P. 1
Chip 0200

Chip 0200

|Views: 268|Likes:
Published by Fusa Adrian-Manuel

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Fusa Adrian-Manuel on Mar 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/17/2012

pdf

text

original

-

J

(~row.~~

~llg

~[]j)®@®U'~D~

~

~@[J'@)c@Mmm~[]j)® ~®JDil ~® o []J]~M!(~lill'l~~ §M~ §M~ [K\@mm@~g [~)[i@@~ ©[Q)~

T.P.
Aprobat C.N.P.R. N r. 103/00/016/2000 Valabil - 2000 PUBLICATIl

'artners:

lama Consul SRL lucuresti II.: +01 242 30 94 ,I.: +01 210 87 36
)x: +01 242 30 95

S.C. Kontrax Solutions S.A. Bucuresli Arad leI.: +01 3373750 Brasov fax: +01 3373906 Clui Craiova

lel.lfax: +057280356 tel./fax: +068 41 26 46
tel./fax: +064 43 06 24 tel./fax: +051 41 6214 tel.lfax: +032 11 69 93

TORNADO SISTEMS
Bucuresti tel.: +01 312 75 07 fax: +01 312 98 20

leI.: +041 61 85 80, 61 98 63
fax: +041 61 94 57

Constanta

las!

Razvan Anghelidi anghelidi@chip.ro

•••
n-au explodat centralele atomice, nu s-a intrerupt curentul electric. nici gazul ori telefoanele, ~i nici nu s-au inchis banclle (din cauza fallmentului). Cu alte cuvinte. dupa cum orieine poate constata, n-a venit sfarsltut lurnli informaticii, si nici al lumii in general. Partea de lume cunoscuta pe la noi ca "Vestul" sau .lurnea ctvilizata" a trecut cu bine de acest hop, pentru ca si-au luat rnasuri (a se citi "au investit bani") de mult. Mai rau este pe la noi, unde diverse firme §ii instltutii s-au trezit, pe 3 ianuarie, ca sunt in 1900, 1980, sau alte date aberante. Ca 0 paranteza, am vazut totusi ~i pe site-uri ale unorfirme strains, cunoscute, date care fac sa paleasca rnicutul an 2000, precum 3 January 4000, fabulosul 3.01.19100 sau irezistibilul 192000 (mai au vreo importanta ziua 9i luna?). Mai rau, unele site-uri ne trimiteau in timp in 01.01.100. Sa rnearqa ei sa dea mana cu Traian !}i cu Decebal. in eoncluzie, daca vref sa vedeti capra veeinului, 0 gasiti la http://go .to/y2kmistakes. Intrarea e gratis. Revenind la plaiurile noastre, cei care au PC-uri de prin 1994, '95 au avut 0 surpriza neplacuta, de:;;in-ar fi trebu it sa fie a su rpriza, Dureros este ca pentru unele din aeeste organizatii niei nu a fost a surpriza, pentru ca stiau ee se va lntarnpla, dar nu au dispus de fondurile necesare pentru a face upgrade la sisteme noi. Daca Ie vorbesti de software licentiat, se uita la tine de parca ai fi pleat din Luna. Sau de pe Marte. Nu imi imaginez cum se vor descurca oamenii acestia. Sa lasam in urrna insa ee a fost si sa sperarn ca acest Y2K va fi mai bun §ti mai fericit pentru toti.

mi revine neplacuta sarcina de a va anunta (prababil rnsa ca ati obervat deja) ca pretul revistei noastre a crescut din nou. Este a doua oara in ultimile 121uni cand trebuie sa faeem aeest lucru, dintr-un singur rnotiv: modifiearea TVA. Initial, publicatiile lunare erau scutite de TVA, pentru ca apoi ele sa fie supuse unui TVA de 11%. Acum, de cand cu unificarea TVA, trebuie sa platirn 19% pentru_aajuta bugetul statul.ui.Personal as face-o eu mare pia cere, daca as !?tica domeniul in care ne zbatem cu totii ar avea vreun beneficiu de pe urma acestor bani. Daca ... Pentru ca este clar ca nu este asa, 0 foarte buna dovada 0 reprezinta masura de incurajare a investitiilor, prin care se plateste doar 5% irnpozit pentru profitul reinvestit. Din lista lunga a produsetor exceptate de la .investitii leftine", celnsoteste acest act normativ, se nurnara ~icalcutatoarele. Ce sa mai zici, daca !?iGuvernul ~tie ca un PC nu reprezinta 0 investitie, Asa ca, rnulturnita noului TVA !?idevalorizarf leului, care nu vrea nicicum sa se opreasca, am ajuns sa scumpim revista. Dar sa lasam lucrurile triste Ia 0 parte, ca este inceput de an (nu ~i de secol sau mileniu) !?iam seapat aproape totl fara probleme, asa cum era 9i normal, de "virusui" anului 2000. Peste totTn mass media (cu exceptia presei de specialitate §ii a putine alte cotidiene ~i posturi TV) asta a fost problema anului 2000: un virus. Numit virusul Y2K. Probabil ca cei oe I-au botezat asa nu au habar nici ce lnsearnna Y2K. Sau poate au. Pana la urma n-are trnportanta, pentru ca n-au cazut avioanele,

4

1

~

_.

Cuprins

Adresa de cerespondenta: a.p. 2, C.P. 4, 22QO-Bra!iiov Telefon/Fax: 068-415158, 068-418728

A.c:t ......I it&-.: i

62 Software sub lupa
rece

10 ~tirifierbintipevreme

•..-t~....,....
AG

50 Cele mai bune sl mai avantajoase componente tara din

Prod use noi §i interesante pe plata software

c:

_

Li ...~

28

Dr. Karlheinz Uri, Senior Manager Program Planning Deskbound, Siemens

80 Sunet pi in sub Linux 56 Giganti in 3D
CHIP a testat luna aceasta trei placi grafice de top, modele noi care S9 vor impune in domeniu in prirnavara aceasta.

Instalarea placilor de sunet l?i TV nu mai reprezinta 0 problema pentru admiratorii Linux-ului.

84

Next Generation -I nternet2
Actuala retea este suprasolicitata. Lumea universitara are nevoie de 0 alternative: 12.

30

Electrocasnicele §i computerul fac "casa bunan
Casa miJeniului 3 va fi centrolata de calculator.

88 Configura rea este vitala
Conectarea automata la Internet poate elaca. Singura solutie este configurarea rnanuala.Iata cum trebuie sa procedati.

58

Live! - varsta de platina
Despre SB Live! nu s-a spus inca ultimul cuvant,

50 Carele de foc
Cele mai bune unltatl de inscriptionare a CD-uri lor.

94

Dilema conexiunilor
Administratorii de retea au de ales intre switch-uri ~i routere. CHIP ofera 0 mana de ajutor pentru rezolvarea dilemei.
---

62 Cei mai buni
Microsoft va Jansa curand Windows 2000, sistemul de operare pentru business. Merita sau nu investitia? Aflati inainte de lansarea noulu:

1IUII_lIti ... 102Secretul

lledi_
prezent in

40

varietate de componente ~i periferice au fast supuse celor mai riguroase teste.

o

Bancul de proba

as.

piramidelor

Un artist roman lurnea vlrtuala

46

Date la rotisor
Alaturi de unita,ile CO-RW este nevoie ~i de software de ardere adecvat. Aflati din testul nostru care este proqramul adecvat pentru dumneavoastra.

104 Un Visual
Corel Draw

Basic

pentru

Un limbaj de programare sub Corel Draw? Datorita lui Corel Script. acest lucru nu mai este o lneptie.

74

IntemCAD '98 - challengerul de la Visio
Produsul CAD al campaniei Visio Corp. - a alternativa rentabiJi3 pentru utilizatorii pragramelor CAD.

106 Studio DC10plus
Continuarn serialul despre edttarea video pe PC.

108Q+A
Solutii tehnice pentru problemele durnneavoastra.

5

Cuprins CD

-

-

-II
Luna februarie a anului 2000 este bogata in programe interesante pe CD-ul CHIP, la toate capitolele. Cu siquranta, Yeti regasi cel putin cateva programe utile sistemului dumneavoastra, Din pacate, rubrica Multimedia lipseste de pe acest CD ~i probabil multi dintre dumneavoastra au observat lipsa MP3-urilor de pe CD-ul anterior, lucruri pentru care ne cerem scuze. Aceasta situatie se datoreaza producatorulul de CD-uri din Ungaria. Din cauza unei incompatibilita1i intre legisla1ii1e romana ~i ungara, acesta nu a putut introduce flslerele multimedia pe CD, dar in nurnarul viitor aceasta rubrlca i~i va relua cu slquranta locul binemeritat pe CD-ul CHIP. Va rnulturnim pentru in1elegerel

.

pentru eva uare Macromedia Dreamweaver 3
special destinat celor orientati spre dezvoltare Web. Fireworks ~iDreamweaver ofera un tandem foarte putemic, conlucrarea dintre acest doua produse Macromedia fiind la un nivel inalt, practic eel uri rnuzicale, efecte sonore, animatii deosebite si interfere inovatoare sunt toate sub auspiciul Flash. Acesr mediu este accesibil oricarui dezvoltator web, chiar daca acesta este Incepator. Deo ebit de important este faptul cii un proiect Flash poate fi vizualizat coreet pe rnai multe platforme de ope rare ~i indiferent de browser (dad acesta il are integrat ca plug- in). Pentru a putea vedea ell adevarat ce Inseamna Fla h vii recomandarn sa vizitati www.shockwave.com.

Dreamweaver este un mediu de vis" pentru dezvoltarea de site-uri, [lind de fapt la ora actualii unul din cele mai apreclate astfel de medii pe Intreg mapamondul. Adevarul este ca ofera 0 pal eta foarte larga de functii ~i de instrumente care fac viata mai u~oarii web-designerului sau webma ter-u1ui. De asemenea este de arnintit excelentul mod de gestionare ~i adrninistrare care este pus la dispozitie de produsul realizat de Macr media. In noua versiune 3 recent Iansata, producatorul nu se limiteaza la cateva lmbunatatiri, ci of era 0 lista considerabil de luuga de adaugiri si optimizari la Dreamweaver, Printre lucrurile aduse de aceasta putem aminti posibilitatea de a personaliza si extinde interfata grafica/rnediul de lucru si editarea HTML lmbunatatita cu diverse optiuni ~i functii, Ca exemplu putem da BTML Styles ca alternativa la CSS in anumite situatii (ace tea din urma fiind, bineinteles, prezente in continuare).

Symantec Norton Utilities 2000
din urma fiind capabil sa recunoasca spre exemplu behavior-uri aplicate in Fireworks. De asemenea, Fireworks include 0 functie de history care perrnitc operatiuni multiple de undo ~i redo flexibilitatea ace tuia fiind ridicatii de acest fapt, Prograrnul se descurca mult mai bine ~ieu efecrele ~ifisierelePbotoshop, astfel cei care lucreaza mult cu produsul Adobe vor avea 0 integrare mai perfo manta a celor doua medii.

rata ca In aceasta luna avem posibilitatea de a vii oferi varianta trial a cunoscutei ~i apreciatei suite de uti Iitare Norton Utilities, in versiunea 4.5 sau 2000, pe care de altfe Iv-am prezentat-o IIInumarul

Macromeclia FI_h

4

Flash este la ora actuala instrumentul cu ajutorul caruia pot fi create cele mai spectaculoase site-uri Web. eu un nivel lnalt de impact asupra surfer-ilor, Track-

12 din 1999, NU dispune acurn de 0 interfata rnai ergonomics ~j mai aspectuoasa, ~est pachet nu ar trebui sa lip easca de pj>nici un sistem Window al carui utilfZator doreste sa iJ intretina in pararnetrii optirni de ru Iare ,

Macromeclia Fireworks 3
Evident, odatii cu saltul la 0 noua ersiune cu Dreamweaver Macrornedia a actualizat si imbunatatit i prograrnul pentru prelucrarea Si crearea imaginilor

Vel ....

a.....

D

7.2 NT

BackupExec este un te n excelent de backup lntr-o retea Windows NT, performanje e i- facilitatile oferite fiind de-a dreptul notabi le. Pana de curand

6

I!I' I'il Februarie

- 2000

I WD Caviar 6,4 GB AGP 3D 4MB dlsp. Cache 40x CD·ROM dnve
JAZZ J-2106 MS Windows 98 SE MS Works Suile 2000 AntiVirus RAV 7

I

WD Cavrar 6,4 GB

AGP3D 4MB 40x CD~ROMdrive 3D PCI Yamaha 128 V 3D Audio Codec Sound
JAZZ J·2106 MS Windows 98 SE MS Works SUite 2000 AnbVirus RAV 7

512KBI100 MHz 64MB PC·l00 SDRAM WD Caviar 8,4 GB AGP 3D 8MB 50x CD~ROM dflVe 3D PCI Yamaha 128 V JAZZ J..2l06 MS Windows 98 SE MS Works SUite 2000 AntNirus RAV 7

Intel Penfiurn III 5l2K8/l00 MHz

64MB PC-100 SDRAM
WD Caviar 10,2 GB 16MB 3D S3 Savage 4 SOx CD·ROM dflVe 3D Yamaha 4Channels JAZZ J-2H16 MS Windows 98 SE MS Works SUite 2000 AnbVirus RAV 7

Cuprins CD

,-;I Se~

ltems 10 Bad< Up

r .... _~

-..........

3

~

,...._=---____..__j ...
--.

~

~

-.-

--

r ..... _

_ "'''--~3

2000, un document RTF ce contine Posta Redactiei, unde veti putea giisi opiniile cititorilor referitoare la articolul "PC-ul la 500 de dolari" din numarul 12/99 ~iun exernplu de script pentru Corel Draw, legat de articolul pe care 11puteti citi Ia rubrica de Practice.

nem la dispozitie si un utilitar realizat de producatorii Nero-ului, Feurio, Despre acestea puteti citi rnai multe detalii la rubrica sus amintita.

hareware & Freew re
Rubriclle de shareware ~ifreeware sunt ~i ele pline de "programioare" din domeniile Comunicajii, Grafica, Multimedia ~i Diverse. Printre acestea putern amioti purernicul editor HTML de la Allaire, HomeSite 4.5, apreciatul viewer grafic ACDSee in versiunea 3.0, un performanr program pentru realizarea capturilor de ecran, chiar ~idin jocuri, Hyper nap OX 3.52 au arhi-raspanditul ICQ99b. Yeti mal regasi ~i un interesant program care va faciliteazi cautarea pe web. acesta apeliind simultan la mai multe motoare de cautare de pe web. anume Copenric 2000, si 0 versiune beta a unui client de email care este cunoscut eu siguran\1i de majoritatea dintre dumneavoastra, numele sau fiind Eudora.

acesta a fost dezvoltat de Seagate Software, acum aceasta cornpanie fiind 0 divizie a Veritas, Pentru mai rnulte informatii asupra acestui produs consultati rubrics Software din paginile revistei.

NOTA
Interfata Cii-ului CHIP este conceputii sii ruleze optim pe 0 placii graficii ce suportd minim 0 rezolutie de 800x600 si 0 adtincime a culorii de 16 biti. De aceea, 1111 este recomandatd folosirea acesteia lntr-un mediu ce nu oferii minimul necesar. deoarece rezultatele aji~iirii nu vor]i cele scontate. Interfata poatefi ntlalti alii Isub Windows 95198 ciil ~i sub

SonlcFounclr~ ACID 2.0
SonicFoundry este 0 companie binecunoscuta pentru produsele pe care le realizeaza, aces tea fiind orientate catre partes de prelucrare audio cu ajutorul calculatorului, dar nu numai. ACID este un instrument usor de folosit pentru producerea, aranjarea ~i editarea de muzica digitala, aceste operatii fiind bazate pe tebnologia de looping. ACID vii ofera un mediu unde puteti controla cu precizie parametrii implicati in producerea rnelodiilor, Pentru a putea rula versiunea trial, aveti nevoie de 0 conexiune online pentru a va inregistra pentru evaluare la ite-ul SonicFoundry, unde va va fi fumizata 0 cheie.

Wtndows NT

Fast80ft Manager 2.1

.... _ --..---.,._,_~ .......--~
,. ,..

Manager 2.1 este un pachet de programe de contabilitate reunite sub 0 singura interfata, Ace t produs are 0 strucrura modulara ~ieste in principiu destinat folosirii III cadruJ unei rerele, Detalii puteti afla citind articolul "Software ub lupa" din paginile revistei.

In rubrica special dedicata Linuxului din revista, veti putea citi un articol care ne-a fost solicitat de catre multi din cititori, ~i anume configurarea paTtii Il1U ltirnedia (audio/video/joystick) a acestui sistern de operare, Bineinteles, vii oferim pe CD 0 serie larga de utilitare pentru configurarea si folo irea acestui tip de resurse si in Linux. Printre acestea putem aminti versiunea de evaluare pentru Open Sound System, ALSA 0.4.1, au ursele driverelor pentru pliicile Creative SoundBlaster Live!. De asernenea, veti gasi ~i doua programe pentru atde rea CO-urilor versiunea 1.1.14 Gimp, sursele de kemeI2.0.38 2.2.13 I 2..3.34 ~i cateva programe pentru cei lmpatimiti de programare, cum ar fi glUE 0.1.5. Veri regasi si cateva documentatii in romaneste, printre care ~i cea a window manager-ului KDE, oferite prin efortul laudabil aJ echipei care a tradus acest mediu, si anume LiotIX-KDE Romania. Acestea se afli in directorul LKR din sectiunea Linux.
Test Software

Din causa IIIultitudinii de configuratii, redactia CHIP Computer Magazin nu i§i poole asuma nlcl 0 responsabilitate in eventualitatea in care apar probleme infimctionarea interfetei si a aplicatiilor. Program ele care au intrat in componenta CHIP CD aufost testate §i selectate cu grija ill redactia CHIP. Totusi, redactia IIU iSi poate asuma nici a responsabilitate pentru functionarea

fi

anormald a software-ului si nici

IlU

poate

Offline
La aceasta rubrics doua fisiere Acrobat detalii tehnice asupra placi de la 3 bazata yeti gasi pe CD (PDF) ce contin noii generatii de pe cipul avage

8

1 !it

,I'

in paginile revistei au fost iacluse la rubrica de teste un test de unitafi CD-RW ~i un test de programe de ardere. Pe CD vii oferirn variantele demo ale CDR Will 3.7f $i Nero-Burning Rom 4.0. Vii pu-

fiicutii responsabilii pentru eventualele daune produse. Cb-ul CHIP a fast verificat lmpotriva virusilor cu urmiitoarele programe antivirus (in ordine alfabeticii): Antiviral Toolkit Pro Platinum 3. 0./32 (furnizat de Kaspersky Lab - Rusia), Antii/irus eXpert 2000 build 08 (furnizat de Softw)f1). F'~eclire Antii/irus 4.07 (furnlzat de Infodesign), McAfee VirusScall 4.0.3 (fi~/"nizal de Provision), Norman Virus Control 4.7 (filrl1izat de CS Software). Norton Anti Virus 2000 (furnizat de Romsym Data). Panda Antivirus Platinum 6.0 (furnizat de Panda Software - Spania) s! RAV 7.6 Professional Desktop (fumizaM1e GeCAD). Pentru orice intrebdri legate de aplicatiile .A pe CD. vii rugiim sa contactati teiefonic, pnn fax sau prin email. autoril programelor respective. Modul de contactare pt)tIte fi apelat din meniurile de Help !/tIfl dili,/ilierele explicative aferente./iet:ifil1lJ p,iJdllS! A TENTIEl Pentru "lllm' coreetii Q interfetei CD·u/lii I'li re malldiim setarea unei l"e'Zoill(ii millime de 800.'(600 Si o adl1llci",e a culorii de 16 bi(i!

ill

Februarie - 2000

inalnte de a cumpfu8 un calculator nou cu Microsoft Winaows 2000 Professional preinstalat, aslgura!l-va pe partea extertoara <II aleulatorulul este lip-it certificatul de <IIutenticitate sub c forma de etlcheta. Astfel ve~i *tl dadi a~i obtinut software Microsoft ORIGINAL. prelnstalat corect *llega! ~I cu aslstenla tehnlca garantata, Achlzi~ionand calculatoare certlffcatul de autentlcltate tlpetlcheta, va expunstl rlscurltor tehntee ~j juri dice lnerente, Decl, cauta~i intotdeauna noul certlftcat de autenticltate sub forma de etichetii. pentru a ob~ine garantis unui "rod us originaL

ca

tara

~

• . WWW.mloroQft.com/romanla

Actualitali

I

Pe .curt ... Bleem
Dezvoltatorul softwareului de emulare a unui PlayStation pe PC a dat la dindul sau in judecata Sony Computer Electronics, in urma procesului intentat de acestia mai devreme in acestan. Bleernacuza Sony ca a achizirionat, rnentinut ~iextin monopolul in piade jocuri video printr-o cornbinatie de practici anti-competitive. incluzand

Autodesk

Personallziri

Autodask 2000
includ layout-uri multiple, aLiniarnente multiuser, un model ActiveXObject pentru personalizare si dezvoltare, linii de foTta pe ecran etc. Autodesk Survey Release 2 este un software concentrat pe supravegherea introducerii de date precum ~i pe oferirea de analize asupra datelor introduse, Noul produs face parte din Autodek Design 2000 Initiative prin care Autodesk doreste sa of ere utilizatorilor din cele maidiver edomenii functional irate ~i facilitatile oferite de AutoCAD 2000. AutoCAD 2000 se dovedeste astfel a fi 0 platfonna de dezvoltare a unei erii intregi de aplicatii CAD.

Computer Associates

A venit anul20001
CA a arentionat utilizatorii asupra unui virusnumit, W32.Mypics. Worm" care a fostcreat pentru a produce distrugeri masive in anul 2000. Virusul se imprastie pe platforrnele Windows ~iWindows NT prin e-mail si are un potential deosebit de distructiv, care se va elibera in anu12000. Daca si ternul este infectat cu acest virus, se poate produce pierderea totaJa a datelor de pe

ta

folosirea incorecta a patentelor si altor tip uri de proprietate intelecruala. Si, nu in ultimul dind, eei de la Bleem cred eli procesul care le-a fast intentat de catre Sonya ex istat pentru a Ie face rau in loc de a cauta dreptatea. Sa vedem ce spun ~i tribunalele americane.

Suita Land Development Solutions Release 2 a fost lansara de Autodesk la mijlocul lunii decernbrie, Suita include trei produ e care indeplinesc toate cerintele ingi nerilor civi Li ~i celor care se ocupa de planificarea teritoriului. Acestea sunt: Auto AD Land Development Desktop ~i doua pachete specifice: Au odesk Civil Design ~i Autodesk Survey. AutoCAD Land Development Desktop Release 2 este 0 versiune a Auto AD2000optimizata pentru profesionistii in administrarea teritoriului, care include de asemenea ~i functionalitatea oferita de AutoCAn Map 2000. Produsul este atiit 0 aplicatie de sine staratoare cat ~i 0 platforma pentru dezvoltarea de noi aplicatii AutoCAD. Nolle facilitap

harddisk, Viermele

soseste intr-un

lnformattl; Romsym Data Tel: 01-3221431

Ziff Davis
ZiffDavis a viindur divizia Ziff Davis Publishing catre Willis Stein & Parteners pentru surna de 780 de milioane de dolari. Tranzactia nu e va incheia dedit la incepurul anului viitor. Ca parte a tranzacriei, ZDNet va avea dreptul sa folosea ca on-line continutul ZiffDavis Publishing pentru 0 perioada de cinci ani dela incheierea transferu Iui.

e-mail neavand nici un cuvant I in lin ia de subiect, Corpul mesajului are atasar unfisier l1Umit "Pics4You.exe" si contine urmatorul text: "Here's some pictures foryou", Daca fisierul este rulat, Mypics va incerca sa se retrimita l.a 50 de adrese din Outlook. Dupa 20 de minute, viru ul va lncerca sa se retrirnita. Virusul va ramane rezident pe computer chiar daca este sters din e-mail $i va monitoriza ceasul calculatorului, Odataceceasul va ajunge Ja anul2000 virusul va crea un fisier numit C:\CBJOS.COM ~i\'I va executa. La urmatoarea bootare reusita va incerca sa formateze harddisk-urile C: si D: prin crearea unui nou • AUTOE "'C.BA T. Pentru informatii in legiitura cu acest virus vizitati pagina http://www.cai.comlvi-

Y2K
Europa s-a asteptat la un impact destul de redus asupra infrastructurii sale la schirnbarea datei in anul 2000. Desi au existat probleme care au afectat unele afaceri de tip mic ~i mijlociu, acestea au dus mai curand la intarzieri ~i erori minore decat la caderi rnajore. Marea Britanie a fost printre primele tan care au

----------._------------------Data Fellows

Fereastra de lucru din Release 2.

rusinfo, lnformatii: SCOP Computers Tel: 01-3103591
fi numit director 81 departarnentului Mobile&Media de la Sonera. Relanderaduce ca noutate pentru F-Secure 0 abordare mult mai profunda a serviciilor Internet Service Provision ca ~i Teleoperating, care sunt foarte importante in dezvoltarea ecuritatii F -Secure ca serviciu (F-Secure's Security as a Service). Kaj-Erik Relander este al doilea membru non-F-Secure din Consiliu, alsturi de Olli-Pekka Kallasvuo, de la Nokia."

Comunicat
Din partea companici Data Fellows am primit In CUT1iuIIWlii decernbrie urmstnrul comunicat: "Data Fellows. unul din liderii furnizorilor de solutii de sec uritate adrn ini trate centralizat, anunfa ca actionarii iii au aprobat propunerea de schimbare a numelui din Data Fellows Corporation 111 F-SecuTe Corporation. Actionarii au aprobat, de asernenea, n urnirea lui Kaj- rile Relander de la 0nera Corporation la conducerea Consiliului Director. Data Fellows este un nume

binecunoscut in Finlanda, insii rnarca -Securc este mult mai cunoscutiipeplan international. oul nume 8J companici, F-Secure Corporation, este destinat sa oglindeascs mai bine principaiul domeniu de activitate al cornpaniei - solutii integrate pentru securitatea Intreprinderii - urmarind si cesului avut pana acum cu produselef'-Secure, Sed iul centra I81 Companiei riimane in Espoo, Finlanda. Noul rnembru at Consiliului, Kaj-Erik ReJander(37 ani) este si vicepresedinte executiv ~idirector financiar la Sonera Corporation, De 18 I ianuarie 2000. el va

consolidarea pe mai departe a.

lIC-

luar masuri pentru preve-

nirea acestei probleme, spre deosebire de Italia, una dintre cele mai putin pregatite tari in fata acestei probleme,

lnforrnatii: Infodesign Telefon: 01-4119663

10

l!mIjD

Februorie - 2000

11 lp:' /m

r

youn wonH NEUEn LOOKEDBETTEn
lJ1)

LA]

0

Distribuitor:

K liECH Electrronics
C. r3 01iJ\)
i'''u

m o~0] :.
"~

. .~11:l
Stefan eel Mare nr. 2 Tel.: 01-222,80.44 Fax: 01-222.79.76
50S.

-

Bd. N. Titulescu nr. 64, Sector 1, Bucuresti Tel.: 01-222.20.36 Fax: 01-223.22.84
,

N. TrtuJescu nr. 64 Tel.: 01-222.20,36 Fax: 01-22.3.22.84
50S,

Memorondului nr. 33, Brasov Tel.: 068-410,420 Fax: 068-410.422
50S.

uJlJlT
50S.

PRO

Stefan eel Mare nr. 240 Tel.: 01-210.07.67 Fax: 01-210.77.59

50S.

Pantelimon nr. 93 Tel,: 01-250.16.12 Fox: 01-250.16.89

505, Stefan eel Mare nr, 54 Tel.: 01-211,70.90 Fax: 01-210.22.76

Actualita1i

Pe scurt ... Casio Casiosi Siemens vor dezvolta un telefon combinat cu un device PDA bazat pe Windows CE. Cele doua companii au declarat di acesta va avea un ecran color, up It pentru acce wirele la Internet si toate functiile unui telefon celular, Aparatul va opera pe reteaua GSM.

Computer Associates

Vaccin antivirus
Ce spuneti despre 0 versiune gratuitii a binecunoscutului lnoculateIT de la Computer Associates? Cea de-a cincea versiune a acestui program este oferita utilizarorilor individuali in mod gratuit. Cornpania ofera upgade-uri gratuite si suport tehnie pentru noul produs. InoculateIT Personal Edition 5.0 include cateva imbuniitiip ri curn ar fi: update automat, tehnologie de detectie antivirus avansata, scanare pentru noi tipuri de fisiere cum .ar fi cei de PowerPoint ~iRTF si detine si suport Office 2000.

Netscape
Ca parte a acbizitionarii companiei etscape, America On Line doreste ca pe site-ul etcenter sa existe o mai stransa legatura cu serviciile A OL Messenger, principalul produ al ace tei companii. Dorinta companiei este ii atragii cat mai multi utilizatori In timpul zilei, majoritatea lor folosind AOL in timpul serii, lntegrarea in Netcenter este vazuta ca 0 miscare pentru marirea numarului de utilizatori, ace t site inregistrand cele mai rnulte acceari In rirnpul ore lor de lucru.

Programu Idetecteaza Si curatii automat virusi de fisiere conventionale $i virusi de boot precum ~i virusi de macro care infecteaza toate versiunile de Office, fisiere Excel, PowerPoint ~i baze de date Access. Oferii protectie impotriva virusilor din Internet si din email-uri. Software-ul, prezent la http://antivims.cai.com,inelude ~i acces gratuit la lista reactualizata de semnsturi a CA. Utilizatorii vor primi de asemenea suport tehnic gratuit via web sau via e-mail. lnformatii; SCOP Computers Tel: 01-3103591

Microsoft

Mull

lIfIeptat

Excite
Excite@Home Iii Sega America vorcorobora eonrinutul portalului de Internet cu continutul site-ului interactiv Dreamcast Network. in afara faptului cii esre un player de jocuri video con sola Dreamcast poate accesa Internetul printr-un modem de 56 kbps incorporat. Sega a vandut deja peste I rnilion de unitiW in America de Nord de la lansarea sa din septernbrie anul trecut, Un site pentru protejarea dumrreavcastral Novell

MetWare 5.1
Pentru luna ianuarie Novell a pregatir 0 surpriza: NetWare 5.1. oua versiune de NetWare a fost lansata la mijlocul lun ii ianuarie, A vand flume de cod "Cobra". noua versiune oferii utilizatorilor posibilitatea de a beneficia de avantajul aplicatiilor de tip e-business precum i manag ment de retea bazat pe web. ovell a inceput odata cu NDS construirea unei adevarate platforrne bazate pe web ~i dezvoltarea de aplicatii ebusiness. NetWare 5.1 intiireste aceasta orientare a companiei Novell, avand incluse si IBM WebSphere Application Serversi IBM WebSphere Studio 3.0 Entry Edition.

Acer
Producatorul taiwanez de PC-uri Acer -a aliat eu General Electric pentru a oferi ervicii de cornert electronic in tan1e asiaticeo Acer a declarat di do. reste ca aceasta alianta sa dud} la realizarea celui mai mare centru de comert electronic din regiunea Asia Pacific, in limp de trei ani,

In plus, noua versiune de NetWare include 0 versiune pen tnt cinci utilizatori a Orac1e8i si unealta de dezvoltare WehDB pentru dezvoltarea de aplicatii bazate pe web care cer integrare deplinii cu baze de date de tip SQL. NetWare 5.J of era utilizarorilor ~i avantajele NDS (Novell Directory Services) cu eDirectory pentru ca acestia sa poata crea si menpne via web relatii sigure si personalizate cu clientii lorTotodata, pentru a oferi un acces si un control sigur al retelelor corporatiei, NetWare 5.1 include si NetWare Management Portal, care perrnite managerilor retelei sa administreze si sa rnonitorizeze cateva aspecte ale retelei, incluzand NDS, starea serveru-

------- .. - .. ----~,

In luna decembrie, Microsoft a anuntat oficial ca si ternele de operare Windows 2000 Professional, Window 2000 Server ~i Window 2000 Advanced Server sunt gata pentru a intra in producrie, Lansareamondiala va avea Ioc pe 17 februarie 2000. Sistemul de operare Windows 2000 a fost unul dintre cele mai asteptate produse ale acestui an. Dupa sute de testari la care a fast supus, compania Microsoft a deeis ca este gata sa iasa pe piata, Aceste teste au dernonstrat ca Windows 2000 Professional surclaseaza Windows 95, Window 98 ~i Windows NT Work atation 4.0 pe un SIStem cu un minim de 64 de ME de rnernorie. Referitor la acest nou produ .Bill Brown, vicepresedinte Microsoft, a declarat nurnai atat: Windows 2000 este stabtl, testat ~i gata de lansare", lntorrnatlr Microsoft Romania Tel: 01-4109217 lui, identificarea de probleme ale serverului $i setiirile ace tuia. Cu ajutorul NetWare Management Portal. adrninistratorii de retea potacce a reteiele lor de oriunde din lurne. Informa1ii: Omnilogic BGS Tel: 01-3033100

Cisco i~i continua campania de
achizitii prin preluarea unci noi firme arnericane, E te yorba despre Internet Engineering Group, un dezvoltator de software de mare performanta. Achizitia este destinate intaririj stra egiei de "optical internetworking" prin sprijinirea crearii retelelor ultrarapide. Compania Cisco System

12

~

Februarie - 2000

YOUR MOST RELIABLE PARTNER

AceR Peripherals

MITSUMI~
AMD~

1»" Shuttle
DISTRIBUITE IN ROMANIA DE:

Open· in+_I"
product .• ~

Integrator

pC

® Bd. Dimitrie Pompei, nr.8, Sector 2, Bucuresti

Tel.: 242.53.84, 242.09.81; Fax: 242.53.89, 242.09.81

&A

PC&A-un prieten de caiitate

Actualitati
Software

Pe

.curt ...

