blocare a capetelor pe pista de stop atunci când
4.13. Modificarea parolei
discul este oprit; un motor electric pas-cu-pas.
Se face din Options, Account Information.
Fiecare platan are douã feøe ši este divizat într-un numãr de
Trebuie dupã aceea scrisã parola iniøialã. O sã
piste, fiecare pistã fiind divizatã în sectoare. Platanele sunt astfel
26 239
4.11. Opøiuni pentru formatarea textului aranjate încât pista 0 de la platanul 1 sã fie situatã exact deasupra
pistei 0 de la platanul 2 ši 3. Pentru a accesa o pistã oarecare pe
Chiar ši un text trimis prin pošta electronicã poate fi formatat.
unul din platane, braøul care susøine capetele le va muta spre acea
Lucrul acesta se poate face cu ajutorul barei de mai jos.
pistã. Deoarece aceastã metodã necesitã doar un singur mecanism
de poziøionare, simplificã design-ul. Totuši, pentru a accesa o
singurã pistã, trebuie mutate toate capetele. Deci, pentru a citi date
Butoanele sunt în ordine: Spell Check, Font Face, Font Size,
de pe pista 1 de pe platanul 1, apoi pista 50 pe platanul 3 ši apoi iar
Bold, Italic, Underline, Text Color, Highlight Color, Insert
pe pista 1 dar de pe al treilea platan, întregul braø cu capete trebuie
Emoticon, Create Hyperlink, Align Text, List, Decrease Indent,
mutat de douã ori. Pentru a muta un braø
Increase Indent, Stationary – care oferã facilitãøi în plus, contracost
trebuie un timp semnificativ, comparativ cu
(19.99$ pe an).
timpul de transfer. Pentru a minimiza
Toate celelalte opøiuni le cunoašteøi, au fost
mutãrile trebuie împiedicatã împrãštierea
tratate în paginile anterioare ale cãrøii. Ce sunt
datelor pe mai multe piste.
însã, emoticoanele? Sunt mici desene care sem-
O metodã prin care se optimizeazã timpul de acces este cea
nificã diferite stãri sufletešti, ši care se pot intro-
prin care un grup de date ce sunt accesate secvenøial sã fie scrise toate
duce în textul pe care vrea sã-l trimitã utilizatorul.
pe o singurã pistã. Dacã datele nu încap pe o singurã pistã, atunci se
continuã scrierea pe aceeaši pistã, dar pe un platan diferit. Prin aceastã
metodã, braøul nu mai trebuie sã execute aša multe mišcãri. Doar
4.12. Crearea unei agende cu adrese de mail trebuie sã fie selectat capul de citire/scriere cel mai apropiat. Selectarea
Yahoo mail vã oferã facilitatea de a vã crea o agendã cu capetelor se face electronic ši, de aceea, ea este mult mai rapidã decât
adrese de mail. Este utilã aceastã agendã, deoarece nu mai trebuie sã mišcarea fizicã a braøului cu capete între piste. Se mai folosešte terme-
øineøi minte adresele de mail ši, atunci când tastaøi în câmpul To nul de cilindru pentru a descrie multiplele platane suprapuse. Un
prima literã a unui nume, programul o sã vã afišeze automat o listã cilindru se referã la toate pistele care au acelaši numãr de pistã, dar
corespunzãtoare sã zicem, literei a, printre care se regãsešte ši care sunt localizate pe diferite platane.
adresa de mail cãutatã. Crearea propriu-zisã a agendei se face dupã b) Compact Disk-ul (CD) este un disc optic folosit pentru
stocarea datelor în format digital. În anul 1982, firmele Philips ši
238 27
Sony au definitivat standardul actualelor CD-ROM-uri. Discurile CD- 4.10. Trimiterea de mesaje atašate
ROM ši discurile CD-audio sunt asemãnãtoare (dintr-un anumit
Mesaj atašat înseamnã, de
punct de vedere) dar, în acelaši timp, sunt ši
fapt, un fišier atašat mail-ului.
diferite. Ele sunt identice ca suport, ca principiu
Poate fi orice tip de fišier (.doc,
de citire, ca mãrime ši format fizic, însã diferã
.jpeg .exe .ppt etc.). Pašii sunt
din punct de vedere al conøinutului informaøio-
identici ca cei pe care-i parcurgeøi
nal ši al unitãøilor hard pentru înregistrare ši
când trimiteøi un mesaj simplu, cu
redare. Un CD-audio, introdus însã într-o unitate de CD-ROM, va
observaøia cã, trebuie sã atašaøi
putea fi citit ši redat fãrã probleme. Capacitatea de stocare la un CD
fišierul cu un clic pe Attach Files
este între 650 ši 900 MB.
ši pe Browse. Dupã clicul pe
Principalele caracteristici de performanøã ale unitãøilor de
Browse vi se deschide o casetã de
CD-ROM sunt: capacitatea de stocare, timpul de acces, rata de
dialog File upload, unde trebuie sã cãutaøi fišierul care trebuie atašat. Se
transfer, viteza de lucru. Timpul de acces reprezintã, ca ši la hard-
face clic de douã ori pe fišier, acesta apãrând în câmpul File 1.
disc, durata de timp ce se consumã din momentul emiterii unei
cereri de citire sau scriere ši pânã în momentul când începe efectiv
operaøia respectivã. Acest parametru se mãsoarã în milisecunde ši
este mai mare ca la hard-disc, fiind cuprins, în medie, între 60
milisecunde ši 120 milisecunde. Astfel, în timp ce la hard-disc-uri
timpul de acces se situeazã sub 10 milisecunde, la CD-ROM-uri,
timpul de acces nu scade cu mult sub 100 milisecunde. Timpul mare
de acces se explicã, în primul rând, prin faptul cã, la fiecare
(Observaøie.: se pot ataša fišiere care însumate sã nu
accesare, CD-ul trebuie adus la o anumitã vitezã de rotire, în timp ce
depãšeascã 10 MB). Pasul urmãtor este clic pe Attach Files, clic pe
hard disc-ul are o vitezã de rotaøie constantã, iar în al doilea rând,
Continue to Message ši ultimul pas este clic pe Send. Mesajul atašat
capul de citire la unitatea de CD-ROM este ceva mai greu ca la hard
va fi trimis destinatarului.
disc conøinând mai multe elemente (laserul, fotocelula, unitatea de
focalizare š.a.), iar manevrarea acestuia cere mai mult timp. Rata de
28 237
4.9. Trimiterea unui mesaj cu pošta electonicã transfer se referã la cantitatea de informaøie ce se transferã într-o
secundã ši poate fi cuprinsã între 150 KB/s (la primele tipuri de
Se face cu un clic pe butonul Compose. În câmpul To veøi
unitãøi de CD-uri) ši peste 7000 KB/s (la unitãøile moderne). Rata de
scrie adresa de mail a destinatarului, la Subject ce conøine mesajul
transfer depinde în primul rând de timpul de acces ši de viteza de
vostru ši în cãsuøa de
lucru a unitãøii de CD-ROM. Viteza de lucru este un parametru care
jos, unde, evident,
influenøeazã direct rata de transfer ši timpul de acces ši se stabilešte
spaøiul este mai mare,
în raport cu primul tip de unitate CD numit single-spid, care
scrieøi textul pe care
lucreazã cu un transfer de 150 KB/secundã ši faøã de care s-au
doriøi sã-l trimiteøi.
dezvoltat apoi viteze de 2xSpeed, de 4xSpeed, de 8xSpeed š.a.m.d.,
Dupã ce aøi
ajungându-se în prezent pânã la 54x, pentru care ar corespunde, cel
completat toate câm-
puøin teoretic, unei rate de transfer de 7800 KB/s.
purile (Subject nu tre-
c) DVD-ul (Digital Video Disc sau Digital Versatile Disc) este
buie completat obligatoriu), clic pe butonul Send. Mesajul dum-
un mediu de stocare optic care vine ca succesor al CD-ului, cu o
neavoastrã va fi trimis în timp real destinatarului. Ieširea din cãsuøa
capacitate mult mai mare, însã cu un alt mod de scriere a informaøiei
de mail se face cu clic pe Sign Out. Ca sã rãspundeøi celui care v-a
pe disc.
scris fãrã sã accesaøi butonul Compose executaøi clic pe butonul
La începutul anilor '90 au fost
. Ca sã trimiteøi un mesaj primit ši altor persoane accesaøi dezvoltate douã medii optice de
stocare cu densitate mare: pe de o
butonul .
parte, discul Multimedia susøinut de
Philips ši Sony, iar pe de altã parte
discul SuperDensity, care avea ca susøinãtori pe Toshiba, Time-Warner,
Hitachi. În cele din urmã, DVD-ul, a fost lansat cu o capacitate de
stocare de 4.7 GB, chiar dacã proiectul iniøial era de 5 GB.
d) Discul Blu-Ray (BD, Blu-Ray Disc) este un tip de disc optic
de mare densitate folosit pentru stocarea de date digitale, în special
înregistrãri video de înaltã definiøie (High-Definition).
236 29
Numele Blu-Ray sugereazã culoarea albastru-violet a razei Dupã ce vã apare interfaøa Yahoo, în dreapta ferestrei
laser cu care se fac citirea ši scrierea acestui tip de disc. Din cauza executaøi un clic pe butonul
lungimii de undã relativ mici (405 nm), un disc Blu-Ray poate
Mail.
conøine o cantitate de informaøii substanøial mai
Vi se deschide o paginã
mare decât unul de tip DVD, care folosešte un
web unde va trebui sã executaøi
laser de culoare rošie de 650 nm. Astfel, un
un clic pe Sign up. Sign in este pentru utilizatorii care au deja construitã
disc Blu-Ray poate sã conøinã 25 GB pe fiecare
o adresã de mail (se observã în imaginea din
strat, de peste 5 ori mai mult decât DVD-urile
stânga). O sã vi se deschidã o altã paginã, unde
cu un strat care pot stoca doar 4,7 GB; iar
va trebui sã completaøi nište câmpuri, începând
discurile Blu-Ray cu douã straturi (50 GB) pot stoca de aproape 6 ori
de la datele dumneavoastrã personale, nume ši
mai multe date decât un DVD cu dublu strat (8,5 GB). Mai muløi
prenume, data ši locul našterii, gãsirea unui ID
fabricanøi au lansat pe piaøã discuri Blu-Ray inscripøionabile ši
(Identity) – un nume pentru adresa de mail (spre
reinscripøionabile cu un singur strat sau cu strat dublu.
exemplu, maria_ion), o parolã (Password) ši ter-
e) Discheta (Floppy-Disk) este un dipozitiv de memorie
minând cu un cod format din litere ši cifre.
externã pentru stocarea de date pe un disc magnetic flexibil. Ea este
Dupã ce aøi completat toate acele câm-
cea mai micã ši mai lentã ca ši mediu de stocare
puri, ultimul pas este sã executaøi clic pe un
a fišierului. Este vorba de un mic disc magnetic
din plastic subøire (flexibil), acoperit cu un strat buton pe care scrie Create My Account.
de substanøã cu proprietãøi magnetice, pe care se Acum aveøi o adresã de
pot înregistra date prin tehnologia specificã înregistrãrilor magnetice. mail. Cum vã deschideøi mail-ul?
Ca sã poatã fi folosite dischetele pe computer, acesta trebuie sã aibã Simplu, trebuie sã vã scrieøi Yahoo
montatã în cutia computerului o unitate de dischetã (Floppy-Disk ID (numele ales) ši Password
Drive sau FDD). Volumul de date care poate fi înregistrat pe o (parola). Observaøie: parola trebuie
dischetã este mic în comparaøie cu alte dispozitive de stocare (1.44 sã aibã cel puøin šase caractere!
MB, pe dischete de 3.5 inch, faøã de valori de mii de ori mai mari pe Poate conøine ši caracterele de la 0
un hard-disc), dar discheta încã se mai folosešte. la 9, underscore “_” ši punct.
30 235
informaøii pe calculatorul pe care lucraøi. Cum se copiazã text ši f) Stick de memorie Flash – este format dintr-un chip de
imagini de pe Internet? memorie EEPROM (memorie diferitã de memoriile EEPROM clasice
În primul rând, se selec- prin aceea cã permite scrierea datelor în blocuri
teazã textul, apoi se dã comandã mari) ši un controller. Dimensiunea stick-ului este
de copiere din meniul Edit, ši foarte redusã, capacitatea este mare, de la câteva
Copy, dupã care se deschide un sute de MB pânã la câøiva GB. Fiind un dipozitiv
editor de texte (Word sau portabil, are o rezistenøã mecanicã mai bunã decât a altor
NotePad) ši se dã comandã de dispozitive, cum ar fi HDD-ul.
lipire a textului utilizând Paste
din meniul Edit (în Word sau NotePad), dupã 2.2.6. Placa de bazã (motherboard)
care se salveazã documentul urmând pašii deja Dupã microprocesoare, placa de bazã reprezintã componenta
cunoscuøi din paginile cãrøii. cea mai importantã a unui calculator, de ea depinzând în mare
O imagine se poate salva executând clic mãsurã stabilitatea sistemului, precum ši optima corelare între
dreapta pe ea, se alege opøiunea Save image as sau celelalte componente.
Save picture as, dupã care se alege locul unde se Placa de bazã constituie "temelia"
va face salvarea acelei imagini. Dacã se dorešte doar copierea într-un oricãrei configuraøii, aceasta oferind struc-
document Word, atunci se alege opøiunea Copy image. tura necesarã adãugãrii tuturor celorlalte
componente ale sistemului, în termeni de
4.8. Crearea unui cont de e-mail alcãtuire fizicã ši funcøionalitate. De aceea,
alegerea unei plãci de bazã performante este primul pas spre obøi-
utilizând Yahoo Mail
nerea unei configuraøii reušite.
Este relativ ušor sã vã creaøi o adresã de mail, ši este foarte
utilã, deoarece puteøi comunica cu diverse persoane în diverse
coløuri ale lumii. În rândurile urmãtoare, vom exemplifica pašii 2.2.7. Placa video
pentru crearea unei cãsuøe de mail. Deschideøi Internet Explorer sau Este o altã componentã esenøialã a sistemului de calcul. Ea
Mozilla Firefox ši scrieøi adresa Yahoo (www.yahoo.com). pregãtešte imaginea generatã de sistem pentru a fi afišatã pe monitor.
234 31
Unele plãci de bazã includ ši o placã video, care va fi on-board. Cea mai recentã versiune stabilã este Firefox
Dar, de cele mai multe ori, placa video este o componentã distinctã 2.0.0.4, care a fost lansatã pe 30 mai 2007. Firefox
care se monteazã pe placa de bazã, într-un slot special. Este acea capãtã o cotã tot mai mare pe piaøa browser-elor, care
componentã a sistemului care se ocupã cu tot ceea ce înseamnã rãmâne dominatã totuši de Internet Explorer de la
"graficã", de la afišarea ferestrelor ši a conøinutului lor (caractere, Microsoft. Firefox deøine 17,4% din piaøã, cu 5,6% mai mult decât în
imagini etc.), pânã la redarea scenelor septembrie 2006 ši a ajuns la 400 de milioane de download-uri în 2007.
complexe din jocurile 3D. Acum se vorbešte Internet Explorer a înregistrat o scãdere de 9,6%, Opera a crescut cu 1%.
despre "acceleratoare grafice", legat tocmai
de capacitatea plãcilor video de a opera cu 4.7. Cãutarea informaøiilor cu ajutorul
geometrie tridimensionalã. Principalii para-
Google sau Yahoo
metri care definesc o placã video sunt: interfaøa (AGP sau PCI, cu
variantele lor), care definešte lãøimea de bandã a transferului dintre Când nu štiøi adresa unui site (de exemplu, www.edu.ro), tot
placa video ši placa de bazã, procesorul grafic, definit la rândul sãu ceea ce trebuie sã faceøi este sã deschideøi Google sau Yahoo ši în
de frecvenøa de operare ši, extrem de important, de parametrii sãi spaøiul liber (aša cum se vede în figura de mai jos) scrieøi “ministerul
intrinseci, cantitatea ši calitatea memoriei proprii (de pe placa educatiei si cercetarii” (observaøie: nu este nevoie de majuscule, nici
video), frecvenøa bus-ului de memorie. În ziua de azi, chiar ši de caractere românešti!). Programul o sã caute ši o sã afišeze mai
sistemul de rãcire a unei plãci video devine un parametru important, multe adrese de site-uri care conøin cuvintele-cheie tastate.
având în vedere cantitatea mare de caldurã degajatã de unele

acceleratoare.
2.2.8. Placa audio

Ce trebuie sã facã mai departe utilizatorul? Sã execute un clic
Placa audio este componenta sistemului
pe una dintre adresele gãsite ši afišate de Google. În exemplul
care se ocupã cu tot ceea ce înseamnã sunet, de la
nostru, executaøi clic pe “ANCS”, pe “Ministerul Educaøiei ši
mesajele sonore ale sistemului de operare, pânã la
Cercetãrii – Activitatea de cercetare” etc. Vi se vor deschide alte
muzicã ši efectele din jocuri. Se atašeazã siste-
pagini web unde puteøi citi sau de unde vã puteøi copia ši salva acele
mului folosind interfaøa PCI sau poate fi înlocuitã
32 233
respectiva cheie de cãutare. Utilizatorul are de ales doar locaøia cu o soluøie on-board. Plãcile audio actuale oferã sunet multicanal,
doritã. Existã mai multe astfel de programe de navigare Web, dar precum ši o serie de efecte implementate direct în hardware.
cele mai cunoscute sunt Internet Explorer, Firefox, Opera ši Diferenøele, ca ši la plãcile video, sunt date de performanøa proce-
Netscape Navigator. sorului audio ši a codecului prezent pe placã. De asemenea, ca ši în
Internet Explorer a fost creat cazul plãcilor video, soluøiile on-board sunt suficiente pentru
de Microsoft ši a fost inclus în majoritatea aplicaøiilor.
sistemul de operare Windows 95 ši
urmãtoarele. Mozilla Firefox este un
2.2.9. Placa de reøea
browser folosit de tot mai muløi utilizatori de Internet. Internet
Placa de reøea este interfaøa fizicã între calculator ši mediul de
Explorer, browser-ul web produs ši dezvoltat de Microsoft, este unul
transmitere a datelor. Rolul ei este sã pregã-
dintre cele mai populare browser-e din lume, fiind livrat odatã cu
teascã datele din calculator pentru ca aces-
sistemul de operare Windows, deši are unele deficienøe de securitate
tea sã fie transmise prin cablul de reøea, sã
ši protecøie scãzutã la viruši.
transmitã datele cãtre alt calculator, sã con-
Mozilla Firefox (cunoscut înainte sub
troleze fluxul de date între calculator ši cablul de reøea, sã recep-
numele de Phoenix, apoi ca Mozilla Firebird)
øioneze datele sosite prin cablu ši sã le transforme în octeøi pe care
este un browser dezvoltat de Fundaøia Mozilla.
unitatea centralã a calculatorului îi poate înøelege.
În englezã, firefox înseamnã "vulpe de foc" ši
Este nevoie de ea dacã calculatorul urmeazã sã fie conectat
este numele dat unei specii de panda roşu.
într-o reøea împreunã cu alte calculatoare. Pentru Internet printr-o
Proiectul, început în 2002, îši propunea sã dezvolte un browser
reøea de cartier, aceastã componentã devine esenøialã. Plãcile de
open source rapid ši ušor de utilizat.
bazã actuale vin cu placã de reøea încorporatã.
Firefox a devenit soft-ul asupra cãruia se concentreazã
momentan eforturile de dezvoltare a Mozilla, fiind astãzi browser-ul
oficial al Fundaøiei Mozilla ši parte a suitei de aplicaøii Mozilla 2.3. Structura ši funcøiile memoriei interne
(alãturi de clientul de e-mail Thunderbird). Prima versiune stabilã Memoria internã este un depozit de informaøii codificate în
(1.0.0) a fost lansatã în noiembrie 2004. binar ši este caracterizatã de capacitatea acestui depozit; cu cât
capacitatea memoriei interne este mai mare, cu atât permite
232 33
folosirea unui software mai performant; memoria internã este de tip reøeaua Web. Folosindu-se aceastã metodã, textele sau imaginile
RAM (Random Access Memory) – adicã memoria în care se poate evidenøiate într-un document reprezintã trimiteri la alte documente
scrie ši din care se poate citi; memoria de tip ROM (Read Only care conøin informaøii suplimentare; Hypermedia reprezintã o
Memory) este memoria din care se poate citi, extindere a metodei hypertext, prin care trimiterile sunt extinse ši la
dar nu se poate scrie. alte medii cum sunt sunetele ši imaginile video; URL (Uniform
Calculatorul folosešte sistemul de nu- Resource Locator) reprezintã adresa unei locaøii cu informaøii din
meraøie binar, adicã orice caracter introdus de reøeaua Internet.
la tastaturã este codificat în memoria calculatorului sub formã de Aceasta este formatã din trei pãrøi: numele protocolului care
cifre binare (0, 1) care se numesc biøi. Bit-ul (BInary digiT), cifra 0 precizeazã tipul resursei Internet, numele gazdei care prezintã numele
sau 1, reprezintã atomul informaøiei, adicã nivelul de la care aceasta calculatorului pe care este stocatã informaøia ši calea fišierului ce
nu se mai poate descompune. Biøii se grupeazã câte opt ši formeazã precizeazã numele fišierului în care se gãsešte informaøia ši calea de
un byte sau octet ši reprezintã unitatea de mãsurã a informaøiei. Aša cataloage pânã la catalogul în care se aflã fišierul.
cum în sistemul internaøional de mãsuri metrul este unitatea care Browser-ul este un program cu ajutorul cãruia se poate
mãsoarã lungimea sau kilogramul este unitatea de mãsurã pentru naviga prin Web; afišeazã documente plasate pe diferite calculatoare
masã, informaøia se mãsoarã în bytes. conectate prin Internet la reøeaua World Wide Web. Browser-ul este
Multiplii byte-ului sunt: format dintr-un set de programe care permit manevrarea infor-
1 KB (kilobyte) = 1024 B maøiilor bazate pe text ši elemente de graficã ši rularea unor pro-
1 MB (megabyte) = 1024 KB = 10242 B grame pe care documentele le pot include (applet-uri, scripturi).
1 GB (gigabyte) = 1024 MB = 10242 KB = 10243 B Fiecare browser are o casetã de text unde utilizatorul introduce
1 TB (terabyte) = 1024 GB = 10242 MB = 10243 KB = 10244 B adresa documentului dorit. Atunci când utilizatorul nu cunoašte
adresa exactã de identificare a documentului (URL-ul), acesta poate
introduce un text semnificativ pe care documentul ar trebui sã îl
2.3.1. Reprezentarea datelor în memorie
conøinã. Browser-ul transmite acest text unor aplicaøii speciale
Reprezentarea datelor în memorie se face la nivel de byte
existente în Web, programe numite motoare de cãutare. Acestea
(octet/8 biøi), cuvânt de memorie (2 bytes/16 biøi), dublu cuvânt (4
cautã în muløimea de documente existente respectivul text, oferind
bytes/32 biøi), cvadruplu cuvânt (8 bytes/64 biøi) š.a.m.d. Sistemul de
apoi ca rezultat o listã de adrese ale unor documente care conøin
34 231
unui singur calculator, tuturor calculatoarelor din reøea (difuzare) sau numeraøie binar are urmãtoarele caracteristici: baza sistemului de
unui subset de calculatoare (trimitere multiplã). Modul acesta de numeraøie este 2, iar alfabetul este format din simbolurile 0 ši 1.
transmitere este caracteristic reøelelor LAN (Local Area Network – Iatã douã exemple pentru scrierea numerelor în baza 2,
sunt în general reøele private situate într-o singurã camerã, în aceeaši respectiv reprezentarea lor în baza 10:
1 0
clãdire sau la o distanøã micã, de câøiva km). Ex: 111 (2) = 1⋅ 2 2 + 1 ⋅ 2 + 1 ⋅ 2 = 7(10)
Reøelele punct la punct dispun de multe conexiuni între 2 1 0
001 (2) = 0 ⋅ 2 + 0 ⋅ 2 + 1 ⋅ 2 = 1(10)
perechi de calculatoare individuale. Pentru a ajunge de la calcu-
Operaøii cu numere binare:
latorul sursã la calculatorul destinaøie, un pachet trebuie sã treacã
Adunare: Scãdere: Înmuløire:
prin unul sau mai multe calculatoare intermediare.
0+0=0 0–0=0 0x0=0
Reøelele MAN (Metropolitan Area Network) sunt o extensie a
1+0=1 1–0=1 1x0=0
reøelelor LAN ši folosesc tehnologii similare cu cele ale reøelelor LAN.
0+1=1 1–1=0 0x1=1
Reøelele WAN (World Area Network) sunt acele reøele care
1 + 1 = 10 10 – 1 = 1 1x1=1
acoperã o arie geograficã întinsã (o øarã sau chiar un continent).
Deci, un bit poate reprezenta 2 stãri: 0 ši 1. Înseamnã cã,
Calculatoarele se numesc gazde (host) ši sunt conectate între ele prin
într-un octet sunt posibile 28 combinaøii. Cum am ajuns la aceastã
intermediul unei subreøele de comunicaøie.
concluzie? Trei biøi se pot combina în 8 formaøii (23), astfel:
000 100
4.6. Utilizarea reøelei Web 001 101
WWW este o colecøie de milioane de documente cu diferite 010 110
informaøii care sunt pãstrate pe calculatoare rãspândite în întreaga 011 111
lume. WWW este doar una dintre numeroasele aplicaøii de Internet, cu Opt biøi vor permite 28 = 256 combinaøii.
o interfaøã de utilizator (GUI) foarte atrãgãtoare din punct de vedere Pentru a face posibilã reprezentarea logicã a oricãrui caracter,
grafic, practicã ši simplu de folosit, inventatã de Tim Berners-Lee. octetul se considerã împãrøit în douã pãrøi:
Pagina Web reprezintã un document Web; Site-ul Web este o - partea numericã – aratã poziøia caracterului respectiv într-o
colecøie de pagini Web, care aparøin aceleiaši instituøii sau persoane; numerotare de la 0 la 9
Pagina sursã (Home Page) este pagina principalã dintr-un site Web; - partea de zonã – aratã ce fel de caracter este: literã, cifrã,
Hypertext-ul este metoda folositã pentru a organiza informaøia în caracter special.
230 35
d) dupã distanøã (reøele locale – LAN, metropolitane – MAN, de arie

Octet întinsã – WAN ši Internet-ul);
e) dupã modul de realizare a legãturilor între nodurile reøelei (reøele
cu comutare de circuite ši reøele cu comutare de pachete).
partea de zonã partea numericã
Reøea LAN de tip magistralã (bus) – este cea mai simplã ši
utilizatã metodã de conectare a
Primii doi biøi iau urmãtoarele valori: pentru litere mari ši
calculatoarelor în reøea. Toate
cifre – 11, pentru litere mici – 10, pentru caractere speciale 01;
calculatoarele au drepturi egale
urmãtorii 2 biøi iau urmãtoarele valori: pentru cifre 11, pentru litere
în reøea. Cea mai cunoscutã
mari de la A la I: 00, pentru litere mari de la J la R: 01, pentru litere
topologie de tip magistralã este Ethernet-ul.
mari de la S la Z: 10.
Reøea LAN de tip stea (star) – în
Alfabetul se considerã poziøionat într-o matrice:
acest tip de reøea toate calculatoarele
1 2 3 4 5 6 7 8 9
sunt conectate la un nod central (hub –
A B C D E F G H I
Host Unit Broadcast). Comunicarea
J K L M N O P Q R
între calculatoare se face prin hub.
S T U V W X Y Z
Reøea LAN de tip inel (ring) –
toate calculatoarele sunt legate între ele douã câte douã, ultimul
Iatã cum se codificã litera d:
calculator fiind legat de primul. (Cea mai cunoscutã topologie de tip
Primii 2 biøi vor fi 10 pentru cã avem literã micã, urmãtorii
inel este Token Ring de la IBM). Fiecare calculator primešte
doi vor fi 00 pentru cã litera este cuprinsã între A ši I, urmãtorii patru
datele de la predecesorul sãu, le verificã ši le
vor fi 0100, pentru cã am scris cifra 4 corespunzãtoare literei d în
transmite amplificat cãtre calculatorul
binar. Deci, litera d va fi reprezentatã astfel: 1 0 0 0 0 1 0 0. urmãtor.
Reøelele cu difuzare sunt cele
care au un singur nod de comunicaøie ce
poate fi accesat de toate calculatoarele
din reøea. Mesajul (pachetul) poate fi adresat
36 229
4.5. Reøele de calculatoare 2.4. Tipuri de microprocesoare

