INSTRUCŢIA 323

1
2
 CAPITOLUL 1
INDATORIRI DE ORDIN GENERAL

Art. 1. Picherul şef de district de întreţinere a că ii denumit în prezenta instrucţie

"picher" conduce un district compus dintr-o porţiune de linie ferată , inclusiv toate
lucră rile de artă şi construcţiile ce se află pe ea, şi care sunt fonduri (mijloace) fixe L.
El este ră spunză tor de buna stare a liniilor din districtul să u şi de siguranţa
circulaţiei la vitezele şi sarcinile pe osie admise.
Picherul ră spunde de asemenea de starea liniilor din ateliere atunci câ nd
întreţinerea lor cade în sarcina districtului.
Districtul care are sarcina de a verifica starea liniilor din ateliere va fi stabilit de
direcţia regională pe raza că reia se află acestea.
Art. 2. Picherul este obligat să avizeze şi asupra stă rii tehnice a liniilor industriale
fixâ nd termene pentru înlăturarea tuturor deficienţelor constatate.
Art. 3. Picherul este obligat să depisteze defectele apă rute accidental la clă dirile
din districtul să u şi să le comunice sectorului de clă diri respectiv.
El poate executa din ordinul secţiei .L mici lucră ri de întreţinere şi
intervenție imediată la clă diri în mă sura în care acestea nu stâ njenesc
activitatea sa de bază , respectiv întreţinerea liniilor.
Art. 4. Picherul ră spunde de pă strarea şi întreţinerea în bună stare a
tuturor bunurilor care i-au fost încredinţate.
Art. 5. Sunt în sarcina picherului: zona de exploatare şi siguranţa că ii şi
toate bunurile aflate pe ea; terasamentele cu lucră rile de apă rare şi
consolidare lucră rile de artă (poduri, viaducte, tuneluri) cu apă ră rile şi
consolidă rile respective, suprastructura că ii (materialul metalic de cale,
traversele balastul) accesoriile liniei, indicatoarele de linie, 'opritorii,
mă rcile de siguranţă etc.), trecerile de nivel, plantaţiile de apă rare contra
înză pezirilor panourile de parază pezi fixe şi mobile aflate pe zona de
exploatare şi siguranţa că ii sau în afara ei, maşinile, sculele, obiectele de
inventar şi materialele ce i-au fost încredinţate.
Art. 6. Picherul trebuie să cunoască legile, regulamentele, instrucţiile,
ordinele şi dispoziţiile în legă tură cu serviciul să u.
Art. 7. Picherul de linie este obligat a-şi completa şi însuşi cunoştinţele
tehnice de specialitate ca şi cele privind siguranţa circulaţiei, normele de
tehnică a securită ţii şi protecţiei muncii etc., urmâ nd a fi examinat periodic,
conform dispoziţiilor în vigoare.
3
 Art. 8. Picherul este subordonat direct secţiei de întreţinere. Ordinele
directe primite de la organele superioare şefului secţiei de întreţinere
(conducerea serviciului regional de întreţinere, direcţia regională şi centrală ) vor fi
executate imediat de picher, care, va raporta secţiei de întreţinere primirea şi
executarea lor .
Art. 9. Luarea în primire a districtului, respectiv predarea lui, se face prin
încheierea unui proces verbal între primitor şi predă tor, în prezenţa unui delegat al
secţiei L de regulă controlorul tehnic.
Acest proces-verbal se încheie după verificarea pe teren a stă rii liniei, lucră rilor
de artă şi terasamentelor, a existenţei şi stă rii sculelor, obiectelor de inventar şi a
materialelor de pe teren şi din magaziile districtelor.
Cu această ocazie picherul predă tor este obligat a da toate informaţiile
primitorului asupra caracteristicilor specifice ale liniei din district: puncte slabe,
înză pezibile, inundabile etc.
Picherul predă tor va face o situaţie la zi a personalului districtului ce se predă ,
fă câ nd recomandă ri cu caracteriză ri verbale pentru cunoaşterea personalului.
Picherul va preda de asemenea în perfectă ordine, întreaga arhivă tehnică şi
administrativă , evidenţa sculelor, a materialelor, a inventarului şi evidenţa
punctelor înză pezibile şi. inundabile. Predarea se va face în mod obligatoriu în
prezenţa unui delegat al secţiei L avâ nd funcţia de cel puţin controlor tehnic.
Art. 10. Picherul are în subordine urmă torul personal: şefii de echipă, meseriaşii
şi lucră torii de cale, cantonierii şi revizorii de cale de orice fel, maistrul, meseriaşii,
lucră torii de la atelierul districtului acolo unele există astfel de atelier, precum şi alt
personal aparținâ nd districtului.
Art. 11. Picherul trebuie să locuiască la reședința districtului, care este fixată
într-una din staţiile din cuprinsul districtului, în locuinţa de serviciu ce i se va pune
la dispoziţie.
El nu poate pă ră si districtul sub nici un motiv, fă ră o aprobare prealabilă a
secţiei de întreţinere care va stabili înlocuitorul.
Art. 12. La plecarea în concediu, detaşare etc., câ nd lipsa este mai mare de 3 zile,
el predă districtul unuia. din şefii de echipă sau altui picher desemnat de şeful
secţiei.
Predarea se face cu proces-verbal în prezenţa unui delegat al secţiei L. Un
exemplar de proces verbal se înaintează secţiei L.
Art. 13. Picherul trebuie să cunoască tot ce aparţine districtului: personalul,
infrastructura şi suprastructura căii, lucră rile de artă , instalaţiile şi materialele. El
trebuie să cunoască toate lucră rile ce se execută pe zona de exploatare şi siguranţa
căii de că tre unită ţile C.F.R. sau alţi executanţi, precum şi lucră rile din apropierea
acestei zone care ar putea influenţa asupra stă rii căii sau a circulaţiei. De asemenea,
picherul trebuie să cunoască şi starea liniilor industriale ce se ramifică din reţeaua
C.F.R.

