Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir” Facultatea de Management Turistic si Comercial

Evaluarea in contabilitate

Coordonator: JALBA LUMINITA

Student: anul I, gr.105
3 0

Dobre Elena-Catalina

CUPRINS

1 Definiţie • 2 Obiectul contabilităţii • 3 Funcţiile contabilităţii • 4 Principalele forme de organizare contabilă • 5 Organismele normalizării contabile • 6 Principii contabile • 7 Politici contabile • 8 Standarde contabile • 9 Funcţionarea contabilităţii o 9.1 Reguli generale o 9.2 Organizarea contabilităţii o 9.3 Moneda şi cursul de înregistrare o 9.4 Documente şi registre contabile o 9.5 Sistemul conturilor • 10 Contabilitatea şi poziţia financiară • 11 Contabilitatea şi performanţa financiară • 12 Situaţiile financiare (cadrul general) • 13 Concluzi

3 0

1. DEFINITIA CONTABILITATII

Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice", în care scop "trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori" (Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1). Împreună cu economia în dezvoltare s-a perfecţionat şi „arta ţinerii socotelilor”, punctul de cotitură reprezentându-l modelul matematic elaborat de Luca Paciolo di Borgia acum mai bine de 500 de ani, după care contabilitatea a devenit de neînlocuit, fără alternative, deopotrivă o ştiinţă şi o artă în urmărirea existenţei şi mişcării capitalurilor şi utilităţilor, al stabilirii rezultatelor activităţii şi plasării lor, şi totul de maniera că afacerile să beneficieze permanent de suportul bănesc necesar. Companiile, întreprinderile, instituţiile, societăţile de orice fel şi mărime, persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii, proprietarilor, controlorilor, administratorilor, organelor fiscale, după o metodologie unică - iar aceasta este contabilitatea. Din punct de vedere istoric, câteva repere merită a fi reţinute. În lucrarea "Contabilitate generală" din 1947, ediţia a 13-a, autorul, prof. univ. C. G. Demetrescu defineşte contabilitatea pe trei coordonate:

• •

a) obiectul - contabilitatea este o ramură a ştiinţelor sociale care asigură înregistrarea metodică şi ordonată a tuturor operaţiilor privind mişcările de valori, de drepturi şi obligaţii, precum şi modificările determinate de rezultatele activităţii desfăşurate; b) scopul - contabilitatea are drept scop stabilirea situaţiei economice şi juridice a întreprinderii, exercitarea permanentă a unui control; c) mijloacele - contabilitatea se foloseşte de mijloace proprii: conturi, balanţe de verificare, jurnale.

Conform Legii contabilităţii nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea presoanelor fizice şi juridice […] trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea este procesul prin care informaţiile financiare a unei entităţi sunt înregistrate, clasificate, sumarizate, interpretate şi comunicate. 3 0

Acest sistem a fost folosit deja în Europa medievală. zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic. disponibilităţile băneşti. întocmindu-se Registrul-jurnal. Suma tuturor debitărilor trebuie să fie întotdeauna egală cu suma tuturor creditărilor. posibil chiar în Grecia antică. Contabilitatea este o componentă a sistemului informaţional economic. respectiv capital fix şi capital circulant. OBIECTUL CONTABILITATII Concepţia juridică consideră că obiectul contabilităţii îl formează patrimoniul unui subiect de drept. Practicanţii contabilităţii se numesc contabili. în corelaţie cu obiectele (bunurile. Înregistrerea cronologică a informaţiilor economice se realizează cu ajutorul conturilor contabile. În anumite cazuri se foloseşte şi contabilitatea în partidă simplă. Această formă este cunoscută şi sub numele de contabilitate în partidă dublă. cheltuielile. precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate. este procesul de analiză independentă a raportărilor financiare cu scopul exprimării unei opinii referitoare la corectitudine şi respectarea principiilor contabile general acceptate. veniturile şi rezultatele obţinute de acestea. Contabilii cu experienţă pot fi atestaţi de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi drept Contabil Autorizat. bogăţiile naturale. Evidenţa cronologică şi sistematică a informaţiilor economice se face pe baza documentelor justificative. drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice sau juridice (subiecţi de drept). Expert Contabil sau Cenzor independent. titlurile de valoare. Înregistrările care se efectuează zilnic constituie Contabilitatea primară. respectiv capital propriu şi capital străin (atras şi împrumutat). Auditor. Evaluator. iar înregistrarea sistematică se realizează prin întocmirea Registrului de Inventar şi a Registrului Cartea Mare. 3 0 . Lucrările de sinteză care se întocmesc periodic sunt Bilanţul contabil şi Contul de profit şi pierdere. Contabilitatea modernă se bazează principiul dublei înregistrări. Acest sistem presupune efectuarea a cel puţin două înregistrări pentru fiecare tranzacţie: debitarea unui cont contabil şi creditarea altuia. privit prin prisma relaţiilor juridice. obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile. Verificarea corelaţiilor se realizează cu ajutorul Balanţei de verificare. Conform Legii contabilităţii nr. putând astfel verifica uşor existenţa erorilor. valorile) corespunzătoare. Concepţia economică defineşte ca obiect al contabilităţii circuitul capitalului privit sub aspectul destinaţiei lui.Auditarea. şi sub aspectul modului de dobândire. o disciplină înrudită. 3. adică drepturi şi obligaţii pecuniare ale unei persoane fizice sau juridice. 82/1991. având ca modalitate de exprimare şi evaluare etalonul bănesc. inclusiv solul.

prin evaluarea acţiunii anterioare în funcţie de care se iau decizii ce privesc viitorul . Toate acestea înglobează de o parte un sistem de teorii foarte generale profund conceptualizate pe care se fundamentează regulile de cunoaştere şi evaluare a evenimentelor şi tranzacţiilor . Literatura de specialitate delimitează abordări ale conceptelor privind obiectul de cercetare şi sfera de cuprindere a contabilităţii. exprimabile în bani. Aceasta este în prezent concepţia şcolii ieşene de contabilitate. Cele mai reprezentative concepţii sunt : 3 0 . constituind un sistem de informare care asigură culegerea. să aibe o imagine atât structurală cât şi de ansamblu asupra organizaţiilor ceea ce le permite să realizeze legături si conexiuni între compartimentele unei entităţi. profesorul D. prelucrarea.În lucrarea „Bazele contabilităţii” din 1980. devenind astfel un veritabil incubator al promovării şi dezvoltarii afacerilor În decursul istoriei sale contabilitatea a adunat o zestre importantă de idei. analiză şi stocare a informaţiilor necesare luării deciziilor. Prin limbajul şi sistemul propriu de concepte . Rusu defineşte obiectul contabilităţii ca fiind ansamblul mişcărilor de valori. activităţi. Teoria economică defineşte contabilitatea ca domeniu şi instrument de cunoaştere a realităţilor economice sub forma valorilor de întrebuinţare (utilităţilor) şi surselor de provenienţă a acestora( resurselor ).) precum şi raporturile economico-juridice în care unitatea patrimonială este parte şi care generează decontări băneşti. credibile şi comparabile despre orice entitate şi structuri componente ale acesteia. procese. tranzacţii au o reprezentatre cantitativă . Desigur evaluarea monetară presupune în unele situaţii utilizarea şi a etalonului natural sau muncă deoarece unele bunuri. societate bancară etc. proceduri şi tratamente. teorii. calculele contabilităţii reflectă deodată mişcarea şi transformarea mijloacelor precum şi resursele în ordinea lor de formare şi după destinaţia lor în procesul de reproducţie. datorită faptului că informaţiile noi se construiesc pe suportul celor existente utilizând proceduri specifice contabilităţii . Asfel se crează premizele pentru manageri şi utilizatorii externi. social şi cultural în care s-a dezvoltat. instituţie publică. principii. Contabilitatea este considerată pe bună dreptate componenta cea mai importantă a sistemului informaţional economic deoarece cele mai multe decizii sunt luate pe baza informaţiilor obţinute cu ajutorul acesteia . relevante. transmiterea. contabilitatea este disciplina care poate furniza informaţii financiare permanente . teze. stocarea şi analiza informaţiilor în vederea luării deciziilor. fiecare purtând amprenta mediului economic. iar pe de altă parte un ansamblu de proceduri şi tratamente de prelucrare. societate comercială. Evoluţia acestora a fost însoţită în plan conceptual de numeroase controverse cu privire la utilitatea sa în cadrul mecanismelor de cunoaştere şi gestiune a resurselor şi utilităţilor. inteligibile. Sub aspectul doctrinar contabilitatea este considerată un concept plurivalent cu valenţe istorice şi semnificaţii practice. dintr-un perimetru de mică sau mare întindere (regie autonomă. însă acestea au un rol complementar fiind utilizat în special pentrugestiunea fizică a bogăţiei. standarde şi nu în ultimul rând concepţii cu privire la obiectul său de studiu.