O reøea de calculatoare (computer network) reprezintã un Microprocesorul (se mai numešte procesor sau chip) se
ansamblu de calculatoare interconectate între ele prin intermediul monteazã pe placa de bazã a calculatorului prin intermediul unor
unor medii de comunica- picioruše numite pini. Este format din circuite electronice cu ajutorul
øie, asigurându-se astfel cãrora se pot interpreta ši executa instrucøiunile.
utilizarea în comun de Acestea sunt širuri de cifre binare. Codul folosit
cãtre numãr mare de utili- se numešte cod-mašinã, iar setul de instrucøiuni
zatori a resurselor fizice pe care microprocesorul le înøelege ši le poate
(hardware), logice (soft- executa formeazã limbajul-mašinã.
ware ši aplicaøii de bazã) ši Existã la ora actualã trei familii mari de microprocesoare:
informaøionale (baze de * Intel (cu sediul în Santa Clara, California) creat de firma cu acelaši
date) de care dispune ansamblul de calculatoare conectate.
nume ši utilizat pentru construirea calculatoarelor IBM sau compa-
Metodele de conectare sunt diverse, începând cu diverse
tibile IBM (International Business Machines), * Motorola, micro-
cabluri metalice ši de fibrã de sticlã, cabluri submarine ši terminând
procesor pe baza cãruia Apple Computer (principala firmã rivalã a
cu legãturi prin radio. Foarte rãspânditã este metoda Ethernet,
celor de la IBM, cu sediul în Cupertino, California, înfiinøatã în anul
termen care se referã la natura fizicã a cablului folosit ši la tensiunile
1977) a construit calculatorul Macintosh ši l-a lansat în anul 1984, la
electrice ale semnalului. Dacã drept mediu fizic sunt utilizate undele
trei ani de la lansarea calculatorului IBM ši * AMD K al firmei AMD
radio, atunci reøeaua se numešte reøea fãrã fir (wireless).
(Advanced Micro Devices) cu microprocesorul K, Duron sau Athlon.
În funcøie de criteriul de clasificare, existã mai multe tipuri de
AMD; are sediul în localitatea Sunnyvale, California ši, în anul 1999,
reøele de calculatoare:
era a cincea firmã producãtoare de cipuri din Statele Unite ale
a) dupã tehnologia de transmisie (reøele punct la punct ši reøele cu
Americii.
difuzare);
Pe piaøã existã calculatoarele compatibile IBM (se mai
b) dupã topologie (reøele de tip magistralã – bus, de tip stea – star,
numesc ši clone IBM), calculatoare care au (teoretic) aceleaši
de tip inel – ring ši reøele combinate);
performanøe cu cele originale, dar un preø mai mic. Primul IBM a fost
c) dupã tipul sistemului de operare (reøele peer-to-peer ši reøele
creat în anul 1981 cu un microprocesor Intel 8080; de atunci
bazate pe server);
228 37
microprocesoarele au evoluat rapid, apãrând: Intel 286, Intel 386, director al World Wide Web Consortium (W3C) din cadrul The
Intel 486, Pentium, Pentium II, Pentium III, Pentium IV š.a. Massachusetts Institute of Technology din Boston. Use Net este un
Cele douã tipuri de microprocesoare (Intel ši Motorola) nu protocol ce poate fi folosit pentru cuplarea la grupurile de discuøii,
sunt compatibile între ele, adicã nu recunosc acelaši set de pentru a colabora cu aløi colaboratori conectaøi la Internet. File Transfer
instrucøiuni. Un program scris pentru microprocesorul Intel nu va fi Protocol permite transferarea de fišiere de pe un calculator-gazdã pe
înøeles de un microprocesor Motorola ši invers, dar în cadrul altul. Internet Relay Chat (IRC) poate fi folosit pentru a purta conversaøii
aceleiaši familii, microprocesoarele sunt compatibile între ele. în direct, conferinøe video ši audio. Pošta electronicã (e-mail) este un
serviciu pentru primirea/transmiterea mesajelor.
2.4.1. Caracteristicile microprocesoarelor
• frecvenøa de lucru – este frecvenøa de tact a ceasului; el este cel 4.4. Protocoale folosite pe Internet
care stabilešte frecvenøa impulsurilor pentru circuitele electronice Pentru a lucra în Web sunt folosite mai multe protocoale:
ale calculatorului, impulsuri prin care li se comandã acestor Internet Protocol (IP) este cel mai simplu protocol de comunicare
circuite sã execute operaøii. Se mãsoarã în MHz (megaherøi), între calculatoare. Transmission Control Protocol (TCP) este mai
adicã milioane de impulsuri pe secundã. Dacã, de exemplu, un performant decât Internet Protocol, deoarece asigurã corectarea
microprocesor are frecvenøa de 233 MHz, aceasta înseamnã cã erorilor de transmisie. Cele douã protocoale prezentate mai sus sunt
ceasul lui genereazã un semnal cu 233 de milioane de impulsuri folosite de regulã împreunã, ši sunt menøionate mereu sub forma
pe secundã. Cu cât aceastã frecvenøã este mai mare, cu atât TCP/IP. File Transfer Protocol (FTP) definešte modul în care este
microprocesorul este mai performant, deoarece frecvenøa este transferat un fišier generic dintr-un calculator în altul. Fišierul poate fi
direct proporøionalã cu viteza cu care microprocesorul executã o de forma unui document, program, o imagine etc. HyperText Markup
instrucøiune, deci cu viteza de lucru a calculatorului; Language (HTML) definešte o metodã de adãugare a atributelor de
• cuvânt – reprezintã numãrul de biøi întotdeauna multiplu de formatare în fišierele de text, pentru a fi vizualizate. Fišierele de text
octeøi care pot fi prelucraøi la un moment dat de cãtre sunt citite ca nište titluri, paragrafe centrate ši imagini înglobate. Hyper
microprocesor (8, 16, 32, 64, 128, 256 biøi). Cu cât cuvântul are Text Transfer Protocol (HTTP) definešte modul în care calculatoarele
mai muløi biøi, cu atât viteza de lucru a microprocesorului este transmit fišierele HTML în ambele direcøii.
mai mare ši calculatorul mai performant;
38 227
4.2. Motoare de cãutare • viteza de lucru a microprocesorului – este determinatã de

elementele enumerate mai sus ši aratã cât de repede micro-
Motorul de cãutare este un server care acceseazã Internet-ul
procesorul poate executa o instrucøiune. Viteza se mãsoarã în
în mod automat ši stocheazã titlul, cuvintele cheie ši conøinutul
milioane de instrucøiuni pe secundã (MIPS). Un calculator
paginilor ce compun site-urile într-o bazã de date. În momentul în
performant are o vitezã de execuøie mai mare de 2 MIPS.
care un utilizator cautã într-un motor de cãutare dupã o anumitã
frazã sau cuvânt, motorul de cãutare se va uita în aceastã bazã de
date ši, în funcøie de anumite criterii de prioritate, va crea o listã de 2.5. Pornirea/oprirea calculatorului
rezultate pe care o va afiša sub formã de rezultat. Cele mai utilizate Pornirea calculatorului se face cu ajutorul butonului Start de
motoare de cãutare sunt: Google, Yahoo, MSN, Altavista. la unitatea centralã. Oprirea calculatorului se face din meniul Start ši
se alege opøiunea Shut down the computer.
2.6. Programe utilitare

Programele utilitare asigurã: comprimarea/decomprimarea
datelor, depistarea virušilor ši devirusarea, testarea echipamentului ši
diagnosticarea defecøiunilor, comunicarea prin modem pe linie
4.3. Facilitãøi ši servicii asigurate de Internet telefonicã etc.
World Wide Web (WWW – W3) sau pe scurt

Web, este o uriašã colecøie de documente care 2.6.1. Programe de arhivare/dezarhivare
conøin informaøii ce sunt A arhiva sau a comprima informaøii înseamnã a înregistra
pãstrate pe calculatoare aceleaši informaøii pe o suprafaøã mai micã de suport de memorie
rãspândite în toatã lumea. externã - Floppy-disk (A:) sau Hard-disk (C:). Atunci când nu folosiøi
În Elveøia, la The European Organization fišiere sau programe prea des, acestea pot fi arhivate pentru a nu
for Nuclear Research (CERN), fizicianul ocupa mult spaøiu pe disc.
Tim Berners-Lee (foto stânga sus) a creat primul server web, browser
hypermedia ši editor web pe calculatorul NeXT. Actualmente, el este
226 39
Fišierul arhivat poate fi organizaøii denumitã pe atunci United States Defense Communications
dezarhivat cu ajutorul progra- Agency care a devenit mai târziu Defense Information Systems Agency.
melor de dezarhivare. Progra- În anul 1983, ARPAnet asigura conectarea a 500 de centre. În anul
mele de arhivare/dezarhivare 1990, ARPAnet se desfiinøează datoritã apariøiei altor reøele performante.
cele mai utilizate sunt: În februarie 1993, NCSA (National Center for Superconducting
WinZip, WinRar, WinAce. Applications) a anunøat prima versiune a programului Mosaic, un
Programul WinZip (de exem- browser pentru mašinile UNIX rulând în sistemul X-Windows care
plu) conøine urmãtoarele me- folosea mediul Windows (pictograme, meniuri etc.). În plus, Mosaic a
niuri: New – creeazã o arhivã nouã; Open – deschide o arhivã de pe putut îngloba imaginile color direct în paginile cu text, asigurând ši
disc; Add – adaugã fišiere la lista deschisã; Extract – extrage fišierele posibilitãøi de folosire a sunetului, mišcãrii, animaøiei etc. În 1994,
din arhivã; View – vizualizeazã fišierul selectat. Mosaic avea deja peste 1 milion de utilizatori în întreaga lume.
Intranet-ul este o reøea particularã cu aceleaši principii de
funcøionare ca ši Internetul, dar cu acces restrâns - de exemplu, intranet-
2.7. Viruši. Programe antivirus
ul sau intranet-urile unei firme particulare.
Pânã nu de mult, crearea unui virus cerea serioase cunoštinøe
Extranet-ul este un intranet particular al unei firme, la care însã
de programare. Astãzi, aproape oricine are oarecare cunoštinøe
au acces (parøial) ši anumite persoane sau grupe externe, din alte firme,
despre programarea pe calculator poate crea un virus. Atenøie însã,
ca de exemplu, de la firme furnizoare sau firme-cliente.
virušii sunt creaøi în scopul distrugerii calculatoarelor. Prin natura sa,
Dezvoltarea reøelei Internet a fost spectaculoasã, astfel cã, în
un virus se va replica mult timp înainte de a se activa, ceea ce îi
1985, erau conectate aproximativ 2.000 de calculatoare, iar în ziua de
oferã mult timp de rãspândire.
azi, în lume, sunt peste 700 de milioane. În prezent, orice posesor al
Ce este virusul? Este un program care conøine: un mecanism
unui calculator conectat la o linie telefonicã poate avea acces la Internet.
de contaminare prin care se "îmbolnãvešte" calculatorul gazdã, un
Pentru conectarea la Internet, trebuie îndeplinite urmãtoarele condiøii
mecanism de declanšare prin care virusul începe sã distrugã, un
minimale: un PC dotat cu Windows 95 sau unul mai performant dotat cu
mecanism de distrugere care reprezintã scopul pentru care a fost
un modem, o linie telefonicã ši un abonament la un furnizor de servicii
creat virusul ši un mecanism prin care virusul se autoidentificã.
Internet independent sau un serviciu comercial online.
Obiectivul virusului este (oricum) distrugerea informaøiilor de pe un
calculator sau de pe o reøea de calculatoare.
40 225
Legea interzice aceste acøiuni, care sunt considerate infracøiuni.

Virušii se ascund în fišierele executabile ši în memoria internã. Ei pot fi
în programul care încarcã sistemul de operare din sectorul de boot al
Capitolul IV discului, în fišierele sistemului de operare, în fišierele executabile, în

memoria video etc. De asemenea, vã puteøi contamina calculatorul
Internet copiind fišiere pe o dischetã de pe un calculator virusat, dupã care vã
copiaøi acele fišiere pe calculatorul dumneavoastrã. Sau dacã existã o
reøea de calculatoare care are virusat un calculator - se pot infecta ši
4.1. Istoria Internet-ului
celelalte. Virušii se pot multiplica; dacã nu sunt depistaøi la timp, pot
Internet-ul este o giganticã reøea de calculatoare (reøea de reøele
infecta foarte multe fišiere. Cei care nu se multiplicã (worms) se
de calculatoare) la care se poate conecta orice utilizator care posedã o
infiltreazã în sistem ši provoacã distrugeri lente. În faza a doua, virusul
legãturã la aceasta. A apãrut în anul 1969, când, în SUA, Ministerul
declanšeazã atacul ši, dacã are îndeplinite anumite condiøii, declan-
Apãrãrii a creat Agenøia pentru Proiecte de Cercetare Avansatã (ARPA),
šeazã distrugerea. Aceste condiøii pot fi: o anumitã datã calendaristicã
având ca obiectiv dezvoltarea unei reøele de comunicaøii care sã poatã
sau orã, un anumit numãr de taste apãsate, un anumit interval de timp
asigura transmiterea mesajelor chiar ši în cazul distrugerii sale parøiale
scurs de la pornirea calculatorului š.a.m.d.
într-un bombardament nuclear. Substantivul comun internet desem-
Un calculator virusat se trateazã cu un program antivirus, la ora
neazã în marea majoritate a cazurilor aceeaši reøea, însã vãzutã ca un
actualã existând nenumãrate programe de acest gen. Iatã câteva dintre
mediu de comunicare în masã, împreunã cu informaøia ši serviciile care
ele: NAV (Norton AntiVirus), F-Prot, BitDefender, Panda AntiVirus,
sunt oferite utilizatorilor prin intermediul acestei reøele. Topologia
Kaspersky, NOD 32 etc. Programele antivirus au o listã a virušilor pe
ARPAnet consta în legãturi între mašinile din patru instituøii academice
care îi pot dezactiva. Este foarte important sã aveøi instalat pe calculator
(Institutul de Cercetãri Stanford, Universitatea Utah, Universitatea Califor-
un program antivirus. De asemenea, când vã copiaøi fišiere de pe
nia din Los Angeles ši Universitatea California din Santa Barbara).
dischetã sau de pe CD-ROM pe calculator acestea trebuie înainte
În anul 1972, ARPAnet avea aproximativ 40 de gazde (ceva mai
scanate cu programul antivirus pe care-l aveøi instalat. Programul
puøin decât o reøea localã). Este anul în care Tomlinson a creat pošta
antivirus trebuie actualizat (update), din când în când, de pe Internet!
electronicã (e-mail). În anul 1973, ARPAnet propune protocolul TCP/IP
Prin acest update vã copiaøi de fapt o listã cu ultimii viruši care pot fi
(Transmission Control Protocol/Internet Protocol). În anul 1975 era deja
dezactivaøi de programul antivirus.
o reøea complet funcţionalã, iar controlul ARPAnet a fost încredinøat unei
224 41
7. Creaøi o interogare în care condiøia sã fie “angajaøii cu un salariu

2.8. Elemente de interfaøã la SO Windows XP
peste 890". Numele interogãrii sã fie query_angajati.
2.8.1. Fereastra Windows 8. Pe baza tabelului tabela_angajat generaøi un raport tip coloanã
Windows este un produs software cu urmãtoarele carac- sub numele raport_angajat.
teristici de bazã: este un sistem de operare, are interfaøã graficã ši
este un sistem mul-
titasking, adicã el
poate rula mai multe
programe la un mo-
ment dat. Fiecare pro-
gram sau aplicaøie
Windows lucreazã
într-un spaøiu propriu,
numit fereastrã. Când porniøi cal-
culatorul, sistemul de operare instalat
pe acesta se încarcã pe hard disc, iar pe
ecran apare interfaøa (Desktop) siste-
mului de operare, care nu este altceva
decât modul în care calculatorul
dialogheazã cu utilizatorul.
Interfaøa este formatã din:
pictograme (icons) în partea stângã a
ecranului (dar puteøi sã le ašezaøi
oriunde pe interfaøã), pictograme care
nu sunt altceva decât Shortcut-uri
(scurtãturi) ale programelor sau aplicaøii ale sistemului, pe care le
42 223
tabel_carte puteøi deschide efectuând clic de douã ori cu mouse-ul pe ele; bara
de aplicaøii (Taskbar) care se gãsešte, de regulã, în partea de jos a
Cod_carte Titlu_carte Editura Nume_autor
1 Limba românã Humanitas 1 ecranului, conøine meniul Start în stânga barei ši ora sistemului în
2 Informaticã Albastrã 1
dreapta barei.
3 Chimie Tehnicã 2
4 Aritmeticã Albastrã 2 Pictogramele pot sau nu pot exista pe interfaøã. De ce sunt
5 Geografie Ares 1 necesare aceste pictograme? Pentru cã vã oferã posibilitatea de a
6 Economie Libra 1
deschide programul/aplicaøia mai repede decât dacã aøi deschide
☺ meniul Start ši aøi cãuta cu ajutorul acestuia programul dorit.

În meniul Start gãsiøi: Turn off
1. Creaøi o bazã de date în directorul My Documents.
este comanda pentru închiderea cal-
2. Creaøi un tabel care sã conøinã urmãtoarele câmpuri:
culatorului; pentru repornire comanda
Angajat_ID – tip AutoNumber;
este Restart; opøiunea Log off – pentru
Nume_Angajat - tip Text, de lungime 20 caractere;
schimbarea contului utilizatorului cu-
Salariu – tip Number, de lungime Long Integer;
rent; opøiunea Run - pentru deschiderea unui program sau a unei
Data_Angajãrii – tip Date/Time;
aplicaøii dupã ce aøi scris o linie de comandã (de exemplu:
Permis_Auto – tip Yes/No.
3. Atribuiøi cheia primarã câmpului Angajat_ID. C:\NC.exe); opøiunea Help and Support – este o bibliotecã elec-
4. Salvaøi tabelul sub numele de tabela_angajat. tronicã care se regãsešte în fiecare program (adaptatã, evident,
5. Creaøi un formular al tabelului tabela_angajat în modul de programului respectiv!) ši care vã oferã informaøii despre acel
formatare automatã tip coloanã. Numele formularului sã fie este program (este în limba englezã); opøiunea Search. În cazul în care aøi
formular_angajat. “pierdut” un director sau un fišier, ca sã-l recuperaøi parcurgeøi pašii
6. Sã se întroducã în tabel urmãtoarele cinci articole. urmãtori: Start, Search, Files or Folders. În caseta de dialog care
Angajat_ID Nume_Angajat Salariu Data_Angajãrii Permis_Auto apare, în dreptul butonului pe care scrie Named, se scrie numele
1 Popescu Ion 560 21 mai 2005 Da directorului sau fišierului pierdut, dupã care se executã clic pe
2 Muresan Ilie 945 14 mai 2001 Da
3 Cupcea Radu 1110 10 iunie 1999 Nu butonul Find Now. Calculatorul va începe cãutarea pe disc; la un
4 Rusu Traian 768 18 ianuarie 2001 Nu
moment dat, o sã aparã directorul sau fišierul pierdut, cu specificaøia
5 Pop Ioana 890 16 august Da
locului în care se gãsešte. Dacã doriøi sã gãsiøi toate fišierele Word,
222 43
de exemplu, tastaøi la Named sintaxa *.doc. În fereastra din dreapta a

☺
programului Windows Explorer, sub bara cu instrumente, observaøi
1. Creaøi un tabel cu urmãtoarele câmpuri:
cã sunt afišate anumite date despre directoare ši fišiere, adicã: Name
Autor_ID – Number, Long Integer;
(numele acestora), Size (mãrimea în bytes sau multiplii acestuia),
Nume_autor – Text, 20 de caractere.
Modified (data la care au fost create sau data la care s-a fãcut ultima
2. Atribuiøi atributul de cheie primarã câmpului Autor_ID.
modificare). Dacã nu vã apar aceste opøiuni, executaøi clic dreapta
3. Salvaøi tabelul sub numele de tabela_autor.
cu mouse-ul ši
4. Creaøi un tabel care sã aibã urmãtoarea structurã:
alegeøi de la View
Cod_carte – AutoNumber;
una din cele patru
Titlu_carte – Text, 50 de caractere;
opøiuni: Large icons
Editura – Text, 40 caractere;
(apar directoarele
Nume_autor – Number, Long Integer.
sau fišierele sub
5. Stabiliøi atributul de cheie primarã câmpului Cod_carte.
formã de pictogra-
6. Salvaøi tabelul sub numele de tabel_carte.
me), Small icons
7. Generaøi o relaøie de tipul "de la unu la mai muløi" între tabelele
(apar directoarele
tabela_autor ši tabel_carte, folosind câmpul Autor_ID.
sau fišierele sub
8. Stabiliøi forøarea integritãøii relaøionale a relaøiei.
formã de pictograme mai mici), List (apar directoarele sau fišierele sub
9. Generaøi urmãtoarele douã articole în tabelul tabela_autor ši
formã de listã) ši Details (apar directoarele sau fišierele cu detaliile
urmãtoarele šase articole în tabelul tabel_carte.
pe care le-am menøionat mai sus). Este recomandabil sã lucraøi cu
opøiunea Details. În Control Panel gãsiøi opøiuni pe care le puteøi tabel_autor
deschide ši puteøi modifica nište parametri, de exemplu:
AutorID NumeAutor
Add/Remove Programs – pentru adãugarea sau štergerea de 1 Ionescu Maria
2 Murešan Vasile
programe), în Printers and Faxes vedeøi dacã existã imprimante/fax-
uri instalate pe calculator; de aici puteøi ši instala o imprimantã sau
un fax, iar în Taskbar puteøi adãuga sau šterge opøiunile din meniul
Start; opøiunea Documents – vã deschide o listã cu ultimele fišiere la
44 221
Nr_crt – numeric, întreg care aøi lucrat sau le-aøi deschis ši vã oferã posibilitatea sã le accesaøi
Nume – text, 10 de aici executând clic pe unul din ele, fãrã a mai deschide progra-
Prenume – text, 10 mul respectiv; atunci când lista este prea mare, puteøi face curat
Oraš – text, 15 alegând: Start, Control Panel, Taskbar & Start Menu, Clear (fišierele
Vârsta – numeric, întreg nu dispar însã de pe disc!); opøiunea All Programs – vã deschide o
Salariu – numeric, întreg listã cu programe sau aplicaøii pe care le puteøi activa executând clic
Se cere: cu mouse-ul pe una din ele (asta în cazul în care nu aveøi la
1. Sã se introducã 10 înregistrãri cu diferite persoane din oraše îndemânã pictograma programului respectiv pe interfaøã).
distincte Cu ajutorul pictogramei My Computer de pe interfaøã gãsiøi
2. Sã se realizeze rapoarte prin intermediul cãrora sã se afišeze: componentele sistemului dumneavoastrã de calcul, ši anume:
a) R1 – numele ši prenumele salariaøilor unitatea de dischete (A:), unitatea de hard disc (C:), unitatea sau
b) R2 – numele, prenumele ši salariul angajaøilor unitãøile de CD-ROM (D:
c) R3 – numãrul de ordine, numele, prenumele ši orašul de prove- sau E:), unitatea de DVD-
nienøã al salariaøilor ROM, Control Panel ši
d) R4 – numele, prenumele salariaøilor ši totalul lor Printers, pe care le puteøi
e) R5 – media de vârstã a salariaøilor deschide prin metoda deja
f) R6 – totalul salariilor acordate cunoscutã.
g) R7 – cel mai mare salariu acordat Ca sã aflaøi cât
h) R8 – cel mai mic salariu acordat spaøiu mai aveøi liber pe
i) R9 – media salariilor hard disc sau pe dischetã,
3. Sã se utilizeze ambele moduri de lucru Design View ši Wizard cu clic dreapta pe hard
4. Sã se realizeze un raport cu numele R10 care sã aibã in com- disc (C:) sau pe 31/2 Floppy
ponenøã un subraport (A:), din lista cu opøiuni
5. Sã se observe asemãnãrile dintre subraport ši subformular. care vã apare, alegeøi
Properties.
220 45
În figura din pagina 45 vedeøi un exemplu în care capacitatea Den_firmã – denumirea firmei – text(20)
hard disc-ului este de 18,6 GB, spaøiul ocupat pe disc este de 13,6 Adresã – adresa fimei – text(30)
GB ši spaøiul liber rãmas pe hard, 4,92 GB. Cod_fisc – codul fiscal al firmei – numeric(15)
Tot pe interfaøa sistemului de operare se aflã Recycle Bin Banca – banca cu care lucrează firma – text(20)
(cošul de gunoi sau containerul de reciclare al calculatorului), care Cont – contul firmei – text(15)
conøine fišierele šterse ši pe care le puteøi duce la loc, exact acolo de 2. Se consideră apoi tabela Facturã compusă din următoarele
unde le-aøi šters, oricând doriøi. câmpuri:
Nr_fact – numãr facturã – numeric – întreg
Data_fact – data factură – datã calendaristicã
Cod_firmã – codul firmei – numeric(4).
Se cere:
a) Crearea tabelelor Firmã, Facturã
b) Sã se defineascã cheile primare pentru cele două tabele (Cod_fisc,
respectiv Nr_fact)
c) Sã se creeze relaøia de tipul One-to-Many între cele două tabele
d) Sã se creeze cu ajutorul wizard-ului un formular cu numele
Firma_A corespunzãtor tabelei Firmã, de tip coloane ši stilul
standard
e) Sã se construiascã cu ajutorul wizard-ului subformularul cores-
punzãtor tabelei Facturã, de tip coloane ši folosind stilul standard
Atenøie! Dacã goliøi cošul de gunoi, nu mai puteøi recupera nimic. f) Sã se verifice legătura dintre tabele, proprietãøile Link Child Fields
Gândiøi-vã bine atunci când alegeøi opøiunea Empty Recycle Bin (golešte ši Link Master Fields.
cošul de gunoi) din meniul File al casetei de dialog Recycle Bin, dacã
doriøi sã faceøi acest lucru sau dacã mai doriøi sã recuperaøi ceva. Cu ☺
opøiunea Restore din meniul File, dupã selectarea fišierelor, acestea se
1. Sã se creeze baza de date Salariaøi având în componenøã
recupereazã ši vor fi duse automat în locul de unde au fost šterse; orice
câmpurile:
46 219
Adresã – text(25) fišier din Recycle Bin ocupã loc pe hard. My Briefcase este containerul
Oraš – text(15) servietã care vã adunã tot ce doriøi sã luaøi cu dumneavoastrã în voiaj, pe
Judeø – text(2) calculatorul portabil.
Sã se introducã 10 înregistrãri în tabela Date_elevi astfel încât sã se Pachetul Microsoft Office Professional conøine patru mari
respecte urmãtoarele cerinøe: programe ši anume: Word – editor sau procesor de texte utilizat pentru
a) Sã existe elevi al cãror domiciliu sã nu fie Cluj-Napoca tehnoredactare; Excel – editor de foi de calcul (se mai numešte editor
b) Sã existe elevi de la ambele secøii IA şi ME tabelar) cu ajutorul cãruia puteøi gestiona bugete, trasa diagrame ši efectua
c) Sã existe elevi cu vârste mai mici de 14 ani calcule; Access – program pentru crearea de baze de date (inventare,
d) Sã se defineascã regulile de validare pentru câmpul Specializare clienøi, angajaøi etc.); Power Point – program de prezentare folosit în
astfel încât sã fie permise doar valorile IA sau ME. Pentru câmpul Sex marketing (oricând doriøi sã “vindeøi” o idee, vã puteøi face prezentarea cu
valorile permise vor fi F sau M ajutorul acestui program).
Sã se creeze:
a) o listã cu numele elevilor din Cluj-Napoca, ordonaøi crescãtor
2.8.2. Crearea unei scurtãturi (Shortcut)
dupã vârstã
De ce sunt utile scurtãturile? (Shortcut-urile). Pentru cã oferã
b) o listã cu numele elevilor bursieri din Cluj-Napoca
accesul la un anumit program mai simplu, direct de pe Desktop, fãrã
c) o listã cu numele elevilor de sex masculin care nu sunt bursieri
a mai fi necesarã cãutarea lui în lista din All Programs. Procedeul
d) lista elevilor de la secøia ME
este foarte simplu pentru crearea unei scurtãturi: meniul Start, All
e) lista elevelor de la IA
programs, Microsoft Office, Microsoft Word, clic dreapta pe
f) lista elevilor ordonatã alfabetic dupã nume ši prenume
Microsoft Word, clic pe opøiunea Send to, clic pe Desktop. Astfel,
g) o listã cu numele elevilor bursieri
v-aøi creat o scurtãturã pentru editorul de texte care pe care îl veøi
h) lista elevilor care nu au domiciliul în judeøul Cluj ši nu au bursã,
studia în capitolele urmãtoare ale acestei cãrøi.
ordonaøi alfabetic dupã nume.
☺ 2.9. Windows Explorer

