Sunteți pe pagina 1din 29

c  

     
 

Prevede ca veniturile si cheltuielile trebuie incluse intr-un singur document de buget


pentru a asigura o monitorizare eficienta a resurselor comunitare. A fost enuntat prima data la
Bruxelles in 1995 (chiar daca tratatele aparusera mai devreme 1950,1951).Era utila aparitia
acestui principiu , intrucat intr-o optica noua au fost cuprinse laolalta in cadrul bugetului
comunitar, bugetul administrativ al CECO, EURATOM). Initial in cele 3 comunitati au existat
un numar de 5 bugete. Cu toata aplicarea spre unificarea bugetelor trebuie precizat ca exista o
derogare de la prevederile acestora. Este vorba de manifestarea unor exceptii datorate existentei
unei entitati descentralizate, care au bugete proprii si care primesc pentru functionarea lor
anumite subsidii de la bugetul comunitar (unitar) vom regasi aceastafunctionalitate si in cadrul
relatiei bugetarenationale, intre bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare,
intrajutorare, etc.


c  
    
 



Imbraca o formula net diferita decat cea traditionala, clasica. Conform prevederilor sale nu sunt
acceptate fonduri pentru echilibrare si in concluzie butel pare a fi destul de rigid, inca de la
fundamentarea sa. Cand se adopta bugetul veniturilor si cheltuielilor sunt perfect echilibrate.
Exista niste exceptii determinate prin cuprinderea in posturile de cheltuieli a unor sume
nenominalizate care pe perioada exercitiului financiar urmeaza sa fie destinate acoperirii cheltuielilor cu
cercetare, sau a unor cheltuieli administrative neseminificative, ca pondere pentru anumite institutii din
structuri UE. Cu aceasta ocazie constatam ca nu exista varianta existentei decat a unui bilant pozitiv
(cheltuielile nu pot fi depasite in cel mai rau caz daca nu sunt prevazute, exista resurse excedentare).
Daca exista situatia unui buget excedentar sumele disponibile sunt antrenate in noi finantari in
anul financiar respectiv. Conditia este sa nu fi fost identificate sumele reprezentand cheltuieli ce
urmeaza a se acoperi. In concluzie putem spune ca aceste cheltuieli nenominalizate sunt acoperite Äin
principiu´. Putem spune ca defapt e vorba, de altfel cum la denumit si doctrina, un fals principiu (cel al
echilibrului) intrucat nu este vorba de un dezechilibru.


c  
    

Operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite un control mai usor
asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie din 1993 s-a constatat
ca soldul excedentar nu poate fi raportat decat pentru bugetul ca expresie a existentei principiilor
unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu creaza posibilitatea derularii unei
actiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a
prevazut in Tratatul de la Lisabona a carei aplicare este pentru perioada 2006-2013.
In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii pentru
angajamente si alocatii pentru plati. La alocatiile pentru angajamente este vorba de costul total al activitatilor
dintr-un an financiar, care urmeaza sa se deruleze atat in anul respectivm cat si in perioada urmatoare, in timp
ce la alocatiile pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa fie
onorate(respectate). In estnta este vorba de distinctia, dar si legatura intre contabilitatea de angajamente (care
face deosebirea intre venituri si cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distinctia intre incasari si
plati).
Observam prin acest principiu ca optica de abordare a strategiilor bugetareeste net modificata in ceea
ce priveste modul de stabilire a alocatiilor pentru acoperirea cheltuielilor pe o baza mult mai realista, tot
plecandu-se de la acest principiu a fost posibil ca bugetul national (de stat) sa fie mai bine fundamentat, prin
utilizarea unor categorii de provizioane, astfel posibilitatile reale de finantare prin bugete a sarcinilor sociale
au putut fi mult mai rational dimensionate.
Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii care fac obiectul unei autorizari speciale.
In modul acesta a aparut intre ani posibilitatea existentei unor Äalunecari´ de excedente care au format ceea ce
se numeste sistemul raporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate,
intrucat sumele de la sfarsitul fiecarei perioade in loc sa fie anulate, sunt transferate anului urmator financiar.
Intra sub aceasta jurisdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada 1
ianuarie-31 decembrie, si nu din cumul de perioade anterioare.

c    






? þ



? 
   è reprezinta impozitele datorate bugetului UE si se compun dinè

?  ! asupra produselor agricoleè se stabilesc la importul acestor produse din state terte
ale acestor caror preturi sunt mai mici decat cele din UE. Nivelul preturilor din UE se stabileste de catre
Consiliul european in urma consultarilor cu Comisia si Parlamentul, de regula la un nivel superior celor
practicate la nivel mondial, astfel prelevarile agricole au rolul de a egaliza pretul produselor importate cu al
celor autohtone, pentru a proteja piata agricola comunitara.

?  ""
è sunt datorate de producatorii de zahar si produse derivate din zahar si sunt de
trei tipuriè accize de productie, accize de depozitare, alte accize. Aceste venituri au o destinatie prestabilita
fiind directionate pietei comunitare a produselor din zahar.

?   !  
è sunt stabilite asupra bunurilor importate din state terte si au ca
obiectiv, similar prelevarilor agricole, egalizarea preturilor bunurilor importate cu cele ale produselor indigene
pentru a proteja piata europeana.
 ! practicate de UE pot fiè

? Taxe vamale contractate

? Taxe vamale autonome

? Taxe vamale pentru neutilizarea subventiilor

? Taxe vamale antidumping.
Statele membre au obligatia de a colecta resursele proprii traditionale si a le transfera la bugetul UE,
avand dreptul sa retina o cota de 25% din acestea in contul costurilor de colectare. Aceasta cota se acorda
automat, indiferent de costurile efective de colectare.
Resursele proprii traditionale reprezinta practic singura sursa proprie a bugetului UE, fiind rezultatul
aplicarii tarifului vamal si al legislatiei comunitare privind agricultura. Colectarea acestor resurse implica niste
costuri semnificative concentrate in jurul serviciilor vamale ale statelor membre. Atribuirea resurselor proprii
traditionale, direct statelor membre nu ar fi eficienta, intrucat colectarea acestora depinde mai degraba de
distributia geografica a fluxurilor de importuri decat la locul unde are loc consumul final al acestora.

? þ
 "  #è nu reprezinta o prelevare fiscala propriu-zisa, fiind un procent din
TVA colectat in fiecare stat membru.
Aceasta reprezinta practic o contributie din partea fiecarui stat, calculata in functie de o baza stabilita
in mod unitar, la care se aplica o cota uniforma.
Baza de calcul se stabileste pentru fiecare stat, impartind veniturile fiscale colectate din TVA, la o
medie ponderata a cotelor de impunere, baza de calcul neavand voie sa depaseasca 50% din VNB al statului in
cauza.
In prezent cota uniforma de impunere se situeaza la nivelul de 0,3% pentru toate statele cu
urmatoarele exceptiiè Austria 0,225%, Germania 0,15%, Olanda si Suedia 0,1% (reduceri valabile doar in
perioada 2006-2013).