4
 Art. 14. În timpul reviziilor sale, el verifică starea liniei şi a construcţiilor ară tate
mai sus şi ia mă suri pentru buna lor întreţinere. El studiază cauzele
deranjamentelor ce se ivesc si ia mă surile necesare pentru înlă turarea şi prevenirea
lor.
Art.·15. Picherul programează , supraveghează şi îndrumă lucră rile şefilor de
echipă, ale cantonierilor, ale revizorilor de cale. Controlează activitatea salariaţilor
din subordine şi verifică dacă aceştia îşi îndeplinesc obligaţiile privind executarea
lucră rilor şi reviziile prescrise în conformitate cu instrucţiile respective. De
asemenea, supraveghează şi controlează activitatea atelierelor pe care eventual le
are în subordine.
Art. 16. Pentru îndeplinirea acestor atribuţii, picherul trebuie să execute revizii
le periodice precum şi celelalte revizii în conformitate cu instrucţia pentru fixarea
termenelor şi ordinei în care trebuie efectuate reviziile de linie. Picherul
consemnează rezultatele acestor revizii în carnetul şi condicile prescrise şi dă
dispoziţii de remediere în carnetul de şantier al şefului de echipă .
Eventualele nereguli în legă tură cu siguranţa circulaţiei se vor remedia imediat,
iar despre constatarea lor, se va face menţiune în condicile respective.
Art. 17. Este interzis picherului să dea informaţii sau să încredinţeze
persoanelor stră ine acte în legă tură cu serviciul, fă ră aprobarea organelor
competente.
El va supraveghea personal şi prin organele în subordine circulaţia pe zona de
exploatare şi siguranţă a că ii, procedâ nd conform legilor în vigoare. Picherul nu va
permite să se execute pe zona de exploatare şi siguranţa că ii nici o lucrare fă ră
aprobarea organelor C.F.R. competente.
Picherul este de asemenea dator să urmă rească să nu se execute lucră ri în albia
râ urilor în amonte şi aval de poduri şi nici să se extragă balast sau pă mâ nt fă ră .
aprobarea organelor C.F.R. competente.
Art. 18. La districtele înzestrate cu posturi hidrometeorologice picherul
supraveghează buna funcţionarea acestora, completează situaţiile prescriseşi le
trimite la timp forurilor respective.

CAPITOLUL 2
CONDUCEREA LUCRARILOR

Art. 19. Picherul conduce lucră rile de întreţinere a liniei din cuprinsul
districtului, conform dispoziţiilor date de secţie prin programul de lucru, carnetul
de şantier şi diferite ordine şi instrucţii referitoare la procedeele tehnice în
executarea lucră rilor. Picherul întocmeşte programul chenzinal pe echipe,
urmă reşte executarea lucră rilor programate şi face recepţia lor.
Art. 20. El conduce personal lucră rile reglementate ca atare prin instrucţii,
îndrumă toare şi ordine de serviciu respectâ nd prevederile acestora, controlează şi

5
îndrumă executarea lucră rilor care, în conformitate cu prescripţiile instrucţiilor
tehnice în vigoare, se efectuează sub conducerea şefilor de echipă .
Dispoziţiile importante le va transmite acestora în scris.
Atunci câ nd şeful de echipă lipseşte de la echipă (concediu de odihnă , detaşare,
delegaţie, caz de boală , în revizia liniei) va preda conducerea echipei meseriaşului
de întreţinere cale I sau, excepţional, unui meseriaş întreţinere cale II.
Înlocuirea cantonierilor şi revizorilor de cale se va face cu lucră tori sau
meseriaşi întreţinere cale II.
Toţi cei de mai sus vor fi instruiţi, examinaţi şi autorizaţi în acest scop de secţia
L.
Art. 21. Picherul este obligat să însoţească vagonul de mă surat calea pe distanţa
districtului să u, prezentâ ndu-se la vagon la începutul distanţei districtului să u. El
trebuie să aibă asupra sa albumul curbelor, tabela cu indicarea kilometrilor
reparaţi periodic şi radical, reacționați şi consolidaţi în cursul anului respectiv, pe
care trebuie să le prezinte şefului vagonului de mă surat calea.
După trecerea vagonului pe distanţa sa, picherul este obligat să ia imediat
mă surile necesare pentru înlă turarea în ordinea gravită ţii lor a defectelor
semnalate.
Restul defectelor semnalate vor fi înlă turate în cadrul lucră rilor de întreţinere
curentă programâ nd acestea în primele două chenzine după trecerea vagonului.
De. asemenea, picherul mai însoţeşte pe distanţa districtului să u atâ t că ruciorul
de mă surat calea câ t şi defectoscopul pe baza programului stabilit de că tre secţia de
întreţinere.

CAPITOLUL 3
INTRETINEREA TERASAMENTELOR

Art. 22. Picherul .este obligat să ia mă suri pentru prevenirea apariției defectelor
şi să înlă ture în cel mai scurt timp pe cele apă rute fă ră a permite ca ele să se extindă
într-o mă sură oricâ t de mică.
În acest scop, picherul va trebui să ia mă suri pentru:
a) tă ierea şi aplanarea banchetelor terasamentelor;
b) cură ţirea de mâl, noroi şi iarbă a şanţurilor de gardă , de scurgere etc. ;
c) cură ţirea şi asigurarea .funcţionă rii normale a tuturor lucră rilor de drenuri şi
înlă turarea mâlului şi a noroiului din puţurile de revizie şi din drenuri;
d) aplanarea şi înlă turarea la timp a depresiunilor şi gropilor fă ră scurgere, care
împiedică libera evacuare a apelor de pe suprafeţele taluzurilor, a banchetelor, a
teraselor şi a întregului teritoriu cuprins în limita zonei de expropriere şi
acoperirea cu straturi de protecţie a suprafeţelor ce se repară ;
e) înlă turarea neîntâ rziată a orică rui fel de cră pă turi, afuieri, fugiri, burduşiri
etc. ale .terasamentelor în limitele zonei de exploatare şi siguranță a căii şi la nevoie