Este un program care se folosešte pentru crearea de directoare
1. Se consideră baza de date Firmã care are urmãtoarele câmpuri:
ši pentru gestionarea fišierelor ši directoarelor pe disc. Lansarea
Cod_fiscal – numeric(4)
218 47
acestui program se poate face în douã moduri simple: executând clic 11. Sã se completeze câmpul introdus cu informaøiile corespun-
de douã ori pe pictogramã (dacã ea existã pe interfaøã - Desktop) sau zãtoare pentru fiecare elev.
acøionând meniul Start, Programs, Windows Explorer.
☺
2.9.1. Fereastra Windows Explorer Sã se creeze un tabel cu numele Salarii, în baza de date Personal.
Cele trei butoane din dreapta Tabelul va avea urmãtoarea structurã:
sus a ferestrei programului sunt, în Cod_personal – Numeric, întreg
ordine, de la stânga spre dreapta: Data_plãøii – Datã calendaristicã
pentru minimizarea ferestrei, pentru Suma_plãtitã – Currency
maximizarea ferestrei ši pentru închi- a) Completaøi tabelul cu 10 înregistrãri
derea programului (, , ). b) Sã se stabileascã cheia primarã
c) Sã se creeze o relaøie de tip 1:n între tabelul Personal ši tabelul
2.9.2. Directorul (Folder) Salarii. Sã se forøeze integritatea referenøialã
Directorul este un dosar în care vã puteøi salva fišierele d) Salvaøi baza de date în directorul My Documents.
lucrate. De ce într-un director? Ca sã aveøi ordine pe disc. Sã luãm

un mic exemplu: presupunem cã dumneavoastrã sunteøi bibliotecar; ☺
vã creaøi un director pe care îl numiøi Biblioteca šcolii. În acest
Se considerã baza de date Elevi. Sã se creeze tabela Date_elevi cu
director vã creaøi 12 subdirectoare cãrora le daøi numele fiecãrei luni
structura urmãtoare:
a anului: ianuarie, februarie š.a.m.d.; veøi salva fiecare fišier în care
Matricola – text(3)
aøi notat cãrøile intrate în luna respectivã în directorul Biblioteca
NP – text(30); nume şi prenume
šcolii ši în subdirectorul lunii respective.
AN – datã calendaristicã; data našterii
Specializarea – text(2); IA ši ME
2.9.3. Fišierul (File) BRS – da/nu; bursier
Este o colecøie de informaøii identificatã printr-un nume. Sex – text(1)
Sistemul de operare Windows XP acceptã nume lungi de fišiere, care Telefon – numãr(15)
48 217
Specializare – se va introduce IA sau ME – text – 2 caractere pot avea pânã la 255 de caractere. Nu abuzaøi de acest lucru! Este
Data_nasterii – data našterii – de tip datã calendaristicã nefolositor ši inestetic. Extensia fišierului este formatã din trei
Adresa – adresa elevului – de tip text – 30 de caractere caractere ši vã aratã apartenenøa acestuia la o clasã de fišiere.
Localitatea – localitatea de domiciliu – de tip text 20 de caractere Tipuri de extensii de fišiere: .doc (fišier Word); .xls (fišier
Bursier – bursier – da sau nu (Yes/No) Excel); .db (fišier Access); .jpeg, .tiff, .gif (fišiere imagine), .ppt sau
Media – media de admitere la liceu – de tip numeric, zecimal. .pps (fišier PowerPoint).
Salvaøi baza de date în directorul My Documents.
2.9.4. Crearea unui director

☺ Pašii pentru crearea unui director sunt: se alege unitatea de
Sã se creeze tabela Info_Elev cu câmpurile aferente. disc, de exemplu (C:), File, New, Folder, se dã un nume directorului
2. Sã se stabileascã cheia primarã pentru tabelul Info_Elev ši se apasã tasta Enter.
3. Câmpul de date Media sã permitã introducerea unor valori mai

mici sau egale cu 10. De asemenea, în cazul în care se introduc 2.9.5. Operaøii cu directoare, subdirectoare, fišiere
valori mai mari de 10 sã se afišeze urmãtorul mesaj de eroare: Operaøiile care se efecteazã cu directoare/fišiere sunt cele de
„Introduceøi valori mai mici decât 10!” copiere (Copy), Mutare (Cut), redenumire (Rename) ši štergere
4. Pentru câmpul de date Specializare se va impune condiøia ca (Delete). Posibilitãøile oferite de Windows Explorer pentru lucrul cu
specializarea sã fie numai IA sau ME directoare sunt meniurile, butoanele din barele cu butoane ši
5. Sã se introducã câte 6 înregistrãri, 3 elevi de la IA ši 3 elevi de la ME butonul din dreapta al mouse-ului.
6. Sã se ordoneze baza de date crescãtor dupã câmpul Nume
7. Sã se ordoneze baza de date descrescãtor dupã câmpul Media
2.9.5.1. Cu ajutorul meniurilor
8. Sã se introducã un nou elev, Ionescu Mihai la secøia AM
În meniul Edit din bara cu meniuri existã urmãtoarele opøiuni:
9. Sã se šteargã elevul de pe poziøia a treia
Cut (a tãia/a muta), Copy (a copia), Paste (a lipi).
10. Modificaøi structura bazei de date prin adãugarea unui nou câmp
Opøiunea Cut taie directorul sau fišierul (dupã selectarea
Localitate – text (20), localitatea de unde provine elevul, dupã
acestuia - selectare care înseamnã executarea unui clic pe el -
câmpul adresã
216 49
devine albastru) dintr-un loc ši îl lipešte în altul, loc pe care Dvs. îl

specificaøi, însã în locul de unde l-aøi tãiat n-o sã-l mai aveøi.
Opøiunea Copy vã copiazã directorul (fišierul) dintr-un loc în
altul (dupã selectarea acestuia), cu menøiunea cã îl veøi gãsi ši acolo Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor
de unde l-aøi copiat ši acolo unde l-aøi copiat.
În meniul File, dupã ce aøi selectat un director sau fišier, aveøi
☺
opøiunile: Delete (Šterge) ši Rename (Redenumešte). Cu Delete
štergeøi directorul sau fišierul, lucru pe care-l puteøi face ši cu tasta Sã se creeze urmãtoarea bazã de date:
Delete din tastatura de editare, iar cu Rename puteøi da un alt nume Cod_cl – Numeric, întreg
directorului sau fišierului. CNP – Numeric, întreg

Nume – Text(30)
Prenume – Text(30)
2.9.5.2. Cu ajutorul mouse-ului
Adresa – Text(120)
Selectaøi directorul sau fišierul pe care doriøi sã-l tãiaøi sau sã-l
Localitate – Text(30)
copiaøi, executaøi clic pe butonul din dreapta al mouse-lui; observaøi
Cod_judeø – Text(2)
cã vã apar nište opøiuni; alegeøi Cut sau Copy, dupã care, directorul
Telefon – Text(15)
sau fišierul respectiv cu care lucraøi poate fi lipit (Paste) unde doriøi.
Data našterii – Datã calendaristicã (Date/Time)
Pentru štergere (Delete) sau redenumire (Rename), dupã
Salvaøi baza de date în directorul My Documents.
selectarea directorului sau fišierului, executaøi cu mouse-ul clic
dreapta, dupã care alegeøi opøiunile Delete sau Rename.
Observaøie: dacã doriøi sã copiaøi, sã tãiaøi sau sã štergeøi ☺
toate directoarele sau fišierele, alegeøi din meniul Edit opøiunea Sã se creeze o bazã de date cu numele elevi_clasa_9. Salvaøi baza
Select All (selectare totalã) sau folosiøi combinaøia de taste Ctrl + A, de date în directorul Clasa_9. Structura tabelului sã fie urmãtoarea:
dupã care folosiøi opøiunea doritã (Cut sau Copy) ši încheiaøi cu CNP – cod numeric personal – numeric întreg
Paste. Dacã doriøi sã selectaøi numai anumite directoare sau fišiere, Matricola – numãrul matricol – de tip text – 2 caractere
øineøi tasta Ctrl apãsatã ši executaøi clic pe respectivele directoare ši Nume – numele elevului – de tip text – 20 de caractere
fišiere sau dacã vreøi sã selectaøi un šir continuu, executaøi clic pe Prenume – prenumele elevului – de tip text – 20 de caractere
50 215
Raportul creat aratã astfel: primul director/fišier, øineøi tasta Shift apãsatã ši executaøi clic pe
ultimul director/fišier.
Observaøie: operaøia Cut se mai poate face ši în urmãtorul mod:
cu butonul din stânga al mouse-ului apãsat, deplasaøi directorul sau
fišierul pânã când se suprapune pe cel în care doriøi sã-l mutaøi. Atenøie
însã, dacã nu aøi fãcut corect aceastã operaøie, s-ar putea sã nu mai
gãsiøi directorul ši o sã vã pierdeøi timpul cãutându-l. Folosiøi aceastã
modalitate numai dacã stãpâniøi bine lucrul cu mouse-ul.
2.10. Proprietãøile fišierelor

Ca sã aflaøi informaøii
despre anumite fišiere, execu-
taøi clic dreapta pe fišier ši
alegeøi din listã opøiunea Pro-
3.4.13. Tipãrirea
perties. O sã aflaøi: tipul fišie-
Opøiunile ši comenzile pentru tipãrire sunt identice cu cele pe
rului, cu ce program se des-
care deja le-aøi parcurs în aceastã carte.
chide, mãrimea lui, data la care
a fost creat, modificat ši accesat
ši, nu în ultimul rând, atributul
fišierului (Read-only - doar pen-
tru citire sau Hidden - ascuns).
2.11. Formatarea dischetei

Discheta (Floppy-disk) este un suport extern pentru stocarea
informaøiilor. Dacã aøi creat documente importante pe calculator,
214 51
este recomandat sã vã faceøi copii de siguranøã pe dischete sau CD- Stilurile de scriere se aleg din cãsuøa:
uri pe care le puteøi folosi în cazul în care nu mai puteøi deschide
acele fišiere pe hard. Discheta o mai puteøi folosi ši pentru copierea
informaøiilor de pe un calculator pe altul. Dischetele sunt de 3½
inch ši pot stoca 1,44 MB de informaøii. Înainte de utilizare, acestea
trebuie formatate, adicã trebuie pregãtite pentru lucru. Este bine sã
faceøi aceastã operaøie chiar dacã pe ele este scris “Formatted”.
Cum se face formatarea?
Introduceøi discheta în unitatea
de dischete cu eticheta în sus,
deschideøi Windows Explorer,
executaøi clic dreapta pe 3½
Floppy (A:) ši alegeøi Format din Numele bazei de date se stabilešte astfel:
lista de opøiuni care vã apare.
Dupã ce a apãrut caseta de dialog Format, executaøi clic pe
butonul Start din aceastã casetã.
Calculatorul va începe forma-
tarea. Rezultatele formatãrii o sã
aparã într-o casetã (Format
Results). Pasul urmãtor este clic
pe butonul Close. Acum, dis-
cheta este pregãtitã pentru lucru.
Important: prin formatare
se šterg toate informaøiile pe care
le conøine aceasta ši – atenøie! – ele nu mai pot fi recuperate.
52 213
Datele din tabel pot fi sortate. Puteøi alege modul în care sã

2.12. Instalarea/dezinstalarea unui program
fie sortate.
Instalarea/dezinstalarea unui program se face din meniul Start
Settings, Control Panel, Add/Remove Programs.
Modul în care vor fi afišate în paginã se stabilešte din cãsuøa

2.13. Schimbarea opøiunilor mouse-ului
urmãtoare:
Existã oameni care sunt
stângaci, în sensul cã le este greu sã
utilizeze mouse-ul dacã acesta este
ašezat în partea dreaptã a calcula-
torului. Neajunsul se poate însã
remedia simplu ši ušor.
Deschideøi meniul Start,
Settings, Control Panel, executaøi clic
de douã ori pe pictograma Mouse ši,
din caseta de dialog care apare, alegeøi Left-handed dupã care, clic
pe OK. Se vor inversa funcøiile butoanelor.
212 53
Dupã ce aøi ales tabela ši atributele pentru care doriøi sã creaøi

2.14. Schimbarea datei ši orei calculatorului
raportul, treceøi la pasul urmãtor.
În bara de task-uri, în dreapta jos, vã este afišatã ora
sistemului de calcul. Nu
întotdeauna ora coincide
cu cea realã ši trebuie sã o
actualizaøi.
Procedeul este sim-
plu: sau executaøi clic de
douã ori pe orã sau din
Control Panel alegeøi opøi-
unea Date/Time. Se va
deschide o casetã de dialog unde puteøi face corecturile necesare:
orã, datã (zi, lunã, an).
Puteøi sã vã grupaøi datele din tabelã sau din interogare în
funcøie de prioritate (Priority).
2.15. Personalizarea suprafeøei de lucru
(a Desktop-ului)
Pentru a efectua unele modificãri în aspectul interfeøei grafice
ši al unor elemente de funcøionare ale
monitorului se deschide opøiunea Display
din Control Panel. Opøiunea Background
cuprinde o listã cu imagini pentru suprafaøa
desktop-ului. Opøiunea Screen Saver con-
øine o listã de programe screen saver dis-
ponibile sau aša-numitele programe de pro-
tejare a ecranului atunci când o anumitã perioadã de timp (pe care o
54 211
Trebuie sã completaøi câmpurile Field, Table, Sort, Criteria. puteøi seta) nu se lucreazã nimic la calculator, inclusiv o cât de micã
În exemplul nostru am creat o interogare dupã criteriul Numãr copii mišcare a mouse-ului.
ši condiøia sã afišeze persoanele care au mai mult de un copil (>1). Opøiunea Settings din Display poate modifica rezoluøia
Tabelul care va rezulta în urma interogãrii este: desktop-ului, dimensiunea fontului ši a paletei de culori. Rezoluøia
ecranului reprezintã numãrul de pixeli
afišaøi pe ecran. Cu cât aceštia sunt mai
muløi, cu atât se pot vedea ši folosi mai
multe detalii. La modificarea rezoluøiei
ecranului, este nevoie fie de restartarea
sistemului de operare Windows, fie de
câteva secunde pentru aplicarea noilor
3.4.12. Crearea rapoartelor configurãri.
Rapoartele se creeazã cu ajutorul butonului Reports din

partea stângã a ferestrei bazei de date, dupã care alegeøi opøiunea 2.16. Accesorii de sistem
Create report by using wizard. În sistemul de operare Windows XP,
urmând pašii: Start, Programs, Accessories
(Accesorii), vi se deschide o listã cu opøiuni,
unde, printre altele, gãsiøi urmãtoarele apli-
caøii: Calculator – este exact ca un calculator
de buzunar, în douã variante: Scientific
(štiinøificã) ši Standard (standard); Clock –
permite afišarea orei sistemului în douã
variante: clasicã ši numericã; Games – jocuri,
cu ajutorul cãrora vã puteøi destinde dupã o
mai lungã perioadã de lucru la calculator,
fãrã a abuza însã, deoarece dacã aøi depãšit un anumit numãr de
210 55
minute, n-o sã vã mai vinã cheful de a vã reîntoarce la lucrul pe Filter Excluding Selection (filtrare cu excluderea selecøiei)
calculator; printre jocuri se numãrã: Solitaire (foarte bun pentru cã realizeazã filtrarea datelor ex-
vã ajutã sã mânuiøi mai bine mouse-ul), Hearts, FreeCell, cluzând datele selectate.
Minesweeper š.a.; Character Map – activând aceastã aplicaøie puteøi Advanced Filter (filtra-
sã folosiøi simboluri inexistente pe tastaturã ši pe care le puteøi insera re complexã), aša cum se ši
în diferite documente, executând clic de douã ori pe simbolul intituleazã este un mod de fil-
respectiv (de exemplu: α, β). trare foarte complex în funcøie
de mai multe criterii.
3.4.11. Interogarea bazelor de date

Interogãrile se realizeazã cu ajutorul butonului Queries din
partea stângã a ferestrei bazei de date. Alegeøi opøiunea Create
Query in Design View care vã ajutã sã creaøi interogarea.
56 209
Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor
☺ Întocmiøi o fišã a calculatorului vostru personal completând
urmãtoarele spaøii rãmase libere:

În câmpul Find What introduceøi ce doriøi sã cãutaøi, în Look
in alegeøi coloana în care doriøi sã se realizeze cãutarea; la Search,
Calculatorul meu are un microprocesor de tip ................................
opøiunea All vã spune cã se va realiza cãutarea în toate înregistrãrile.
Microprocesorul este creat de firma .................................................
Aplicarea unui filtru asupra unei tabele se poate realiza din
Unitatea centralã este dotatã cu o unitate de ........................ ši o
meniul Records, Filter.
unitate de .......................
Monitorul este de .......................... inch ši are o rezoluøie de
...............................................
Monitorul este marca .................................
Ca sã ascult muzicã am nevoie de ............................................ ši
........................... sau .........................................
Discheta are o dimensiune de .......................... inch ši o capacitate
de .................. MB
Filter by Form (filtrarea dupã formular) utilizeazã datele
Pentru a putea scrie pe CD-uri am nevoie de ..................................
curente din care puteøi alege ceea ce doriøi sã cãutaøi.
de CD-uri
Filter By Selection (filtrare prin selectare) realizeazã o filtrare
Hard-discul meu are o capacitate de ............................... GB
a unei tabele în funcøie de înregistrãrile selectate.
Sistemul de operare instalat pe calculator este .................................
208 57
Ca sã pot crea prezentãri, sã utilizez funcøii, sã tehnoredactez, sã - poziøionarea pe ultima înregistrare;

creez baze de date, trebuie sã instalez pe calculator pachetul de - adãugarea unei noi înregistrãri.
programe..........................................................................................
☺ Încercuiøi rãspunsul corect: Pentru a adãuga ši modifica text în antetul sau subsolul unui
1. Pe o dischetã se pot stoca: formular deschideøi butonul Design. O sã vã aparã o barã cu

a) 144 MB de informaøie instrumente cu ajutorul cãreia puteøi face o serie de modificãri în
b) 14,4 MB de informaøie formular.
c) 1,44 MB de informaøie
2. Un fišier se poate cãuta rapid utilizând:
a) My Computer
b) opøiunea Find din meniul Start
c) programul Microsoft Word
3. Selectarea contiguã a mai multor fišiere se realizeazã prin:
a) utilizarea opøiunii Select All din meniul Edit
b) selectarea primului fišier, menøinerea tastei Shift apãsatã ši
selectarea ultimului fišier dorit
c) clic pe fišier ši opøiunea Select All din meniul Edit
4. Selectarea necontiguã a unor fišiere se realizeazã prin:
a) selectarea opøiunii Select All din meniul Edit
b) selectarea fišierelor dorite utilizând tasta Ctrl apãsatã ši clic pe
fišierele respective 3.4.10. Cãutarea ši filtrarea datelor
c) selectarea fišierelor dorite utilizând tasta Shift ši clic pe fišierele Opøiunea o cunoašteøi deja din capitolele precedente. Este
respective Find din meniul Edit.
5. Schimbarea orei sistemului de calcul se poate face:
a) executând clic pe ora afišatã în dreapta barei de taskuri
58 207
b) din Setting, Control Panel, Display

c) din meniul Start, opøiunea Program, System
6. Formatarea dischetei înseamnã:
a) vizualizarea informaøiilor existente pe dischetã
b) pregãtirea ei pentru a putea fi folositã
c) copierea informaøiilor de pe dischetã
☺ Încercuiøi litera corespunzãtoare rãspunsului corect:

1. Tastatura este un dispozitiv de:
a) intrare-iešire
Formularul va arãta astfel: b) intrare
c) iešire
2. Care dintre urmãtoarele componente este indispensabilã pentru
funcøionarea unui calculator?
a) joystick-ul
b) mouse-ul
c) microprocesorul
3. Care dintre urmãtoarele componente reprezintã o componentã
hardware?
a) ecranul
Butoanele din partea de jos a formularului se folosesc (în b) utilizatorul
ordine) pentru: c) Windows 95
- poziøionarea pe prima înregistrare a tabelei; 4. Cursorul sare peste un anumit numãr de caractere spre dreapta
- reîntoarcerea la înregistrarea anterioarã; acøionând:
- trecerea la poziøia urmãtoare; a) tasta End
b) tasta Tab
206 59
c) tasta Alt (Available fields), dupã care clic pe butonul Next. Modul în care vor
5. Pentru a ieši dintr-un program se acøioneazã tasta: fi afišate atributele se stabilesc din cãsuøa urmãtoare:
a) Alt
b) Esc
c) Caps Lock
6. Care dintre memoriile de mai jos se folosešte numai pentru
citirea informaøiilor?
a) RAM
b) ROM
c) SROM
7. Combinaøia de taste Ctrl + End se utilizeazã pentru:
a) poziøionarea cursorului la sfâršitul unei pagini
b) închiderea documentului
Stilul pe care doriøi sã-l conøinã formularul se stabilešte din
c) poziøionarea cursorului la sfâršitul documentului
cãsuøa de dialog urmãtoare:
8. Pentru a se utiliza tastatura numericã:
a) se acøioneazã tasta Caps Lock
b) se acøioneazã tasta F4
c) se acøioneazã tasta NumLock
9. Pentru scrierea unei litere cu majusculã se utilizeazã:
a) tastele Ctrl + literã
b) tastele Alt + literã
c) tastele Shift + literã
10. Calculatoarele Macintosh folosesc un microprocesor:
a) Duron
Ultimul pas pentru crearea formularului este sã introduceøi
b) Motorola
numele pe care l-aøi stabilit pentru formular, dupã care clic pe
c) Celeron
butonul Next.
60 205
☺ Încercuiøi rãspunsul corect:

1. Fišierele create în Paint au extensia:
a) .cmx
b) .jpeg
c).bmp
2. Fišierele create în Excel au extensia:
a) .doc
b) .xls
c) .dbf
3. Memoria ROM este acronimul de la:
a) Read Only Machine
b) Repeat Only Memory
c) Read Only Memory
4. 10 KB înseamnã:
a) 10 x 1034 B
b) 10 x 1024 B
c) 10 x 1044 B
5. Tasta Delete šterge textul:
a) de la stânga la dreapta din poziøia cursorului
b) de la dreapta la stânga din poziøia cursorului de sus în jos
c) de sus în jos
5. A/F Imprimanta este un dispozitiv de intrare-iešire
6. A/F Un bit este format din 8 bytes
Din cãsuøa de mai sus puteøi alege: tabela doritã din 7. A/F Tastele sãgeøi se utilizeazã pentru navigarea în text
Tables/Queries, câmpurile pe care doriøi sã le introduceøi în formular 8. A /F Tasta Backspace šterge caracterele de la stânga la dreapta
9. A/F Tasta Print este utilizatã pentru tipãrirea documentului
204 61
10. A/F Mouse-ul este un dispozitiv de intrare pe care îl pot folosi 3.4.8. Tipuri de relaøii
numai dreptacii
Existã mai multe tipuri de relaøii între tabele:
11. A/F Unitatea centralã poate fi turn sau desktop
a) Relaøia one-to-one (unu la unu) este cea prin care fiecãrei
12. A/F Sistemul de operare Windows a fost creat de Bill Gates
întergistrãri din tabelelul 1 îi corespunde o singurã înregistrare sau
13. A/F Hârtia A4 are dimensiunea de 210 x 297 mm
nici una în tabelul 2;
14. A/F Butonul Reset se utilizeazã pentru pornirea la rece a calcu-
b) Relaøia one-to-many (unu la mai muløi) este cea în care unei
latorului
înregistrãri din tabelul 1 îi corespund mai multe înregistrãri în tabelul 2;
c) Relaøia de tip many-to-many (mai muløi la mai muløi) este relaøia
☺ prin care o înregistrare din tabelul 1 poate avea în corespondenøã
1. Enumeraøi cel puøin 2 tipuri de microprocesoare. mai multe înregistrãri din tabelul 2 ši o înregistrare din tabelul 2
2. Explicaøi noøiunea de software. poate fi simultan în relaøie cu mai multe înregistrãri din tabelul 1.
3. Enumeraøi cel puøin 2 metode prin care puteøi deschide un
program. 3.4.9. Lucrul cu formularele
……………………………………………………………
Un formular este compus din trei părţi: antetul (Form
……………………………………………………………
Header); zona de detaliu (De-
4. Numiøi microprocesorul cu ajutorul cãruia firma IBM ši-a construit
tail); subsolul (Form Footer).
calculatoarele.
Formularele se creeazã
5. Numiøi programul studiat pentru crearea de directoare.
cu ajutorul opøiunii Form ši
6. Rezolvaøi urmãtoarea problemã: aveøi o dischetã de 1.44 MB. Câøi
Create form by using wizard,
KB de informaøie puteøi copia pe dischetã?
dupã care trebuie sã parcurgeøi
7. Enumeraøi pašii pentru crearea unui director.
mai muløi paši.
☺ Efectuaøi urmãtoarele operaøii:

1. Creaøi pe hard un director cu numele vostru
62 203
tabelele pe care doriøi sã le legaøi ši atributele dupã care veøi realiza 2. În acest director creaøi douã directoare care sã se numeascã 1,
legãtura. Butonul OK vã valideazã opøiunile alese. respectiv 2
Dupã validare, vi se deschide cãsuøa precedentã în care puteøi 3. În directorul 2 creaøi un fišier document
defini restricøii asupra legãturii. Opøiunea Enforce Referential 4. Copiaøi fišierul document pe dischetã
Integrity definešte restricøii asupra legãturii nou create. Tipul 5. Numiøi fišierul document Test
legãturii (Relashionship Type) este one-to-many. Dupã definirea 6. Mutaøi directorul 2 pe dischetã
legãturilor ši a resticøiilor referitoare la legãturi faceøi clic pe butonul 7. Štergeøi directorul 1
Create. O sã vã aparã legãtura nou creatã. Observaøie: štergerea 8. Creaøi pe dischetã directorul 1
legãturii se face cu clic dreapta pe legãturã ši cu opøiunea Delete. 9. Copiaøi directorul 1 de pe dischetã pe hard
Dacã selectaøi opøiunea 10. Copiaøi directorul care poartã numele vostru pe dischetã
Cascade Update Related Fields 11. Recuperaøi directorul 1 din cošul de gunoi
atunci când veøi actualiza cheia 12. Cãutaøi toate fišierele document de pe calculatorul vostru
primarã din tabelul 1, Access va 13. În fišierul document de pe dischetã scrieøi ce dimensiune are
actualiza automat toate cheile hard-discul calculatorului
externe corespondente din tabelul n. Dacã dezactivaøi aceastã 14. Creaøi un shortcut pentru fišierul Test pe desktop.
opøiune, Access nu vã permite sã schimbaøi valoarea câmpului cheie

principalã din tabelul 1 atâta timp cât existã înregistrãri corespondente ☺ Creaøi urmãtoarele directoare:
în tabelul n. Opøiunea Cascade Delete Related Fields este similarã
a) pe hard-disc, directoarele “test final”ši “test”
opøiunii Cascade Update Related Fields, însã afecteazã modul în care
b) în directorul “test final”, creaøi 3 subdirectoare care sã se
se face štergerea înregistrãrilor. Când aceastã opøiune este selectatã,
numeascã: “evaluare1”, “evaluare2” ši “evaluare3”
Access va šterge toate înregistrãrile corelate din tabelul 2 de exemplu,
c) în subdirectorul “evaluare3” creaøi 2 subdirectoare care sã se
atunci când štergeøi înregistrarea cu cheia primarã corespunzãtoare din
numeascã “2” ši “3”
tabelul 1. Dacã nu este selectatã, Access nu va permite štergerea
2. Copiaøi în subdirectorul “2” directorul “test”
înregistrãrii ce conøine cheia primarã din tabelul 2 atâta timp cât existã
3. Mutaøi directorul “evaluare3” pe hard-disc
înregistrãri corespondente între tabele.
4. Redenumiøi directorul “test final” în “test iniøial”
5. Štergeøi subdirectorul “1”
202 63
6. Creaøi pe desktop o pictogramã pentru Windows Explorer mai multe atribute (cheie compusã). Într-o tabelã pot exista la un
7. Copiaøi subdirectorul “2” pe dischetã moment dat mai multe atribute care pot identifica o înregistrare.
8. Štergeøi directorul “test iniøial” Aceste combinaøii se numesc chei candidate. Dintre cheile can-
9. Štergeøi subdirectoarele “2” ši “3” didate se alege o combinaøie care se folosešte efectiv ši se numešte
10. Štergeøi pictograma creatã. cheie primarã. Ea va identifica în mod unic o înregistrare din tabelã.
Dacã un atribut sau un ansamblu de atribute ia valori în acelaši
☺ Completaøi spaøiile rãmase libere: domeniu ca ši cheia primarã a unei tabele, acest ansamblu de
atribute se numešte cheie primarã.
1. Enumeraøi trei componente hardware ale calculatorului.
a) .........................................................
b) .........................................................
c) ........................................................
2. Enumeraøi trei dispozitive de intrare.
a) .......................................................
b) ........................................................
c) ........................................................
3. Calculatoarele IBM folosesc un microprocesor de tip ....................
4. Programele calculatorului alcãtuiesc componenta ......................... O bazã de date este formatã din mai multe tabele legate între
5. Unitatea de mãsurã a informaøiei se numešte ................................. ele. Dacã aveøi mai multe tabele ši doriøi sã creaøi anumite legãturi
6. Tasta NumLock face parte din ....................................................... între ele, acest lucru îl puteøi face cu ajutorul opøiunii Relashionships
7. Tasta Caps Lock se utilizeazã pentru ............................................. din meniul Tools.
8. Discheta are o capacitate de ......................................................... Pentru a defini legãtura
9. Enumeraøi trei tipuri de imprimante. dintre cele douã tabele se folo-
a) ........................................................ sešte opøiunea Edit Relashion-
b) ....................................................... ships din meniul Tools. Cu clic
c) ....................................................... pe butonul Create veøi alege
64 201
g) Sortarea înregistrãrilor – este operaøia pe care aøi întâlnit-o la