patrimoniu .al apartenenţei. Conform acestei concepţii obiectul de studiu al contabilităţii este reprezentată de circuitul capitolului sub două aspecte : . respectiv obligaţiile legate de acestea. . 3 0 .patrimoniu juridic . reprezentat prin bunuri tangibile (materiale) şi intangibile .. iar ecuaţia juridică a patrimoniului este : bunuri economice = drepturi + datorii Concepţia economică Este susţinută de ţările anglo-saxone aflate sub influenţa dreptului cutumiar. În baza acestei concepţii patrimoniul îmbracă două forme : . respectiv active financiare care pot fi evaluate în bani . .concepţia juridică . Procedeul specific contabilităţii de prezentare a patrimoniului întreprinderii este bilanţul. .concepţia economică . adică averea agenţilor economici sub forma drepturilor şi obligaţiilor în corelaţie cu bunurile şi valorile ce aparţin de drept unei persoane fizice sau juridice .patrimoniu economic . Aceasta înseamnă că se includ în sfera contabilităţii numai bunurile şi valorile asupra cărora întreprinderea exercită un drept de proprietate sau de creanţă .concepţia financiară . Conform acesteia constitue obiect al reflectării contabile . Conforn conceptului fizic capitolul exprimă capacitatea de producţie a întreprinderii ( capacitatea de exploatare ).al existenţei concrete. Conceptul financiar exprimă banii investiţi sau puterea de cumpărare investită fiind sinonim cu activul net sau capitalul propriu al întreprinderii. care includ în obiectul contabilităţii totalitatea bunurilor care genereză beneficii economice viitoare indiferent dacă asupra acestora se exercită un drept de proprietate sau nu. destinaţiei şi al modului în care se alocă resursele denumit capital fizic. denumit capitol financiar. sursei sau originii utilităţilor . cuprinzând totalitatea drepturilor şi obligaţiilor conexe bunurilor ce aparţin de drept unei persoane. provenienţei. Concepţia juridică Este specifică ţărilor europene aflate sub influenţa dreptului roman. .

iar cele ciclice . activele circulante ( stocuri . • Concepţia financiară Este o combinaţie a dreptului roman cu cel cutumiar.salarii.Se consideră că s-a realizat o menţinere a capitalului dacă activul net (conform conceptului financiar ) . Conform acestei concepţii gruparea şi ordonarea utilităţilor trebuie să se facă în funcţie de criteriul lichidităţii ( capacitatea de a se transforma în bani ) iar resursele în funcţie de criteriul exigibilităţii ( scadenţa sau data la care o datorie trebuie plătită ). respectiv distribuţiilor de capitaluri către acţionari. originii sursei sau resurselor (permanente si temporare ). Resursele permanente cuprind finanţările pe termen lung ( capitaluri proprii . impozite).Datorii Această concepţie acordă prioritate prezentării rezultatelor operaţiunilor efectuate cu ajutorul contului de profit şi pierderi. împrumuturi pe termen lung ) iar cele temporare împrumuturile pe termen scurt ( furnizorii . respectiv sub aspectul destinaţiei . numerar şi echivalente de numerar ). al întrebuinţării ca utilităţi (durabile şi ciclice). 3 0 . creanţe . adică activele imobilizate . În cadrul acestei concepţii putem avea două ecuaţii şi anume : Resurse economice = Utilităţi durabile + Utilităţi ciclice Resurse economice = Resurse permanente + Resurse temporare Utilităţile durabile cuprind bunuri pe termen lung . Ecuaţia de echilibru conform acestei concepţii este de forma : Capitaluri proprii = Active . În esenţă presupune evidenţierea resurselor economice în expresie monetară sub aspectul provenienţei. respectiv capacitateafizică productivă ((conform conceptului fizic) la sfârşitul exerciţiului ( sau perioadei) sunt superioare faţă de începutul exerciţiului după excluderea tuturor contribuţiilor din partea acţionarilor . acordând prioritate prezentării fluxurilor de numerar şi echivalente de numerar cu ajutorul Tabloului fluxurilor de trezorerie.

Funcţia de control gestionar constă în verificarea cu ajutorul informaţiilor contabile a modului de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti. Contabilitatea are o funcţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie de informare externă (a terţilor). FUNCTIILE CONTABILITATII • Funcţia de înregistrare şi prelucrare a datelor constă în consemnarea. Bunurile reprezinta aspectul fizic-material al patrimoniului(cladiri.precum si de rezultatele obtinute in urma activitatii firmei. mijloace de transport. Drepturile sunt reprezentate de acordurile aduse de proprietarul unei societati in cadrul acesteia. In contabilitate bunurile reprezinta activul patrimoniului. a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul unităţilor patrimoniale şi se pot exprima valoric. a situaţiei financiare şi rezultatelor obţinute în scopul fundamentării deciziilor.impreuna cu drepturile si obligatiile aferente acestuia. utilaje.informaţiile contabile aferente unei perioade deja încheiate pot fi folosite pentru determinarea tendinţelor de evoluţie a fenomenelor şi proceselor economice viitoare. pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice şi a stabili răspunderea patrimonială pentru pagubele produse. Obligatiile sunt reprezentate de aprovizionarile. controlul respectării disciplinei financiare etc. de gospodărire a resurselor. Funcţia juridică .cumparaturile de la tert sau sume de bani primite de acesta cu titlul de imprumut ce urmeaza a fi platite ulterior. Funcţia previzională .datele furnizate de contabilitate şi documentele de evidenţă servesc ca mijloc de probă în justiţie. stocuri de materii prime. marfuri sau bani aflati in conturile firmei sau in casierie).Drepturile si obligatiile se regasesc in contabilitate in sfera conceptului de pasiv al patrimoniului. potrivit unor principii şi reguli proprii. Patrimoniul din punct de vedere al contabilitati este reprezentat de ansamblul bunurilor aflate in proprietatea entitatii titulare de patrimoniu.4. 3 0 . • • • • Obiectivul contabilitatii este reprezentat de inregistrarile modificarilor survenite si a marimii la un moment a patrimoniului unei societati. Funcţia de informare constă în furnizarea de informaţii privind structura şi dinamica patrimoniului.

în ansamblu şi pe structură. şi anume: • • • • contabilitatea financiară presupune urmărirea. Aşa se face că organisme tot mai simandicoase din Uniunea Europeană şi de pretutindeni se ocupă de organizarea şi funcţionarea contabilităţii ca o componentă fundamentală a afacerilor. execută lucrări. centralizări de situaţii financiare ale entităţilor juridice şi multe alte proceduri. mărimea şi structura avuţiei naţionale. organelor fiscale. proprietarilor. şi urmăreşte execuţia de casă a bugetului statului. bugetului asigurărilor sociale de stat. gestiunea datoriilor publice şi alte operaţii financiare specifice sectorului neproductiv. servicii. persoanele juridice din întreaga lume întocmesc „conturi” şi situaţii financiare pentru a fi prezentate utilizatorilor de informaţii. contabilitatea naţională este organizată la nivelul economiei naţionale şi prezintă sintetic activitatea economică a unei naţiuni urmărind evoluţia indicatorilor macroeconomici. Contabilitatea firmei este organizată în dublu circuit. Are un caracter unitar pentru toţi agenţii economici.5. prin intermediul documentelor de sinteză. întocmirea bugetelor pe feluri de activităţi. toate însă respectând regulile contabile. serii matematice. instituţiile. contabilitatea internă de gestiune (numită şi managerială) are ca scop urmărirea analitică a gestiunii interne a unităţii. societăţile de orice fel şi mărime. bugetelor locale.iar aceasta este contabilitatea. controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului. în scopul furnizării informaţiilor necesare elaborării deciziilor economice. apelându-se la statistică. relaţiile financiare şi fluxurile monetare. controlorilor. ORGANISMELE NORMALIZARII CONTABILE Companiile. unităţilor publice autonome persoane juridice din învăţământ. Contabilitatea naţională se obţine pe alte căi decât prelucrarea documentelor justificative. furnizarea de informaţii necesare în procesul decizional. Importanţa contabilităţii în economia modernă este evidentă. sănătate. se organizează pe baza unor norme elaborate de autorităţi. după o metodologie unică . prestează servicii. întreprinderile. administratorilor. lucrări. contabilitatea instituţiilor publice este organizată la nivelul instituţiilor şi administraţiei publice. cultură şi artă etc. modificările în structura de ramură şi teritorială a economiei.PRINCIPALELE FORME DE ORGANIZARE CONTABILE Contabilitatea întreprinderii (firmei) se organizează la nivelul întreprinderilor care produc bunuri. stabilirea rentabilităţii pe produse. apărare. 3 0 . 6. a situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului. calcularea costurilor de producţie.

asociaţii etc. PRINCIPII CONTABILE Principiile contabile conţin un ansamblu de reguli de conduită economică extinzând noţiunea de evaluare de la bunuri şi relaţii financiare la evaluarea potenţialului. consilii. Consiliul pentru Interpretarea Standardelor Contabile (SEC).A. I.S. şi numai în această accepţiune lărgită prevederea din I. Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASB). iar în această carte nu ne-am propus şi „alfabetizarea”.S. zonale şi internaţionale. evaluarea performanţelor. inclusiv din afara Europei.R. – Standardele Internaţionale de Audit. I. 3 0 . astfel încât se poate spune că soarta contabilităţii se află în cele mai bune mâini (şi. Consiliul pentru Raportare Financiară (FRC). I. Federaţia internaţională a Contabililor (IFAC)..S.A.S. minţi).P. În afara lor mai sunt încă multe altele. Comitetul pentru Reglementarea Contabilităţii (ARC).A. ne vom mai întâlni cu ele: • • • • • • • • • Corpul Experţilor contabili şi Contabililor autorizaţi din România (CECCAR). – Standardele Internaţionale de Raportare financiară. nr. Grupul Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFERAG). – Standardele Internaţionale de Contabilitate. 7.F. Federaţia Experţilor Contabili (FEE). La toate acestea se adaugă comisii.Poate că nu este lipsit de importanţă să amintim câteva din organismele specializate. 1 cum că "evaluarea posturilor cuprinse în Situaţiile financiare trimestriale şi anuale se efectuează în conformitate cu anumite principii infailibile" dă valoare şi sens contabilităţii ca sistem şi model economic de conducere financiară a fiecărei persoane juridice. dar ele fac parte din alfabetul contabil.S. în continuare. Fundaţia Comitetului pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASCF). evaluarea perspectivelor etc. evident.A. Instrumente de lucru uzuale: • • • • I. mai ales că.– Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public.S.