6
chiar dincolo de aceasta, precum şi de repararea îmbră cămintei terasamentelor, a
amenajă rilor de scurgere etc., pentru aducerea lor în stare reglementară ;
f) înlă turarea imediat a orică rui fel de defecte care apar la construcţiile de
susţinere a lucră rilor, la amenajă rile pentru colectarea şi evacuarea apelor de
suprafaţă şi a celor subterane în ieșirile lor, în puţurile de revizie etc. ;
g) pregă tirea din timp a terasamentelor şi a tuturor lucră rilor accesorii acestora,
pentru perioada de iarnă şi a dezgheţurilor de primă vară ;
h) asigurarea scurgerii libere a apelor de primă vară şi din ploi torenţiale;
i) cură ţirea de ză padă a terasamentelor;
j) tă ierea şanţurilor în ză padă aglomerată pe taluzurile căii sau în suluri, care ar
împiedica scurgerea normală a apelor din şanţurile de descă rcare;
k) cură ţirea ză pezii de pe taluzurile neconsolidate şi care ar ameninţa cu
surparea, în caz de topire bruscă ;
l) tă ierea crengilor ce intră în gabarit, a buruienilor, tufişurilor, pâ lcurilor de
pomi etc., de pe zona de exploatare şi siguranţa că ii în punctele unde ele pot
contribui la înză peziri în linie curentă şi în staţii şi acolo unde împiedică
vizibilitatea semnalelor şi indicatoarelor de cale sau pun în atingere firele T.T.R. sau
împiedică funcţionarea instalațiilor SCB;
m) cură ţirea ierbii de-a lungul transmisiilor la instalaţiile de centralizare
electromecanice şi de evitare a blocă rii acestor transmisii cu materiale.
Pentru unele din lucră rile de mai sus care cad şi în sarcina altor formații (poduri,
PAZ etc.), picherul va raporta secţiei de întreţinere care va dispune asupra
mă surilor ce trebuie luate de că tre acestea.

CAPITOLUL 4
INTREŢINEREA LUCRARILOR DE ARTA

Art. 23. Picherul are obligaţia de a verifica buna stare a căii pe poduri,
observâ nd ca axa liniei să coincidă cu axa podului, prinderea să fie reglementară ,
contraşinele să fie montate la distanţa şi nivelul prescris. De asemenea, va verifica
dispozitivele de compensare a că ii, buloanele cu ciocuri, rosturile şinelor,
distanţele. între traverse, tabla striată sau platelajele din scâ nduri acoperite cu
balast, rezervoarele cu apă la podurile de lemn, starea de cură ţenie şi tă blițele de
revizie ale revizorilor de cale.
La culee şi la pile, va observa starea aparatelor de reazem, a cuzineţilor, a
zidă riei, a sferturilor de con şi a camerelor de mină .
De asemenea, va lua mă suri pentru evitarea stagnă rii apelor sub poduri şi
podeţe.
Va lua mă suri necesare pentru înlă turarea defectelor ce necesită intervenţii
urgente, în lipsa picherului de poduri şi eventual, va aduce la cunoştinţa secţiei de
întreţinere a căii defectele mai importante. El va nota constată rile făcute în cazul
unor defecte ce ameninţă siguranţa circulaţiei, va stabili mă surile ce se impun

7
(restricţie de viteză , închideri de linii etc.) şi va raporta în acelaşi timp secţiei de
întreţinere.
Picherul va examina cu atenţie starea că ii în tuneluri în special starea
materialului metalic, zidă ria tunelului, precum şi dispozitivele de evacuare a apei
de infiltraţie.

CAPITOLUL 5
INTREŢINEREA SUPRASTRUCTURII CAII

Art. 24. În timpul reviziilor periodice, picherul trebuie să examineze cu atenţie

starea liniei, în special porţiunile situate în curbe şi la racordă ri, porţiunile cu
declivită ţi mari, panourile tampon de la calea fă ră joante, secţiunile izolate.
Va observa deplasă rile liniei în plan orizontal şi vertical, va controla dacă
joantele sunt la echer, de asemenea starea rosturilor de dilataţie, a dispozitivelor
contra fugirii şinelor, înclinarea şinelor, strâ ngerea tirfoanelor şi a buloanelor, poza
traverselor şi burajul lor, profilul transversal al balastului, starea materialului
metalic, a traverselor şi a balastului.
Va verifica în termenele prescrise, supraînă lţarea şi suprală rgirea liniei, precum
şi să gețile curbelor făcâ nd notă rile cuvenite în condicile respective.
Va face la timp, cu tiparul şi cu că ruciorul mă sură rile prescrise.
În urma constată rilor fă cute, picherul va lua mă surile necesare pentru
îndepă rtarea defectelor, ţinâ nd seama de prescripţiile din R.E.T., de toleranţele
admise de Instrucţia "Norme şi toleranţe pentru linii’’ precum și de "Instrucția de
întreținere a liniilor ferate".
Picherul este obligat a face recensă mâ ntul traverselor din cuprinsul districtului
să u conform Instrucţiei pentru recensă mâ ntul traverselor, înaintâ ndu-l la secție.
De asemenea, va face în termenele stabilite recensă mâ ntul tuturor lucră rilor
prevă zute în procesul tehnologic de reparare a liniilor precum şi mă sură toarea lor
în vederea întocmirii planului de reparaţii pentru anul viitor, ținâ nd seama şi de
lucră rile din procesul tehnologic care se execută în timpul iernii.
Art. 25. Picherul este dator să instruiască permanent personalul de linie
(revizorii de cale, cantonierii şi personalul de la echipe) ca să observe cu atenţie
trecerea trenurilor şi în cazul că se constată vagoane frâ nate care patinează , izbituri
provocate de locuri plane în bandaje, precum si fusuri de osie aprinse, să avizeze
imediat prin orice mijloc staţia că tre care merge trenul şi să ia mă surile
corespunză toare.
Aceeaşi obligaţie revine şi picherului câ nd constată personal, asemenea
defecţiuni. El va urmă ri respectarea de că tre mecanici a vitezelor admise mai ales
pe porţiuni cu restricţii de viteză , precum şi darea semnalelor cu fluierul
locomotivelor, în punctele prevă zute.
Nerespectarea acestor dispoziţii va fi adusă la cunoştinţa staţiilor şi depourilor
respective, precum şi secţiei de întreţinere.