Dezvoltare Java
Facand un pas inainte in crierea de software pentru mediul de afaceri, Sun Microystems a lansat Java 2 Enterprise Edition v .1.2 si alte careva unelte de dezvoltare Java. in centru se afla modelul de programare Enterprise JavaBeans care permite dezvoltatorilor a erie aplicatii folosind bucati de cod. Java 2 Enterprise Edition .contine de asemenea un ghid care stii la dispozitia dezvoltatorilor pentru crearea de software de e-commerce. Acesteaplicatii care au fost di ponibile initial in versiune beta, concureaza eu Windows Distributed Internet Applications. Sun doreste ca progra-

Sun

Viru~i
Desi anul 2000 a inceput problemele cu Y2K nu s-au terminat aici. Au fost descoperiti deja rnai mult de cateva zeei de virusi care au fost realizati pentru a se lansa la schimbarea datei in 2000 sau aleator in cursul acestui an.

matorii a foloseasca Java, astfel tncat software-ul creat de ei sa poara fi folosit pe reate cornputerele, iar Micro oft doreste in prirnul rand crearea unui software care sa ruleze pe sistemul de operare Windows.

Tarantella II
i~i demon treaza astazi angajamentul fata de mediile eterogene de calcul prin expansiunea majora a software-ului sau de web, Tarantella care of era de-acum posibilitarea conectarii directe la splicariile Windows aflate pe clienti Windows si non-Windows. si-a lansat prima oferta din cadrul noii linii de prod use Tarantella, Tarantella Enterprise IT, care permite profesionisrilor fT aece ul instantaneu la aplicatiile Windows 2000 si Windows T 4.0, via Internet, utilizand Microsoft Re-

seQ

seo

Totodata, Sun a anuntat Iansarea versiunii beta a .Forte for Java, Community Edition", o unealts gratuita de dezvoLtare. Tehnologia, numita initial NetBeans Developer 3.0 ofedi 0 interfalii grafica utilizator pentru dezvoltarea de aplicatii Java si suporta sistemele de operare Windows, Sclaris si Linux. Aplicatia este oferita gratuit si poate fi adusa din Internet de la site-ul Sun

Expertii au avertizatcaacesti in fix-uri penrru Y2K

virusi ar putea f deghizati sau se pot manifesta chiar ca problema Y2K. E-maiJ-u1 este mediul preferat de raspdndireal acestorvirusi, deci atentie sporita la corespondents on-line!

seo

La lucru

Angajatii prinsi viziteaza site-uri interzise riscil sa fie concediati, La Xerox, de exemplu, 40 de angajati au fost concediati dupa ce au fost prinsi cand vizitau site-uri de cumparaturi sau pornografice. Peste 45% din patroni i americani au declarat ca monitorizeaza telefoanele, fisierele ~imesajele e-mail ale angajatilor lor. Desigur di e naste problema incalcarii intimitatii unui om, dar patronii au declarat cii aceasta monitorizare este necesara pentru a vedea modul de lucru al angajatuJui si, in special, dadi. ace ta petrece prea mult timp online.

ca

www.sun.corn. lnforrnatii: Romsys Tel: 01-2300810

mote Desktop Protocol (RDP). Tarantella va rula pe un
server care se va conecta la serverul de aplicatii si va aetiona ca ceea ce numeste un "application broker", oferind administrarea esiunilor $i faciltati de emulare. Tarantella prirneste informatii de la serverul de aplicatii si Ie converteste in AIP (Adaptive Internet Protocol) care poate fi afisat folosind un modul Java software de I MB pe care Tarantella il aduce pe desktop-ul client cand acesta se conecteaza printr-un browser ce uporta Java. Utilizatorii nu vor mai fi nevoiti sa instaleze MetaFrame pe fiecare server pentru a folosi Tarantella, deoarece a licentiatprotocolul RDP, protcol nativ Microsoft pentru rularea se iunilor "clientilor subtiri" (thin clients).

seo

T1I1 ~OUR~~.OK

J

\A" TI

'II'IULUG\

'AVA - 2 PLATFORM ENTERPRISE EDITION

ttOl

rOp"lcs

~.l'

§

....oI",oIIllSa.

o..~...
SlI,I~PI'l~1

tlMo;!!I For a dttatted b:* I' lh. benllfits that the 2 PI.tlnrm. Enl ....pn:5. edltICiIl bnngs to enl.~. dl!v"tJ. (;;~ent da ... kIpen., tOOl~. e 5-Y'§t:!Il'I'I v.ndoril. ilmI the w~ rH'Itllf'Jll1f. c:gmpulPglndust"" d1iI1O:1i: cu~ the~. )alt.

r-_

--pO; :::=~ ::;,:n~==tb~:;' ..10ya2 SpK fm.rpriu Ed!tlQU 2 yl
1IE~1t.

~T-::!:'::=~
:::-T.dtlio-.l. ..... _JKIII_'

for

the J.2EE pl4iIJOCm. (DKIHf'II:.rer! '1)

~Iolds&. S~[_rfIt.I'",1I
(1lKlIIfI!lit"JIlolllll'I

me dM¥ws on ll'ia Pf~. portabllit,. Sm1I "'" to1l£.n

lOlIwJuIlIIIIIi

Qran'I&qW1Se
01

iippkatlDlf'l

numbar of steps to'_lp

http://java.sun.com/j2ee/,

sursa tehnologiei

Java.

SAP
SAP planuieste sa inlocuiasca Oracle cu Microoft in ceea ce pri veste baza de date pentru aplicatiile avand ca platforrna Windows. in luna decembrie SAP a anuntat cil a dezvol tat relatii mai stranse cu IBM pentru alte platforme (sisteme de operare), distan(indu-se astfel din nou de Iiderul pietiei de baze de date SQL, Oracle. Motivul acestei separari esre dezvoltarea de noi piete in carecompaniile mentionste au devenit rivali purermer,

Via. Broker 3.3
lnprise a lansat, in ultimele zile ale anului 1999, VisiBroker 3.3 pentru Delphi. Cu acest nou produs dezvoltatori ipot crea ~i dezvolta ulterior aplicatii distribuite In medii diverse de operare, incl uzand Windows ~i inux, VisiL Broker ofera un rnediu complet CORBA pentru Delphi. Produsul este disponibil penlru download gratuit pentru dezvoltatorii care au cumparat Delphi 5 Enterprise Edition, la site-ul http:/ /www.borland.corn/visi broker/ delphi Produsul faciliteazadezvoltarea aplicariilor scalabile, flexibile, usor de menpnut si bazate pe standardele industria le. CORBA sirnplifica crearea de

Inprise

aplicatii care sunt distribuite ~i interoperabile in Internet ~i intre platforrne multiple incluzand Windows, Linux ~iJava. CORBA este in special important pentru comunitatea l.inux unde poate fi folosit pentru intercornunicare in mediile Linux incluzand atat G OME cat si

seo

KDE.
VisiBroker of era un rnediu cornplet CORBA ORB pentru dezvoltarea ~i admini trarea deobiecte Delphi, Java ~iC++. Cu implementiiri native ale protocolului Internet Inter-ORB (llOP), VisiBroker construieste pe baza protocoalelor pentru Internet, intranet si web-based computing.

lnforrnatii: Genesys Software Tei: 01-411 2040

I-

lnformatli: http://www.borland.com/ visibroker/delph il

14

~

Februarie - 2000

Lnte"a'

THE Doc MENT COMPANY

XE OX
http://www.xerox.emea.com

Ager Business Tech": 01 3357303: Masoft: 054197586; Arexim: 01 311 1676; Compute~and: 01 336 2595; Omnilogic BGS': 01 303 3112; Promotlonallnterserviee·: 01 322 6540; Aom Team Solutions·; 01 311 OS51: ATC: 01 2223986; Seop Computers: 01 310 3691: Sprint: 044 110 700: Top Edge·: 051 413193

• Auttlorizsd S""lce PTa,ide,

Actualitali
Hardware

Pe .curt ... ISP
Daca provider-ii de Internet gratuit cautau 0 cale de a-si infige radaeinile in inirna Americii, nici ca puteau gasi un sol mai bogat decat Kmart. Serviciul gratuitde acces la Internet planui t de acest retai ler ~iYahoo marcheaza deschiderea unei perioade infloritoare pentru piata de provideri de Internet gratuit.

Viewsonic

Mai Kurt dar

Alianta

ADI

MuZici la telefon
Trei giganti produciitori de produse electron ice au dezvoltat Secure MMC, un flash card criptat pcntru ascultarea de rnuzica pe uo telefon portabil, Card-uri le, dez oltate de Sanyc Electronic. Hitachi ~iFujitsu, folosesc 0 schema de securitate care 0 depaseste pe cea a formatelor actuale de stocare. Secure MMC este 0 noua vel' iune a Multimedia Card dez oltatade Infeon'Iechnologies AG, care va suporta noua schema de securitate. Companiile sustin cii noul sistem va fi prirnul care va combina trei functii inrr-un telefon celular:

performant
GS790, primul monitor de 19" cu adancime midi. de la Viewsonic, a fost lansat la sffirsitu! lunii decembrie, Modelul comb ina un ecran cu 0 suprafata vizibila de 18" (rub catodic cu gat scurr) ell un design realizat pentru a econornisi mai mull spatiu in birourile aglomerate. Destinat profesionistilor in CAD/CAM, GS790 imbina un dot pitch ultra fin. de 0,26 mm (0,22 orizontal, 0,14 vertical) cu 0 frecventa orizontala de 30 - 95 kHz, cu 0 rezolutie de 1.280 x 1.024 pixeLi la 88 Hz ~i0 rezolutiemaxirnade 1.600x 1.200

Pentru prof_lonlttl
Cel mai nou monitor de la

ADl a apiirut ~ipe piata romaneasca, Flat MicroScan G71 0
are incorporatun tub PO Trinitron extraplat si este destinat profesion istilor care doresc atilt o calitate deosebita a imaginii ciit~i functii avansatede setare a imaginii. MicroScan G710 cu tub Trinitron a fost realizat pentru eliminarea suprafetelor curbe tmbunatapnd astfel posibilitatile de afisare, Monitorul are 0 frecventa orizontala de 30 - 96 kHz ~i afiseaza imaginile la 0 rezoIutie maxima de l600 x l200 pixeli, la 0 rata de reirnprospatare de 75 de Hz. Totodata, 0710 beneficiaza de un dot pitch de 0,24 nun (avern de-a face ell un tub aperture grille). S-a acordat 0 atentie deosebita si modului ~iposibilitatilor de setare a geometriei imaginii si a culorilor si de aceea monitorul dispune de un di play OSD (on-screen display) intirulat Easy Screen. Cu ajutorul acestuia se pot face ajusale limbii rneniului, culorii, convergentei ~i a multor alte facilitati oferite de monitor. MicroScan 0710 este cornpatibil eu standardul TCO 99, ceea ce inseamna cli se supune norrnelor de rnediu, ergonomie, functionalitate, emisie de campuri magnetice ~j electrice, consum de energie ~istan-

cat

Noi cipuri
Hewlett Packard ~ipro. ducatorul de microcipuri, STMicroeLectronics, au format un parteneriat R&D (cercetare si dezvoltare) pentru a adapta in aoi copuri un microcip proiectat la inceputul anilor '80 la

Yale, Cipul este de tipul VLTW (VeIY Long Instruction Word), iar intentia produciitorilor este de a-l integra in produse cu con tim mic de energie cum 31' f de exemplu telefoanele celulare,

Universiratea

la 76 Hz. Ecranul esre acoperit eu stratu I antireflectorizant SuperC lear, pentru a imbunatati luminozitateasi contrastuJ, pentru a reduce oboseala ochilor,

I I I I J I I

I I I

Hewlett Packard
in adaptoarele de Fibre Channel (fibra optica) a fortat cornpania Hewlett Packard sa retraga o cantitate importantil din aceste prod use de pe piata mondiala, Compania a reparat bug-ul ~ia reinceput producerea masiva a acestui tip de produse.

o eroare


I

:)

o solutie

I

pentru birourile : aglomerate. Culorile po! ti setate foarte usor prin controalele nurnite ViewMatch, iar eel elate setari ale monitorului sunt realizate printr-o serie de controale OSD care
poarta denurnirea de OnView. Nu III ultimul rand, monitorul este eertifieat TCO 99 :;;i P '99 si este plug & play atat in mediul Mac cat :;;i pentru Pc. OS790 foloseste un run eu electroni avansat pentru a asigura un unghi de deflectie de 100 de grade in loe de cel de 90 de grade, folosita in rnonitoarele CRT normale, Deflectia larga aduee avantajul unei distante mai mici parcur e de fasciculul electronic de la producerea In tunul el ectronic pimii la aj ungerea pe scran, permitand astfel )

Jeorn
Corporatiile 3Com ~i Uoisys au anuntat 0 coLaborare strategies ill domeniul retelelor, cu copul de a of clientilor cea mai recenta tehnologie prin punerea LaPW1ct a unor retele inovatoare, imbunatatite pentru operatiuni de e-business, Atlanta mareste capacitatile de administrare de retea a fiecareia dintre cele doua companii si ofera clientilor strategii noi pentru a implementa rapid tehnologii de ultima ora pentru rete le.

en

reducerea spatiului tara sacrifi-

carea performantei,

Infamrr8ltii:
Tornado Sistems Tel: 01-3127507

transmisie de voce un program de download de muzica ~iun player de muzica, Secure MMC, care va fi folositii penrru tocarea de fisiere de muzica, este componenta cheie care va oferi securitate maritii impotriva duplicarii de date. Distributia sigura de date cere ca functiile de criptarc si decriptare sa fie realizate ~ _._ intr-o zona sigura, Secure Me satisface aceste cerinte si este compatibila cu card-uri Ie Multimedia Card in ceea ce priveste marimea ~i layout-ul pinilor. Functiile de criptare si decriptare precum ~i cheia de criptare sun! real izate/pasrrata in rnodulul TRM (Tamper Resistant Module) care, fizic ~i10g1c impiedica examinarea au alterarea serniconductorilor si a software-ului. Rata mare de transfer oferitil de MMC este mariti! de adaugarea a sase pini, care sunt folo iti pentru efectuarea unei functii paralele de scriere pe 8 biri, Grupul de cornpanii intentioneaza atinga 2 Mbytes pe secunda ill anul 2000 si 20 Mbytes pe secunda in 200 I. Cu aceasta rata de transfer, conform companiei Hitachi, pol fi aduse prin download in 3 secuode cca, 60 de minute de rnuzica. Totodata, grupul planuieste a propuna Secure MMC ca un standard deschis, la Asociatia de Card-uri Multimedia.

tan

darde electrice.
ici partea de multimedia a fost uitara, fiind incorporat un microfon si avand posibilitatea de a atasa douii boxe si un hub USB.
IlU

a

Informa Ii: Comrace Computers Tel: 01-3211818

Splendoare intr-un monitor.

16

I!Im.iI

Februarie - 2000

Quantum

Atl_ VI

0

noui famille
milie suporta facilitati de securitat a datelor, 0 rata de transfer mare ~i faei litati de administrare prezente in tehnologia Ultra 160 SCSI. Familia de drive-uri Atlas V a intrat in productie in luna decembrie si va fi Ian ata in volume mari in primul trimestru al anului 2000. Informatil: Flamingo Computers Tel: 01-6597455

Piata de harddisk-uri high end s-a imbogatit cu un nou produs de Ia Quantum. Acesta se nurneste Atlas V ~idispune de interfata Ultra 160 SCSI, de o densitate de date de 9 GB pe platan si de 0 viteza de rotatie de 7200 RPM. Atlas V esre un produs de 0 valoare dec ebita combiniind cea mai mare densitate de stocare de la ora aetna la ClI rotatia de 7.200 RPM si un timp mediu de acces de 6,3 IDS. Pentru servere, statii de lucru si sisteme de stocare, precum ~i pentru aplicatii in relecornunicatii sau editare video, Atlas V este fani indoiala una dintre cele mai reusite olutii, Harddisk-ul de la Quantum este di ponibil in 010delele de 9, L8:;;i 36 de GB ,i are un form factor de 3 112 inci. Toate drive-urile din aceasta faInteli

as V, un harddisk pentru un munte de date. "Coppennine" la 733 MHz, care a fost anuntat toca din luna oetombrie. Procesoarele avand nume de cod "Coppermine" difera de cele standard Pentium ITT pentru ca, printre alte motive sunt realizate pe baza tehnologiei de 0,18 microni, si nu 0,25 microni, Exista inca problerne si eu componentele, sa Ie zicern, "auxiJiare". Unele dinrre ele sunt placile de baza care trebuie sa cupleze procesoarele Pentium cu memoria Rambus, pentru valorificarea integrala a perforrnantelor pro-

La 800 MHz
Intel a prezentat 'in luna decembrie versiunile de 750 si 800 de MHz ale procesorului Intel Pentium ill, avand nume de cod "Coppennine". Anuntul a avut un caracrer simbclic si reflecta presiunea pe care Intel 0 resimte pe piata. Doar cateva dintre cipurile anuntate au fo t Ian sate catre producatorii de PC-uri. Lansarea incearca Sa contrabalanseze succesul pe care AMD I-a inregistrar cu AthIon, respectiv versiunea acestuia la 750 MHz. Si, nu in ultirnul rand, cu faptul ca proce oarele Albion sunt, pur ~i simplu, mai usor de gasit, Desi "regula" era ca producatori ide procesoare sa I ivreze initial canritati rnai mici care sa creases treptat de-a lungul timpului situatia pare sa se schimbe, Analistii continua sa sus~ina ea exists Inca stocuri limitate de Pentium llJ

m

cesorului.
Problemele datorate C3Jltitatilorlimitate de procesoare lansate pe piata de Intel nu se oprese aici. Cumparatorii devindinceincemai nernulturniti ca nu pot obtine intr-un tirnp rezonabil produsele bazate pe acesre procesoare de ultima ora, ceea ce poate constirui un nou avantaj pentru competitorii gigantului semiconductoarelor.

· Actualila1i
Hardware

Pe .curt ...
Be
Bea Licen~atOpern, rowb serul de web, si intenrioneaza ii il includa in BeOS ~i in ,,BeOS Lite". BeOS are integral un browser, dar acesra au a tinut pasul cu noile dezvoltari in domeniul HTM1.. Opera of era un browser modem si, nu in ultimul rand, emnificativ mai mie dedIt rivalii sai de la Netscape si Microsoft.

Din nou cu i820
Micro Star lnternational a Iansat 0 noua placa de baza bazata pe chipset-ul i820 de la Intel. MS630 I dipune de format A TX incorporeaza un Slot I cu 0 frecventa de bus FSB sclcctabila la 100/133 MHz. In cecil ce priveste memoria, RDRAM este cea mai buna alegere pentru i820, dar datorita faptului ca are un cost ridicai, M 6301 i:ncorporeazii3 10turiDTMM,

MSI

VA Linux
Cotarea la bursa a companiei V A Linux System a fast impresionanta inca din primele zile ale cotarii, Actiunile initial cotate la 30 USD au ajuns la 320

vinde computere, in special servere care ruleaza Linux, fiind infiintata de
Linus Torvalds.

so. VA

Linux

ystem

Skanska
Campania suedeza cu acestnume va prel ua Ericsson Real Estate & Service , 0 parte a concernului Eric son. CeJe doua companii au semnat 0 scrisoare de intentie prin care s-au definirivat termenii acestei achizitii, Miscarea face parte din planul de restructurare al lui Ericsson, care doreste sa se focalizeze pe activitatile sale de baza.

care suporra pana la 1 OB de : Toshiba memorie, Pentru flexibilitate, placa dispune si de 5 sloturi PCl ~i unul rSA (optional). Placa de laMS] beneficiazii de STR (Suspend /0 RAM), suport La sfarsitul anului 1999, Toshiba pcntru U ItraA T A 66, are slot a intr dus cateva modele de noteAMR(llUc/io modem riser), detine bo k-uri dispunand de cele mai sunet incorporat, are facilitates noi ,i mai puternice proce oare. de AOL (A IeI'I 011 LAN If) ~i disNoile modele Teem ~i Portege rupune de certificare PC99. leaza cu eele mai noi procesoare Intel Pentium In pentru calculaInformatii: toare mobile ~i sunt destinate Daewoo'information Systems mediului de afaccri. Aceste notebook-uri reflects noua orientare a Tel: 051-422255 producatorilor carre un design cat mai atractiv, avand carcase de magneziu si display-uri mario Noul Portege 7140 T eanlilreste aproximativ 150 g ~i are 0 grosirne de nurnai 2,54 em. Dispune de un procesor Pentium HI eu 0 freeventi de 500 MHz, 64 de MB de mernorie, un display de 13 3" ~i un harddisk de 60B. Soria Tecra 8100 include un proce or Pentium m, pfma la 256 MB de memorie ~i are 0 grosime de numai 3,55 em ~i un display cu diagonala de 14,4". Utilizatorii acesrei serii Tecra vor putea beneficia ~ide avantajele unui DVDROM intcgrat in sisternul mobil, daea il doresc ca optiune.

Noi modele de notebook ..... ri

Pe cand cu memorie RDRAM? Intel

Cu ltanium
Pentru a face din procesorul ltanium un produs palpabil, [Utel a inceput producerea de prototipuri de PC-w·i pe care Ie va oferi produeatorilor de hard-

Cadou pentru toti
lnaintca raciunulni, Epson a facut un cadou uti lizatori lorpersonali ~i birourilor mid. lrnprimanta EPL-5700L. fficand parte dill impresionanta familie de irnprirnante laser a companiei Epson, estc dedicate pecial acestui segment de piela. Cornpatibila alat cu PC-urile cat ~i cu iMae-urile, G3 ~i G4 de la Apple, via interfetele paralela $i USB, aceste noi modele di pun de 0 laVa de alimentare rranslucida, de culoarea fildcsului, pentru a imita intr-un fel stilul noilor cornputere de Ia Apple. lmprimanta IlU dispune doar de un design interesant ci ;;i de 0 scrie de performanre. Viteza de tiparire este de 8 ppm, iar rezolutia ajunge la 1200 dpi datorita tehnicilor de tiparire proprietare Epson: RITech ~iMierogrey. Manevrarea hartiei se face foarte usor, dispunand dc 0 tava de 150 de foi $i de 0 al imentare manuala, dcstinata tiparirii plicurilor felicitarilor i a alter tipuri de bartie. lrnprimanta are preinstalate earrusul cu toner si unitatea fotoccnductoare, fiind gata de tiparire inca de la scoaterca sa din cutie.

Epson

lnformatli: SCOP Computers Tel: 01-3103591 Ricoh

Citql. scri~1

re.cn_rl·-..-·-

.....................

..

ware ~isofware pentru definitiarea designului :;;i pentru debugging. lntel a facut rnii de prororipuri ale acestui procesor
si a lansat tot atatea computere

3earn
3Com a anuntat di a cornpletat declaratia de inre-

catre producatori,
Itan iUIl1, primul proce or pe 64 de biri de la Intel, va concura cu UltraSPARC m de la Sun. Campania a gasit deja cateva bug-uri In primele variante ale lui ltanium, cunoscut initial sub numele de cod Merced, mai purine tnsa dedit in cazul altor arhitecruri cornplet noi, a dec larat un oficial lntel, Problema mai mare este insa care va fi cere rea pentru acest nou tip de procesor, deoarece piata dedicata pentru acesta (a serverelor mari) este una foarte conservatoare, care nu doreste sa experimentezc noi produse, ind foarte importanle, ace, tia prefera sa e bazeze pe produsele existente ~i cunoscute, cel putin 0 perioadii.

gistrare la Securities and Exchange Co IIIm ission (SEC) pentru initierea vanzarii prin oferta publica de actiuni la filiala Palm omputing, Inc., pe care 0 derine in proportie de 100%. 1n acelasi timp, numele cornpaniei se va schimba din.Palm omputing.Inc." in,,Palm,Inc. '.FinneleGoldman, Sachs & Co. si Morgan Stanley Dean Witter sunt administratorii principali ai ofertei. Alte comadministreazii sunt Merrill Lynch & o. ~iRobertson Stevens.
0

Producrivitatea si fiabilitatea fi-

panii care

Informatii: MB Distribution Tel: 01-2300314

Numit MediaMaster MP9060A, nou! prod us de la Ricoh Disc Media and ystems Center reprezintii de fapt reunirea a patru prod lise intr-unul singur: CD-R/R W I DVD-ROM drive. Utilizatorii vor putea citi DVD-ROM-uri i simple CD-ROM-uri si vor putea scrie CD-R-uri ~i reinscriptiona medii CD-RW. Unitarea va avea o viteza de scriere 6X, de reinscriptionare de 4X, 0 viteza de 24X de citire ;;i una de 4X de citire a DVD-ROM-urilor. Pachetul va include prograrnele Adaptec Easy CD, DirectCD !j.i oftware Cinemaster, 0 aplicatie S de redare a di curilor DVD. Produsul va f lansat pe piata la sfiif$itul lunii ianuarie 2000. Compania spera ca prin acest prod us sa obrina 0 cota importanta pe piata, mizand pe 0 vanzare deosebit dc buna, datorata caracterului de pachet de ervicii oferit de accst pcriferic.

Informa~ii: www.ricoh.com

18

I!£mjI

Februarie - 2000

I

I~

••

-

sunteti Tncursa comoetltronala din domeniul dv.?

P8rt0nnant
costul

Cat de llnlstit suntsti cand analizati al lnvestltlel dv..in IT? Achizilionand Windows NT Server 4.0 (sau un server preinstalat cu NT 4.0) intre 1 oct. 1999 - ~. vet! beneficia de UPGRADE GRATUIT la Windows 2000 Server! ~17 feb. 2000, Cat de lncrezator sunteti in avantajele pe care vii Ie ofera mediul internet pentru

Business Intem

Construlnd pe fundatla sollda a tehnologiei NT cu Microsoft Windows 2000 Server,

It
Folosl1:l ocazia de a o~ine un

aoa,
mal mare, cumparand acum

~NT4.0

Infonnafll .upllmenter.:
Microsoft Info Center: 01-410 92 17

http://_.mlcrosofLGOm/romanla

Aficrosott~

Actualitati
Comunlcatll

_ --

Ce ati spune dacii ati putea vorbi la telefonul mobil chiar atunci cand acesta se atla in AT -AR300, 0 solu1ie pentru piata suropeana . camera aliitu.rata sau in haina din cuier? Allied Telesyn Ericsson vii da posibi Iitatea In in. R.ominla sa vii conectati la telefonul mobil printr-o ·Iegatura radio o noua familie de routere (incompatibilii cu ISDN -u Idin !Ii nu printr-un cablu. Nou! proSUA). latii~i dlteva facililati de Ia Allied Telesyn si-a facut dus, 0 cases hands-free, este ale echipamenrelor: desernnaaparitia ~i pe plata rornaneaspri mu I realizat cu aj utorul tehca. Noua linie derine un bun re dinarnica a adreselor W si nologiei Bluetooth un stanraport pret/perforrnanta ~i .N A T (Network Address Transdard pentru cornunicarea tara lation) pentru acces usor la esre compusa din doua famifir intre echiparnente, Casca Internet, $i cornpresie de date Iii de prod use, AT·AR 300 ~i Bluerooth Ericsson este usoaST AC, pentru a asigura timpi AT -AR 700, care insumeaza redusi de transrnitere, Produin prezent noua modele de sele dispun de doua porturi routere .. analogice la care pot fi conecT oate modelele utilizeaza tate telefoane sau faxuri, peracelasi sistem de operare, care miland vocii ~i datelor sa iminclude functii avansate ~i se pacta aceeasi conexiune ISDN. bazeaza pe soluti i standardizare (tara irnplernentari de Acest lucru face din noile echipamente Allied Telesyn 0 tip proprietar), ceca ce le ofesolutio ideals pentru rnicile ra deplina interoperabilitate intreprinderi ~i chiar pentru ell echipamentele altor procele de miirime medie. ducatori. Familia AT -AR300 este dezvoltata special pentru pieInformatii: telejaponeza ~ieuropean ii, disGenesys Software pundnd de interfata ISDN ,,8" Tel: 01~6500950
C't'"
QM".oIFiJOO

-._-

iEricsson

Vorbill in m....

for1i

ra, avsnd un dispozitiv radio incorporat care face legatura intre ea~ti ~i mufa Bluetooth de [a telefonul Ericsson. Cand telefonul suns, lot ce aveti de facuteste sa apasati 0 tasta de pe cases ~i sa apelati vocal telefonul pentru a incepe convorbirea. Telefonul se poate afla la 0 distanta de 10 rnetri de dumnea voastra, chi af si intr-o camera alarurata. A vand nurnai 20 de grame, casca poate fi asezata pe oricare ureche si poate fi folosita cu telefonul Ericsson T28. Informaiii: Ericsson Romania Tel: 01-3373000

AlianIB

Microsoft

CU. gr&utatetatea

Acces rapid de ormnde ~i de la orice device, iata viziunea cornuna asupra comunicarii, imparta~itii de Eriesson si Microsoft. Cele doua cornpanii au incheiat un parteneriat strategic care va duce la realizarea de solutii multiple pentru accesul rara fir la Internet. Microsoft ofera deja 0 sefie de tehnologii de cornunicare, incluzand Microsoft Exchange Server ~i browserul de web Microsoft Mobile Explorer, special realizate pentru telefoane si alte device-uri mobile. Ericsson, dupa cum este bine cunoscut, ofera tehnologie de varf pentru telefoane mobile, protocoale de cornunlcare ~i infrastmctura de comunicare rara fir. Produsele potentiale vor fi telefoane mobile cu acces rapid la Internet, care vor aduce

consurnatorilor functionaliunui PC adevar~t. Mici carnere digitale vor permite preluarea si trirniterea automatii de imagini, iar browserul integrat va permite efectuarea unor serii de actiuni care vii vor scuti din timpul dumneavoastra, cum ar fi rezervarea unei mese la restaurantul preferat (dad of era aceasta facilitate e oferita de restaurant, desigur) sau indieareadirectiei de mers cu automobilul. Pentru cei care folosesc telefonul pentru serviciu, e-rnai l-uri le ~i pregramarile vor putea fi mcute din mers, iar inforrnatiile din Intranet-ulcompaniei vor fi permanent la dispozitialor. Desigur, acestea sunt numai scenarii, dar alianta dintre cele doua cornpanii, produsele $i background-ul acestora ne dau posibilitatea sa ne gandi rn la cele mai interesante produse mobile. lnformatii: www.microsoft.com

------------------------------Sun/Netscape
Road.l. colaborirll
Alianta dintre Sun ~i Netscape a dat primele made. Prirnul produs aparut din colaborarea ingineri lor din cele dona firme este iPlanet Application Server6.0!ii ofera 0 platforms de dezvoltare bazata pe standardul Java 2. Anticipand certificarea J2EE, software-ul iPlaDet Application Server 6.0 of era toate beneficiile standardului detehnologie Iava, combinat cu 0 serie de faciiitiiti ~i compatibilitaji din/cu Sun NetDynamics !ii aplicatiile Netscape Server. Produsul doreste sa asigure o rnigrare masiva catre aplicatiile cere suportii tehnologiile J2EE. iPLa.net ApI ication Server 6.0 of era performanta !ii posibilita~i multiple de administrare pentru Intreprinderile care doresc sa. construiasca );ii sa dezvolte aplicatii pentru Internet, scalabile si missioncritical, Software-ul include 0 serie de unelte pentru servere de aplicatii (contine ~i Forte for Java), preculTI ~i0 serie de servicii de integrare, Produsul va fi lansat in eursul lunii ianuarie, America OnLine ~i Sun Microsysterns au reaiizat alianta pentru dezvoltarea de soIuti i destinate apl icati ilor pentru Internet, aceasta fi ind incheiata in cursu Iluni i rnartie a acestui an. lnforrnatii: www.sun.com

Umit.el:e comun:icarii

se extind

20 1!J:nil

Februmie -

2000

Actualitali I
Multimedia

A cincea versiuna

NetObjects

: Alcatech

Ce-a de-a cincea versiune a cunoscutului software destinat La ora actuals, exista foarte creeri i site-urilor web. etObmulto oferte care au acelasi sujeers Fusion 5.0, a fost lansata biect: Playere au Juke Box-uri de deditre NetObjects. oua verfisierc MP3. Prograrnele special izate destinate cluburilor sau dissiune este totodata $i prima coteci lor au cam aceleasi facil itaTi, care include Online View, un diferiidoar iuterfata grafica si anumodul care va aduce pe site-ul mite sctari, dictate de tipul placii durnneavoastra update-urile audio folosite. imeni nu ~i-a pus serviciiJor integrate. Pentru a problema unei aplicatii spe iale rnari productivitatea acestui pentru cluburi sau discoteci. rnsa software. NetObjects Fusion programul BPM Studio .. prcdus 5.0 vine cu cateva facilitati de firma Alcarech. doschide noi intere ante penrru crearea de dirnensiuni pentru aplicatiilc allsite-uri de c-comrnerce pre- II dio care au la baza fisiere MP3. BPM tudio reproduce cu acucum $i ale cornpaniilor, faci- I litari ell adevarat rernarca bi Ie. : ratete functiile cunoscutului CD Prima dintre ele. Online View. va aduce 0 serie intreaga de .servicii electron ice" (eservices) destinate succesului unui site dinarnic. Prin interrnediul unui browser integrat, Online View va ajuta utilizatorul sa realizeze un plan, sa con truiasca, sii promoveze si ii creases 0 afacere de tip ebussines. Fiirii a mai cauta in Player Denon 2000F, si este prenest ire prin Internet, util izazentat ln trei variante: light, home, torii pot gasi solutii in fiecare professional. Folosind acest softdintre sectiunile Online View ware, puteti lnregistra in format destinate imbunatatirii siteMP3 toatepieselemuzicaledorite, ului lor. Planificarea site-ului pieselc putand fi ascultaie, editava va fi rnai usoara ell ajutorul te, mixate, ordonare ~iarhivate, aeestui program, iar design-ul BPM Studio a fost creal pecial penrru OJ si discoreci, dar sau poate beneficia de varietadesign-til modem ~i simplitatea tea oferita de cele peste 200 de functiilor il face foarte accesibil modele pe care le puteti aduce pentru roti utilizatorii. BPM Studin Internet prin inrermediul dio arc toate functiile importante programului. Crearea sitepcntru un OJ: pitch. cue-point, urilor va va fi usurata totodata fade in/out. BPM counter, eros .i de rnultitudinea de modele fader, mixer, sampler. si de aplicatii careva sunt indioutatca 0 eonstituie controlecate In cadrul programului. rul de 19 inci, livrat doar cu versiunea profesionala, "cop.ia" fidela Informalii: a controlerului de la CD Player-ul www.netobjects.com
Dcnon 2000F, eli ajutorul caruia DJ-ul poate mixa manual, ca icum ar folosi un CD Player obisnuit, Folosind "CD Player-ul dual" oferit de BPM Srudio ~i doua pliici de sunct (audio out + headphones), mixajul audio devine cat se poate de real. in playlist rnelodiile pot f sortate, editate (chiar ~i prclucraie, in genul aplicatiei Cool Edit Pro) si rnemorate, Printr-o leganuii Internet, puteti accesa CODB, pentru a obtine inforrnatii legate de rnuzica,

Prelucrare de titiere MP3

MetaCreations

Mitcare .urprizi
Cunoscuta cornpanie MetaCreations a decis sa realizeze 0 schimbare radicals in profilul sau de activitate, Compania a oprit afaccrca sa de grafica profe ionalli si a hotarnt sa i~i indrepte atentia spre solujii de vizualizare e-comrnerce, mai bine cunoscute sub numele de tehnologia MetaStream, pentru afisare si streaming de imagini 3D interactive, Miscarea a constituit 0 ad evarata surpriza in momcntul in care in luna octornbrie MetaCreations a anuntat rezultarele financiare, iar partea de grafica profesionala a adus cornpaniei de doua ori mal

{(Pt_etaCreations
Chiar §i logo-u Icompaniei a fost schimbat.
multi bani decal partea de vizualizare si e-commerce. Ramane de viizll! daca drumul pe care MeJaCreations it vaurma va duee 101 gaina eu oua de auf. Forrester Research a previzionat in ace tan ca piata de 3 D streaming va ere te de la apro irnativ 6 miliarde dolari anul acesta 18 45 de miliarde in anul 2003, dar in cele din urmii acestea nu raman dec:i.t previziuni.