„Independenţa” se asigură prin respectarea tehnicilor „delimitării în timp” a evenimentelor. c) se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor. implicit. 2. nimeni nu-şi mai propune aşa ceva. care sunt de fapt "porunci economice" 1. Principiul independenţei exerciţiului. conform căruia este obligatorie continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea. astăzi. pentru că orice instituţie „moartă” poate fi ţinută în viaţă prin finanţări hemoragice. riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior. 3. dar şi dimensionarea elementelor pe care fiecare dintre acestea le urmăresc zi de zi şi le sintetizează periodic. Dacă administratorii entităţii au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea instituţiei (întreprinderii) de a-şi continua activitatea.În consecinţă. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor. În mod special aceasta presupune a se avea în vedere următoarele aspecte: a) se vor lua în considerare numai profiturile (veniturile. Este foarte importantă menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile. scadenţelor. Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei. b) se va ţine seama de toate obligaţiile previzibile şi de pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu anterior. fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a acesteia. Principiul permanenţei metodelor. Se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea. asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. cheltuielilor. Se înţelege deci că potrivit acestui principiu nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor. pentru ca utilizatorii să poată aprecia: dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat. dar. evaluarea posturilor cuprinse în situaţiile financiare şi care provin din conturile contabile curente. Acesta presupune că persoana juridică îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil. angajamentelor. fără a se ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor (contabilitatea de angajament). ţinând cont de deprecierile. trebuie să fie efectuate în acord cu principiile statuate ale contabilităţii. Modificările politicii contabile sunt permise doar dacă sunt cerute de lege. 3 0 . efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor societăţii. veniturilor. această informaţie trebuie prezentată împreună cu explicaţiile privind modul de întocmire a raportării financiare respective şi motivele ce au stat la baza deciziei conform căreia persoana juridică nu îşi mai poate continua activitatea. 4. Principiul continuităţii activităţii. respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. Principiul prudenţei.finantarile) recunoscute până la data încheierii exerciţiului financiar. aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului. Continuitatea sau încetarea activităţii trebuiesc înţelese în sens financiar. chiar dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. obligaţiilor şi. de un standard contabil sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile întreprinderii. În cazul în care situaţiile financiare nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii.

A. 8. cum ar fi: 3 0 . bazele. Odată stabilită corect valoarea. prelucrarea şi sistematizarea informaţiilor o face contabilitatea după toate regulile sale specifice. nu numai forma lor juridică. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie însumate. Ele trebuie înregistrate în anul financiar la care se referă. „bilanţ de deschidere”) în loc să respecte procedurile contabile care cer „scormonirea” erorii pentru a afla şi efectele sale colaterale. conform căruia tranzacţiile şi evenimentele sunt înregistrate în conturi atunci când apar şi nu când sumele sunt plătite sau încasate.5. cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele Internaţionale de Contabilitate (este vorba de aşa numitele „conturi rectificative”. Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent. calcule opţionale etc. Principiul pragului de semnificaţie. Principiul necompensării. 6. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive. POLITICI CONTABILE Politicile contabile definesc. mai departe.S. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor financiare. de evoluţia previzibilă a pieţei.A. Prin politica contabilă trebuie să se clarifice ferm varianta de operare constantă pentru fiecare tip de eveniment în parte. nefiind necesară prezentarea lor separată.S. soluţii alternative. pornindu-se de la faptul că I. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. 7. pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare. În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. principiul „accrual” fiind o extindere a regulii „contabilităţii de angajament”. Principiul contabilităţii pe baza "Accrual". şi interpretările Comitetului Permanent pentru Interpretări oferă diverse metode de rezolvare a unei anumite probleme. respectiv veniturile cu cheltuielile. deci. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. 10. la valoarea contabilă netă). de consecinţele pe care le are această evaluare. regulile şi practicile specifice adoptate de o entitate în conducerea curentă a activităţilor a contabilităţii acestora. 8. indiferent de conţinutul său economic. Ele încorporează principiile. 9. 8. o concepţie contabilă pentru fiecare întreprindere sau instituţie publică în rezolvarea ansamblului problemelor financiare. convenţiile. Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor. cu excepţia corecţiilor impuse de aplicarea l. Aşa constatăm că mai apar şi alte principii şi reguli. respectiv pasivele. Atenţie la acest principiu întrucât „oamenii cu experienţă” au tendinţa de a regla sau reporta erorile dintr-un bilanţ în altul („bilanţ de închidere”. Principiul intangibilităţii. care aduc activele şi.

şi îndeosebi: contabilitatea de angajamente. specific şi a unei interpretări a Comitetului Permanent pentru Interpretări. a unor informaţii care să fie: (a) relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor (b) credibile în sensul că: • • • • • reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a persoanei juridice. metodele şi procedurile. şi Regulamentului Financiar al Uniunii Europene.zice art. regulile de evaluare. În exercitarea acestui raţionament profesional conducerea ia în considerare: a)cerinţele şi recomandările din Standardele Internaţionale de Contabilitate care se referă la aspecte similare şi conexe. nr. practicile proprii. sunt complete sub toate aspectele semnificative. finanţatorilor. pornind de la întocmirea documentelor justificative până la finalizarea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale”. „este necesară elaborarea unui set (manual) de proceduri de către conducerea fiecărei persoane juridice pentru toate operaţiunile derulate. Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea. tehnic şi comercial. Conform I. principiul continuităţii activităţii. specifice fiecărei instituţii publice. reflectă substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma lor juridică. sunt neutre. conducerea trebuie să folosească raţionamentul profesional . „judecata de valoare" este baza soluţiilor contabile. singurul care permite alegerea alternativelor. 22 din I.la dezvoltarea unei politici contabile.A. bazele de calcul. Politicile contabile încorporează: • • • • • principiile. În absenţa unui I.este tratată sau nu ca semnificativă în funcţie de interesul urmărit (spre exemplu dacă ea reprezintă sub 5% din portofoliul problemei nu ne interesează evident).S. adică nepărtinitoare. 3 0 . sunt prudente.A. controlorilor şi tuturor celor care citesc situaţiile financiare. care guvernează funcţionarea contabilităţii.S. cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de persoana juridică. prin situaţiile financiare.A. de către specialişti în domeniul economic. 1 .” La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate conceptele de bază ale contabilităţii.S. „Aceste proceduri trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii. care să ofere cele mai utile informaţii utilizatorilor. „pragul de semnificaţie" conform căruia o informaţie . dar şi celelalte principii.• • • „raţionamentul profesional".

Tratamentele contabile necesare la modificarea politicilor contabile: • • Soluţia de bază: imputarea efectelor schimbării asupra capitalurilor („Rezultatului reportat"). Soluţia alternativă permisă: ajustarea situaţiilor economice curente. Schimbarea politicilor contabile se poate face: • • Retrospectiv . Nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile: a) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii care diferă ca fond de evenimentele sau tranzacţiile produse anterior. Odată stabilită configuraţia politicii contabile.C. 3 0 .. criteriile de recunoaştere şi evaluare pentru active. efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii persoanei juridice. Este foarte importantă menţionarea în notele explicative a oricăror modificări ale politicilor contabile. venituri şi cheltuieli prevăzute în Cadrul general I.deci şi asupra evenimentelor anterioare. Prospectiv . obligaţii.b)definiţiile. Modificarea politicilor contabile aduce după sine şi actualizarea "manualului de proceduri" care trebuie să conţină acea concepţie contabilă care este în funcţiune şi pe „şenalul” căreia se realizează contabilitatea curentă. STANDARDE CONTABILE Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (cunoscute sub acronimul IFRS provenit de la denumirea în limba engleză International Financial Reporting Standards) reprezintă un set de standarde contabile.S. 9. În prezent. modificarea acesteia este permisă doar dacă unele din criteriile sale de fundamentare sunt modificate de lege sau au ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile persoanei juridice. c)pronunţările altor organisme de stabilire a aplicării Standardelor şi practicile acceptate în sector numai în măsura în care acestea sunt consecvente .numai pentru viitor. b) adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacţii ce nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative. pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat. Multe dintre standardele care fac parte din IFRS sunt cunoscute sub vechea denumire de Standarde Internaţionale de Contabilitate (IAS).A. ele sunt emise de International Accounting Standards Board (IASB). pentru bunurile şi evenimentele existente şi în derulare.