8
 CAPITOLUL 6
INTREŢINEREA AFARATELOR DE CALE

Art. 26. Picherul trebuie să facă conform instrucţiei, personal, cu şeful de echipă
sau în comisie, revizia tuturor aparatelor de cale din staţii şi de pe linia curentă în
conformitate cu Instrucţia pentru fixarea termenelor şi ordinei în care trebuie
efectuate reviziile de linie. El va nota rezultatul mă sură torilor în carnetul de revizie
a aparatelor de cale iar cele făcute în comisie în registrul de revizie a instalațiilor
siguranţei circulaţiei al staţiei sau unită ţii respective şi va lua mă suri pentru
îndepă rtarea defectelor.
La efectuarea reviziilor el va ţine seama de normele şi de toleranţele admise
pentru aparatele de cale.
Cu această ocazie se va verifica starea de întreţinere, cură ţenia şi ungerea
pieselor în conformitate cu prevederile instrucției pentru revizia aparatelor de cale.
Picherul va verifica în mod special: starea tuturor elementelor aparatului de
cale, soliditatea legă turilor între ele, în special între barele de tracţiune şi ace,
fixarea şplinturilor, strâ ngerea şuruburilor, proptirea acelor în proţap, fixarea
alunecă toarelor, uzura pieselor aparatului de cale, dimensiunile jgheaburilor,
burajul traverselor, în special al traverselor sub macazuri şi inimi, lipirea acului de
contraac, poziţia şi nivelul ciupercii contraacului faţă de ciuperca acului,
întoarcerea justă a felinarului faţă de poziţia acului. Cu o deosebită atenţie va
observa ca şuruburile sau bolţurile, care leagă barele de conexiune de ace, precum
şi acelea care leagă barele de tracţiune de cele de conexiune să fie asigurate prin
şplinturi sau sâ rmă ră sucită şi legată deasupra barei; de asemenea, dacă şuruburile
verticale care leagă barele de conexiune de ace sunt montate şi fixate cu piuliţa în
jos.
El va examina montarea reglementară a aparatelor de cale conform cu planul de
poză şi va face mă sură ri cu tiparul pentru a verifica dacă ecartamentul şi nivelul
sunt în conformitate cu normele prescrise. De asemenea, va verifica raza curbelor
de racordare între macaz şi inimă .
El va lua mă suri .de îndepă rtare a apelor de suprafaţă sau ale celor subterane
din regiunea aparatelor de cale, astfel ca pâ nă la 1 noiembrie toate lucră rile
necesare pentru asigurarea scurgerii apelor de la aparatele de cale să fie terminate.
Enumerarea de mai sus nu este limitativă , picherul fiind obligat a verifica toate
piesele . şi a face la timp reparaţiile pentru ca circulaţia peste aparatele de cale să se
facă în bune condiţii.

CAPITOLUL 7
INTREŢINEREA LINIEI CU SECŢIUNI IZOLATE
ELECTRIC SAU ELECTRIFICATE

9
 Art. 27. Pe porţiunile de linie prevă zute cu bloc automat, centralizate
electrodinamic sau centralizate electromecanic şi prevă zute cu şine izolate, precum
şi pe liniile electrificate, picherul trebuie să se conformeze instrucțiilor Direcției
centralizare şi telecomandă referitoare la întreținerea instalaţiilor electrice şi
mecanice legate cu calea.
Va îndruma revizorii de cale să supravegheze buna stare a joantelor izolante ce
se gă sesc în linie şi va avea grijă ca stratul de balast de sub secţiunile izolate să fie
din piatră spartă , curat, să aibă grosimea prescrisă şi să asigure scurgerea apelor
prin drenaje. Nivelul superior al balastului să fie mai jos cu "3 cm decâ t talpa şinei,
iar rosturile de dilatație. de la joantele izolante să nu depă şească sporul admis
pentru placa de izolare.
De asemenea, între nivelul superior al canalelor de transmisie şi talpa şinelor
trebuie să existe neapă rat un spaţiu liber de 1...3 cm.
Tirfoanele de pe porţiunea şinelor izolate nu trebuie să stră bată traversa şi să
pă trundă în balast, pentru a nu provoca derivaţii electrice.
Dacă pe porţiunea izolată de linie se află treceri de nivel, acestea vor trebui să fie
menţinute în perfectă stare de cură ţenie.
În apropierea joantelor izolante, calea va fi bine asigurată contra fugirii şinelor
prin dispozitive speciale.
Pentru a evita stabilirea contactelor între cele două şine, tiparele de linie,
vagonetele şi drezinele de mâ nă vor fi prevă zute cu izolaţia electrică necesară , iar
personalul de execuţie va fi instruit ca la executarea lucră rilor să nu producă
scurtcircuitarea secţiunilor izolate.
La lucră rile de suprastructură a macazurilor centralizate sau înzestrate cu
încuietori cu chei şi bloc, va lua parte şi personalul S.C.B. de specialitate
(semnalizare, centralizare şi blocare) tot timpul câ t durează aceste lucră ri, în care
scop va fi anunţat din timp.
La introducerea sau scoaterea aparatelor de cale înzestrate cu încuietori de
macaz se va aviza sectorul S.C.B. pentru montarea sau demontarea lor.
Cu ocazia lucră rilor ce se efectuează, picherul va urmă ri ca instalaţiile de
centralizare şi bloc de linie să nu fie deranjate. .
În cazul câ nd se execută să pă turi va urmă ri să nu se deranjeze cablurile
subterane ghidâ ndu-se după schiţa de poziţie a cablului obţinută de la sectorul
S.C.B. şi după reperele de cablu.

CAPITOLUL 8
INTREŢINEREA TRECERILOR DE NIVEL ŞI A ALTOR
INSTALAŢII DE PE LINIE

Art. 28. Picherul trebuie să se îngrijească direct şi prin personalul din subordine
de buna starea trecerilor de nivel, a cumpenelor, a indicatoarelor de atenţie în

10
cruce, a parapetelor, a tuburilor şi podeţelor de acces, iar la liniile electrificate de
porţile de gabarit montate pe drum.
Întreținerea trecerilor de nivel pă zite şi nepă zite cu instalaţiile lor se face de
districtul respectiv, cu excepţia întreţinerii barierelor cu transmisie centralizate
care este în sarcina personalului C.T.
La trecerile de nivel cu circulaţia rutieră intensă , picherul se va îngriji să aibă
cumpene de rezervă precum şi bariere mobile (pe capre) conform ordinelor în
vigoare.
Picherul nu va admite circulaţia peste trecerile de nivel a greută ţilor deosebit de
mari şi a încă rcă turilor voluminoase (utilaj greu industrial, locomobile, cazane cu
abur etc.) fă ră aprobarea şefului secţiei de întreţinerea căii pentru fiecare caz în
parte şi va supraveghea asemenea traversă ri personal, sau în lipsă, prin şeful de
echipă.
Va urmă ri continuu completarea, repararea şi revopsirea la timp a
indicatoarelor de pe linie.
Art.29. Picherul trebuie să cunoască traseul telegrafo-telefonic care aparţine
administraţiei C.F.R. din raza districtului să u.
Va instrui personalul asupra mă surilor ce trebuie luate în cazul că derii stâ lpilor
în gabaritul liniei de c.f. din cauza intemperiilor.