? þ
 "  #$ %  & #&

'è ultima ca si aparitie reprezinta contributii
directe din partea statelor membre, din bugetul public national al acestora. Rolul acesteia este de a echilibra
bugetul UE, fiind introdusa initial pentru situatia in care veniturile din celelalte 3 surse nu sunt suficiente
pentru a acoperi cheltuielile, altfel fiecare stat membru are obligatia de a contribui la bugetul uniunii, cu o cota
uniforma aplicata asupra VNB. Nivelul cotei nu este supus unor limitari, insa totalul resurselor proprii este
plafonat la 1,24% din VNB al UE.
Cuntumul veniturilor aferente celei de-a IV-a resurse, se stabileste pornind de la totalul cheltuielilor
aprobate, din care se scad veniturile previzionate din celelalte 3 surse. Intrucat acestasta resursa este corelata
cu dimensiunea economiilor statelor membre, este considerata cea mai echitabila, intrucat reflecta capacitatea
contributiva a statelor membre. Cu toate acestea, intrucat se bazeaza pe un agregat macroeconomic, ea
reprezinta o contributie nationala si nu asigura o legatura directa cu cetatenii uniunii.

?    
  
Dintre aceste mecanisme, cel mai important este corectia in favoarea Marii Britanii, introdusa pentru
a reduce dezechilibrele existente intre contributia acestui stat la bugetul UE si fractiunea relativ modesta din
cheltuielile bugetului alocate Marii Britanii. Finantarea acestei corectii se realizeaza de catre restul statelor
membre in functie pe ponderea VNB al acestora in VNB al uniunii.



c  (     

Sunt angrenate in utilizarea si dimensionarea acestor cheltuieli o multitudine de


organisme europene, atat in faza de proiectie, cat si in faza de alocare.
Identificam 2 categorii de cheltuieliè
-Obligatorii
-Facultative
Organele angrenate cu rol de decizie sunt Comisia Europeana, Consiliul European,
Parlamentul European. Procedura este diferita decat cea interna. Incadrarea in chelutielile
obligatorii sau facultative se realizeaza in functie de nivelurile de cheltuieli stabilite si anume
restrictionate prin 2 reguliè

? Platile insumate printr-un buget anual nu pot depasi un plafon total

? Exista o limita superioara pentru fiecare categorie de cheltuieli
Si in cadrul UE, bugetul este privit ca fiind un instrument, dar are o fundamentare specifica,
pe baza asa numitei Äperspective financiare´. Aceasta are rolul definitivarii in avans a
prioritatilor pentru o perioada de 7 ani, precum si stabilirea unui plafon. In acelasi timp se
remarca si introducerea unei cote maxime de crestere a cheltuielilor facultative, dar asupra carora
are competenta doar Parlamentul. O pozitie aparte ocupa cheltuielile privind politicile agricole,
iar din punct de vedere bugetar ele sunt dimensionate cu ajutorul asa numitelor linii de ghidare in
domeniul agricol.
Se poate ridica problema controlului cheltuielilor, si anume a celor parlamentare, avandu-se
in vedere ca determinarea acestora nu sunt in cea mai mare parte de competenta aprobarii
Parlamentului ( cel putin 45% sunt cele agricole).
Contul general de cheltuieli este divizat in mai multe sectiuni, dupa cum urmeazaè
Ê ? Parlamentul European
ÊÊ ? Consiliul
ÊÊÊ ?Comisia
Ê ?Curtea de Justitie
 ? Curtea Auditorilor
Ê ?Comitetul economic social si Comitelui regiunilor

Cheltuielile cuprinse in sectiunile I, II, III, IV, VI, poarta denumirea si de cheltuieli
administrative, o nota aparte pentru seciunea a III- a in care in parte 1 se regasesc cheltuieli
legate de personal, cladiri,echipamente, etc dar si alocatiile pentru operare (partea b) si care
contine unele subsectiuni. Acestea reprezinta o detaliere in functie de modalitatea cuprinsa in
agenda bugetara anuala.

Cele mai importante sectiuni sunt legate deè



? Agricultura ±politica agricola comuna si politica rurala

? Instrumente structurale ± fonduri structurale si fondul de coeziune.
Cu o pondere mai redusa regasim si sume distribuite pentru politici interne si actiuni externe,
in aceasta categorie intrand si fondurile de aderare, precum si un procent de 1% din totalul
cheltuielilor (fond de rezerva).


c  )
  !
"* 

 


a)? Principiul parteneriatului intre UE si un stat mambru, in baza caruia actiunile sunt in
stransa legatura si au un caracter coerent
b)? Principiul subsidiaritatii- care prevede ca regulile, procedurile si banii europeni ii
completeaza pe cei nationali si invers (daca ne referim la cofinantare)
c)? Principiul multianualitatii- vedem legatura intre bugetul national, bugetele locale si
bugetele firmei, care sunt legate si de pozitia de contribuitori.
d)? Principiul aditionalitatii conform caruia pentru a fi performante si a avea impact
economic, creditele din fonduri sau alte sume atrase (deci de natura financiara) nu pot sa
fie substituite cheltuielilor publice sau altor cheltuieli structurale (nu le pot inlocui).
e)? Ultimul principiu care poate fi pus in discutie este cel al eligibilitatii (al justificarii
legale), in conformitate cu obiectivele, programele, planurile financiare si vointa
finantatorilor intermediari exprimata prin ghiduri. Aceste sume in limbaj mai tehnic
poarta denumirea de alocatii pentru angajamente. Ex. cele pentru dezvoltare durabila sau
coeziune pentru crestere economica.


c  +
 

    
 "  
*  
  

þ þ    


De la data de 01.01.2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in
ansamblul sauè

? in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar
comunitar la nivelul fiecarui an bugetar

? in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal, de baza, prevazut de
Tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar.

Romania participa in procesul decizion al din domeniul bugetului comunitar, la nivelul


grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul Comisiei
europene, precum si la nivelul Parlamentului european, prin europarlamentarii alesi prin votul
direct al populatiei.
Odata cu aderarea la UE Romania va beneficia de fonduri postaderare in vederea
implementarii politicii de coeziune economica si sociala, comisa europeana a creat o serie de
instrumente financiare destinateè

? promovarii, dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE

? cresterea ocuparii fortei de munca

? protejarea mediului inconjurator.
_  ,,,,+ Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE, in
cadrul obiectivelor Äconvergenta si cooperare teritoriala europeana´ prinè

? Fondul european de dezvoltare regionala

? Fondul social european

? Fondul de coeziune
‰ 
 "!

  -

? Sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin
mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale, prin programe destinate modernizarii si
diversificarii stucturilor economine

? Ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect.
‰  
 &
 *  
-

? sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor

? cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de
munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de
participare pe piata muncii a femeilor

? sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii

? imbunatatirea investitiilor in capitalul uman.
‰  "  & *  
  * -

? retelele transeuropene de transport

? proiecte majore de infrastructura de mediu

? dezvoltare durabila

? imbunatatirea managementului aerian si rutier

? dezvoltarea transportului public, etc.
Acest fond se aloca pentru statele cu VNB/capita sub 90% din media UE, rata maxima de
finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect.


c  .!    
"

 
"

 

Din istoria finantelor regasim mecanismul de trezorerie si modul de functionare inca din
antichitate. In Atena banii publici se pastrau in temple, din aceasta cauza banii publici si banii
private nu puteau sa fie bine identificati. In Roma antica identificam 4 institutii care apartin unor
forme incipiente de trezorerieè
1.? Aerarium in care colectarea disponibilitatilor se realiza prin arendarea pe intregul
teritoriu a functiei de colectare catre un personal specializat foarte numeros, greu de
administrat si incert sub aspectul securitatii fondurilor.
2.? Cezarus fiscus ( ne sugereaza ca banii au si o destinatie publica, colectarea acestora
ramanand in competenta persoanelor autorizate de autoritatile timpului.
3.? Casa militara autonomaè dupa cum ii arata numele avea menirea de a furniza bani catre
personalul cu atributii militare sub forma de succesiune si drepturi de pensie.
4.? Patrimoniul lui Cezarus, in care predomina formele de dispozitie asupra banilor publici
de catre imparat.
Preocuparile de imbunatatire a activitatii de trezorerie au fost orientate catreè

? Crearea mecanismelor de administrare a banilor

? Mecanismelor de control.
Sub acest aspect s-au identificat de-a lungul timpului 2 etape din epoca medievala.