Excel, pentru sortarea datelor;
1. Unul dintre dispozitivele de intrare ale calculatorului este:
h) Cãutarea/înlocuirea înregistrãrilor – este operaøia pe care deja o
a) monitorul
cunoašteøi de la Word ši Excel (Find and Replace – gãsešte ši înlocuiešte).
b) boxele
c) scanner-ul
2. Vreøi sã vã cumpãraøi un calculator. Construiøi configuraøia
acestuia completând spaøiile punctate:
a) Microprocesorul va fi marca ......................................
b) Monitorul va fi de .......................... inch.
c) Hard disc-ul va fi de ......................... GB.
3. Rezolvaøi urmãtoarea problemã:
Calculatorul are capacitatea discului de 20 GB. Câøi MB va avea
hard disc-ul calculatorului? ................................................
4. Stabiliøi corespondenøa între componentele hard ale calcula-
3.4.7. Legãturile unei tabele (Relashionships) torului ši rolul acestora:
Deoarece s-ar putea sã 1. monitor A. dispozitiv de intrare
lucraøi cu tabele care conøin multe 2. scanner B. dispozitiv de iešire
date, acestea trebuie ierarhizate 3. imprimanta C. dispozitiv de intrare-iešire
pentru a putea fi regãsite mai ušor.
☺ Încercuiøie rãspunsurile corecte din întrebãrile de mai jos:

1. Editorul de texte studiat este:
Orice tabelã trebuie sã aibã
definitã o cheie. Cheia este un a) Windows Explorer
ansamblu minim de atribute care b) Word Pad
identificã o înregistrare dintr-o tabe- c) Word
lã ši poate fi compusã dintr-un singur atribut (cheie simplã) sau din 2. Unitatea de mãsurã a vitezei microprocesorului este:
200 65
a) MIP 3.4.5. Alegerea unei chei primare

b) MIS
Cheia primarã este un câmp sau o combinaøie de câmpuri
c) MIPS
prin care se identificã în mod unic o înregistrare din tabelã. În
3. Windows XP este:
exemplul urmãtor am construit o tabelã care are atributele din figura
a) un sistem de operare
de mai jos, în care am ales CodStud ca ši cheie primarã. Cheia se
b) o aplicaøie
stabilešte cu ajutorul comenzii Primary key din meniul Edit, dupã
c) un program antivirus
selectarea în prealabil a câmpului/câmpurilor care se doresc a fi
Completaøi spaøiile rãmase libere:
cheie/chei pentru tabelã.
4. Pašii care trebuie parcurši pentru crearea unui director sunt:
...........................................................................................................
...........................................................................................................
..........................................................................
5. Pašii pentru salvarea unui document nou creat sunt:
...........................................................................................................
...........................................................................................................
.........................................................................
6. Programul WinZip este utilizat în principal pentru:
a) crearea directoarelor
3.4.6. Operaøii asupra înregistrãrilor tabelei
b) arhivarea/dezarhivarea fišierelor a) Adãugarea unei înregistrãri – se face pe ultima linie a tabelului,
c) devirusarea unitãøilor de disc cea care are simbolul *.
7. Un program antivirus poate devirusa: b) Štergerea unei înregistrãri – se face cu clic dreapta pe prima
a) hard disc-ul coloanã ši din lista care apare se alege Delete Record.
b) dischetele c) Štergerea unui câmp (a unui rând) – se face cu clic pe rândul

c) hard disc-ul, dischetele respectiv ši cu opøiunea Delete Record din meniul Edit;
8. Inseraøi în poziøia cursorului simboluri alegând fontul Windings e) Inserarea unui câmp – este operaøia inversã a štergerii unui câmp;
ši folosiøi un corp de literã de 16 p f) Mutarea înregistrãrii – se face cu Cut/Paste;
66 199
- AutoNumber – reøine valori numerice atribuite în ordinea 9. Modificaøi ora sistemului de calcul dupã ora Berlinului
înregistrãrilor sau aleator; programul completeazã automat datele de 10. Lansaøi în execuøie aplicaøia Solitaire ši “exersaøi” o orã,
acest tip; notându-vã punctajul la sfâršitul fiecãrui joc
- Yes/No – introduce valori logice; 11. Faceøi calcule utilizând aplicaøia Calculator din Start,
- OLE Object – reøine legãturi cãtre documentele Word, Excel sau Accessories
alte formate de fišiere pentru a fi încorporate în baza de date; 12. Enumeraøi cele patru programe din pachetul Microsoft Office
- Hyperlink – reøine adrese ale unor pagini web. Professional
13. Enumeraøi elementele care compun interfaøa
3.4.4. Crearea unei baze de date 14. Lansaøi în execuøie programul Windows Explorer cu ajutorul
opøiunii Run din meniul Start.
utilizând Wizard-ul
Se poate crea automat o bazã de date de la Sample Tables; se
alege modelul de tabel (Mailing List, Contacts, Customers, Employees
☺ Încercuiøi litera corespunzãtoare rãspunsului corect:
etc.), de la Sample Fields alegeøi antetele pentru coloanele tabelului 1. Taouch-screen-ul este un dispozitiv de:
executând clic pe unul dintre butoanele cu sãgeøi (>, >>). a) intrare-iešire
b) intrare
c) iešire
2. Care dintre urmãtoarele componente se utilizeazã pentru jocuri?
a) joystick-ul
b) mouse-ul
c) microprocesorul
d) scanner-ul
3. Care dintre urmãtoarele componente reprezintã o componentã
software?
a) ecranul
b) utilizatorul
198 67
c) Windows XP unde, cu clic de douã ori pe Create Table in Design View, vi se

4. Cursorul sare peste un anumit numãr de caractere spre dreapta deschide un tabel ca ši cel din figura urmãtoare.
acøionând:
a) tasta End
b) tasta Tab
c) tasta Alt
5. Pentru a reporni calculatorul folosiøi:
a) Alt
b) Esc
c) butonul Restart
6. Care dintre memoriile de mai jos se folosešte pentru citirea-scrierea
informaøiilor?
a) RAM
b) ROM
c) SROM
3.4.3. Tipuri de date în Access
7. Combinaøia de taste Ctrl + Home se utilizeazã pentru:
Tipurile de date utilizate de Access sunt urmãtoarele:
a) poziøionarea cursorului la sfâršitul unei pagini
- Text – poate reøine un text pânã la 255 de caractere;
b) închiderea documentului
- Memo – poate reøine un šir de cel mult 65.535 de caractere;
c) poziøionarea cursorului la începutul documentului
- Date/Time – poate reøine data ši/sau ora în diferite formate
8. Pentru a asculta muzicã aveøi nevoie de:
prestabilite;
a) monitor
- Number – introduce valori numerice cu sau fãrã zecimale (ex.: 76,
b) scanner
76.12, -76.12);
c) placã de sunet
- Currency – sunt valori numerice de un tip special astfel încât sã se
9. Pentru scrierea simbolului @ se utilizeazã:
elimine erorile de rotunjire care ar putea afecta diferite calcule;
a) tastele Ctrl + literã
b) tastele Shift + tasta 2
68 197
c) tastele Shift + literã

10. Calculatoarele IBM folosesc un microprocesor:
a) Duron
3.4. Microsoft Access b) Motorola

c) Pentium IV
3.4.1. Generalitãøi
☺ Încercuiøi litera A dacã afirmaøia este adevãratã sau litera F dacã
Programul Microsoft Access este un program utilizat pentru
afirmaøia este falsã:
crearea de baze de date. O bazã de date este un ansamblu de fišiere
1. A/F Schimbarea opøiunilor mouse-ului se face din meniul Start,
de date organizate ca tabele de date (Table), formulare pentru
Programs
introducerea datelor în tabele (Form) sau rapoarte (Report), sinteze
2. A/F Pentru crearea unui director cu ajutorul programului Windows
din datele tabelelor. O carte de telefon sau lista elevilor unei šcoli
Explorer se urmeazã pašii: File, New Folder, se dã nume directorului,
reprezintã o bazã de date. Sistemul de gestionare a bazelor de date
tasta Enter
(SGBD) reprezintã un ansamblu de programe ce asigurã legãtura
3. A/F Meniul Start conøine opøiunea Documents care afišeazã ultimele
între colecøiile de date grupate în baza de date ši utilizatori.
fišiere deschise
4. A/F În Windows Explorer directoarele/fišierele se pot sorta dupã:
3.4.2. Crearea unui tabel în modul
nume, tip, datã, orã, dimensiune
Design View
Din meniul File ale-
geøi opøiunea New. Veøi ob-
1. Care dintre urmãtoarele componente sunt necesare pentru ca un
serva cã nu puteøi începe
calculator sã funcøioneze?
lucrul pânã nu veøi salva
a. Boxele audio
fišierul. Dupã ce aøi salvat
b. Videocamera
baza de date goalã, o sã vã
c. Procesorul
aparã o cãsuøã de dialog
196 69
2. Care dintre urmãtoarele programe sunt necesare pentru ca un învãøaøi, un tabel cu elevii clasei voastre, mediile elevilor ši un grafic
calculator sã funcøioneze? corespunzãtor, inseraøi imagini, utilizaøi efecte de animaøie ši inseraøi
a. Programul Antivirus un fundal muzical care sã dureze toatã perioada derulãrii
b. Aplicaøia de arhivare prezentãrii.
c. Sistemul de operare
3. Ce face tasta Caps Lock?
a. Blocheazã calculatorul
b. Închide monitorul
c. Caracterele sunt scrise cu majuscule
4. La ce folosešte un modem?
a. Stabilešte o conexiune peste o linie telefonicã
b. Monitorizeazã liniile telefonice
c. Contorizeazã impulsurile telefonice
5. Cum se interpreteazã acronimul CD-ROM?
a. Complet Disc – Rotating Only Media
b. Compaq Disc – Removable Only Media
c. Compact Disc – Read Only Memory
6. Câøi bytes are un gigabyte?
a. 1073741824
b. 1234567890
c. 1000000024
7. Ce numãr, în baza de numeraøie zecimalã, corespunde în baza de
numeraøie binarã numãrului 1111011?
a. 128
b. 123
b. 125
70 195
6. Numerotaøi toate paginile prezentãrii. 8. Ce este un laptop?

9. Tipãriøi întreaga prezentare. a. Un calculator portabil
10. Salvaøi prezentarea sub numele “examen.ppt” c. Un telefon mobil
d. O combinã muzicalã
☺ 9. Ce rezoluøie are un ecran SVGA?

a. 800 x 600 pixeli
1. Porniøi aplicaøia pentru prezentãri ši deschideøi o nouã prezentare.
b. 1024 x 768 pixeli
2. Prima folie trebuie sã fie de tip titlu, imagine ši text. Selectaøi un
c. 896 x 1024
format potrivit pentru acest tip de slide.
3. Utilizaøi funcøia Help pentru a cãuta informaøii despre
Troubleshoot printing.
4. Introduceøi informaøiile gãsite în slide-ul 2.
5. Introduceøi un nou slide de tip Chart în prezentare.
6. Creaøi un grafic de tip Column cu urmãtoarele date:
Necesar lactate Ianuarie Februarie Martie
Unt 5600 Kg 5980 kg 9800 kg
Cašcaval 12500 kg 14000 kg 8900 kg
Brânzã 750 kg 2200 kg 5500 kg
7. Modificaøi culorile graficului în verde, galben ši maro.

9. Alegeøi pentru diapozitive formatul A4.
10. Salvaøi prezentarea sub numele diagrama.ppt
☺
1. Realizaøi o prezentare pentru šcoala voastrã. Prezentarea sã
cuprindã diferite tipuri de slide-uri cu date despre šcoala în care
194 71
Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor

Capitolul III
☺
Microsoft Office 1. Deschideøi o nouã prezentare.
2. Pe primul slide introduceøi FORMULA 1 ca titlu.
3.1. Editorul de texte Word 4. Schimbaøi tipul fontului în Arial.

5. Adãugaøi o texturã sau un efect de umplere a titlului.
3.1.1. Generalitãøi 6. Inseraøi o formã automatã sub titlu.
Face parte din pachetul de programe Microsoft Office 7. Schimbaøi culoarea figurii în rošu.
Professional ši este un procesor (editor) de texte. Poate fi folosit 8. Adãugaøi încã un slide prezentãrii în care introduceøi o cãsuøã cu
pentru tehnoredactare de documente. Extensia fišierelor lucrate în textul „Evenimentul anului 2007".
Word este .doc. Existã pe piaøã ši alte produse similare, însã pro- 9. Aplicaøi un efect de tranziøie intregii prezentãri.
dusul Word este cel mai rãspândit. 10. Salvaøi prezentarea sub denumirea formula_1.ppt .
Dintre facilitãøile pe care le oferã Word-ul se numãrã: crearea
ši corectarea documentelor, lucrul cu mai multe documente,
☺
folosirea de šabloane pentru crearea de plicuri, CV-uri, fax-uri etc.,
1. Deschideøi o prezentare nouã din General templates.
formatarea documentelor la nivel de paginã (stabilirea marginilor,
2. Primul slide sã conøinã titlul „Clasa noastrã se prezintã... ", corp
mãrimea paginii), formatarea la nivel de caracter ši paragraf, crearea
de 40 p, font Comic sans serif, stilul Shadow, culoare galbenã.
de antete ši note de subsol, inserarea de imagini în text, AutoCorrect,
3. În slide-ul al doilea, creaøi un tabel cu elevii clasei voastre.
suportul OLE pentru inserarea obiectelor, limbajul de macro Word
4. Începând din slide-ul al treilea creaøi un album al elevilor clasei,
Basic. De asemenea, permite copierea unor texte sau imagini create
completându-l cu poze, cu datele personale, hobby-uri etc.
în alte programe (Excel, Microsoft Photo Editor etc.).
5. Utilizaøi diferite tipuri de butoane din meniul Slide Show,
opøiunea Action Buttons.
72 193
3.3.22. Crearea macro-urilor 3.1.2. Lansarea în execuøie

Macro-urile se realizeazã exact ca ši în Word. Subiectul a fost Se face cu clic de douã ori pe pictograma de pe interfaøa
tratat în capitolul al treilea. sistemului de operare sau se lanseazã programul din meniul Start,
All Programs, Microsoft Word.
3.3.23. Inserarea butoanelor

Opøiunea Action Buttons din 3.1.3. Fereastra Word
meniul Slide Show vã ajutã sã inseraøi Bara de titlu
diferite butoane în slide-uri: Custom, Bara cu meniuri
Home, Help, Information, Back on Bare cu butoane
Previous, Forward or Next, Beginning,

End, Return, Document, Sound, Movie.
Rolul lor este ca în modul de vizualizare
Documentul
al slide-urilor Slide Show, la un clic de mouse pe respectivul buton,
propriu-zis
sã execute comanda respectivã. De exemplu, printr-un clic de
mouse pe el, butonul Home afišeazã primul slide al prezentãrii.
Bara de stare
3.3.24. Susøinerea prezentãrii
Dupã ce aøi pus la punct ultimele amãnunte, a venit Fereastra Word este formatã din: bara de titlu, bara cu
momentul sã vã susøineøi prezentarea în faøa publicului. Opøiunea meniuri, bare cu butoane, suprafaøa utilã în care se poate scrie,
Slide Show din meniul View vã ajutã sã începeøi. Succes! bara de stare ši barele de derulare pe orizontalã ši pe verticalã.
3.1.4. Meniurile programului Microsoft Word

3.1.4.1. Meniul File
În meniul File gãsiøi urmãtoarele opøiuni de meniu:
192 73
☺ New – vã oferã posibilitatea sã Cu Stop playing alegeøi cum

deschideøi un document nou (aøi (On click), dupã al câtelea
observat cã, atunci când deschideøi slide (After current slide) ši
acest editor de texte, el vã afišeazã dupã… (After…) sã se
un document nou – Blank Docu- opreascã sunetul/animaøia.
ment, dacã sunteøi pe butonul Pentru a renunøa la efect,
General). Dacã sunteøi deja într-un alegeøi Remove. Pentru ca
document, puteøi deschide cu aceastã sunetul sã se repete pânã în
opøiune altul nou, peste cel în care momentul în care îl veøi
lucraøi. Tot aici, în caseta de dialog opri, dupã ce aøi executat
New gãsiøi: Other Documents, Letters clic dreapta pe iconiøa
& Faxes, Reports, Memos, Legal pentru sunet, alegeøi Edit
Pleadings, Publications, Web Pages – Sound Object ši bifaøi Loop
šabloane pentru fax-uri, scrisori, CV- until stopped.
uri (Resume), rapoarte, publicaøii š.a.m.d. Dupã ce aøi ales un šablon, îl
puteøi modifica (îi puteøi modifica datele cu cele dorite)
3.3.21. Opøiunea Insert Hyperlink
☺ Open – opøiune pentru deschiderea unui document creat anterior
Pentru a crea o legãturã între un
(salvat deja pe disc)
slide ši un anumit fišier se alege
☺ Close – opøiune pentru închiderea documentului la care aøi lucrat
opøiunea Insert Hyperlink din
(Aveøi grijã! Veøi fi întrebaøi dacã doriøi salvarea acestuia înainte de
meniul Insert. În slide o sã aparã
închidere)
Calea de director (adicã locul
☺ Save – opøiune pentru salvarea documentului
unde se aflã acel fišier pe hard
☺ Save as ... – opøiune pentru salvarea documentului (chiar dacã par
disc). În momentul în care
a fi la fel, existã, totuši, o diferenøã între ele: cu Save salvaøi un
prezentarea se va face în modul Slide Show, dacã executaøi clic pe
document cãruia i-aøi dat deja un nume, cu Save as... puteøi sã-i daøi
aceastã cale de director (de exemplu: C:\Documents and
alt nume sau sã-l salvaøi în altã parte; pe dischetã, de exemplu)
Settings\My Documents\Doc1.doc) o sã vã deschidã acel fišier.
74 191
Opøiunea Start On Click este pentru ca ☺ Page Setup – opøiune pentru setarea paginii. Cum setãm pagina?
sunetul/animaøia sã aparã odatã cu apã- Dacã alegeøi aceastã opøiune, vi se deschide o casetã de dialog unde
sarea butonului mouse-ului. puteøi seta marginile paginii (Margins), mãrimea paginii (A3, A4
Start With Previous este pentru ca š.a.m.d.) ši orientarea paginii (Portrait – pagina în picioare ši
sunetul/animaøia sã înceapã automat Landscape – pagina pe lãøime – orientare de tip carte poštalã)
odatã cu animaøia obiectului precedent. ☺ Print Preview – previzualizare înaintea tipãririi; este o opøiune pe
Start After Previous este pentru ca care este bine sã o folosiøi des atunci când doriøi sã tipãriøi un
sunetul/animaøia sã înceapã automat dupã un numãr de secunde de document de calitate
sunetul/animaøia anterioarã. Pentru stabilirea numãrului de secunde ☺ Print – opøiune folositã când tipãriøi documentul la care aøi lucrat.
se utilizeazã Timing. În dreptul lui Delay trebuie sã introduceøi Nu uitaøi: trebuie sã aveøi ši o imprimantã instalatã! De aici vã puteøi
numãrul de secunde dupã care doriøi sã aparã animaøia obiectului seta câte pagini doriøi sã tipãriøi, orientarea paginii, puteøi tipãri
selectat. Cu Repeat se alege de câte ori se dorešte a fi repetat acest pagina curentã (alegând opøiunea Current Page), câte copii sã vã
efect (pânã la un tipãreascã š.a.m.d.
anumit slide, pânã ☺ Send To – vã trimite documentul cãtre altcineva, sub forma unui
la sfâršitul slide- mesaj prin pošta electronicã sau prin fax
ului sau pânã la ☺ Properties – vã oferã tot felul de date despre documentul la care
urmãtorul clic). aøi lucrat, începând de la numãrul de cuvinte (s-ar putea sã aveøi un
Din cãsuøa Play šef care sã vã cearã un document de 3000 de cuvinte, nici mai mult
Sound ši Effect în nici mai puøin! Ce veøi face? Activaøi acest Properties care vã spune
cadrul opøiunii dacã aveøi 2999 sau 3000 de cuvinte) ši terminând cu timpul de
Start Playing alegeøi când sã înceapã sunetul (From the beginning – editare al lui, aceasta însemnând chiar ši timpul în care nu aøi tastat
de la început, From last position de la ultima poziøie ši From time – nimic la tastaturã
alegeøi un anumit moment). ☺ 1, 2, 3, 4, + nume de fišier – când deschideøi editorul de texte,
vedeøi ultimele fišiere lucrate sau accesate ši pe care le puteøi
deschide executând clic pe unul dintre ele
☺ Exit – opøiune pentru ieširea din program
190 75
3.1.4.2. Meniul Edit Programul vã mai oferã posibili-
☺ Undo Typing – puteøi anula modificãrile operate asupra unui tatea sã creaøi organigrame de diferite
document, una câte una tipuri aša cum puteøi vedea în imaginea
☺ Redo Typing – puteøi relua ce aøi anulat cu Undo din stânga.
☺ Cut – opøiune pentru tãierea unui caracter sau a unui text numai Procedeul de lucru este simplu,
dupã ce acesta a fost selectat din meniul Insert, alegeøi Insert
☺ Copy – opøiune pentru copierea unui caracter sau a unui text Diagram.
numai dupã ce acesta a fost selectat

☺ Paste – opøiune pentru inserarea unui caracter sau a unui text
dupã operaøiile de tãiere (Cut) sau copiere (Copy)
☺ Paste Special – opøiune de inserare mai
specialã, incluzând obiecte
☺ Clear – opøiune care vã ajutã sã štergeøi
un caracter sau un text deja selectat
3.3.20. Inserarea de elemente multimedia
☺ Select All – opøiune care vã permite
selectarea totalã a textului (echivalentul (sunet ši film)
combinaøiei de taste Ctrl + A) Prezentãrile sunt mai atractive
☺ Find & Replace – Aceste douã opøiuni dacã introduceøi în slide-uri elemente
merg mânã în mânã; ce înseamnã aceasta? multimedia: sunete ši filmuleøe. În
Dacã la un moment dat doriøi sã înlocuiøi meniul Insert aveøi opøiunea Movies
ceva în text, activaøi una dintre aceste and Sounds de unde puteøi alege
douã opøiuni ši scrieøi astfel: la Find – ce opøiunile ca în figura alãturatã.
cuvânt (caracter) trebuie înlocuit, iar la Pentru a stabili unele setãri pentru sunet sau pentru diferite
Replace se scrie noul cuvânt (caracter) efecte de animaøie, dupã ce aøi executat clic dreapta pe imaginea
☺ Go To – mutã punctul de inserare în locul precizat de
care vã apare, , alegeøi Custom Animation.
dumneavoastrã
76 189
salvare obišnuitã), cu observaøia cã va trebui ca fišierul sã-l stabiliøi ☺ AutoText – vã permite sã creaøi ši sã introduceøi rubrici AutoText
ca extensie .jpeg sau .tiff (de exemplu) din lista Save as type. Din ☺ Bookmark – vã permite sã creaøi ši sã mutaøi punctul de inserare la
cãsuøa de dialog care vi se deschide puteøi alege ca fiecare slide sau anumite semne de carte
doar cel care vã apare pe ecran sã fie în format imagine. ☺ Links – actualizeazã, modificã ši descrie legãtura obiectului
selectat
☺ Object – permite deschiderea ši modificarea obiectului selectat
3.1.4.3. Meniul View

☺ Normal – este modul prestabilit pentru
vizualizarea documentului; textul ocupã
3.3.18. Lucrul cu imagini ši obiecte desenate
întreaga lãøime a ecranului
Veøi proceda ca ši în Word cu formele automate –
☺ Online Layout – prezintã întreaga
AutoShapes, puteøi insera în slide diferite forme, le puteøi colora,
paginã, inclusiv marginile, dar fãrã riglã
multiplica, le puteøi aplica diferite efecte (strãlucire, umbre etc.)
☺ Page Layout (Aranjare în paginã) –
prezintã întreaga paginã, inclusiv margi-
3.3.19. Lucrul cu grafice nile documentului, aša cum va arãta la
În PowerPoint se pot aduce grafice din Excel sau se pot trasa imprimantã; este recomandat sã utilizaøi
diagrame pe baza unui tabel cu ajutorul opøiunii Chart din meniul Insert. des aceastã opøiune când lucraøi în Word
☺ Outline (Schiøã) – prezintã structura
documentului, cu titluri, subtitluri ši blo-
curi de text aliniate decalat
☺ Master Document (Document principal) – este utilizat pentru a
face legãtura între mai multe documente; îl veøi folosi numai în cazul
în care veøi lucra cu documente lungi formate din mai multe fišiere
☺ Toolbars – opøiune care vã permite sã adãugaøi bare cu
instrumente de lucru care sã aparã în fereastra editorului de texte
188 77
☺ Ruler – opøiune pentru vizualizarea liniarului pe orizontalã/verticalã 3.3.15. Stabilirea unei culori
☺ Header and Footer – opøiune pentru crearea de antete ši note de
pentru fundalul prezentãrii
subsol
Cu opøiunea Background din
☺ Endnote – permite crearea unor note de final
meniul Format sau cu clic dreapta pe
☺ Comments – vezi meniul Insert
slide ši alegerea opøiunii Background vã
☺ Full Screen – opøiune pentru vizualizarea întregului ecran, fãrã
puteøi stabili o culoare pentru fundalul
meniuri
slide-ului/slide-urilor.
☺ Zoom – opøiune care afišeazã documentele mai mici sau mai
mari; controleazã scara de afišare a acestora (100%, 500% etc.)
3.3.16. Importul unui document Word
3.1.4.4. Meniul Insert într-o prezentare
☺ Break (Pauzã) – pentru inserarea unui
Se face din meniul Insert ši opøiunea Slides from Outline. Din
spaøiu alb de la pagina curentã pânã la
caseta de dialog Insert Outline veøi alege fišierul Word pe care vreøi
pagina urmãtoare
sã-l inseraøi (cu clic de douã ori pe el).
☺ Page Numbers – opøiune pentru
numerotarea paginilor
☺ Date and Time – pentru inserarea datei
într-un document
☺ AutoText – este o colecøie de texte; (Attn -
în atenøia..., Best wishes... - cele mai bune
urãri š.a.m.d.)
☺ Field – pentru inserarea de câmpuri
într-un document (pentru inserarea rapidã
a câmpului numãr de paginã, apãsaøi 3.3.17. Salvarea unui slide în format imagine
tastele Shift + Alt + P) În cazul în care doriøi sã aveøi slide-ul în format imagine
(.jpeg, .tiff) veøi alege opøiunea Save as din meniul File (ca la o
78 187
speciale: Flying – cuvântul sau obiectul zboarã din stânga ši apare în ☺ Symbol – pentru crearea de simboluri care pot fi inserate într-un
slide, Flash Once – cuvântul sau obiectul apare ši dispare imediat, text - se pot crea “chei” (de exemplu: pentru α nu aveøi de fãcut
Typewriter Text – fiecare caracter apare ca ši cum ar fi tastat la decât sã deschideøi aceastã aplicaøie ši sã inseraøi acel simbol în text
mašina de scris š.a.m.d. Meritã sã vã jucaøi incercând toate aceste executând clic de douã ori pe el sau sã vã confecøionaøi o “cheie” –
efecte speciale! scurtãturã – Shortcut key – pentru acel simbol prin combinaøii de
taste stabilite de dumneavoastrã)
3.3.13. Rularea de probã a prezentãrii ☺ Comment – pentru inserarea unui comentariu în text
☺ Footnote – pentru inserarea unei note de subsol
Dacã prezentarea ruleazã fãrã
☺ Caption (Legendã) – este o etichetã care se atribuie obiectelor
intervenøia prezentatorului, atunci puteøi
inserate în document (desene, formule matematice etc.). Legendele
opta pentru derularea paginilor în mod automat. În meniul Slide
se folosesc pentru a numerota ši furniza informaøii despre obiectele
Show cu ajutorul opøiunii Rehearse Timings puteøi stabili durata
inserate
pentru fiecare slide. Dacã prezentarea este însoøitã de un discurs,
☺ Cross reference – pentru inserarea în document a unor titluri sau
atunci ar fi bine ca derularea slide-urilor sã o faceøi manual.
texte în poziøia cursorului, care se gãsesc în caseta de dialog Cross
reference
3.3.14. Inserarea unei prezentãri existente
☺ Index and Tables – conøine šabloane pentru cuprins, pentru
într-o prezentare nouã imagini sau tabele
Acest lucru se realizeazã cu ajutorul opøiunii Slides From ☺ Picture – conøine mai multe opøiuni, ši anume: Clip Art (pentru
Files din meniul Insert. inserarea unei imagini în document – biblioteca de imagini a
Observaøie: în noua pre- editorului de texte Word conøine peste 100 de asemenea Clip Art-
zentare se pot introduce uri); From File (permite aducerea unei imagini dintr-un anumit
doar anumite slide-uri director pe care trebuie sã-l specificaøi); WordArt (opøiune care
sau toate slide-urile conøine mai multe šabloane de scriere, alb-negru ši color); From
odatã. În cãsuøa de dia- Scanner (dacã aveøi un scanner legat la calculator vã puteøi aduce
log aceste opøiuni sunt imaginea în text); Chart (pentru construirea de diagrame)
Insert sau Insert all.
186 79
☺ Text Box – pentru construirea de cãsuøe în care puteøi scrie texte 3.3.10. Šabloanele programului PowerPoint
sau insera imagini
Programul de prezentãri PowerPoint vã oferã un numãr de
☺ File – permite inserarea într-un text a unui fišier lucrat deja ši
prezentãri în care nu trebuie decât sã introduceøi texte, imagini sau
salvat pe disc
muzicã. Aceste šabloane se gãsesc în meniul File, opøiunea New,
☺ Object – permite crearea de obiecte care se pot insera în text
General Templates.
3.1.4.5. Meniul Format