Aproximativ 100 de state impun sau permit utilizarea IFRS sau au o politică de convergenţă spre acestea. În februarie 2006. IASB colaborează cu UE pentru a găsi o cale acceptabilă pentru eliminarea acestei anomalii. Singapore şi Pakistan. standardele trebuie să fie avizate de către Comitetul de Reglementare Contabilă (ARC). care este format din reprezentanţi ai guvernelor statelor membre şi este consiliat de un grup de experţi denumit Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG). Pentru a fi aprobate pentru utilizarea în UE. SEC a propus modificarea acestei reguli în sensul eliminării obligaţiei de a efectua o reconciliere cu 3 0 . Convergenţa cu US GAAP În cadrul unei reuniuni desfăşurate în 2002 la Norwalk. Două secţiuni din standardul IAS 39: Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare nu au fost aprobate de ARC şi. Hong Kong. toate standardele aprobate şi modificările lor aprobate ulterior trebuie publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pe 13 octombrie 2003. ulterior continuând dezvoltarea lor.IAS au fost emise între 1973 şi 2001 de către consiliul International Accounting Standards Committee (IASC). Deşi în prezent nu se mai emit standarde IAS. În aprilie 2001. IASB şi Financial Accounting Standards Board din Statele Unite ale Americii (FASB) au convenit să îşi armonizeze agendele şi să coopereze în vederea reducerii diferenţelor dintre IFRS şi Principiile Contabile General Acceptate din SUA (US GAAP). Noile standarde poartă însă denumirea de IFRS. prima publicare a standardelor a fost inclusă în PB L 261. în această privinţă. cele deja existente sunt în continuare în vigoare până la înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS. vedeţi şi lista statelor care au adoptat IFRS de pe situl IAS PLUS. FASB şi IASB au semnat un Memorandum de Înţelegere care conţine un program al aspectelor asupra cărora celor două organisme intenţionează să obţină convergenţa până în 2008. însoţite de o notă care să reconcilieze standardele locale cu US GAAP. IASB a adoptat toate standardele IAS. Comisia Valorilor Mobiliare şi Burselor din Statele Unite (SEC) impune în prezent tuturor companiilor străine cotate la burse din SUA să pregătească situaţii financiare fie în conformitate cu US GAAP. IFRS sunt folosite în multe state ale lumii inclusiv în statele membre ale Uniunii Europene (UE). Uniunea Europeană Toate societăţile comerciale cotate din UE sunt obligate în prezent să întocmească situaţii financiare consolidate în conformitate cu IFRS. Connecticut. Întrucât standardele IFRS fac în prezent parte din legislaţia europeană. Această obligaţie generează costuri semnificative pentru companiile cotate în acelaşi timp în SUA şi în alte ţări. fie în conformitate cu standardele lor contabile locale. În prezent. Pentru situaţia la zi. standardele IFRS aplicate în UE sunt diferite de cele emise de IASB. Modificările standardelor IAS şi IFRS publicate în trecut pot fi monitorizate folosind pagina de web a Direcţiei Piaţa Internă a Uniunii Europene privind implementarea IAS în Uniunea Europeană. Africa de Sud. Rusia. Australia.

gestiunea şi controlul activelor. 500/2002. Administraţia 3 0 . -„Contabilitatea. în principiu începând din 2009. Reguli generale Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli. şi implicit particularităţi. 11) contabilitatea nu trebuie confundată sau redusă la întocmirea şi clasarea de documente sau alte înscrisuri. 2. instituţii publice reprezintă denumirea generică ce include Parlamentul. a contului anual de execuţie a bugetului de asigurări sociale de stat. pentru firme-corporaţii. pentru bănci. ci conturarea şi respectarea unor concepţii şi politici care să asigure conducerea financiară a întreprinderilor şi instituţiilor. întărirea capacităţii de rezilienţă financiară într-o economie concurenţială şi plină de obstacole. evaluarea. art. precizează: 1. prelucrarea. a contului anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat. precum şi a conturilor anuale de execuţie ale bugetelor locale. economice şi băneşti pentru că. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. asigurări. atât pentru cerinţele interne ale acestora. clienţii. ca activitate specializată în măsurarea. datoriilor şi capitalurilor proprii. 10. instituţii financiare.” 2.dar trebuie avut în vedere că există standarde. patrimoniul aflat în administrare. în continuare. într-o manieră care să corespundă exigenţelor actuale: integrarea europeană. a fondurilor speciale. instituţiile publice şi alţi utilizatori. a fondurilor speciale. cunoaşterea. precum şi a conturilor anuale de execuţie a bugetelor locale. pe exemplul instituţiilor publice. cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali. FUNCTIONAREA CONTABILITATII Obiectul contabilităţii. precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat. Notă: Acest capitol îl vom trata. spune Legea (Legea nr. este poate cel mai clar exprimat prin Legea contabilităţii nr. republicată 2004. transparenţă în utilizarea resurselor şi a fondurilor comunitare. iniţiatoare şi decizionară de acte comerciale. 82 / 1991. libera circulaţie a bunurilor şi a banilor. dat fiind că este mai accesibilă . creditorii financiari şi comerciali. aşa cum s-a văzut mai înainte. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. 82/1991 (republicată în 2004) care.„Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli.US GAAP pentru companiile străine care îşi pregătesc situaţiile financiare în conformitate cu IFRS. precum şi pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat. . performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie. publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară. patrimoniul aflat în administrare. Companiile bazate în SUA vor fi în continuare obligate să raporteze în conformitate cu US GAAP.” Organizarea contabilă şi asigurarea funcţionării ei corespunzător pretenţiilor europene este totuşi atributul fiecărei persoane juridice deţinătoare şi administrator de patrimoniu. la art.

Prin această schimbare de nuanţă a O. menţionează că noul art. 2.nr. 70/13 august 2004. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice. aprobat prin ordin al ministrului finanţelor publice şi care este armonizat cu standardele internaţionale de contabilitate. ale autorităţii publice. ministerele. nr. în articolul final. 82/1991. în conformitate cu cerinţele. ca ţinte ferme ale ansamblului bugetar naţional. dar nu şi de cea „târâş-grăbiş 3 0 . 11 din Legea contabilităţii nr. Potrivit prevederilor art. care trebuie să reflecte încasarea veniturilor şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar. noi sperăm că până la urmă se va intra pe făgaşul normal. (a).2 al. S-a tot vorbit de intrarea in Europa „în marş”. contabilităţii de angajamente. indiferent de modul lor de finanţare. revenind la ceea ce ştiu ai noştri mai bine: „venituri încasate” şi „cheltuieli plătite”. cu tot cortegiul său de consecinţe.2004. apariţia plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar”.” Instituţiile publice au obligaţia să conducă contabilitatea în partidă dublă cu ajutorul conturilor prevăzute în planul contabil general. 25 – 26 din IAS 1: „Întreprinderile/instituţia trebuie să îşi întocmească situaţiile „În baza financiare folosind contabilitatea de angajament”. Prin intermediul acestor conturi instituţiile publice trebuie sa înregistreze operaţiunile economico-financiare în momentul generării drepturilor de creanţă sau de obligaţii (principiul accrual). instituţiile publice autonome. introdus prin O.2007. respectiv la momentul creării. Remarcă: Această ordonanţă nu modifică prevederea art. care formulează pct. În felul acesta „contabilitatea financiară” se conduce după cerinţele comune relaţiilor patrimoniale ale oricărei persoane juridice. chiar dacă O. 82/1991. a unei creanţe sau unei obligaţii. cu sistemul european de conturi şi cu Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţii europene. precum şi instituţiile din subordine a acestora. precum şi excedentul sau deficitul patrimonial. Argumentul îl găsim chiar în Ordonanţa amintită care. G. care să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale.1.08. 500/2002. iar dezvoltare ei se asigură prin „contabilitatea internă de gestiune”. Acestea sunt regulile. al. b) contabilitatea trezoreriei statului. 70/13.Prezidenţială. tranzacţiile şi evenimentele sunt recunoscute atunci când apar şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul acestora sunt încasate sau plătite. punctele „c” şi „d” (venituri „constatate” şi cheltuieli „angajate”) vor intra totuşi în vigoare de la 01. „în genunchi”. Sistemul "accrual" înregistrează fluxurile pe baza drepturilor constatate. 74 din Legea Finanţelor publice nr. 70/14. „Contabilitatea publică cuprinde”: a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Nr. „contabilitatea de angajament” ca principiu fundamental de organizare şi de politică contabilă se anulează. („Contabilitatea publică”) al Legii nr. d) contabilitatea destinată analizării costului diverselor programe aprobate. Notă: Pentru clarificare iată ce spune art. G. G. încurcă deocamdată lucrurile. în felul următor: „a) contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare care trebuie să reflecte generarea şi încasarea veniturilor. transformării sau dispariţiei/anulării unei valori economice.2004 şi practica însăşi.08. aceasta este ordinea contabilă şi.01. „pe burtă”.1. c) contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor.