CAPITOLUL 9
ASIGURAREA SCURGERII APELOR MARI DE PRIMAVARA
ŞI A APELOR PROVENITE DIN PLOI TORENŢIALE

Art. 30. Picherul este obligat să instruiască din timp şefii de echipă şi revizorii
de cale asupra mă surilor ce trebuie luate în punctele prevă zute în tabela punctelor
periculoase inundabile sau unde gheţurile ameninţă lucră rile de artă .
El trebuie să urmă rească cură ţirea ză pezii din albii şi îndepă rtarea
obstacolelor .ce ar împiedica scurgerea apelor în amonte sau în aval de lucră rile de
artă : cură ţirea şanţurilor de scurgere şi de·descă rcare, cură ţirea ză pezii de pe
taluzurile ameninţate de surpă ri, luâ nd toate mă surile prevă zute în Instrucţia
pentru preîntâ mpinarea şi combaterea inundaţiilor.
De asemenea, trebuie să intervină la secţie pentru aprovizionarea cu materialele
necesare apă ră rii punctelor expuse inundaţiilor.
Art. 31. În epoca scurgerii apelor mari picherul este obligat să efectueze câ t mai
des revizia porţiunilor de linie ameninţate, să observe executarea mă surilor
pregă titoare, creşterea apelor, situaţia terasamentelor slabe cu pungi de balast,
situaţia terenurilor cu stâ nci ce se dislocă etc. În caz de pericol el va aviza secţia, iar
pâ nă la sosirea şefului de secţie, va conduce lucră rile pentru preîntâ mpinarea
efectelor dă ună toare.
Mă surile contra apelor de primă vara se aplică şi în cazul ploilor torenţiale sau de
lungă durată .

11
 CAPITOLUL 10
LUCRARI DE LINIE IN TIMPUL IERNII

Art. 32. Picherul trebuie să ia mă suri ca pâ nă la începerea iernii să fie executate

lucră rile de linie astfel încâ t la ivirea îngheţului liniile să nu fie surprinse cu
denivelă ri, care ar putea provoca ruperea şinelor. De asemenea, el trebuie să ia
mă suri pentru instalarea parază pezilor mobile la locurile stabilite.
Picherul va lua din timp mă suri pentru îndepă rtarea de lâ ngă linie a depozitelor
de materiale din punctele unde ele pot contribui la producerea înză pezirilor, atâ t în
linie curentă , câ t şi în staţii. Termen 15 octombrie.
Pâ nă la 15 octombrie·va îndepă rta de la linie toate obiectele ce ar putea
împiedica gabaritul de liberă trecere pentru plugurile de ză padă .
Picherul va avea grijă ca pâ nă la 15 octombrie toate depozitele de materiale
C.F.R. ca: traverse, material metalic de cale etc. din staţii şi linii curente pe
porţiunile de linii înză pezibile să fie aranjate în direcţia opusă vâ ntului şi la o
distanţă de minimum 12 ori înălţimea depozitului de la linia cea mai apropiată .
Pâ nă la 15 octombrie trebuie să fie instalate indicatoare speciale pentru plugul
de ză padă, în conformitate cu instrucţia de semnalizare, în vederea marcă rii
punctelor de pe linie, unde cuţitele plugului trebuie ridicate, iar aripile lor închise.
Între 1 şi 15 aprilie, panourile şi parii de parază pezi trebuie să fie demontaţi şi
transportaţi la locurile de depozitare unde se va proceda la sortarea şi repararea
celor defecte conform Instrucţiei pentru preîntâ mpinarea şi combaterea
înză pezirilor.
Picherul va avea grijă ca materialele de masă (piatră spartă , nisip, balast etc.)
sosite pentru lucră rile C.F.R. şi descă rcate pe linie după facerea probei de gabarit cu
plugurile de ză padă, să fie imediat aplanate la nivelul superior al traverselor, spre a
se evita defectarea plugurilor de ză padă în acţiune, precum şi înză pezirea liniei.
Picherul este obligat pe timp de viscol, la cererea scrisă a șefului de staţie, să dea
ajutor pentru cură ţirea de ză padă în conformitate cu planul de acţiune pentru
combaterea înză pezirilor.
Picherul va organiza verificarea şinelor din cale conform instrucţiei respective,
în scopul prevenirii accidentelor cauzate de ruperea şinelor în cale.
Art. 33. Picherul trebuie să asigure buna stare a dormitoarelor comune în
vederea adă postirii lucră torilor ce se vor angaja pentru combaterea înză pezirii
liniei, făcâ nd intervenţii la secţie pentru înzestrarea cu cazarmament a acestor
dormitoare.

CAPITOLUL 11
GABARITE ŞI TRANSPORTURI NEGABARITICE

12
 Art. 34. Picherul ră spunde de menţinerea gabaritului podurilor, tunelurilor,
indicatoarelor întreţinute de district, distanţelor dintre linii duble şi a celor din
staţii precum şi de asigurarea gabaritului atunci câ nd descarcă sau depozitează
materiale, necesare execută rii lucră rilor de că tre secţia L respectivă .
El va admite efectuarea de lucră ri care ar reduce gabaritul liniei, numai după
aprobarea prealabilă dată de organele competente şi cu luarea de mă suri
corespunză toare.
Picherul ia parte la verificarea gabaritelor lucră rilor de artă şi la probele de
parcurs efectuate cu plugul de ză padă.
Se conformează instrucţiunilor în vigoare atunci câ nd însoţeşte transporturi
negabaritice sau· cu tonaj depă şit.

CAPITOLUL 12
PAZA ZONEI DE EXPLOATARE ŞI SIGURANŢA CAII

Art. 35. Picherul este obligat să supravegheze personal şi prin organele

subalterne, ca zona·de exploatare şi siguranţa căii să nu fie încă lcată şi va lua
mă suri de completare a pietrelor de hotar ce lipsesc. De asemenea, va lua mă suri de
supraveghere a pietrelor de hotar, a pomilor şi a plantaţiilor executate pentru
apă rarea liniei contra înză pezirilor şi a diferitelor instalaţii.
Va lua mă suri pentru a împiedica circulația particularilor pe teren C.F.R. înafara
drumurilor destinate pentru circulaţie.
Va lua de asemenea mă suri ca circulaţia şi pă şunatul animalelor pe zona de
exploatare şi siguranţa căii să se facă numai pe porţiunile destinate acestor scopuri,
pentru a se evita degradarea zonei a profilului, a lucră rilor de artă şi a instalaţiilor
de centralizare şi de semnalizare, precum şi pentru garantarea siguranţei
circulaţiei.
Va supraveghea executarea diferitelor lucră ri în apropierea limitei C.F.R.
precum: să pă turi care ar putea periclita construcţiile C.F.R., plantaţii, depozitarea
materialelor, construirea diferitelor clă diri, impunâ nd să se respecte distanțele
prevă zute în Legea privind exploatarea că ilor ferate cerâ nd eventual concursul
organelor superioare.
Nu va permite executarea pe zona de exploatare şi siguranţa căii a lucră rilor de
că tre terţi fă ră aprobare legală .