------------------------------Toshiba

Informatii: www.metacreations.com

Un nou player M 3

Anul [rCCLlI. Toshiba a fOSI Mos Craciun. In ziua de Craciun. compania a lansat un player MP3 portabil, DiGo MM300 mascara doar 5.4 8.6 x I em ~i calluire~lc dear 52 de grame. incluzand batcria, Mclcdiile sunt stocate pe un card SrnariMcdia ~i [010sc5c pcntru criptare sistcmul SolidAudio. dczvoltat de Nippon Telegraph and Telephone. SolidAudio iutegreaza stocarea Smart Media cu 0 schema de cornpresie nurnita TwinVQ ~i un mccanism de proteciie a copyrighi-ului nurnit InfoBilld. $i aile playere de la Fuj i film. Hitachi Maxcll ~i Hagiwara Sy. - om suporta sistcmul SolidAudio. dar nu eSIC inca pc dcplin clar dacii tehnologia e conformeaza cu specificatia Secure Digital Music Initiative.

-------------------------------

Informatii: www.toshiba.com

SUNTE

'PREGIITITI?
Centrul de Educatie
Logimax

a dat ... STARTUL
'U

Tehnica

Seria completa de Curs un Oficiale Microsoft pent Windows 2000:
1556 Administering Microsoft Windows 1557 Installing and Configuring Windows 2000 1558 Advanced Administration Windows 2000 1560 Updating Support to Windows 2000 1561 Designing 1562 Designing Microsoft Microsoft Skills from Windows Windows

2000

Microsoft

for Microsoft
NT 4.0 Services

2000 Directory

Win 2000 Networking and Configuration

Services

1563 DeSigning a Change for Windows 2000 1579 Acc. Training

Mgmt.

for Upd. Supp. and Deploying

Skills+Directory

Services

*

1567 Preinstalling

Win 2000 Professional Windows 2000

1594 Installing and configuring and Web Server

file.

Print

£ogi~
( SISTEHE tNFO.HAnCE DE (.11.11.11'£ )

U~urinta §i profeslona1 ism in crearea site-uri lor.

Informatii: Alcatech Romania Tel: 041- 617211

Tel: 222.21.75;

Fax: 221.85.08;

www.logimax.ro;

e-mail;

atec@logimax.ro

Februarie - 2000

~

L.:UILU"

21

Actualitali

Alianta

Pentru

LlnWl

Creative Technology si Corel Corporation all incheiat 0 alianta pentru dezvoltarea de apiicatii audio si video Linux de malta calitate, Creative va eolaboracu orelpentruaadauga uport pentru linia sa audio digitala ound Blaster Live! si linia sa de solutii PDE (Personal Digital Enienaintement) pentru Internet, care include device-uri pentru Internet, aplicatii si ervicii, Ca parte a acestei al iante, orel va distribui suita sa de aplicatii pentru Linux, ell uport integrat pentru solutille audio ~i device-uri Ie PDE de la Creative. Companiile vor

dezvolta impreuna drivere pentru solutiile Creative. Comunitatea Linux se va putea bucura in curand de 0 explozie de culoare ~i sunet, Daca la Inceput Linux a fost lansat ca lin sistem de operate cu 0 mare de admiratori dar eu un pu mn de uti Iizatori, si mati a tinde sa se schimbe radical. Din ce in ce rnai multe companii si-au manifestat interesul pentru aces! stabil sistem de operare, si in curand acesta nu nurna i ca va avea 0 interfata user de utilizat si adresabila unui segment largit de utilizatori, ci vabeneflcia si de suport pentru cele mai diferi e produse ~i aplicatii, lnformatit; www.corel.com _ """'""'1-,1 o.a..) ,,," GOo .... I ........ 1

HrPerSnap DX Pro
Cunoscutul program de captura a ajuns la versiunea 3.52.00. Versiunea Pro a acestui program ofera cateva facilitap in plus fala de modurile obisnuite de captura Aceasta versiune poate face capturi de ecran din aplicatii ~i jocuri care folosesc tehnologiile DirectX de la Microsoft sau GLIDE de la 30fx, Tara a se mai pierde din calitatea imaginii (eulori, contrast, lurni-

GeoNotes
lara un mic program care se adreseaza.. celor uituci. Daca nu doriti a tolositi organizere complicate doar pentru facilitatile de alertare asupra anumitor evenirnente, atunci Geo Notes e te alegerea perfecta, Tot ce trebuie sa faceti este sa scrieri un text, iar prograrnul va .Jipi" mesajul pe desktop. Se pot fermata C8racterele ~i background-ul folosit, 0 alta facilitate intere-

j

nozitate). o alta facilitate data de acea ta versiune este si posibilitatea de trirnitere automata a capturii prin e-mail. Formatele uportate pentru salvare includ peste 20 de tipuri de fisiere, iar posihilitajile de editare a imaginii va permit redimensionarea lor cal ~i stabi Ii rea numarului de culori: 2, 26, 256 sau 16 milioane de culori Cll opt setari pentrn dithering plus scalare a nuantelor de gri si halftoning.

santa a sa este crearea unor

note pentru alertarea datoriilor pe care trebuie sa le rerurnati sau sa le primiti,
tru a va putea organiza mai usor fisierele de imagine. Cu ajutorul modulului Photo Enhancer Yeti putea retusa imaginea, dispunand de cateva facilitati de prelucrare de imagine: crop, resize, de ajustare a culorilor, de ajustare a contrastului, luminozitatii etc. de aplicare de efecte speciale sau aIte efecte cum ar fi colorize, sepia, negative. Imaginile se pot salva in toate formatele suportate, fi ind totodata posibila si achizitia de imagini din camere digitale. Programul dispune de a multitudine de alte unelte pe care Ie veti descoperi lucrand cu versiunea shareware.

ACDSee 3.0
ACDSee este unul dintre cele mai cunoscute viewer-e de imagini pentru Windows. Versiunea 3.0 aduce 0 serie de facilitali care il plaseaza la granita dintre un sirnplu program de afisare de irnagini ~i un program de prelucrare de imagine. Cu ACDSee afisarea imaginilor se va face rapid, fiind suportate peste 30 de formate de imagine ~i fiind posibila adaugarea altar formate prin modulele Plug-In existente, Imaginile vor putea fi rnarite, micsorate puteti face scroll si te puteti afisa in mod full- creen. Beneficiati si de un browser de imagini pen-

Talking Browser

1.0
ractere ~i Cll ajutorul lor veti putea sa aflati continutul paginilor web Tara a mai citi pagina respective, fiind de ajuns sa ascultati personajul respectiv, Desigur, il puteti opri din vorbit sau ll puteti "ascunde" de tot de pe ecran. Programul Iucreaza eu Microsoft Internet Explorer ~i are 0 interfata deosebit de prietenoasa, in care veti mai descoperi 0 rnultitudine de functii interesante,

Daca vi se pare monotone plimbarea prin paginile web, atunci e te momentul a aduceti un pic de culoare (rnai bine spus sunet!) acestei activitati. Programul de fata, Talking Browser 1.0, este ded.icat "citiri i" pagin i lor web. Dispuneti de trei caractere foarte simpatice: un vrajiror, lm spirit(cam ca al larnpii lui Alladin) si 0 pasare nurnita Peddy. Va puteti I_alege oricare dintre aceste ca-

22

Februarie - 2000

Str. 1 Decembrle P-ta Mihai Viteazul Str. I. l. Caragiale

BI. A Tel./Fax

DEVA 054-229999

CLUJ-NAPOCA nr. 20 Te1./Fa~ 064-136389 RESITA nr.1B Tel/Fax 055-224025

p

lEW
Shuttle

LUGOJ Str. 20 Decembrie 1989 nr.36 TeL/Fax 056-358440

( Actualita1i
Evenlment

Flamingo

Computers
CD

Lasting System

Microsoft

Parteneriat

3Com
cutiv Flamingo

Fujitsu-Siemen. In data de 7 decernbriea avut loe [a Timisoara, sub parronajul Prefecrurii judetului Timis sia Consulatului General German, prezentarea companiei Fujitsu Siemens Computers si a partenerului sau local, LASTING System. Deschiderea oficiala a fost facuta de dl. Oumitru Gant, pre fectu I juderului, dl, 10m Rosenberg, Consul General al Germaniei la Tirnisoara ::;i d I. Calin Piescu, Business Development Manager pentru Romania Ja Fujitsu Siemens Computers. Prima conferintaa fost sustinuHi de dl. Marcus Dekan, Sales Director la Fujitsu Siemens Computer, care a prezentat srrategia de abordare a
pietei,
01. Horatia Moldovan, presedinte LASTING System, a faeut 0 prezentare a firrnei LASTlNG, care in luna 110iernbrie a lrnplinit 4 ani de existents pe piara romaneasca

El egantul Internet Ca fe din Bucuresti Mall a fast, in 13 decembrie 1999, gazda unui evenirnent organizat de Flamingo ~i 3Com, prin care eele doua cornpanii anuntii parteneriatul dintre ele, princare produsele 3Com desti nate retelelor (hub-uri, switch-uri, pliici de reteajsi modemurile pot fi cumparare in reteaua de magazine Flamingo. Domnii Mari us G henea, Di rector Exe-

Computers, ~i Sascha Lahandowski, 3Com Country Manager Roman ia, au subliniat importanta acestei alianre pentru piara romaneasca si au remarcat cal itatea produselor 3Carn precum si nevoia de echipamente fiabile pentru retea .;;i de performania a pietei autohtone. Informa1U: Flamingo Computers Tel.: 01-2225041

Trei ani in Romania

I

• ."IIIIIiII ••••• ,.' ••••••

"

iiii

__

'lliliiII'liIiliilill

Austral

Mag_in

01l-l1n.8

GenesysSoftware

Cornpania romaneasca Ausrral, specializata in distributia de produse de birotica - papetarie, a in augurat magazinul electronic www.austral ..ro. Acesta este primul magazin electronic cu prod use de hirotica ~i papetarie din Romania, unde puteti vedea produsele pe care doriti sa Ie ach izi tionati, Campania AUSTRAL doreste prin acest rnagazin sa ofere cI ienri Ior sa i 0 modalirate maieficienta si cornoda de a cumpara produse de biroliea ~i papetsrie, Dintre facilita!ile oferite de acest magazin putern enumera: gama de produse si preturi permanent acrualizate, imagini eu produsele oferite, usurinja In e fectuarea ~i transmiterea eomenzii, transport graruit, Informatii: Austral Tel: 01-2321818

I

Conferintele eele mai interesante au fosr sustinute de In data de 9 decernbrie, in d-nii Gernot Fels, Marketing cadrul ospital ier a1clubu lui So0 i rec tor, F uj i Is II S ierne n s fitel, compania Genesys SoftComputer care a prezentat ware a aniversar cinci ani de produsele Fujitsu Siemens ~j existents pe piata romaneasavantajele acestora pentru ca. in acest rastimp, Genesys client(servere NT ~iconceptul Software a devenit una dintre de Tara] Cost of Ownership, ce1e mai cunoscute si apreTeO), serverele Unix (M1PS, ciate companii de pe piata ro- : Spare, lA64), solutiile de stornsneasca de [T. , care ~i cornpetenta Fujitsu Cu aceasta ocazie compaSiemens Computers in domeniasi-a premiat cei mai loiali ni ul so 1uti ilor de management ~i mai profesionisti parteneri, precum si cei mai valorosi al intreprinderilor, precurn ~i angajati. Laeveniment nu au in eel al calculatoarelor perparticipat numai parteneri i sonale (notebook, desktop, intemi, ci ~i reprezentanti ai workstation). fi rm e lor stra in e pa rte nere Z iua Fuj itsu Siemens ComSeD, Cytrix etc. puter s-a lncheiat cu un cockEvenimentul s-a incheiat tail si cu rragcrca la sorti dintre ell petreoerea pomului de Craparticipanti a di:stigatorului ciun, unde, intr-o atmosfera unui calculator Fuj itsu Siedeosebita, cei prem iati ~i-au mens Seen ic, din seria Primus. putut gasi cadourile.

De clncl ani

de IT.

Microsoft Romania a aniversat trei ani de la deschiderea reprezentantei in tara noastrii in 9 decembrie 1999. in cadrul unei conferinte de presa orgariizate la Hotelul Hilton din Bucuresti, 01. Silviu Hotaran, General Manager M icroso ft Romania, a facut un bilant al realizarilor din cei trei ani, accenruand pe cresterea ell 15% a ci fre i de afaceri din ultirnile 12 luni, S-a apreciat succesu I de care se bucura Office 2000 Professional Romanian: In numai rrei luni de la lansare s-an vandut peste 6.000 de bllditi. In continuare, dl. Hotaran s-a ocupat de analizaacti vi tilti i fi Iialei, care a crescut si ea proportional cu munarul de angajati, astazi in numar de 19. Astfel, acurn exista doua noi departamente: Microsoft Consulting Services si Business Solution Group. Pri ron! este organizatia de consultants a Microsoft dedicate transferului de cunosti nte catre parteneri ;;i c\ ienti, iar al doilea se ocupa de conractul direct cu dezvoltatorii de solutii bazate pe platforma Microsoft. Pentru Corporatia Microso ft, 1999 a fost an u I unor restrucrurari sern n ifi ca ti vc, Viziunea initiala, a unui PC pe fiecare birou, a evoluat, au aparut concepte noi, precul11 Personal Web ~i The Business
lnternet, Ele transpun noua

lnforma,ii:
Genesys Software Tel: 01-6500950

lnforma~ii:
Lasting System Tel: 056-201278

viziune Microsoft, de a oferi oamenilor instrurnentele de care au nevoie pentru a accesa in forrnatia de oriunde, OI"icand, cu orice dispozitiv. eel de al treilea subiect al conferinrei a fost Windows 2000, noul sistern de operare pentru busi ness, care va Ii lansat pe 17 februarie, Acesta va fi ell siguranta cel rnai important evenirnent al anului pentru eei ce folosesc calculatoarele in desfasurarea muneii lor. Informa,ii: Microsoft Romania Tel.: 01-4109217

24 ~.

Februorie - 2000

oj. r rr

-

~'4O

.....,

..
..
'

't,

I

--r ....... ~ ~------

..1

..._

<,

~ .

".

'-

.........

•. >

......

1...

"".-.1.1

4O-

-1_

. ..
-

.. .. .. - - - .
,
....

~\"'~-t~ -..

....LI)/ItlI-

-

.-

-

I

-.-

",,. ...

.... ~'l.In::'

~

-.. -- - .. ..
110 -

...

Ei sunt 0 'firma mica, fara 0 retea. ,
o
ienpi durnneavoastra nu rrebuie

De ce?

sa aiba 0 a&cere mare pentru a avea propriile de la 3Com reprez.im::asolutia penuu lirmele rnici, oferindu-le eehnologie avansa.ci, 0 linie compled de produse, design modem, supan: tehnic §i a doua generatie a OfficeConnecc Network Assistant CD·Rom. Aceasd gama este special creaci penUlt a simplifica folosirea §i intretinerea retelelor, 0 rehnologie compled ~i sene de funqionalirap CIIe 0 ofera posibiliratea alegerii §i a Bex:ibilirap.i. Sisremul integrat de retele penrru fumele mici pernure rururor urilizatorilor accesarea simulrnrui terminaldor a din retea, accesul rapid la Internet §i caparitatea de conectare la distanpi, Gama OfficeConnecc beneficiaza de asistenpi tehnicl suplimenrara, prin telefi:m sau prin Internet, plus garantie pe viap... ~i nu va costa un leu pentru a intra in posesia 0: cransporrul ~ livrarea sum grauute penou roare hub-wile OffiaConnecr, swirch-urile, NIGurile, modem-urile LAN, PC card.-urile §i print server-utile HP JcrDircct Familia OfficeConnecc em: special gfuldim pentru a oferi solupi simple, sigure ~iefiine pemru firmele §i companiile mici. i Deci, sunt 0 mica firma. ~ice dadi?
retele, Noua gam;i OfficeConnea

tel: 093 20 2030;- e-mail: sales@3Com.ro; www.3Com.ro

StOP COMPUTERSphone: 310 ],5 91 S«l,ptompulersOS(Op.rOi AGIS COMPUT,ER phone:]u 96 S811g1sbOb.~Iogltnet.ro. TORNADOSISTEMS p.hone: lU 75 07 "luOto mad O,.f1I;. FLAMINGOCOMPUTERSSA phone:~u '504~ olflceOflamlngo.ro

r

Actualitali
Eveniment

K Tech Electronics

TotalSoft

Un nou magazin
Privind eLI lucidirate in urrnfi, nu putern sa nu constatam 0 continua maturizare a pietei de tehnica de calcul din Romania. Una din firmeIe care contribuie la aceasta marurizareeste ~iK Tech Electronics care, prin actiunile inreprinse In ultima perioada, dovedeste ca apropierea de clienti si inve titia in infrastrucmra a devenit un aspect important pentru cornpaniile care privesc ~i in viitor, Cel mai recent asernenea even iment a avut loe pe data de 16 deeembrie si a prilejuit lansarea unuia dintre prirnele supermagazine din tara axate pe domeniul IT. Situat pe Soeaua Stefan cel Mare nr. 54, In Bucuresti, supermarket-LIt este eel de-a! saselea rnagazin din lantul Ultra Pro Computers ~iare ca model, chiar daca nu la 0 scars de unu Ia unu, rnarile centre comerciale din vestul Europei. Rod al unui efort financiar substantial, magazinul vine in intruupfinirea celor mai exigente si mai variate cerinte, atat din punct de vedere al prezentari i produselor si al deservirii clientiler, cat ~i din eel al gamei foarte variate de componente ce pot fi intalnite. De altfel, declaratia doamnei Alina Fughina, Director Executiv K Tech, subliniaza aceste aspeete: .Acest centru modern dedicat tehnicii de calcul se adreseaza, in prirnul rand, end-userilor, care au posibilitatea sa studieze produsele ~i specificatiile lor tehn ice, relatia dintre produs si client fiind una directa." La toate acestea se rnai adauga si un personal calificat care sta la dispozitia vizitatorilor. Inforrnatii: Ultra Pro Computers Telefon: 01-2117090

Cinei ani pe piala romineasci
11113 decembrie, la Hotelul Continental din Bucur sti a avut Joe 0 fesrivitate prilejuita de aniversarea a cinci an ide la infiintarea firmei. Cunoscuta pentru promovarea produselor Inprise (Borland) ~i Primavera, compania TotalSoft este specializata pe oferirea de solutii in domeniul rehnologiei inforrnatiei ~iservicii ce includ dezvoltarea ~i irnplernentarea de so ftware, integrarea de si terne, con ultanta in domeniul managementului de proiecte, proiectarea ~i instalarea de retele. Inforrnapl: Total Soft Telefon: 01-2232838

Prezentare Allied Telasp
Compania Allied Telesyneste
una dintre celemai cunoscute ~i apreciate companii din domeniul ech ipamentelor destinate re-

Geli1esys Software

telelor. Peplan european, aceasta companie a ca~tigat in ultimul timp 0 pozitie binemeritata, devenind un concurent de ternut pentru alte companii cunoscute din acelasi domeniu, Pe data de 30 noiembrie, in cadrul oferit de Le Club Sotitel, campania Allied Telesyn a fost prezentata .Ja varf" de domnii
Francese Strarnezza, Senoir

Vice Presindent si General Manager Europe si Miodrag SUl1die, Director Eastern Europe.
prezentare a istoriei companiei, domnul Strarnezza a prezentat portofoliul de produse, insistiind a upra strategi ilorpe care cornpania le-a ale pentru fiecare grupa de produse in parte. Domnul Stramezza a subliniat pozitia frunta$ii pe care campania 0 are in
0

Dupa

~iorganizarii

------------------------------Compaq
Viziune .supra viitorului
La World Trade Center, tn 21 decernbrie 1999, Compaq Romania a organizat 0 intalnire CLIcolaboratorii, la care au fast prezente nurneroase personalitari din lumea Tl-ului romanesc, D-ouJ Jan Wiess, Country Group Manager Compaq, a prezentat viziunea Compaq asupra viitorulu] calculatorului. Calculatoarele neuronale, construite cu circuite ce emu-

Echipa TotalSoft la aniversarea a cinci ani de la infllntarea firmei.

--.---~---------------------~~Comrace
Paehet complet Home Office
La incepurul Junii decembrie, Cornrace Computers a lansat in premiers pe piata din Romania pachetul Home Office - 0 solutie accesibila, ideala pentru utiJizatori i de acasa sau din cadrul firmelor. Pachetul include In primu I rand calculatorul multimedia Cornrace Magnum XL, echipat cu proce or lntel Celeron la 433 MHz, con truit pe noua platforrna integrate

leaza functionarea neuronilor, au inceput sa iasa din laboratoarele cercetatorilor, lntr-uD viitornu foarte indepartat, Ie vom vedea ~ipe piatil. Au mai fost prezenti d-nii Mihai Pascadi, Director General. ~iCi'ilin Tatomir, Channel Sales Manager, Compaq Romania. lnformatii: Compaq Romania Tel: 01-2222324

lume in momentul de fata in domeniul hub-urilorneadministrate ~i eapeter-elor, convertoar relorde mediu si porturilorneadministrate pentru retele bazate
pe fibra optica.

in perioada urmatoare, campania doreste sil. ob\ina un loc

frunta pe piata de witch-uri, domeniu in care a intrat mult mai tarziu decat alte companii cunoscute, Conferinta s-a incheiat cu a serle de discutii intre invitati ~i mernbrii presei. Infonmatii: Genesys Software Tel: 01-6500950 utilizatorii pot cumpara dintr-o singura ursa 0 solurie completa ce rezolva princi-

Intel 810 ATX, harddisk de 6,4 GB, kit multimedia, monitor ADI si si tern de operare Microsoft Windows 98 preinstalat. uplimentar, Home Office confine un fax-modem 56 Kbps ce asigura acce ul la Internet ~ifunctiuni fax ~iro bot te lefon ie, un sea-

palele nevoi de cornunicare
~i procesare a informatiei dintr-un birou modem. Calculatoarele Cornrace sunt disponibile in intreaga tara printr-o retea de 34 distribuitori autorizati, prin magazinele METRO ~i direct la

ner Mustek ScanExpress cu rezolutia de pana la 19.200 dpi si a irnprimanta ink-jet color Canon BlC 1000.
Asrfel, la nurnai 849 USD

reprezentantele Comrace din Bucure ti si raiova.
Informatii: Comrace Computers Tei: 051-433400

26

Februarie - 2000

HEWLETT· PACKARD

Prin AGIS Comp ter

HP lase-de·t nOOA

.AGIS Computer CLU:.L
TEL:064·431817, 064·4318 9 FAX:064·198721

TEL:01·3129688; 01·3129768 01·3129799; 01·3128616 FAX:01·3129602

FA;w,
...:~

HEWLETT" PACKARD

Interviu
Fuzluna

"Ve

deve -____ __ In uropa" a_ I 1

sa

..

Parteneriatul Fujitsu-Siemens a constituit una dintre cele mai importante mi§cari de pia~aale acestui an. Fujitsu Limited §i Siemens AGau cate 50% din stocul de actiuni ale noll com, panH,care va detine un portofoliu extins de produse, mate-" , rializat in toata gama de computere (de la notebook-uri la mainframe-uri §i solutii de stocare). in I.egatura cu acest parteneriatam discutat cu dr ..Karlheinz Uri, Senior Manager Program Planning Deskbound, Siemens AG.
HIP: Ne putetl ofer! cdteva dare despre recenta jir::ionare Fujitsu -Siemens in Europa? Dr. Karlheinz Uri: Da, am investigat 0 serie de corporati i vrerne de 3 -4 ani, pentru ca ideea era sa aducem III Europa profitabilitatea unei cornpanii asiatice. lnceputurile au fost facute cand am discutat cu ana! i sti i nostri de piata precum ~i ell cei care se ocupa de partea financiara s i ei no-au spus eli afacerea este prea mica pentru a competitive dupa anul 2000, iar penrru a obtine ocota de piafa importantii avern nevoie de un partencriat puternic. Si cum noi lucrarn cu Fujitsu deja de rnai m ult de trei an i, iar parteneriaru I in dorneniul sistemelor mainframe era foarte bun, am decis eli aceasta este campania cea mal potrivita pentru fuzionare. Dupa 0 serie de discutii ~ianalizc, in Iuna rnartie a acesru i an a fost scris accl "Memory of Understanding" prin care anuntam cii operatiunile in Europa ale celordouacompanii vor fi combinate. La I octombrie acesta a intra! in vigoare, CHIP: Care .>"11111 obiectivele pe care vi le-oti propus? Dr. Uri: Estc foartc simplu, Vrern sa devenim nurnarul UIlU pc piata curopcana in anuI2001($i numarul [rei mondial). in ceea ce priveste pozitia pc piata europeana, cred ca vom a vea succes, deoarece arnbele cornpanii au avut pana acurn 0 prezenta irnportanta pe aceasta pia~, Fujitsu a avut un succes deosebit pe piata de sisternc pcntru acasa si noi am avut succes rna i marc pe piata s istcmel or de intreprindere. Arnbelc cornpanii sunt cunoscute si, in plus fa\a de un nume deja cunoscut, vorn beneficia ~i de 0 fort,a financiara deosebita, Si Ill! in ulrirnul rand vom detme un portofoliu de produsc impresionant, mai larg dedit eel al compo Iitori lor. Ol--UP: Produsele simi/are din porl%liLlI ceror dOlla campauii se vor exclude unele pe allele? Dr. Uri: Voi lua ca exemplu notebook-urile, Nu Yom continua dezvoltarea notebook-ului 800, ci no Yom concentra pc extinderea altora, dar pentru alte produse vom vedea ulterior care rnerita sa ramana pe piala. Dacs una dintre cornpanii are produse mai bune Ie vorn prornova pe acelea in primul rand. Vom avea nevoie de circa un an pentru a cornbina liniile de produsesi penrru a vedea care sunt produsele pc care Ie vom dezvolta in conrinuare. CHI P: Care este numele sub care 1'01' fi comerclalizate noile produse? Dr. UrI: In ceca ce priveste brandname-mile am luat 0 decizie .. Primergy va fi brand-ul penrru servere, Scovery pentru th in-cl ien ts, dar pen tru notebook-uri de exemplu vorn folosi brand-ul Fujitsu. CH I P: Ce Inseanuui aceastii fuzionare pentru utillzatorul final"! Dr. Uri: ered eil pentru utilizatorul european este foarte important saexiste in Europa 0 cornpanie puternica, sa fie capabi la sa. fad fata cornpan ii lor asiatice si americane, Gandirn european ~i avem produse care se potrivesc perfect acestei pictc, Urilizarorul final va beneficia pe viitor de 0 gama rnult rnai larga de produse ~i de produse mai bune, dezvoltate pe baza tehnologiilor ambelor companii, CHrp: Combinarea operatiunilor a avut loc doar in Europa. insa exista si /111 acord global. Ne puteti .Ipune ce este precizat ill acesta? Dr. Uri: Am divizat piata, FujitsuSiemens va actiona in Europa ~ine vorn concentra. dcci, pc piata europeana, Dar, global. ne vorn sprijini reciproc activitatile, Fujitsu va actions mai ales in Japonia ~i va fi responsabila pentf'll zona Asia dar ~i pcntnl America. Siemens a inccpu! 0 serie de mici operatiuni in Singapore ~i in China, dar FUjitsu de!ine

