Sunteți pe pagina 1din 10

CONCEPT DE AFACERI

DOSAR I.A. NR. 334

Comer]
Dilema \n care se afl` un
posibil investitor \n
comer]ul cu c`r]i vechi
este sintetizat` de Mircea

cu c`r]i vechi
C`rt`rescu \ntr-un eseu
intitulat sugestiv: „Pu[tii
nu mai citesc. Dar noi mai
citim?“. „Este adev`rat,
de fapt, c` pu[tii nu mai
citesc. Dar \n acela[i timp
plångerile noastre mi se
par ipocrite, pentru c`
adev`rul adev`rat este
c` nici noi nu mai citim.
A[a e, am citit \n epoca
de trist` amintire. Altceva
ce s` fi f`cut? C`r]ile erau
ieftine [i bune, televizor
nu, filme nu, alte distrac]ii
nici atåt. Decåt s` mori
de plictiseal` mai bine
citeai «R`zboi [i pace».
{i-n felul `sta popula]ia
nefericitei noastre ]`ri s-a
culturalizat f`r` m`car
s-o [tie. E drept «Crim` [i
pedeaps`» era luat drept
roman poli]ist, iar \n
«R`scoala» cartea se
deschidea singur` la anu-
mite pagini care ]ineau
loc de «Playboy» sau
INFORMA}II PE SCURT «Hustler». Tinerii din ge-
nera]ia mea au citit \n
Ideea: anticariat anii ‘70 [i ‘80 absolut
Capital ini]ial: suma de start variaz` de la 1.000 euro (\n acelea[i c`r]i [i au v`zut
cazul unui anticariat virtual) pån` la 10.000-20.000 euro (\n to]i acelea[i filme. A[a
cazul unui anticariat clasic). \ncåt pe lång` uniforma
Cifra de afaceri: un anticariat de dimensiuni medii ruleaz` de liceean r`rit` \n coate
mii de c`r]i, la pre]uri \ntre 10.000 de lei [i 1.000 euro. am purtat o uniform` cul-
Profit brut: dac` lu`m \n calcul faptul c` exist` c`r]i deosebit
tural`: cultura mare, tot
de valoroase a c`ror achizi]ie te poate l`sa, la un moment
ceea ce s-a spus [i s-a
dat, cu vistieria goal`, este greu de apreciat un profit exact al
afacerii. Acesta va fi, \ns`, propor]ional cu valoarea c`r]ilor
scris mai valoros de-a
rulate. lungul anilor.“
Timp de amortizare a investi]iei: un an [i jum`tate. Punctul de vedere al lui
Situa]ia pie]ei: dup` o perioad` cenu[ie pentru vånz`torii de Mircea C`rt`rescu este
c`r]i, oamenii care au realizat venituri importante \n ultimii \ns` pesimist. Lucrurile nu
ani [i studen]ii se \ntorc \n anticariate. stau tocmai a[a.

8 Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

Situa]ia pie]ei unde sunt amplasate, pe bule-


Investi]ia ini]ial` \n vardul Magheru, pe Kog`lni-
Anticarii cu care am stat de cazul ceanu sau \n Pasaj la Univer-
vorb` ne-au confirmat c` prin- unui anticariat clasic sitate, anticariatele se remarc`
cipalii lor clien]i sunt oamenii printr-o anumit` standardi-
de peste 35 de ani [i studen]ii, |nchiriere sediu: 500 euro zare. {i asta \ncepånd de la
adic` exact exponen]ii genera- 2 angaja]i x 250 euro: clien]ii c`rora li se adreseaz` [i
]iei care \n anii ‘80 a citit pe 500 euro mergånd pån` la modul \n care
rupte. Ei au ajuns la o situa]ie Fonduri pentru sunt a[ezate c`r]ile \n rafturi.
material` confortabil` [i se achizi]ii: 5.000 euro Loca]ia este foarte impor-
\ntorc acum la c`r]i pentru a Telefon/Fax: 200 euro tant` atunci cånd demarezi o
re\nnoda, dac` nu firul lecturii, Calculator: 350 euro astfel de afacere. Zonele cu vad
m`car pe cel al nostalgiei. Rafturi: 400 euro sunt cele situate \n centru, \n
Exist` apoi o p`tur` tot mai Total: 6.950 euro apropierea unei libr`rii sau fa-
consistent` de oameni care au cult`]i. |n acest din urm` caz,
f`cut bani dup` Revolu]ie [i ABC-ul unui anticariat anticariatul trebuie s` ofere o
care cump`r` c`r]i vechi sau varietate foarte mare de c`r]i
colec]ii de autor, pentru a res- Probabil c` este dificil de din specializarea respectivei
pecta o etichet`. g`sit o persoan` care s` nu fi universit`]i. Apoi, spa]iul tre-
Avantaj, din nou, pentru intrat \ntr-un anticariat [i s` nu buie s` fie deschis, astfel \ncåt
anticari. Pe de alt` parte, a[a fi cump`rat o carte, pentru pro- s` ofere vizitatorului posibili-
cum am aflat de la Marius pria delectare sau pentru a face tatea de a se orienta foarte
Niculescu, patronul anti- un cadou. Ast`zi, indiferent u[or. De maxim` importan]`
cariatului de la Curtea Veche,
exist` pasiona]i adev`ra]i de
carte veche care str`bat mii de
kilometri pentru a veni la Bu-
cure[ti s` vad` o tip`ritur` de
la 1700, ac]iuni eliberate de cor-
pora]ii autohtone la 1850 sau o
Biblie veche de sute de ani. O
alt` categorie de cump`r`tori o
reprezint` studen]ii, „obliga]i“
de profesori s` achizi]ioneze
c`r]i de art`, dic]ionare sau
tratate de medicin`, iar pentru
cititorii mai strån[i la buzunare
exist` o mare varietate de c`r]i
care se vånd la pre]uri modice,
\ntre 10.000 [i 50.000 de lei.
Prin prisma acestor date, nu Esen]ial pentru
trebuie s` ne mire c`, la nivel succesul unui
na]ional, exist` vreo 150-170 de anticariat este
anticari, din care jum`tate se vadul comercial.
afl` \n Bucure[ti. Pia]a anticari- O asemenea
atelor virtuale este [i ea \n mare afacere are
expansiune, num`rul acestora succes doar \n
ajungånd la cåteva zeci. Poten- zonele centrale
]ialul lor de dezvoltare este ale ora[elor
foarte mare, deoarece pentru a mari.
deschide o astfel de afacere pe
Internet nu ai nevoie de un
capital foarte mare.