CAPITOLUL 13
MASURI CONTRA INCENDIILOR

Ari. 36. Picherul este obligat să urmă rească cură ţirea zonei de exploatare şi
siguranța că ii de iarbă şi de tufişuri uscate, pentru a evita provocarea de incendii.
De asemenea va urmă ri ca depozitarea paielor şi a fâ nului să nu se facă în
apropierea liniei, pentru a preveni aprinderea lor de la scâ nteile locomotivelor.

13
 Depozitarea lemnă riei, a stivelor de traverse şi a panourilor de parază pezi, se va
efectua conform dispoziţiilor privind respectarea mă surilor contra incendiilor.
Picherul va urmă ri înzestrarea magaziilor de materiale cu inventarul, uneltele şi
aparatele necesare contra incendiilor conform instrucţiei pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor.
Va lua de asemenea mă suri pentru protejarea construcţiilor de lemn de la
district şi cantoane prin ignifugare, iar . în lipsă de material ignifug, se va îngriji de
vă ruirea lemnă riei în două straturi cu lapte de var.
În caz de incendiu se va conforma prevederilor din Instrucţiunile privind
sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor.

CAPITOLUL 14
MASURI IN CAZ DE EVENIMENTE

Art. 37. În cazuri de evenimente, picherul se va. deplasa la faţa locului, imediat
după ce va fi avizat, interesâ ndu-se dacă a fost înștiințată si secţia de întreţinere.
În cazul în care sunt necesare materiale pentru restabilirea circulației, picherul
va organiza transportul acestora cu vagonetul sau trenul de lucru fă ră a stingheri
circulaţia trenului de ajutor sau a vagonului de ajutor.
Picherul va lua imediat mă suri de cură țire a terenului la locul evenimentului, va
colabora la restabilirea circulaţiei şi va da ajutor ră niților conform dispoziţiilor
organului superior care conduce lucră rile şi a dispoziţiilor din Instrucția pentru
tratarea evenimentelor.
Picherul va organiza lucră rile de reparaţie şi restabilire a căii pe câ t posibil chiar
în timpul operaţiilor de eliberare a liniei.

CAPITOLUL 15
INDATORIRI ADMINISTRATIVE

Art. 38. Picherul va ţine la zi toate scriptele necesare pentru evidenţa

materialelor, sculelor, uneltelor şi a obiectelor de inventar ce-i sunt încredinţate,
avâ nd o deosebită grijă pentru buna întreţinere .şi întrebuinţare a acestor mijloace
fiind ră spunză tor de existenţa şi starea lor.
El trebuie să . ceară din vreme materialele necesare pentru lucră ri, inclusiv
stocul normat (minimal de rezervă ) şi pentru completarea rezervei permanente a
căii, fă ră a forma stocuri supranormative.
La primirea materialelor el trebuie să verifice cantitatea şi calitatea lor. La
sosirea materialelor în vagoane, constatarea trebuie fă cută chiar înainte de
descă rcare, încheindu-se procesul verbal cuvenit cu şeful staţiei, în caz de lipsuri
sau violă ri şi raportâ ndu-se secţiei.
Picherul ră spunde de descă rcarea în termen a vagoanelor cu materiale sosite pe
adresa districtului să u.

14
 Transportul şi manipularea materialelor în special a şinelor şi a traverselor ne
beton armat trebuie efectuate în bune condiţii, pentru a nu da loc la deformarea sau
deteriorarea lor. De asemenea, va organiza aceste manipulă ri şi transporturi în aşa
fel ca să evite orice cheltuieli inutile.
Depozitarea materialelor se va face în ordine, câ t mai aproape de locul de
întrebuinţare şi în depozite ferite de stricăciuni, de incendii şi de furturi. Toate
materialele vor fi etichetate.
Picherul va verifica câ t mai des stocurile de materiale, introducâ nd în registre şi
raportâ nd secţiei, prisosurile sau lipsurile .
Va distribui în mod raţional echipelor şi cantonierilor materialele, sculele,
uneltele, utilajele mecanice şi obiectele de inventar, îngrijindu-se ca ele să fie
înregistrate în registrele şi în condici1e lor. Sculele pentru executarea lucră rilor se
predau pe ră spunderea fiecă rui agent, ele trebuie să aibă mă rci.
De asemenea, se va îngriji de a trimite din timp la atelier pentru reparaţie, aceste
mijloace, îngrijindu-se ca să aibă rezerve pentru înlocuirea lor.
La executarea lucră rilor, trebuie luate mă suri contra pierderilor de materiale, iar
după terminare, acestea trebuie strâ nse imediat şi depozitate la locurile de
reședință a unită ţilor sau trimise la atelier pentru reparaţie. .
Picherul asigură verificarea aparatelor de mă surat calea, conform prescripţiilor
din instrucţia pentru întreţinerea liniilor, iar cu ocazia reviziilor în cuprinsul
districtului, el verifică starea nivelelor, a tiparelor de linie, a aparatelor de mă surat
etc. neadmițâ nd utilizarea aparatelor defecte sau incomplete pe care le va expedia
urgent la ateliere pentru reparaţie.
Picherul ţine la zi evidenţele prescrise privind întrebuinţarea forţei de lucru,
consumul şi recâ știgarea materialelor, conform instrucţiilor şi ordinelor în vigoare.
În timpul reviziilor periodice în cuprinsul districtului, picherul urmă reşte ca şefii
de echipă să efectueze pontajul zilnic al lucră torilor şi să înregistreze consumul
materialelor.
Picherul este obligat să verifice prezenţa personalului de serviciu (şefi echipă,
revizori de cale, cantonieri). Aceasta, o va face prin verifică ri inopinate pe teren sau
la telefon.
În ultimele zile ale chenzinei, picherul întocmeşte programul chenzinal pentru
chenzina urmă toare.
Picherul va face recepţia lucră rilor executate conform programului, de echipele
L din raza districtului să u, pe chenzine, întocmind procese verbale de recepţie. El va
face şi mă sură tori lunare în vederea prestaţiilor pentru planul pe luna viitoare.
Picherul pe raza că ruia se execută de că tre districtul mecanizat, lucră ri de
reparaţie periodică a liniei se va conforma ordinelor în vigoare, privind predarea
porţiunilor pe care trebuie executată reparaţia respectiv primirea lor după
reparaţie.
Predarea materialelor necesare acestor lucră ri, că tre districtul mecanizat se va
face pe mă sura execută rii lucră rilor.