Dr. 'K.arlheinz Uri, Senior Manager Program Planni ng Deskbou nd, Sie· mensAG. o putere rnult rnai mare de penetrare a acestei piete. tn ceea ce priveste piata americana, Siemens a prirnit 0 serie de semnale pozitive, de exernplu in ceea ce pri veste Scovery, nou I !hi ri-el ient lansat de Siemens, dar nu am fest prezenti pana acurn ca un jucator important pe aceasta piala. Acurn, cu ajutorul oferi t de Fuj itsu, puternic infiltrat in aceasta piala, sperarn ca produsele Siemens sa ca~tige 0 Cola importanta in America. CHI P: Ce lie puteti spune despre dezvoltarea viitoarelor produse? Dr. UrI.: Fujitsu in Europa nu dispune de foarte multi Ingineri, deoarece dezvoltarea produselor lor s-a facut in principal in Japonia ~i Taiwan. Acurn, datorita fuziunii dintre cele doua cornpanii, vern putea sa dezvoltam ~i sa producem in Europa pli'ici de baza. de exempill. Produseie vor f dezvoltate impreuna si vor fi cornbi nate tehno logi iIe celor doua companii, Sunt convins di vom deveni unjucaror foartc important, in rnulte lari din Europa fiind deja nurnarul ! (nu cste insa caw! Angliei, de exernplu), CHIP; Cum va jf iI!/luen(Cllii imaginea companiei Siemens prin aces/ porteneriat? Dr. Uri: Fujitsu este cunoscuta drept o companie eLiprod use de cal itate si cred ea acest lucru se va reflects pozitiv in derularea viitoare a aeestui parteneriat. CHIP: Va /.II IdlLl/IIil'll. Calalina Lazar I!I

n

28

1!i:UiI Februarie - 2000

Magazin

ca. vlltoruIul

... sau "un calculator - un grad in plus in dormitor". Tot ce Yeti citi in acest articol se bazeaza pe fapte reale, iar orice asemanare cu realitatea este perfect mtentlonata.
"Bille ati revenit acasa. S1Inl sistemul
automat de monitorizare {I locuintei dumneavoastrd. in casa sunt 21 de grade Celsius. Am aprins lumina la buciudrie ~i la baie. Ascultati 0 muzicd de Vivaldi ~i peste cdteva minute va Incepe serialul municarea intre ele si cu ocupanti i locuintei, Masina de spiilat poate "intreba" centrala termica dad temperatura apei este convene bi Iii, proprietari i locuintei pot telefona si "in trui" de la distants video-recorderul sa inregistreze o telenovela programata in timpul prograrnului de lucru, televizorul poate selections acele stiri care sunt rnai interesante pentru farnilie, combina audio i:;;i poate dirninua volumul cand suna telefonul, iar uscatorul de rufe poate anunta cu 0 voce placuta ca si-a terminat ciclul de uscare, Costul hardware-ului nu este prohibitiv daca dispozitivele sunt produse de erie, iar comunicatia se realizeaza prin cablurile de alimentare Cll energie electries, sau prin transmisie wireless. Motivul real pentru care viziunea unei autornatizari totale a locuintei viitorului pare greu de realizat esre ca interfata CLl utilizatorii trebuie sa fie dit mai prietenoasa, raJa a necesita modificarea stilului de via(a al familiei. Oamenii unt in general inrimidati chiar si atunci cand trebuie sa-~i prograrneze propriul video-recorder, sau sa i$i seteze termostatui de control termic la alte valori decat cele prestabil ire, Locuintele automate traditionale au in prezent 0 interfata prietenoasa, cum ar fi un display de tip touch-screen care afiseaza starea sau rnarimile de control din sistern, sau un dispozitiv de recunoastere vocala. Dar chiar si 0 interfata perfect conceputa (din punctul de vedere al unui utilizator a1 calculatorului) poate fi un impediment In acceptarea locuintei automate de catre persoanele care nu folosesc un calculator. Aici intervine un nou concept: locuinta adaptiva. 0 astfel de locuint£i adaptive ar trebui sa nu impl ice interactiuni speciale. Ocupantii unei Iocuinte adaptive ar trebui sa utilizeze ca si piina acum comutatoare, termostate, butoane de volum sau telecomenzi, similare cu eele ell care unt in prezent obisnuiti. In a aceste semnale trebuie rnonitorizare ~i utilizate ca semnale de "antrenare" a unui sistern auto-instruibil, pentru a-i

dumneavoastra preferat. Am inregistrat

pe video stirile de la ora J J Aveti patru ape/uri telefonice, iar III frigider I1U mal aveti lapte. Vii doresc 0 searii pliicufii". Dupa 0 zi de rnunca 0 asrfel de primite nu poate fi dedit placuta Este oare un scenariu suprareaiist? Nu. SW1t unele din marerializarile proiectelor referitoare la casa inteligenta a viirorului, desi inca suntern departe de realizarea lor pe scara larga,

Locuinp adaptivi a vlltorului
Cum va arata casa viitorului? Evident, intesatii de aparatura electrocasnica, telefoane, termostate, rnonitoare si sunet Dolby Digital proven it din pereri, toate legate la microprocesoare ce permit co-

30

1!I:IItJl Februarie - 2000

Magazin

c... vlltondui
cantitatea de detergent folosira, Rezultatele obtinute cn ajutorul unui Wash Process Sensor sunt: pana 1a 35% reducere a consurnului deenergie, 35% reducere a costurilor anuale de exploatare, 45% reducere a consumului de apii, 25% reducere in timpul de spalare,

M"ni ...e .' "Iat' &fl.. d' Spa. inteligente
V-ati intrebal vreodata cum ar trebui sii arate 0 rnasina inteligenta de spalat rufe sau vase? Inginerii de la Maytag si Honeywell au facut-o si au pus bazele proiectarii unei astfel de rnasini. La baza constructiei sale stau un set de senzori speciali ~i un algoritm de reglare de tip fuzzy-logic care rnonitorizesza continuu mediul de spalare Si controleaza masina pentru a economisi timp, apa ~ienergie, tara a compromite calitatea spalarii, Cel rnai important element al unei masini inteligente de spiilat (vase sau rufe) il constituie senzorul de proces de spalare - Wash Process Sensor (WPS) un senzor care integreaza patru funqii de sesizare Si rnonitorizare a turbiditatii, conducrivitatii, ternperaturii ~i rotatiei cuvei de spalare, Turbiditatea este eel mai important parametru ce necesita rnonitorizarea, el fiind 0 mfumrii a impuritarilor continute in solutia de spalare, Senzori de turbiditate se folosese si in instalariile de tratare a apei rnenajere, acestia fiind foarte precisi dar si foarte scumpi. Tehnologia de rnasurare a turbiditalii este bazata pe folosirea traductoarelor optice, care transmit un flux lurninos prin lichidul testat, receprionat la celalalr capa.! de un senzor optic. Fotonii care traverseaza fluidul sunt fie refleetati de particule!e de impurita!:i, fie receptionati in totalitate de senzor, Raportul dintre fluxul lurninos transmis ~i eel receptionar reflects gradul de turbiditate al mediului. o alta msrirne critics a platfonnei WPS este indicatorul de conductivitate. Senzorul mascara conductivitatea apei ~i determine prezenta detergentului in solutia de spalare, 0 cantitate mare de detergent produce 0 ionizare puternica a apei si, deci, 0 conductivitatecrescuta. Ultimele doua traductoare ale senzorului WPS sunt traductorul termic ~i eel magnetorezistiv, Primul masoara temperatura, ca variab i la j rnportanta privind eficaeitatea curatirii si starea de usc are, I'll doilea rnonitorizeaza rotatia cuvei, viteza sa de rotarie sau posibila lui bloc are, caz in careeste initiata 0 alarma, Pentru determinarea timpilor optimi de cielu se folosesc si alri senzori externi cum ar fi: traductoare de monitorizare a timpului dintre lncarcari, oumarul de deschideri ale u!?i pentru a estirna cantii tatea de rufe sau vase introduse. pana acum, variabila dereglare pentm sarcina unei masini de spiltat era timput Setand un ciclu fix de timp, se pierde inutil 0 mare parte de energie Si apa, nefinandu-se cont de cantitatea de reziduuri a rufelor sau vaselor, sau de

Frigiderecu conexiune Intemet
Inginerii finnei suedeze Electrolux au fost pusi in fata unei probleme "delicate ': unde ar trebu i sa fie local izat centrul qe comurucatii al locuintei viitorului? In sufragerie, in fala televizorului? In holul de intrare, alaturi de telefon? in baie, I§.nga rnasina de spalat? .... Dupa 0 analiza aprofundata au gasit Si raspunsul: "In frigiderul din bucatarie", spline Ulrich Gartner de la Electrolux. Astfel di inginerii au decis ca acest produs electrocasnic trebuie sa fie "mai destept" in mileniul urmiitor. Astfe! ca, dotatcu un microprocesor S1 un touch-screen inglobat in u~a, s-a nascut asa-nurnitul "Screen fridge" . "Cu un Screen fridge vom putea accesa Internetul, trimite email-uri, cumpara produse on-line' ne asigura acelasi Ulrich Gartner. Frigrderul jnteligent va deveni un semn a! vrernurilor moderne, asa cum multe alte aparate electrocasnice vor fi interconectate intr-o mare retea a vietii noastre cotidiene, Pe lilnga facilitatile oferite de un PC multimedia, "in Screenfridge vor trebui incluse 0 mini-camera video S1 un difuzor" explica in continuare Gartner. "Aces! iucru va permite lasarea de rnici rnesaje video, la fel ea biletele lipite de usa sa, in

Cuptorul cu microunde din imagine este dotat cu un monitor §oi este conectat la celelalte aparate elect.rocasnice, chiar .§i la Int.ernet..
indica modal de comportare in viitor. Pe rnasurs ee sistemul de autornatizare a locuintei devine mai bine antrenat, acesta incepe sa anticipeze nevoile ocupantilor, setand aparaturasi conditiile climaterice in consecinta si eliberandu-i de necesitatea controlului manual al mediului in carelocuiesc. De exemplu, sistemul ar putea mentine automat ternperaturacarnerei la un nivel optim pentru un anumit tip de acrivitate, numiirul ~i dorintele persoanelor din incaperi, sezon etc. De asemenea ar putea alege un model pentru iluminare in timpul pregatirii einei si un altul pentru urmarirea unui film la televizor, ar putea sa porneasca televizorul in timpul cinei, sau sa porneasca 0 melodie clasica in clipele de relaxare. Alex Pentland de la Media Lab, Massacbusetts Institute ofTeebnology - MIT, spune ell. sistemul de aurornatizare trebuie sa recunoasca prezenta omului in incapere, sii interpreteze rniscarile corpului si rnimica, pentru a purea executa cornenzile. lnrr-o locuinte moderns trebuie sa existe cel putin doua carriere de luat vederi care analizeaza expresia fetei si starea de spirit a ocupantilor, penrru a acriona in consecinta. De asemeneaele vor fi arnplasate pentru recunoasterea di recriei in care ne deplasam - de exemplu prinrr-un ho! intuneccs, spre un garaj subteran sau in pivnita - pentru a ilumina drumul, in principiu, acest lueru este deja posibil eu rehnicile actuale: senzori de miscare cuplari la un control central al clii.dirii, cu aplicatiile existente. insii 0 casii a viitorului va cOllti.ne, desigur,~i aparatura eleetroeasnica de ultima generatie.

Ma§oina de spal'at inglobeazaal" goritmi fuzzy·log.ic de .reglare §Oil nenumarati senzori pentru ob~inerea "albului eel mai pur".

Februarje . 2000 1!I!:"I'iI

31

~ Magazin

ea..

vtltorului

Frigiderul va ingloba mai rnulta "inteligenla" sl va avea grija de curnparaturite noastre, prin Internet. zilele noasrre", Ar inserrma eil puteti sa aseultati la frigidcr posrul de radio preferat sau a priviti la frigider emisiunea TV favorite, asia in timp cc gati(i si din cand in cand mai cornandati prin Internet care un zarzavat care va lipseste, Desigur, frigiderul va fi eel care va va avertiza cii ouale din raftul de jos incep sa .,faca pui", penrru ea le-ap luat acum 0 luna, sau conservele se apropie de data expirarii, Daca nu rnai aveti lapte, sal! rnargarina (de exemplu) frigiderul va f eel care va va reaminti, eventual va cornanda automat canritatea necesara furnizorului eel mai apropiat (sau eel mai ieftin, dupa dorinta). Electrolux nu este prima companic care a creat un frigider eontrolat de un computer. Phi I1ps, de exempl u, lucreaza la un produs similar, prezentat Ia targul de prod usc de consum din Milano. 0 alta cornpanie germana lucreaza la un cuptor eu rnicrounde computerizat. Acesta va purea sa "efeclueze tranzactii bancare, plati chitanre sau facturi, chiar din locul unde, adeseori, cle sunt adunate: din bucatarie" spline Klaus Korfmacher, inginer de productie la Philips.

trare masurate pentru a modifica turatia motorului. .Jnteligenta" acestui aspirator este furnizata de unirarea centrala, realizara Cll lin microprocesor care prelucreaza informatii in asa numita Iogica fuzzy. Ace t tip de reglare csre caractcristica sistemelor bazate pe cunostinte, pre deosebirc de sisternele booleene, in care variabilele oscileaza intre I si 0, on ~i off, lot ~i nirnic, logica fuzzy lucreaza cu variabile intermediare. denumite valori lingvistice ~i sunt exprirnatc numeric in forma unor multirni fuzzy. l.ogica aprox imal ivii esre con venab i la atat pentru reprezcntarea cunostintelor din punct de vedere calirativ, cat si ca rnecanism pentru luarea deciziilor. lnformatia, in general irnprcci a, nu poate fi intotdeauna prclucrata in lonna regulilor de tip "daca - atunci", caractcri stice logic i i booleene, Un exemplu de regula de reglare fuzzy ar putca fi sintetizat asrfel: "daea se aspira foartc mult praf, iar suprafata aspi rata cstc un covor de lanii, atunci cornanda rnotorului 0 putere mare de aspirare", Tipul dc suprafata este determinar din viteza eLI care praful este el iberat. Ajustarea putcri i prcvinc si lipirea pipei de aspirare de obiectele aspirate. Terminarea curatirii este indicala de 0 larnpa pe panoul decontrol care scmnalizeaza ca fluxul prafului prin drcptul cnzorului a ramas sub un nivel predct rminat.

Slssiide

lumfnl

Principiul rnasurarii optice a turbiditalii apei din ma§inile de spalat inteligente. are 0 garna larga de masurare. Puterea noilor senzori consta In faptul ca sc izarea ~i procesarea poate fi cornbinata In acelasi dispozitiv, reducand nive lui de procesare ~i solicitsrile privind comunicarea eu proccsorul. n alt cxcrnplu es te tcrmometrul eu termostat incorporat produ de Dallas Semiconductor. Dispozitivul mascara ~i converteste temperatura intr-o valoare digitala, putand tran Illite prin nurnai trci fire datele carre procesorul principal. Fiecare senzor poate fi calibrat indcpendent pentru a e adapta la diferitele variabile ale sisternului. Avansul rehnologic in domeniu se datoreaza ~iaparitiei mcmoriilor de tip flash. De rnai multe dccenii, sistemele digitale pre upuneau inscricrea prograrnelor de reglare in mernoriile ROM, accesibile numai la citire. Orice rnodifieare sau Imbw1atalire care ar f putut surveni in . istem pre upunea inlarurarea si inlocuirea Cll 0 alta memorie a celei echi. ardurile de rnernorie flash au facut ca aparatul sa poata fi usor upgradat. chiar de catre posesorul sau, in propria locuinte. Progresul in regisrrat in controlul aparatelor electroca nice a fast determinat de aparitia procesorului digital de semnal (DSP). Acesta poare prclucra foarte rapid semnalele provenite de la d i feri tel c trad uctoare ~i genera rnari m i de eomandii calTe elernenrele de executie, totul la un pre] de sub 10 dolari pe cip. Aparatele electrocasnice, integrate in casa super-autornatizata a viitorului, cvolueaza permanent de la sisterne de rcglarc in bucla deschisa, tara senzori, la sistcrne in bucla inchisa. ontrolul, srrategiilc d reglare moderne, pretul descre cater al traducroarelor vor face, cu siguranta, trecerea cornpleta de la aparatura electromecanica la rnasinile cornplet cornandate electronic, cu lin grad inal! de interae!iune cu utilizatorul. Deocamdata, aiei, Cll picioarele pe pamant ~iIn apar1amcntcle de bloc, depindem numai de .. intcligenl-a" celor care nc furnizeaza, la preturi exorbiranle, energie electrica;;i lenniea. lar ei. managcrii ~i directorii de regii, lint eei care i~i pem1it deja 0 ca a eOl1lputerizalao Situalia riimanc inca sub "control". Rit=wlI/ Panailesc!I l!I

Ce va unna ...
Putern inrrevedca numeroase rendinte in lurnea aparatclor clectroca nice si a autornatizaril or )OCLl intci. Aceste tend inte implica exploatarea n~ilortchnologii din dorneniul senzorilor, regulatoarelor si hardware-ului, Senzorii, de exernplu, au fo. t intotdeauna principalul obsta col in imbunatatirea rcglarii aparaturii electroca nice. Dar aceasta siruatic se modifica rapid, pe rnasura cc apar scnzori rnai icftini, De exemplu, un scnzor de presiune produs de Motoro la costa mai putin de 5 do.Iar i , iar performantele sale sunt

Primlll aspirator inteligent de acest tip a fost realizat a um diliva ani In Japonia, la Matsushita Electric Industrial. Acesta i~imoditidi automat puterea de aspirare in functie de cantitatea de praf ~i tipul uprafe,ei aspirate, Un senzor optic l11a ara praful care trece prin perie, in timp ce un rcgulator bazal' pe logica fuzzy folose~Le marimile de in-

excelente: riispunsuI este liniar, hi terezis mi n i ma I, Aspiratorul detecteaziil ti pu 1 suprafetei, ajustandu-§i automat puterea de aspirare.

32

!'it':11i1

Februarie - 2000

Best price for Brand name 2 yEars guarantee Superior Many disTributors Neweast teChnology HigH reliability Original quality Mulitlmedial Right Choice for speed Year 2000rEady

(E

Distribuitori autoriza,i:
ROMUS Industries, Bucuresti Tel: 01-2301650 Fax: 01-2301660 SINTEZIS Birotica, Oradea Tel: 059-443288 Fax: 059-443288 SISTEC, Cluj-Napoca Tel: 064-190286 Fax: 064-193700 RADIX,la§i Tel: 032-210423 Fax: 032-230682

®DTK
Computer

,

Test
Hardware

Caree efoe
incheiem maratonul din ultimele numere, destinat dispozitivelor pentru stocarea datelor, cu un test comparativ de unltati CD-Writer. , in mod categoric, CD-ul este eel mai raspandit suport amovibil pennu date. EI sa impus pur ~i simplu, beneficiind de lipsa unor competitori seriosi in zona dimensiunilor de careva sute de megabytes. Desigur, au existat ineercanle multor firme de a promova W1 tandard sau altul (discuri magneto-optice ZIP, JAZ, discuri L etc.), dar CW11 tiecare a cam tras carol stocari i in alta directie, ne-am trezit in situatia in care nu putem decat sa spunem: da, In afara de bii1ni.na discheta de 1,44, veche ~ia, saraca, e demai binede 12 ani, si de Clr-ul de care am amintit, nu exista un alt suport care sa pretinda 0 prezenla semnificativa in calculatoarele utilizatorilor. Sigur, multi ar putea spune discul DVD, dar acesta pe de 0 parte se adreseaza unei zone de eapacitati mult mai mali (cativa gigabytes) ~i pe de alta parte abia a atins masa critica la nivel de piata, existand inca un drum de parcurs
Cum am testat
Chiar dadl nici una dintre unitatile din test nu a fost capabila de operare in mod Ultra AT A 66, am folosir 0 placa de baza DFT CW65-D eu chipset Intel 81 ODC-I 00. Binelnteles, run folosit un cablu adecvat, cu 80 dc fire. Procesorul din configurapa de test a fost un Celeron la 500 MHz, iar memoria a fost SDRAM de 64 MB. Pentru a asigura 0 ratii de transfer suficieut de mare ~i spatiu pentru stocarea irnaginilor de CD, am folosit un harddisk Quantum Fireball Plus KA de 9,1 OS. ln primul rand am testa! performantele fiecarui aparat la citirea diferitelor tipuri interior spre exterior, $1. raporteazii numiirul de erori necorectate, precum $1. dad! unitatea a accelerat dupa corectia unei erori sau nu. Tot la aeest capitol am inelus viteza de audio-grabbing, care de altfel s-a dovedit a fi cam 13 fel la toate unitatile. Pentru a compara $1. capacitatiie de inseriptionare, am scris cu fiecare unitatc cite un CD albastru, folosind programul Ahead Nero Burning Rom 4.0.6.1 (fiind, in opinia noasna, eel mai capabil software pentru inscriptionarea CD-urilor) si notiind timpuJ necesar crierii. Desi 13 fiecare drive CD-RW din test am folosit viteza maxima de scriere, nici unul nu a avut vreo problema (de genu I blocare sau buffer undemm) 13 scriere, Tot eu acelasi program am scris ~ cite un disc reinscriptibil, la fel, la viteza maxima ~i am notal timpul in care s-a des~urat peratia, Operarea cu UDF (Universal Disc Format) am testat-e cu ajutoruJ Adaptec DirectCD, copiind pe CD un fisier de 90 MB ~i masunind timpul necesar scrierii; dupil un reboot (pentru a sterge datele din cache) run repetat operatia In sens invers (de pe CD pe harddisk) notiind ~i timpul necessr acestei operatii, Inforrnativ, am folosit patru programe de inscriptionare (Ahead Nero BurningRom4.0.6.I ,CeQuadrat WinOnCD 3.6, Golden Hawk Technologies CDRWin 3.1F si Adaptec Easy CD Creator 4.00) pentru a detennina "compatibilitatea" fiecarei unitsti; aceasta nu a fost .inelusa in noti deoarece chiar daca unul dintre progrrune nu asigurs suportul pentru un anumit tip de unitate, acesta poate f inclus lntr-o versiune viitoare. in final, am punctatdiferiteaspecte legate de dotsre ~i documentatie, Astfel, a fest luata in eonsiderare prezenta unuia san a mai multor CD-R-uri ~i CD-RW-uri, a wuburilor de montare in sistem, a cablurilor IDE ~i audio, precum :si a diferite elemente, cum ar f posibilitatea de montare verticala, iesirile audio de tip analog si digital, iesirea de c~ti $i regulatorul de velum, cache-ul de care dispune drive-ill, software-ul inclus in pachet Si allele. La docurnentatie a fos! pUlletatii prezenta unor capitole de instalare hard ~isoft, de utilizare software, de troubleshooting ~j date tehnice,

pana

la irnpunerea sa

in istoria recenta, ce vedem? Ca urrnare a raspandirii pe care 0 dobandea Compact Discul, era inevitao ilea: CD-urile inscriptibile sa apars, iar ulterior, ea 0 continuare fireasca, sa-si faca sim~ta prezenta ~i eele reinscriptibile. Asa ne-am ales cu un suport de date relativ ieftin, care poate ti folosit la 0 viteza decenta, dar care prezenta (si Inca mai prezinta bineinteles) un dezavantaj major: datele DU pot fi serise pe acestea decat cu unitati CD-Writer care pana nu dernult erau prohibitive ca pret ~icare din aceasta cauza nu aveau 0 riispandire uluitor de mare. Totusi, situatia s-a schimbat in ultima perioada, in criptoarele ajungand acurn sa coste pe undeva in jurul a 200 USD (exista desigur ,i unitati rnai scumpe), un pre] care sa zicem ea presupune un mie efort dar care este aocesibil.

Privind un pic in urma

Un motiv in plus pentru care aceste dispozitive merits sa fie luate 1n considerare este dat si de viteza tot mai buna la citirea CD-uri lor. Diferentele falii de driveurile CD-ROM obisnuite tind sa se esternpeze, 32X cat este maximulla writer-ele de pe piata multumind pe foarte muJ~i utilizatori. Ca sa nu mai vorbim de viteza 1a scriere, care la 8X face ca un CD a fie gata in 10 minute. Luand in ealcul aceste elemente precum si capacitatile din ce in ce mai mari care se vehiculeaza in ziua de azi, nu ar f exclus ca in viitorul nu foarte lndepartat CD-urile (mai ales cele reinscriptibile) sii inlocuiasca de-a dreptul la scarli generals dischetele, in timp ce loeul lor arurma sa fie luat de discurile DVD. Dar panii acolo mai este.asa ca haideti sa vedem ee ne of era timpul prezent: 0 comparatie intre cinci unitiiti CD-RW.

Cristian Dumitrescu; Codrin

HaSH (!I

de CD-uri. Am introdus un CD argintiu, apoi albastru, verde, auriu $i in final rewritable pentru a masura viteza de citire eu de laboratoarele
programul cdrness.exe,

CHIP pentru testarea

special

conceput

unitatilor CD; acesta miisoari:i viteza ~i timpul de acces pe zone, incepfmd dinspre interior ~iterminand eu partea exterioars a diseului, unde, firesre, rata de transfer este mai mare. Pentru a verifies coreetia erorilor, am folo it un disc zgariat in teste directiile ~i plin de arnprente, impreuna cu programul cderr.exe, Acesta din urma masoara viteza de-a lungul CD-ului. din

Nota finalll a fo I calculata iuscriprionare

din

nurnarul

de puncte ohtinut la fiecarc rubrica, viteza de citire avand 0 pondere de 35%, viteza de documentatia

35%, dotarea 20%, iar 10%.

34

1!t:!StpII

Februarie - 2000

Pentium 11\ SI2K, IOO/I3lMHz 4S0MHz MS \mel I\&IOE, In\<:\:m Gnlphics t~ull\im 4MB \lide 113MH7.), SB Creative \1\\\1 inlegl1l1e. C,C,ll\lOIBlMH-t FSB 43GB U-/\ l' /\lm HOO, MMB S1)R .... fOn ~.5" M BOlle active l'ypnnon bOW. KB Win 95, ~ousc & p~d Milsumi. M\\Ienium /\1'X Case

'1

53lMHz

\

600BMHz

\ 7llBMHz

MB ,,,lei

820,100 & 133Mlh Fronl Side Bus

8MB SGRAM

8.4GB U- .... ' 1\66 H1)D, \ 28 MB SORAM PC-lOO 1 L A GLORIA Synergy, FDD 3.5"'. CO-ROM 40 . K.B Win 95, mouse & pad Milsumi, Millc:nium A1'X ese

Nonon Antivirus. Nova Ba~k-up,lnld Imernet Ihilnles, Windows 98 OEM

0.25 ~mon:d'tr~·NF

-

'

Maa- ... UUlx 200. 77 TCO 99, TilY, CE

clode

Test

EVALUARE CHIP
I

este un model

Sony CRX140E

+ viteza cltire/scriere + dotare - pret
Viteza citire: &9.16 Viteza seriere: 77 .9~
4 I •
l'

------~-------------------------------EVALUARE CHIP Creative Blader CDatudlo RW4424E
+ dotare - corectia erorilor - timp de acces
4110 .0 1'0 •• I.