? Etapa initiala (timpurie) in care regimul monarho-feudal nu facea distinctia intre
trezoreria publica si casa regelui numita si caseta regala in care era pastrata inclusiv
averea personala. Totusi in aceasta perioada, cu timpul regele a incercat sub presiunea
evenimentelor sa dea seama publiccu privire la afectarea unor cheltuieli in fata unor
persoane care ulterior au luat numele de auditori.

? Era firesc sa se incerce varianta de separare a celor 2 patrimonii si este marcata de
istoriceste vorbindn de etapa monarhiei absolutiste. Cauza a constituit-oè progresul
general al societatii, necesitatea unor fonduri mai substantiale, o mai buna functionare a
trezoreriei
Este de remarcat faptul si faptul ca exista o incercare de separare a celor 2 patrimonii, in care un
oarecare success l-a avut Fillip cel Frumos, prin crearea unui minister al finantelor si a unei Curti
de Conturi, lucru realizat la sfarsitul secoluli al XIV lea. Totusi se considera ca un accord
substantial in fundamentarea acestei institutii financiare l-a avut aparitia Biroului central de
finante in timpul lu Ludovic al XIV lea care a si creat un consiliu regal al finatelor condus de
catre ministrul sau de finante Colbert, considerat chiar parintele ministrilor de finante de astazi.
Legislatia


c  / 
 
 

"

    


In principiu autorii romani identifica 3 categorii de deosebiri intre cele doua ³sisteme
bancare´è
-   * 


!  
è sub acest aspect diferenta esentiala se reduce la
ceea ce Louis Trotaba afirma, si anume ca trezoreria publica prezinta aceasta originalitate de a nu
exista. El se referea la serviciile invizibile desfasurate de subiectii domeniului public si facea
referire intre spatial public si domeniul public, cel de-al doilea fiind mai larg si mai presupunand
importante sume banesti pentru realizarea functiilor sale, in timp ce subiectii bancilor ii
reprezinta cu prioritate societatile private intalnite sub diverse, ³clientii´ trezoreriei statului sunt
subiecti publici. Intre cele 2 categorii o pozitie intermediara o ocupa persoanele fizice care pot sa
fie subiecti comuni
& 
" 

      


"


 
   . In
cazul trezoreriei publice in Romania, notiunea de depozite este improprie instruct prin functiile
sale trezoreria statului indeplineste in special functie de casier si doar in subsidiar pe cea de
bancher. Depozitele apar cu durata temporara in procesul deè
a. echilibrare a trezoreriilor pe orizontala sau verticala
b. in masura in care exista relatia de correspondent cu banca centrala, cu alte entitati atrase
respective CEC-ul sau posta sau chiar alte unitati bancare(conjunctural)
Constituirea de depozite este mult mai vizibila in trezoreria franceza, unde o anumita politica de
finantare practicata de trezorerie se oberva in mod conjugat de catre sistemul bancar si de
trezorerie pentru finantarea unor domenii (activitati militare, infrastructura, finantarea
³viitorului´, educatie si sanatate, respective cercetare).
In sistemul bancar politica de depozite inteleasa sub toate formele saleèplasamente, categorii,
transferuri, poliici intra si interbancare, reprezinta in sine o activitate specifica.
&  
 "
   -in ceea ce priveste trezoreria statului, aparand
ca evident rolul sau de mandatar al statului si deci procedurii specifice de gestionare a banilor
publici, greoaie si constrangatoare, in timp ce in sistemul bancar se observa de regula o
flexibilitate mai accentuata desi aici sunt reserve in ceea ce priveste instrumentele de plata fara
numerar, dar care sub aspect formal sunt riguros legiferate.

c  ,0
 "
 *   

"

  !  


La nivel central, la Ministerul Finantelor publice regasim, directia generala a


contabilitatii publice si sistemul de decontari in sistemul public. Aceasta unitate impreuna cu
unitatea de management a trezoreriei consituie strcutura centrala prin care este coordonata
intreaga activitate a sistemului de trezorerii in Romania.
La nivel central in structura Directiei finantelor publice vom regasi activitatea de
trezorerie si contabilitate publica, adica ceea ce intr-un limbaj eufemistic«««..

c  0
 "
 *   

"

  !



La nivel de municipiu vom intalni o structura complexa compusa dinè


- servicii casierie-tezaur
- vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie
- servicii de contabilitate a trezoreriei statului.
La nivelul oraselor, in structura fin publice orasenestiexista un compartiment de
trezorerie publica, iar la nivel comunal in structura administrarii finantelor publice comunale
intalnim compartimentul de trezorerie si contabilitate publica.
Activitatea de trezorerie la nivel judetean este condusa de trezorierul sef care are in
subordine urmatoarea structuraè
1.? servicii de sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale
2.? servicii de administrare si contabilitate a contului curent al trezoreriei
3.? servicii de intocmire si verificare a activitatii trezoriilor locale
4.? compartimentul de urmarire a activitatii de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si a
certificatelor de trezorerie.
In ceea ce priveste organizarea trezoreriei la nivel de municipiu structurile functionale
suntè
Seful administratie are sub subordine trezoreria si contabilitatea publica organizata sub
forma unui serviciu de contabilitate a trezoreriei statului si a unui serviciu de tezaur care are ca
scop vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie. De exemplu in aceasta
ultima structura se desfasoara urmatoarele operatiuniè

? de incasari in numerar ale institutiilor publice

? se verifica, se numara, se impacheteaza corespunzatornumerarul incasat (dupa norme
BNR)

? se asigura supravegherea numararii banilor

? se conduce corect si la zi evidenta intrarilor si iesirilor de numerar

c  ‰  


"

  þ 
Ca instituţie financiară, aşa cum acestea s-au manifestat în administrarea fondurilor
publice, de la înfiinţarea sa şi până în prezent, funcţiile ei ar putea fi sintetizate astfelè