astfel că obiectul contabilităţii întâlneşte şi el cele mai diverse forme de cuprindere şi manifestare. SNCF. care se leagă direct de la bugetul de naţional aprobat la rândul lui. juridică. după caz. (2): „Unităţile≅ până când toată lumea va înţelege: administrativ – teritoriale. 4)”. grădiniţe. în subordinea administraţiei publice. 2: „Instituţiile publice. tehnică de calcul şi necesită o specializare destul de rig. utilitate publică adică organizaţii nestatale. cu multe implicaţii. unele sunt normale ca mărime. entităţile componente ale serviciului public. Tocmai de aceea. etc. ≅ organizatorică. încât ai impresia că sub această căciulă intră ≅ agenţii guvernamentale. Cu atât mai fermă este constatarea în cazul acelor instituţii care gestionează banul public. 3 0 . precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate. nu poate funcţiona decât împreună cu propria contabilitate. Organizarea contabilităţii Orice entitate persoană juridică.: administraţie financiară). asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie. ca o cerinţă obiectivă a gestiunii financiare. O. 1. precizează expres încă de la art.08. 32. oameni. societăţi. ca formă -organe ale administraţiei publice. finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.Când vorbim generic de instituţie publică în calitatea ei de persoană juridică organizatoare a contabilităţii şi titulară la Finanţele publice drept depunătoare de bilanţ (situaţie financiară). organizarea şi asigurarea funcţionării acitivităţii de contabilitate este o chestiune de management. (b) organizaţii care prestează serviciul public. al. ≅ institute. G. 70/13. a simţit nevoia să se repete punctual. instituţiile şi serviciile publice de subordonare locală. ≅ (ex. adică serviciul înfăptuit de o unitate statală şi care. G. care au personalitate juridică şi ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite. ministere. ≅ totul: secţie≅ administraţii (ex. altele mici şi chiar unicate. Subliniind importanţa lucrurilor. spitale. de Parlamentul ţării. al. potrivit bugetului aprobat In interiorul persoanei juridice. Aşa bunăoară trebuie să distingem: (a) autorităţi: preşedinţie. pot fi: regii autonome. care angajează fonduri. etc. (c) servicii de instituţii publice. (2): „Instituţiile publice cu personalitate≅ aprobat”. regii. în ansamblul mecanismului său funcţional. organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate. potrivit bugetului art. art.: pentru culte). Nr. ai căror conducători au calitatea de ordonator de credite. respectiv contabilitatea financiară şi. contabilitatea de gestiune (în partidă dublă – art. precum şi a angajamentelor şi a plăţilor efectuate. 70/13 august 2004 care modifică Legea contabilităţii. 34. dar şi ale propriului statut. al.≅ cămine. ≅ secretariate (ex.≅ oficii (de şomaj). La rândul lor. Nr. şcoli. trebuie să avem în vedere toate formele lor de manifestare. parlament. organizează şi conduc contabilitatea drepturilor constatate şi a veniturilor încasate. 82/1991 (actualizată prin O. guvern.2004). În această diversitate. poartă o gamă foarte numeroasă de denumiri. de poliţie). Legea contabilităţii nr. ordinea şi disciplina fiind cerinţe ale legii.

conduse de către directorul economic (financiar). de organizarea şi conducerea contabilităţii. condiţiile necesare pentru întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile economice. din cadrul ministerelor. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. după caz. orăşeneşti şi comunale. în condiţiile legii. pot încheia contracte de prestări de servicii. Instituţiile publice la care contabilitatea nu este organizată în compartimente distincte sau care nu au personal încadrat cu contract individual de muncă. compartimentul financiarcontabil reprezintă o structură organizatorică în cadrul instituţiei publice. municipale. pentru conducerea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale. contabilii şefi şi alte persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie din cadrul instituţiilor subordonate ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se numesc cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil din cadrul ministerului sau organului central respectiv. orăşeneşti şi comunale se numesc cu avizul conducătorului financiarcontabil al consiliului local respectiv. În acest scop. se numesc cu avizul direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti. în care este organizată execuţia bugetară (serviciu. Conducătorii compartimentelor financiarcontabile din cadrul consiliilor locale. compartiment). una dintre persoanele care îndeplineşte aceste atribuţii în cadrul unei instituţii publice care nu are în structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care îndeplineşte aceste atribuţii pe bază de contract. în compartimente distincte. care răspund potrivit legii. se face cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. pe baza propunerii ordonatorului de credite ale instituţiei respective. Încheierea contractelor se face cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile publice de bunuri şi servicii. Conducătorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul instituţiilor publice finanţate din bugetele consiliilor locale municipale. Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii şi de alte persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil.Tocmai de aceea Legea contabilităţii nr. Numirea directorului economic. 82/1991 (actualizată 2004) prevede la art. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare şi răspund. împreună cu personalul din subordine. Directorii economici. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu această destinaţie. celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi alte autorităţi publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali de credite. Persoanele juridice organizează şi realizează contabilitatea. respectiv contabil autorizat. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. birou. a contabilului şef sau a altei persoane împuternicită să îndeplinească această funcţie. cu societăţi comerciale de expertiză contabilă sau cu persoane fizice autorizate. contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. precum şi valorificarea rezultatelor acesteia. în condiţiile legii. persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii trebuie să asigure. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare. al (1) că: „răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului. Şeful compartimentului financiar-contabil este persoana care ocupă funcţia de conducere a compartimentului financiar-contabil şi care răspunde de activitatea de încasare a veniturilor şi de plată a cheltuielilor sau. ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective”. 1. de regulă. organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii. 500/2002. ale sectoarelor municipiului Bucureşti. potrivit legii. În sensul prevederilor Legii finanţelor publice nr. potrivit legii. conform legii. depunerea la termen a 3 0 .

G. sunt interzise.documente primare întocmite la locul şi în momentul desfăşurării evenimentului patrimonial. cu numeroase particularităţi de conţinut şi restricţii de completare şi circulaţie: unele se întocmesc în unitate. fără să fie înregistrate în contabilitate. c) Documente de sinteză şi raportare contabilă şi financiar-fiscală. elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate. La data întocmirii situaţiilor financiare. Documente şi registre contabile 1.documentele centralizatoare obţinute prin sortarea documentelor primare pe operaţii. în funcţie de "tratarea" şi complexitatea lor. reţinând totuşi existenţa în practica curentă a trei mari categorii şi anume: • • • a) Documente justificative prin intermediul cărora se atestă efectuarea ca atare a operaţiilor economice şi care formează de fapt masa covârşitoare a acestora. (1) din Legea contabilităţii nr.70 din 13 aug. calculat pe baza cursului de schimb valabil în penultima zi lucrătoare a lunii precedente lunii pentru care se stabileşte cursul valutar. La rândul lor documentele justificative pot fi: . Moneda şi cursul de înregistrare Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. exprimarea în etalon monetar a mărimii operaţiilor economice şi financiare. potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. b) Documente de evidenţă şi prelucrare contabilă. organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la specificul persoanei juridice. sistemul documentelor contabile este foarte complex. care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează deopotrivă răspunderea persoanelor care le-au întocmit. . orice operaţiune economică efectuată se consemnează întrun document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate. Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul zilei precedente. altele de execuţie şi justificare etc. a registrelor şi situaţiilor financiare. 2004 precum şi a celorlalte prevederi legale privind întocmirea şi utilizarea formularelor comune şi a celor cu regim special necesare în activitatea financiară şi contabilă.. după caz. altele vin sau pleacă spre exterior. În ansamblul lui. 82/1991. Potrivit prevederilor art.acestora la organele în drept. Conversia dintre EURO şi moneda naţională se efectuează la cursul de schimb lunar al EURO. de bunuri materiale. cu orice titlu. creanţe şi datorii în valută) se reevaluează la cursul comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a perioadei de raportare. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională. cât şi în valută. unele înscrisuri au caracter de dispoziţie. devenind astfel document justificativ. precum şi efectuarea de operaţiuni economice. Aceste documente. numerar şi alte drepturi şi obligaţii. 6 alin. deci prin cumularea şi centralizarea datelor consemnate iniţial în 3 0 . Reflectarea în contabilitatea instituţiilor publice a operaţiunilor privind primirea şi utilizarea contribuţiei financiare nerambursabile a Comunităţii Europene se face în lei şi în EURO. reactualizată prin O.nr. titluri de valoare. comunicat de BNR. Deţinerea. pe care îl "fotografiază" pe o machetă specifică fiecărui gen de operaţii. păstrarea documentelor justificative. vizat şi aprobat precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate.