15
 Art. 39. În conformitate cu prescripţiile R.E.T. şi instrucţiei de mişcare, circulaţia
vehiculelor care se pot scoate de pe linie cu braţele (drezine de mâ nă, triciclete,
patruciclete, vagonete de cale, că rucioare de mă surat calea şi că rucioare
defectoscoape) nu trebuie să producă în nici un caz vreo perturbaţie în circulaţia
trenurilor şi nici întâ rzieri în executarea lucră rilor.
Pentru aceasta picherul în înţelegere cu şeful de staţie va întocmi programul
decadal de mers pentru plecarea dimineaţa la lucru pe linie curentă precum şi
întoarcerea seara la reşedinţă a vagonetelor care aparţin echipelor în subordine.
Pentru vagonetele altor unită ți, programul decadal va fi întocmit de
împuternicitul unită ţii respective în înţelegere cu şeful de staţie cu avizul picherului
districtului în raza că ruia circulă vagonetul.
Pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor nu se întocmesc
programe decadale de mers.

CAPITOLUL 16
IMBUNATAŢ1REA METODELOR DE LUCRU

Art. 40. Picherul trebuie să manifeste, în toate cazurile, iniţiativă şi să introducă

în practică metodele de raţionalizare a muncii, instruind personalul în privinţa
procedeelor celor mai bune de lucru, demonstrâ nd pe teren executarea raţională a
operaţiilor diferitelor lucră ri.
Introducerea unor sisteme noi de lucru însă , nu se va putea face, decâ t cu
aprobarea prealabilă a organelor superioare competente.

CAPITOLUL 17
CONDIŢIILE DE MUNCA ŞI DE TRAI
ALE PERSONALULUI DE LINIE

Art. 41. Picherul trebuie să menţină disciplina în unitatea sa, urmă rind ca
subalternii lui să respecte legile, regulamentele, instrucţiile, îndrumă toarele şi
ordinele în vigoare.
El va executa lucră rile cu angajaţii permanenţi aflați la dispoziţia, sa; în cazurile
în care aceştia nu sunt suficienţi, el va putea angaja şi zilieri, însă numai în limitele
numă rului aprobat pentru fiecare situaţie şi a creditelor alocate pentru aceasta.
El va urmă ri ca angajaţii să fie dotaţi şi să cunoască instrucţiile necesare. Îi va
instrui asupra îndatoririlor lor şi va verifica prin examină ri lunare cunoştinţele
profesionale, pe baza programului stabilit de secţia de întreţinere.
Picherul trebuie să repartizeze munca subalternilor săi în mod judicios conform
normelor stabilite. Va avea grijă să îmbună tă ţească condiţiile de lucru şi de viaţă ale
lucră torilor.

16
 Va urmă ri trimiterea la timp a pontajului spre a nu se întâ rzia plata personalului.
De asemenea, va urmă ri ca în cază rmi, camerele să fie curate, spoite,
cearceafurile şi feţele de pernă spă late, duşumelele cură țate, sobele şi lumina în
funcţiune, uşile şi ferestrele complete şi în bună stare.
Picherul este dator a supraveghea permanent ținuta personalului în subordine,
în special în ceea ce priveşte portul uniformei şi al hainelor de protecţie.
Art. 42. Faţă de personalul din alte servicii şi de particulari, picherul va avea o
atitudine politicoasă şi hotă râ tă , dâ nd lămuriri şi satisfă câ nd cererile legale.
În caz de nemulţumiri din partea publicului, el îşi va pă stra calmul, evitâ nd orice
discuţie sau ceartă .

CAPITOLUL 18
MASURI PRIVIND SIGURANŢA MUNCITORILOR
IN TIMPUL LUCRULUI

Art. 43. Picherul este dator să cunoască şi să aplice mă surile din "Normele de
tehnică a securită ţii şi protecţiei muncii" în special pe acelea" privind instruirea şi
examinarea personalului atâ t la angajare, cit şi periodic.
Trebuie să respecte acoperirea lucră rilor şi circulaţia vagonetelor după
dispoziţiile prevă zute în R.E.T.,. Instrucția de semnalizare şi Instrucţia pentru
restricţii şi închideri de linii.
Trebuie să se îngrijească ca tot personalul care lucrează pe linie să fie la curent
cu mersul trenurilor.
Picherul va urmă ri şi instrui personalul ce lucrează la linie, să nu se afle pe
poduri sau în tuneluri dacă prezenţa lui în aceste locuri nu este absolut necesară.
Va îngriji ca atunci câ nd se lucrează la burarea traverselor cu ciocane electrice
de burat sau câ nd se folosesc alte maşini care fac zgomot, un lucră tor special să fie
însă rcinat cu supravegherea apropierii trenurilor, pentru avizare a lucră torilor, iar
atunci câ nd se execută lucră ri de linie în timp de ceaţă , viscol sau în locuri cu
vizibilitate redusă, va instrui personalul ca acesta să fie atent la sunetele produse
de tren, drezine etc., ce se apropie şi va lua mă suri ca lucră torii să nu se gă sească pe
linie la trecerea acestora şi în acest caz trebuie să posteze agenţi cu rechizite de
semnalizare la distanţe suficiente pentru siguranţa muncitorilor.
Picherul va lua mă suri ca la trecerea trenurilor, lucră torii să stea la o distanţă de
cel puţin 3 m de la ciuperca şinei celei mai apropiate.
Picherul trebuie să instruiască muncitorii asupra locului de refugiu pe linia
curentă în tuneluri şi la poduri, unde se vor adă posti la eventuala sosire a trenului.
La transportul muncitorilor cu trenul de lucru şi la manevrarea acestora,
picherul va aplica mă surile din "Normele de tehnică a securită ţii şi protecţiei
muncii".

17
 Art. 44. Picherul este obligat să instruiască şi să urmă rească dacă folosirea
vagonetului de că tre muncitori se face cu respectarea dispoziţiilor din R.E.T. şi din
Normele de tehnică a securită ţii şi protecţiei muncii.
Art. 45. La desfundarea liniilor înză pezite şi în special la facerea copcilor,
picherul va lua mă suri de acoperire prin agenţi speciali, pentru ca muncitorii să nu
fie surprinşi pe linie de plugul de ză padă .
În timpul acţiunii plugului de ză padă , picherul va lua mă suri ca muncitorii să fie
așezați la o distanţă suficientă pentru ca ei să nu fie atinşi de aripile deschise ale
plugului sau de ză padă, gheaţa sau pietrele aruncate de plug.
Picherul va lua mă suri ca la tranşeele de ză padă să se execute trepte de acces, iar
câ nd tranşeele sunt mari, se vor face din timp nişe de refugiu.
Art. 46. În tuneluri, picherul este obligat să facă nişele vizibile prin vă ruirea
pereţilor tunelului din jurul nişei şi să ia mă suri ca în ele să nu se depună materiale
sau scule.
De asemenea, va lua mă suri ca depozitele de materiale din tuneluri să fie
evacuate. Va interzice staționarea în tuneluri a persoanelor neocupate la lucru.
Art. 47. Picherul va da o deosebită atenţie instruirii personalului privind
mă surile din "Normele de tehnică a securită ţii şi protecţiei muncii" pe liniile
electrificate, conformâ ndu-se ordinelor speciale în vigoare.
Art. 48. Picherul este obligat să cunoască şi să aplice mă surile sanitare şi de
igienă din "Normele de tehnică a securită ții şi protecției muncii" şi în special pe
acelea privind iluminatul, încă lzitul ventilaţia etc. '

CAPITOLUL 19
INDATORIRI IN LEGATURA CU
PROBLEMELE DE HIDROMETEOROLOGIE

Art. 49. Picherul este organul de execuţie şi control în toate problemele de

hidrometeorologie din cuprinsul districtului. Este ră spunză tor de instalarea,
întreţinerea şi funcţionarea staţiilor hidrometeorologice.
Art. 50. Picherul va urmă ri să se înainteze la timp situaţiile cerute asupra stă rii
timpului, tabelele şi buletinele şi va aviza secţia atunci câ nd, descoperă un fenomen
periculos pe linie.
Art. 51. Picherul va anunța ori de câ te ori se produce o încetare a funcţionă rii
unei staţii hidrometeorologice, luâ nd în acelaşi timp mă suri, pentru o câ t mai
urgentă repunere în funcţiune.
Se va îngriji de asemenea, să completeze lipsurile care se produc în inventarul
staţiilor, urmă rind personalul care se face vinovat de neglijenţă sau de degradare a
aparatelor, care intră în compunerea reţelei hidrometeorologice C.F.R.
Art. 52. Picherul va lua legă tura cu unită ţile Direcţiei generale
hidrometeorologice, care funcţionează la reşedinţa districtului, ori de câ te ori este
necesar.

18
 Ari. 53. La districtele care au staţii de temperatură a șinei, se va nota zilnic într-
o condică temperatura şinei la orele 8 şi 14. iar la sfâ rșitul fiecă rei luni, va înainta
rezultatele secției L respective.

Capitolul 20
COMPETENŢE ŞI RASPUNDERI

Art. 54. Cu ocazia reviziilor şi deplasă rilor pe teren, picherul controlează starea
personalului aflat în serviciu şi ia mă surile prescrise de ordinele în vigoare pentru
personalul gă sit în stare de ebrietate sau consumâ nd bă uturi alcoolice în timpul
serviciului.
Art. 55. Poate îndepă rta din serviciu personalul zilier, care prin prezenţa sa la
serviciu, aduce daune Ministerului T.Tc. dezorganizâ nd lucră rile sau periclitâ nd
siguranţa circulaţiei, raportâ nd imediat secţiei mă surile luate.
Personalul din cadre vinovat de aceleaşi abateri va fi retras în mod provizoriu
din serviciu de că tre picher care va raporta imediat secţiei de întreţinere pentru
mă suri în continuare.
Art. 56. Picherul poate expedia telegrame de serviciu în cazuri urgente şi atunci
câ nd linia este ameninţată de înză peziri, inundaţii etc., respectâ nd dispoziţiile în
vigoare.
Art. 57. Picherul ră spunde disciplinar sau penal, după caz,pentru neîndeplinirea
obligaţiilor de serviciu şi pentru nerespectarea normelor de siguranţă a circulaţiei.
Art. 58. Picherul ră spunde material potrivit legislaţiei muncii pentru bunurile
încredinţate lui.

19
 TABLA DE MATERII

Capitolul 1. Îndatoriri de ordin general………………………………………………………..3

Capitolul 2. Conducerea lucră rilor……………………………………………………………….5
Capitolul 3. Întreținerea terasamentelor……………………………………………..……….6
Capitolul 4. Întreținerea lucră rilor de artă ………………………………….………….…….7
Capitolul 5. Întreținerea suprastructurii că ii………………………….………………..…..8
Capitolul 6. Întreținerea aparatelor de cale……………………………………………….…9
Capitolul 7. Întreținerea liniei cu secțiuni izolate……………………………………..…10
Capitolul 8. Întreținerea trecerilor de nivel şi a altor instalaţii de pe linie……11
Capitolul 9. Asigurarea scurgerii apelor …………………………………………………….11
Capitolul 10. Lucră ri de linie în timpul iernii…………………………………………..…..12
Capitolul 11. Gabarite şi transporturi negabaritice …………………………………….13
Capitolul 12. Paza zonei de exploatare şi siguranţa că ii………………………………13
Capitolul 13. Mă suri contra incendiilor………………………………………………………14
Capitolul 14. Mă suri în caz de evenimente…………………………………………..………14
Capitolul 15. Îndatoriri administrative ………………………………………………………15
Capitolul 16. Îmbună tă țirea metodelor de lucru…………………………………………17
Capitolul 17. Condiţiile de muncă şi de trai ale personalului …………………….…17
Capitolul 18. Mă suri privind siguranţa muncitorilor ……………………………….….18
Capitolul. 19. Îndatoriri în legă tură cu problemele de hidrometeorologie……..19
Capitolul 20. Competente şi ră spunderi…………………………………………………….…20

20