☺ Font – permite schimbarea
fonturilor, a dimensiunii caracterelor ši
folosirea stilurilor (B, I, U; Bold –
pentru scrierea îngrošatã a caracte-
relor, Italic – pentru scrierea înclinatã
cu 15 grade a caracterelor, Underline –
pentru scrierea subliniatã a carac-
3.3.11. Inserarea de tabele din Word
terelor), obøinerea de efecte speciale
Dacã aveøi nevoie de tabele pe care le-aøi construit în Word,
pentru texte, chiar ši animaøie (Ani-
le puteøi copia în slide, cu comenzile deja cunoscute: Copy, Paste.
mation)
☺ Paragraph – pentru formatarea
paragrafelor (setarea marginilor para- 3.3.12. Adãugarea efectelor speciale
grafului, alinierea textului – la stânga, Efecte speciale înseamnã muzicã, filmuleøe
la dreapta, centrat ši justify, adicã (meniul Insert, opøiunea Music and Sound) sau
aliniere stânga-dreapta pentru varianta animaøie (meniul Slide Show, opøiunea Animation
Word în limba românã, stabilirea distanøei între liniile de text, Schemes ši Custom Schemes) pentru textele din
mãrirea spaøiului dintre rânduri) slide-uri sau pentru imagini. Sunt multe tipuri de
☺ Bullets and Numbering – pentru numerotarea (Numbered) ši animaøie. Câteva exemple împreunã cu efectele lor
marcarea (Bulleted) listelor
80 185
prezintã lucrarea paginã cu paginã fãrã sã trebuiascã sã mânuiøi ☺ Borders and Shading – pentru introducerea paragrafelor în
mouse-ul sau tastatura sau, la un clic de mouse, adicã dupã fiecare chenare, inclusiv umbre pentru chenare
slide, sã executaøi un clic de mouse pentru a trece la slide-ul ☺ Columns – pentru împãrøirea textului pe coloane
urmãtor. ☺ Tabs – pentru modificarea tabulatorilor (implicit, un tab face un
aliniat la 1,27 cm faøã de margine)
Modul de vizualizare Slide Sorter ☺ Drop Cap – începutul unui paragraf se poate pune în evidenøã
prin supradimensionarea primului caracter
☺ Change Case – pentru modificarea tipului caracterelor din text,
fãrã a rescrie textul
☺ AutoFormat – pentru formatarea automatã a textului
☺ Style – pentru crearea de stiluri de scriere care se pot aplica
paragrafelor sau caracterelor
☺ Background – permite modificarea culorii fundalului
documentului
Modul de vizualizare View Normal
3.1.4.6. Meniul Tools
☺ Spelling and Grammar – opøiune pentru
verificare gramaticalã (dacã în document
existã un cuvânt care nu se gãsešte în
dicøionarul calculatorului, caseta de dialog
Spelling and Grammar vã afišeazã cuvinte
asemãnãtoare cu cel necunoscut în lista
Suggestions); existã ši varianta în limba
românã
☺ Language – aici gãsiøi opøiunea
Thesaurus (dicøionar) care vã permite sã
184 81
gãsiøi sinonime ši antonime pentru cuvintele din documentul dum- 3.3.6. Inserarea de slide-uri într-o prezentare
neavoastrã ši Hyphenation care vã permite sã despãrøiøi cuvintele la
Sigur cã, atunci când trebuie sã vã prezentaøi lucrarea în faøa
sfâršit de linie de text
unui public mai mult sau mai puøin numeros, aveøi nevoie de mai
☺ Word Count – vã face statistica documentului la care lucraøi
multe slide-uri. Pentru a adãuga unul sau mai multe slide-uri la o
(numãr de cuvinte, pagini, caractere etc.)
prezentare, din meniul Insert, alegeøi opøiunea New Slide.
☺ AutoCorrect – permite corectarea automatã a unor grešeli obišnuite
de tastare (de exemplu cuvântul “teh” va fi transformat în “the”)
3.3.7. Štergerea slide-urilor
☺ Envelopes and Labels – pentru crearea de etichete ši plicuri de
Slide-urile se šterg cu selectarea în prealabil a slide-ului ši
diferite dimensiuni în vederea tipãririi
tasta Delete, în modul de vizualizare Normal.
☺ Customize – permite adãugarea de bare cu butoane (din lista
Toolbars, puteøi alege de exemplu barele: Formatting – cu
instrumente pentru formatarea textului, Drawing – cu instrumente 3.3.8. Formatarea textelor din slide-uri
pentru desen š.a.m.d.) sau de butoane (scurtãturi pentru barele cu Opøiunile pentru formatare
butoane) se gãsesc în meniul Format ši sunt:
3.1.4.7. Meniul Table Font, Bullets and Numbering,
☺ Draw Table – permite desenarea unui Alignment, Line Spacing, Change
tabel cu ajutorul unui creion (cursorul Case, Replace Fonts š.a.m.d. dupã
mouse-ului va lua forma unui creion) cum observaøi ši în figura de mai
☺ Insert Table – permite inserarea unui tabel sus. Formatarea se face exact aša
care va avea atâtea linii ši coloane câte doriøi cum se face în Word sau în Excel.
dumneavoastrã
☺ Delete Cells – permite štergerea de celule 3.3.9. Vizualizarea paginilor unei prezentãri
într-un tabel Prezentarea lucrãrii dumneavoastrã se poate desfãšura în mai
☺ Merge Cells – permite unirea celulelor multe moduri de afišare, moduri care se gãsesc în meniul View ši
într-una singurã sunt: Outline (Rezumat), Slide Sorter (Sortarea paginilor), Slide Show
(Prezentarea finalã) care se poate face automat, adicã calculatorul vã
82 183
3.3.4. Alegerea tipului de prezentare ☺ Select Row – permite selectarea rândurilor

☺ Select Columns – permite selectarea coloanelor
cu ajutorul instrumentului AutoContent Wizard
☺ Select Table – permite selectarea tabelului
Din meniul File alegeøi opøiunea New, AutoContent Wizard,
☺ Table AutoFormat – permite formatarea automatã a tabelelor, aici
selectaøi All pentru a vedea toate tipurile de prezentãri, dupã care
gãsindu-se mai multe šabloane pentru tabele
alegeøi, de exemplu, Certificate, aša cum vedeøi în exemplul de mai
☺ Distribute Rows Evenly – dimensioneazã la fel rândurile
jos. Fiecare prezentare poate conøine una sau mai multe pagini
☺ Distribute Columns Evenly – dimensioneazã la fel coloanele
(slide-uri se numesc), în funcøie de necesitãøile dumneavoastrã.
☺ Cell High and Width – permite stabilirea înãløimii ši lãøimii
coloanelor
☺ Convert Text to Table – vã ašeazã (convertešte) textul într-un
tabel dupã anumite criterii
☺ Sort – permite sortarea datelor din tabele în ordine crescãtoare
sau descrescãtoare
☺ Formula – permite efectuarea de formule ši funcøii
☺ Hide/Show Gridlines – permite vizualizarea/ascunderea liniilor
ajutãtoare (gridlines).
3.1.4.8. Meniul Window

Vã oferã posibilitatea lucrului cu mai
multe documente (Arrange All) sau împãrøirea
(Split) în douã panouri a ferestrei unui docu-
3.3.5. Inserarea textelor ši imaginilor în slide-uri ment. Folosiøi Arrange All când aveøi nevoie de
Fiecare slide are una sau mai multe cãsuøe de text în care informaøii din alt document pe care doriøi sã le
puteøi face completãri, introduce imagini sau diagrame. Deja folosiøi în documentul la care lucraøi. Split vã
cunoašteøi de la Word cum se lucreazã cu aceste cãsuøe de text.
182 83
împarte un document astfel încât sã vedeøi douã zone diferite ale

acestuia (de exemplu, începutul ši finalul) ši sã puteøi lucra astfel în
pãrøi diferite ale unui document.
3.3. Microsoft PowerPoint

3.1.4.9. Meniul Help
Conøine o listã întreagã de opøiuni care oferã sfaturi în ceea ce
3.3.1. Generalitãøi
privešte lucrul cu editorul de texte Word, posibilitatea conectãrii
Programul PowerPoint vã permite sã creaøi prezentãri
directe (dacã existã Internet la calculatorul la
electronice pentru diferite tipuri de lucrãri. Într-o prezentare
care lucraøi) la site-ul care permite update-ul
produsului ši terminând cu un “asistent” care PowerPoint puteøi introduce texte, imagini, diagrame construite în
vã întreabã, drãguø, ce aøi Excel ši muzicã (pe care o puteøi asculta în cazul în care calculatorul
vrea sã faceøi. Pentru a dumneavoastrã are o placã de sunet ši boxe).
primi ajutorul asistentului

trebuie sã scrieøi o întreba- 3.3.2. Lansarea în execuøie
re ši veøi primi un rãspuns la problema ridicatã de Pornirea acestui program se face aša cum štiøi deja, cu clic de
dumneavoastrã. douã ori pe pictograma de pe interfaøã sau din All Programs,
alegând PowerPoint.
3.1.5. Prelucrarea textelor în Word
Acum, dupã ce aøi parcurs meniurile ši opøiunile din meniuri, 3.3.3. Fereastra PowerPoint
sã vedem cum se tehnoredacteazã în Word ši ce înseamnã Conøine aceleaši ele-
tehnoredactarea, de fapt. mente ca ši cele douã progra-
Tehnoredactarea (DeskTop Publishing – DTP) este pregãtirea me studiate în capitolele pre-
tehnicã ši graficã a unui document în vederea tipãririi. cedente, Word ši Excel: barã
Una dintre facilitãøile oferite de editorul de texte Word este de titlu, bãrã cu meniuri, bare
word wrap – adicã mutã automat cursorul pe linia de text urmãtoare cu butoane, bara de stare.
84 181
☺ atunci când textul depãšešte marginea stabilitã pentru pagina utilã în

care lucraøi, adicã nu trebuie sã tastaøi Enter la sfâršit de linie de text!
Sã se creeze tabelul “Filme” care sã aibã urmãtoarea structurã:
Numele Numele Actorii Genul Preø
3.1.5.1. Salvarea ši parolarea documentelor
filmului regizorului principali filmului închiriere
Pašii care trebuie parcurši pentru salvarea unui document –
(exemplul din figura de mai jos) - sunt urmãtorii: File, Save (Save as),
1. Sã se completeze tabelul cu date pentru 10 filme, mai puøin
Programe (C:), se dã nume fišierului (“test1”) dupã care se apasã
ultima coloanã.
tasta Enter sau se executã clic pe butonul Save.
2. Completaøi automat coloana cu Preø de închiriere astfel:
a) pentru filmele mai vechi de 15 ani preøul de închiriere sã fie de 10
RON
b) pentru filmele apãrute în anul 2007 preøul sã fie de 15 RON
c) pentru filmele apãrute în ultimii 15 ani preøul sã fie de 12 RON
2. Afišaøi filmele în care joacã un anumit actor sortate crescãtor dupã
anul apariøiei filmului
3. Calculaøi subtotalurile în funcøie de anul apariøiei
4. Trasaøi diagrama corespunzãtoare pentru punctul 3.
În caseta de dialog Save as (Save), existã un buton Tools. La

ce folosešte? Dacã executaøi clic pe el, vi se deschide o listã, din
care dacã alegeøi Security options puteøi parola documentul. În
dreptunghiul alb de sub Password to open trebuie sã scrieøi o parolã;
numai cu ea puteøi deschide documentul; sub Password to open,
gãsiøi Password to modify; aici scrieøi o parolã cu ajutorul cãreia
puteøi modifica documentul, dupã care, clic pe OK.
180 85
Observaøie: cele douã parole pot fi

☺
la fel sau pot fi diferite! Cu parola pentru
Sã se creeze în Excel urmãtorul tabel:
deschidere puteøi deschide documentul,
dar nu-l puteøi modifica, iar modificãrile
le puteøi face doar dacã n-aøi uitat parola
pentru modificare.
3.1.5.2. Deschiderea unui document nou

Editorul de texte Microsoft Word vã oferã facilitatea ca la
deschiderea lui sã vã afišeze o paginã nouã. Sã presupunem cã aøi
1. Datele din prima coloanã sã se completeze cu ajutorul cursorului
salvat deja un document ši doriøi sã deschideøi altul. Acest lucru îl
de umplere.
puteøi face cu ajutorul meniului File ši alegând opøiunea New (nou).
2. Datele din coloana Media gen. se vor calcula astfel: (Media sem. I
+ Media sem. II)/2.
3.1.5.3. Afišarea caracterelor netipãribile 3. Datele din coloana Total Abs. sunt egale cu Abs sem. I + Abs sem. II.
Când tastaøi un caracter, indiferent cã este literã, cifrã sau 4. Sã se calculeze Media generalã pe clasã (media datelor din
simbol de pe tastaturã, acest caracter apare pe ecran. Tabulatorii, coloana Media), Numãrul total de absenøe din semestrul I (media
spaøiile ši tasta Enter plaseazã, de asemenea, caractere în document, datelor din coloana Abs sem. I), Numãrul total de absenøe din
dar în mod normal nu apar pe ecran ši nici nu vor fi tipãrite. semestrul II (media datelor din coloana Abs sem. II), Media
Vizualizarea tuturor caracterelor este posibilã efectuând clic pe un absenøelor (media datelor din coloana Total abs. )
buton care se numešte Show/Hide din bara de instrumente 5. Sã se sorteze alfabetic datele din tabel.
Standard. Pentru a le ascunde, efectuaøi din nou clic pe acest buton.
86 179
9. Calculaøi TVA-ul în lei, štiind cã acesta se calculeazã ca fiind 19% 3.1.5.4. Deschiderea unui document salvat
din preø ši introduceøi rezultatele în celulele D4:D12. Se face din meniul File, alegând opøiunea Open, executând
10. Calculaøi preøul de vânzare (preø în lei + adaos firmã + TVA) ši clic de douã ori pe directorul în care aøi salvat documentul, apoi
introduceøi rezultatele în celulele E4:E12. clic de douã ori pe acel document (fišier) sau din meniul Start,
11. Preøul de vânzare sã fie scris cu culoare rošie. alegând opøiunea My Recent Documents, cu clic pe fišierul dorit
12. Trasaøi diagrama corespunzãtoare produselor din ofertã ši a
de pe (C:), (A:), (D:).
preøului de vânzare astfel încât sã reiasã ponderea pentru fiecare
produs în parte.
Cerinøe:
a) Numele diagramei sã fie “Ofertã sisteme de calcul”;
b) Legenda sã fie afišatã sub diagramã;
c) Fiecare componentã a diagramei sã afišeze procentul cores-
punzãtor preøului de vânzare;
d) Diagrama sã fie afišatã pe o paginã distinctã din foaia de calcul.
Numiøi diagrama “Ofertã”;
e) Foaia de calcul în care aøi trasat tabelul sa se numeascã “Fišã de
lucru”; 3.1.5.5. Închiderea programului Word
13. Salvaøi registrul de calcul în directorul care are numele vostru. Se face din meniul File alegând opøiunea Exit sau executând
clic pe butonul din dreapta sus a barei de titlu.
3.1.5.6. Lucrul cu mai multe documente

Dacã aveøi douã sau mai multe documente deschise, puteøi
lucra în fiecare, vizualizându-le pe toate, în aceeaši fereastrã, cu
ajutorul meniului Window, alegând opøiunea Arrange All.
178 87
3.1.5.7. Deplasarea punctului de inserare ☺

Se face cu ajutorul tastelor sãgeøi din tastatura de editare, dar ši
1. Sã se creeze pe Desktop un director care are numele vostru.
folosind combinaøiile de taste trecute în tabelul de mai jos. Punct de
2. Deschideøi editorul de foi de calcul studiat ši trasaøi urmãtorul
inserare înseamnã acel loc – care apare în document sub forma unei linii
tabel:
verticale – unde puteøi introduce un caracter sau mai multe.
• Combinaøia de taste: Ctrl + Home – duce cursorul la
începutul documentului
• Combinaøia de taste: Ctrl + End – duce cursorul la sfâršitul
documentului
• Combinaøia de taste: Ctrl + Page Up – duce cursorul în partea
de sus a ecranului
• Combinaøia de taste: Ctrl + Page Down – duce cursorul în
partea de jos a ecranului.
Fig. 1
3.1.5.8. Salvarea documentelor pe dischetã 3. Scrieøi titlul tabelului cu fontul Arial de 14 puncte.
Este o operaøie identicã cu salvarea pe discul (C:), însã se 4. Formataøi tabelul ca în Fig. 1.
alege discul (A:). 5. Pentru capul de tabel utilizaøi facilitatea programului de a scrie pe
mai multe rânduri într-o celulã. Folosiøi corp de literã de 10 puncte,
3.1.5.9. Selectarea textului font Arial, culoare albastrã. Domeniul A3:E3 sã fie scris cu litere
îngrošate.
Selectarea textului se face cu ajutorul mouse-ului prin
6. Datele din celulele A4:A12 sã fie scrise cu stilul Italic, culoarea
poziøionarea cursorului acolo de unde doriøi sã începeøi selectarea ši,
verde.
øinând butonul din stânga al mouse-ului apãsat, îl trageøi pe pad
7. Preøul în lei sã fie scris cu culoare mov.
(masa virtualã pe care se deplaseazã mouse-ul) pânã unde doriøi sã
8. Calculaøi adaosul în lei, štiind cã acesta este de 15% din preø ši
selectaøi textul.
introduceøi rezultatele în celulele C4:C12.
88 177
2. Trasaøi diagrama corespunzãtoare datelor din acest tabel, astfel Exemplu de text selectat:
încât sã aflaøi cât la sutã s-a vândut din fiecare produs.
3. Numiøi diagrama “Vânzãri produse Napolact”.
4. Numiøi foaia de calcul “Diagramã”.
5. Deschideøi o foaie de calcul nouã ši trasaøi urmãtorul tabel:
Nume elev Media sem. I Media sem. II Media generalã
Balcu Elena 8.50 9.50
Dumitru Iosif 9.75 9.50
Elencu Ioan 8.50 8 Existã mai multe moduri de selectare:
Pop Ioan 9.50 8 • la nivel de cuvânt se executã dublu clic oriunde în interiorul
Rusu Cosmina 10 9.50 cuvântului;
Stupar Mihaela 10 9 • la nivel de frazã se apasã tasta Ctrl ši se executã clic oriunde
Totezan Mihai 8.50 8 în frazã;
Turcu Elena 5.50 8.50 • la nivel de paragraf se executã clic de trei ori oriunde în
paragraf;
6. În ultima coloanã calculaøi media generalã a fiecãrui elev din • la nivel de document din meniul Edit , opøiunea Select All sau
tabel. tastele Ctrl + A;
7. Salvaøi registrul. • la nivel de linie de text se executã clic la marginea din stânga;
• la nivel de mai multe cuvinte, rânduri sau fraze se plaseazã
cursorul peste primul cuvânt, se apasã tasta Shift ši se
efectueazã clic pe ultimul cuvânt.
3.1.5.10. Copierea ši mutarea textului

Se face cu ajutorul opøiunilor Cut, Copy, Paste din meniul
Edit, astfel: pentru copiere se selecteazã textul, se executã clic pe
opøiunea Copy, se duce cursorul acolo unde se dorešte copierea
176 89
textului, se face clic, dupã care se executã clic pe opøiunea Paste;

☺
pentru mutarea textului (tãierea lui) se procedeazã ca ši la copiere,
1. Construiøi într-o foaie de calcul urmãtorul tabel:
dar se alege în loc de Copy opøiunea Cut. Puteøi folosi ši combinaøii
de taste: Ctrl + C pentru copiere, Ctrl + X pentru mutare ši Ctrl + V
pentru lipire.
3.1.5.11. Formatarea textului

Formatarea înseamnã modificarea aspectului textului, înce- 2. Efectuaøi calculele de mai jos, utilizând operatorii matematici
pând de la caracter, cuvânt, paragraf sau tot textul unui document. studiaøi ši treceøi rezultatele în coloana E.
Dacã bara Formatting nu este activã, o aduceøi în fereastrã din a) A2 + B3;
meniul Tools alegând opøiunea Customize. b) C3 – A2;
Bara Formatting aratã astfel: c) C2 * A3;
d) D3/B2;
e) A3 ^ 3;
Conøine, în ordine, urmãtoarele butoane: Normal - stilul de f0 A3 ^ (1/2);
scriere ales; Toronto - lista cu fonturile instalate pe calculator; 12 – 3. Salvaøi registrul.
corpul de literã folosit; B – stilul Bold (Aldin), pentru scriere
îngrošatã; I – stilul Italic (cursiv), pentru scriere înclinatã spre
☺
dreapta; U – (Underline), pentru scriere sublinatã;
1. Folosind editorul de foi de calcul Excel, trasaøi urmãtorul tabel:
pentru alinierea textelor (Left – la stânga, Center –
Vânzãri produse Napolact - semestrul I anul 2003 (în kg)
centrat, Right – la dreapta, Justify – stânga-dreapta)
Tip produs Ianuarie Februarie Martie
Numbering – pentru crearea de liste numerotate
Cašcaval 235.400 260.987 310.000
Bulleted – pentru marcarea listelor
Unt 95.700 87.200 89.300
Increase Indent – mãrirea unui aliniat cu un tab
Brãnzã burduf 122.100 110.876 99.200
Decrease Indent – scãderea mãrimii unui aliniat cu un tab
90 175
4. Adãugaøi antetul “Elevii clasei a IX-a C” Border – pentru introducerea unui text într-un chenar
5. Copiaøi tabelul formatat în Word Highlight – marcarea unui text cu o anumitã culoare;
6. Salvaøi foaia de calcul numind-o “clasa IX C” ex: text marcat cu highlight
7. Salvaøi fišierul Word numindu-l “clasa IX C”. Font Color – scrierea textului cu diferite culori
☺ Important: dacã textul nu este selectat înainte de formatare,
1. Trasaøi în Excel urmãtorul tabel: aspectul lui rãmâne neschimbat!
3.1.5.12. Editorul de ecuaøii

Editorul de ecuaøii (în mod obišnuit) nu poate fi gãsit în barele
cu butoane, ci trebuie sã îl aduceøi acolo din meniul Tools, opøiunea
Customize, Insert, Equation Editor. Este o barã cu butoane care
conøine operatori matematici, litere grecešti etc.
2. Construiøi o diagramã alegând tipul “Coloane” ši al doilea sub-tip Ca sã puteøi scrie formule matematice faceøi clic pe butonul
de diagramã care conøine operatorul/ii pe care doriøi sã-l/sã-i utilizaøi în acea
3. Numiøi diagrama “Cheltuieli energie electricã”, numiøi axa OX formulã, alegeøi Σ ši scrieøi egalitatea ca în exemplul de mai jos.
“Licee”, iar axa OY “Total cheltuieli 2002-2003”
4. Ašezaøi diagrama în foaia de calcul în care aøi trasat tabelul
5. Salvaøi registrul pe Desktop.
De fiecare datã când trebuie sã alegeøi un operator sau un

caracter trebuie sã deschideøi butonul respectiv ši cu un clic alegeøi o
fracøie, sumã, operatorii aritmetici, integrale, matrici š.a.
174 91
3.1.5.13. Utilizarea butoanelor Undo ši Redo 5. Care este diferenøa între un registru de calcul ši o foaie de
Butonul Undo se folosešte pentru a anula ultima operaøie calcul?
efectuatã. Butonul se gãsešte în bara Standard sau în meniul Edit. a) sunt la fel
Butonul Redo se folosešte pentru a reda ultima acøiune b) registrul de calcul este inclus în foaia de calcul
anulatã. Butonul se gãsešte în bara Standard sau în meniul Edit. c) registrul de calcul conøine mai multe foi de calcul
6. Unui tabel construit în Excel i se poate modifica aspectul
utilizând:
3.1.5.14. Inserarea unei imagini (Clip Art)
a) opøiunea Cells din meniul Format
Se face din meniul Insert, alegând opøiunile Picture ši Clip
b) opøiunea AutoFormat
Art. Dupã ce aøi introdus imaginea în
c) opøiunea Paragraph din meniul Format
document, o puteøi multiplica executând
7. Care dintre urmãtoarele comenzi vã permit efectuarea rapidã a
clic pe ea ši folosind apoi combinaøia de
operaøiei de adunare?
taste Ctrl + D o datã sau de mai multe ori.
a) Paste Function
Clip-Art-ul se šterge executând clic pe el,
b) copierea cu AutoFill
dupã care se apasã tasta Delete; acesta se
c) AutoSum
poate muta folosind cele patru sãgeøi de pe tastatura de editare sau
cu mouse-ul, folosind proprietatea de glisare, adicã øinând butonul
din stânga al mouse-ului apãsat ši trãgându-l pe pad. ☺
Ca sã micšoraøi o imagine sau sã o mãriøi, executaøi clic pe ea 1. Sã se creeze în Excel urmãtorul tabel:
ši trageøi de pãtrãøelele care vã apar pe margine, cu
butonul din stânga al mouse-ului apãsat. (În stânga
sus vedeøi o imagine selectatã).
Imaginea multiplicatã.
2. Calculaøi în coloana D media generalã pentru cei patru elevi

3. Formataøi tabelul
92 173
3.1.5.15. Cãutarea ši înlocuirea unui caracter/cuvânt

într-un text
Sã presupunem cã aøi scris un text, însã doriøi sã înlocuiøi în
Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor acel text toate cuvintele primãvarã cu varã. Cum procedaøi? Din
meniul Edit, alegeøi opøiunea Find; în caseta de dialog care apare (ca
☺ Încercuiøi rãspunsul/rãspunsurile corect/corecte: în figura de mai jos), executaøi clic pe butonul Replace.
În document, selec-
1. La scrierea unui numãr într-o celulã, acesta este adus automat
taøi cuvântul/caracterul pe
sub forma unei date calendaristice deoarece:
care doriøi sã-l înlocuiøi,
a) în opøiunea Series este selectat Date
folosiøi combinaøia de taste
b) în opøiunea Number, Cells din meniul Format este selectatã
Ctrl + C pentru copierea
categoria numerelor de tip Date
acestuia, reveniøi în casetã în
2. Aøi scris urmãtoarea formulã: A2 + b6 + C5. Ce este grešit?
dreptul lui Find what cu un
a) sunt adrese de celule
clic, dupã care folosiøi combinaøia de taste Ctrl + V; o sã vã aparã
b) lipsesc parantezele
cuvântul primãvarã, pentru cã pe acesta doriøi sã-l înlocuiøi, apoi în
c) nu existã semnul egal în faøa formulei
dreptul lui Replace with scrieøi cuvântul nou (varã); ultimul pas este
3. O listã Excel este:
clic pe butonul Replace All. Toate cuvintele primãvarã din text vor fi
a) o colecøie de înregistrãri (records)
înlocuite cu varã.
b) o colecøie de câmpuri (fields)
c) o coloanã a unui tabel
4. Stabiliøi ordinea pašilor pentru crearea unei diagrame: 3.1.5.16. Setarea (configurarea)
a) executarea unui clic pe butonul Chart Wizard paginii
b) selectarea datelor necesare pentru crearea diagramei Se face din meniul File, alegând opøiu-
c) completarea datelor din cele patru casete de dialog ale lui Chart nea Page Setup. Cu ajutorul acestei opøiuni
Wizard puteøi modifica: marginile albe (sus, jos,
d) eliberarea butonului mouse-ului stânga, dreapta) ale documentului, valori care
172 93
pot fi aplicate unui paragraf (Paragraph) #NULL! - specificã o intersecøie între douã zone care nu este validã;
sau întregului document (Whole Docu- #NUM! - utilizarea incorectã a unui numãr;
ment); puteøi schimba orientarea paginii #REF - celula care nu este validã;
(Portrait - pagina în picioare) sau Land- #VALUE! - argument sau operand incorect;
scape (orientare de tip “peisaj”, adicã ##### - rezultat prea lung pentru a încãpea în celulã.
pagina ašezatã pe orizontalã); puteøi
stabili formatul paginii: A3, A4, Letter sau
alte mãrimi.
3.1.5.17. Numerotarea paginilor