denumirea unităţii (gestiunii) care a întocmit documentul. . Conform art. în orice moment. zilnic sau lunar. 19 şi 20 din Legea contabilităţii nr.). Documentele primare se transpun în „conturi”. pe principiul „dublei înregistrări”.semnătura de autorizare prin control a legalităţi operaţiilor prevăzute. Sintetizând lucrurile.denumirea documentului (factură. . fără ştersături şi spaţii libere. în limita unor termene stabilite prin lege. câteva constatări sunt demne de semnalat în vederea atestării sistemului documentelor primare: a) Investigarea "codului" pachetului documentelor. registrul inventar şi registrul cartea mare. respectând cu stricteţe procedeele specifice metodei contabilităţii – iar toate acestea ţin de alfabetul ştiinţei care se presupune. . 2.documentele primare. a documentelor în care se reflectă mişcarea elementelor de activ şi de pasiv (şi implicit formula contabilă de poziţionare corespunzătoare). prin intermediul „formulei contabile”. clasării şi sistematizării lor de aşa manieră încât să faciliteze accesul retroactiv şi controlul situaţiei desfăşurate. Registrul-jurnal se întocmeşte de fiecare instituţie şi de fiecare subunitate a acesteia. totalul lunar al fiecăruia se trece în registrul-jurnal general (care devine un registru centralizator de control). bon. că este cunoscut. dar cele mai sus menţionate rămân indispensabile. eventual. prin înregistrarea cronologică. Registrul-jurnal poate îmbrăca forma unui registru-jurnal general şi. a unor registre-jurnal auxiliare.valoarea în monedă (scrisă în cifre şi în litere. „Prelucrarea” contabilă a documentelor se face prin intermediul „registrelor” şi numai în urma acestor operaţii ele devin documente justificative. după data de întocmire sau de intrare a documentelor. b) Pentru toate categoriile de documente există obligativitatea păstrării (arhivării) acestora. apriori. În condiţiile conducerii contabilităţii cu ajutorul tehnicii de calcul fiecare operaţiune se va înregistra în mod cronologic. aprobarea şi confirmarea datelor înscrise în documente. ca şi "vizualizarea" unora din componentele lui. Acestea se utilizează în strictă concordanţă cu destinaţia lor şi se prezintă în mod ordonat şi astfel completate încât să permită. pentru documentele bancare şi de casă). b) Anumite documente mai pot cuprinde şi alte elemente ce-i îmbogăţesc conţinutul sau îi uşurează prelucrarea. cu contabilitate proprie. .jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează în mod cronologic. după caz.semnătura persoanelor implicate în efectuarea operaţiilor. . c) Se reţine de asemenea obligaţia respectării cu stricteţe a metodologiei de întocmire şi circulaţie a documentelor primare şi introducerea lor în procesul de prelucrare contabilă după reguli şi folosind procedeele cele mai potrivite specificităţii organizatorice şi pretenţiile manageriale ale fiecărui agent economic. operaţiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor după data de întocmire sau intrare a acestora în unitate.82/1991 (republicată 2004): „registrele de contabilitate obligatorii sunt: registrul-jurnal.numărul de ordine al documentului. spre a facilita prelucrarea lor contabilă ulterioară. . 3. În cazul în care se folosesc jurnale auxiliare. la orice moment dorit. etc. identificarea şi controlul operaţiunilor contabile efectuate. 3 0 . ne conduce la concluzia că orice document trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: . chitanţă.felul operaţiei.” a) Registrul . cu indicarea elementelor cantitative şi calitative.data şi locul întocmirii.

Atentie la conţinut: registrul inventar nu ţine locul documentelor de inventariere. fără ştersături şi spaţii libere. trezoreria.inventar este un document obligatoriu în care se înregistrează toate elementele patrimoniale de activ şi de pasiv. direct sau prin regrupare pe conturi corespondente. privind acelaşi loc de activitate. în registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului. 3. Balanţa de verificare cuprinde. prin gruparea elementelor de activ şi de pasiv. operaţiile diverse. Registrul-jurnal şi registrulinventar se numerotează şi se şnuruiesc înainte de depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare şi înregistrare. Principalele registre-jurnal auxiliare care pot fi utilizate sunt cele privind aprovizionările. cu ocazia încetării activităţii. Registrele de contabilitate prevăzute se numerotează înainte sau pe măsura întocmirii lor. ci compară valorile stocurilor. c) Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar. de regulă lunar. anual la închiderea exerciţiului. Registrul inventar serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii şi ca probă în diverse litigii. Registrele de contabilitate pot fi prezentate sub formă de registru sau foi volante şi listări informatice legate sub formă de registru. nu calculează plusurile şi minusurile. care stă la baza înregistrării în registrul-jurnal. precum şi de fiecare subunitate a acesteia. iar totalul registrului-jurnal verifică "totalul rulajelor din luna curentă” a balanţei de verificare. iar la închiderea conturilor. datoriilor. stabilindu-se situaţia fiecărui cont. următoarele elemente: simbolul şi denumirea conturilor (în ordinea din planul de conturi).În această situaţie registrul-jurnal se editează lunar. 3 0 . creanţelor. acestea se barează. Operaţiile de aceeaşi natură. pentru toate conturile sintetice. imobilizărilor existente la finele anului – valorile contabile cu valorile juste. totalul sumelor debitoare şi creditoare ale lunii precedente. la care se adaugă intrările şi se scad ieşirile de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului). Registrul-jurnal parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial se completează lunar prin preluarea totalului din registrul-jurnal obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul. evident).inventar se întocmeşte la înfiinţarea instituţiei. totalurile jurnalelor auxiliare se centralizează în registrul-jurnal general. rulajele curente debitoare şi creditoare ale lunii curente. de piaţă în scopul redimensionării provizioanelor (creşterii – descreşterii). iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. b) Registrul . Registrul-jurnal şi registrul-inventar se numerotează şi se şnuruiesc înainte de depunere la organele fiscale teritoriale pentru parafare şi înregistrare. nefiind admisă înregistrarea unor operaţii ulterioare. vânzările. pot fi recapitulate într-un document centralizator. conform posturilor din bilanţul contabil. respectiv soldul iniţial. Deci. registruljurnal înlocuieşte foile volante ale "notei contabile". pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi în procesele verbale de inventariere. Periodic. în funcţie de necesităţile instituţiei. Registrul . Balanţa de verificare: Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiilor patrimoniale se întocmeşte lunar balanţa de verificare (a conturilor. Elementele patrimoniale înscrise în registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. înregistrările efectuate în registrul-jurnal. Cartea mare stă la baza întocmirii balanţei de verificare şi se conduce de fiecare instituţie. inventariate potrivit normelor legale. rulajele debitoare. grupate în funcţie de natura lor. după caz. rulajele creditoare şi soldurile finale. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice. cu contabilitate proprie.

Cu ajutorul balanţei de verificare se certifică corelaţiile dintre egalităţile generate de dubla înregistrare a operaţiilor patrimoniale în contabilitate. Prin intermediul balanţei de verificare analitice se verifică concordanţa dintre conturile sintetice şi conturile lor analitice. respectiv concordanţa dintre totalul înregistrărilor din registrul-jurnal şi totalul rulajelor debitoare şi totalul rulajelor creditoare din balanţă. pornind fie de la datele de intrare. nu uitaţi să învăţaţi. Balanţa de verificare se întocmeşte atât pentru conturile sintetice cât şi pentru cele analitice. de acoperirea necesităţilor de informare. reconstituirea elementelor şi conţinutului conturilor. Fiecare cont dimensionat în cadrul planului se delimitează ca o pistă pe care aleargă datele în vederea constituirii indicatorilor economici şi financiari necesari în gestiune şi comunicare. a listelor şi informaţiilor supuse verificării. Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. cu ocazia verificărilor ce le efectuează la instituţiile care prelucrează în sistem automat datele din contabilitate. Instituţiile publice care utilizează sisteme informatice de prelucrare automată a datelor au obligaţia să asigure respectarea normelor contabile şi controlul datelor înregistrate în contabilitate. când acesta începe la data înfiinţării instituţiei publice prin actul normativ de înfiinţare. Sistemul conturilor Standardele internaţionale de contabilitate cercetează şi argumentează ştiinţific evenimentele şi soluţiile corespunzătoare. Sistemele de prelucrare automată a datelor trebuie să permită. planul contabil general reprezintă "platforma" de lansare a întregului mecanism de reprezentare şi calcul al situaţiei patrimoniale şi al rezultatelor obţinute. soldurile finale debitoare şi creditoare (deci balanţe de verificare cu „patru serii de egalităţi”) Balanţa de verificare la 1 ianuarie se completează cu soldurile finale debitoare şi creditoare ale lunii decembrie. în vederea efectuării corespunzătoare a testelor necesare. înainte de toate. precum şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. fie în ordine inversă de la conţinutul sintetic al conturilor. tradiţionale. listelor sau altor informaţii pe baza cărora să se poată determina datele de intrare. Această prevedere îşi are suporturile sale istorice. Dacă analizăm această structură aşa cum este ea reglementată în ţara noastră. Anumite instituţii precum cele de învăţământ. ce este contul)! În cadrul standardelor de contabilitate. construit şi el după o serie de reguli specifice care ţin seama de funcţionalitatea conturilor. într-un "cadru general" denumit şi "Plan contabil general". cu excepţia primului an de activitate. în măsurarea poziţiei financiare şi a performanţelor. precum şi concordanţa dintre totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din cartea mare şi totalul soldurilor finale debitoare şi creditoare din balanţă. constatăm următorul tablou al conturilor (valabil pentru orice tip de persoană juridică. Organele de control. programare şi de utilizare a tehnicii de calcul. legislative şi chiar astronomice sau climatice. evident într-un câmp de rezoluţii alternative. au probleme la trecerea din „anul şcolar” în „anul fiscal”. spre exemplu. în consens cu normele internaţionale de contabilitate. dar contabilitatea oferă toate elementele necesare translaţiei şi care te duc automat la anul calendaristic drept an gestionar – fiscal. de calcul şi control economic etc. au dreptul de acces la documentaţia de analiză. în orice moment. eventualele paricularităţi regăsindu-se în interiorul claselor: 3 0 . aşa că atunci când trecem la utilizarea practică a conturilor trebuie să avem în vedere că orice cont se circumscrie într-un anume perimetru. în prealabil. pe clase omogene cu o adresă clar delimitată. debitoare şi creditoare ale lunii curente. (Atenţie. de conţinutul lor economic. pentru conturile analitice se poate întocmi numai situaţia soldurilor (balanţa soldurilor). În structura sa cea mai generală conturile sunt sistematizate.totalul rulajelor cumulate de la începutul anului până la zi.