a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor bugetare,
efectuarea plăţilor în numerar sau pe calea decontărilor cât şi păstrarea disponibilităţilor;
b) exercită un control fiscal asupra încasării veniturilor bugetare şi unul financiar -
preventiv asupra efectuării plăţilor privind respectarea limitelor şi destinaţiei creditelor bugetare,
aşa cum acestea au fost aprobate, deschise şi repartizate de autorităţile în drept;
c) efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi în contul instituţiilor publice, cu prilejul
constituirii şi utilizării mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale;
d) atrage disponibilităţile din economie pe calea împrumuturilor de stat, a certificatelor de
trezorerie, de depozit de la persoane juridice şi fizice în vederea acoperirii golurilor temporare
de casă ale componentelor bugetului general consolidat, a deficitului bugetului de stat şi a
refinanţării datoriei publice;
e) pe seama disponibilităţilor existente în contul curent general şi din contravaloarea în
lei a împrumuturilor externe păstrate în contul curent general al Trezoreriei statului, aceastaè
Ŷ acoperă temporar deficitul bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat şi
al bugetelor fondurilor speciale din anii precedenţi şi anul curent, precum şi al golurilor de casă
înregistrate de către bugetele locale;
Ŷ efectuează plasamente financiare, pe termen scurt, la băncile comerciale sau la alte instituţii
financiare prin Banca Naţională a României, care acţionează ca agent al statului.
f) pentru acoperirea temporară a decalajului dintre încasările şi plăţile din contul curent
general al Trezoreriei statului, aceasta poate contracta de la Banca Naţională a României şi
sistemul băncilor comerciale împrumuturi pe termen scurt;
g) gestionează datoria publică internă şi externă, asigurând evidenţa şi plata serviciului
datoriei publice interne şi externe;
h) efectuează operaţiuni privind drepturile de încasat şi obligaţiile de plată ale statului, la
baza cărora stau acorduri şi convenţii guvernamentale;
i) asigură contabilitatea privind execuţia de casă pentru operaţiunile de încasări şi plăţi
privind veniturile şi cheltuielile sectorului public;
j) asigură funcţionarea corespunzătoare a sistemului informaţional-contabil privind
raportarea modului de constituire şi utilizare a fondurilor publice.
c    ‰    
  
"

   %    
  
 
þ '
? ? ??
  
??  ??
Trezoreria prezintă două funcţii clasice, respectivè funcţia de casier al statului şi cea de
bancă a statului.
Prin ˜??÷  ÷
Trezoreria efectueazăè
‡ toate operaţiunile propriu-zise de încasări şi plăţi privind fondurile publice, în numerar sau prin
decontări în cont;
‡ controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget şi asigurarea informaţiei
necesare privind execuţia de casă a bugetului în vederea întocmirii conturilor de execuţie a
bugetului şi a elaborării rapoartelor periodice asupra acestora;
‡ gestiunea poziţiei de casă, zilnice, a bugetului;
‡ asigurarea lichidităţilor necesare prin cunoaşterea fluxurilor de încasări şi plăţi, elaborarea de
prognoze cu privire la cerinţele de plată, la sincronizarea plăţilor şi încasărilor, inclusiv a acelora
privind finanţarea deficitului şi serviciul datoriei publice.
Însărcinată cu execuţia efectivă a operaţiunilor de încasări şi plăţi prevăzute prin legea
anuală a finanţelor, Trezoreria este casierul statului. Mişcările de fonduri, în cadrul Trezoreriei,
rezultă din operaţiunile permanente, vizând, pe de o parte, resursele permanente ale statului, în
cadrul cărora impozitele ocupă un rol esenţial, iar pe de altă parte, cheltuielile permanente, care
cuprind cheltuielile ordinare, cheltuielile de capital, transferurile etc.
Permanenţa acestor operaţiuni (repetitivitatea acestora) poate fi înţeleasă numai pornind
de la funcţiile permanente ale statului, justificând caracterul lor precis, riguros şi restrictive.
Realizând aceste operaţiuni, Trezoreria manifestă o atitudine pasivă, deoarece aceste
operaţiuni sunt fixate prin legea finanţelor şi i se impun Trezoreriei.

???? ?
Rolul Trezoreriei de bancă a statului are două forme è
‡ Trezoreria acţionează ca o  ÷   
 ÷    ÷care furnizează capitaluri unor
întreprinderi pentru a le asigura dezvoltarea;
‡ Trezoreria acţionează ca o  ÷     şi în acest fel intervine în domeniul circulaţiei
monetare.
În calitate de bancă, Trezoreria asigură următoarele serviciiè
‡ este banca la care instituţiile publice, precum şi agenţii economici îşi au deschise conturi de
disponibilităţi prin care se efectuează operaţiuni de încasări şi plăţi, realizând, astfel, gestionarea
disponibilităţilor băneşti ale sectorului public şi integrarea acestora în politica de lichidităţi;
‡ gestionează datoria publică, respectiv, operaţiunile de contractare a împrumuturilor de către
Guvern pentru finanţarea deficitului bugetar, precum şi de refinanţare a datoriei publice;
‡ efectuează şi operaţiunile în care statul apare în calitate de garant sau de coparticipant la
acordarea de împrumuturi agenţiilor guvernamentale, care la rândul lor pot acorda împrumuturi.

?  ??
  ??
In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se afla in
stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara.
Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principaleè
1.  

   , in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier
al Statului;
2.  
 
 *  
in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si
acorda imprumuturi din disponibilitatile sale;
3.  
  
   intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate,
specifice Statului, in sectoarele economico-financiare;
4.    
!    *  
        in vederea reducerii costului
resurselor financiare furnizate (de exempluè acordarea de garantii anumitori solicitatori de
imprumuturi in scopul reducerii costului resursei);
5. 1
  

   
 ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si
capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a
capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii
economice.



c  ‰ 
*  

  

 

* 


 

Fluxurile financiare sunt determinate de incasarea prin numerar a veniturilor bugetare,
extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, personae juridice, fizice catre casele de
incasari, casele de plati si caserii tezaur. Mecanismul este reglementat riguros sub aspectul
sistemului informational (foi de varsamant, etc) sistemului informatic (soft adecvatètrezor, etc),
controlului institutional ex ante si ulterior sistemul de raportare semestrial, annual

c   ( ‰ 


 *  
 
   * 
   
    

 

Fluxurile finanicare determinate prin incasarea de numerar a creantelor de la contribuabil,


personae fizice, juridice, trezorerii care au in structura casa de incasari, fara casa de plati si
caserii tezaur.in aceasta situatie incasarea impozitelor, taxelor cat si restituirile de venituri pentru
cei indreptatiti se realizeaza printr-o banca comerciala din localitatea respective la care trezireria
are deschis un cont si se realizeaza operatiunile ca atare incepand cu 1 ianuarie 2004.

c  ) 
 
! 




"

 

 Fiecare trezorerie are obligaţia de a exercita controlul asupra încasării la termen a
veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurărilor sociale, după
caz, de către agenţii economici, instituţii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul
veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de către compartimentul încasarea şi
evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre
verificare primite în trezorerie, cum ar fiè chitanţe, dispoziţii de încasare, ordine de plata.
Cu ocazia controlului se verifica si se analizează următoarele aspecteè
a)- temeiul legal prin care s-a stabilit obligaţia vărsării de impozite şi taxe către buget.
b)- respectarea reglementarilor in vigoare privind vărsarea impozitelor si taxelor pe bugete,
precum si încadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevăzute de clasificaţia bugetara
aprobata.
c)- respectarea termenelor de vărsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua
efectuării plătiiè
- ziua depunerii sumei, când plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei.
- ziua virării sumei din contul plătitorului, când plata se face cu ordin de plată din iniţiativa
agentului economic.
- ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.
În cazul nerespectării termenelor de plată se calculează majorări de întârziere prevăzute ele
legislaţia in vigoare.
d) înscrierea corectă în documentele de plată, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, şi
a celor analitice pe plătitori.
e) determinarea corectă a bonificaţiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipată a
unor impozite si taxe stabilite prin reglementările in vigoare.

c  + 
* 
   



"

 