Documentatie.Sjln Nota finala: 3.09

~~~~~~ _-

__l

pressa Professional aeesta care serie discurile reinseriptibile eu 0 vitezii de 4x, eele normale eu 8x, iar citirea 0 face eu 32x, aceste caracteristicifiind identice cu cele ale unitatii de la HP. De asemenea, a avut 0 dotare software impresionanta: pe l§nga programele de scriere CeQuadrat WinOnCD si PacketCD, sunt prezente si VOB Instantf'lay, Cubasis A V Wavelab SE, PowerQuest DriveImage si PowerQuest OataKeeper. Pe l§nga software, unitatea are toate dotarile necesare: cablu audio, suruburi pentru montarea In sistem, eablu IDE. Dispune atlt de iesire audio de tip digital cat ~ide tip analog, iar buffer-ul este de 4 ME. Unitatea a fost recunoscuta de WinOnCD si de Nero Burning Rom, insa nu iiii de Easy CD Creator si CDR Win. CRX l40E a fost eel mai perforrnant la citirea CD-urilor. La discul argintiu media a fost de peste 3700 KB/s, In timp ce Blaster CD-Studjo face parte practic din cea de a doua class (4x, 4x, 24x) de inscriptoare prezente In test. Toni i, lata de eelelalte doua unitati sirnilare ei (Mitsumi ~i LO) pachetul In care este Livrat se distinge prin dotare. Ca software, am putut inralni, pe Janga Nero Burning Rom 4.0.5, si un soft pentru folosirea discurilor reinscriptibile in mod UDF care permite copierea fisierelor pe acestea printr-un simplu drag&drop (este foarte asemanator cu Adaptec Direct CD din punetul de vedere al funetionalitii~i). Utilizatorii au la indemanaun set complet de unelte pentru etichetarea CD-uri lor: eutia contine atilt un dispozitiv de aplicare a etiehetelor pe discuri dit si prograrnul necesar pentru conceperea si tiparirea lor. Dotarea clasica sa-i spunem asa, este formata dintr-un cablu IDE~ suruburi, un cablu audio ~i un CD~RW. In sfii~it, in mod suplimentarexists si unsetdeplicuri in otite de 0 cutie pentru depozitarea CD-urilor In

Numit si

la cele inscriptibile media a 0 cilat intre 361 0 KB/s si 3650 KBI .iar media limpului de aeces a fost sub 100 rns, Excepria a constiruit-o discul reinseriptibil, ca de obicei, media ratei de transfer fiind 2267 KB/s, oricum cea mai buna valoare din re t • iar timpul de aeees de 167 ms, fiind depii~it aiei de Mitsumi (sub 140 ms), Si 12 coreetia erorilor a fost cel mai bun, avand un limp de 74 ms si citind CD-ul de la un capat la eeliilaltfiirii nici 0 problema. La scriere a fost Ia fel de rapid ca $i drive-ul de la HP, reu ind a serie disculin criptibil in 9 m 59 ,iar la testul eu UDF a fost putin mai lent decat drive-ul mentionat. tn schimb la citirea de pe UDF a fost din nou eel mai rapid citind fisierul de 90 de MB in nu mai mult de 67 . Clasarea CRX140E pe pozitia a doua se datoreaza dotarii si docurnentatiei mai bune pe care le-a avut unitatea de pe primul loe.

Viteza citire: 69,1 Vitezli scriere: 61.3
I. • .. • , ,

Documentatie.S Nota finala: 2.55

_-L..,_

---'

--------------------------------------EVALUARE CHIP Mlbumi CR-II804TE
Clasarea acestui drive pe ultimuJ loe este datorata in principal faptului ca nu a beneficiat de nici un fel de oftware. Lipsa unui software de inscriptionare poate fi 0 problema pentru majoritatea utilizatorilor, care sunt nevoiti sa plateasea, pe Hillgii pretul unitatii, inca 4(}"SO$ pentru un astfel de program. Dar acest lucru poate fi un avantaj pentru eei care posedii deja unul, drive-ttl fiind eel mai ieftin dintre cele testate. Pe de alta parte, unitarea functioneaza perfect cu toate programele eu care am Incercat-o . Dintre earaeteristicile unitiipi sunt de mentionat buffer-ul de 2 ME, iesirile audio de tip analog si digital, iesirea pentru casti ~ireglajul de volum. Unitatea poale fi montata numai orizontal. Odata cu Mitsumi CR-4804TE este livrat un cablu audio cu doi conectori, un cablu IDE, suruburi pentru }Dontare ~ilID disc reinseriptibil. In dorneniul performantelor la citire, a

ca~ se afla nu mai putin de to blank-uri. In privinta performantei, Inca de la 0 prima privire remarcarn comportarea COIlstanta (la fel ca si majoritatea celorlalte unjta~ dealtfel) la toaretipurile de discuri. eu exceptia CD-RW -ului bineintele . Ratele medii de transfer pentru Silver, Blue, Green ~i old au fost toate situate pupn ub 2800 G KB/s, in schimb valorile maxime la fiecare In parte s-au apropiat foarte rnult de 3600 KB/s, adica exact viteza de 24X, pecificata de producator. Din pacate a fostunitatea cu cei mai man rimpi de aeees (nu in absolut toate situatiile dar exceptiile au fost punne), ace, ti tim pi depasind in generaJ 150-160 I1lS eu un maxim de 230 ms la CD-RW. lnscriptionarea a decurs normal la toate CD-wile, neexistand abateri de la parametrii nominali, Ca timpi de scriere diferentele fata de alte LUlitiiPdin aceeasi c!asa (4,4,24) au fost de ordinul catorva secunde maxim lO-1 I) ceea ee privit in ansamblu este putin, fost eu putin mai rapid decat unitarea din test de la Creative. La discul argintiu ~ila cele inscriptibile, a avut 0 medie de 2780 RBis ~iun tirnp de acces mediu de 126 rns, tar la eel reinscriptibil, rata de transfer a fost de 1192 KB/s si timpul de aeces de 139 ms. A avut probleme 13 di cul zgariat: i-au trebuit peste noua minute sa parcurgii discul de la un cap la celalalt ~i tIU a fosr in stare sa corecteze una dintre erori. Aceasta a dus la objinerea unui punctaj In. aceasta rubrics mai mie decat al drive-ului de la LG, desi CR-4804TE a avut 0 viteza medie mai mare. A fost eel rnai rapid la scrierea CD-Rului (1178 secunde) dintre drive-utile care scriu acest tip de discuri cu 4x $1a fost eel mai incet la scrierea CD-RW-uJui, msii diferenta dintre unitatea Mitsurni si leader a fost de numai 12 seeunde, praetic nesemnificariva,

....pret - nu are montare verticala - corectia erorilor Vite.za citire: 74,50 Viteza scriere: 61.63 Documentatie:4.00 Nota finals: 2.39 -'

••

36

J

1

Test Hardware

EVALUARE CHIP
LGCED84028

+ corectla erorltor -citire UOF
lOla ?O aa ••

+ documentatie

Vireza citire: RO,90 Viteza scriere: 58.11 .ill

_'
1
4' 7,

Documentatie: Nota finala:

7,00 2.65

.-

----'

---------------------------'-----------in
EVALUARE CHIP
-

Ocupanta locului trei s-a clasat eel mai bine dintre toate unitatile cu specificatie de 4xJ4xJ24x, desi memoria buffer a fost la fel de mare, ~ianume 2048 KB. Ca ~i la toate celelalre drive-uri din test, a beneficiat de 0 tava pentru introducerea CDului, care, 18 nevoie, poate fi scoasa prin introducerea unei sarme in gaura de emergency eject, situata chiar liinga butonul de play/skip; fiind yorba despre acest huron, este de mentionat d'i CED- 402B a fost singura unitate din test care a beneficiat de un astfel de control pentru ascultarea muzicii. Bineinteles, exista iesire pentru casti si control de volum, precum si 0 iesire audio de tip analog ~i una de tip digital, iar buronul de eject poate fi folosit si ca stop. Ca software, unitatea are in dotare Adaptec Easy CD Creator ~i Adaptec DirectCD. 0 deficients este reprezentata de faptul cli unitatea nu poate fi montara vertical, insa aceasta este 0 cerinta din ce in ce mai rar intalnita. In cutia unitatii poate fi gssit un cablu audio domeniul CD-Writer-elor traditia lui HP este binecunoscuta. Cu oeazia testului de fata ne-am putut convinge 0 datii 'in plus de acest fapt.Hl' 9 J I Oi alaturi de unitatea de la Sony fiind, dacs vreti, vedetele lunii, Elementele care au reusit in cele din urma sa interpuna 0 mica diferentii intre HP ~iSony au fost documentatia mai bine pu a la punet si dotarea cu putin rnai bogata de cat la aceasta din urma (in paranteza fie spus, in ambele cazuri dotarca a fost impresionanta mai ales in ceea ce priveste software-ul), fapt care a condus in cele din urma la castigarea de cane 911 Oi a mult ravnitului CHIP TW. Pachetul HP include, la fel ca ~i eel de la Creative, amt un program pentru realizarea de etichete (in cazul de fata NEA TO-CD Labeler) cit ~iaplicatorul necesar. Si pentru cii tot am amintit de oftware, nu putem sa nu trecem in revista si restul programelor din cadrul pachetului: Broderbund Print Shop Multimedia Organizer (denumirea ne scuteste de explicatii suplimentare), cunoscutul Sonic Foundry - ACID, HP Disaster Recovery, HP Toolbox si, bineinteles, Adaptec EasyCD Creator (versiunea 3.5) pe post de soft pentru scriere, De asemenea,
pentru discurile non-RW concureazs ell succes unitarile CD-ROM obisnuite, Grafic 3: Tirnpul de scrierc pcntru fiecare drive in parte nu a ridicar nici un fel de surprize (deahfel ar Ii fast ~j destul de greu, el eorespunzand vitezelor specificate de producator, Dupa cum se poate vedea, diferentele intre produsele de aceeasi categorie (4,4,24 ~i8,4,32) sunt minore. Grafic 4: Punctajul general pentru citire este in cca rnai mare masura 0 can eeiLl\ii fireasea a valorilor afi~ate in

in Y, un eablu lOE, suruburi, un CD-R ~i un CD-RW. Discul argintiu, eel verde si eel albastru au fost citite cu 0 rata medie de transfer de peste 2800 K8/s ~i Cll un timp de acces care a variat intre 100 !TIS si 120 m . aeeste perforrnante fLind rnai bune dedit ale celorlalte doua drive-uri cu aceleasi pecificatii din test, insa la discul auriu, rata medie a fost de numai 1634 KE/s, iar timpu I de acees de 207 m , ace tea fiind cele mai slabe performante test pentru acest rip de CO. La discul reinseriptibil a avur 0 eomportare buna, iar la audio-grabbing a avut 0 viteza de 7.8x, ca ~i ajoritatea celorlalte drive-uri m din test. Tesrul eorectiei de erori a fost trecut cu brio In !01 secunde. Atat CD-ul inscriptibil cat ~i eel reinscriptibil au fost scrise Ia 4x ill rnai putin de 20 de minute, iar la UDF crierea a fost fllcuta in 3 minute. Din pacate insa, unitatea LG a fost cea mai tnceata din tot testnl la citirea fisierului de 90 MB de pe discul UDF, timpul fiind de aproape 2 minute.

run

Hewlett Packard 8110i

+ viteaza scriere + viteza citire + dotare Viteza citire: 88.3 Viteza scriere: 77,6
• Iii. • ,

Documen tarie: 7 otafinala: 3.21

.-

_'

--------------------------------------Grafic I: Clasamenrul vitczei de transfer la citire gaseste cum era de asteptat, unita!ile Sony ~i HP pe locurile frunrase (ele aviind specificatii Ie cdc mai ridicare), unnate de Creative, LG si Mitsumi, LG inregisrreaza o abatere de Ia media de 2700~2g00 KB/s au ultimele trei unita~ amimite, in cazul diseului Gold unde a lnregistrat 1600 KB/s Grafic 2: Cea mai rapida unitate din lest din punet de vedere al timpului de acces s-a dovedit a fi Sony, care, ell media sa de aproximativ 95 mili ecunde

pentru utilizarea discurilor in mod UDF estc disponibil Adaptee DirectCD 3.0. La capitolul performanta, citirea CDurilor a decurs normal, viteza de 32X care este specificata de producator apropiinduse foarte mult de realitate in ce priveste ratele maxime de transfer (cu exceptia CDR W, in general peste 45004600 KB/s ceca ce insearrma aproxirnativ 30 -31X). Ca rate medii de transfer, acestea s-au situat in jurul valori i de 3600 KB/s ceea ce este foarte bine, in special pentru W1 writer. Tirnpii de acces au fost la nivelul a 110-115 milisecunde (iani~i exceptia a fost CD- R W) si pot f catalogap ca destul de buni, chiar daca nu se ridica la nivelul unitatii Sony. Scrierea este un capitol fiiti dureri de cap, mai ales ca drive-ul e te dotat ell 4MB cache, ceea ee-l face u ri Iizab iI fiirii riscuri si pe sisteme ceva rnai lenre, in rest, ce ar f de spus? Este incantator sa ai un CD scris in 10 minute, asa ClU11 fost cazulla viteza de 8X Dups cum s-a mentionat la "Cum am testat", am verificat functionarea unitatilor si ell alre programe de ardere deeat cel din pachetul w1itiitii , HP 9110i fi ind recunoscut de toate programele, surprinzator, ell exeptia Easy CD Creator 4.0.
prinrele doua grafiee 9i plaseaza unitiiple Sony ~i HP pe primele doua pozijii. Darorita ~i timpului bun de corectia erorilor, LG ocupf pozitia a treia. Grafic 5: PunctajuJ pentru scriere a fost obtinut prin Iuarea in calcul, in afarli de valorile de la Graficul 3. si a tirnpului necesar pentru scrierea in mod UDF. Grafic 6: in sfarsit, in clasamentul final HP 91 I Oi ocupa locu I inta i cii~tigfind rotodara CHIP Tl Pvul. urrnata indeaproape de Sony.

cat

Februarie - 2000 I

WI: "iI

37

lTest

Gnftc 1: Rolo ... ~ d ......

",.r I. dllr.

tt .... ..,'ilck"Ard
11101

SDf'IY tAX 'WOi!1

Cf.ItIV.

_:ue

Ln.

LO CEC.eona

H'....a'. P.W."

,,,.1

.......

_OI UTE ...

Sany CAl I"'E

LG

CED.;IOU.B

,_

Grille 3: Thnp d••• "or.
t ....

Grilli•• : PUnclll eldr.

... ...
.... ....
IN

i r

...

e

i

.,'

...
,
H.. "" '1~f1

...

..
~....... PIKUld '1tOI IIiIMImICA .....

P~wu. .....

ICIt .....

n

SII'IIJ

mx UOE

n

50 • ."

tJlX

,aoE

...

Grill. 6: Punctaj •• ".r.

~

..

Grolle 6; Not. ftnlll

§

I.

... ...
...
ti.wl ... p.a.ar.1It
tll~

...

....

......

ICIt.... nE

'eliif' CAl •• DE

LGCED~'B

38

11,,:11 ... Februo.rie - 2000

Test
Hardware

r--.

Fabricant

Hewlett Packard

Mitsumi

Sony

Creative Labs

LG

",odel

9110i

CR-4804TE

Sprassa Professional CRX140E

CD-RW Blaster CD Studio RW4424E

CED.s042B

Dotare
Mod transfer nlemja Viteza RW/RIROM DMAI ATAPI 8x14x132x Tray Da 4096 De Da Da Da de velum Da ~.eato CD Labele r, IllngCentral, Sonic oundry ACID, Broder und Pri nt Shop Multi !ledia Organizer, HP 00 Ib ox. Ada ptec E as. ~~ Creator, HP Dlsaste ecovery, DirecteD Da Da (in V) Oa Da "1 CD Labeller De Da Da Da 011 PI03 ATAPI DMAI ATAPI 8x14x132x Tray Da 4096 Da Da Da De De PI04 ATAPI 4x14x124x Tray De 2048 Da Da Da Da De PI04 ATAPI 4x14x124x Tray De 2048 Nu Da Da De Da

4x14x124x
Tray Da 2048 Nu De Da Da Da

Mod de preluare Emergency <;acl!e (KB) Montare verticalii Ejecl

ellire audio analog eliir!! audio digitaUi e~lre ca§ti Regulator

~oftware

1I0B Insta ntP lay, Cubasis Prassi abCD, Ahead Nero ~daptec ~V, Wavelab SE, Powe ~cUming Rorr •• Labelle CD asy CO Creator, pirectCD ~~est Drivelmage, Powe oolbox 1.5. I u s s t DalaKeeper, f_::eQuadral PackelC 0, ~,eQuadrat WinOnCD rcscn Photo base

~ablu

audio de montare

Da De De Da 111 Carioca

De De Nu Da

Da DB De Da 1/1

~uruburi ~ablu

audio pre!ungilor (IDE)

Cablu de interfalii

~r.CD-RJCD·RW livrate
Alte acceseril Vltaze

lOll
CD Labeller

4682,00 3341,32 1448.60 123,76 7.8 600 1176 174

3575,00 2458,66 1172,20 129,04 7.8 1178 1188 184

4768,30 3375,88 1440,10 109,22 7.8 599 1177 179

3543,20 2471,18 1196.50 172,64 7,7

3609,20 2266.36 1198,90 134.54 7.8 1198

1186 185

1187 182

77,66 19.00 7.00 3,21

61,63 12,00

77.92 18,00 5,00

61,25 17.00 5.00 2.55

58.11 14,00 7,00 2.65

2,39

3,09

nfnrrnatli
Dlslrlbuitor elaton Dlstrfbultorii oespeclftcat HP PC&A 01-2425384 176 www.mil$umi.com Flami ngo Camp LJIe IS 01-2225041 399 www.sony.com C F Ia mlngo.ompUle K- Tech Electronics 01-2225041 01-2222036 238 www.creetivelabs.~om K-Tecl! Electronics 01-2222036 214 www.lgeus.com

Pre,

(USC

fara TVA)

nespecificat www.hp.~om

nlemel

Februorie - 2000

39

Test
Hardware

a cui de p
Cristian Dumitrescu,

Rubrica aceasta, destinata review-urilor celor mai noi prod use de pe plata rornaneasca, va prezinta o serie de componente :;;i periferice testate in laboratorul CHIP.
Codrin Hosu. IOIl1l/ Balan, Florin Mosca

ba

l!I

Guillemot Maxi Gamer Cougar

o placa grafica bazata pe chipset-ul \!lDlA Riva TNT2 M64 este ~i Maxi Gamer Cougar. eei 32 ME de mernorie ii permit rezolutii de pana la 1920 x 1200 cu 24 de biti de culoare, in tirnp ee RAMDAC-ul de 300 MHz ajuta la atingerea

unui refresh vertical de pana la 200 Hz. La luerul in aplicatiile de zi cu zi se descurca bine, de altfel ea si celelalte placi cu chipseturi din familia TNT2, lnsa nu e poate compara cu alte adaptoare foarte rap ide la
acest capitol precum cele de la Matrox. Si pe partea de randare 3D s-a descurcat la fel de bine. Scorul din 3D Mark a fost de peste 3900, in tirnp ce In Half Life, Ia 800x600, a avut aproape 21 fps ell demo-ul mine J si aproape II fps eu mine2. Tn Quake 3 la 800x600 a afisat peste 54 de cadre pe cunda, iar in Expandable peste 46, ceea ce se poare spune cil 0 aduce 11.1 eategoria placilor foarte bune pentru jocurile actuale. Ca si alte pliiei Guillemot, este insotita de un manual in mai rnuite limbi care explica in detaliu instalarea hardware $i software. incluzand operatii prernergatoare, ewn ar fi instalarea "suplimentuJui" USB pentru Windows 95 OSR2.

mantele 2D sun! aproape idenrice cu ale versiunii eu 32 MB. cu variatii minore 1a testul de Excel. In ceca ee priveste testele pe partea de 3D, diferentele exista insli. unt foarte mici, Versiunea din aeest test a obtinut 4067 3DMarks, cea cu 32 MB atingand 0 valoare eu peste 100 de punete rnai mare. in Half Life, la 800x600 eu testul rnine l a depasit 21 de cadre pe secunda, valoare specifics rnai degraba placilor cu chipset 3DFX, care se stie ca sunt foarte performante in jocurile cu engine de tipul celui din Quake U; insii la 1024x768 Cll mine2 nu a reusit sa atingii cele peste 11 fps afisate de varianta ell 32 MB. Si in Quake la 800x600 si 1024x768 s-a comportat bine, obtinand 65,5 fps, respectiv 33,3 fps, ceea ce este mai mult decat suficient pentru oehi. Surpriza a fost Expendable, unde a reusit sa depaseasca sora geamana eu 32 MB, este drepr, eu putin, obtinand peste 47 de frame pe secunda .. Manualul este 18

slaba, atat in 20 dit:;;i In 3D. Cand vine yorba de ergonomic, placa poate concura eu ceLe cu chipset TNT2. rezolutia ajungand parui la 1920 x 1200 pixeli, iar

m

randul lui bine con truit, iar pe discul de instalare pot f gasite drivere ajustate de Gigabyte. Placa este 0 alegere bum} pentru cei care doresc perfonnanta la un pret rezonabil. Distribuitor: Caro Group Telefoll: 01-3137109 r-«. 95 USD Evaluare CHIP ... parformanta 3D + documentatie + drivere '

reimprospatarea verticala pana Ia 240 Hz. La capitolul 2D insa, a obtinut 0 medie de peste 10 secunde in Excel, Tara a reusi performante mai bune in celelalte teste. Testul 3D Mark a fost rulat, insa la unele pilrfi, a aparut un efect de "dungi". care inrercala in imagine cateva bucati nerandate; scorul obtinut a fost de 753 3DMarks. Cea rnai buna performanta obrinuta In Half Life a fost la 800x600 eu demo-ul mine I, de 12,43 cadre pe secunda, in tit-up ce la 1024x768 cu mine2 a afisar numai 5,48 fps. in Quake 111 la 800x600 a avut 1 7 fps, iar in Expandable aproape 15 fps. Alaturi de placa a fost prezent un .Quick installation Guide" de doua pagini si un CD de instalare eu drivere pentru 0 multime de placi $1 un setup "inteligent" capabil sa detecteze ce componente sunt insralate in sistem ~isa activeze rutinele de setup numai pentru ace tea, Este de mentionat eii exists si drivere pentru Windows 2000.

Distribuitor: UbisoJt Romdnia Telefon: 01-2316769 Pret: 103 USD EvaruareCHIP ... performanta 3D ... documentatie ... refresh '

Distribuitor: Viami Computers Tete/Oil: 01-3221675 Pret: 40 USD Evaluare CHIP + ergonomie ... drivere - performanta

Power Color Riva 128ZX
Este 0 placa eu un chipset dintr-o generatie mai veche, NVIDIA Riva L28ZX, dupa cum se poate observa si din nurnele placii, dar si cu un pret destul de scazut, A avut 0 cornportare destul de

PowerColo.r Dakoda Pro
A vern de-a face ell 0 pladi video bazata pe unul dintre cipurilc A TI datand oarecurn din zorii accelerarii 3D, mai exact fiind yorba de A TT Rage Pro Turbo. Acesta fiind un model destul de vechi, bineinteles ell. Dakoda Pro IlU se

Gigabyte GA-822
lata
0

noua versiune a acestei placi

grafice eu TNT2 M64, de data aceasta insa cu numai 16 MB RAM. Perfor-

40

]!II' I'jJ

Februarie - 2000

CYrP XEROX

Cartuse Xero
pentru

51626A,51629A, 51645A,etc

Epson

'-

-,
8020025,8020034, 8020093, etc

11 ( ~"

Canon

BCI-21BK, BCI-21CL, BCI-l1BK. BC'-11CL etc DISTRIBUIT

DE:

PRODUCTON
Sir. Dr Clune!, nr. 9, Bucuresti Telafon: 4100283,4109480 Fax: 4100329

Test
Hanlware

poate cornpara in ceea ce priveste viteza 3D cu placile bazate pe cipurile mai noi de la 3dfx sau de la NVLDIA (amintim aici Velocity 100 precum ~i placile eu Vanta, din clasa celor eu 8 MB rnernorie video). Singurul engine 'in care se apropie dit de cat ca performanta de placile

rnai rapide este eel din Half Life, unde atinge aproape 14 frame/secunda, in conditiile in care placile bazate pe Savage 3D ajung la 16 fps, iar cele cu Vanta ofera ehiarpeste 21 fps, Scorul in 3Dmark 99Max este unul scazut, 843, in timp ce framerate-ul in Expandable se situeaza .;Ii ella nivelul de doar t Lf fps. Tinand cont de aceste rezultate, Dakoda Pro nu e pliazs cerintelor unui amator de joeuri, in schimb este mai mult decat suficienta pentru aplicatiile de tip Office. RAMDAC-ul este unul bun, cei 230 MHz oferind rate ridicate de refresh, indiferent de rezolutia la care se lucreaza. Ofenant: Viami Computers Tetejon: 01-3221675

iar rezultate!e -au prezentat In consecinta, Tn 3DMark a obtinut 30 II puncte, spre deosebire de surata ei, care a obtinut peste 3500, in limp ce in Half Life a avut UJl frarnerate cu doua-trei procente mai mie. In Quake HI, in schimb, a reusit sa 0 depaseasca la 800x600, insa nu i?i la 1024x768, iar in Expendab Ie a a vut peste 37 fps, Diferenta de rezultate se datoreaza, dupa cum bine ~titi, la!lmii bus-ului de acces la memorie, care la TNT2 este de 128 biti, iar la M64 este de 64 biti, Aliituri de placa si de CD-uJ cu drivere, am gasir 0 dccurnentatie interesantii ~i bine pusa la punct, precum si WinDVD, software pentru vizionarea filmelor de pe DVD. Dlstribuitor: Viami Computers Tete/all: 01-3221675 Pret: 83 USD Evaluare CHIP + documentatle + ergonomie + refresh

corectam 0 mica eroare strecurata In revista noastra In urma ell doua numere, Este vorba de preturile placilor de baza DFI, care au aparut cu TV A inclus; cele corecte sunt urrnatoarele: K6BV3+ costa 73, 80 respectiv 93 USD in functie de memoria cache (512 KB, I MB respectiv 2 MB), PW65D 114 USD. iar PW65L, 89 USD. Ne cerern scuze. O/erfQI1I: Tape Computers Tete/Oil: 01-3302392 Pret: 94 USD Evalua.re CHIP + dotare + performanla + ergonomie

Gigab,te

GA-6VA

DFIP2XBL
DFLP2XBL este bazata pe mull apreciatul (chiar si aeum dupa ce nu se mai fabrica) chipset Intel 440BX, oferind un

Pret:

44

USD

Evaluare CHIP + RAMOAC rapid performanta 3D - performanta 20 ,

Power Color Sniper 2
Desi prin laboratorul de t tare a mai trecut 0 placa grafica cu aceeasi denumire nu este vorba despre un produs retestat. Placa de luna aceasta are 0 mernorie tot de 32 ME, insa cbipset-ul este NVlDLA Ri a TNT2 M64. Dupa cum se cunoaste, chipset-ul TNT2 M64 este varianta,,1 ite" a chipset-ului TNT2,

niveJ de performanta foarte bun. Din eele aproape 60 de plac] de Slot 1 testate pauii in prezent de carre redactia CHIP, cu un scor de 150 4inCHfPMark, aceasta reuseste sa oeupe pozitia a 7-a intr-un clasament ad-hoc Ia categoria viteza. Dotarea este echilibrata ~i include pe langii 3 bancuri de memorie, 3 sloturi ISA, 4 PCl si eel AGP. De asernenea, putem aminti functiile de rnonitorizare si control al temperaturii precum si numarul considerabil de frecvente de bus care se pot alege, 14. Organizarea este si ea una buna, fapt usurat de altfel ~i de formatul ATX In care este construita; jurnperii sunt bine amplasap iar placile de extensie lungi pot fi folosite 111 oricare dintre sloruri. Documentatia corespunde si alter modele DFl, fiind impii.rtitii in prirnul rand pe sectiuni legate de considerente tehnice si nu departajata pe respeetivele limbi In care a fost crisa. Fiind yorba de DFT, trebuie sa

Gigabyte este unul dintre producatorii care dernonstreaza ea ~i placile de baza ell chipset VlA se pot apropia ea performanta de cele cu ax, eel putin atunei cand sunt folosite cu procesoare PIlfTU (neincluzand aiei Celeron sau Coppermine) ..Punctajul in CHIP Mark a fost de 140,2, destul de apropiat de media generalli., situata undeva in jurul valorii de 145. GA-6VA s-a vrut sa fie con truita aerisit; desi formatul este unul AT eele 4 bancuri de memorie Stint arnplasate In dreapta placii, vertical, perpendicular pe directia sloturi.lor de extensie, ceea ee este mai putin specific unei placi AT. Intr-adevar, in felul acesta s-a obtinut usurarea accesului la componente, dar, din pacate, s-a pierdut posibilitatea folosirii de pljici de extensie lungi in doua dintre cele patru sloturi PC], precum l;ii ill cel AGP. in rest, legat de organizare, nu avem ce reprosa la aceasta pla ca. Documentatia este destul de bogata, cu 0 sectiune generics, prezenta si Ia alte modele Gigabyte, $i 0 ectiune specifics modelului in cauza. Ofertant: Caro Group Tete/on: 01-3137109 Pret: 84 USD Evaluare CHIP + ergonomie + conector AT - amplasare bancuri DIMM

42

WAN

INTEL ~tie cum sa faca. retelele dumneavoastra , mai rapide ~i mai simple

~_--iiIIIr.,.lP"'o
Express Routers
TlllfiC scala bil ~i ateel iv, accepl~ nd eele ma i 10 IosHe protoeoa Ie WAN, cum ar Ii ISDN, Frame Relay, X,25 ~i PPP; acces sigur ~i simplu la Internet (CIl 80% mai ieftin deci'il traficul WAN I radijionaO. f'TIIe Besl of UW Times "N2 '98)

intreaga gama deeehipamente psntru retea $i platforme de server care permit solut;ii cu ortce grad de dificultate, sigure §i cu eel mai bun raport pret/performan13 din domeniu.
Ethe ~ElCp res s 'PROM 00 Server Adapier U'j'urln!a I nstalaril cu ullt itarut PROSel, tlabltltatea, lehno:logla rezervkii I~ [lrnll da han da , caaacitatea de a functona full dup'le. toate aceslea can sl Huie mol ivele (olosini pllicH. EtherE'pm"$ PROll 00 de catre cel rnai man producatorl mondiall de servere, Noua placll EtherE.press PROll00+ DUAL PORTesla deja dispo~ibilii. E therE xpres 5

,Express 660T/660F Rout,lng Switch
in pIus fa 1a de modelttlEx press 51 aT, comutatorut 5 SOT permite cnrnutari pe nivelul al treilee, fill'riiri pe n!valul ad petrulea, a re un buffer su plimentar de 4Mb da dale ~I suporlli protocolul RSVR 3.

Of era gru pufilm de 'Iucru 0 pooibililale simpla de u pgrade ~i perform ante standa rd ului F as! Ethemel la un pre! pe port rnai rnlc de 100USO Modulul SlackM atri>: pe rrnite f olosi rea a pana Ie 7 dispozitiv e lntr-un stack ~ posibllital e da ex1inde ra .. prrnGig ab;1Ethemet.

cea rna i bun<li productlliilalil unul "backbone" este Gigabit Switch, eu 7 pori uri ~i cuco mplexul u de module eptte na la ce asigu r,~ exlinderea co mutaloru lu i c u porlu Ii , 0-1 OOTX, FX precu m ~i co nectarea a m a i rnu lte cornu Iatoare in Slac'k_

Express Gigabit Switch solu lie pen lru m ~ Iirea

sa

PR0I100+
Manag.ement Adapter

Netp orlE xpres s ~0/1 00 Pri nt Server O;s1ins cu nurneroase premii In pub'ricaliiled'l prom, accepta teat e sisle me le de 0 pera re .ji protocoaiele de rejea, are 0 lnstalare simpta 'j'i adminlstrare u~oa~,

ElherEKpressPRO/100+

PCIAdapter

_--

Olstins cu muHe premii ln revtstee de profit, pi Olea de relea .EtherExp ress 1 011 00 a sig 1,1 ~ c ..a bumj performanla fn dcrneniu.

Este co mpatibil cu spe cifica lia II\M Baseline vt.t, cuprtnds specific atla DM12.0 ~i' de ase man ea. ca Laale cardu rile de rejee INTE L se livr eazii cu gara n~e pe via iii.

ASBIS Romania SRL, Str., Matei Basarab nI.106, Et 1 Ap.7, Sector 3, Bucharest E-mail: ra@asbis .. om c
i

Tel.

+(401) +(401) TeL/Fax +(401) +(401)

322 6901 322 69 55 322 7536 322 7538

ASBlS

DISTRIBUTED

BY

Test

Hardwa,.

Supetiilicao PIiISED rev 2..1
Dupa cum bine sriti, noul i820 nu este singurul chi pset 1nte 1care a fera frecventa
de bus de 133 MHz, ci exists dinaintea acestuia 0 varianta a lui i81 0 (~i anurne i IDE) care are aceasta calitate. Una dintre prirnele placi de baza construite in JUJUI accstui chipset, placi prezente pe piata romaneasca, este tocrnai Supermicro PIDSED, care a fast testata ~i in redactia CHIP.

scriere, valorile rnaxime urcand peste 22 MB/s. in aceasta privinta trebuie spus faptul ca este deocamdats singurul harddisk testat in redacrie care tine piept Ia performanta rBM-ului de 32 GB, ca~tigatorul CHfP TIP-ului de luna trecuta, Pe undeva se justifica, deoarece acestea doua sunt singurele cu 2 MB mernorie cache. Tirnpul de acces la citire nu rnai este insa la fel de bun, acesta ajungand la rnai mult de IS rnilisecunde, ceea ee s-a reflectat in eficienta ceva mai scazuta !a lucrul cu baza de dat~ Access (116 secunde). Spre deosebire de timpu 1de acces la citire, eel de la scriere este mult mai bun, media acestuia coborand chiar ub 11 rnilisecunde. Caviar 3077 A un harddisk excelent, pentru majoritatea tipurilor de aplicatii, beneficiind de un plus In directia prelucrarii audio-video data fiind capacitatea mare pe care 0 poseda.

cealalta sunt ratele de transfer la di eurile Gold Green si Silver, aceste rate medii depa ind in general 5200 KB/s (unitatea 44X) respectiv 5700 KB/s (cea 50X) care sunt valori foarte bune,

Ofertant: Iris Computer International Telefon.Ol -3 j 00829 Pret: 35 USD respectiv 36 USD Evaluare CHIP + rata de transfer -corectia erorilor la discuri Silver -Iucru greoi cu discuri Blue §i RW

atentia ne-a fost de sloruri PCI, nu mai putin de sase, ceea ce constituie un spariu considerabil pentru exrensii, in conditiile in care mai punem la socoreala si slotul AMR si facilitatile video onchipset. Dotarile sunt eompletate de doua bancuri DIMM precum si de 4 MB memorie di play cache, alaturi de un codec audio folosit pentru partea de sunet, Supermicro PITlSED uporta practic orice procesor de clasa Pentium Il/Ill deoarece este dotata ell slot si n u cu socket, asa cum sunt rnajoritatea placilor cu i810, in caz de nevoie fi indu-ne la indemana bineinteles folosi rea unui adaptor pentru procesoarele socket 370.

lndi de 11'1 inceput atrasa de numarul mare

Ofertant: Com race Computers Tete/all: 051-433400 Pret: 268 USD Evaluare ·CHIP + rata de transfer + capacitate - timp de acces citire

Senora Progress PC
Nu esre un secret pentru nimeni faptul ca procesoarele puternice apar in canritati semnificative mai Lntal in Statele Unite ~i Japonia, ~iabia apoi in restul lurnii. Torusi, eei care-si doresc purere sporita de calcul au acum la indemana si la noi in tara procesoarele Intel noi din gama de sus a perforrnantei. Este cazul si ell acest sistern oferit de catre enorg Romania, motorizat de un Pentium lll la 733 MHz, eare este livrat aici in combinatic ell indelung asteptatul chipset i820, sail Camino, cum mal este el cunoscut. AparuUi la 0 luna de zile dupa Ian sa rea oficiala a procesorului, placa de baza a sisternului este UI1 Cape Cod 820 (CC820), fiind produs de Intel, ~i spre deosebire de sora sa, Vancouver 820 (VC820) care integreaza doar bane uri RJMM pentru memorie, aceasta este dotata numai cu sloturi DlMM (doua la nurnar) functionand astfel cu module PC I 00. Si pen-

Actima A44T. MOT
ell siguranta, va mai aminriti de eompania chineza Actima, prezenta cu 0 unitate CD-ROM Intr-unul din testele comparative din CHIP. Ceea ce am putut constata a fost faptul ca, intre timp, inginerii companiei s-au pus serios pe lucru Si au realizar doua noi modele, am spune noi, mult rnai reusite,

Performantel
punctajul

ill

sunt medii spre ridicate,
CHIP Mark fiind de 147,4.

Ofertant: Com race Computers Telefon: 051-433400 Pre;: 136 USD Evaluare CHIP + spatlu extensie + ergonomie + display cache

WD Caviar 3077A
Desi e te un drive cu doar 5.400 de rotatii pe minut, WDC 3077 A of era 0 rata de transfer excelenta, media sa fiind de peste 19 MB/s atat Ia citire cat ~i la

Cele doua drive-uri sunt in cea mai mare rnasura similare, avand 0 comportare asernanatoare. De exernplu, ambele Iucreaza la fel de greu atat cu discuri reinscriptibile dit ~i eu discuri Blue, in ace te situatii ratele de transfer situandu-se inju~L valorii de \100-1200 KB/s (difera tirnpul de acces care oricum este foarte lTIare In ambele situatii, peste 200 milisecunde). Sau putem arninri aiei timpul de acces la restul CD-uri lor, care 11'1 amandoua modele este in jur de 95 milisecunde, a valoare medie, mod ciudat, corectia erorilor a deeurs bine la CD-ul zgariat dar s-a poticnit in cazul unitafii SOX, la CD-ul argintiu. care in mod normal este mult rnai usor de citit. Punctele forte si la 0 unitate ~i la

-

In

44

,I!t,,,i'

Februarie - 2000

·

Test
Hardware

calculatorul

tru ea tot a venit Yorba de rnernorie, e te dorat 13 nivelul unei statii de lucru eel putin decenre, ell 128 MB RAM. Camino, dupfi cum se ~tie, este primul chipset de la Intel care suporta CPU-uri eu frecvente de bus de 133 MHz (cum e te si procesorul de fa~a) sicare este destinat tn acelasi timp pietei desktop. Progress PC poate f folosit foartc bine ~i ca un sistem pcntru jocuri, Intruest placa video este una Elsa Erazor III bazata pe TNT2 ~idotata eu 32 MB RAM, ceea ee ofera un nivel de aecelerare grafica ridicat. Partea de sunet este asigurata In aces! caz de UI] cip Creative integra! pe placa de baza. Dotarea sisternului este cornpletata de un harddisk Seagate de 6,4 GB $i de o unitate CD-ROM Samsung 40X. Ofertant: Senorg Romdnia Telefon: 01-2331676 Evaluare CHIP + procesor + accelerare grafica

afla driverele necesare pentru a putea functions ~i cele 15 taste asociate functiilor multimedia. Avand in vedere ca tastatura este operabilii de Ia 0 distall\1l suficienta, sub unghiuri destul de largi, ~i ca este foarte usor de folosit, Wireless IR Multimedia Keyboard 5113 se prezinta ca 0 buna oppune pentru cei ce au nevoie de mobilitate maxima in lucrul cu eaJcuJatorul. Ofertant: Com race Computers Te/ejol1: 051-433400 Prei: 36 USD Evaluare 'CHIP + functionalitate + dotars pericolul epuizarii bateriei). Fund certifieata de catre standardele EN50091-1 (referitor la siguranta in folosire), E 50091-2 (cornpatibilitate electromagnetica), acest UPS poate f folosit Tara probleme atat de utilizatorii casnici care au nevoie de permanents In alimentarea eu curent, cat si pentru fi 11l1ele ce detin sisteme pe care se gasesc infonnatii importante, ee necesita 0 prezenpi online continua. Oferta III' PIBAT PRESTEX S.R.L. Teiefon: 01-3271 f 80 Pret: 2 J 3 USD Evaluare CHIP + usurinta in utilizare + dotare

YAMAHA CD-RW 84245
Modelul 8424S prod us de compania Yamaha este un CD-ReWriter SCSI-3 eu 4 ME memorie buffer. Modelul de adaptor SCSI recomandat de producatori pentru aces! CD-RJRW este eel din seria AHA2940 de la Adaptec, iar pentru instalare IlU sunt necesare drivere speciale, Windowsul recunoscand automat unitatea. Aceasta poate scrie CD-uri le la viteze de 8x, 6x, 4x, I x, rescrie la 4x, 2x, iar ca CD-ROM are 0

Sican Socomec EGIS L 420
Modelul EGYS L 420 al concernului italian SOCOMEC SICON reprezinta 0 ursa de curent neintreruptibila (UPS) eu puterea nominata de 260W/420VA (500 V A pentru 0 incarcare tipica) ce este destinata P -urilor home ~i office. dar care poate fi utilizata !;iipentru workstation-uri sau periferiee de rerea. Sursa poate furniza curent pentru backup. in condipi norrnale de folosire, pc 0 perioada de pana la 12 minute de la intreruperea sursei principale de curent iar timpul de interventie este estirnat la 2-4 rns de la lntreruperea curentului, Ca ~j caracteristici ale acestui 1110~ del mentionam tensiunea de iesire stabilizata prin intermediul functiei A VR (Automatic Voltage Regularion), izolare fonica, posibilitate de conectare si a unei linii telefonice, volumul mic de spatiu ocupat, controlul digital al tuturor functiilor, Testele de control ale bateriei se pot realiza manual sau automat, iar reincarcarea bateriei poate fi monitorizata digital. Alimentarea sursei se Face la 0 tensiune de 172-287 V, cu 0 frecventa de 50/60 Hz, iar tensiunea de iesire este de 230 V. Eficienta functionarii este estimara ea avand un procent de peste 97%. Odatli cu UPS-ul este livrat ~i UPSMON Power anagernent Software, pentru Windows 9x, J.x. NT ;;i Novell Netware. Prill intermediul acestui software (si prin conectarea seriala la mufa RS232 a sursei - cablurile sunt incluse) se poate controla inchiderea automata a curentului, se monitorizeaza grafic tensiunea existenia in UPS, precurn si se poate lansa un sistem de ,,smalt save files" (salvare automata a fisierelor ln cazul In care exi ta

Wireless IR Multimedia
Keyboard 5113
Dupa cum se vede chiar din mime, Wireless fR Multimedia Keyboard 51 13 este 0 tastatura wireless multimedia Cll layout US, cu 105 ta te, cornpatibila Windows 9x ~iNT. Dispozitivul de emisie 1R poate f accesat sub un unghi de ±45 de grade pe orizontala si +60°/-30° pe verticala, de la 0 distanta de maxim 5 rn. Ta tatura este alimentata cu 0 tensiune de 45 V care este furnizata prin interrnediul a trei baterii R14. Pe tastatura este incorporat si un "button mouse" cu doua taste, viteza de citire de maxim 24x.. in pachetul livrat cu unitatea CD-ROM gasirn ca uti Litati un cablu SCSI, un cablu pentru conecrarea unei placi de sunet, si doua CDuri. Unul dintre acestea este un CD-R. iar eel de-al doilca cste un CD-RW care poate fi scris la 4x, ambele fiind produ e Yamaha. Manualul insotitor este unuL bine documentat oferind asistenta in patru limbi: engleza, franceza germans ~i spaniels. Pentru arderea CD~urilor este livrat pe CD-ROM software-ul WinOnCD 3.6, precum ~iPacketeD 3.0, arnbele produse de CeQuadrd.t. Cerintele rninirne de sistem pentru folo irea acesrei uniiliti SCSI sunt un proce "or la 0 frecventa minima de 200 MHz, si Windows 9x. sau NT (eu Service Pack 3,4,5). Suportand toate cele patru standarde de scriere a CD-urilor, DAO, TAO, SAO si PW, si recunoscand 0 mare varietate de formate, ell ajutorul acestei L1nita~ pot f arse CD-uri pentru toate preferintele, de la cele audio, pana Ja prezentari profesionale sau chiar filme. Ofertant: Flamingo Computers Te/ejim: 01-221504 J Pre]: 309 USD Evaluare :CHIP + dotare + buffer 4 MB

preeum ~itaste de acces (PG UP,PG ON) care cmulcaza functi ile unui buton descroll, Sunr prezcnte si trei taste pentru power management (ACPI). Desi aceasta tastaturn este destinara folosirii pe motherboarduri ATX cu iesiri de tip PS/2 pentru tastatura si mouse, odata cu ea unt livrare ;;i adaptoare pentru a putea f folosita :;;i pc motherboard-uri AT cu mufe obisnuite. Odatii ell tastatura vine $i un CD pe care se

Februorie - 2000

I!I':"'"

45

Test

Este suficient software-ullivrat impreuna cu CD-recorder-ul? Testul nostru dezvatule de ce este nevoie de programe comerciale ~i profesionale pentru arderea CD-urilor.
ajoritatea unitatilorClj-recorder sunt livrate impreuna cu software de ardere de la Adaptec (Easy CD Creator), CeQuadrat (WinOnCD) sau Ahead (Nero), in pachet on ca OEM, penrru cativa dolari 'in plus. Dar pe rafturile distribuitorilor se mai gasesc ~i programe cornerciale de ardere, cu multe functii supLimentare ~j extensii. CHIP a analizat cu atentie oftware-ul atasat unitatilor CD-recorder si va i'n:fa1i~eaza diferentele fata de versiunile retail. Banuiala noastra dinaintea testuluis-a confirmat; de rnulte ori, nu renteaza achizitionarea unui program speciaIdeardere,deoareceversiunileOEM acopera aceeasi gama de functii ca si cele

M

·

comerciale, Astfel, versiunea OEM a lui WinOnCD 3.7 se deosebeste de cea comerciala doar prin numarul fiLtrelor de efect pentru prelucrarea audio. la suportul forrnatelor speciale (de exemplu hibrid), si in ceC<!. priveste documentatia (nu are manuce al). Ln afara de aceasta, vii prezentarn programe spec iale, la care ape leaza profesiorustii pentru anumitesarcini preeum copii "reale" I : I a aproape tuturor surselor de date. In plus, in articolul de fata yeti gasi recomandan pentru impatimijii domeniului audio, care doresc sa gestioneze profe ional fisierele de rnuzica de pe CD-uri Ie arse. u amuitatnicidefaniil.inux. Vetigasicelernai buneprogramedearderesub l.inux precum

~i sfaturi de configurare. Nu am testat prograrnele de ardere a fisierelor MP3, care inunda piata La ora actuala. Ace te programe se comercializeaza la un pret relativ mie, de aproximativ 25 USO II1Sa funetionalitatea tn ceea ce priveste COQvertirea automata a fisierelor MP3 in W A V lasa de dorit.]n schimb aceasta esteuna din functiile incluse si in alte programe comerciale si OEM precum WinOnCD 3.7 sau Nero 4. Doar posesorii unui Easy CD Creator 3.5 (sau mai vechi) de laAdaptec trebuie sa apeleze la 0 solutie externa sau sa opteze pentru un upgrade la CD Creator 4 Deluxe. Christian Riedel. Martin Gollwitzer, Ciprian Vajda £!I

EVALUAAE CHIP
+ sound-editor remarcabil
pentru CD-uri audio + suporta numeroase formate de flslere + software foarte bun pentru packet-writing

WlnOnCD 3.7 Power Edition· Matar
WinOnCD aduee cu sine practic tot ceea ce este nevoie pentru lucrul cu un CD-recorder stabilind chiar un standard in ceea ce priveste prelucrarea de sunet si packet-writing. In principiu, nu exista nici un fonnatCO pecare WinOnCO sa nu-l inteleaga. Paleta de formate pe care Ie cunoaste se intinde de la CD-ul hibrid pana la Apple. Una dintre specialitati 0 reprezinta functiile audio: filtrele grafice sunt orientate in mod deosebit spre imbunatiiprea unetului, fisierele MP3 sunt pregatite automat pentru un CD audio. Setarile pentru optiunile ~i functiile de scriere sun! dar

,i

de incredere

Pret: cca: 70 USD

In/armofi;: CeQuadrat, 11'11'11'. CeQuadrat. com
Ergonomie: Functi0nalitate: Resurse: Evaluare CHIP: 89% 94% 83% 89%L~====~"':=

~=======~=-

evidentiate, chiar daca structura meniuri lor din program nu este tocmai in ton eu ceea ce ne-am obisnuit din Windows. Software-ul de packet-writing livrat se evidentiaza printr-un lnalt grad de compatibilitate. Fiecare CO- RW inscriptionat contine 0 rutina de instalare care, optional, face ca acest CD sa poatii fi citit ~isub alte sisterne de operare.In versiunea 3.7 se remarca la capitolul noutati, intre altele, posibilitatea de backup al partitiei, conexiunea web la CDOB (bazele de date cu date rnuzicale aflate pe servere d inlnternet) ~i un emulator pentru simularea unei unjtiili CD pentru orice tip de CD.

1 j

I

46

I!I: I' 'ill

Februarie - 2000

-

Test

Nero Buming Aom 4.0.8 - Specialist. dar cu _tetlcii mod_Ii

EVALUAAE CHIP
+ solici1ari + suport MP3
hardware reduse foartebun - lipse~te software-ul de packet-writing

Pret: cca. 69

(update de la demo 49 USn) [llformalii: Ahead, www.alread.de Ergonomie: Functl0nalltate: Resurse: 99% Evaluare CHIP:80%

usn

73%~3===; 72%S
OIl ,.. ..

Facilitatile profesionalede ardere acopera majoritatea solicitari lor u tiliza tori lor avansati, Micutul program Nero (ocupa cca, 7 MB) se dovedeste a fi un talent multilateral: arde O-uri audio din fisiere MP3, stapane~te functia de supra-ardere variabila si nu ridicaprobleme nici chiar in cazul actiunilor de copiere complicate. 1;)i in ceea ce priveste formatele de fisiere suportate putem spune eil era este remarcabil, Noul asistent nueste toemai pe masura numelui sau, lnsa, dupa 0 curta perioada de acornodare, se pot deduce 0 rnultitudine de posibilitati de configurare, Pacat eel Nero nu reprezinta optic track-utile audio pentru editare, astfel ci'i filtrele de efeet integrate pot fi exploatate numai in parte. In schirnb, Nero a obtinut punete

va loroase pentru suportul MP3 (decodor encoder pentru un pret suplirnentar de cca 20 USD). Nu Iipseste nici functia de backup aceasta nu este insa la fel de confortabils ca Take Two de la Adaptec, dar efectueaza servicii de calitate eu discheta de see uri tate Nero.

~=~§§~g:

..--....

~"

::::

--

A ....

== -- -~..

=

~

-'~

~•

-

.

CDAWin 3.7F - Matlna de copi_ universala

EVALUAAE CHIP
+ multe optiunl de configurare + copierea facils aCO-uriior - greoi in utilizare

CDRWin esteun instrurnentcareexceleazA pepartea de copierea CD-urilor, de realiza-

Pret: cca: 49

Informa(ii: Golden Hawk Technology, www.golde"Ilawk.cofll Ergonomie: 60%· Fum;1ionalitate: 87%:=====",:= Resurse: 90%. Evaluare CHIP:

usn

79%

re de copii de siguranlii etc. Functionalitatea acesnria este foarte buna, oferind a serie foarte larga de optiuni. Veti purea chiar extrage sectoare sau track-uri de pe CD-uri Ie dumneavoastra, u toate acestea te destul de greoi in folosire, adresandu-se in mod speciailitilizatorilorcede!incuno~inteavansate in domeniu, ~ichiar !p acestia vor avea nevoie de un timp de acomodare. Acest inconvenient e reflecta :;;i asupra configurabilitatii, undeva trebui sa petreceti desml timp modi ficand diversi parametri peotru a putea atinge performante optune, dar odata operatiunea de persooalizare incheiata cu succes, acestea vor fi deosebite. Cu CDRWinesteposibiJa~i supra-arderea, Crearea copi ilor de siguranta al software-ului de

PlayStation, backup-urilorCD-urilorcu probleme(atiiteeJededa eoat:;;iceleaudiojsi chiar ale acelora care dispun de un subcanal activ (cumar ti CD· Textsau CD-uri audioeu pauze variabile intre melodii) sunt atuunle principale ale CDRWin si il fae un instrument util oricarui posesor a) unei unitati CD-Rx:;;i al unei colecti i semnificative de CD-uri.
:3 _j
_j

rr""''''''......----1 ....S...."

R

__j__j__j

.. ...... ~ oro
1

• -....

'-"..

..... -....
""'"-r.~
k....i~

j'_