trebuiesc căutate „nişte” de plantare a unor conturi specifice pentru diverse evenimente temporare precum finanţările comunitare. . semnificaţia codificării (simbolizării) grupelor şi a conturilor este şi ea evidentă.. Câteva repere sunt interesante de reţinut: . cu terminaţia de la 0 la 8. contul de profit şi pierderi. separarea imobilizărilor supuse amortizării de cele neamortizabile şi încă altele 3 0 .clasa 5: Conturi de trezorerie . se realizează o legătură directă între contabilitatea curentă financiară şi situaţiile de sinteză financiar-contabile.terminaţiile grupelor de la 0 la 8 permit clasificarea operaţiilor conform unor criterii generale: în activul bilanţier .clasa 9: Conturi interne de gestiune În ansamblul acestei structuri. 76 "venituri financiare".pentru grupele de conturi afectate activului bilanţier terminaţiile 9 (inclusiv grupa 28) indică provizioanele pentru deprecierea activelor corespunzătoare claselor 2 . .o serie de grupe de conturi sunt perfect simbolizate prin corelaţiile absolute dintre ele: gr.în funcţie de natura cheltuielilor şi a veniturilor pe seama cărora se formează rezultatul exerciţiului.clasa 8: Conturi speciale .în funcţie de destinaţia sau natura economică a bunurilor. fondurile cu destinaţie specială.clasa 4: Conturi de terţi (decontări).clasa 7: Conturi de venituri . Pentru sistematizarea conturilor şi ierarhizarea claselor (grupelor s-a folosit "criteriul bilanţier" conform căruia conturile sunt clasificate şi ordonate în raport de structurile de activ şi pasiv. "Tabloul conturilor" este oricum mai complex şi mai vechi decât "tabloul elementelor" să zicem. nu de puţine ori.5. între sistemul de conturi şi bilanţul contabil. 66 . anexele la bilanţ. . Procedând astfel. îl poţi imagina. Aşa cum în tabloul lui Mendeleev dacă ai anumite supoziţii găseşti locul în care se află elementul chimic nou descoperit sau prezumat.clasa 1: Conturi de capitaluri (inclusiv rezultate) . . Şi poate în acest domeniu cel mai bun exemplu ni-l oferă instituţiile publice. dacă economia reală o cere. delimitate şi "aliniate" în bilanţul contabil. terminaţiile „9” permit să se identifice operaţiile de sens contrar celor care în mod normal sunt acoperite prin contul de nivel imediat superior sau prin contul de acelaşi nivel. necesară conducerii operative când informaţia "caldă" se culege din conturi fără a mai aştepta sinteza prin bilanţ.clasa 6: Conturi de cheltuieli . venituri şi cheltuieli. 77 "venituri excepţionale" etc.clasa 2: Conturi de active imobilizate .în contul de "profit şi pierdere" ..clasa 3: Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie . 67 . sau gr. unde. . tot astfel în "tabloul lui Luca Paciolo" găseşti contul de care ai nevoie sau."cheltuieli financiare" şi gr.în cazul conturilor şi subconturilor de bilanţ sau de cheltuieli şi venituri."cheltuieli excepţionale" şi gr.

Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea de a întreprinde acţiuni. Poziţia financiară este influenţată de resursele economice pe care le controlează. patrimoniul administrat. după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade. de exemplu. Solvabilitatea se referă la disponibilităţile de numerar pe o perioadă mai mare în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente. Informaţiile despre poziţia unei instituţii. performanţei şi modificărilor poziţiei financiare a instituţiei. de structura sa financiară. în special despre capacitatea acesteia de a colecta venituri sau a obţine finanţări. precum şi de capacitatea de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea.). activele – creanţe se încasează etc. sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla în viitor. În ultimă instanţă de aceasta depinde. 3 0 .11. Într-o accepţiune mai simplistă poziţia financiară defineşte potenţialul economic şi financiar al unei anume entităţi. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de administraţie. de aşi onora angajamentele financiare scadente. datoriile: o datorie reprezintă o obligaţie actuală a unităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. de a plăti dobânzi. Informaţiile despre resursele economice controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. La toate acestea o primă şi importantă imagine aduce patrimoniul de care poate dispune stabil entitatea şi capacitatea de mobilizare a acestuia în scopul realizării obiectivelor ce constituie menirea ei. capacitatea ei de aşi plăti angajaţii şi furnizorii. CONTABILITATEA SI POZITIA FINANCIARA Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită evaluarea capacităţii unei instituţii de a genera numerar sau echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generării lor. valoare patrimonială justă şi capacitatea acestuia de a genera beneficii economice. de a rambursa credite şi de a realiza programele administrative. Elementele constitutive ale poziţiei financiare cuantificate la un moment dat şi în mişcare după restricţiile „tratamentelor financiare” sunt: • • activele: un activ reprezintă o resursă controlată de unitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru aceasta (activele produc. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare. însemnând patrimoniul propriu. activele se comercializează. În acest sens informaţiile despre variabilitatea performanţelor sunt importante. de lichiditate şi solvabilitatea sa. Lichiditate se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat. acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor entităţii de a primi finanţare în viitor.

Fluxurile de beneficii economice viitoare dinspre sau către instituţia în cauză trebuie să fie suficient de sigure pentru a îndeplini criteriile de probabilitate prevăzute de IAS înainte de a recunoaşte un activ sau o datorie. finanţări. dar şi încasarea sau probabilitatea încasării creanţelor în măsura în care acestea sunt certe. definiţiile includ şi elemente ce nu sunt recunoscute ca fiind active sau datorii în bilanţ. O instituţie publică este mai interesantă şi devine mai atractivă dacă ştie să-şi fundamenteze bugetul. domeniul privat. iar prin tratarea lor corectă se intră în normalitate. după deducerea tuturor datoriilor sale. deciziile ce asigură realizarea obiectivului lor incorporează o anumită încărcătură economică. Astfel. autorităţi administrative sau instituţionale etc. întotdeauna evaluarea capacităţii firmelor. se angajează cheltuieli. de a-şi plăti angajaţii. Bilanţurile elaborate conform Standardelor Internaţionale de Contabilitate în vigoare pot inlcude elemente ce nu satisfac definiţiile activelor sau ale datoriilor şi nici nu sunt prezentate ca parte a capitalurilor proprii. dacă ştie să-şi gestioneze cheltuielile balansând corect între necesităţi şi resurse – iar toate acestea într-un context în care să nu fie omise eficienţa şi perspectiva. Definiţiile activelor şi datoriilor identifică elementele esenţiale ale acestora. dar nu încearcă să specifice criteriile ce trebuie îndeplinite înainte de a fi recunoscute în bilanţ. fiecărei instituţii de a genera numerar (venituri. se generează sau se „plânge” după resurse. societăţilor. atrageri de fonduri. de aici. 3 0 . dar ele satisfac o necesitate temporală sau conjuncturală a economiei reale.• capitalul/patrimoniul propriu: reprezintă interesul rezidual al proprietarilor (stat. impozite. etc. activităţi conexe. dar nu e aşa. chiar şi cele sociale. de exemplu. „Lumea” crede că aceste afirmaţii preluate din „cadrul general IAS” se referă doar la întreprinderi. apoi. beneficii economice. întrucât ele au menirea fundamentală de a genera venituri şi. dacă dă suportul ştiinţific şi legal dimensionării şi colectării veniturilor proprii din taxe. de a rambursa împrumuturi şi a plăti dobânzile corespunzătoare. CONTABILITATEA SI PERFORMANTA FINANCIARA Oricât de „instituţionalizate” par diversele verigi ale administraţiei publice. capacitatea acesteia de a angaja lucrări şi a plăti furnizorii.) ori echivalente ale numerarului. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii complete şi concentrate asupra performanţei şi modificării poziţiei financiare pentru fiecare entitate persoană juridică la nivelul căreia se administrează venituri.) în activele unei persoane juridice. resurse colaterale. 12. inclusiv a perioadei şi a siguranţei generării lor. dar indispensabilă. să-şi argumenteze cererea de fonduri. directă sau colaterală. domeniul public. În ultimă instanţă de aceasta depinde. Deciziile economice. necesită deci. deoarece nu satisfac criteriile de recunoaştere minim necesare. companiilor. dacă se încumetă să solicite şi să obţină finanţări pe programe. de a onora diverse alte obligaţii.