Activitatea desfasurata prin trezorerie presupune costuri mai reduse intrucat pentru
operatiile de executie bugetara nu se solicita comisioane, in schimb unitatile bancilor utilizeaza
disponibilitatile bugetului ± excedentele si cele ale institutiilor publice, ca surse de creditare, fara
sa se acorde dobanzi. In vederea acoperirii deficitului bugetar, in existenta unor sume importante
in contul curent al trezoreriilor, sunt avute in vedere si disponibilitatile institutiilor, care nu se
mai pastreaza la banci ci in conturi la trezorerie.
Prin infiintarea trezoreriilor cu costuri de altfel infime s-a ajuns la o gestionare mai
eficienta a resurselor Statului dar si la un control mai atent a cheltuielilor dispuse de institutiile
publice prin contul curent al trezoreriei, deschis la Banca Nationala. Eficienta s-a concretizat in
localizarea operativa a intarzierilor de plata, a railor platnici sau a nerespectarii cuantumului de
impozit datorat bugetului Statului.
Totodata au fost respinse la plata institutiilor publice acele plati care nu se incadrau in
creditele bugetare aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare ca volum si categorii de
cheltuieli. Astfel se creeaza posibilitatea organizarii si exercitarii controlului prin organele
proprii ale Trezoreriei asupra efectuarii cheltuielilor de catre institutiile publice din creditele
bugetare aprobate, mijloacele speciale extrabugetare si fondurile speciale, asigurandu-se
incadrarea platilor in destinatiile stabilite pe subdiviziunile aprobate prin legea bugetara anuala ±
cheltuieli curenteè salarii, materiale subventii, transferuri, cheltuieli de capital, respectarea
dispozitiilor legale in vigoare care privescè plata salariilor si a altor sporuri si drepturi de
personal, procurari de bunuri, obiecte de inventar, materiale, alimente, medicamente, investitii
precum si intarirea raspunderii ordonatorilor de credite in cheltuirea banului public. Acestea
toate, in conditiile executiei bugetare prin unitatile Bancii Comerciale Romane nu se asigura nici
un fel de control asupra cheltuielilor institutiilor publice, ci numai evidenta platilor pe capitole si
ordonatori de credite.

c  . 
"



Cateva opinii cu privire la aceasta institutie publica. In general autorii se indrepata spre 3
categorii de opiniiè
1.? Sustinuta de exemplu de Andre Neurisse si care sustine ca trezoreria publica reprezinta
un ansamblu de servicii publice oferite de catre stat in favoarea contribuabilului si prin
care acesta isi relizeaza scopurile si respectiv drepturile prin mecanismul solidar al
unitatilor de trezorerie (subunitatilor acesteia)
2.? Grupa de autori cum ar fiè Francois, Block, Lene care sustin ca pe langa sarcina de a oferi
servicii publice, are si menirea de a efectua incasari si plati in vederea realizarii unor
sarcini bugetare.
3.? Categorie in care il remarcam pe Gheorghe Malaescu care apreciaza ca sarcina trezoreriei
(in Romania) este aceea de a realiza incasarile si platile in operatiunea de executie de
casa a bugetului de stat.
Autorii francezi subliniaza si rolul monetary al trezoreriei redus doar la procesul creatiei
monetare. De aici si cele doua imagini pe care ei le au asupra acestei institutii cu vocatie
financiara suis generis (aparte)è

? Calitatea de platitor general, intelegandu-se prin acest aspect, faptul ca conturile
trezoreriei sunt publice si supuse controlului Curtii de conturi (regasim optica lui Filip cel
Frumos)

? Circuitul trezoreriei publice (banesc, monetar) in sensul ca fiind emitent de moneda
participa la circuitul general care reprezinta apanajul bancii centrale.


c  /  *   

"

   þ 

Criteriile care au dus la aparitia acestei institutii sunt fie istorice, fie tehnice, in prima
categorie regasind legislatia impusa sectorului public prin legea contabilitatii publice din 1989,
iar dupa 1989 rationamentul de ordine tehnic care a primat a fost acela de a controla mai bine
banul public atat la nivel centralcat si la nivel local, mai mult s-a dorit eliminarea unor
inconsecvente de natura contabila existente intre nivelul local si central care constau in secial in
faptul ca la nivel local (comune) exista un singur cont de evidentiere atat a veniturilor cat si a
cheltuielilor pentru functionarea caruia se aplicau principiile contabilitatii in partida simpla, in
timp ce la nivel central evidentele erau tinute in 2 conturi de venituri si cheltuieli, defalcate pe
analitice asa cum am vazut anterior aplicarea principiului unitatii de casa posibil de realizat doar
prin generalizarea aceluiasi mechanism contabil. In felul acesta, de fapt s-a urmarit separarea pe
analitice a continutului titlurilor, capitolelor, subcapitolelor sau altor categorii de grupari asa cum
apareau in structurile bugetare (de toate categoriile, de stat, locale, de sanatate, etc). in felul
acesta s-a realizat responsabilizarea personalului angrenat in operatiuni de executie bugetara si s-
au putut realize principiile programarii si planificarii financiarte la toate nivelele. Chiar daca
perfectionarea mecanismului a presupus si aparitia unui cadru institutional public mai complicat
si deci cu costuri mai mari, avantajele exercitarii unui control asupra banului public sunt certe.
Acest nou cadru a fost perfectionat prinpreluarea principiilor generale ale guvernantei
corporative din sfera domeniului public catre cea a trezoreriei dup ace la randul lor au fost
³importate´ din sfera privata.

c   ,  


 
 
 !
   

 !  
 
"


 

Acum si mai ales incepand din ¶90 are loc o reorientare dinspre sectorul privat spre cel
public a practicilor principiilor de guvernanta corporative.
In Romania, caz particular regasim in domeniul juridic incercarea de impelmentare a
guvernantei corporative si din nou un transfer dinspre domeniul privat spre cel public, inclusive a
trezoreriei statului de obiective, metode, tehnici intre obiectivele supuse monitorizarii, prin
intermediul guvernantei corporative regasim riscurile in toata amplitudinea lor. Rationamentul
managerial e relative simplu, in sensul ca stapanind riscurile care ameninta organizatia exista
probabilitatea de a conduce procesele de productie si a realize strategiile predeterminate.


c    

Avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice, in sensul nerespectarii
programarii existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat, locale, asigurari sociale,
sanatate si somaj precum si accesoriile acestora) sa fie colectate de catre ANAF intr-o abordare
unica pentru a inlocui activitatea celorlalte institutii angrenate in operatiunea de colectare. Pentru
aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa isi achite obligatiile financiare
urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata prin lege astfelè
1. varsare integral ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de catre
institutiile finantate integral din buget, reducandu-se astfel efortul bugetar
2. sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor primare ale institutiilor peste alocatiile bugetare
allocate prin bugetele de stat sau locale onform subordonarii
3. sa se utilizeze ca fonduri bugetare sau locale in cazul institutiilor publice finantate din aceste
bugete.
Conturile utilizate suntècasa, disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de plati in
numerar, casa tranzitorie.
Prin ordinul 994/2007 s-au aprobat nomenclatoareleobligatiilor fiscal datorate bugetului
de stat, asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale. Prin urmare obligatiile datorate
bugetului de stat se achita de catre contribuabil in contul unic, venituri ale bugetului de stat-
sume incasate pentru bugetul de stat in contul unic in curs de distribuire, iar celor datorate
bugetului de stat si al asigurarilor sociale de stat in disponibil al trezoreriei la banca in curs de
distribuire.

c  
"