~~~

:::J

N=;I II.,;",;;J

,----,---- I

P'oIibII1("~("1IIII:Ua,

t:-.r.IIdn "'!Mao r-0UbII0

°_'._1

"'~rFiloldrOou,itrlQ.;iel.r~
RNd....,,~

.

D..

~:s..:-I~

iID:_I~fW'

r

Easy CD Creator 4.0 Deluxe - Pachet de ardere cu accesorii v loroase

EVALUARE CHIP
+ utilizare foarte slrnpla + produce CD-uri
audio ~i cu imagini - patrunde adanc Tn sistem Pres: cca. 99 online JIl!orltlQfii: Adoptee, www.adaptec-europe.com

usn

Easy CD Creator se evidentiaza faJii de ceilalri concurenti prin programele suplimentare pentru formate video ~i albume foto digitale. Prin functionalitare, Easy CD se adreseaza in special celor care folosesc programul aca ii. A tfel, este inclus un asistent de help (Smartie), prograrne uplimentare pentru label-uri de CD, pentru imbunatii~ea Inregistrarilor de pe diseuri de v inil sau peotru crearea de alburne foto pe CD. In ceea ce priveste formatele de CD:;;i eopierea 1: 1, pachetul nu of era optiuni profesionale precum concurentii Nero sau WinOneD. Cine doreste sa arda rapid un CD audio, 0 colectie de MP3-uri sau sa realizeze un backup al datelor va gasi in Easy CD Creator un paehet de programe usor de utilizat, din care nu lipse c prelucrarea imaginilor si un editor video.

in schimb, editorul de sunete din modulul de ardere ne-a dezamagit din toate punctele de vedere: ne-a lasat 0 impresie nu tocrnai buna eornparativ ell programele shareware Cool-Edit sau cu filtrele din WinOoCD. Pe de alta parte, putem spune ea programul de backup Take Two este practic, deoareee alveaza si partitii intregi.
8"' .;!-! ...
-.!..

-

_;'~"'I;;==:'::

;, I
.!...!..:".",,!-

I

;~
i:':

M~

r.~"r_§._·

I

~--- === ~~.=_:_~~_:_=",=~~~ ..
==I ::::

-_v.

.

..
47

Test

Programe speciale
Arderea sub linD

Software gratuit de ardere 8ub Linux

Conditia pentru urilizarea oriearui program de ardere ub Linux este ca respectiva unitaterecorder sa fie recunoscuta de kernel. Acest lucru nu reprezinta 0 problema pentru aparatele CSL in principiu si aparatele AT Af'Ifunctioneaza, dar acest lucru depinde, totusi, de tipul aparatului ~i de versiunea kernel-ului, in kernel.protocolul AT APlesle transforrnat apoi intr-unul SCSI. Veteranul programelor de ardere sub Linux este combinatia.mkisofs'v.xdrecord". E tevorba despre instrumente pentru linia de comanda, In care indicati toate setarile prin optiuni, Mkisofs" realizeazs imaginea CDului, iar "cdrecord"efectuea.za inscriptionarea efectiva, Altemativ puteti utiliza cdwrite. Aceste programe apar, practic, in orice distrihutie Linux. Pentru aeliminaizul delinie de comanda din aceste prograrne, au fosr create catevafrontend-uri reusite precum prograrnul Java Burnl'T (http://sunsite.auc.

dkiBumIT):;;i X -CD-Roast (bttp:/lwww.thmuenchen.de/home/ze/rziservices/projects/ xcdroast/e _xcdroast.htJnl). De mentionateste ~i cdwrite, un programKDE in stadiu beta, K caresirnplificautilizarea lui "cd write", fiindun
frontend frurno realizat,

grarnul lucreaza cu 0 viteza foarte mare, astfel di uu aveti mult de asteptat nici chiar pe ca lculatoarernai vechi, Ca urmare a multitudmii de functii, la un mornentdat uti Iizarea devine destul de dificila, fiind necesara o perioada de acomodare, De remarcat este posibiliratea de a crea direct fisiere WAVE. Astfel, puteti inregistra noi rnelodii direct prin placa de sunet, Tarii a apela la un alt program. tn schirnb, prelucrarea fisierelor audio IlU reprezinta punetul forte programului. Pentru aceasta uti lizati rnai degraba Get-it-on-Cl) de 11'1 teinberg. Acest proS gram ofera unelte profesionale, care arneliorcazasunerul rnelodiilorinregistrareprosr,
IIIJOI'IIIO(;; :

Adio linie de cornanda: X-CO-Roast simplifica arderea sub Linux.

Pret: cca. 30 USD Ahead Software, www.feurio.de

J'ens fangmeier's Feurio

Arderea gestionarea CD-urilor audio
Feurio ajuta la arhivarea CD-uri lor $i suportasi CD-text. Pot fi importate si bazede date DDB. Programul este divizat in doua parti: un CD-manager~i un modul deardere. La conversia fisierelor MP3 in WA V, proN ume pro d us

,I

II ._ -

- :::::: ~=.--~

,

_T"_ f, "

-:;::: ~

Cum am testat
Ftmctionatitate
La capitolul functionalitare. am realizat eenarii de test, intiilnitc in lucrul de zi eu zi. Pe de 0 parte estc verba de crearea unui CD audio din mai multe melodii existente. Programul Lrebuie sa ajusteze partilc cu probleme prin intermediul fil trclorde efect, apoi sa lipareasca automat label-uri de CD

Feurio accrda sprijin !ji in gestion· area CD-urilor audio.
Easy CO Creator 40 Deluxe 99 USO Adaptec www.adaptec Nero Burning Rom 4.0.5 69 USO Ahead Software www.ahead .de CORWin 3,7F 49 USO Golden HaWk Technology www.goldenhawk.com .

WinOnCO 3.7 PowerEdltion

Pre! Prod IJcii to r Internet Date tehnlce Sistema de operare suportate Marual Software pentru pecket-writing Func~i RW (Formatare/$lergere) Suport multi-recorder Sisteme de date (ISO 9660/Jolieli UDFIApplefUni~) Formate (Video.cOIALidlo-COI Mixed Model Boot-CD/C~ hibridlPSXJ

120 OM
CeQuadrat www.C€quad rat.corn

cu titlurile si lungimea track-urilor, in afar;i

de aceasta, trebuie ereat un CD audio din fisiere MP3. L1 plus, programul de ardere trebuie sa determine automat capacitatea exacta a CD-uri lor de inscriptionat, penni\and astfel supra-ardcrea C crierea a mai multde 650 MB peunCD).lnceeaee prive~tetestareamodulelordecopiere(eopie I: I), am vrut sa aflsrn daca programul sustine in paralel rnai multe recorder-a ~i cum functioaeaza protectia la copiere, Ergo/willie Am pus un accent deosebit pe interfala en utilizatorul ~i pe documentatia programeier de ardere, Ajutorul acordatuti Iizatorilor neinitiati, de exemplu prin asistenti si po ibilitAp de setare Ilexibilc, a fost de asemenea punctat la acestcapitol, alaturi de cal itatea manualului ~i e service-ul onl inc. d

.corn

Win 95/98, NT da da darda dOl dafdel daldalnu daldaldal da/da/nu nwde

Win 95198, NT da da dafde

Win 95198, NT da nu nulda dOl daJda/ dafdaJnu dalda/daJ da/da/da dalda

Win 95/98, NT. NTIAlpha dOl dil da/da de da/dal nuinulnu nu/daJde/ nulnwnu nu/nu

nu
da/da/ daJnulnu dalda/daf da/nulnu da/da

S upra-a rde rea CD-uri tor
(vanabitfl/80 Funclli audio min)

Filtre audio PiIUlB individuate pentru tTaCk-u_rI Func~e Medley Decoders/Coders hdeKare/CD-Text Funclli Preltarea p~ de tabet MP3 / Editor de track-uri . de is bel

da da da da/nu

da(')
nu _ da dalnu

da(,) dOl nu da/da ("J

nu dil nu nulnu

Resurse

Care unt cerintele programeloradresate i temului? Cill de stabil ruleaza sistemul dupa instal area software-ului de packetwriting pentru CD-RW? Respectivul programlsi merits banii? Tori acesti factori au fost luati in considerare la acest capitol.

---------------------~-----dafnulda dafde/da da/da/da dalnu/da
de rnebdii ~ocalNVeb) de/dOl nu/da

Bm de date w titlri

nu/nu
de de

nulda

c~lfiOr rnebdJibr n edilDni

da da

da
nu

flU flU

__ a:=~
Ergonomle

FlInC1lonalltate

sndufL de dl!ectlare h edt:n.I de BbeI

S u plirnentar Backup partlpi Verificere Actualizari impotriva vl~ilor la ardere automate din Internet da nu nu da nu de da de nu nu

48

VOODOO 3 ..CEl MAl RAPID ACCELERATOR 3D Al MOMENTUlUI

Procesor grafic Voodoo3 350MHzRAMDAC 7 milioane de triunghiuri I secunda 333 Megatexeli I secunda

3dfx can seriously affect the way you see!

Bislrlta . ELCOM tel. 036-231.300, fax 036.·231.308: Bolosani. PETAR COMPUTERS lei. 031-536.622,1". 031-536.144; CluJ. META SOFT tel.llax 064-431.509;Constanta . FOROTE COMPUTERS lei. 041-698.103, fax 041-653036; Cralova. EUDOR lel)fax 051.123.645; Foe."nl· EST COMPUTERS lei. 037-217.655, lax 037-Z15.729;.Ga.esti ·DANVAL ,,0#1 lel./Iu 045-712.2n; lasl· QUARTZ MATRIX· leI. 032.217.2.48, fllJ( 032-217.262; Orade" - SIGMA COMPUTERS lei. 059-479.179, lax 059-435.129; Plalra Neaml • AMBRA lel.ll". 033-234.320; Pllesll - SILVER TRADING VOODOO] & AU REAL tel./f". 048-635.104;Ploiesli. MaNU lel.llax 044·193.472; Reslla. BIT BANAT leI. 055.228.801, lax 055.225.256; INSIDE Sibiu - PROMEDIA tel.lfax 069.233.996;Suceava· WARPNET leI. 030·221.589, fax 030.221.353

,,~t'l:"

ONE

Distribuitori

de slsteme

<)~~Rq
Str. Avram lancu 16 ·20, Bucureitl Tel/Fax: 01· 313.71.09,313.71.10 313.71.11

ITU 'IlORA
ARAD
B C R -STI BZ BAI MAR
BorOSA BRA OV 99,1 96,1 69,8 88.5 931 105,5 FM

FM FM
FM

M
M I

CL J
ALARASI

CONSTANTA HISl A

89,8 FM 10 1,8 FM 91,1 M 100,9 PM

PLOIEST]
EA

71.12 FM 954FM 92, I FM 91,9FM 99 I FM 91,2 FM 928 FM 66,14 FM 97 I FM 91,8 FM 90,2 FM

To
si rezultat in urma te telor efectuate in laboratorul CHIP este deja 0 rubrics consacrata a revistei. Din acest motiv, consideram ca nu mai este cazul sa alocarn doua pagini pentru prezentarea modului de testare ~ievaluare al produselor din acest top. Incepimd cu CHIP 112000, au intervenit cateva chimbari in aldituirea topului, cea mai importantii fi ind di amadaugat nurnele firmei care of eTa produsul re pectiv, Cei care doresc sa vada cum au fast sortate produsele din tabele 0 pot face apeland la CD-ul CHIP. In directorul X:\Offline\ToplO, unde X: este litera unitatii dvs, CD-ROM yeti gasi un document in format HTML care confine 0 explicatie compicHi a modului de ope rare a topului.

10
pag.50 pag. 52 pag. 52 pag. 53 pag. 53 pag. 54 pag. 55 pag.55

Cauta\i sa curnparatl 0 componenta pentru PC·ul dumneavoastra sau doritl sa aflatl care sunt cele mai bune upgrade-uri? CHIP Top 10 va sta la dlspozitiel

T

OPul produselor hardware p.rezent.atde revista noastra

CHIP Top in acest IIlII'nir aI reuistei
• • • Gele rnai bune cinei monitoare de 15" :;;i17" Gele mai bune cinci unit:a~i GD~ROM Gele rnai bune zece placi de baza Sockel370

• Gele mai bune cinci harddisk-uri

• Gele mai bune cinci unitati DVD • Gele mai bune zece plflei grafice • • Gele mai bune dnci pled de baza Slot I Cele mai bune clncl plfld de bam Socket 7

,(II

....
~ ::J
G> OD.. .~"C Q,-

iii
N~ 'C: N
Q:I:

:1::::"'
..... -'= O~

~ '"

(/l

C Q

><a!£

-,...
'EN ,»0' >~ S-5;l
c)(
G>o ~O'

~~

'III

.;(

E
(II~

!9.~
c.",
G>(II

a

"c 'm
G>
ij;

E>

3
...J
Q

0

'0 > w

GlE

1;";(

MONITOR

00..

U:E

U:.!!

",<0

Ow
<11'N)(

G>)C ;;..:t; ::1._

0

(ij

a::E:

t G> o

~

.5 a
(II

III

o

iii

0 0

.5

e

E
Q

QI

;

I:
Q

U;

..
0 ::J

G>

..

i: o
0 Z

D..

UJ

C
G)

's
,5
iii
U;
ICD

U;

III

e

W

CI

C

o

0

.5

2D.::

.e 0

1:

C III

Prelurl valablle I. data de 20 decembrle 1999

50

1'III'I''iJ

Februmie - 2000

Top IIIInIware

\

f

-----

>l!I

:;
(J

'S'0
> w

.!!!

1:

....
!!
c..

~

m
E '0
OIl G>

!!!

!!!

m
~
OIl
(J

"0_ ",III

1a

GI

S

"0111

.s
HARDDISK

CI.

oJ

0

i=

u

"' ..

CI.

~S ... c
o::E
0'-

.c.

u

.. ...1-0
... ;t::

... ~~

"Oia !ii:IE

",ia "O:IE
III""

"'~
c''''

,2!",

..l!'5

OIl "0

"0

.=!"0<11

.E
"0

c::

"'E E ......

CI.::l
_0

EO

'" .. Eo(

~
Z

0:::::

u

J:

1-111

1- ..

o Iii' {!1'!l.

s 0

2Il.

en

c

'>

S Ib

e

e ,19 III
I-

e

i: .!
0

~

'"

Preturi valablle 10data de 20 d"combrie 1999

ursa pro e oarelor continua, cu eei doi. vesnici rivali in primul pluton: Intel ~iAMD. Mai coreet ar fi sa spunem "CUIsa anunturilor continua" pentru ca ambele firrne aueapatat obieeiul de a anunta procesoarele cu luni bune inainte ca ele sa poata fi gasite pe piata, Si nu rna refer la piata din tara
noastra,

C

Ii

iosa ca yeti avea foarte curand unul din
aceste procesoare in PC-uri Ie dvs., chiar daca ati avea cei 1000 de dolari necesari,

Si Intel ~i AMD au anuntat aceste CPUuri, oferind si cateva sample-uri (rnostre) pentru testare, dar cipurile nu sunt

~thlo

...

La foarte scurt tirop dupa Iaosarea lui Pentium Ill la 800 MHz, AMD anunta Athlon-ul la 800 MHz. Sa nu credeti

~TO
>l!I

.1tI
(,I

., ... .s
't:

iU

!E (,I

.. "'
CI.
I/)

'" "' S

"' .~ e
.s

..

N

s

52

Februarie - 2000

II..

ti "I

.0 ..

m
~
Qi Ul .9-

"" ~
~ GI

"I

CI.

E

5:

U

CI.

~T
's
...J

,.,
-.;

0

0

> w

15

-~ '5"
DVD-ROM DRIVE

s.
't:
!II

--..II: o_

q:CII

0-

:5
i=
Q.

<II

UlU

!o

~o _1::>
>0

"1-

~ ~

m
::l

"'CO

::l <110

0

:co.!!!
E.!~
D::~O

<11>GI"'CII

"" c
"I

U

a
!;; !II

> 0

0

CII

:I~~ OUm

CI.

~ GI

E ...

't:
CI.
<II

E 0

0

!!l 0

f!

U

5:
.f!
0

CI.

IS
I/)

's ~
1:5

... '"
III

2Q:

z

Qi-

... !!l
III

1: .!!
0

£!

GO ~

ATAPI ATAPI

6x 6x

I 32x 132 ..

512 512

6111,00 6167,00

ATAPr

5x

132.

512

5304,00

1,90

2,34

2,87

2,17

109

12199

Preluri valablle Ia data de 20 decembri.

1999

Februarie - 2000

:lit'''iI

53

[Top ,

'1"11

~.

1C"a!

iii' ~ ~
II)

X

E

S
Q) ,K

.5
p·LACA GRAFlcA ;::

Q)

'"t;

Q)

.S! <I>.!:!
'5'"OQ.

S':::~25"Qi

Q.]:

c
:I D.

Q.

:c o

Q.

0

.::E

E Q)

15~~

tI :I.IS C::UQ.

B tl'
Ii:

N

c

:e
M

D.

I:: :J

s
"C

s 0
U C ::I

f!

.:c
Z

n,
1"11

C
Vol

u '0

2-

.s: '" .E
II)

!!!
Q)

Il.

D:

G)~

E
Q)

C

I-

'"

~.
0

1:

"I

Pre!uri valablle ta data d. 20 d.c&mbrkl1999·

disponibile la cumparare, Nici nu e de mirare, pentru ca si procesoare enuatate mal demult, precum Pentium In 733 sau Atblon 750, sunt practic imposibil de gasit, Noul Athlon la 800 MHz costa 849 USD daca se cwnplirii 1000 de bucati, ceea ce va aduce pretul sau de end-user la 950 - 1000 USD. Presupunand eli ap avea unul pe care sa-l aduceti in tara, pretu [ sau at fisi mai mare, din cauza taxelor varnale, Desigur, pretul lara TV A. Interesant este ea AMD a convins producatori extrem de importanti, precum Compaq ~iIBM, sa foloseasca acest CPU in viitoarele lor sisteme, Acestia

erau destul de circurnspecti, pana. de curand, in a foJosi alte procesoare dedit cele fabricate de Intel in sistemele lor de varf. In schirnb, pe masurs ce se impune in gama de top, AMD pierde teren in cea de jos, unde era odinioara rege, Si, cuLmea, nu pierde piata in favoarea vreunui procesor de la Cyrix sau IDT (cumparate de VIA anul trecut), ei in urma presiunii exercitate de Intel. Gigantul cipurilor a anuntat ~iel un nou produs: Celeron 533 MHz. Ca ~i restul familiei, ~i el este produs in formatul PPGA, astfel ca poate fi folosit intr-o placa Socket 370 care are factorul de multiplicare 8x (8 x 66,6 =

533). Intel spune di acesta este primul din multele produse dedicate pierei PCurilor sub 1000 de dolari pe care le va [ansa anul acesta ... Noi asteptam CPUurile Celeron eu bus la tOO MHz. care ar trebui sa urmeze curand, desi nue imposlbil sa mai apara si procesoare cu busul Ia 66 MHz,. probabil pana la 633 MHz. Celeron 533 are W1 pret de 167 USD dind se cumpara 1000 de bucati, ceea ce este destu! de departe de pretul unui Celeron 433 sau 466, care la ora actuala ofera eel rna i bun ra port pret/ pretul lui K6-2 533 MHz, anuntat 'in 29 noiembrie.

performanta,

dar

este exacracetasi

cu

P relu ri vaiabiJe "' data de .2.0 de eemb rie1999

54!

!i, n'il Februarie

- 2000

s
'S

..

::::.
'0
W
:::I

III

0 oJ

U

u... E

U nI

~ c:
';

.!!