Se face alegând
opøiunea Page Num-
bers din meniul Insert.
Numerele vor apãrea
în partea de sus a
paginii (Top of page)
sau în partea de jos (Bottom of
page), putându-se alege mai multe
tipuri de aliniere a lor: centratã
(Center), la stânga (Left), la dreapta
(Right), în interiorul paginii (Inside)
sau în exteriorul paginii (Outside).
Din Format alegeøi mai multe
formate pentru numere: (a, b, c, A,
B, C š.a.m.d.), iar cu Start up puteøi stabili cu ce cifrã sã înceapã
numerotarea paginilor într-un document.
94 171
clic pe SUMIF. Se va deschide Formula Palette pentru SUMIF. În 3.1.5.18. Crearea de antete ši note de subsol
caseta Range introduceøi domeniul celulelor care conøine criteriul (în Antetul (Header) con-
cazul nostru coloana Componentã hard, deoarece ea conøine øine informaøii ce vor fi tipã-
cuvântul Imprimantã). În caseta Criteria introduceøi criteriul pentru rite în partea de sus a paginii,
care vreøi sã însumaøi valorile urmãrite. Dacã acest criteriu este un šir iar subsolul (Footer) în partea
de caractere, cum este Componenta hard, trebuie sã aveøi grijã sã de jos a paginii (dacã un do-
introduceøi ghilimelele de o parte ši de alta. În loc sã introduceøi de cument are mai multe pagini,
la tastaturã širul de caractere ši ghilimelele, puteøi sã executaøi clic acestea o sã aparã în toate
pe celula care conøine înregistrarea Componenta hard. paginile documentului).
Rezultatul va fi urmãtorul: Antetele ši notele de
subsol se creeazã cu opøiunea
Header and Footer din me-
niul View. Antetul sau subsolul poate fi formatat ca orice text, puteøi
chiar introduce imagini. Puteøi crea un antet/notã de subsol pe prima
paginã a documentului ši alt antet/notã de subsol pentru celelalte
pagini ale documentului sau un antet/notã de subsol pentru paginile
pare ši alt antet/notã de subsol pentru paginile impare cu ajutorul
meniului File, opøiunea Page Setup, Layout, dupã care alegeøi opøi-
unea Different Odd and Even sau Different First Page.
3.2.39. Erori de scriere în Excel

Excel afišeazã într-o celulã o eroare atunci când valorile ce 3.1.5.19. Modificarea distanøei între liniile de text
intervin în calcul nu sunt corecte. Erorile încep întotdeauna cu Se face cu ajutorul opøiunii Paragraph din meniul Format,
semnul # ši sunt urmãtoarele: alegând, de exemplu, 1,5 lines. Aceastã carte este scrisã cu o
#DIV/0! - încearcã sã facã o împãrøire la zero; spaøiere de 1,5 lines între liniile de text. Dumneavoastrã puteøi alege
#N/A - se referã la o valoare care este indisponibilã; ši alte opøiuni din dreptul lui Line spacing.
#NAME? - utilizeazã un nume necunoscut de Excel;
170 95
3.1.5.20. Crearea de tabele coloanele, rândurile, sã insereze coloane, rânduri ši link-uri, sã šteargã
Tabelele se creeazã coloane, rânduri š.a.m.d.
utilizând opøiunea Insert

Table din meniul Table, cu 3.2.38. Funcøia SUMIF
menøiunea cã dumneavoastrã Vrem sã aflãm cât de mult s-a vândut din produsul
veøi stabili câte rânduri ši câte Imprimante. Utilizãm funcøia SUMIF care însumeazã valorile ce
coloane va conøine acesta. Dupã satisfac criteriul stabilit. Scriem o formulã care însumeazã valorile
ce aøi creat un tabel, puteøi din coloana Valoare (RON), corespunzãtoare valorii Imprimante din
modifica liniile tabelului (linie coloana Componentã hard. O formulã SUMIF poate fi scrisã în douã
dublã, întreruptã) cu creionul din moduri. Se poate folosi programul de completare Conditional Sum
bara Tables and Borders ši Line Wizard sau se utilizeazã instrumentul Formula Palette.
Style sau puteøi folosi formatarea
automatã din AutoFormat.
Model de tabel cu diferite stiluri de linii
3.1.5.21. Împãrøirea textului pe coloane

Executaøi clic pe
Se face alegând opøiunea Columns
celula în care vreøi sã intro-
din meniul Format, cu menøiunea cã puteøi
duceøi formula, dupã aceea
sã ašezaøi textul pe o coloanã, douã, trei
clic pe butonul Paste
(vezi Presets), puteøi modifica spaøiul dintre
Function. În categoria All
coloane ši puteøi avea o linie între coloane
sau Math & Trig, executaøi
(Line between).
96 169
formatarea doritã dacã datele din celula selectatã îndeplinesc condiøia

definitã la Condition 1.
Exemplu de scriere a textului
3.2.36. Opøiunea Paste special pe trei coloane
Meniul Edit conøine o

lipire specialã, Paste special.
Dupã efectuarea comenzii 3.1.5.22. Scrierea cu WordArt
Copy, alegând opøiunea Paste Scrierea cu WordArt se face alegând meniul Insert, opøiunea
special aveøi urmãtoarele posi- Picture ši WordArt. Dupã ce aøi executat clic de 2 ori pe WordArt-ul
bilitãøi: All – copiazã tot; For- dorit, scrieøi textul în caseta care vã apare, dupã care, clic pe OK.
mulas – copiazã numai for-
mula; Values – copiazã numai
valorile, ignorând formula;
Comments – copiazã doar
comentariile. De la Operation opøiunile sunt: Add pentru adunare,
Substract pentru scãdere, Multiply pentru înmuløire ši Divide pentru
împãrøire.
3.2.37. Parolarea foilor de calcul 3.1.5.23. Inserarea de simboluri în text

Parolarea foilor de calcul se face din Inserarea de sim-
meniul Tools, Protect, Protect Sheet. Opøiu- boluri în text se face cu
nea Allow all users of this worksheet to ajutorul opøiunii Symbol
permite utilizatorilor sã selecteze celulele din meniul Insert. Pro-
parolate/neparolate, sã formateze celulele, cedeul este simplu: cu
clic pe unul dintre sim-
168 97
bolurile din listã, vã alegeøi acel simbol care trebuie introdus în text,
dupã care, cu un clic pe Shortcut key vã creaøi “cheia” pentru acel
simbol - adicã o tastã sau o combinaøie de taste. O sã vã aparã altã
casetã de dialog, unde scrieøi tasta sau combinaøia de taste care
reprezintã “cheia” pentru acel simbol, executaøi clic pe butonul
Assign ši terminaøi cu clic pe butonul Close.
Ori de câte ori aveøi ne-
voie de simbolul respectiv, folo-
siøi acea combinaøie de taste ši
acel font. În exemplul de mai
sus, fontul este Normal text ši
simbolul ales pentru a-i crea o
scurtãturã este @. Dacã doriøi sã
introduceøi un singur simbol în 3.2.35. Formatare condiøionatã
text, el o sã vã aparã în locul în
Pentru ca unele celule ce îndeplinesc o anumitã condiøie sã aibã
care aøi poziøionat cursorul.
o formatare specialã, se selecteazã celula sau grupul de celule ši se
alege din meniul Format opøiunea Conditional Formatting.
3.1.5.24. Numerotarea ši marcarea listelor
Aceastã opøiune o
gãsiøi în meniul Format, ale-
gând Bullets and Num-
bering; se utilizeazã pentru
marcarea listelor cu diferite
În câmpul Cell Vallue is de la Condition 1 se definešte condiøia
simboluri sau pentru nume-
doritã. Pentru adãugarea unei alte condiøii se executã clic pe butonul
rotarea lor. Trebuie sã exe-
Add, Delete fiind butonul pentru štergere. Format vã ajutã sã stabiliøi
cutaøi un clic pe acel
98 167
Componentele, Bucãøile din fiecare sortiment ši Valoarea. Deschideøi simbol, dupã care sã validaøi comanda ši lista dumneavoastrã va fi
opøiunea Pivot Table and PivotChartreport din meniul Data. marcatã sau numerotatã cu simbolul respectiv.
Trebuie sã urmaøi trei paši pentru realizarea unui tabel pivot. La
primul pas (figura din stânga) alegeøi Microsft Office Excel list or 3.1.5.25. Crearea de chenare ši umbre
database, dupã care, clic pe Next. Cu opøiunea Bor-
La pasul 2 (figura din stânga) ders and Shading din me-
trebuie sã alegeøi domeniul niul Format puteøi trasa un
pentru care construiøi un chenar întregii pagini, pu-
tabel pivot. teøi sã încadraøi un para-
La pasul trei alegeøi graf într-un chenar, pentru
locul în care sã fie linii puteøi
amplasat tabelul folosi stiluri: linii punctate, linii ši puncte, puteøi stabili
pivot. În cazul nos- grosimea liniilor, culoarea lor, toate acestea putând fi
tru, foaia de calcul aplicate unui paragraf sau întregului document, de la
existentã. Page Border ši Art, puteøi alege diferite desene pentru chenar.
Butonul Layout vã va
3.1.5.26. Aranjarea barelor cu butoane
deschide o casetã cu aju-
Barele cu butoane se pot
torul cãreia stabiliøi ce
îmbunãtãøi cu ajutorul opøiunii
coloane cu date sã aparã în
Customize din meniul Tools. Øineøi
tabelul pivot.
butonul mouse-ului apãsat pe una
din micuøele pictograme pe care le
vedeøi sub Commands ši o duceøi
În cazul exemplului nostru, am ales Componentele, Bucãøile
într-una din barele cu butoane. De
din fiecare sortiment ši Valoarea. În urma acestor setãri, tabelul pivot
exemplu, scrierea 32 se face cu
va arãta astfel:
butonul Superscript , scrierea xn se face cu butonul Subscript .
166 99
3.1.5.27. Tipãrirea documentelor Pentru a crea subtotalul, vã poziøionaøi pe prima celulã a seriei
Se face cu opøiunea Print din meniul File. Din caseta de de date (în acest exemplu celula A2 – An fabricaøie) ši apoi din meniul
dialog Print puteøi alege: tipãrirea paginii curente (Current Page); Data se alege opøiunea Subtotals. Rezultatul va fi urmãtorul:
tipãrirea anumitor pagini una dupã alta (Pages; exemplu: 1-7);

modificarea orientãrii
paginii (din butonul
Properties alegeøi Por-
trait sau Landscape);
tipãrirea tuturor pagini-
lor (All); tipãrirea unui
anumit numãr de copii
(Numbers of copies);
pentru tipãrirea pagini- Pentru a reveni la forma iniøialã a tabelului se executã clic pe
lor pare alegeøi Even Pages; pentru tipãrirea paginilor impare alegeøi celula A2, dupã care, din meniul Data, Subtotals, Subtotal se alege
Odd Pages; dacã alegeøi Collate se vor tipãri pe rând, paginile Remove All.
fiecãrei copii: numãrul de copii pentru prima paginã a docu-
mentului, pentru a doua paginã š.a.m.d.; dacã nu doriøi sã tipãriøi 3.2.34. Analiza datelor - tabele pivot
fišierul, dar vreøi sã-l salvaøi cu extensie de tip .prn pentru a putea fi
Pentru a crea o
listat din MS-DOS, trebuie sã activaøi opøiunea Print to File; acest
tabelã pivot se alege
lucru vã este util dacã nu aveøi o imprimantã instalatã pe
opøiunea Pivot Table and
calculatorul pe care lucraøi ši vreøi sã tipãriøi respectivul document
PivotChartreport din me-
pe un alt calculator.
niul Data. Vom exem-
Dacã executaøi clic pe Options, puteøi stabili alte cerinøe
plifica crearea tabelelor
pentru tipãrire: Reverse Print Order – paginile vor fi tipãrite în
pivot cu acelaši tabel de
ordine inversã, de la ultima paginã, la prima paginã; Update Links –
mai sus. Vrem sã afišãm
vã actualizeazã obiectele inserate prin legare în document; Draft
100 165
calcul. Comanda Freeze Panes “îngheaøã” liniile de deasupra celei Output – din document vor fi tipãrite numai o parte din formatãri, în
selectate, respectiv coloanele din stânga celei selectate, iar împreunã funcøie de imprimanta pe care o aveøi; la o imprimantã laser nu se
cu selectarea unei singure celule duce la “îngheøarea” (blocarea) vor tipãri imaginile; Background Printing – tipãrirea se va face cu o
spaøiului din stânga - sus a respectivei celule. Pentru a readuce toate vitezã mai micã, pentru ca dumneavoastrã sã puteøi face unele
datele în fereastrã aša cu le-aøi avut iniøial alegeøi comanda Unfreeze corecturi în acel document, în timpul tipãririi; Comments vã ajutã sã
Panes din acelaši meniu. listaøi comentariile atašate documentului, dupã ce acel document a
3.2.32. Previzualizarea paginii fost listat; dacã executaøi clic pe Include with Document, puteøi cu
ajutorul opøiunii Document properties sã listaøi anumite informaøii
Pentru a vizualiza foaia de calcul
despre document separat, dupã ce acel document a fost tipãrit;
înainte de tipãrire, alegeøi opøiunea Print
Drawing Object – vor fi tipãrite ši obiectele grafice din acel
Preview din meniul File.
document.
3.2.33. Subtotaluri
3.1.5.28. Facilitatea AutoCorrect
Pentru a crea subtotaluri trebuie grupate datele prin organizarea
Este un instrument foarte util pe care îl gãsiøi în meniul Tools.
lor pe niveluri asupra cãrora ulterior se pot efectua diverse calcule sau
Prima facilitate – Correct TWo INitial CApitals – vã dã posibilitatea
se pot centraliza datele. Înainte de a grupa datele care trebuie
sã corectaøi cuvântul scris cu 2 majuscule (în loc de una); a doua
însumate, acestea trebuie sortate.
Capitalize first letter of
sentences – vã corecteazã pri-
mul cuvânt dintr-o propoziøie
sau frazã dacã aøi scris-o cu
literã micã; a treia – Capitalize
names of days – vã scrie numele
zilelor cu majuscule; a patra
Correct accidental usage of
cAPS LOCK key vã corecteazã cuvântul dacã, din grešealã aøi apãsat
tasta Caps Lock; a cincea Replace text as you type vã scrie tot
164 101
cuvântul pe mãsurã ce îl tastaøi (de exemplu: dacã la Replace scrieøi

tele ši la With scrieøi viziune, dupã ce în document aøi scris tele, va
adãuga automat ši viziune; astfel, aøi scris televiziune.
La final executaøi clic pe butonul Add. Dupã ce aøi bifat
una/toate din aceste opøiuni, pe viitor, calculatorul vã va corecta
automat grešelile pe care le faceøi la tastare.
3.1.5.29. Tipãrirea de plicuri ši etichete

Editorul de texte Word vã ajutã sã scrieøi plicuri ši etichete pe
baza unor šabloane
ši sã le tipãriøi. Gãsiøi
opøiunea pentru pli-
curi ši etichete Enve-
lopes and Labels – în
meniul Tools sau în
meniul New, Enve-
Controlul Page Order vã stabilešte ordinea în care vor fi
lope Wizard (Mai-
tipãrite foile de calcul care includ mai multe pagini.
ling Label Wizard). Procedeul de lucru este urmãtorul: la Delivery
Adress scrieøi adresa destinatarului, iar la Return Adress adresa
expeditorului.
3.2.31. Blocarea panourilor
Când aveøi multe date într-o foaie de calcul ši nu vã
descurcaøi prea bine pentru cã tot trebuie sã derulaøi foaia de calcul,
puteøi “îngheøa” foaia de calcul, alegând opøiunea Freeze Panes din
meniul Windows. Blocaøi linii, coloane sau linii ši coloane, astfel
încât într-o parte a foii de calcul rãmân afišate liniile/coloanele
blocate, în timp ce în cealaltã parte puteøi derula alte zone ale foii de
102 163
• Header/Footer (Antet/Subsol) – se creeazã unele noi sau se Puteøi executa clic pe butonul Add to document ši astfel aveøi
aleg cele existente deja, executând clic pe Custom plicul scris cu adresele respective
Header/Footer; sau dacã executaøi clic pe butonul
• Sheet (Foaie) – se stabilesc domeniul de tipãrire, ordinea Options, puteøi sã vã alegeøi din
tipãririi pentru foi de calcul cu mai multe pagini, tipãrirea lista de plicuri pe care o gãsiøi la
titlurilor š.a. Dacã la tipãrire doriøi sã aparã un anumit numãr Envelope size, alt font decât cel
de rânduri (acelaši) pe fiecare foaie, în cãsuøa Rows to Repeat prestabilit, puteøi folosi stilurile de
at Top introduceøi numãrul de rânduri care doriøi sã fie scriere pe care le cunoašteøi deja,
tipãrite. Spre exemplu, dacã scrieøi 1:5, pe fiecare foaie puteøi schimba mãrimea caracterelor ši culoarea lor, puteøi face
tipãritã va apãrea conøinutul rândurilor de la 1 la 5. Tot aša, diferite sublinieri ši folosi efecte speciale (Effects). Procedeul pentru
dacã doriøi sã tipãriøi anumite coloane, la Columns to Repeat etichete este identic, însã alegeøi Labels din caseta de dialog
at Left, treceøi antetul de coloane (de exemplu, A:A pentru Envelopes and Labels.
tipãrirea coloanei A). Pentru a tipãri foaia de lucru sub formã
de schiøã se marcheazã opøiunea Draft Quality (Calitate de 3.1.5.30. Utilizarea šabloanelor în Word
schiøã), aceasta însemnând cã foaia de calcul va fi tipãritã cu Editorul de texte Word vã oferã diferite šabloane pentru fax-
tuš mai puøin. Opøiunea Gridlines permite ca la tipãrire sã uri, scrisori, memorii, chiar ši pentru publicaøii. Cum le utilizaøi? Din
aparã liniile ajutãtoare din foaia de calcul. meniul File, alegeøi opøiunea
Dacã se activeazã opøiunea Row and Column Headings din New. În caseta de dialog care
butonul Print, în foaia care va fi tipãritã vor apãrea ši antetele de se deschide, aveøi urmãtoarele
rând ši coloanã. opøiuni; General – Blank Docu-
ment (deschideøi un document
nou); Publications (puteøi folosi
acele šabloane pentru crearea de ziare sau reviste); Reports (pentru
crearea de rapoarte); Mail Merge (crearea unei baze de date); Web
Pages – documentul poate fi salvat ca o paginã web ši poate fi vãzut în
browser; Legal Pleadings (crearea documentaøiei pentru cei care
162 103
lucreazã în avocaturã); Letters and Faxes (crearea de scrisori, etichete, AutoFilter. Criteriul stabilit pentru toate câmpurile este (All).
plicuri ši faxuri în vederea tipãririi); Memos (crearea de memo-uri); Urmãtoarea opøiune din listã este (Top 10) care este utilizatã pentru
Other Documents (crearea de CV-uri š.a.). a afiša cele mai mari 10 valori. A treia opøiune, (Custom), este
Cum se completeazã un fax? Editorul de texte vã oferã un fax utilizatã pentru a construi criterii de filtrare.
gata scris, formatat, care trebuie doar completat cu datele dum- Pentru a filtra baza de date prezentatã în figura din pagina 160
neavoastrã, dupã care, îl puteøi tipãri sau trimite cu pošta electronicã. dupã elementele (localitãøile) care încep cu litera C, folosiøi opøiunea
Custom, iar în caseta de dialog care apare în stânga alegeøi opøiunea
equals ši în dreapta scrieøi C*. Dupã filtrare, rãmân numai elementele
(localitãøile) care încep cu litera C.
3.2.30. Setarea (configurarea) paginii

Setarea paginii se face alegând opøiunea Page Setup din
meniul File. Caseta de dialog Page Setup are patru butoane:
• Page (Paginã) – se alege dimensiunea paginii, calitatea tipãririi,
orientarea paginii ši scalarea; dimensiunea paginii poate fi, în
3.1.5.31. Utilizarea letrinelor funcøie de imprimantã, A4, A3 sau alte formate; orientarea
Letrina (Drop Cap) este prima paginii poate fi Portrait sau Landscape (la fel ca ši în Word);
literã dintr-un capitol sau paragraf calitatea tipãririi se alege în funcøie de câøi dpi (dots per inch)
mãritã faøã de restul textului. Op- doriøi sã aibã foaia de calcul – mai muløi dpi înseamnã o calitate
øiunea Drop Cap o gãsiøi în meniul mai bunã a tipãririi; scalarea (Scaling) este folositã pentru a
Format, Drop reduce sau a mãri scara la care are loc tipãrirea;
Cap. Se foloseš- • Margins (Margins) – de aici se aleg marginile ši se centreazã
te pentru efecte foaia de calcul; la fel ca ši în Word;
speciale la înce-
putul unui text.
104 161
3.2.28. Sortarea unei baze de date 3.1.5.32. Bara cu butoane Standard

Sortarea bazei de date se face În lucrul pe calculator aveøi nevoie de mai multe bare cu
alegând opøiunea Sort din meniul butoane. Pe lângã bara de formatare care vã ajutã sã formataøi textul,
Data. Se deschide o casetã de dialog vã mai sunt utile încã trei: bara Standard, bara Tables and Borders ši
de unde puteøi sorta baza de date în bara Draw. Aducerea lor
funcøie de informaøiile pe care le aveøi în fereastra editorului de
în tabel ši de necesitãøi (în ordine texte Word se face din
alfabeticã, dupã localitate, dupã vârstã meniul Tools, alegând
š.a.m.d.). opøiunea Customize ši
De asemenea, sortarea se poate face cu ajutorul butoanelor bifând numele cãsuøei,
Sort Ascending (sortare crescãtoare) ši Sort Descending (sortare dupã care, veøi observa
descrescãtoare), din barele cu butoane. cã, în fereastra Word, vã

apare bara doritã. Tre-
buie doar sã øineøi buto-
nul din stânga al mouse-
3.2.29. Filtrarea unei baze de date
ului apãsat ši sã o duceøi lângã toate celelalte. Aceste butoane mici
Filtrarea unei baze de date este utilizatã pentru a selecta
sunt scurtãturi (comenzi) corespunzãtoare opøiunilor din meniuri.
anumite date cu care sã lucraøi la un moment dat, presupunând cã
aveøi mai multe
rânduri ši coloa-
În bara Standard de mai sus, butoanele sunt în ordine: New –
ne ši vã inco-
deschide un document nou; Open – deschide un document salvat;
modeazã sã tot
Save – salveazã un document; Print – tipãrešte un document; Print
derulaøi foaia de
Preview – previzualizeazã documentul înainte de tipãrire; Spelling
calcul în jos sau
and Grammar – verificã textul din punct de vedere gramatical; Cut –
în sus. Acest
mutã un cuvânt/text; Copy – copiazã un cuvânt/text; Paste – lipešte
lucru se realizeazã parcurgând urmãtorii paši: Data, Filter,
un cuvânt/text; Format Painter – copiazã formatarea unui text asupra
160 105
altui text; Undo – anuleazã modificãrile operate asupra unui 3.2.26. Tipãrirea diagramelor
document, una câte una; Redo – redã modificãrile cu Undo; Insert
Tipãrirea diagramelor se face la fel ca tipãrirea documentelor
Hiperlink – insereazã o legãturã, spre exemplu: C:\Documents and
create cu ajutorul editorului de texte Word, alegând opøiunea Print
Settings\user_1\My Documents\k.doc.
din meniul File.
3.1.5.33. Bara cu butoane Tables and Borders

În bara Tables and Borders avem urmãtoarele butoane – în
ordinea în care sunt prezentate mai jos:
Draw Table – deseneazã tabel; Eraser – radierã, šterge linii într-un

tabel; Line Style – conøine o colecøie de tipuri de linii; Line Weight –
se stabilešte grosimea liniei; Border Color – coloreazã liniile 3.2.27. Crearea unei baze de date
tabelului; Outside Border – pentru formatarea marginilor tabelului; O bazã de date este o listã care are o anumitã structurã. Elevii
Shading Color - conøine o paletã de culori cu ajutorul cãreia coloraøi unei clase, persoanele din cartea de telefon etc sunt baze de date.
celulele tabelului; Insert Table – pentru a insera un tabel; Merge
Cells – unešte celule; Split Cells – împarte celule; Align top left –
aliniazã textul în tabel; Distribute Rows Evenly – împarte uniform
rândurile; Distribute Columns Evenly – împarte uniform coloanele;
Table AutoFormat – formateazã tabelul automat dupã anumite
šabloane; Change Text Direction – schimbã direcøia unui text; Sort
Ascending – sorteazã crescãtor datele; Sort Descending – sorteazã
descrescãtor datele; AutoSum – adunare automatã.
106 159
• Doughnut – (inelar); reprezintã datele sub formã de sectoare care 3.1.5.34. Bara cu butoane Draw
compun o coloanã circularã; În bara Drawing gãsiøi butoane cu ajutorul cãrora puteøi trasa
• Scatter – (dispersat); pentru corelaøia dintre variabile independente; linii, sãgeøi, forme geometrice pe care apoi sã le coloraøi, linii
• Radar – (radar); reprezintã fiecare serie de date într-un sistem punctate, puteøi crea cãsuøe în care sã inseraøi text sau imagini, sã
propriu de axe radiale; scrieøi cu WordArt, sã utilizaøi nište šabloane de diferite forme din
• Surface, Cylinder, Cone, Pyramid – pentru grafice 3-D. AutoShapes.
Alegerea unui alt tip de diagramã:

vrem sã trasãm de exemplu dia-
Line – pentru trasarea liniilor; Arrow – pentru trasarea sãgeøilor;
grama pentru notele a nouã elevi la
Rectagle ši Oval – pentru construirea de forme geometrice; Text Box
o anumitã materie. Procedeul este
– pentru construirea de cãsuøe de text; A – pentru scrierea cu
urmãtorul: se scriu într-o foaie de
WordArt; Insert Diagram or Organisation Chart – crearea de
calcul pe rânduri toøi elevii, dupã
diagrame sau organigrame; Insert Clip Art – inserarea unei imagini
care, pe rândul urmãtor se trec
din biblioteca programului Word; Insert Picture – inserarea unei
notele, se selecteazã ši numele elevilor ši notele, dupã care se
imagini; Fill Color – pentru colorarea cãsuøelor de text, a formelor
procedeazã ca ši la diagrama Pie, alegând tipul de diagramã Line.
geometrice; Line Color – pentru colorarea liniilor; Font Color –
Rezultate test clasa a IX-a M
pentru scrierea caracterelor cu diferite culori; Line Style – pentru
trasarea de linii de diferite dimensiuni; Dash Style
10
9 – diferite tipuri de linii; Arrow Style – diferite
8
7 tipuri de sãgeøi; Shadow Style ši 3D Style – pentru
6
5 trasarea de umbre. Butonul Draw conøine diferite
Notele obtinute
4
3 opøiuni pentru aducerea în prim plan a unui text,
2
1 rotirea unei imagini, moduri de plasare a imaginii
0
Ionescu Florea Adam Avram Cuc Todea Rad Imre Cocut într-un text etc.
Numele elevilor
158 107
Butonul AutoShapes conøine diferite forme care se pot insera Pentru štergerea datelor
într-un document. introduse în diagramã se
selecteazã datele, iar
dupã efectuarea unui
clic dreapta cu mouse-ul
pe acele date se alege
opøiunea Delete. Textele
ši numerele inserate
într-o diagramã se pot formata, executând clic dreapta pe ele ši
alegând opøiunea Format. Dacã doriøi sã schimbaøi culoarea fiecãrei
serii din diagramã, executaøi clic dreapta pe o bucatã din diagramã ši
alegeøi opøiunea Format Data Series; o sã vã aparã altã casetã, de
3.1.5.35. Index-uri ši cuprinsuri pentru cãrøi unde puteøi schimba culorile. Existã mai multe tipuri de diagrame,
Tabela de cuprins a unei cãrøi este lista entitãøilor din care fiecare conøinând mai multe subtipuri. În funcøie de datele pe care le
este alcãtuit documentul: capitole, subcapitole, paragrafe, aveøi în tabel puteøi alege tipul respectiv de diagramã.
subparagrafe ši sec- Tipurile disponibile de diagrame sunt:
øiuni. Lista se constru- • Column – (coloanã); grafic pentru evidenøierea evoluøiei în timp a
iešte în ordinea în unei variabile;
care apar entitãøile în • Bar – (barã); grafic pentru evidenøierea evoluøiei în timp a unei
document. variabile sau pentru compararea valorilor mai multor variabile;
Procedura este • Line – (linie); grafic pentru reprezentarea evoluøiei în timp a unei
urmãtoarea: fiecãrei variabile sau a mai multor variabile;
entitãøi i se asociazã
• Area – (suprafaøã); seamãnã cu graficul Line, dar cumuleazã mai
numãrul paginii la
multe serii de date;
care începe. Un document foarte mare cum este aceastã carte este
• Pie – (circular); pentru reprezentarea ponderii fiecãrei compo-
structurat pe mai multe niveluri: documentul este împãrøit în mai
nente a graficului în valoarea totalã;
108 157
• Se alege din caseta de dialog Step 1 of 4 (pasul 1 din 4) tipul multe pãrøi; fiecare parte este divizatã în mai multe capitole;
de diagramã ši subtipul acesteia Sub-type), dupã care se capitolele sunt împãrøite în mai multe subcapitole; subcapitolele
executã clic pe butonul Next; aici am ales Pie; conøin mai multe paragrafe; fiecare paragraf conøine mai multe
• La Step 2 of 4 se verificã seriile de date si se denumesc seriile subparagrafe; fiecare subparagraf conøine mai multe secøiuni
de date; (observaøie: sã nu se confunde secøiunea cu cea de la tehno-
• La Step 3 of 4 (pasul 3 din 4) alegeøi poziøionarea legendei, a redactare; aici reprezintã o parte logicã a documentului). Intrãrile în
etichetelor, daøi un nume diagramei ši puteøi alege sub ce tabela de cuprins sunt titlurile de pãrøi, de
formã sã fie afišate pãrøile componente ale diagramei: sub capitole, de subcapitole, de paragrafe, de
formã de procente, de valori, de etichete sau de etichete ši subparagrafe sau de secøiuni. Organizarea pe
procente, dupã care executaøi clic pe Next; mai multe niveluri a documentului va avea
ca efect organizarea pe mai multe niveluri a
• Când aøi ajuns la Step 4 of 4 (pasul 4 din 4) vi se dau douã
tabelei de cuprins.
opøiuni pentru poziøionarea diagramei, ši anume: într-o foaie
Pentru a defini intrãri de cuprins
nouã (As New Sheet) sau ca obiect (As Object) în foaia de
puteøi folosi douã metode: cea automatã care formateazã fiecare titlu
calcul în care aveøi construit tabelul;
de carte, de capitol, de subcapitol, de paragraf sau de subparagraf cu
• Ultimul pas este executarea unui clic pe butonul Finish din
un anumit stil, folosind acelaši
Step 4 of 4.
stil pentru titlurile de acelaši
nivel ši în exclusivitate pentru
aceste titluri ši metoda manualã
care precizeazã fiecare titlu
prin intermediul casetei de
dialog Index and Tables.
Procedeul manual
înseamnã poziøionarea punc-
tului de inserare în poziøia în care se gãsešte titlul sau selectarea
titlului, apãsarea concomitentã a tastelor ALT+SHIFT+O. Se va
156 109
deschide caseta de dialog Mark Table of Contens Entry; la Entry va folosiøi AutoFill-ul? Øinând butonul mouse-ului apãsat, în partea din
apãrea textul selectat; din Table identifier alegeøi identificatorul C dreapta jos a celulei E1, veøi vedea cum cursorul mouse-ului ia
care corespunde tabelei de cuprins; în zona de editare Level scrieøi forma unui semn plus (+) mai îngrošat. Trageøi în jos, pânã în celula
nivelul la care vreøi sã aparã stilul selectat; executaøi clic pe Mark. E3. Excel vã afišeazã suma numerelor din rândurile 1, 2 ši 3 în celulele
Dupã ce aøi marcat în document titlurile de capitole generaøi E1, E2, E3.
tabela de cuprins astfel: poziøionaøi punctul de inserare în locul în
care vreøi sã aparã tabela de cuprins; deschideøi caseta de dialog 3.2.24. Tipãrirea rapidã a unei foi de calcul
Index and Tabels din meniul Insert, References; din lista Format
Tipãrirea se face ca ši în Word, alegând opøiunea Print din
alegeøi stilul de formatare al listei. Dacã vreøi sã personalizaøi stilul,
meniul File sau micuøul buton din bara Standard.
alegeøi From template; în zona de editare Show levels scrieøi sau
alegeøi numãrul de niveluri pe care vreøi sã fie structurat cuprinsul.
3.2.25. Construirea de diagrame
În cazul în care doriøi ca în dreptul titlurilor de listã sã fie
Diagramele sunt reprezentãri grafice ale unor informaøii
scrise ši numerele de pagini la care încep entitãøile din document
numerice. Diagramele se construiesc folosind puncte de date (valori
trebuie sã bifaøi Show page numbers. Dacã aøi ales Right align page
individuale dintr-o foaie de calcul) ši serii de date (grupuri de puncte
numbers, în zona de editare Tab leaders scrieøi sau alegeøi caracterul
de date dintr-un rând sau o coloanã).
de umplere dintre titlu ši numãrul de paginã. În mod prestabilit pe
Diagramele se construiesc cu ajutorul instrumentului Chart
primul nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu stilul Title
Wizard care se gãsešte sau în barele cu butoane sau se activeazã din
1, pe al doilea nivel vor fi scrise titlurile care au fost formatate cu
meniul Insert, alegând opøiunea Chart.
stilul Title 2 š.a.m.d. Validaøi toate acestea cu OK.
Procedeu de lucru:
• Se selecteazã celulele pe care doriøi sã le includeøi în
3.1.5.36. Butonul Format Painter
diagramã; în exemplul din pagina 156 am selectat cele patru
Formatarea textelor se poate face foarte simplu cu ajutorul
etichete din celulele A4:A8 ši cu tasta Ctrl apãsatã am selectat
butonului Format Painter din bara cu butoane Standard.
vânzãrile totale din E4:E8;
Pentru a copia formatãrile în mai multe zone, se selecteazã
• Se activeazã butonul Chart Wizard (din barele cu butoane
sau din meniul Insert);
110 155
3.2.20. Inserarea de celule, rânduri ši coloane textul deja formatat ši se executã clic dublu pe butonul Format
Painter pentru a-l copia. Selectaøi apoi zona pe care vreøi s-o
în foaia de calcul
formataøi.
Adãugarea de rânduri ši coloane se face alegând opøiunea
Cells, Rows sau Columns din meniul Insert.
3.1.5.37. Utilizarea fonturilor
Lista cu fonturile instalate pe calculator o gãsiøi în directorul
3.2.21. Inserarea de foi de calcul într-un registru Windows, Fonts. Dacã doriøi sã instalaøi ši alte fonturi, o puteøi face
Se face alegând opøiunea Worksheet din meniul Insert sau copiindu-le în directorul Fonts din directorul Windows de pe hard
executând clic dreapta pe Sheet 1, Sheet 2 (se gãsesc în partea de disc-ul calculatorului.
jos a registrului), parcurgând aceleaši operaøii (Insert, Worksheet). Exemple de fonturi:
Editorul de texte Word – fontul se numešte Toronto
3.2.22. Mutarea ši copierea conøinutului celulelor Editorul de texte Word - fontul se numešte Arabia
Editorul de texte Word – fontul se numešte Avalon
Se face exact ca ši în Word, cu opøiunile Cut, Copy, Paste din
Editorul de texte Word – fontul se numešte Banff
meniul Edit, bineînøeles dupã selectarea în prealabil a acestora.
Editorul de texte Word – fontul se numešte Frankenstein
Editorul de texte Word – fontul
3.2.23. Utilizarea instrumentului AutoFill se numešte Lincoln
Este un instrument care vã permite copierea rapidã a unor Editorul de texte Word – fontul se
formule. Dacã în exemplul nostru am calculat suma pentru primul numešte Mystical
rând ši am trecut Editorul de texte Word – fontul se
rezultatul în celula numešte Paragon
E1, pentru a calcula Editorul de texte Word – fontul se
suma ši pentru cele- numešte Penguin
lalte rânduri fãrã a Editorul de texte Word –
mai apela la buto- fontul se numešte
nul AutoSum, cum Umbrella
154 111
Cu ajutorul opøiunilor din aceastã casetã de dialog puteøi 3.2.18. Alinierea textelor
modifica fonturile (Font), stilurile de scriere (Font style), mãrimea
Tipurile de aliniere sunt:
caracterelor (Size), culoarea fonturilor (Font color), puteøi sublinia
• la dreapta (Right) – alinierea textului ši a numerelor se face la
cuvinte cu diferite formate de linii (Underline style) ši utiliza nište
marginea din dreapta a celulei
efecte speciale pentru cuvinte (Effects). Dacã executaøi clic pe
• la stânga (Left) - alinierea textului ši a numerelor se face la
Character Spacing puteøi scala cuvintele cu un anumit procent, mãri
marginea din stânga a celulei
sau micšora spaøierea dintre literele care formeazã un cuvânt etc., iar
• General – alinierea textului se face la stânga ši a numerelor la
dacã executaøi clic pe Animated, cuvântul sau textul selectat va
dreapta
prinde, parcã, viaøã.
• centrat (Center) – alinierea textului ši a numerelor se face
Exemple: Scalare la 150%; Scalare la 66%.
centrat în celulã
• Fill – se repetã conøinutul pânã la umplerea celulei
3.1.5.38. Stabilirea corpului caracterelor
• Justify – când textul este scris pe mai multe rânduri în celulã,
ši utilizarea stilurilor de scriere alinierea se face ši la marginea din dreapta ši la marginea din
Când scrieøi anumite texte o faceøi, de obicei, utilizând fontul stânga a celulei.
Times New Roman ši corpul caracterelor având dimensiunea de 12
puncte (sunt formatele prestabilite ale programului).
3.2.19. Ajustarea lãøimii coloanelor ši rândurilor
Exemple de scriere cu
În mod prestabilit, într-o celulã încap 8,43 caractere. Pentru a
anumite corpuri de litere: corp de literã
modifica lãøimea coloanelor/rândurilor, øineøi butonul din stânga al
de 8 p; corp de literã de 14 p; corp
mouse-ului apãsat, vã ašezaøi pe marginea antetului de coloanã/rând
de literã de 10 p. Exemple de
ši trageøi spre stânga sau spre dreapta, sus sau jos. Dacã executaøi
utilizare a stilurilor: stilul Bold
dublu clic pe marginea antetului de coloanã/rând, lãøimea se va
(Aldin); stilul Italic (Cursiv); stilul
modifica.
Underline (Subliniat); stilul Bold,
Italic, Underline.
112 153
Pentru calculul altor tipuri de funcøii se folosešte butonul 3.1.5.39. Verificarea gramaticalã
Paste Function din barele cu butoane: Aøi observat cã, atunci când tastaøi, anumite cuvinte vã apar
în document subliniate, deoarece calculatorul nu înøelege cuvintele
fx - butonul Paste Function românešti. Cum puteøi scãpa de aceste sublinieri? Cu ajutorul
opøiunii Options, din meniul Tools executând clic pe Spelling &
Procedeul de calcul este urmãtorul: executaøi clic pe celula unde Grammar ši executând clic în pãtrãøelele Check spelling as you type,
doriøi sã vã aparã rezultatul, dupã care executaøi clic pe butonul Paste Check grammar as you type în aša fel încât sã nu mai fie bifate.
Function; caseta de dialog care vã apare este cea de mai jos:
În stânga casetei, vã sunt
3.1.5.40. Scurtãturi în Word
afišate funcøiile pe categorii
Ctrl + N New – deschiderea unui document nou
(Function category), iar în dreap-
Ctrl + O Open – deschiderea unui document salvat
ta, numele funcøiilor (Function
Ctrl + S Save – salvarea documentului
name). Pentru tabelul din pag.
Ctrl + P Print – tipãrirea documentului
150, vom aplica funcøia
Ctrl + Z Undo – anularea ultimei operaøii
AVERAGE (media aritmeticã).
Ctrl + Y Redo – reluarea ultimei operaøii
Executaøi clic de douã ori pe AVERAGE ši vã apare o altã casetã,
Ctrl + X Cut – mutarea textului
unde trebuie sã introduceøi pe
Ctrl + C Copy – copierea textului
rând numele celulelor pentru
Ctrl + V Paste – lipirea textului
care calculaøi media aritmeticã.
Dupã ce aøi trecut toate Ctrl + A Select All – selectarea întregului document
datele, apãsaøi tasta Enter sau Ctrl + F Find – gãsirea unui caracter sau a unui
executaøi clic pe OK ši rezultatul cuvânt într-un text
o sã vã aparã în foaia de calcul Ctrl + H Replace – înlocuirea unui caracter sau a
în celula selectatã în prealabil. unui cuvânt într-un text

Ctrl + G Go to – mutarea punctului de inserare într-un
loc precizat de utilizator
152 113
F7 Spelling and Grammar – verificare din punct 3.2.17.2. Funcøii

de vedere gramatical Funcøiile sunt programe încorporate în Excel care evalueazã
Alt + F4 Iešire Word – ieširea din programul Microsoft numere sau texte ši calculeazã un rãspuns.
Word Exemple din cele mai utilizate funcøii:
F12 Save as – salvarea unui document sub un alt 1. ABS () – calculeazã valoarea absolutã a unui numãr (modulul
nume sau în alt loc pe disc numãrului). Exemplu: ABS (B2-B3) = 39
Ctrl + B Bold – scrierea îngrošatã a caracterelor/aldin 2. AVERAGE () – calculeazã media aritmeticã a unor numere.
(dupã selectare) Exemplu: AVERAGE (A1;B2;D3) = 30
Ctrl + I Italic – scrierea înclinatã a caracterelor/cursiv 3. SQRT () – calculeazã radical dintr-un numãr pozitiv. Exemplu:
(dupã selectare) SQRT (C2) = 4.123106
Ctrl + U Underline – scrierea subliniatã a caracterelor 4. PRODUCT () – calculeazã produsul unor numere.
(dupã selectare) Exemplu: PRODUCT (A1;B1;A3) = 3696
Ctrl + F2 Print Preview – previzualizare înaintea tipãririi 5. SUM () – calculeazã suma argumentelor din listã. Exemplu: SUM
Ctrl + Home Comutare automatã la începutul documen- (a1:c2) înseamnã suma valorilor numerice din celulele A1, B1, C1 ši
tului A2, B2, C2; R: 127
Ctrl + End Comutare automatã la sfâršitul documentului 6. INT () – calculeazã partea întreagã dintr-un numãr. Exemplu: INT
Ctrl + Alt + P Vizualizarea paginii în mod Page Layout (D3/C1) = 1
Ctrl + Alt + N Vizualizarea paginii în mod Normal 7. ROUND () – rotunješte o valoare numericã. Exemplu: ROUND
Ctrl + Alt + O Vizualizarea paginii în mod Outline (B3/C1,2) înseamnã rotunjirea la douã zecimale a câtului obøinut
Ctrl + Page Up Comutare automatã la începutul ecranului prin împãrøirea numãrului din celula B3 la numãrul din celula C1;
curent rezultatul este 2.38
Ctrl + Page Down Comutare automatã la sfâršitul ecranului 8. COUNT () – numãrul de obiecte din listã. Exemplu: COUNT (B:B) = 3
curent 9. MAX () – numãrul cu valoarea cea mai mare din primul rând.
F8 Selectarea cuvântului în poziøia cursorului Exemplu: MAX (1:1) = 39
De douã ori F8 Selectarea frazei în care se gãsešte cursorul 10. MIN () – minimul dintre valorile numerice din celulele din
coloana a treia ši a patra. Exemplu: MIN (C:C;D:D) = 12
114 151
De trei ori F8 Selectarea paragrafului în care se gãsešte

cursorul
De patru ori F8 Selectarea întregului document
F5 Find and Replace – gãsešte ši înlocuiešte
Adunare: B1+C2+B3 = 112; (14 + 17 + 81)
Scãdere: D3-C2 = 19; (36 – 17) 3.1.5.41. Crearea de macrocomenzi
Înmuløire: A2*A3 = 176; (8*22) O macrocomandã conøine o serie de comenzi ši/sau text pe
Împãrøire: D3/D2 = 3; (36/12) care utilizatorul le folosešte frecvent. Macrocomenzile se creeazã
2
Ridicare la putere: A2^2 = 64; (8 ) pentru a ušura munca utiliza-
Radical: B3^(1/3) = 4.326749; (pentru radical de ordinul 3 torului. Crearea lor se face cu
din 81) opøiunea Macro din meniul
Cum procedaøi: executaøi clic pe butonul Edit Formula (=) Tools.
care se aflã sub bara Formatting, dupã care scrieøi formulele dorite ši Se introduce un nume
apãsaøi Enter. pentru macrocomandã, se alege
Pentru calcularea sumei numerelor din mai multe celule, pe butonul Record pentru înregis-
rânduri sau pe coloane se poate folosi butonul AutoSum din barele trarea macrocomenzii, dupã care din meniul Tools se alege opøiunea
cu butoane; pentru suma numerelor de pe primul rând se selecteazã Record New Macro.
celulele pe care doriøi sã le adunaøi, vã poziøionaøi în celula E1 de Se alege un nume pentru
exemplu, dupã care clic pe butonul AutoSum; rezultatul va fi 20, macrocomandã, se alege sec-
adicã A1+B1+C1+D1. øiunea pentru asocierea macro-
comenzii cu bara cu butoane
Σ - butonul AutoSum (Toolbars) sau cu o combinaøie de
taste (Keyboard). Pentru a asocia
Dacã se dorešte calcularea sumei numerelor din celule macrocomanda unei bare cu bu-
neadiacente se øine butonul Ctrl apãsat pentru selectarea acelor toane se executã aceiaši paši ca la înregistrarea unei macrocomenzi,
celule ši se activeazã butonul AutoSum. se alege opøiunea Toolbars, se executã clic pe numele
150 115
macrocomenzii definite ši se alege pictograma care reprezintã cel Dacã aøi executat o
mai bine macrocomanda. împãrøire ši are prea
Odatã creatã, ea se poate executa în document de câte ori multe zecimale, acestea
este nevoie, cu observaøia cã modul în care se executã comanda se pot ascunde cu aju-
depinde de modul în care a fost înregistratã. torul butonului Decrease
Se poziøioneazã punctul de inserare în locul unde se dorešte Decimal din bara cu
sã înceapã macrocomanda, se alege Tools, Macro ši se executã clic butoane; (spre exemplu,
pe macrocomandã ši se face clic pe Run (Lansare). dacã numãrul este 1,5
Exemplu: sã se creeze o macrocomandã prin care la apãsarea vi-l rotunješte la 2), iar
tastelor Shift + Alt + Q se va afiša litera Â. dacã doriøi sã vedeøi
Pašii pentru crearea macrocomenzii sunt: se alege un font toate zecimalele folosiøi butonul Increase Decimal; dacã a terminat
care are simbolul Â (de exemplu, Times New Roman), din meniul de afišat toate zecimalele, vã adaugã cifra zero.
Tools se alege opøiunea Macro, Record New Macro ši secøiunea
pentru a asocia macrocomanda unei combinaøii de taste (Keyboard), .00 +.0
+.0 .00
se tasteazã în casuøa Press New Short Key: Shift + Alt + Q, va apãrea
litera Â la folosirea combinaøiei Shift + Alt + Q, se apasã butonul Butonul Decrease Decimal Butonul Increase Decimal
Assign, dupã care butonul Close. Din meniul Insert se alege Symbol
ši caracterul Â, se apasã butonul Insert dupã care Close ši butonul 3.2.17. Efectuarea de calcule cu ajutorul
Stop Recording.
formulelor ši funcøiilor
3.1.5.42. Mail merge 3.2.17.1. Formule
Facilitatea Word de realizare a scrisorilor formatate poate fi Excel utilizeazã formule pentru a efectua operaøii matematice cu
folositã ši pentru tipãrirea seturilor de plicuri. Pašii necesari (cei mai numere. Când scrieøi formule veøi folosi urmãtorii operatori matematici:
muløi sunt identici cu cei de la crearea scrisorilor formatate) sunt: se (+) – adunare; (-) – scãdere; (*) – înmuløire; (/) – împãrøire. Un foarte
deschide un nou document ši se alege Mail merge din meniul Tools; simplu exemplu de calcul vã este prezentat mai jos:
se executã clic pe butonul Create ši se alege Envelopes din meniul
116 149
3.2.16. Formatarea celulelor care va fi afišat; în caseta de mesaje, se executã clic pe butonul
Active window (se folosešte ca document principal documentul
Se face cu ajutorul opøiunii Cells din meniul Format, unde
deschis care se gãsešte pe ecran); în caseta de dialog Mail merge
aveøi instrumente pentru diferite formate:
helper, se executã clic pe butonul Get data, dupã care se efectueazã
General – formatul prestabilit (de exemplu: 2313.5);
unul din pašii urmãtori: pentru a folosi o sursã de date care este
Number – ca ši formatul General, dar puteøi stabili numãrul de
creatã deja (de exemplu, cea folositã la scrisorile standard), se alege
zecimale ši sã utilizaøi un separator pentru mii (de exemplu:
Open data source, se selecteazã denumirea documentului din caseta
2,313.50);
de dialog Open data source ši se executã clic pe butonul Open; în
Currency (valoare monetarã) – adaugã un semn de dolar $ ši
cãsuøa de mesaje, se executã clic pe butonul Set up main document.
douã zecimale la numãrul respectiv (de exemplu: numãrul 1500
În Word se va deschide caseta de dialog Envelope options. Pentru a
va fi formatat ca $1,500.00);
crea o nouã sursã de date, se alege Create data source, în caseta de
Comma – adaugã douã zecimale în numãrul respectiv ši
introduce virgulã în numerele care conøin patru sau mai multe dialog Create data source, se atribuie o denumire câmpurilor de
cifre (de exemplu: numãrul 1500 va fi formatat ca 1,500.00); date ši se executã clic pe OK. În cãsuøa de dialog Save as, se
Accounting (contabilitate) – valorile sunt aliniate la punctul introduce denumirea noii surse de date, se executã clic pe butonul
zecimal; dacã existã ši semne $, acestea vor fi spaøiate pentru a Save, iar în caseta de mesaje care va fi afišatã, se executã clic pe
se alinia; valorile nule sunt afišate cu cratimã (-); butonul Edit data source.
Percentage (procent) – înmuløešte cifra cu 100 ši adaugã simbolul

de procent: %; (de exemplu: cifra 2 cu aceastã opøiune se scrie 3.1.6. Inscripøionarea documentelor
200%); pe CD-uri/DVD-uri
Scientific – valorile sunt afišate în notaøie štiinøificã. În afarã de Pentru a inscripøiona documentul pe un suport optic este
tipurile de formatare arãtate mai sus, existã categoria Date din nevoie în primul rând ca sistemul de calcul sã aibã un inscriptor de
acelaši meniu Format ši opøiunea Cells, care se referã la afišarea CD-uri/DVD-uri ši de un program care sã fie instalat pe calculator.
datei ši care conøine o listã cu tipuri de afišare a datei. Dacã Existã mai multe programe pentru inscripøionat, în carte vom
doriøi ca textul sã aparã de exemplu rotit cu un anumit numãr de exemplifica inscripøionarea cu ajutorul programului Nero Burning
grade, veøi alege din caseta de dialog Format Cells, opøiunile ROM. Dupã introducerea CD-ului sau DVD-ului în unitate se
Alignment ši Orientation.
148 117
deschide programul Nero Burning ROM. Din meniul File se alege rãmânã în aceeaši celulã aša vor rãmâne, fiind însã dispuse pe mai
opøiunea New, multe linii de text. Cu ajutorul opøiunii Orientation puteøi roti textul
dupã care se se- cu câte grade doriøi sau îl puteøi ašeza pe verticalã.
lecteazã discul
care se va inscrip- 3.2.13. Salvarea regištrilor
øiona: CD-ROM
Salvarea se face exact aša cum aøi procedat în editorul de
sau DVD-ROM.
texte Word. Când se salveazã registrul se salveazã toate foile de
În partea
calcul care existã în el.
dreaptã a ferestrei
programului se
3.2.14. Selectarea celulelor
face clic dreapta
pe directorul sau fišierul dorit pentru inscripøionare ši din lista cu Selectarea celulelor se poate face astfel: selectarea totalã se
opøiuni se alege Copy to compilation. face prin apãsarea în acelaši timp a tastelor Ctrl ši A, prin alegerea
Directorul sau fišierul va trece în partea stângã a ferestrei (în opøiunii Select All din meniul Edit sau prin executarea unui clic pe
exemplul nostru butonul Select All din stânga antetului de coloanã A. Selectarea
“test1”), dupã care neadiacentã se face prin apãsarea tastei Ctrl dupã care se selecteazã
se alege din bara cu ši celelalte celule.
butoane butonul
Burn. 3.2.15. Formatarea datelor ši tabelelor
Formatarea datelor pe care le introduceøi în celule înseamnã
modificarea aspectului lor, nu modificarea valorii lor. Formatarea se
La inscripøionare trebuie sã alegeøi viteza de scriere pe CD face cu ajutorul uneltelor din bara Formatting, aša cum procedaøi în
sau pe DVD. În figura de mai sus se poate vedea viteza de Word. Pentru formatarea tabelelor se utilizeazã acelaši procedeu ca
inscripøionare, care este de 16x(2,400KB/s). ši în Word, adicã meniul Format ši opøiunea AutoFormat.
118 147
3.2.11. Inserarea unui comentariu în foaia de calcul În funcøie de dimensiunea fišierelor care se doresc a fi
inscripøionate va trebui sã ašteptaøi un numãr de minute. Aøi terminat
Inserarea se face executând clic dreapta în foaia de calcul,
de inscripøionat când vã apare mesajul Done.
dupã care alegeøi opøiunea Insert Comment. Este foarte utilã,
deoarece acolo vã puteøi nota o formulã mai complicatã, de
exemplu.
3.2.12. Aranjarea textului pe mai multe

rânduri în celule ši rotirea textului
Excel scrie textul pe un
singur rând într-o celulã. Ca sã-l
scrieøi pe mai multe rânduri în
cadrul aceleiaši celule, parcur-
geøi urmãtorii paši: meniul For-
mat, opøiunea Cells; vi se
deschide o casetã de dialog,
unde la Text alignment alegeøi
General, la Vertical alegeøi Top,
iar la Text Control alegeøi Wrap text. Cuvintele care doreaøi sã
146 119
Pentru selectarea unor zone neadiacente (care nu sunt situate

una lângã alta) selectaøi un domeniu, øineøi tasta Ctrl apãsatã ši
selectaøi celelalte domenii (cum aøi procedat în Windows Explorer la
Teste ši întrebãri pentru evaluarea cunoštinøelor selectarea directoarelor/fišierelor). Dacã, de exemplu, plasaøi indica-
torul de celulã în celula A1, øineøi mouse-ul apãsat ši trageøi în jos pe
☺ diagonalã pânã în celula G10, caseta de nume va afiša domeniul
1. Deschideøi editorul de texte studiat. 10R x 7C, adicã 10 rânduri ši 7 coloane. Dacã eliberaøi mouse-ul,
2. Pe rând, minimizaøi, maximizaøi ši închideøi fereastra. veøi vedea domeniul selectat, însã celula A1 rãmâne neselectatã,
3. Deschideøi un document nou. ceea ce înseamnã cã este celula activã din acel domeniu.
4. Fixaøi zoom-ul la 75%. Pentru a selecta o coloanã întreagã, executaøi clic pe antetul
5. Aduceøi o imagine din biblioteca de clip-art-uri a editorului de de coloanã; de exemplu, dacã doriøi sã selectaøi coloana A, trebuie
texte Word. sã executaøi clic pe antetul de coloanã A; pentru coloana B, clic pe
6. Utilizaøi opøiunea Print Preview. antetul de coloanã B š.a.m.d. Pentru a selecta un rând, executaøi clic pe
7. Închideøi opøiunea Print Preview. antetul de rând.
8. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 5.
9. Deschideøi editorul de texte studiat. 3.2.10. Modificarea dimensiunii celulelor
10. Scrieøi la ce vã folosešte opøiunea Recycle Bin.
Pentru a mãri dimensiunea unei coloane puteøi executa clic cu
11. Descrieøi modul în care goliøi cošul de gunoi.
mouse-ul pe marginea antetului de coloanã ši sã trageøi mouse-ul pânã
12. Scrieøi pãrøile componente ale tastaturii.
la dimensiunea doritã. La fel procedaøi ši pentru modificarea rândurilor.
13. Scrieøi elementele de interfaøã la sistemul de operare Windows
O altã metodã este folosirea opøiunilor Row ši Column din meniul
pe care îl aveøi instalat pe calculator.
Format. Tot în Row ši Column gãsiøi opøiunea Hide cu ajutorul cãreia
14. Salvaøi documentul pe hard disc ši numiøi-l test 3.
ascundeøi o coloanã sau un rând (sau mai multe).
120 145
3.2.8. Introducerea de date în celule ☺

Introducerea de date ši numere în celule se face cu clic de 1. Deschideøi editorul de texte studiat.
douã ori în celula respectivã sau prin poziøionarea indicatorului de 2. Scrieøi elementele ferestrei Word.
celulã (în Excel cursorul de mouse nu mai este o linie verticalã ci are 3. Scrieøi cele mai folosite patru bare cu butoane.
forma unei cruci: ) pe una dintre celule. Înainte de a introduce 4. Scrieøi pašii necesari pentru inserarea unei imagini într-un text ši
date într-o celulã, alta decât A1, trebuie sã activaøi acea celulã introduceøi o imagine.
efectuând clic pe ea. Aveøi urmãtoarele posibilitãøi pentru activarea 5. Scrieøi combinaøia de taste care multiplicã imaginile ši multiplicaøi
unei celule: utilizând mouse-ul, tastatura (tasta F5) ši caseta de nume de douã ori imaginea.
(adresa celulei). 6. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 4.
În Excel puteøi introduce valori numerice lungi care vor 7. Creaøi un antet în care sã aduceøi o imagine.
apãrea însã altfel decât suntem obišnuiøi: de exemplu cifra 8. În antet, lângã imagine, scrieøi numele unei firme imaginare,
12345678912345 (!) va fi afišatã sub forma 1.23457E + 13, adicã adresa, numãrul de telefon ši adresa de e-mail.
1.23457 înmuløit cu 1013. 9. Formataøi textul utilizând butoanele pentru formatare studiate.
Dacã setaøi manual lãøimea coloanei ši introduceøi o valoare 10. Tipãriøi documentul.
care conøine prea multe caractere pentru a putea fi afišatã în 11. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 6.
întregime, Excel afišeazã simboluri diez (#).
3.2.9. Selectarea unui domeniu de celule

Orice bloc dreptunghiular care conøine mai mult de o celulã
reprezintã un domeniu (range).
Referinøa unui domeniu constã din adresa celulei aflate în
coløul din stânga sus al blocului dreptunghiular ši din adresa celulei
aflate în coløul din dreapta jos, cele douã adrese fiind separate prin
douã puncte (:). De exemplu, adresa A1:B2 înseamnã domeniul
alcãtuit din celulele A1, A2, B1, B2.
144 121
☺ 3.2.6. Stabilirea unui nume pentru foaia de calcul

1. Deschideøi editorul de texte studiat. Se face prin executarea unui clic dreapta pe Sheet-ul cãruia
2. Cu ajutorul barei cu unelte pentru desenat realizaøi desenele: doriøi sã-i daøi un nume ši alegând opøiunea Rename, dupã care
apãsaøi tasta Enter.
3.2.7. Deplasarea în celule

• Utilizaøi tasta Enter sau sãgeatã jos pentru a vã deplasa în jos
3. Utilizând butonul Word Art scrieøi urmãtorul text: • Utilizaøi tastele Shift + Enter sau sãgeatã sus pentru a vã
deplasa în sus
• Utilizaøi tasta Tab sau sãgeatã dreapta pentru a vã deplasa
spre dreapta
4. Creaøi o caricaturã utilizând un clip-art ši o casetã din opøiunea • Utilizaøi tastele Shift + Tab sau sãgeatã stânga pentru a vã
Callouts din AutoShapes astfel: deplasa spre stânga
• Utilizaøi tastele Ctrl + Home pentru a vã deplasa în celula A1
All That
Jazz! a foii de calcul
• Utilizaøi tastele Ctrl + End pentru a vã deplasa în ultima
celulã folositã a foii de calcul
5. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 7. • Utilizaøi tasta Page Up pentru deplasare în sus cu un ecran
• Utilizaøi tasta Page Down pentru deplasare în jos cu un
ecran.
Pentru a vã deplasa la o anumitã celulã selectaøi opøiunea Go
To din meniul Edit sau apãsaøi tasta F5 pentru a deschide pe ecran
caseta de dialog Go To. Completaøi în caseta de text Reference
referinøa celulei (de exemplu E9), dupã care apãsaøi tasta Enter.
Indicatorul de celulã se va muta la celula E9.
122 143
Fiecare foaie de calcul este împãrøitã în linii ši coloane,

☺
existând într-o foaie de calcul 65.536 de linii (numerotate de la 1 la
1. Deschideøi editorul de texte studiat.
65.536) ši 256 de coloane (numerotate cu litere ši combinaøii de
2. Desenaøi urmãtoarea schemã logicã:
litere de la A la IV).
Dreptunghiul format la intersecøia unei coloane cu o linie
reprezintã o celulã a foii de calcul, pentru identificarea celulelor, Start
Excel folosind o adresã, o referinøã formatã din litera coloanei ši cifra

rândului respectiv coloanei (de exemplu: A3 – celula A3 înseamnã
Citešte n
coloana A ši rândul al treilea). Celula activã, cea în care lucraøi, este
marcatã printr-un contur îngrošat. Adresa celulei active este afišatã Da
în caseta cu numele celulei, care se aflã la stânga barei de formule. n=0
Scrie ‘n nu poate fi 0’
Nu
3.2.4. Deplasarea în foaia de calcul
În Excel, cursorul mouse-ului are forma unei cruci ( ši se Retur
numešte indicator de celulã. Pentru modificarea unor date introduse

deja în celulã, trebuie sã executaøi clic de douã ori pe aceasta ši, 3. Salvaøi schema logicã pe hard disc ši daøi-i numele test 8.
dupã ce apare cursorul, faceøi modificãrile. Deplasarea în celulele
unei foi de calcul se face mai ušor cu cele patru taste cu sãgeøi de pe
☺
tastaturã.
2. Creaøi urmãtorul tabel:
3.2.5. Închiderea ši deschiderea regištrilor
Nume Prenume Localitate Sex Vârstã
Se face la fel ca în editorul de texte Word, din meniul File, Popescu Ion Cluj-N. M 38
alegând opøiunea Close pentru închiderea regištrilor ši opøiunea Ionescu Maria Bucurešti F 52
Open pentru deschiderea lor. Daminescu Florin Suceava M 47
142 123
3. Formataøi tabelul astfel: 3.2.2. Lansarea în execuøie

Nume Prenume Localitate Sex Vârstã Procedaøi la fel ca ši în Word (clic de douã ori pe pictogramã
Popescu Ion Cluj-N. M 38 sau Start, All Programs, Microsoft Excel).
Ionescu Maria Bucurešti F 52

Daminescu Florin Suceava M 47 3.2.3. Fereastra Excel
Este asemãnãtoare cu cea a editorului de texte Microsoft
4. Scrieøi sub tabel o ecuaøie de forma: Word. Editorul tabelar nu lucreazã cu documente (Documents) ca
58 x 4 + 68 y 3 + 36 x 2 = α editorul de texte Word, ci cu regištri (Books). Deci, când deschideøi

programul, pagina nu se mai numešte Document 1, Document 2
5. Salvaøi documentul ši numiøi-l test 9. š.a.m.d., ci Book 1, Book 2.... Fiecare Book (registru) conøine una
6. Tipãriøi tabelul (dacã aveøi imprimantã). sau mai multe foi de calcul (Sheet – afišate în partea de jos a
registrului), numãrul acestora mergând pânã la 255. Extensia
☺ fišierelor lucrate în Excel este .xls.
1. Deschideøi fišierul test.doc de pe dischetã

2. Modificaøi fontul caracterelor în Arial
3. Corpul caracterelor sa fie de 10 puncte
4. Primul paragraf sa fie scris cu caractere albastre
5. Al doilea paragraf sã aibã spaøierea de 1,5 lines între liniile de text
6. Mutaøi primul cuvânt din text la sfâršit
7. Copiaøi ultimul cuvânt din text la începutul textului
8. Folosiøi alt tip de marcare pentru listã decât cel dat
9. Inseraøi în text, la sfâršit, simbolul ξ si modificaøi-i dimensiunea în
18 puncte
10. Scrieøi urmãtoarea formulã:
∑ x 2 + y 2 = 7 1245
124 141
☺ Într-un document Word scrieøi textul de mai jos rãspunzând la
întrebãri ši respectând întocmai formatarea textului ši a tabelului:

A/F Schimbarea opøiunilor mouse-ului se face din meniul Start, Programs
3.2. Microsoft Excel A/F Meniul Start conøine opøiunea Documents care afišeazã ultimele fišiere
deschise.
3.2.1. Generalitãøi A/F În Windows Explorer directoarele/fišierele se pot sorta dupã: nume, tip,
datã, orã, dimensiune.
Programul Excel, care face parte din pachetul de programe
Completaøi spaøiul liber de mai jos:
Microsoft Office Proffessional, vã ajutã sã creaøi tabele, sã faceøi
Unitatea de mãsurã a informaøiei este …………………..
calcule, sã creaøi diagrame, sã sortaøi date, sã filtraøi date š.a.m.d.
………………………… este un program folosit pentru tehnoredactare.
Este un program performant ši are astãzi o utilizare largã,
În coloana A de mai jos sunt enumerate componentele hardware, iar
pentru manipularea ši analizarea informaøiilor financiare existente
în coloana B rolul acestora. Completaøi cifra din coloana A care
într-o varietate de situaøii de lucru, precum ši pentru afaceri
corespunde literei din coloana B.
personale.
Prezentarea informaøiilor sub forma diagramelor este mult mai
sugestivã ši mai atrãgãtoare. Excel vã ajutã sã creaøi diagrame de A B
diferite tipuri. 1. modem a) dispozitiv de intrare-iešire
Deši manipuleazã foarte bine lucrul cu numerele, programul 2. joystick b) dispozitiv de intrare
Microsoft Excel este un instrument utilizat ši pentru crearea ši 3. boxe c) dispozitiv de iešire
gestionarea bazelor de date. 4. memorie RAM
Pentru cã face parte din pachetul Microsoft Office Pro-

fessional ši este compatibil cu celelalte programe din acest pachet,
veøi observa parcurgând acest capitol cã, multe din caracteristicile
programului Microsoft Word se regãsesc ši aici, începând de la bara
de titlu, bara cu meniuri, barele cu butoane š.a.m.d.
140 125
☺ Încercuiøi rãspunsul corect: e) un tabel cu programul activitãøilor

f) textul sã fie poziøionat în aša fel încât invitaøia sã poatã fi
1. Comanda care permite iniøializarea paginii este:
împãturatã în trei
a) Comanda Page Setup din meniul File
g) creaøi un plic care sã aibã o dimensiune corespunzãtoare invitaøiei
b) Comanda Print Preview din meniul File
h) tipãriøi.
c) Comanda Properties din meniul File
2. Orientarea paginii în poziøie verticalã se realizeazã astfel:
a) Din meniul File se alege Page Setup – Paper Size
b) Din meniul File se alege Page Setup – Margins
c) Din meniul File se alege Page Setup – Portrait
3. Precizaøi din ce casetã de dialog face parte ši ce semnificaøie are
urmãtoarea imagine:
a) Stabilirea dimensiunii hârtiei, din
caseta de dialog Page Setup, opøiunea
Margins
b) Stabilirea spaøiului dintre rânduri, din caseta de dialog Paragraph
c) Stabilirea dimensiunilor antetului ši subsolului, din caseta de
dialog Page Setup, opøiunea Paper
4. Care dintre câmpurile de mai jos se utilizeazã pentru a stabili
marginea de îndosariere?
a) Top
b) Bottom
c) Gutter
5. Modificarea culorii caracterelor se realizeazã prin:
a) Deschiderea meniului Format ši selectarea opøiunii Font
b) Selectarea textului dorit ši deschiderea meniului Format, selec-
tarea opøiunii Font ši alegerea culorii din câmpul Color
126 139
2. Centraøi al doilea paragraf. c) Selectarea textului dorit ši alegerea culorii prin acøionarea
3. Îngrošaøi cuvântul A3. butonului Color
4. Cãutaøi cuvântul “foaie” ši înlocuiøi-l cu “Sheet”. 6. Pentru a modifica în majusculã prima literã a primului cuvânt din
5. Aplicaøi culoarea verde primului paragraf. propoziøia selectatã se alege opøiunea:
6. Introduceøi un clip-art la sfâršitul textului. a) Options din meniul Tools
7. Coloraøi textul celui de-al doilea paragraf cu albastru. b) Text Box din meniul Insert
c) Change Case din meniul Format
☺ 7. Introducerea efectelor într-un text se realizeazã astfel:

a) Opøiunea Borders and Shading din meniul Format
1. Creaøi un antet în care sã introduceøi numele ši prenumele
b) Opøiunea Font – Effects din meniul Format
dumneavoastrã, adresa, numãrul de telefon în stânga antetului, iar în
c) Opøiunea Insert – Effects din meniul Format
dreapta, data la care creaøi acest antet.
8. Scrierea „cu indice” se obøine utilizând:
2. Introduceøi simbolul ☺ în partea dreaptã a antetului.
a) Butonul x2 din bara de instrumente
3. Realizaøi un grafic pe baza datelor din urmãtorul tabel:
b) Setarea opøiunii Subscript din caseta de dialog Font a meniului
Biroticã Bucãøi Preø (RON)
Format
Stilouri 3500 30
c) Butonul x2 din bara cu butoane
Pixuri 8900 35
9. Pentru aplicarea de chenare sau umbre asupra unui text se
Carioca 3400 21
folosešte opøiunea:
a) Symbol din meniul Insert
☺ b) Borders and Shading din meniul Format
Realizaøi o invitaøie la un eveniment cum ar fi serbarea de sfâršit de c) Style din meniul Format
an šcolar care sã conøinã urmãtoarele elemente: 10. Pentru scrierea cu majuscule se utilizeazã:
a) titlu realizat cu Word Art a) Opøiunea All Caps din fereastra Font din meniul Format
b) o imagine b) Activarea tastei Caps Lock
c) textul invitaøiei c) Comanda AutoFormat din meniul Format
d) pagina sã fie format A4, landscape 11. Adãugarea unei letrine unui text se realizeazã prin:
138 127
a) Comanda Text Direction din meniul Format 5. Numiøi documentul test 1 ši salvaøi-l pe dischetã.
b) Comanda Drop Cap din meniul Format 6. Copiaøi documentul pe hard disc.
c) Opøiunea Text Box din meniul Insert
12. Alinierea textului se face astfel:
☺
a) Prin acøionarea butoanelor specifice din bara cu instrumente de
formatare
2. Scrieøi în document opøiunile din meniul File ši ce comenzi
b) Cu ajutorul combinaøiilor de taste Ctrl+E, Ctrl+J
executã fiecare.
c) Cu ajutorul combinaøiilor de taste Ctrl+L, Ctrl+R
3. Scrieøi pašii pentru salvarea unui document.
13. Formatarea pe coloane a unui paragraf se realizeazã astfel:
4. Mutaøi al doilea paragraf din ce aøi scris pânã acum la începutul
a) Se acøioneazã butonul Columns din bara de instrumente
documentului.
b) Din meniul Format se alege opøiunea Columns
5. Salvaøi documentul pe desktop ši numiøi-l test 4.
c) Din meniul Format se alege opøiunea Style
6. Redenumiøi fišierul: test 2.
14. Urmãtoarea secvenøã din fereastra Paragraph, realizeazã
a) Modificarea spaøiului dintre rânduri
b) Modificarea spaøiului dintre paragrafe ☺
c) Modificarea indentãrii unui paragraf 1. Introduceøi în cãsuøã urmãtorul text:
15. Pentru alinierea centratã a unui paragraf use utilizeazã butonul: Fiecare foaie de calcul este împãrøitã în linii ši coloane,
existând într-o foaie de calcul 65.536 de linii (numerotate de la 1 la
a. b. c. d.
65.536) ši 256 de coloane (numerotate cu litere ši combinaøii de
Completaøi spaøiile punctate:
litere de la A la IV).
16. Descrieøi modul de formatare a cuvântului INFORMATICÃ
Dreptunghiul format la intersecøia unei coloane cu o linie
...........................................................................................................
reprezintã o celulã a foii de calcul, pentru identificarea celulelor,
........................................................................................................
Excel folosind o adresã, o referinøã formatã din litera coloanei ši cifra
17. Completaøi rolul fiecãrui buton:
rândului respectiv coloanei (de exemplu: A3 – celula A3 înseamnã
...........................................................
coloana A ši rândul al treilea).
...........................................................
128 137
☺ ...........................................................
1. Deschideøi editorul de texte studiat. ...........................................................

2. Scrieøi la ce vã folosešte opøiunea Recycle Bin. ...........................................................
3. Descrieøi modul în care goliøi cošul de gunoi. 18. La ce se referã termenul de formatare a caracterelor?
4. Scrieøi pãrøile componente ale tastaturii. ...........................................................................................................
5. Scrieøi elementele de interfaøã la sistemul de operare Windows pe 19 Precizaøi stilurile utilizate mai jos:
care îl aveøi instalat pe calculator. a) Formatarea caracterelor ................................................
6. Salvaøi documentul pe hard disc ši numiøi-l test 3.
b) Formatarea caracterelor ..................................................
c) Formatarea caracterelor ..................................................
☺ 20. Asociaøi fiecare literã din coloana A cu cifra corespunzãtoare
1. Deschideøi editorul de texte studiat. din coloana B, pentru a forma propoziøii adevãrate:
2. Scrieøi în document opøiunile din meniul File ši ce comenzi A B
executã fiecare. a. Times New Roman 1. Scriere înclinatã
3. Scrieøi pašii pentru salvarea unui document. b. B 2. Scriere subliniatã

4. Mutaøi al doilea paragraf din ce aøi scris pânã acum la începutul c. 10 3. Numele fontului
documentului. d. I 4. Scriere îngrošatã
5. Salvaøi documentul pe desktop ši numiøi-l test 5. e. U 5. Dimensiunea fontului
6. Redenumiøi fišierul: test 2.
☺
☺ 1. Creaøi pe Desktop un director cu numele “Recapitulare”. În acest
1. Deschideøi editorul de texte studiat. director creaøi 2 subdirectoare: unul cu numele si prenumele vostru,
2. Deschideøi opøiunea Help din meniul Start. celãlalt cu numele copie_siguranøã.
3. Copiaøi în documentul Word informaøii legate de Internet Explorer. 2. În editorul de texte studiat deschideøi un document ši setaøi pagina
4. Formataøi textul astfel: corpul caracterelor sã fie de 11 puncte, astfel: format A4, margini: stânga 3 cm, sus ši jos 2.5 cm, dreapta 2 cm.
alinierea justify, stilul italic, distanøa între liniile de text sã fie de 1,5 lines.
136 129
3. Inseraøi tabelul de mai jos ši completaøi-l cu caracteristicile 11. Conøinutul unui šablon dupã ce a fost folosit pentru crearea
calculatorului vostru personal. unui document:
Tabel 1. a) preia modificãrile din documentul respectiv
Tip Frecvenøã Memorie Sistem Dimensiune Tip b) rãmâne neschimbat, pãstrându-ši extensia (.dot)
microprocesor RAM de monitor imprimantã
operare
☺
4. Realizaøi o capturã de ecran cu dimensiunea fišierului Word. 2. Creaøi un antet în care sã aduceøi o imagine.
Inseraøi captura de ecran în document, centrat, sub Tabelul 1. 3. În antet, lângã imagine, scrieøi numele unei firme imaginare,
5. Salvaøi documentul în directorul care are numele vostru. Numiøi-l “1”. adresa, numãrul de telefon ši adresa de e-mail.
6. Deschideøi un nou document. Creaøi un antet care sã conøinã pe 4. Formataøi textul utilizând butoanele pentru formatare studiate.
primul rând numele ši prenumele vostru, pe al doilea rând clasa, pe 5. Tipãriøi documentul.
al treilea rând specializarea, pe al patrulea rând numele liceului în 6. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 6.
care studiaøi.
7. Antetul sã fie formatat astfel: numele ši prenumele tãu: font Times
☺
New Roman, îngrošat, italic ši corp de literã de 14 puncte; clasa ši
specializarea cu corp de literã de 10 p, italic; numele liceului cu
2. Scrieøi elementele ferestrei Word.
caractare îngrošate, italic.
3. Scrieøi cele mai folosite patru bare cu butoane.
8. Inseraøi un numãr de paginã, numerotarea sã înceapã de la 7.
4. Scrieøi pašii necesari pentru inserarea unei imagini într-un text ši
9. Scrieøi urmãtorul text:
introduceøi o imagine.
Legenda Rolling Stones
5. Scrieøi combinaøia de taste care multiplicã imaginile ši multiplicaøi
Turneul mondial al legendarei formaøii Rolling Stones, “A Bigger
de douã ori imaginea.
Bang”, început în 2005, este cel mai lucrativ din istoria muzicii,
6. Salvaøi documentul pe dischetã ši numiøi-l test 14.
informeazã revista americanã de specialitate Billboard. Din cele 110
concerte organizate din august 2005 pretutindeni în lume, în faøa a
peste 3,5 milioane de fani, formaøia rock a încasat suma de 437
130 135
c) executând clic pe unul din butoanele folosite la alinierea textului milioane dolari. Pânã în prezent, recordul era deøinut de “Vertigo
5. Cãutarea unui cuvânt sau caracter într-un text se face: Tour” al grupului irlandez “U2”, cu venituri cifrate la 377 milioane
a) alegând opøiunea Run din meniul Start de dolari. Turneul grupului Rolling Stones s-a dovedit a fi un triumf,
b) alegând opøiunea Find din meniul Edit în pofida unor întârzieri ši a mai multor anulãri, dupã ce în cursul
c) alegând opøiunea Drop Cap din meniul Format lunii aprilie, chitaristul Keith Richards a cãzut dintr-un cocotier, în
6. Pentru automatizarea operaøiilor de corespondenøã puteøi folosi: Insulele Fidji sau din cauza laringitei contractate de Mick Jagger, 63
a) tipãrire de tabele ani, solistul grupului, în august, 2006.
b) tipãrire de imagini Cerinøe:
c) tipãrire de etichete cu adrese, plicuri ši scrisori standard a) titlul sã fie scris cu Word Art, fontul Times New Roman,14 puncte,
7. Dacã aøi creat un antet ši acesta nu apare în document înseamnã cã: centrat;
a) nu l-aøi scris cu fontul Times New Roman b) cuvintele “Rolling Stones” sã fie îngrošate;
b) sunteøi în modul de afišare Outline din meniul View c) cuvintele “A Bigger Bang” sã fie subliniate;
c) nu aøi selectat opøiunea Page Layout din meniul View d) textul sã fie scris la un rând ši jumãtate;
8. Opøiunea Merge Cells din meniul Table: e) prima literã din text sã fie scrisã cu letrinã coborâtã.
a) unešte toate celulele 10. Construiøi urmãtorul tabel:
b) unešte celulele selectate
9. Caracterele unei linii dintr-un tabel se coloreazã astfel: M
a) se selecteazã linia, se alege opøiunea Font din meniul Format ši se E
alege culoarea doritã din Color N
b) se selecteazã linia, se alege opøiunea Borders and Shadings din I
meniul Format, se executã clic pe Shading ši se alege culoarea doritã U
10. Inserarea unor texte predefinite se realizeazã prin:
a) utilizarea comenzii Find Completaøi tabelul de mai sus cu urmãtoarele definiøii:
b) utilizarea opøiunii AutoText a) Locul de depozitare al alimentelor;
c) utilizarea funcøiei Replace b) Masa de dimineaøã;
c) Masa cea mai consistentã;
134 131
d) Masa de searã; b) opøiunii Arrange All din meniul Windows, dar când sunt mai
e) Nu iese fãrã foc. multe documente deschise
12. Salvaøi documentul în directorul care are numele vostru. Numiøi-l “2”. c) opøiunii Arrange All din meniul Windows, cu un document
13. Copiaøi documentele “1” ši “2” în directorul copie_siguranøã. deschis
6. Bara de stare este:
☺ Încercuiøi rãspunsul corect: a) bara cu meniuri

b) bara situatã deasupra meniului Start
1. Ultimele documente care au fost accesate se pot vizualiza în
c) bara Standard
meniul:
a) View, opøiunea Normal
b) View, opøiunea Page Layout ☺ Încercuiøi rãspunsul corect:
c) File 1. Transformãrile din Page Setup se pot aplica:
2. Un document se închide folosind: a) primei pagini
a) opøiunea Send to din meniul File b) tuturor paginilor din document
b) executând clic pe butonul () din dreapta sus a ferestrei c) ultimei pagini
documentului 2. Antetul ši nota de subsol se scriu folosind:
c) opøiunea Close din meniul File a) View, Page Layout
3. Tabelele pot fi create cu ajutorul opøiunii: b) Insert, Autotext
a) Borders and Shading din meniul Format c) View, Header and Footer
b) opøiunii Convert din meniul Table 3. Dacã opøiunea Page Numbers nu este folositã, atunci:
c) opøiunii Insert Table din meniul Table a) Word nu numãrã paginile documentului
4. Liniuøa () din dreapta sus a ferestrei Word se utilizeazã pentru: b) Word tipãrešte numerele paginilor
a) maximizarea ferestrei c) Word numãrã paginile documentului, dar numerotarea nu se vede
b) închiderea ferestrei la imprimantã
c) minimizarea ferestrei 4. Împãrøirea unui text în coloane se face:
5. Lucrul cu mai multe documente se face cu ajutorul: a) alegând opøiunea Paragraph din meniul Format
a) opøiunii Open din meniul File b) alegând opøiunea Columns din meniul Format
132 133

Matrita Carte Office

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Matrita Carte Office

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alexandrina Lišcan, Codruøa Negruøiu Software pentru biroticã

Popescu, V. (1975). Instruire programatã în calculatoare numerice.

noile tehnologii IT. Buzãu: Editura Casei Corpului Didactic

Boriga, Radu ši Huøanu, Vlad. (2005). Access: curs pentru liceu.

paginã afišatã într-un cadru se specificã utilizând tag-ul <frame>

a) împãrøirea browser-ului în douã secøiuni orizontale

b) împãrøirea browser-ului în trei secøiuni orizontale 2.2.1. Unitatea centralã / 19

a) împãrøirea browser-ului în douã 2.2.3.1. Monitorul / 23

</frameset> </html> 2.2.8. Placa audio / 32

2.4.1. Caracteristicile microprocesoarelor / 38 <li><a href="http://www.adevarulonline.ro/"

<td>cluj-napoca</td> 3.1.4.1. Meniul File / 73

<body bgcolor="lightblue"> 3.1.5.12. Editorul de ecuaøii / 91

<tr> 3.1.5.18. Crearea de antete ši note de subsol / 95

3.1.5.23. Inserarea de simboluri în text / 97 </head>

<ul> 3.2.9. Selectarea unui domeniu de celule / 144

(culoarea bordurii). 3.2.25. Construirea de diagrame / 155

<head> 3.2.36. Opøiunea Paste special / 168

<li>Internet Explorer</li> 4.3. Facilitãøi ši servicii asigurate de Internet / 226

Pentru imagini se 4.9. Trimiterea unui mesaj cu pošta electronicã / 236

4.15. Marcarea mesajelor / 240 </head>

acestui fragment am aplicat un font Verdana, de dimensiune 5 pixeli

<html> Numeroasele exemplificãri prin imagini, peste 270 la numãr,

parametrul bgcolor (de la background color, adicã culoarea de

Tag-ul <hr> afišeazã o linie (hr = horizontal rule) groasã de 5

prestabilit de imagini. Evident, pentru a vizualiza documentele

Pentru a scrie documente HTML se folosešte cel mai simplu

firme de software din lume, Microsoft. culorile, aranjarea textului în paginã.

adicã la mai puøin de 20 de ani de la înfiinøarea firmei, Bill Gates era

Capitolul V 2.2. Componenta hardware

de intrare; folosind-o, utilizatorul poate mari de 10 MB).

introduce date în calculator ši poate Avatar-urile sunt imagini de dimensiuni

transmite comenzi acestuia. Tastatura mici (50x50, 96x96, 100x100) ce se folosesc de

Tabel 1 – Semnificaøia tastelor persoanã sã vã vadã în timp

4.14. Štergerea unui mesaj pe principiul copiatoarelor, au o calitate înaltã a

butonul Delete. vânzare relativ ridicat;

2.2.5. Memoriile externe ale unui sistem de calcul

având în vedere cantitatea mare de caldurã degajatã de unele

2.2.8. Placa audio

Hypertext-ul este metoda folositã pentru a organiza informaøia în caracter special.

d) dupã distanøã (reøele locale – LAN, metropolitane – MAN, de arie

4.5. Reøele de calculatoare 2.4. Tipuri de microprocesoare

4.2. Motoare de cãutare • viteza de lucru a microprocesorului – este determinatã de

2.6. Programe utilitare

World Wide Web (WWW – W3) sau pe scurt

Legea interzice aceste acøiuni, care sunt considerate infracøiuni.

Capitolul IV discului, în fišierele sistemului de operare, în fišierele executabile, în

7. Creaøi o interogare în care condiøia sã fie “angajaøii cu un salariu

☺ meniul Start ši aøi cãuta cu ajutorul acestuia programul dorit.

formular_angajat. “pierdut” un director sau un fišier, ca sã-l recuperaøi parcurgeøi pašii

de exemplu, tastaøi la Named sintaxa *.doc. În fereastra din dreapta a

☺ 2.9. Windows Explorer

lucrate. De ce într-un director? Ca sã aveøi ordine pe disc. Sã luãm

2.9.4. Crearea unui director

2. Sã se stabileascã cheia primarã pentru tabelul Info_Elev ši se apasã tasta Enter.

3. Câmpul de date Media sã permitã introducerea unor valori mai

devine albastru) dintr-un loc ši îl lipešte în altul, loc pe care Dvs. îl

directorului sau fišierului. CNP – Numeric, întreg

2.10. Proprietãøile fišierelor

2.11. Formatarea dischetei

Datele din tabel pot fi sortate. Puteøi alege modul în care sã

Modul în care vor fi afišate în paginã se stabilešte din cãsuøa

Dupã ce aøi ales tabela ši atributele pentru care doriøi sã creaøi

3.4.12. Crearea rapoartelor configurãri.