Prin aprobarea bugetelor (structura bugetelor locale) se autorizează, pentru anul bugetar,
veniturile şi cheltuielile bugetare, după caz. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin
bugetele respective în cadrul cărora se angajează, se ordonanţează şi se efectuează plăţi,
reprezintă limite maxime, care nu pot fi depăşite.
Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai în limita creditelor bugetare
aprobate. Angajarea şi utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag
răspunderea celor vinovaţi, în condiţiile legii.
Pentru acţiunile multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament şi
creditele bugetare. În vederea realizării acţiunilor multianuale ordonatorii de credite încheie
angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar
respectiv.
















c  # 
    
 

# 

      -
'venituri proprii, formate dinè impozite, taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi
cote defalcate din impozitul pe venit;
'sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
'subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete;
'donaţii şi sponsorizări.
Fundamentarea ! 

 
   se bazează pe constatarea şi evaluarea materiei
impozabile şi a bazei de impozitare în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele aferente,
evaluarea serviciilor prestate şi a veniturilor obţinute din acestea, precum şi pe alte elemente
specifice, inclusiv pe serii de date, în scopul evaluării corecte a veniturilor.
Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea   
 
   pe ordonatori de
credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se efectuează
în concordanţă cu atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu priorităţile
stabilite de acestea, în vederea funcţionării lor şi în interesul colectivităţilor locale respective.
Fundamentarea şi aprobarea   
 
   se efectuează în stricta corelare cu
posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza

c  
 



  !
  -
& Veniturile şi cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
- Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia
donaţiilor şi sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.

     Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document,
pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice locale

    
- Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt aprobate, în condiţiile legii, pe o perioadă de un an, care
corespunde exerciţiului bugetar.
-Toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget
aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
4
    "
 
 Veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu şi se
aprobă în buget pe surse de provenienţă şi, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după
natura lor economică şi destinaţia acestora.
(
      
 Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă
naţională.
)
   Procesul bugetar este deschis şi transparent, acesta realizându-
se prinè
' publicarea în presa locală, pe pagina de internet a instituţiei publice, sau afişarea la sediul
autorităţii administraţiei publice locale respective a proiectului de buget local şi a contului anual
de execuţie a acestuia;
'dezbaterea publică a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia;
'prezentarea contului anual de execuţie a bugetului local în şedinţă public
 +
     
  Cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile
bugetului respectiv.

þ$ c ‰10þ0



 
   
  Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea
unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi a persoanelor fizice aflate în situaţie de extremă
dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local.

    *  
 
- Unităţile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autorităţile
administraţiei publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuţiilor lor, pe baza şi în limitele
prevăzute de lege.
-Autorităţile administraţiei publice locale au competenţa stabilirii nivelurilor impozitelor şi
taxelor locale, în condiţiile legii.
 
  

     Resursele financiare ale unităţilor administrativ-
teritoriale trebuie să fie proporţionale cu responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice
locale stabilite prin lege.
 
   
 Autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să fie
consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat către bugetele
locale

c  (þ 




 Legislatia enumera 6 reguli bugetareè
 Este interzisă efectuarea de plăţi direct din veniturile încasate, cu excepţia cazurilor în care
legea prevede altfel.
 Cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate deautorizările
conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale.
 Nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) şi nici nu poate fi
angajată şi efectuată din aceste bugete, dacă nu există baza legală pentru respectiva cheltuială.
 Nicio cheltuială din fonduri publice locale nu poate fi angajată, ordonanţată şi plătită dacă nu
este aprobată, potrivit legii, şi dacă nu are prevederi bugetare şi surse de finanţare.
( După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora,
dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării
cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale
respective.
) La elaborarea bugetelor ordonatorii de credite si autoritatile deliberative au obligatia sa
prevada in mod distinct creditele bugetare destinate stingerii platilor restante pentru finele anului
financiar anterior. Scopul aceste prevederi este acela de a dimensiona arieratele, de creare a unui
circuit financiar sanatos, dar si a unui cadru concurential adecvat.

c   )    


     
 
  
     

 


  
 
 


  
-
a.? Elaborarea si aprobarea bugetelor locale se face in conditii de echilibru bugetar la termenele
si cu porcedura legala.
b.? Sunt implicate compartimentele proprii de specialitate pentru stabilirea, constatarea,
controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale.
c.? Posibilitatea rectificarilor bugetare in anul bugetar respectiv
d.? Stabilirea unor criterii de eficienta pentru gestionarea bunurilor aflate in proprietate publica si
privata.
e.? Garantarea imprumuturilor interne si externe
f.? Stabilirea unui calendar privind operatiunile si prioritatile
g.? Gestionarea stricta a programelor de dezvoltare in perspectiva

c  +0-
2 
2
 



 

 -

0
 

  
  
-

 0
 
 
  sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor
judeţene.
0
 
 
  
  pot delega această calitate înlocuitorilor de drept sau altor
persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii principali de credite vor
preciza limitele şi condiţiile delegării.
0
 
  

 
0
 

 

 

 þ0

 0
 

 
  analizează modul de utilizare a creditelor bugetare
aprobate prin bugetele locale şi prin bugetele instituţiilor publice, ai căror conducători sunt
ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din
bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
0
 
   
 
  repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul
propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice ai căror conducători sunt ordonatori terţiari de
credite, şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.
0
 
 
3 
 
  utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai
pentru realizarea sarcinilor unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele
aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

þ   43 


 


 

 0
 

 au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai
în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale
0
 

 
4 -
& elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu;
-urmărirea modului de realizare a veniturilor
-angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare aprobate şi
a veniturilor bugetare posibil de încasat;
- organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii
- organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice

c  .   


 

 

# 
5     se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de
Ministerul Finanţelor Publice. # 
 sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar
   pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate şi paragrafe, după
caz.
   prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată, numărul de
personal, permanent şi temporar, precum şi fondul salariilor de bază se aprobă distinct, prin
anexa la bugetul fiecărei instituţii publice, numărul de salariaţi aprobat
fiecărei instituţii publice neputand fi depăşit.
     se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele
de angajament şi cu duratele de realizare a investiţiilor.
Secţiunile de funcţionare şi secţiunile de dezvoltare se utilizează pentru fundamentarea
bugetelor locale şi se aprobă ca anexe la acestea, respectivè
' 3  * 3  
 cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuţiilor şi
competenţelor stabilite prin lege, specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
' 3  "!
 cuprinde cheltuielile de capital.
   
  prevăzute anteriorè. a) sunt obligatorii şi se referă la cheltuielile
de personal, cheltuielile materiale şi cu prestarea serviciilor, subvenţiile şi transferurile
necesare realizării atribuţiilor şi competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale, în
condiţiile legii.
Fondurile externe nerambursabile şi împrumuturile interne şi externe se cuprind în
anexele la bugetele locale şi se aprobă odată cu acestea.
  


 
-
&Bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor
-Bugetele institutiilor publice care sunt finantate integral sau partial din bugetul local
-Bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii
-Bugetul imprumuturilor interne si externe la care rambursarea, plata de dobanzi si comisioane se
asigura din bugetele locale
-Bugetul fondurilor externe nerambursabile

c  / 


!    

Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza intr-un cadru
reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai multe ori
limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele).
O preocupare sub aspectul funatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai multe
surse. Astfel sunt cele din

? valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale,

? a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor bunuri
confiscate

? Sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare, mijloacele
fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale
Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare.
Taxele speciale pentru functionarea unor sevicii publice locale sunt create in interesul
persoanelor fizice si juridice, se stabilesc anual iar destinatia este de acoperire a cheltuielilor care
sint destinate pentru infiintarea de servicii publice de interes local sau chiar a finantarii unor
cheltuieli curente. Autoritatiile deliberative intocmesc lista cu aceste impozite si taxe si
conditiile de instituire, cu formalitatile legale respective.
Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijoace fixe se colecteaza intr-un cont
separat la trezoreria publica si are ca destinatie realizarea de investitii intr-un anumit domeniu si
ca atare se si urmaresc in aceasta directie. Au competenta calcularii amortizarii si evidentierii
sumerlor rezultate serviciile publice de interes local, care desfasoara activitati de natura
economica. Sunt si exceptii de la aceasta practica si anume finantari pe baza sumelor prevazute
in acordurile de imprumut sau de garantie incheiate cu institutii financiare internationale. Desi
activitatea este la nivel local ea este identificata ca fiind supusa regimului de amortizare printr-o
hotaarare de guvern (competenta centrala).

c  ,* 



Una din preocuparile autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare
financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii
functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori
nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitul incasat
la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile lucratoare de la
finele lunii in care s-a achitat acest impozit 

 
a)? 47% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara
activitatea contribuabilii care le=au achitat
b)? 13% la bugetul local al judetului
c)? 22% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (prin
Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati
In executie, cota de 22% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul
prevazut de lege ± 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in
bugetele entitatilor amintite anterior ± comune, orase, municipii, o repartitie asemanatoare o are
si municipiul Bucurest (alte cote) pentru acele momente, alocare si executie.
Comform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat pot sa
fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul Fintelor
Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a municipiului
Bucuresti).
Orice persoana, subiect intr-un raport juridic fiscal are obligatia sa solicite inregistrarea
fiscala a entitatii respective tinand cont de subordonarea locala in raport cu ANAF, cu
respectarea unor termene procedurale.
Platitorii (si beneficiarii sumelor) au obligatia de a evidentia sumele respective prin sistemul
contabil (armonizat cu directivele europene dar si cu intregul sistem national).
Primarul, prin compartimentele de specialitate, poate verifica corecta înregistrare fiscală
a contribuabililor la organul fiscal teritorial atât a sediului social principal, cât şi a sediului
secundar.Primarul are obligaţia să sesizeze orice nereguli constatate organului fiscal teritorial al
Ministerului Finanţelor Publice.
c  


!  

* 

Pentru finantarea cheltuielilor publice si echilibrarea bugetelor locale exista posibilitatea


aprobarii unor *   ! 
  care dobandesc in felul
acesta o destinatie speciala.
 
se face in functie de niste criterii de natura legala care suntè

?  *  
 determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in
proportie de 70%

? c
*6 in proportie de 30%
_   *      ! 
      pentru echilibrarea bugetelor
locale, aprobate anual prin legea bugetului de stat, şi din cota de 22%, o cotă de 27% se alocă
bugetului propriu al judeţului, iar diferenţa se repartizează pentru bugetele locale ale comunelor,
oraşelor şi municipiilor, astfelè
-80% din sumă se repartizează în două etape, prin decizie a directorului direcţiei generale a
finanţelor publice judeţene,
- 20% din sumă se repartizează, prin hotărâre a consiliului judeţean, pentru susţinerea
programelor de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură
Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul
echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care suntè

? Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara

? Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului
In stiuatia in care datele nu sunt disponibile la finalul anului anterior celui pentru care se face
repartizarea, impozitul pe venit se determina pe baza unei formule de calcul care tine cont de
marimileè

? impozit pe venit incasat intr-o unitate componenta a judetului

? impozit pe venit incasat in lunile anterioare lunii de calcul

? numarul anterior de luni pentru care se face repartizarea

c  
 *

     
 

Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la care
contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei pozitii
globale prin legea bugeetului de stat.
Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de credite, pe
baza existtentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor resurse financiare
care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie.
Criteriile sunt propuse de fiecare ordonator principal urmand sa fie aprobate de catre guvern.
Contractull de finantare cuprinde obligatoriu elementeleè obiect, durata, valoare, esalonare
multianuala, cheltuieli eligibile, clauze de modificare si reziliere, clauza a raspunderii solidare in
cote prportionale.
c  ‰ 
"
!


În bugetele locale se înscrie * 
"
!4
4la dispoziţia consiliului local, judeţean
şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului
Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la
propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective,
pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar,
pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare
către alte unităţi administrativ-teritoriale în situaţii de extremă dificultate, la cererea publică a
primarilor acestor unităţi ori din iniţiativă proprie.
‰  
"
!4 
4 poate fi majorat în cursul anului, cu aprobarea consiliului local,
judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a consiliilor sectoarelor
municipiului Bucureşti, după caz, din disponibilităţile de credite bugetare care nu mai sunt
necesare până la sfârşitul anului.

c   !    

   
 ! 3   şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice
locale se cuprind în proiectele de buget, în baza programului de investiţii publice al fiecărei
unităţi administrativ-teritoriale, întocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezintă şi în
secţiunea de dezvoltare, ca anexă la bugetul iniţial şi, respectiv, rectificat, şi se aprobă de
autorităţile deliberative.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale întocmesc anual programul de investiţii
publice pe clasificaţia funcţională. Pentru fiecare obiectiv inclus în programul de investiţii sunt
prezentate informaţii
financiare şi nefinanciare.
 *
3 *  
 vor includeè
'valoarea totală a proiectului;
'creditele de angajament;
'creditele bugetare;
'graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
'analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;
*'costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
 *
3  *  
 vor includeè
'strategia în domeniul investiţiilor
'descrierea proiectului;
'stadiul fizic al obiectivelor.
Aprobarea proiectelor de investiţii publice locale se face pe bazaè
- Documentaţilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, a căror finanţare se asigură
integral sau în completare din bugetele locale, precum şi ale celor finanţate din împrumuturi
interne şi externe, contractate direct sau garantate de autorităţile administraţiei publice locale, se
aprobă de către autorităţile deliberative.
- Documentaţilor tehnico-economice ale obiectivelor de investiţii noi, care se finanţează din
împrumuturi externe şi, în completare, din transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse,
precum şi ale celor finanţate integral sau în completare din împrumuturi externe contractate ori
garantate de stat, indiferent de valoarea acestora, se supun spre aprobare Guvernului

c  (   




   
 se deruleaza prin parcurgerea mai multorr *"-

? Angajament

? Lichidare

? Ordonantare

? Plata
Execuţia bugetară la oraşe, municipii, sectoarele municipiului Bucureşti, judeţe şi municipiul
Bucureşti se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au calitatea de ordonator
de credite de atribuţiile persoanelor care au calitatea de contabil.
Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor sunt în competenţa
ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale
instituţiilor publice.
Plata cheltuielilor este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil, în limita
fondurilor disponibile.
Instrumentele de plata vor fi la randul lor insotite de documente justificative, care sunt intocmite
in conformitate cu legea si numai dupa ce au fost angajate, lichidate si ordonantate. Observam o
data in plus implicarea ordonatorilor de credite in parcurgerea acestor faze.
Pentru anumite categorii de cheltuieli pot fi efectuate plati in avans intr-un procent de pana la
30% in conditiile dispozitiilor legale.
Sunt anumite situatii in care daca platile efectuate in avans sunt nejustificate prin bunuri, lucrari,
servicii prestate pana la sfarsitul anului vor fi recuperate de catre cei care le-au acordat si vor fi
restituite catre bugetul din care provin.
7 è Partea aferenta cheltuielilor eligibile pentru sume reprezentand plati in avans pentru
implementarea programelor, proiectelor, actiunilor finantate din fonduri externe nerambursabile
post-aderare, altele decat cele aferente programului operational sectorial transport si care pot fi
justificate prinè bunuri livrate, lucrari si servicii prestate pana la termenul stabilit pentru plata
finala conform contractelor incheiate, respectandu-se unele prevederi specifice ce fac obiectul
unor memorandumuri, acorduri, contracte, decizii, ordine de finantare etc.
c  )
 