>

PlACI DE BAZA

0 u,

..

nI

z U
Q.

<II

't:
III Q.

E 0

..
c: III E
:::I

'li"
u
0

Q.

.e 0
0

e

<II

~

iii

U

0

0 Z

i: u S

C 2If)

Q.

f

i:: J2
1::
nI

0

5

3 achizitionat proprie tatile.firmei a Number9 Visual Technology (#9), un cunoscut (panli acum doi-trei ani) producator de pliici ~icipuri grafice. Cu aceasta, se termina activitatea unei cornpanii care odinioara concura cu Matrox $1 ATI la crearea celor mai rapide placi grafice ..Dar trecerea de 11'1 accelerarea 2D la cea 3D nu afost una benefice pentru #9. Chipsetul lor 3D, Ticket To Ride IV, a venit prea tarziu pe piata si nu a fost suficient de rapid pentru a concura cu cele de la NVIDIA. 3dfx, ATI etc. si nici suficient de ieftin

pentru a arneninta 83 SiS etc. S3 rnosteneste inginerii si patentele #9 I;liva aduce fondurile necesare pentru ca acesti factori sa-si arate avantajele. Dar nu de unul singur, pentru eli VIA a curnparat 0 parte din actiunile 83, eeea ee duce la 0 apropiere $i mai mare intre cele doua firrne, Tendinta de pe piata placilor de baza ieftine fiind spre integrarea unei placi grafice pe motherboard sau in chipset, VIA se asigura astfel ea are un uport pe aceasta parte, mai ales ea Savage2000-ullui S3 e tenetsuperiororicarui

I

cip grafic produs de Intel panli acum . Ca tot veni yorba de Savage 2000, S3IDiamond a lansat prima placa cu acest cip, Diamond Viper Il Z200. Din pacate, driverele sale nu sunt terminate, astfel incat placa nu poate fi testata eu benchmark-uri Ie si jocurile care suporta T&L (Transformation & Lighting). Ce- idrept, aces tea sunt prea puti ne, deocamdata. De abia prin primavara vor apare mai multe jocuri eu suport T &L. Chiar $i asa Savage 2000 se afls in gama de perforrnanta a lui NV1DIA GeForce $i TNT2 Ultra, 3dfx Voodoo 3 si ATI Rage Fury MAXX. Un avantaj al sau este si faptul ell lucreazs bine atat eu Pentium m ~iCeleron, cat si cu Athlon. Specificatii Ie lui Savage 2000 Ie ga i~i pe CD, la rubrica Offline.

Placl de baza Socket 7 - bus 100 MHz

ti nI u...
0 u,

0

...

.~

iO

'fl•

E

e .g
nI III Q.

c:

:r:

!!:

Q
If)

u

2-

.s

Februarie - 2000

55

Hardware
--

PlIeI.ranee

Giganli
AT. Rage Fury Pro
Am prirnit spre testate de la ATl un prototip (engineering sample) at unei placi grafice Rage Fury Pro. Aceasta esteconstruita ell cipul Rage 128 Pro, a versiune accelerate ;;i imbullatii~tii a lui Rage 128, prczentat exhaustiv de noi la vremea aparitiei sale. Versiunca Pro se deosebeste de predecesoarea sa in principal prin viteza crescuta a ceasului procesorului grafic, L25 MHz ratii de 90- 100 MHz. Placa Rage Fury Pro este dotatii en 32 ME RAlvI si suportii standardele AGP 1x, 2x ~i 4x, precum si cornpresia texturilor DXTC din DirectX 7.0. Bus-ul ssu de cornunieatie cu memoria grafica este de I 28 de biti, ceea ce ii asigurJ performante bunesi la cresterea adancimii de culoare, la rezolutii rnici di ferenta dintre 16 bili pe pixel (bpp) si 32 bpp fiind minora, Sa vedem in continuare cum. s-a comportat in benchmark, In testul de Quake 3, la rezolutia de 1024 x 768, cu 32 bpp, a reusit sa depaseasca bariera functionalitstii (situata la 30 frame pe secunda) cu 31,8 fps, iar la 800 x 600 x 16 bpp a trecut de 7 ! fps, in Expendable de asemenea a trecut de 30 fps .. 1n 3DMark s-a situat foarte aproapc de Guillemot Maxi Gamer Xentor 32 (cu TNT2) si Voodoo 33000. Nota finala plaseaza acest accelerator deasupra lui Rage Fury 32 si Creative 3D Blaster Savage4 (ambele cu 32 MB RAM), la egalitate Cll placile dotate cu TNT -\ii putin sub Voodoo 3, Matrox G400 ~i Hercules 3D Prophet. La om realizarii testului, placa nu era inca disponibila in tara, dar pretul cu care se gaseste pe piata americana 0 face competitive, din acest punet de vedere, cu placile TNT2 cu 32 MB RAM. Distribuitor: Flamingo Computers Telefon: 0/-2225041

.. In
3DlaIMs Oxygen GMX.
Spre deosebire de placile graficeanterioare, dedicate segmenrului de Plata desktop/games, cea produsa de 3Dlabs este proiectata din start pentru statii Ie grafice OpenGL si deci profesionistilor III grafica 3D. Este dotata in consecinta: doua procesoarede rasterizare GUNT l'vIX. ce lucreazii in pam lel ~i un procesor de geometric (GAMMA), transformation & lighting (] 6 sursc de lumina) in hardware, suport 100% pentru OpcnGL in hardware si 96 MB RAM, impi.if!:itiin I6 MB (VRAM) pentru frame buffer -\ii 80 MB (EDO) pentru rexturi, Fiind 0 placa AGP, beneficiaza de tot suportul pecare il of era aceasta interfatii pentru grafica 3D. Dintre funcriile 3D pc care [e suporta ~i accelereaza am amiati transparenta, randarea la nivel sub-pixel, corectia de perspectiva la nivel de pixel ~i umbrire Gouraud, Oxygen GMX are drivere pentru Windows NT si 2000 (nu ~i pentru Windows 98), sistemele de operare folosite decei ce creeaza grafica3 D. Puterea sa este greu de irnaginatpanacand priviti o randare real-time cu Maya sail. Pro! Engineer la rezolutii ridicate. Distrlbuitor: Maguay Telefon: 0/-2116466

CHIP a testat luna aceasta trei phici grafice de top, modele nol care se vor impunein domeniu in primavara aceasta.
Riizvan Anghelidi·t!f Spre deosebire de memoriile SDRAM, care transmit date numai pe marginea crescatoare aceasului de intrare, memoria DDR-SDRAM este capabila sa transrnitii date ~i pe rnarginea descrescatoare. Aceasta aduce 0 [iitjrne de banda rnai mare -\it rezulta in performante rnai bunela randarea imaginilor foarte complexe in rezolutii foarte mario Am testat aceasta p!adi si cu 3D Mark 2000, care foloseste DirectX 7 ~i testeaza ~i capabilitatile Transform and Lighting hardware ale p!acilor grafice, Rezultatul obrinut la 0 rezolutie de I024 x 768 a fost de 3923 3DMarks, un rezultat foarte bun, chiar si pentru placi!c Cll acest chipset (acest test nu a fost inclus in calcului notei). La testele inclose in nota, a avut o comportare de exceptie, clasandu-se 111 final pc primul loc in top. Rernarcabil a fost nurnarul de cadre pc secunda afisat in Quake ITl ~ianurne peste 80 la 800x600.;;i 52 la I024x768. 3D Prophet beneficiaza, pe liingaconcctorul standard ~ide conectori S-Vid.;;i DVJ (Digi tal Visual Interrace, nou standard sustinut de marii producetori). Placa este optiunea ideala pentru cei care i~ioresc maximum de performanta d in orice joe ,ram sa ~niieoDt de pret, Dis tribu itor: UBlSofl Romdnia Telefon: 0 1~2316769 Pre/." 244 USD

Expendable ~I Quake 3{.FPS)

Hereules3D DDR-DVI

Prophet
Graficul prezinta comparativ performantele ATI Rage Fury Pro §j Hercules 3D Prophet DDR-DVI in ccmparatie cu placi dotate cu cele mai raspimdite acceleratoare 20 §i 3D. Jocurile sunt 'Expendable (800 x 600 x 16 bpp) §i Qua,ke 3 (800 x 600 x 1.6 bpp).

Este una dintre prirnele placi Cll chipset GeForce 256 testate de laboratorul CHIP::;i in acelasi timp prima pladi cu acest chipset ~icu memorie DDR (Double Data Rate).

56

1!I,UiP

Februarie - 2000

)"',tiVirus

... scaneaza
ingriioriitor de

rmiJI

repede •••

•••elimina
ci.udat de multi • • VlrUJI •••

•••include
MAG I A FaT UA a G R AF I E I

D I GI

TAL ,E.

ca.m multe module de

Na

C.A M ER A C • 2

000

.z 0 0 M.

protectie •••

[2,1 milioane plxell CCO [control exp II n ere man II al §i autom at [obil!~tiv 3X lOOm cptlc

•••acela,i nume ._ mai multii

siguranta

•••

Distribuitorl autorlzatl:

Conl:rade MGT Educational

Tel: 068/420190 Tel: 0112328894

OLYMPUS

MPORTATDR

T , ,"'1B'~

RES
Int.1 440 BXlATX..,Jump.r1•• s Singur. PI.c. cu UJATA 66 r

reduc:ere prl". furnizorul DV5.de Internet:
DNT, ROKNET, STARNErS

~

fin variunta c:urtelii pre-paidprin

DIGICO.M)

Str.Zambilelor nr.. , sector 2, Bucuresti 6 Tel: 242.13.18; 242.32.50 .. Fax: 242 .. 4.52. 2
m\!JITE
E maiJ:omnrtech@fx".ro
.OFTW .... OEV>l.OP>O~I'"

Str. Fabri ca de G lucoza 5 • Buell re ~ti tel: (01)230 5026' Fax:(01)230 9471
sol e s@softwin .ro • www.ovx.ro

Hardware

inca
0

data, sunt atatea lucruri noi de spus despre S8 Live!
num. Pe partea din fa~a a Live! Drive II se afla 0 rnufa de MIDI TN, una de MIDI
OUT (arnbele din cele cu cinci picioruse, deci nu mai este necesar nici un fel de cablu adaptor intre Live! ~i dispozitive MIDI exteme). Apoi, se afla conexiunile analogice: 0 intrare stereo de tip Line In, o intrare de microfon/Line In (daca potentiornetrul alaturat acesteia este pe pozitia 0, intrarea este de microfon; la rotirea din aceasta pozitie a potentiornetrului se trece in mod Line In) ~i0 iesire pentru casti, al carei volum poate fi reglat tot dintr-un potentiometru. Atrag atentia ea intrari!e analogice de pe Live! Drive [I nu aduc 0 Irnbunatatire calitativa fata de intrarile unui SB Live! Value, care, oricum, erau excelente (eu exceptia celei de rnicrofon, care, nici la varianta Platinum nu mi se pare utilizabilli in scopuri muzicale mai serioase). Repet, ideea aparitiei Live! Drive II este de a oferi muzicienilor acces rapid $i comod la aceste conexiuni - cu conditia a monteze Live! Drive IT SUB unitatea CD-ROM, din simplul rnotiv ca altfel vorfi incomodari de cablurile care atam a, in mornentul folosirii CD-ROM-ului. Mai precizez un fapt important, existents a inca doua intrari de tip Line In pe Live! Drive Il, pe linga cea de pe placa de sunet propriu-zisa, nu se concretizeaza in aparitia in sistem a inca doua porturi Wave In. Deci, nu veri putea folosi mai multe surse sirnultane SEPARATE pentru inregistrare, Cel rnult, cu optiunea "what you hear" ca sursa de inregistrare, veti putea inregistra simultan suma semnalelor provenite din trei intrari, Vorbind despre conexiunile digitale, putern spune cli un mare plus adus de Live! Drive lJ este aparitia unei intriiri ~i a unei iesiri digitale optice. Pe langa cele doua noi legaturi digitale optice, se aM $i o intrare si 0 iesire digitala de tip SIPDTF. Trag aici 0 linie ~i insumez cele bune trarile si iesirile placii SB Live! Platiaduse de Live! Drive 11 Intai, 0 iestre excelenta, accentuez, excelenta caLitativ, pentru casti, absolut necesara dill moment ce placa de sunet propriu-zisa ofera numai iesiri de tip Line In. Apoi, mufe cia ice DIN pentru conexiunile MIDL Urmeaza conexiunile digitale optice, pentru unii utilizatori profesionisti necesare precum aerul, pentru legarea digitala de minidiscud, in special. Iar in final dar nu lipsita de importanpi, posibilitatea de a controla nivelul intrarii pe Mic In ell ajutoruJ unui potentiomeau foarte accesibil, Aceia dintre voi care VOl' a-~i inregistreze un instrus ment (in prealabil nepreamplificat) vor gasi foarte utila 0 a emenea facilitate.

Blaster Live! ? Ar putea unii cetitori sa creada ca fae 0 mult prea semitransparentii reclama acestei placl de sunet? Ei bine, ace tora le-as spune un .Da!" energic, Si as accentua, adaugand faptul ca, In opinia mea, SB Live! este placa de sunet a mileniului. Aceia dintre voi impatimiti facatori de muzica pe calculator, dar cu buzunarul doldora de miliarde ... de molecule de oxigen, azot ~i dioxid de carbon, cred cli irni vor da dreptate. Mai ales ca motive incep sa fie tot rnai multe ...

S

atat de mult despre Creative Sound

a-mi fie team a ca am scris deja

Platinum
Nu este vorba rocrnai de Mike Oldfield. Dedit daca doriti sa ascultati albumul ell pricina folo ind placa de sunet cu acelasi nume, SB Live! PLatinum este cea mai noua productie a celor de 1a Creative Technologies, din seria inaugurata cu SB Live!. Ce este nou la versiunea Platinum? Este vorba de adaugiri in hardware, dar ~ide 0 copioasa incarcatura de software. Prima componentli hardware, care sare efectiv in ochi la deschiderea pachetului SB Live! Platinum este cea numita de producator Live! Drive ll. Aceasta este destinatii montarii intr-unul din Iota ele din carcass dedicate drive-uri lor CDROM. Live! Drive II se conecteaza apoi printr-un cablu special aflat si el in pachet Ia placa de suner propriu-zisa, care se monteaza in slotul AGP, Hai ca era sa rna credetil A fost 0 glurnipi, placa de sunet propriu-zisa se instaleaza intr-un slotPCI, de dorit dit mai departe de celelalte placi aflate in sistem (mai ales daca pe placa grafica aveti instalat un ventilator). a revenim insa la Live! Drive [I. Aceasta components este conceputa pentru a oferi acces rapid si corned la in-

Valabil sau LAVAbil.?

in pachetul SB Live! Platinum veri gasi dOlla jocuri in versiune completa. Este verba despre Aliens Vs Predator Si de Rollcage, ambele titluri avand 0 excelenta implementare EAX. Desi de aceasta data din dorneniul muzical dar tot la categoria usoara, pomenesc prezenta in acelasi pachet a programului Mixman Studio. A1aturi de acestea, se afla CD-ul ell drivere si utilitare ale SB Live! Aici, singura noutate fata de Livel-ul anterior e te aparitia pachetu lui de dri vere Live!Ware 3.0. Care, in afara de cateva rnodificari cosmetice pe la Surround Mixer, nu aduce nou dedit programul Creative Lava! si cativa parametri de azimu la efectul de reverb. Dad acestia din Un11a se adreseaza rnuzicianului cu urechea fina, in schimb Lava! este un soft asernanator plug-in-urilor vizuale pentru Winamp. Adiea ofera un feedback vizual in functie de evolutia in timp a spectrului si amplitudinii semnalului audio ale ca sursa. Acesta poate proveni de la playback-ul de mp3-uri, sau de la auditia de

58

Hardware
Sound Ba.ter LIve I

.

Live! Drive II, vedere frontala piste audio de pe CD-uri. Mai rnult, inclusiv intrarile placii pot fi folosite ca sur a de semnal pentru Lava! astfel lncat puteti admira efectele vizuale produ e de propria voce sau de instrumental la care canta~. Din pac ate, momentan nu este livrat un utilitar pentru alcatuirea propriilor "scene" de Lava!, fiind disponibile numai cateva preset-uri. Exista in schim b posib ilitatea de a descarca de pe Internet, de pe site-ul www.creative.comjnai multe astfel de scene al carer numar este treptat sporit de producatori, Un alt mic inconvenient e te acela ca Lava! necesita prezenta in si tern a unui accelerator grafic 3D. De altfel, pe langa 0 place grafica performanta, va va fi necesar si un sistem purernic (cel purin un Celeron 333), deoarece Lava! consurna din plin resurse de CPU. TOhL~i, Hisand efectul ~i retorica deoparte (si rna gandesc la subtitlul de mai sus), Lava! mi se pare important in perspectiva aparitiei acelui utilitar de care va vorbeam, ~i care ar putea oferi tuturor po ibilitatea de a crea plasmuiri vizuale conexe muzicii. Pares incepem sa vedern in zare 0 noua forma de arta populara __ . Totul depinde, insa, de producatori.

48.000 Hz
Multi diutre noi obisnuiesc sa i~i realizeze pi tele de tobe ~i chiar bas ca piste MIDI. Iar apoi, i~i inregistreaza pistele audio de chitara voce etc. folosind ea referinta pistele MIDI. Problema cu SB Live! si SB Live! VaJue este ca nu pot realiza aces! lucru respectand 0 perfecta sincronizare intre pistele MIDI ~i eele audio (Wave). Ceea ce face ea procedeul descris mai sus, si probabil eel mai raspandi t Sa nu poata fi aplicat. Cel putin, aceasta a fast impresia mea, pana in momentul in care am instalat continutul celui din urma CD aflat in pachetul SB Live! Platinum, ~i despre care am ales a va vorbesc spre finalul articolului meu, pour la bonne bouche. Deei alatun de CD-urile pomenite anterior, Yeti mai gasi unul pe care serie "Steinberg Cubasis VST". Bineinteles, versiunea de pe acest disc este mai restransa in funetii ~i eapabilitii\i deciit VST 24. Totusi, pe ianga faptul di ofera 8 piste audio stereo (deei 16 mono), pe care se pot aplica 2 efecte de tip Send ~i unul Insert aeeastii versiune de Cubase VST eon~ne ~iun equencer MIDI eomplet. Atat de compler incat are ,i un

utilitar de incarcare ~igestiune a bancilor de soundfont-uri, element foarte important pentru utilizatori i excelentelor capacitati de sampling ale SB Live!. Dar, poate, cel mai important element pe care mi l-a adus acest CD cu Cubase VST a fost indiciul pe care mi l-a oferit la instalare. Cand cu de la sine putere (By Default Despot), a configurat ubase-ul pentru a fi folosit pe partea de wave la 0 rata de sampling de 48.000 Hz, anuntandu-ma ea aceasta este cea mai buna variantii,dat fiind faptul cii procesorulEMU 10K] cu care este dotat SB Live! functioneaza nativ la aceasta ratii de sampling. Ceea ce stiam deja, ~imai stiam ca, pentru a lucra in 44. I 00 Hz, SB Live! face 0 conversie la 48.000 Hz, iar apoi din nou la 44.100 Hz. Destul de cornplicat, dar mai ales cu efecte negative a upra calitatii inregistrarii ~i a procesarii eu efecte. La care se adaugs ~i problema desincronizarii intre pistele MIDI si cele Wave. lata cum am ajuns a testa com portamentul Cubase VST pe SBLive!, la48.000 Hz. Rezultatul a fost mai mult dedit extraordinar (daca imi pot pennite 0 asemenea exprimare), Sincronizarea dintre pistele MID ~i cele Wave a fost irnpecabila la 48.000 Hz! Iar acelasi com portament l-a avut SB Live' si la folosirea versiunii full a Cubase, anume VST 24 3.7. Aceasta versiune nu face setarile de sincronizare automat ci este dotatii cu un utilitar de setup fin al sincronizarii, in functie de tipul de driver folosit de placa de sunet (MME, DirectX sau ASIO). Dad in 44.1 00 Hz, offset-ul dintre pistele MIDI si cele Wave nu era constant. in schirnb, in 48.000 Hz am obtinut 0 valoare constanta-beton a acestui offset, pe care am folosit-o in utilitarul de sincronizare, cu rezultatele eel mai bune. La toateacestea trebuie sa adaug faptul ea trecerea la 48.000 Hz la inregistrarea fisierelor Wave Cll SB Live! aduce 0 imbunatatire calitariva drarnatica, Nu atat datorita faptului firesc al maririi acuratetei inregistrarii ~j cresterii largimii de banda a speetrului de frecvente ce poate fi redat .;;i inregistrat fidel (conform legii lui Nyquist). Dar mai ales pentru ca acea conversie din 44.1 00 Hz la 48.000 Hz si inapoi, e pare ea rulbura desrul de rnult calitatea inregi trarii si proeesarii concretizata mai ales prin aparitia unui zgomot de fond suplimentar. Care, la procesari ulterioare, putea creste suficient de mult cat sa fie deranjant - chiar daca se foloseste un noise gate software, este mai bine daea aceasta solutie nu devine necesara, Pentru a "pipai" mai bi.ne toate aceste chestiuni, cred ea este necesara 0 compara(ie. Tn primul rand, se observa 0 deloc neglijabila seadere II zgomotului de fond, Cll 2 dB, la folosirea ca sursa a iJltrarilor

analogice. losa, cea mai ciudata ~i totodata importanta scad ere a acestui zgomot se obtine la folosirea MlDI ca sursa de inregistrare. Adica, atunci cand inregistram sunetele emise de sarnpler-ul placii de sunet, Daca valoarea medie a zgomotului de fond raportata de Sound Forge e te de -83,74 dB la lnregistrarea in 44.100 Hz (adica aproape de inadrnisibil pentru un studio), la inregistrarea pe 48.000 Hz zgomotul de fond a fost de -93,33 dB ! 0 valoare Cll care te poti prezenta linistit in orice studio de productie rnuzicala. lata cum se rezolva o problema spinoasa a celor care vor sa fo loseasca SB Live! pentru a face rnuzica la 0 calitate cat rnai buna. Bineinteles se poate pune intrebarea "care este utilitatea inregistrarii la 48.000 Hz, daca pe CD pistele audio sunt la 44.100 Hz rata de sampling?". in primul rand, la toate procesiirile ulterioare si la mixaj ul final, zgomotul de fond creste - ~i repet, noi e gate-ul IlU este cea rnai buna solutie intotdeauna. Daca, de la bun Inceput, zgomotul are 0 valoare foarte mica (in 48.000 Hz), pe toate pistele audio ce se proceseaza iar apoi rnixeaza la final, iar finalul se postproceseaza, atunci se obtine o calitate mult mai buna a piesei in lucru. Iar conversia la 44.100 Hz se va face strict la final. Prograrne ca Sound Forge realizeaza aceasta conversie (numita resampiing in acest eaz chiar downsampLing) la 0 calitate foarte buna, Urechea nu va sesiza diferentele in unna acestui resarnpLing. Iar zgornotul de fond nu creste absolut deloc, Ceea ce arata Iimpede faptul ea rutina de resampling implementatii in SB Live! pentru a face transformarea de la 44.100 Hz la 48.000 Hz ~i inapoi nu este tocrnai cea rnai inspirata, ~i in orice caz nu este , curata", Solutia este, deci, lucrul in 48.000 Hz pe toate pistele audio si resampling-ul variantei finale a pie ei cu un program ca Sound Forge. Chiar daca lucrul in 48.000 Hz cere rnai mult spatiu pe lIDD yeti "auzi" ca merits. A~ dori sa rnai adaug un fapt foarte important. Tot pe CD-ul ce confine Cubase VSTse mai afia 0 colectie de soundfont-uri produse de E-MU, avand di-

Scena Lava!

din

programul

Creative

59

Hardware
Sound Blaster

Uw I

1
sum active "in paralel). Ori, prin faptul ca driverele APS pot fi asezate tn lant, acestea transforms placa de sunet intr-un procesor de sunet adcvarat, dupa toate regulile artei. Adica, inclusiv ell posibil itatea dea introduce in orice punet al lantului un erect fizic ex tern, cum ar fi un disrors si/sau un amp sirn (printr-o conexiune send/return eonfigurabila software). Foarte interesanta este existents in driverele APS a trei efecte pe care nu Ieintalnim in Live! Ware, dar care sunt critice pentru orice rnuzician, Este verba des pre uncompresor/ limiter, patru module de shelf EQ~i patru module de EQ parametric. Importanteste faptul di nuexists un singur egalizaror parametric sau de tip shelf, cu patru benzi, ci patru module co pot Ii asezate independent ~i setate independentca parametri in oriee punct al larrtnlui de efectel Absolut neverosimill in schirnb, Live! Ware 0 fera al te efeete. mai putin importante, dar folositoare, ce nu pot fi regasite In variants APS. Este Yorba de excelentul Frequency Shifter, de Vocal Morphcr si de Ring Modulator. Din nou, incxplicabil pentru pol itica Creative Technologies relativ 11'1 -MU este E faptul ca efecrul de reverb oferit de Live!Ware 3.0 este cu foarte mult mai bagat in parametri si mai vast configurabil dedit reverbul APS. Straniu. Fard indoiala, pentru un muzician, driverele APS ar f:i rnai mult dedit necesare, pentru controlul posibilitatilor uriese ale procesorului EMU 10K 1. Nurnai ea driverele APS nu sunt de nici un folos pe SB Livcl, desi se pot instala pc acesta, Datorita arhitecturii specifice placii de sunet E-MU APS. doar prin actiune fizica fins cu ciocanu Ide Iipit se poate adapta un SB Live! pentm a folosi drivere APS. Sau prin folosirea unor convertori ADC sau DAC suplirnentari. Ambele variante sunt, totusi, cam peste mana pentru utilizatorul ce si-a putut permite nurnai un SB Live! in varianta Value sau Bulk. Aceasta ultima. parte a prezentuhii col nu ar fi existat daca Creativesi E-MU nu ar f hotiiriit ca a sosit tirnpul ca uti lizatoni de SB Live! sa poata avea in sfarsit acces la potentia lui integral al proeesomlui EMU 1OK I. Urrnarorul set de drivere APS, numit APS 2.0, va funetiona perfect si pe SB Live!, si vor f puse ill vanzare pentru eei doritori, 0 alta veste buns este di APS 2.0 rnai lnsearnna si catevaefecte in plus, adica un Vocoder (l), un Phaser, si 0 sectiune specials de filtre. Ni se promite imbunatiirirea efectului de Flanger, cam useatel in varianta actuala, in plus. toate efectele care existii mornentan numai In setul LivelWare VOf fi introduse ~i In eel APS 2.0.Un alt aspect foarte important va f posibilitatea controlului MIDI in timp real al parametrilor efectelorl Ceea ce inseamna ca filtrele (ce pot actiona inclusi v asupra intrarilor analogioe ... ) vor putea fi actionate prin controlere MIDI ex feme, In timp real. "Tweaking the knobs" va deveni 0 realitate ~ipc SB Livel, Sau, cel putin, asta speram cu rotii, cu credinta cO: Creative se vor tine de cuvant si vor face 0 treaM buna Pe care de fapt 0 vor face biiietii dela E-MU ... Am pornit in acest artico! de la noul SB Live! Platinum, ~i am ajuns In mod natural !a drivere. Aceasta pentru ca un Platinum, desi 0 placa de sunet exeelen ta, este real izar ev ident pentru rnuzicieni, si de aceea cam schiop cu driverele Live!Ware. Driverele APS 2.0. lnsa, vor face din aceasta place, :;;i probabi I din oriee versiune de SB Li ve!, LLTIa din ee.1emaigrozave scule de facut muzica. Pana la aparitia acestor drivere, probabil prin rnartie-aprilie ale acestui an.uu ne ramfme decat sa visam cu urecheanehis-afara, inlauuti"u de~teptata, la opusurilece a~teaptii a se na~te dintr-o eanistra de inspiratie golitii intr-un SB Live!, motorizat de un EMU LOK] condus (pleonasm duios) de drivere APS 2.0. Marius Ghinea.~

Efectul de compresorllimiter §i parametrii sai, a§a cum este oferi.t de setul de drivere APS ..
mensiunea de aproape 70 ME. Foarte rnulte instrurnente utile, de la seturi de percutie de Jazz ~i latino, In combo-uri de hip-hop, de la sunete de instrumente ciasice la sunete de sintetizatoare Ia fel de clasice, colectia aceasta mi se pare unul din lucrurile ceie rnai irnportante aflate in curia SB Live! Platinum.

am-

Drivere halucinogene
EMU I OK I. Aceasta este denumirea procesorului cu care este dotatii placa de sunet SB Live! in toate variantele ei. EMU vine de !a E-MU, firma de legends in sinteza de sunet si in sampling. Deci, EMU 10K I este un procesor produs de E-MU. Firma care, de la 0 buna vreme iucoace este proprietatea Creative Technologies, A carei politics relativla E-MU irnieste tot rnai neclara, dar fiind faptul cii a preluat EMUIOKI de pe () placa de sunet E-MU. ~i arnnne E-MU APS (AI/dio Production Studio). AI carei pre] este aproxirnariv dublu fata de eel al unui SB Live! Platinum. ~i de aproape 8 on mai mare dedit eel al variantei Value a SB Live!. De~i E-MU APS este superioara In hardware unui SB Live!, difercntcle nu sunt covarsitoare, Mai ales ea procesorul EMU 10K 1 poate f la fel de bine programat prin drivere, atat pe suportul APS, cal ~i pe eel Liver. Fundarnentalrnente, cele doua placi sun! identiee. Diferentele notabile sunt, pana la urma, aduse de software-ul de programare ~i control al proeesorului EMU [OK I. Care este muJt mai bogat in eazul APS. Driverele APS permit in primul rand nn lucru pe care settt] Live!Ware nu iI of era. Efeetele pot fi a:;;ezate in serie, in oriee ordine. La SB Live!, driverele permit 0 singura configura{ie a efeetelor, ~i anume "in parale!. eu putine posibilitati de reglaj (adica se poate face daar 0 setafe de tip dry/wet, ell un singurcanal de dry~i atatea canale de wet cate efeete

Effects: Routing P alettl!!

[II Reverb E!EI Choru:;

.m
~ ~

I!IFlon~~r
Echo Delay

I],6.uto \ilall
Di::.tOltion

III Pitch Shifter
Campre::::sor

~
I~

iii Shelf
~

Shelf EQ 1
EQ 2 :3helt EO

:3

[.:I Shelf

EQ 4EO ;:.-

Par,~metrlc EO 1

(!i) PClr,~mttrrc
~

121

Parametric

EO :3

Parametric EO 4

Pri.ntr~un simplu drag-and·d.rop din aceasta lista,efectele se pot a§eza intr"oserie, in orice ordine, cu ajutorul programuluiE-Control, o com.ponenta asetului de drivere APS. De remarcat flexi.bilitatea reglajulu~ide ton, prin modulariz.area egal izat.oarelor.

Oje,.tant
Flamiligo

SB Lil'e! PlatilIl/m:

Comp.llters

Tel: 0/-2225041

60

Ir",UiI

Februarie - 2000

oms~m Data srl

Embedded Database Tools QLBase Server SQLBase Desktop SQLBase Exchange SQLBase Develop and Deploy Packing Internet Tools Centura net.db Application Development Tools Centura Team Developer Centura Web Developer SQLWindows Corporate Edition Centura Report Builder Quest tel: 3231431 fax: 3221650 email: rornsym@romsym.ro www.romsym.ro

a.;. ••
Selectarea celor mal bunt candida\i Vizuallzarea ~I edilarea organigramei
Evaluarea perlodlct\ a personalulul Modul configurabil de salarizare Calculul impozitului global Urmarlrea ~i planiflcarea procedurilor de instruire Modul de rapoarte complet configurabif

Th(l Soul Of Comput(lr i3usin(lss

~ISoft
Spla ullndependenlei 202 A. EL 10. Sector 6. BlICU~H Tel: 22324 3B. 310 01 94. 310 31 26. Fax: 223 28 26 E mall: orfice@tofalsoft.ro Web: www.tota soflro

WIncIcnn 2000

_jJJ
Windows 2000 bate la u~a,lmbtnand elemente din Windows 95/98 ~i NT. CHIP dezvaluie ce ~i cum functioneaza, ce hardware este necesar pentru a rula Windows 2000 ~i ce lrnpllca trecerea la noul sistem de operare.