Nr. 6(143)/iunie 2005 9


CONCEPT DE AFACERI

asemenea, este necesar` crea- bani buni din aceast` afacere?


Factori de succes rea unei sec]iuni aparte dedica- |n anticariatele pe care le g`sim
te c`r]ilor \n limbi str`ine [i c`r- \n centrul Capitalei, la mare
1. Cunoa[terea excelent` a
]ilor foarte vechi. Foarte c`u- mod` sunt c`r]ile tip`rite \n
pie]ei. Ave]i nevoie de acest
tate sunt c`r]ile cu pre]uri mici. urm` cu doi pån` la zece ani
lucru din dou` motive. |n primul
|n afar` de doi angaja]i, este care mai sunt disponibile [i \n
rånd, pentru a putea evalua
necesar s` existe [i un specialist libr`rii, dar care \n anticariate
corect pre]ul de achizi]ie al
\n domeniul beletristicii pe post se vånd la un pre] cu 30-40%
c`r]ilor. Apoi, exist` c`r]i de
de consultant. |n multe cazuri, mai mic [i \n condi]ii destul de
mare valoare de care sunt intere-
chiar patronul sau proprietarul bune. Sunt c`uta]i autori sud-
sa]i relativ pu]ini oameni. Dac`
joac` acest rol, fapt care mai americani precum Garcia Mar-
nu ave]i acces la ace[tia, exist`
diminueaz` din cheltuieli. De ce quez, Vargas Llosa sau Ernesto
riscul de a nu putea vinde o carte
e nevoie de un astfel de specia- Sabato. La mare mod` sunt
foarte valoroas` la pre]ul ei real.
list? |n primul rånd, nu o dat`, Mircea C`rt`rescu, Mircea Elia-
2. Un background cultural.
clientul dore[te l`muriri asupra de [i Emil Cioran, \n special
Cartea nu trebuie perceput` ca o
unei c`r]i, iar cineva specializat edi]iile publicate de Editura
simpl` marf`, \n sensul c` o
va trebui s` i le ofere imediat. Humanitas. Acestea pot fi
achizi]iona]i la un anumit pre],
Apoi, la achizi]ionarea de c`r]i achizi]ionate la pre]uri cu-
dup` care o vinde]i mai departe
este nevoie de cineva cu expe- prinse \ntre 100.000 [i 200.000
cu un adaos. Pute]i cump`ra o
rien]`. Dac` nu [tii s` evaluezi de lei. De asemenea, \n anti-
carte cu o sum` derizorie pentru
corect un titlu te po]i trezi \n ne- cariate po]i g`si clasici precum
a o vinde ulterior cu o sum` fa-
buloas`. Acest lucru nu va fi pl`cuta situa]ie de a achizi]iona Tolstoi, Goethe, Balzac sau
posibil dac` nu cunoa[te]i va- o carte cu un pre] mai mare Dostoievski, de obicei \n edi]ii
loarea „cultural`“ a c`r]ii. decåt cel cu care o vei putea de dinainte de 1989, dar care au
3. Angaja]i cunosc`tori ai lumii vinde ulterior. Aceast` „deprin- fost bine conservate.
c`r]ilor. Este necesar ca cei care dere“ de a evalua c`r]ile se \n- C`r]ile [i albumele de art`
muncesc \ntr-un anticariat s`-[i va]` \n timp, lucrånd [i citind. nu lipsesc din nici un anticari-
dep`[easc` condi]ia de simplu Este, f`r` \ndoial`, o meserie ca- at. G`se[ti numeroase albume
angajat. Ei trebuie s` fie \n stare re se na[te din pasiune. ap`rute la Editura Meridian
s` ofere o serie de informa]ii de- Modul de achizi]ionare a prin anii ‘70-’80 [i al c`ror pre]
spre c`r]i, s` nu se limiteze la a c`r]ilor nu este complicat [i se variaz` destul de mult. Po]i
[ti num`rul de pagini sau pre]ul. poate face prin dou` mijloace: \n cump`ra un album de art` de
4. Un ambient pl`cut. Exist` primul rånd, aproape toate anti- Georges de la Tour cu 300.000
mul]i cump`r`tori de c`r]i, \n cariatele au la intrare un anun] de lei, dar [i un Leonardo la
special cei mai \n vårst`, care prin care vizitatorul este \n[ti- 100.000. Pre]ul oscileaz` \n
mai au nostalgia lecturilor \n in]at c` \n respectivul loc nu func]ie de cåt de bine a fost
tihna camerelor spa]ioase de la doar se vånd, dar se [i cump`r` p`strat` cartea, dac` are co-
Biblioteca Na]ional` sau c`r]i. Un al doilea mod de achizi- per]i \n stare bun`, dac` pagi-
Biblioteca Central` Universitar`. ]ionare a c`r]ii este prin inter- nile nu au fost \ndoite. |n
Pentru ace[tia, spa]iul \n care se mediul diverselor rela]ii pe care sec]iunea „Filozofie“, \mp`rat
afl` c`r]ile dep`[e[te coordo- anticarul [i le face \n timp [i pe este Platon, dar [i diver[i gån-
natele unui simplu depozit [i care, ulterior, le exploateaz`. ditori ai antichit`]ii cu „Opere
devine un loc aproape magic. Vorbim \n acest caz \n special de complete“ editate \n urm` cu
cartea veche, de colec]ie [i de mai bine de dou` decenii [i al
este modul \n care sunt aran- cartea str`in`, care se achizi- c`ror pre] este de 150.000-
jate c`r]ile, dup` domenii, iar – ]ioneaz` [i se vinde pe pie]e mai 250.000 de lei pe volum. C`r]ile
acolo unde se poate – chiar du- exclusiviste. de specialitate aduc cel mai
p` autor. Nu trebuie s` lipseas- sigur profit: ele cost` mult [i
c` lucr`ri din domenii precum: Cåt [i cum cå[tig` un sunt c`utate, \n fiecare an, de
art`, beletristic`, drept, filo- anticar studen]i care au nevoie de ele
zofie, medicin`, istorie, econo- pentru a-[i preg`ti examenele.
mie, geografie, politic`, socio- Ce se vinde mai bine pe pia- Cå[tigul \n aceast` afacere
logie, [tiin]e exacte, religie. De ]a autohton`? Se pot cå[tiga se poate demonstra matematic.

10 Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

O carte de medicin` achizi- merg pe cont propriu [i m-am


]ionat` cu suma de 300.000 va mutat \n acest spa]iu de pe Factori de risc
ap`rea \n raft la un pre] de Academiei“, spune dånsa, dar
1. Investi]ii ini]iale exagerate.
500.000-650.000 de lei. |n cazul recunoa[te c` nu este decåt
Paradoxal, \n acest domeniu, cel
c`r]ilor care cost` pån` \n par]ial independent` \n aceast`
care arunc` mul]i bani pe pia]`
150.000, cå[tigul anticarului afacere. „|n acest moment, eu
nu are [anse de reu[it` mai
ajunge la 200%, iar \n cazul mai ]in de Compania de Libr`-
mari. Proiectele grandioase sunt,
c`r]ilor care cost` cel mult rii Bucure[ti. Este vorba despre
adesea, sortite e[ecului. Gåndi-
30.000, cå[tigul anticarului este fostul Centru de Libr`rii care
]i-v` la soarta unui posibil
de 400% pentru c` de obicei el s-a privatizat \n anii ‘90. Ast`zi,
investitor care ridic` un anticari-
le cump`r` engros. vorbim despre o societate pe
at cu trei etaje sau la unul care
ac]iuni unde noi (o serie de
vrea s` vånd` biblii vechi de
Compania de Libr`rii anticari n.r.) suntem ac]ionari
sute de ani la Pa[cani.
vegheaz` deasupra [i avem tot interesul s` o
2. Lipsa de reac]ie. Acest pericol
tuturor p`str`m [i s` o modernizam.
planeaz` mai ales asupra celor
Centrul de Libr`rii a fost \nfiin-
care au anticariate virtuale.
Monica Isac are un anticari- ]at \n 1948 [i avea \n subordine
Dac` o comand` nu se onorea-
at pe strada Academiei la nr. 7 majoritatea libr`riilor [i anti-
z` \n termenul convenit cu clien-
[i nu crede c` afacerea ei ar cariatelor din Bucure[ti. Era
tul sau cartea se pierde pe drum,
putea fi prins` \ntr-o carte de subordonat Comitetului de
atunci exist` riscul de a ie[i de
vizit` seac`. Este vorba de o cultur` [i art`. Chiar dac` nu
pe pia]`.
activitate vie, care pulseaz`, am ie[it complet de sub tutela 3. Ner`bdarea. Nu este o
are capricii [i depinde de o acestei instu]ii, eu am reu[it s` glum`. |n cazul \n care dori]i s`
serie de factori foarte variabili. ajung la acel stadiu \n care \mi face]i afaceri cu obiecte de mare
cump`r singur` c`r]ile [i le dis- valoare, oricare ar fi suma
tribui dup` cum cred de cu- investit` ini]ial, cå[tigurile nu vor
viin]`. Oricine \[i clameaz` in- veni decåt dup` o perioad` de
dependen]a complet` \n Bucu- timp destul de lung`. Adic`,
re[ti nu spune decåt bazaconii. doar dup` ce deveni]i familiar cu
Exist` \ns` porti]e mai mult sau juc`torii importan]i de pe pia]`,
mai pu]in largi. Unii depind dup` ce \ncepe]i s` cunoa[te]i
complet [i ast`zi de Centrul de diver[i colec]ionari cu poten]ial,
achizi]ii care \]i trimit ]ie, ca de afar` [i din Romånia.
anticar, ce simt ei c` se vinde.
Din p`cate, cei de acolo nu [tiu alte asemenea lucruri se ocup`
nimic despre ce se \ntåmpl` pe Compania, acest spa]iu este al
pia]a liber`“, concluzioneaz` Companiei. Este o latur` care
dna Isac. pe mine nu m` prive[te. Nu e
cazul s` vorbesc de o investi]ie
Afacerea s-a mo[tenit ini]ial`, iar \n ceea ce prive[te
Un aspect interesant: Com- cifra de afaceri v` spun c` dup`
Monica Isac, anticar: pania de Libr`rii Bucure[ti patru ani am un profit de care
„Iarna, comer]ul cu carte scade pune la dispozi]ia anticarilor sunt foarte mul]umit`.“
la jum`tate.“ spa]iul necesar desf`[ur`rii ac-
tivit`]ii [i rezolv` eventualele Clien]ii \ncep cu studen]ii [i
Ca mul]i al]i anticari, dna probleme administrative [i ju- sfår[esc cu Ion Cristoiu
Isac este \n afacerile cu c`r]i de ridice pe care le au ace[tia. O Monica Isac crede c` lite-
dinainte de Revolu]ie. „Aface- parte din profit se \ntoarce la ratura romån` veche este cea
rea am pornit-o aici, singur`, \n aceast` societate, iar restul r`- mai c`utat`, ajungånd s` fie
2001. }ineam de un centru de måne \n buzunarul anticarului. aproape o mod` achizi]ionarea
achizi]ii [i, ca s` nu mai pri- Rela]ia este destul de simpl`: acestor c`r]i. Piesa de rezis-
mesc marfa la \ntåmplare, f`r` „Dificult`]i mari nu am avut. ten]` a anticariatului este, \n
s` o aleg singur`, am decis s` De probleme legate de spa]iu [i acest moment, un Erasmus de

Nr. 6(143)/iunie 2005 11


CONCEPT DE AFACERI

tot de aprovizionare, apoi exist`


o concuren]` extrem de mare
mai ales din partea buchini[tilor
de la Universitate, dar [i din
partea altor anticariate care
restrång oferta. Neajunsurile
sunt neschimbate din Evul
Mediu, de cånd avem infor-
ma]ii c` s-a \nfiin]at cel dintåi
anticariat. Re]eaua de cuno[tin-
]e este limitat`, de aceea nu te
po]i baza numai pe c`r]ile din
aceast` surs`. Lichidezi 20-30
de biblioteci, dup` care e[ti la
pånd` din nou. Capitalul social
se epuizeaz` imediat. Este des-
tul de stresant` aceast` c`utare
nesfår[it` de noi c`r]i, dar este
un neajuns asumat din prima
clip` \n care ai intrat \n aceast`
afacere“, consider` Monica Isac.

Rotterdam din 1757, o fru- la studen]ii care \[i cump`r` Lumea esoteric` de la
muse]e. Acesta nu cost` foarte cåte un roman sau lucr`ri de Curtea Vechea
mult: 11 milioane. |n fapt, este specialitate.
vorba despre o colec]ie de gra- Scriam mai sus c` exist`, \n
vuri \n oglind` la cartea „Elo- Clima, problem` delicat` linii mari, dou` tipuri de anti-
giu nebuniei“. Lång` el se g`- „O problem` serioas` \n cariate. Cele de tip clasic, care
se[te „Caragiale – Momente [i acest comer] este clima. |n vre- se adreseaz` unei categorii
schi]e“, edi]ie princeps. me de iarn`, comer]ul cu carte foarte largi de clien]i, [i cel mai
Anticarul se måndre[te c` a scade la jum`tate. Oamenii \n exclusivist, care mizeaz` pe
]inut \n måini jurnalul intim al vårst` nu risc` s` \[i rup` pi- capacitatea unor colec]ionari de
lui Carol al II-lea, care s-a aflat cioarele venind cu c`r]i vechi la a achizi]iona c`r]i foarte scum-
mult` vreme \n Portugalia [i ca- anticariat. Al]i factori de risc ]in pe. Din ultima categorie face
re a ajuns la Ion Cristoiu. Lucra-
rea era neatins` [i a fost conser-
Marius Niculescu, anticariatul Curtea Veche:
vat` de cineva din anturajul lui. „Pe vremea comuni[tilor, m` costa 7 lei
Perioad` acoperit` \n acel jurnal cartea \n sine [i \nc` 20-25 de lei ciubucul
era una foarte fr`måntat` – ime- pentru libr`reas`.“
diat dup` asasinarea lui Corne-
liu Zelea Codreanu – [i acest
lucru a sporit valoarea lucr`rii.
C`r]ile foarte valoroase (edi-
]ii vechi, foarte bine conser-
vate) sunt, adesea, mult mai c`-
utate decåt c`r]ile clasice sau la
mod` de ast`zi. Dna Isac spune
c` nu face eforturi deosebite
pentru a-[i achizi]iona c`r]ile,
filierele fiind simple: prin pro-
pria re]ea [i prin anun]uri. Iar
clien]ii sunt de toate tipurile,
de la colec]ionari boga]i [i pån`

12 Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

rate turnee prin libr`rii. Aveam


Al`turi de c`r]i vechi, \ntr-un anticariat pot fi
antenele \ntinse prin dou` sau
comercializate [i obiecte de art`
trei libr`rii concomitent. Cartea
(picturi, sculpturi, mobilier). Mul]i clien]i sunt
interesa]i [i de o asemenea ofert`. \n sine m` costa 7 lei [i \nc` 20
sau 25 de lei ciubucul, florile
sau fursecurile pe care le
duceam. Mergeai la libr`reas`
[i ea \]i spunea [optit «Vino
mai tårziu c` acum m` vede nu
[tiu cine». C`r]ile de atunci au
crescut azi ca valoare.“

O meserie care se \nva]` din


familie
Dac` Marius Niculescu \[i
alege cu mare exigen]` c`r]ile [i
picturile pe care le comercia-
lizeaz`, el mizeaz`, \n acela[i
timp, [i pe o clientel` select`.
A[a cum ne-a explicat, credin]a
lui \n succesul afacerii se bazea-
parte anticariatul de la Curtea |nainte, cartea era material de z` [i pe faptul c` tot mai mul]i
Veche, condus de Marius Nicu- contraband` oameni \[i vor permite s` achi-
lescu. Acesta o contrazice pe Dl Niculescu explic` faptul zi]ioneze obiecte de art` de ma-
Monica Isac, afirmåndu-[i com- c` a avut de ales \ntre a face o re valoare. „Eu nu m` pot adre-
pleta independen]`: afacere \n care s` ruleze un sa cu lucrurile mele unor oa-
„Eu sunt \n locul `sta de 25 fond mare de carte [i a se axa meni care \[i pl`tesc cu greu lu-
de ani, deci dinainte de a c`dea pe comer]ul cu lucruri rare de mina. Eu ofer ni[te bunuri
comuni[tii. Este vorba de \ntål- mare valoare. „Natural, fiind foarte importante, dar nu vita-
nirea fericit` dintre pasiune [i singur, nu am putut s` m` le, \n sens organic. Sunt oameni
un mod de a-]i cå[tiga existen]a. ocup de un volum mare de care fac 10.000-20.000 de euro
Pia]a de ofert` de lucru \n acest carte [i atunci m-am \ndreptat \n cåteva zile... Pentru ei, achizi-
domeniu este extrem de limitat` spre lucruri de calitate deo- ]ionarea unui tablou de cåteva
([i \n Romånia, [i peste tot \n sebit`: bibliofilie de mare cali- sute de euro nu e o problem`.
lume), fiindc` este o pia]` care tate, documente unicat, pictur` Aceast` pl`cere se na[te [i apoi
]ine cont de particularit`]ile modern`, clasic` [i pictur` se [i cultiv`. Oamenii c`rora m`
locale: situa]ia economic`, inte- contemporan`. La aceasta am adresez au sim]ul banului, sunt
resul local, stimularea acestui ajuns datorit` experien]ei de \mbr`ca]i cu c`m`[i de 300 euro
interes, mod` [i alte lucruri via]` [i profesionale [i am fost [i pantofi de 400, dar sunt
trec`toare, capacitatea finan- influen]at de modul \n care fioro[i \ntr-o negociere pentru
ciar` a celor c`rora te adresezi. percep eu pia]a. Este o schim- cåteva milioane \n plus.“
Experien]a mea este a unui om bare major` \n anii din urm`, Anticarul ne vorbe[te de-
care a f`cut anticariat de la 20 de schimbarea suportului infor- spre naivitatea cu care s-a dus
ani, care a fost client de anticari- ma]ional. Eu mi-am \mbog`]it la Paris pentru a urma ni[te
at, vizitator de galerii, vizitator mereu biblioteca, cu mult \na- cursuri \n domeniu. Atunci,
de muzee asiduu, n`scut \ntr-o inte de 1989. Atunci cånd ap`- cineva \i recomandase s` fac`
cas` cu c`r]i [i pictur` [i care din rea o carte, cånd se edita un vo- un stagiu profesional pe lång`
pasiune [i-a f`cut [i o meserie. lum din Franz Kafka, spre un om din bran[`. |[i aminte[te
Este o perioad` foarte lung` de exemplu, \l a[teptai cu sufletul c` a avut inocen]a de a se duce
tranzi]ie prin care trecem \n la gur` [i \n momentul \n care la un birou de plasare a for]ei
meseria asta [i istoria acestui se difuza \ncepea o goan` pe de munc` de unde a aflat c` \n
spa]iu este \ntr-un fel istoria care nu ]i-o po]i \nchipui prin acest domeniu, ca [i \n cel al
societ`]ii noastre.“ zeci de libr`rii. F`ceai adev`- bijuteriilor, spre exemplu, nu

Nr. 6(143)/iunie 2005 13


CONCEPT DE AFACERI

exist` o pia]` de munc`. Nu «Hai s` f`cem ceva mai mare!». «Cifra de afaceri pe
s-au v`zut anun]uri \n care s` |n domeniul `sta, e inutil. Un
fie scris „C`ut`m pentru ne- anticariat nu e McDonald’s. Nu ultima lun` a fost de
gustor de diamante doi b`ie]i pot face a[a ceva [i \n F`lticeni, [i
pe care s` \i specializ`m“. {i \n Bucure[ti. Eu dac` deschid
400 de milioane»
probabil c` nici nu se vor vedea magazinul `sta la Ro[iorii de
La adresa
\n urm`toarea sut` de ani. |n Vede [i pun numai carte veche
www.anticariat.cjb.net g`sim
acest domeniu, multe lucruri se asezonat` cu Monet [i Picasso,
anticariatul online condus de
dobåndesc \n familie [i se dez- nu am ce face acolo. Funda-
Anton [i Gigel Chiazna. Cel din
volt` cultivånd tot felul de mental e contactul direct.“
urm` ne-a explicat cum
rela]ii personale. |n plus, tre-
func]ioneaz` afacerea.
buie s` fii la curent cu ce se Principalul atu \l
caut` pe pie]ele de antichit`]i reprezint` economisirea
din diverse state europene, s` timpului
fii la curent cu licita]iile [i cu
pre]urile la care se tranzac- Odat` cu cre[terea num`-
]ioneaz` c`r]ile vechi. rului de utilizatori de Internet a
\nflorit o nou` afacere: antica-
Oamenii cu bani devin riatul virtual sau on-line. Avan-
sensibili la art` tajele unei astfel de afaceri sunt
„Eu am clien]i cu care \n- evidente: costuri reduse pentru
tre]in dialoguri de ani de zile, \ntreprinz`tor, eliminarea depla-
f`r` exagerare, pentru cåte o s`rilor datorit` faptului c` ono-
carte. Am clien]i care, dac` ar [ti rarea comenzilor se face prin
c` am o carte anume, ar veni de po[t`. De achizi]ionarea unei
la Torino sau Paris, \n 24 de ore. c`r]i te desparte doar o simpl`
Am debu[ee aproape pretutin- ap`sare de tast`. Idei de AFACERI: De ce un
deni. Arta este o moned` con- Simona Hupov este din Timi- anticariat on-line?
vertibil`: oricine poate s` vin` s` [oara [i a ini]iat \n urm` cu mai Gigel Chiazna: Ideea mi-a
ia o pictur` sau o carte veche [i mul]i ani o astfel de afacere pe venit \nc` pe cånd eram student
s` [i-o duc` \n Noua Zeeland`. care o pute]i g`si la www.car- [i, ca s` fac bani, duceam c`r]i la
Clien]ii mei sunt realmente din tea.ro. „Ideea de comer] elec- anticariate „offline“. Imboldul
toate extremit`]ile lumii: tronic mi-a venit prin 1997, cånd l-a reprezentat nemul]umirea
Finlanda, Japonia sau S.U.A., acesta era pe la \nceputuri. Am fa]` de cå]i bani primeam [i
dar majoritatea sunt romåni. pornit magazinul \n 1998, ca o imediat ce am auzit de portalul
Anticariatul meu [i expozi]ia libr`rie [i anticariat virtual, co- www.amazon.com, mi-am pro-
intr` la «afaceri atipice». Acum laborånd cu mai multe edituri. pus s` fac [i eu un site de c`r]i.
cåteva zile a venit cineva, cu mul]i Acest gen de activitate, la mo- Cum eram student la informa-
bani, care mi-a oferit posibili- mentul respectiv, s-a dovedit a fi tic`, am avut [i pretextul s` pot
tatea s` m` extind, zicåndu-mi: de pionierat, deoarece editurile \nv`]a direct tehnologiile web
nu prea onorau comenzile venite care atunci, \n 2000, erau ceva
prin Internet. Am hot`råt s`
Investi]ia ini]ial` \n nou la noi, chiar [i \n mediul
men]in leg`tura doar cu cele
cazul care s-au dovedit serioase [i a[a
universitar.
unui anticariat virtual Firma a pornit \n 2001 ca o
am r`mas \n contact doar cu afacere de familie: eu cu fratele.
Editura Marineasa din Timi-
Calculator performant: La \nceput vindeam doar c`r]i
[oara [i cu Books Unlimited, cel
500 euro vechi, de aceea [i numele pe
mai mare importator de carte
Site Internet: 500 euro care l-am dat firmei a fost
str`in` din Romånia.“
Fonduri pentru „Anticariat Online“. Apoi, \n
|ntreprinz`toarea recunoa[te
achizi]ii: 1.500 euro mod firesc, am \nceput s` vin-
c` afacerea nu implic` elemente
Total: 2.500 euro dem [i c`r]i noi, prin colabo-
sofisticate. Avantajele decurg rarea cu diverse edituri, la
din faptul c` num`rul clien]ilor

14 Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

unele fiind intermediari \n vån- Idei de AFACERI: Cum poa- virtuali este mare, chiria este
zarea c`r]ilor. |n prezent avem te cineva s` comande o carte? modic` (reprezentat` de \nchiri-
patru angaja]i, cifra de afaceri pe Gigel Chiazna: Accept`m erea spa]iului pe un server elec-
ultima lun` a fost de 400 mi- comenzi prin mai multe moduri: tronic), iar servirea [i comanda
lioane, iar num`rul de vizitatori co[ul de cump`r`turi (clasic), se pot face 24 de ore din 24. Mai
unici \n ultima lun` a fost de formularul contact, cutia de su- mult, programul electronic este
peste 87.000. Pe viitor sper`m s` gestii [i reclama]ii, e-mail sau la fel de „politicos“ cu fiecare
ne extindem gama de produse. telefon. Dac` titlul comandat se client. De altfel, dot`rile minime
Deja am \nceput s` vindem [i afl` \n stoc, dureaz` dou`-trei pentru a demara o astfel de
juc`rii prin site-ul www.jocuri- zile. Comenzile sunt plasate la afacere sunt un calculator, o co-
offline.com [i \n curånd vom po[t` cel tårziu a doua zi dup` nexiune Internet, un site cu un
lansa un site de vånzare DVD- comand`. Dac` este o carte pe program de comer] electronic [i
uri. Un moment important pen- care nu o avem momentan \n o persoan` care s` se ocupe de
tru companie a fost \nceputul stoc, aceasta este comandat` la site, eviden]a stocului [i ono-
anului 2005, cånd am avut o editur`, prin urmare timpul de rarea comenzilor. Aceast` per-
cre[tere a vizitatorilor de 50%. livrare depinde de timpul de soan` poate fi chiar patronul.
r`spuns al editurilor, care este
Idei de AFACERI: Care e destul de variat, de la dou`-trei Din totalul comenzilor, 10%
punctul forte al afacerii ? zile la dou`-trei s`pt`måni. sunt retur
Gigel Chiazna: |n primul C`ut`m \ns` s` avem \n perma- Primii pa[i au necesitat in-
rånd, oamenii. F`r` cuno[tin]e nen]` \n stoc cåt mai multe c`r]i. vestirea unei sume de bani, dar
legate de problematica comer]u- Pentru c`r]ile noi avem con- nu foarte mari, poate de ordinul
lui electronic [i promovarea tracte cu editurile, iar pentru a sute de euro. „Am \nceput s`
online, orice alte avantaje sunt cele vechi avem anun]uri de m` ocup direct de achizi]ia c`r-
echivalente cu zero. achizi]ie permanente la ziar. ]ilor de anticariat. Acesta datori-
t` cererii mari de c`r]i care nu
Idei de AFACERI: Ce fel de Idei de AFACERI: Se pot s-au mai editat sau de c`r]i care
c`r]i ave]i ? comanda c`r]i din str`in`tate? pot fi achizi]ionate la un pre]
Gigel Chiazna: Avem atåt Gigel Chiazna: Da, \ns` pen- mai mic. {i ca s` fiu sincer`, am
c`r]i noi, cåt [i vechi. C`ut`m s` tru str`in`tate avem un alt site observat c` lumea \nc` mai ci-
colabor`m cu toate editurile, iar prin care vindem: www.books- te[te, contrar p`rerilor de genul:
pentru c`r]i de anticariat facem zone.com. Pe acest site accept`m «Acum avem Internet [i aici g`-
achizi]ii lunare, singurul criteriu [i plata prin c`r]i de credit. sim de toate, ce ne mai trebuie
fiind starea lor, care trebuie s` fie c`r]i»“, crede dna Simona. |n
bun`. |n rest, cump`r`m orice. Idei de AFACERI: La ce orice caz, este inutil s` achizi-
Cele mai cerute titluri \n acest sum` se ridic` investi]ia f`cut` ]ionezi c`r]i de foarte mare va-
moment sunt: „Codul lui Da ini]ial [i \n cåt timp o ve]i amor- loare pentru un anticariat virtu-
Vinci“ de Dan Brown, „Cartea tiza? al, pentru c` nu exist` cerere.
gesturilor“ de Peter Collett, „Psi- Gigel Chiazna: Ca [i alte „Plata se face la primirea co-
hologia persuasiunii“ de Robert afaceri cu r`d`cini \n domeniul letului, la oficiul po[tal, deci noi
B. Cialdini, „Arta r`zboiului“ de IT, investi]ia ini]ial` a fost trimitem coletele cu ramburs.
Sun Tzu, „Contabilitatea de aproape zero: c`r]ile din bi- La acest capitol, putem discuta
gestiune [i calcula]ia costurilor“ blioteca proprie, calculatorul [i un alt aspect, acela al coletelor
de Sorinel C`pu[neanu. propriu, pagina Internet. Cånd retur. Sunt clien]i care, din anu-
|n site avem spre vånzare, am pornit firma, deja stråns- mite motive, nu mai vor coman-
ast`zi, 13.000 de titluri de c`r]i esem ceva bani, iar costurile da [i nu mai merg la po[t` dup`
noi [i 5.500 de titluri de c`r]i \nfiin]`rii nu au fost prea mari, colet. Coletul vine \napoi, iar
vechi. Stocul de titluri noi \l actu- le-am recuperat imediat. Prin- pentru ridicarea lui taxele sunt
aliz`m zilnic \n func]ie de cipiul de dezvoltare al afacerii duble decåt la trimitere, iar cole-
ultimele apari]ii la editurile cu noastre a fost [i este de progre- tul trebuie ridicat, deoarece
care colabor`m. Cåt prive[te sare pas cu pas; nu ne-am hazar- con]ine factura ce trebuie anu-
c`r]ile vechi, multe nu sunt \nc` dat niciodat` \n investi]ii prea lat`. Din totalul comenzilor cam
introduse pe site. mari [i riscante. ■ 10% sunt retur.“

Nr. 6(143)/iunie 2005 15


CONCEPT DE AFACERI

Simona Hupov e de p`rere movare a culturii scrise (\n gure utilizarea codului de bare
c` de pe urma acestei afaceri aceast` din urm` categorie ar \n eviden]a computerizat` a
nu te vei \mbog`]i rapid, dar putea intra [i anticarii n.r.). vånz`rilor [i a gestiunii
vei avea siguran]a unui cå[tig Art. 19. – Autorit`]ile admi- Art. 27. – Prin derogare de la
constant, destul de atr`g`tor [i, nistra]iei publice locale acord` o prevederile art. 11 alin. (3) din
\n plus, vei avea foarte mult reducere de 50% a tarifelor re- Legea nr. 550/2002 privind vån-
timp liber. prezentånd chiria pe metru zarea spa]iilor comerciale pro-
prietate privat` a statului [i a ce-
lor de prest`ri de servicii, aflate
\n administrarea consiliilor jude-
]ene sau a consiliilor locale, pre-
cum [i a celor aflate \n patrimo-
niul regiilor autonome de interes
Vånz`torii de carte
\n aer liber local, vånzarea \n rate a spa]iilor
(buchini[tii) fac o comerciale avånd destina]ia de
concuren]` serioas` libr`rie se poate aproba aceluia[i
anticarilor, mai ales cump`r`tor pentru mai multe
pe segmentul de spa]ii.“
carte ieftin`.
Cu alte cuvinte, \n cazul \n
care dori]i s` \nchiria]i un spa]iu
\n vederea deschiderii unui anti-
cariat, va trebui s` depune]i o ce-
rere scris` la Departamentul de
cultur` al Prim`riei Capitalei.
Din p`cate, acest lucru nu asi-
gur` [i succesul demersului.
|n acest an, Ministerul Cultu-
rii [i Cultelor a lansat o cam-
panie intitulat`: „Strategia pri-
Cum te po]i folosi de vidul vind lectura public` [i reinven-
legislativ tarea bibliotecilor“, trecånd \ns`
sub t`cere problema anticari-
Comer]ul de carte nu este \n- atelor. |n anul 1996, a fost \nfi-
curajat de c`tre autorit`]i, dar in]at` Asocia]ia Difuzorilor [i
trebuie s` spunem c` nici nu i se Editorilor – Patronat al C`r]ii
pun be]e \n roate. De la Minis- (A.D.E.P.C.). La primul punct al
terul Educa]iei am fost trimi[i s` statutului, se spune c` „rolul
consult`m „Legea privind pro- A.D.E.P.C. este acela de a repre-
movarea culturii scrise, publi- zenta interesele editorilor [i di-
cat` \n Monitorul Oficial, Partea fuzorilor de carte [i pres`, mem-
I, nr. 339 din 19/05/2003“. Pen- bri [i simpatizan]i ai A.D.E.P.C.,
tru c` prea pu]ine aspecte din promovarea [i ap`rarea intere-
acest document privesc anticarii, p`trat, percepute pentru spa]iile selor acestora \n raporturile cu
am selectat doar cåteva pasaje: comerciale destinate exclusiv di- structurile guvernamentale, cu
Art. 1. – (1) Prezenta lege in- fuz`rii publica]iilor prev`zute la organele locale ale administra-
stituie cadrul juridic pentru sus- art. 1, precum [i pentru spa]iile ]iei de stat, cu organiza]iile sindi-
]inerea [i promovarea culturii destinate publicit`]ii acestora. cale, cu alte asocia]ii [i orga-
scrise. Art. 24. – Societ`]ile de difu- nisme similare din ]ar` [i str`i-
Art. 2. – De prevederile pre- zare pentru publica]iile prev`- n`tate sau cu alte persoane fizice
zentei legi beneficiaz` activit`]ile zute la art. 1 sunt obligate ca, \n sau juridice.“ Pentru toate aceste
de crea]ie, produc]ie editorial` [i termen de 3 ani de la intrarea \n motive, unii anticari au ales s` se
tipografic`, de difuzare [i pro- vigoare a prezentei legi, s` asi- afilieze la A.D.E.P.C.

16 Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

|n concluzie, se poate spune buie s` afle rapid modul \n care rela]ii \n domeniu [i v` ve]i face
c` autorit`]ile au fost prea pu]in poate achizi]iona o carte. Nu clien]i fideli, pute]i \ncerca s`
interesate \n a reglementa acest uita]i s` v` avertiza]i prietenii s` achizi]iona]i [i carte veche a
domeniu. Pe de alt` parte, acest intre la respectiva adres` de c`rei valoare poate ajunge la sute
vid legislativ permite anticarilor Internet, astfel \ncåt s` ave]i un de euro.
o mai mare libertate de mi[care, num`r cåt mai mare de vizita- Marius Niculescu (anticaria-
un fapt care poate fi folosit \n tori. V-ar fi de mare folos dac` tul Curtea Veche) [i-a axat la
avantajul lor. a]i \ncheia parteneriate cu alte \nceput afacerea doar pe vån-
site-uri care se adreseaz` acele- zarea de carte veche. De altfel,
Investi]ia \n publicitate, o ia[i categorii de persoane ca [i chiar [i ast`zi, cånd \n magazi-
sabie cu dou` t`i[uri anticariatul dvs. Prin postarea nul s`u g`se[ti picturi valoroase
unor bannere publicitare pe a[a- [i chiar piese de mobilier vechi,
Aici apele trebuie desp`r]ite. numitele „portaluri prietene“ pe firma de la intrare scrie sim-
|n cazul anticariatelor de tip cla- ve]i reu[i s` v` face]i reclam` plu „Anticariat“. Ca o nou`
sic, cel mai bun mod de a v` face gratis. |n orice caz, bugetul pen- direc]ie \n dezvoltarea acestei
cunoscut este alegerea loca]iei tru publicitate nu trebuie s` afaceri, Marius Niculescu a
\ntr-un loc circulat. Nu deschi- dep`[easc` cåteva sute de euro. ajuns s` promoveze anumi]i
de]i un anticariat la periferie sau Ce dep`[e[te aceast` sum` se arti[ti ale c`ror picturi le achi-
\n cartiere precum Titan sau cheam` risip`. zi]ioneaz` [i ulterior le revinde.
Militari – ve]i avea o vizibilitate „Acum m` adresez mai mult
minim`. De aceea, locurile favo- Nu conteaz` decåt s` v` celor care caut` pictur` contem-
rite sunt bulevardele centrale [i hot`rå]i s` \ncepe]i poran` [i pentru asta organizez
vecin`tatea marilor institu]ii de expozi]ii. Pot s` spun c` am
\nv`]`månt: Facultatea de Mate- O afacere cu c`r]i se poate aproape un soi de exclusivitate
matic` [i Fizic`, Institutul de Ar- dezvolta, ulterior, \n mai multe pentru arti[ti importan]i [i sem-
hitectur` „Ion Micu“ sau Facul- direc]ii. Spre exemplu, dac` a]i nificativi, dar extrem de rezer-
tatea de Medicin`. Amenaja]i \nceput doar cu c`r]i vechi, ur- va]i, care nu doresc s` ias` \n
vitrine mari, astfel \ncåt trec`to- m`torul pas \l reprezint` \nche- public. Am måndria c` \n ul-
rul s` fie atras de c`r]ile expuse ierea unor parteneriate cu timii trei ani am organizat
\n rafturi (chiar [i u[ile trebuie s` diverse edituri. Cu alte cuvinte, expozi]ii pentru oameni care nu
fie din sticl`). Un \nscris exterior \n timp pute]i deveni dis- mai f`cuser` asta de mul]i ani.
de genul „Achizi]ion`m c`r]i la tribuitor [i de c`r]i scoase de edi- Apoi, am posibilitatea s` ofer
cele mai avantajoase pre]uri“ turi \n timp real. |n plus, exist` sprijin pentru completarea unor
sau „Achizi]ie non-stop de c`r]i, fonduri de carte ale acelora[i colec]ii de documente sau gra-
cu plata pe loc“ ori chiar „Ne edituri \n care se mai g`sesc c`r]i fic`, organizez schimburi \ntre
deplas`m la domiciliul cump`r`- vechi de doi-cinci ani. Acestea, diver[i cump`r`tori“, spune an-
torului“ ar putea constitui un \n cazul \n care nu au o foarte ticarul de la Curtea Veche.
ajutor important \n atragerea, bun` vånzare sau promovare la Cu alte cuvinte, posibilit`]ile
deopotriv`, a unui important edituri, pot fi redirec]ionate c`tre de dezvoltare sunt multiple,
fond de carte [i a posibililor cum- anticariatul dvs. totul este s` \ncepe]i, nu are nici
p`r`tori. Cea mai bun` reclam` O alt` direc]ie \n care se poate o importan]` de unde.
se face prin contact direct [i prin dezvolta afacerea o reprezint`
punerea \n vånzare a unor c`r]i vånzarea de CD-uri cu muzic` Dosar realizat de
valoroase [i care se bucur` de veche sau chiar de discuri pe Petre Aldea
cerere pe pia]`. Pute]i \ncerca s` vinil. |n acest din urm` caz,
v` face]i reclam` \n ziarele locale, pute]i fi siguri c` exist` mul]i
dar nu trebuie achizi]ionat un amatori, iar un vinil Deep Purple Adrese utile
calup mai mare de 10 cmp. cadreaz` perfect cu o edi]ie prin-
www.anticariat.go.ro
|n cazul anticariatelor vir- ceps din Iorga. Dac` v-a]i decis
www.anticariat.astromagie.com
tuale, lucrurile sunt mai simple. s` deschide]i un anticariat doar
www.cartionline.ro
Site-ul, care este \n acela[i timp [i cu c`r]i al c`ror pre] s` nu fie mai
www.anticariat.org
„sediul“ anticariatului, trebuie mare de un milion, \n timp,
www.anticariat.dap.ro
s` arate impecabil. Cititorul tre- dup` ce ve]i dobåndi mai multe

Nr. 6(143)/iunie 2005 17

S-ar putea să vă placă și