  

 




  
 
 
    pot fi folosite prin deschideri de credite
efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit
destinaţiei stabilite şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea
cheltuielilor respective.
* 
   
 
 se face numai pe bază de documente justificative, caresă
confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor,
executarea de lucrări, plata salariilor şi a altor drepturi băneşti, plata obligaţiilor bugetare,
precum şi a altor obligaţii.
Exista posibilitatea ca pe parcursul exercitiului bugetar, ca urmare a unei dispozitii legale sa se
realizeze transferuri de institutii, actiuni sau sarcini de la o entitate la alta (minister la minister, o
autoritate locala catre altele etc). In aceste conditii, resursele financiare vor fi asigurate in mod
corespunzator prin anumite modificari de natura bugetara ca volum si ca structura.
Autoritatile delibeerative au competenta de a modifica si justifica toate aceste modificari de
natura bugetara.
Cu privire la fondurile externe nerambursabile, acestea sunt considerate ca avand un caracter
previzional si se determina in conformitate cu acordurile incheiate cu partenerii externi.

c  +þ 


 

   "0

þ 
 
 
   "  
 
, acestia au obligatia sa
analizeze lunar necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost
desfiintate sau amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul
limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara
aferent la dispozitia autoritatilor deliberative.

c  .     



Ordonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturiile anuale in
urmatoarea structuraè
a)? Pentru venituri
l? Prevederi bugetare initiale
l? ..............................definitive
l? Incasari realizate
b)? Pentru cheltuieli
l? Credite bugetare initiale
l? ...........................definitive
l? Plati efectuate
Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se depun sub
forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale Finantelor
Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.

c  /    


 

  3   4  
  se efectuează prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei
Statului, evidenţiindu-se în conturi distincteè
'veniturile bugetare încasate pe structura clasificaţiei bugetare;
'efectuarea plăţilor dispuse de persoanele autorizate ale instituţiilor publice, în limita creditelor
bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit dispoziţiilor legale;
'efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi privind datoria publică internă şi externă, rezultată
din împrumuturi contractate sau garantate de stat, precum şi cele contractate sau garantate de
autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scadenţă
şi plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor şi altor costuri aferente;
'efectuarea altor operaţiuni financiare în contul autorităţilor administraţiei publice locale;
'păstrarea disponibilităţilor reprezentând fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea în
lei a acestora, primite pe bază de acorduri şi înţelegeri guvernamentale şi de la organisme
internaţionale, şi utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate;
*'alte operaţiuni financiare prevăzute de lege.
Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilităţile contului curent
general al Trezoreriei Statului, autorităţile administraţiei publice locale îşi pot deschide
conturi la bănci comerciale, în vederea derulării acestora.
În execuţie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează
lunar de către direcţiile generale ale finanţelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de
ordonatorii principali de credit

c  ,_
  

_
 4 4 reprezintă o obligaţie generală care trebuie rambursată, conform
acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unităţii administrativ-teritoriale împrumutate,
precum şi din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autorităţile administraţiei
publice locale, după caz.
 
 
    -
'titluri de valoare;
'împrumuturi de la băncile comerciale sau de la alte instituţii de credit;
'credite furnizor;
'leasing financiar;
'garanţie locală.
Consiliile locale sau judetene pot aproba contractarea sau garantarea unui imprumut
intern sau extern pentruè
-realizarea de investitii publice de interes local
-refinantarea datoriei publice locale
Unitatilor administrative teritoriale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze
orice fel de imprumut daca totalul datoriei anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturi
contractate si garantate, dob si comisioanele aferente acestora, in anul respective, sa depaseasca
30% din totalul veniturilor propri.


c  ‰ 
 

 Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unităţile
administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici şi serviciile
publice de subordonare locală se constituie * 
 8 *
 local.
‰  
 se păstrează în conturi separate, deschise la unităţile teritoriale ale
Trezoreriei Statului, şi se constituie distinct pentru garanţii locale la împrumuturi interne şi,
respectiv, pentru garanţii la împrumuturi externe.
‰  
       è sumele încasate sub formă de comisioane de la beneficiarii
împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile Trezoreriei Statului la disponibilităţile
fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate
pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor şi,
respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor şi comisioanelor aferente şi, în completare, din bugetul
local. În cazul în care se efectuează plăţi din fondul de risc, aferente unor scadenţe neonorate de
garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.
$ !      risc se determină de către ordonatorul principal de credite şi se
aprobă de către autorităţile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului
garantat.

c  ‰  
   
 

 Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale se asigură instituţiilor publice astfelè
'integral din bugetul local;
'din venituri proprii şi din subvenţii acordate de la bugetul local;
'integral din venituri proprii.
  3   2 *  3 
     , varsă veniturile realizate la acest
buget.

c  
"*  
  
 
 !



   
 !

   
 
"*  
 *-
a)? Neachitate obligatii de plata lichide si exigibile mai vechi de 90 de zile si care depasesc
15% din bugetul anual
b)? Neachitate drepturi salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada
mai mare de 90 de zile la data scadenta
c)? In vederea determinării neachitării obligaţiilor de plată lichide şi exigibile, nu se iau în
calcul obligaţiile de plată care se află în litigiu comercial


c    


*  


    


-
a)? Analiza economico-financiara a entitatii
b)? Masuri de mentinere a serviciilor publice esentiale
c)? Masuri de crestere a gradului de colectare a veniturilor proprii sau de atragere a altor venituri
d)? Masuri de reducere a cheltuieli
e)? Planificarea economico-financiara si bugetara pana la redresare
f)? Stabilirea sarcinilor pentru indeplinirea prevederilor din planul de redresare financiara (se
realizeaza de Curtea de Conturi)

c  ( !   
 
 !



c
 ! 
   *   

  -

? Nu si-a echitat obligatiile de plata lichide si exigibile mai vechi de 120 zile si care depasesc
50% din bugetul anual fara a se lua in calcul si cele aflate in litigiu contractual

? Neachitarea drepturilor salariale prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli pe o perioada


mai mare de 120 zile de la data scadentei.

c   ) þ  




     

   
  
"

 
c 

În situaţia în care, pe parcursul execuţiei, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului
dintre veniturile şi cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate
de Ministerul Finanţelor Publice din disponibilităţile contului current general al Trezoreriei
Statului, numai după utilizarea fondului de rulment.
#
 4  8
 care poate fi angajat de autorităţile administraţiei publice
locale este supusă următoarelor   -
'nu va depăşi 5% din totalul veniturilor estimate a fi încasate pe durata anului bugetar în
care se face împrumutul.
' în condiţiile anterioare autorităţile administraţiei publice locale nu pot angaja împrumuturi
mai mari decât fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiaşi an bugetar.
þ

 * 

 8
 va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în
anul bugetar respectiv, în condiţiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii
publice locale.
În situaţia în care împrumutul nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcţiile generale ale
finanţelor publice sunt autorizate să execute contul unităţii administrativ-teritoriale în cauză