Bilanţurile contabile care nu corespund cu datele din evidenţa trezoreriilor statului se vor restitui instituţiilor publice respective pentru a introduce corecturile corespunzătoare. al. pentru anticiparea capacităţii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente. 1 (societăţi comerciale. În practica curentă informaţiile privind performanţa financiară sunt oferite în primul rând de „contul de profit şi pierdere”. 10. Instituţiile publice şi celelalte persoane juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite depun un exemplar din situaţiile financiare la organul 3 0 . stabilite potrivit legii. performanţei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată”. performanţa exprimă capacitatea de a valorifica posesia. 82/1991 (republicată 2006) „documentele oficiale de prezentare a situaţiei economico – financiare a persoanelor juridice prevăzute la art. care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare. Banii exprimă o posesie. impun în mod necesar. pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care ea. performanţa şi gestionarea financiară a oricărei instituţii publice.) sunt situaţiile financiare anuale. care trebuie să coincidă cu cele din conturile corespunzătoare deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică (dar „extras de cont” n-o fi având?). SITUATIILE FINANCIARE Poziţia. întocmite cel puţin anual. respectiv „contul de execuţie bugetară”. supuse verificării prin intermediul balanţei de verificare. administrative. Situaţiile financiare se întocmesc pornind de la conturile curente. dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple încât să le reducem la datele sintetice dintr-un anume formular de raportare periodică pentru că ar fi păcat să se ignore informaţia în timp real pe care o furnizează contul contabil. Performanţa este mai importantă decât banii. asociaţii şi organizaţii. Instituţiile publice întocmesc situaţiile financiare potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice. bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară pentru obţinerea vizei privind exactitatea plăţilor de casă. după caz.Informaţiile despre performanţa unei instituţii sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla în viitor. republicată 2004 OG 70/13 august 2004). Instituţiile publice au obligaţia să prezinte la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică la care au deschise conturile. sau la termenele de întocmire a situaţiilor financiare periodice (Legea 82/1991. economic – comerciale. a soldurilor conturilor de disponibilităţi. 13. poate angaja şi utiliza noi resurse. instituţii publice. Este interzis instituţiilor publice să centralizeze bilanţurile şi conturile de execuţie ale instituţiilor din subordine fără viza trezoreriilor statului. ca periodic activitatea acestora să fie sintetizată şi supusă unei analize de fond prin intermediul „situaţiilor financiare”. Aşa cum precizează art. etc. 1 al Legii nr.

Întrucât proprietarii investitori sunt ofertanţii de capital de risc ai entităţii persoană juridică. care armonizează regulile şi principiile de referinţă cu privire la elaborarea situaţiilor financiare anuale ale instituţiilor publice. de instituţii.E. anexe. cât şi prin acţiunea organismelor ce reprezintă profesia contabilă. Standardele Internaţionale de Raportare Financiară – IFRS. precum şi situaţiile financiare privind execuţia bugetului local întocmite de direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti se depun la Ministerul Finanţelor Publice. Este unul din motivele pentru care Uniunea Europeană a luat în considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european. dar pe care noi abia le descifrăm. În faţa provocărilor europene. Mecanismele economice româneşti prezintă din acest punct de vedere o mare rigiditate în implementarea conceptelor şi principiilor contabile. Situaţiile financiare sunt un complex de sinteze specific contabile. dar rămâne de văzut câţi beneficiază de acest “bine”.ierarhic superior. supuse auditării şi făcute publice. discutate şi aprobate sub semnătura de organele abilitate.. celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. furnizarea de situaţii financiare satisface necesităţile lor şi de asemenea va satisface majoritatea necesităţilor altor utilizatori. Preocupaţi de standarde. Există o terminologie-cheie care a învăluit lumea europeană dezvoltă şi toate marile puteri economice ale lumii. instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii. Standardele Internaţionale de Contabilitate vin cu un bagaj cultural greu. departe de o rigoare absolută de tipul 1 + 1 = 2!. fiecare cu explicitarea conducerii. Ea s-a adaptat proceselor de normalizare. Deşi nu toate necesităţile de informaţii ale utilizatorilor pot fi satisfăcute de situaţiile financiare. de oameni. Este poate. pentru perfecţionarea căreia se bat. Poate 3 0 . CONCLUZI Reflectarea fidelă a realităţii economico-financiare şi a consecinţelor sale sociale. se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în “ştiinţa conturilor”. 14. ale autorităţii publice şi instituţiile publice autonome. calcule comparative. reprezintă una dintre cele mai curajoase provocări pentru mediul administrativ. cum ar fi: Principiile Contabile General Acceptate în Statele Unite – US GAAP –. umane. la termenele stabilite de acestea. de convergenţă. şi care poate conduce la mai multe soluşii pentru o anumită problemă dată. profesioniştii contabili se preocupă în fapt de economie. cea mai frumoasă parte a profesiei contabile. Aceste „formalizări” au menirea de a întări valoarea cognitivă a informaţiilor contabile concomitent cu valorificarea lor in procesul decizional şi managerial. realizat prin apelul la principii. atât prin intermediul unor instituţii naţionale. există cerinţe comune tuturor utilizatorilor. Efectele şi finalităţile cercetării: Standardele trebuie să conducă la binele public european. Situaţiile financiare centralizate privind execuţia bugetului de stat întocmite de ministere. ele se fundamentează pe raţionamentul profesional. situaţii. cum spun numeroasele organisme de specialitate ale U. de reflectarea contabilă a realităţii. armonizare şi convergenţă. Standarde de Contabilitate pentru Sectorul Public – IPSAS. contabilitatea românească nu putea să rămână pasivă şi fără reflexe. la termenele stabilite de acesta. Procesul de armonizare a contabilităţii româneşti cu cerinţele Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS/IFRS) şi cu Directivele contabile europene.

C. nr.P. Aplicarea acestei soluţii presupune.S -Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public. Drăgan C. M. referitoare la auditul statutar al conturilor comunitare (preluată din originalul în limba franceză. cel puţin în spaţiul european. Pentru noi.264. cea mai acută problemă ar fi aplicarea standardelor internaţionale şi reglementărilor europene aşa cum sunt ele. 1080/2005. nr.p.D. Ordinul m. 2005. Ar urma apoi aplicaţii similare în instituiţiile publice unde procesul este “anevoios şi lent”-cel puţin cum a fost catalogat de Colegiul consultativ al contabilităţii. Mon. Legea contabilităţii nr.A. Standardele naţionale astfel elaborate trebuie să asigure convergenţa totală cu IFRS. 1978. 16005/2002. Editura Universitară. şi succesele dobândite dovedesc că acest lucru este posibil şi benefic. îndeosebi bănci şi societăţi de asigurare. Elaborarea de standarde naţionale pornind de la principiile înscrise în IFRS pare a fi calea cea mai interesantă. I. Editura Academiei Române.973.Contabilitatea de gestiune. 3 0 .8. Editura Economica.S.f.70/13 aug. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor de contabilitate publică (inclusiv anexele P. Of. 2007. 2004. Ordonanţa Guvernului nr.2006. ar putea fi acela de respingere prin această modalitate a unei eventuale dominaţii americane. Mon. 2002). evident însă cu adaptările minim necesare generate de prevederile şi progresele legislative.590. (publicat în volum.p.Revoluţia contabilităţii.inregistrat pe C. corerspunzătoare nevoilor. dar nu este de loc uşor. nr.82/1991 (cu toate modificările până în 2007). . 2004). însă o foarte bună cunoaştere a IFRS şi o activitate legislativă prealabilă de pregătire a cadrului necesar deschiderii câmpului de aplicare şi de manifestare nestingherită a acestor principii. publicat în volum. nr.Program de Reformă a contabilităţii şi de întărire Instituţională. 2006 Directiva a Opta a Comunităţii Europene privind legislaţia societăţilor comerciale.4 /2007 Reglementări contabile conforme cu Directivele a IV-a şi a VII-a a Comunităţii Economice Europene. publicate în volum de Parlamentul României-Camera deputaţilor. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. Ordinul m. .argumentul cel mai convingător pentru acceptarea armonizării prin raportare la IAS-uri. succesiv din 2000 până în 2007. Drăgan.cod ISBN nr. Aplicaţiile concrete din marile firme. M. .11-604). poate satisface mai bine raporturile care trebuie să existe între contabilitate şi fiscalitate şi poate cuprinde unele reguli referitoare la contabilitatea din timpul exerciţiului de raportare financiară. 1186 bis/2005. Of. dar şi specificităţii economiei româneşti. COM/2004/177.de Camera Auditorilor Financiari din Romania si trimismembrilor sai ca atasament la revista Auditul financiar" nr.f.International Accounting Standard. Bibliografie • • • • • • • • • • • • "Drumul spre Europa". Această cale de acces la IFRS asigură o mai bună concordanţă între principii şi reguli. Regulamentul Financiar al Uniunii Europene nr. I. Documentar elaborat de Banca Mondială pentru România. Într-o etapă următoare va trebui să ne elaborăm propriile standarde şi normative.A.

3 0 .

3 0 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful