1.

Predimensionare

Grosimea placii de beton se adopt ape baza conditiilor:

1 1
- hp= (
50
….
45 ) .l

1
- h p = ( l 1 +l 2 )
90
- hp≥ 7cm;
l1 = 6.52m; l2 = 3.55m
hp = 0.112m
hp = 11.2cm
Adopt grosimea placii ca fiind egala cu 11.5cm
hp = 11.5cm.

2.Alegerea modului de armare

Alegerea modului de armare se face pe baza conditiilor:

l1
> 2 armare se face pe o singura directie,directia laturei mici
l2
l1
≤ 2 armare se face pe ambele directii
l2
l1
= 1.83 ≤ 2 .Rezulta armare se face pe ambele directii
l2

3.Alegerea modului de armare

3.1. Încărcări permanente din greutate proprie (g)

-greutate proprie placa : gnpl = hp . γb : greutate normata γb =2500daN/m pentru Bc15(B200)
gcpl = n . g npl : greutate calcul
c
-greutate proprie pardoseala : g pr (c) = conform solutie adoptata
g = greutate proprie placa + greutate pardoseala
γb =2500daN/m pentru Bc15(B200)
γb =2100daN/m pentru tencuiala(sapa)
γb =2200daN/m pentru mortar

Nr.crt. Denumire incarcare Valori normate Coef. Conditii lucru Valori calcul
1 Greutate proprie placa 287.5 1.1 316.25
2 Greutate pardoseala 85 1.3 110.5
3 Greutate tencuiala 21 1.3 27.3
4 Total permanente 393.5 454.05
5 Incarcari utile 450 1.2 540
Total 843.5 994.05 daN/mp
 4.Calcul static al planseului in domeniul elastic

Planşeul se calculează după cele două direcţii, paralele cu laturile plãcii, urmărindu-se
determinarea momentelor încovoietoare maxime,funcţie de care se dimensionează armăturile de
rezistenţã corespunzãtoare.Datorită continuităţii planşeului de la o încăpere la alta şi a existenţei
centurilor de beton armat de legătură cu pereţii, placa se poate considera încastrată pe margini (în
zona pereţilor portanţi). Pentru calcul se detaşează câte o fâşie de planşeu cu lăţimea de 1 m,
situate în zona centrală, după fiecare direcţie, care se comportă similar unor grinzi. Aceste “grinzi”
au acelaşi mod de rezemare ca şi planşeul din care fac parte, deci sunt dublu încastrate; fiecãrei
fâşii de placã îi va reveni din încărcarea totală a planşeului (q cpl) o anumitã cotã parte (qc1,
respectiv qc2)

6,52

q
c

pl

P1
3,55

l ;l
1 2
5,25

P2
1,7

4,25

Deschiderea de calcul a planşeului (l ) se consideră între feţele laterale interioare ale

centurilor de legãturã cu pereţii.
Dacă se cunosc valorile încărcărilor aferente celor două direcţii se pot determina
momentele încovoietoare maxime, necesare dimensionării. Încărcările de pe cele două direcţii se
stabilesc pe baza egalităţii săgeţilor la intersecţia celor două fâşii, deformata plãcii fiind continuã.
4.1.Placa P1
Incastrata pe 2 laturi vecine si simplu rezemata pe celelalte
Axa y este pe verticala; axa x este pe orizontala
λ =lx / ly =6.52 / 3.55 = 1.84
Momente pozitive in camp:
la centru Mx =α1qlx2 =0.0535 x 994.05 x 6.522 = 2260.77 daNm
My =α2qly2 =0.0028 x 994.05 x 3.552 = 35.08 daNm
pe axa paralela cu y My max =α3qly2 =0.0050 x 994.05 x 3.552 = 62.64 daNm

Momente negative pe reazeme: M’x =-α4qlx2 =-0.1163 x 994.05 x 6.522 = -4914.54 daNm
M’y =-α5qly2 =-0.2390 x 994.05 x 3.552 = -2994.08 daNm

Sageata la centru: w = α0qlx4 / Eh3