_J

va

Ce trebuie -sa ~ti'i des pre Win 2000
intrebare; Windows 2000 reprezinta, in sfiir~i I, un sistem de operare stabil pentru desktop? Riispuns: in sprijinul accsruia vine noul sistem de fisiere NTFS 5 ~i UD control mai bun asupra fisierelor de sistem - ceea ce are un erect pozitiv asupra stabilitatii sistemului. Amanunte de 13 pagina 64. intrebare: Esre schirnbat modul de utiIizare? User-ul are nevoie in acest seas de 0 perioada de acomodare? Riispuns: Interfata lui Windows 2000 corespunde in mare masura celei din Windows 95/98 sau NT ell Active Desktop. insa noile facilitaji de securitare ~iretea i~i u ~i a ele pretul lor: functii de control inca greu accesibile. Mai multe amanunte incepand de la pagina 66. intrebare: Windows 2000 poate rula ~i pe hardware mai vechi? Raspuns; Sisternul ruleaza ~ipe procesoare eu 0 frecventa sub 300 MHz, tnsii destul de incet. in plus, este nevoie de: eel puun 64 MB memorie de lucru ~i700 pana la 800 MB spatiu liber de stocare. Daca acesre conditii sum iudeplinite, Windows 2000 oferii mai rnult suport hardware decal Windows 98 Second Edition (SE). Torul despre acest subiect de 11'1agina 68. p

W
produs,

ndows 2000 reprezinta pentru un iversu I Microsoft un punct de rascruce, Cele doua lumi, Windows 95/98 si NT, despartite in ultirnii ani, sunt combinate in acest DOll

Ca rezultateste anuntarun SOl de geniu universal: este dotat pentru jocuri ~i tot felu! de aplicatii multimedia la fel de bine ca pentru aplicatii profesionale, care necesits 0 maxima securitate a datelor, CHIP a dorit sa afle in ce masurii a reusit aceasta sinteza, analizand cele mai noi versiuni beta de Windows 2000 ProfessionaJ, Release Candidate 3. Windows 2000 va II prezent pe plaSi dlnfebruarte

in SUA, lansarea pe piata a lui Windows 2000 Professional Server $i Advanced Server va avea loc in data de 17 februarie. Microsoft indica grupul tiota
62

pentru acest produs ca fiind firmele, care cauta un si tern de operare stabil pentru retea, insa, 'i11 cele ce urmeaza ne YOm ocupa ~i de urmatoarea problema: Windows 2000 IlU reprezinta cumva a!ternativa rnai buna si rnai stabila pentru sistemele de operare consumer precum Windows 95/987 Pentru di. desi Window 2000 se bazeaza intr-adevar pe Windows NT, ofera tnSa mai mult suport pentru diferite aparate ~i facilitati multimedia dedit de exemplu, Windows 98 si urrnasul acestuia Second Edition. in test, am pornit de la trei intrebari (vezi oglinda alaturata), lnainte de a lamuri aceste probleme, trebuie a subliniem un lucru: un Release Candidate nu este 0 versiune finala. Este adevarat ca software-ul de la Microsoft este dotat cu toate facilitatile produsului final, insa la data redactarii articolului (sfarsitul lui decembrie) dezvcltatorii tocmai terrninasera codul sisternului de operare,

Software
Wlndcnn 2000

Slab·lilate

sec:urilalea datelor. Acceeul interzis naavenililor
Mai stabll: Un driver invalid nu blocheazaatat . de u~orWindows 2000, spre deosebire de Windows 98.

Windows este considerar, eel putin ineepand eu versiunea 98, ea un sistem de operare destul de stabil, La Windows NT acest lucru a stat in fruntea prioritii\ilor dezvo Itatori lor. chiar incepand ell ver iunea 3.1. Producatorii au incercat a elimine in Windows 2000 arot de ble tematul ecran albastru, supranumit Blue Screen of Death, folosind verificarea automata a Registry-ului, realizand, tot automat, un backup al eelor mai importante OLL-uri afectand domenii strict delimitate pentru aplicatiile tneareate ~i implementand noile sisteme de fisiere FAT32 ~iNTFS 5. Aceste masuri functioneaza destul de bine in cazul unei instalarii pe curat a lui Windows. Probleme ridica, In chimb, driverele si aplicatiile tertilor producatori. Windows 98 ofera posibilitatea de verificare a driverelor instal ate, ~ianurne prin certificare Microsoft. Dar acest lueru s-a dovedit a fi un mijloc nu tocmai eficient pentru securitatea sistemului, avand in vedere dezvol tarea atat de rapida In domeniul hardware.

r=.mliiiiii c:===----------:~ ••
ThoeMiclosoll diglllll ~Ie ./finn. thai .011 bellt1lell.d wkh W'1'ldow •• nd ihallhoe ooltw boOMeIt.lld .!nee ~ w •• la.lad. h9 net
hoI

Windows.

Th, loIlwll. )IOU 410 aboulto In.tal do... nol coni"", a Millloloil digitlll sigMlura. T""loIar.. thero is no gull.nI •• thai 11m ooltwal' _ks canocl&o ·wIh
NVIDIA RIVA TNT2104odei S4

If l'OU 1'10l"Il10 learch 101Io4I.:.olOlt digbly oigned ,oltweft, 'Ii'llthe Windows UpdeteW.b lie at http://wi"ldowlL4>dal'' miaooo/l.lXIII1 Ie _ i one II

To ensure their Integrity, all files d~ltalfy s~ed by Microsoft lind Setup. When you IMtllU new software, be used. FBe signature verlflcatlon '--

ovoilKlIa.

01(.11
...-

More Info
..J

r r

Ignore·

InstaO aOfiles, regardless of File signature

Warn· DlsplllY II message before InstamTTQ unsigned file an Block· Prevent Instellatlol"l of unsigned fles

r--

~
Admlnlstr etor option

r

P"

Apply

5 ettlng

as system def eult

Suprascrierea tltierelor
de aietem nu mai este

Cancel

poeibill

Blocada driverelor: Windows 2000 poate f obligat sa respinga driverele necertificate de Microsoft.

Din experienta cii$tigata cu Windows 95/98 SiNT, una dintre prioritati in Windows 2000 a fost interzicerea suprascrierii fisierelor de sistern. in acest fel se pune capiit haosului creat de versiunile diferite ale fisierelor DLL. Aplicatiile ~i driverele de la terti producatori i.<;>i vor stoca fisierele de sistem ill directoare proprii de unde vor putea Ii ster e ulterior fara probleme.

implu nu are ee cauta pe harddisk software de la alti producatori, care nu a fost testat in labora oarele Microsoft eu privi re Laeompatibi litatea cu Windows 2000. Ideea este de a minimize pericolul bloca-

Cele patru versiuni
Ce 2000 sa folosesc?
Windows 2000 vine pe piata cu patru versiuni: Windows 2000 Professional este urmasul lui T Workstation ~i va fi sistemul de ope rare standard pentru desktop in intreprinderi ~iorganizatii, Windows 2000 Server Standard este eea mai midi versiune de server Windows, conceput a fi utilizat in intreprinderi mici ~i mijlocii. Acesta suporta paoa la 4 PU-uri ~ipana la maxim 4 GB RAM. Windows 2000 Advanced Server este 0 versiune extinsa, putand suporta pan a la 8 procesoare $i pana la maxim 64 GB RAM. Windows 2000 Datacenter Server, noul varf de lance al serverelor Windows, suporta palla la 32 de CPU-uri si e te conceput pentru intreprinderi mario Aee t produ este asteptat in vara anului 2000.

rilor ca urmare a driverelor care nu functioneaza. Aceasta este 0 problema majora in Windows 95/98, unde blocarea sisternului de ope rare se datora cateodata driverelor provenite de la diversi furnizori iar urilizatorii dadeau vina pe Microsoft.

Meniul de start axtins ajuti in cazul probl.meIor de boot in timp ce Windows NT of era pentru un start sigur modul VGA ~irevenirea la ultima configuratie functionala, recunoscuta, in Windows 2000 exista un rneniu de boot extins, care apare la start, dupa ee se apasa tasta [F8]. Acesta consta, in principal, aceleasi inregistrari ea si meniul de boot din Window 95/98. Aoume: ,. Safe Mode: incarca Windows eu 0 configura tie rninimala a driverelor. ,. Safe Mode eu drivere de retea: incarca, in plus, suportul de retea pentru Windows 2000. r: Safe Mode eu solicitare de introducere a datelor: porneste Windows Cll o configuratie minima a driverelor ~i renunta la inciircarea interfetei grafice. In chirnb se ajunge in modul linie de cornanda.
Februarie - 2000

Pot fi faloait. doer driveral. certificate Microsoft
Microsoft: a prevazut toate fisierele de pe CD-ul Windows 2000 cu 0 semnatura digitala, pe care 0 verifica sistemul de operare la instalare. in cazul in care se folosesc drivere suplimentare, care nu detin aceasta semnatura, apare un rnesaj de avertisment si sunteti lntrebati daca doriti, totusi, sa instalati aeest software. Aeeasta setare se poate insa rnodifica (vezi irnagioea de sus). Pe de 0 parte, se poate dezactiva verificarea semnaturii fisierelor, iar pe de alta parte, aceasta optiune se po ate seta in asa fel lncat Windows sa nu accepte sub nici 0 forma driverele nesemnate. in acest fel, pur si

1"8:"'#1

63

--

_
2000

Software
Wind ...

, Acrivarca protocolarii de tart: protocoleaza lansarea si executarea serviciilor si driverelor. r: Activarea modului VGA: lanseaza Windows cu driverul standard VGA. ,_ Ultima configuratic functionala, cunoscuta: foloseste setaril ultimului proces de boot reusit (la fel ca pana acum ub NT). ,.. Restaurarea serviciului de directoarc (controler de dorneniu Windows 2000): acti eaza noile servicii de directoar din Windows 2000. in acest mod e te posibila accesarea sistemului prin intermediul unei retele. r: Lansare normals: Windows booteaza eu toate driverele :;;i uncltele de item.

_j
You C!In IrI5tal the Windows 2000 Racovery Console as a star~ optioo. The Recovery CDn5IIIe ~ access to yOU' wtldow!; ZOOO nstaliatlon to replace dMMged flies and dsabie or eNbIe servlce.s. you ~

If 1'00 cannot ,tNt the Recovoty Console from 'fOO' compul:!lr', hard chk. VW Cilfl rm the RealV"ry coosolefrom the Whja"", 2000 Setup CO or the Whdows 2000 SeI4l dlsks.
The Recov ... y COfISoie r~es approximately 7M9 Ii hard disk sp.1ce.

00 you want to Install the Recovery Conal

Consola

de restaurare:

Aceasta

poate f lansata de pe CO-ul Windows

2000, respectiv de pe dischetele de boot, sau poate fi Instalata pe sistem.
aceea, se poate verifica harddisk-ul, puteti repara sectorul de boot sau sa. schirnbali, redenurniti sau rnutari anurnite fisiere. Si instalarea noului controler de harddisk este posibila in acest lac. Din cauza faptului ea apeland la acest tool exista .;:;i ,,~ansa" de a paraliza intregul sistem, acest program nu este indus in instalarea standard a lui Windows 2000. Cel putin in versiunea beta, acest program poate f destul de dificil de instalal de catre iucepatori, de pe CD-ul original. Pentru a irnpiedica un acces neautorizat, a fost integrata in Windows 2000 functia de criptare in timp real a directoarelor si fisierelor, Aceasta este a ernanatoare cu functia de comprimare, existenta in NT 4. Se activeaza atributul corespunzator din Properties in menial contextual al lui fisier sau director. in final, de exemplu, toate fisierele din dircctorul respectiv vor fi criptate automat. Windows 2000 foloseste un generator de cod aleator. Utilizatorul aurorizat va putea accesa apoi fisierele ca de obieei. Daca se copiaza apoi alte fisiere in acest director, Windows Ie va codifica ;;i pe acestea, Criptarea functioneaza numai cu eel rnai nou istern de fisiere TF 5 (vezi oglinda), nu si ell FAT si FAT32. Sistemul creeaza automat un certi ficat de securitate pentru utilizatorul actual, cu ajutorul caruia va putea cripta fi, ierele saJe. In cazul in care este permis accesul rnai multor utilizatori la acelasi fisier criptat, respectivul ccrtificat poate f transmissi acestora.

Consola de restaurare ajuti in caz de reparalii
Din expericnta lucrului ell Windows T cunoastem faptul ca anumite fisiere defeete Impiedica startul sistemului, Este destul de di ficil sa schimbarn aceste fisiere, deoareee NT, din motive de seeuritate, nu permite accesul de pe 0 discheta de boot la si ternul de fi iere TFS. ici discheta de rescue nu este de mare folos in aceasta situatie. De aceea este nevoie de consola de restaurare, Aeeasta poate fi apelata prin intermediul unui rneniu special de boot, care conduce, dupa start, la 0 linie de cornanda. Aici se poate apela un set de eomenzi DO . in prealabil, sistemul 50licita login-ul ca administrator, Dupa

Criptare in timp real pentru directoare ,i fi,iere
Desi Windows 2000 ofera posibilitatea crearii unei dischete de boot, se pot accesa datele de pe 0 partitie TF si cu ajutorul unci dischete DOS .;;i al unui program suplimentar precurn NTFSDos.

Noul aistem de fi,iere
NTFS 5: Sistemul de fisiera Windows al viitorului
Microsoft a integrat NTFS 5 in Windows 2000. Acesta aduce cu sine incompatibil cu predecesorul S8U NTFS din Windows NT 4. Contingentele medlIIor de stocare Cu Wi.odows 2000, administratorul are po ibilitatea de a acorda fiecarui utilizator un anurnit contingent de patiude stocarepepartitie. inainte de epuizarea acestui spatiu, utilizatorul este avertizai. Dupa aceea, sisternul DU mai aproba stoearea datelor respectivului user. Codlfiesre Windows 2000 codifies optional directoare ~i fisiere, automat si in timp real. Montarea unititilor de diec Windows 2000 poate atribui
0

serie intreaga de facilita~i noi, dar care il fac intr-o baza de date, anurne US Journal, care este utilizabil pentru orice program. Cu ajutorul acestui jurnal, pot fi realizate, de exernplu, programe de backup eficiente. Problematic: NTFS 5 ,INT4 Windows 2000 nu mai lucreaza Cll NTFS 4. In momentul in care ga estc 13 in talare partitii TFS rnai vechi, Ie transforma automat In NTFS 5. Penrru a putea citi NTFS 5 sub NT 4, trebuie sa fie in talat eel putin Service Pack 4. Aici exista 0 ver iunc prelucrata a driverului TFS.SYS.

unitate de di C oarecare unui director gol dintr-o partitie NTFS. to acest fel, se poate atribui, de exernplu, unita ea CD-ROM directorului C:\COROM. In concluzie, este anulata limitarea la cele 26 de litere ale al!abetului penrru unitalile de disc. 10 afara de aceasta, se poate pastra mai mult spatiu pe 0 partitie, daca se atribuie 0 unitate UJ1ui director. USN-doumal USN serrmifica Update Sequence Number. Este yorba des pre un cod care preia rnodificari ale unui fisier sau director. Aces! gen de codu r; sunt stocate de Windows 2000

0

64

1!1':I.'i)

Februarie - 2000

Retele de calculatoare? Nimic mai slrnplu alatur!
RW'DATA ,
Sis!ooIe complete penlru roneeto~Ulre pe cupru Cat 5, Cat S'E, Cat 6 §i fi'cl'ii opticii

'._
~

,

..._._~ ®

~~S~WIIW.Ulilro~~~e.dl::= venoare panA Is routere

SoIupl complete penuu networking (SOHOl delransceivere la routere

NBAS E XVPLEX

RAYDEX/CDT.
Cablurilorsadale

e.11l5!_,!la;1~OI!jljn

Cal S, Cal 6 sl Cat 7

o
~

Re!ele radio fi>.e

§i

mobile

M,ICRO
Micronetwor,k

~. Laser-CiS
Draka Cables
Cabluri opUce
C

~

E-t

-'0--'"

W

'U

iN!

I

lit

"Ii,

l

I

0

N-

So

Bd. Uniril nr. 70, bl. J4, SC. 3, et. 7 ~Sector 3 ~ Bucure§tl, 74204 lW.: +40~1~3216432 I 3225941" Fax: +40~1-3,216444·e-rnatt: sales.micronet@starnets.ro

Romania. S.R..L

Comunicalil daleJvoce 18 10 ~i 100 Mbps cu fasciccl 1a!<lt la distan!e cuprinse Intre 150m $i (Km

Servicii integ' rate: acces in ternet, dezvol tareaaplicati ilor intranet, transmisiuni d' e date prin re tele metropoli tane de televi ziune prin cab lu la vi tazs d e 10 Mbps. Vei vedea diferenta

8ucuresti
01-3203039

8rasov
068-310397

Oradea
059-131865

Constanta

~ J/\IIJ-\I\//'
Internet si Intranet - servicii integrate

rMRiUd.iiite urmatoare, referitoare la cateva caracteristici

UOa1te avea sistemul de management financiar contabil CONT 1999, va rugam sa Ie marcatl pe cele adevarate: un modullegislativ _lteire,aliza evldenta contabila pentru un numar nelimitat de fi.rme ............ ...., ... de a realiza sinteze grafice, pentru orice cont, direct ~u Ia+,"' de verificare evidente paralele in lei §i lntr-un numar nelimitat de valuta e~~iate: unul, mai multe sau toate raspunsurtle. Versiunea dernonstratlva se din aceasta luna.

.1JaJ~ ,,~aza

Sir.
Loc. Telef·on: Cod

81. JlJdel

ae,

Ap.

Window. 2000

-Iizare

- accesonl:

uneori trebuie iii ne schimbim

obiceiurile

Microsoft a anuntat Windows 2000 ca fiind un pas atat de mare in dezvoltare, ca ~i trecerea de la Windows 3.x la Windows 95. Iar acest lucru nu se refera la interfata cu utilizatorul, ci trimite mai ales la clemente de esenta din Windows 98 ~i NT. Cine lucreaza ca utilizator obisnuit, Cll drepturi limitate in Windows 2000, nu va simti 0 prea mare diferenta fata de cei doi predecesori. Va gasi obisnuitul taskbar ~i butonul de start, de unde va putea deschide diferitele aplicatii, Nici In ceea ce priveste desktop-ul nu sunt modificari fiicand abstratie de icon-urile schimbate. in schimb cine lucreaza cu Windows 2000 ca administrator va trebui sa lavete anumite lucruri. Configurarea sistemului este mai clara decat in Windows NT si ofera mai multe posibilitati. insa functiile nu e mai gasesc in acelasi loc. in afara de acea ta: cine a configurat pana acum calculatoare Windows 95/98 va avea de aceasta data nevoie de 0 perioada de acomodare.

Ad min i stra re Ij!,iijm_=iiiiii~_~===--;-:--------~~ central.i: ~i ma- 1';;b==-;:;;;;-_I1fj~?~;==q:===~~:::::r~=::J{j~1 nagerul de hard- Ir. disk, cunoscut din Windows NT, !ji-a gasit locu Iin Microsoft Management Console (MMC).

MMe: Satiri centrale de
config urare
Nucleul administrarii lui Windows 2000 II reprezinta Microsoft Management Console (MMC), care se gaseste sub denumirea de Computer Management, apelabila on prin Control Panel/ Administrative Tools ori prin intermediul rneniului contextual din My Computer. Aceasta consola reuneste sub 0 singura inrerfata Device Managerul, informatiile de sistem din Windows 95/ 98 $i programele de configurare, care se afla in Windows NT 4 to directorul Administrative Tools (Common). MMCestesubuupaJ1ita in trei domenii: System Tools, Storage si Services and Applications, plus posibilitatea adaugarii de Snap-in-uri (ex. eel pentru administrarea SQL Server). Din System Tools fac parte Event Viewer, System information, preluat din W98, un nou director Performance Logs and Alerts, directorul Shared Folders, care permite controlul partajarilor pe diferite unitati de disc, Device Manager ~i Local Users and Groups, corespunzator administrarii utilizatorilor din NT. In Storage se gaseste managerul de harddisk, programul de defragrnentare, nou atasat, dupa care urmeaza 0 privi.re de ansamblu asupra unitatilor 10gice (Logical Drives) Si directorul Removable Storage, care permite gestionarea comuna a unitatilor CD-ROM, OAT, Zip Si a celorlalte unftap amo-

vibile, in asa-nurnitele Media Pool . In fine, domeniul Services and Applications contine, alaturi de 0 privi.re de ansarnblu asupra serviciilor ~i a noii functii de indexare instrumentatia de administrare Windows (Windows Management instrumentation, WMI) care se refers la achizitia on-line de date despre dispozitive si posibilitatea rnonitoriziirii functionari i acestora, Dar, oricat ar fi de practica aceasta consola (MMC), in ciuda multitudinii de variante de COI1figurare, programul este destul de dificil de utilizat pentru incepatori, In afara de aceasta, 0 serie intreaga de prograrne incluse in aceasta apar ~iseparat, in meniuri contextuale pe desktop, in meniul de start ~i in Control Panel. Orientarea este mult ingreunata uti I izatori Lorde T din cauza muLtitud.inii de nume noi pentru tool-uri cunoscute. De aceea, este nevoie de 0 perioada de acomodare nu prea lunga, din fericire.

Central. de reIe& este,
in startit, orclonati
Dezvoltatorii de la Microsoft au unificat setarile de retea, Dial-up etworking ~j accesul RAS. Toate acestea pot fi accesate prin Properties din rneniul contextual al Network Neighborhood. Dar acesr lucru are consecintele sale: configurarea retelei cu adaptor protocoale etc. nu mai poate f accesat direct prin rneniul contextual din etwork eighborhood, ci numai prin Local Area Connection/Properties din acest meniu. Este un exemplu referitor la rnodul in care s-a modificat configura rea in Window 2000. Practie este urmatorul aspect: la conectarea eu alte calculatoare din retea este posibila alegerea unui alt nume de utilizator :,;i a parolei. Astfel, nu mai este necesar sa vii log-ali pe propriul

Windows 2000 in retea
Multe noutatl pentru retele
tnl

Window 2000 este optimizat penutilizarea in rejea. Acest sistem de operate aduce Cll sine cateva noi funcrii, in ideea de a securiza conexiunile de retea cu utilizatori aflati la di tanta mare. Astfel, este integral, de exemplu, PPTP (Point-to-Poini Tunneling Protocof) si L2TP (Layer 2 Tunneling Protocol), ceea ce pennite crearea retelelor private virtuale (VPN). Conexiunea online comuna Incepand de la grupuri de lucru mai mici este permisa deja in Windows 98 SE prin Internet Connection Sharing, ea gasindu-se ~i to Windows 2000. Cu ajutorul acestei functii este po ibila realizarea de conexiuni la Internet printr-un modem utilizat in cornun,

Lndeosebi pentru adrninistrarea retelelor mari sunt importate concepte gen Active Directory ~i IntelliMirror. Active Directory permite cautarea de calculatoare, imprimante sau persoane in intreaga retea sau to imediata apropiere. IntelliMirror permite nu doar de ervirea de la distanta a workstation-uri lor, ci si stocarea pe server de profiluri detaliate de utilizatori. Reteaua poate fi configurata to a-sa fel incat fiecare utilizator poate gasi pe orice calculator setiirile personaIe. [n momentul in care se log-eaza de la WI PC in retea, Windows 2000 configureaza nu doar desktop-ul personalizat, ci ~iaplicatiile,

66

Februarle - 2000

Software
Wlndowa 2000

etwcrk

Connt!ctfon

Wizard

~_

r
r.

Dial·up 10 privalc ""' .. ork Ccinnecl ... "", ~ looodem

'*""'" ""

ON

ISDN)

Sprijin central: Este disponibil un asistent pentru tot felul de conexiu ni la alte ca leu latoare.
or ISDN~ Int_

calculator cu un nume de user, care sa fie acceptat ~ide calculatorul remote.

AaI.tentl

help 18flecare p_

,I eXlMH11de

DiaI...p to lhe Internet Ccmed to the 1_ ~

~ phone Ii1e

lmodem

r r
r

ConnccIlo .. prj..,"", ""twoO. .... ough the Intetnel Creale a VrtuIJi PriY Network I\IPNJ coonectM or 1..-..e1' Ih'ough!he
Accept inc ..... g ~ nections to ...", ~

lei other ~.

phone 1ine.1he Intemel. or direct cobia.

Connect direcU, to .. oIher co""""',,r Ccmed uoi->g ~ aerial parolel. or roared porI.

< Back

Cancel

Nu prea mai exists optiuni care a nu fie insotite de un asistent. Ace t Jucru esre foarte practic pentru incepatori, In schimb utilizatorii experirnentati vor simti lipsa ferestrelor de optiuni in care se putea manevra mult mai rapid. Partial, atluxul de asistenti devine chiar grotesc: chiar si 0 sirnpla conexiune de retea se realizeaza prin dona ferestre de asistenti. Este enervant; nu trebu ie exagerat 0 ici chiar ell buneie intenri i.

Noi accesorii in Windows 2000
Tool-uri utile pentru intretlnerea sistemului
Microsoft a extins grupul de programe-accesorii din Windows 2000. , Deoarece sistemul de operare este dotat ~i ell lnternet Explorer 5, OutJook Express 2000 face si el parte din paehet.

o surpriza 0 reprezinta prezenta unui DOll program de fax dar care contine numai functiile de baza,
Media Player III versiunea 6.4 este de asernenea Jnclus. Acesta poate rula majoritatea formatelor video ~i, e muzica raspandite, Printre d acestea se numarii si fisierele MP3.

o noutate a sistemului de operare este Audio-Cft-Player-Deluxe, Acesta of era nu dear numeroase seteri pentru redare, cum ar f modul Shuffle, ci sustine chiar si anumite optiuni precum identificarea CD-uri lor prin baze de date din Internet :;;i cautarea recenziilor pe site-wile revistelor .Rolling Slone" si "Billboard".
o alta noutate este programuJ de defragmentare din Windows 2000. Acesta se bazeaza pe shareware-ul Diskkeeper Lite ~i lucreazii eu fisiere atat de pe partitii NTFS

ciH ~i de pe unitati FAT si FAT32. Inca nu exists optiuni extinse, precum in Norton Utilities, dar se simte un aer nou in, domeniu, Programul rudimentar de backup din Windows Teste inlocuit in versiunea 2000 printr-un nou tool, ell facilitatea de control a "removable storage ' si posibilitatea de check-in si check-out a fisierelor mai rar foJosite. Acesta perrru te acurn si un control prograrnat in ti mp a Ijob-uri lor de backup. Programul creeaza optional 0 discheta de rescue. Funetla de ciutare a fost mult prelucrata: aceasta ruleaza printr-o interfata HTML si utilizeaza, optional, pentru accelerare, un index care preia continutul fisierelor pe unitatea locala, Dar acest lucru, foarte util func!ioneaza numai pe partitii NTFS.

f
~RAZVAN(C:)

Fie System
FAT32

C.padty
1.526~lB

I
3731"fl 390KB 24% 0%

Anolvz,,..,,

FAT FAT32 NTFS

117~ 5,370 M8 1,Q27 M8

1,513MB 338~

26% 32%

No! in sistem: Programul de defragmentare integrat ~i CDPlayer Deluxe eu eonexiune la Internet.

rr~'

1 __

p_w_s;!!_...J __

st_OP __

-,

Fr""""rt~d file<

e~OJClfJs F~<

System fll6s

0 Free ",lICe

[lwvAN (e,) ANlyzi"19 ...

67

Software
Wind.,.. 2000

La fel ca la orice nOlla versiune Windows, cerintele de istern au crescut ~ila Windows 2000. Microsoft s-a exprirnat oficial eu privire la aeest capitol anurne ce dotare de baza este nece ara pentru rularea lui Windows 2000. Aceste informatii sunt publicate si pe pagina web http://www.microsoft.com! windows2000/guide/professiona I/sysreqi default.asp pentru Window 2000 Profe sional. Deci, sa vedem de ee sistem de calcul este nevoie pentru: ,. Windows 2000 Professional: procesor Pentium eu 133 MHz frecventa, 64 ME RAM si 650 ME spatiu Jiber de stocare (pe un harddisk de minim 2 GB); r Windows 2000 Server: Pentium 133 MHz, 256 MB RAM, 1 GB spatiu liber de stocare (HDD minim 2 GB); r Windows 2000 Advanced Sever: procesor la 133 MHz, 256 ME RAM, I GB spatiu libel' de stocare (HDD minim 2 GB). Desigur, merits sa arnintim ~icii Windows 2000 este lin sistem de operare rnultiproce or. el suportand (re pectiv) 2, 4 ~i8 proce oare pe acelasi calculator. Oficiale sunt si datele referitoare la necesarul dotarii unui PC nou pentru a obtine logo-ul "Ready for Windows 2000". Calculatoarele de ktop au nevoie de minim un procesor la 300 MHz si 64 MB RAM, in cazul notebook-uri lor este suficient ~iun procesor la 233 MHz. in plus, ambele tipuri de calcuiatoare rrebuie sa ofere in BIOS suport ACPI (Advanced Configuration and Power Interfacey:

Verificarea hard [ij==zm__ iiiii::iimil"i"ir""o;:;.-~-------~~ ware-ului: inainte "' .. - ............ "'" r ~ J d~ 4- .iI, ....... ..1- c.'l' J iii . _j detrecerea laWi ==~===~----".~"__;;;;;"_-=--=---~:::J c>.. ...... dows 2000, indicat sa catl 0 privire lisla cu nrt~rlllC:.:li compatibilede site-ul Microsoft.
SfutP"Cfll

I". ProductJ
Inth.lloJlu

f.,-

lb.

toltawlng:

....lo'GIt'lHlu:

"'.:141
¥~~~~~

.....

dows 98. De multe ori este vorba de mini-drivere, scri e, de exemplu, pentru un anumit chipset de placa grafica, Pentru adaptarea la diversele facilitati ale placii trebuie apoi sa intervina producatorul placii, $i nu al chipset-ului, Brand-name-utile (ATI, Creative, ELSA, Hercules - Guillemot, Matrox, 3dfx erc.) oricum 0 faceau,

WDM, Windows 2000 suporta ~i drivere scrise pentru Windows NT 4, dar pentru acest hardware IlU ofera suport plug&play. fnsii in Windows 2000 exista 0 serie intreaga de eomponente hardware, care nu pot fi activate sub Windows T. Printre acestea se numara interfetele USB ~i Firewire, preCLLI11 si bus-ul AGP, care

Ll afara de driverele

.-

Windows 2000 pe notebook
Pregatit pentru utillzatorul mobil
Functiile modeste din Windows 95/98 ~i NT pentru sincronizarea
fisierelor cu un notebook au fost categoric extinse in Window 2000. u mai exista Briefcase, in schimb, Ia accesarea directorului Network Neighborhood in rneniul contextual al Explorer-ului, se gaseste comanda Make Availabie Offline. Prin intermediul cornenzii Synchronize din meniul de start, poate fi reglementata sincronizarea datelor. in afara de aceasta, ell functia amintita este posibila ~iactualizarea de pagini web. Pentru urilizarea pe notebook-uri. Windows 2000 pune la dispozitie standardul ACPL Setari Ie corespund, in mare, eelor din Windows 98 dar au fost completate cu alte scheme de energie pentru un conurn minim al bateriei. ln plus, 0 noutate 0 reprezinta modul Hibernate. care salveaza stadiul actual al aplicatiilor deschise, restaurandu-l automat la repornirea lui Windows. lndeosebi pentru cei care calaroresc in SUA exist! posibilitatea de tiparire prin Internet. Acolo exista

Suport hardware imbunitillt
Windows 2000 va contine in versiunea completa drivere pentru hardware obisnuir. Ceea ce inseamna cipuri grafice 3D moderne, unitiip DVD, placi de sunet au diferite chipset-uri de motherboard-uri. Microsoft a pus la dispozitie in acest sens 0 lista de aparate compatibi le, care este actualizata regular. Update-uri exista in Internet 18 adresa fip:/lftp, III icroso ft. corn/services/w hq 1/ wi02000hcl.txt. In plu , Microsoft a pus la dispozitie (www.microsoft.coml hcl/) 0 larga baza de date pentru a putea verifica produsele pe care Ie averi cu privire la compatibilitatea lor cu Windows 2000. Driverele pentru hardware-ul nou urmeaza In majoritate rnodelul WDM (Wi1l32 Driver Mode!), care permite utilizarea software-ului si sub Win-

r:;; ,,,..,,.,

.........

j----

lDH(8 1100: 1_1 0

OK

C......

I

Director offline: Va ajuta la slncronizarea datelorintre doua calculatoare. mai multe hoteluri care of en! clientiler 0 irnprimanta de retea, care poate f controlata prinrr-un URL. Pentru contactul cu celelalte calculatoare !ji periferice, Windows 2000 suporta protocolul lrDA pentru conexiuni prin infrarosu,

68

Software
Windows 2000

Ruleaza Windows 2000 ~i pe hardware
CHIP a rulat testul pentru Windows 2000 pe un sistern Pentium II. Pentru a verifica modul in care se descurca sistemul de operare ~i Cll hardware rnai vechi, mai nou sau exotic, am incercat instalarea pe un sistem montat in regim de amator, precum si pe unul folosit curent In redactie, Astfel, am dorit sa vedem ~i daca Windows 2000 ruleaza pe asernenea sisterne la 0 viteza rezo-

neoblsnult?

N_ M.ruadluo<

~DIARIVA

TNi2Modo!I~

Cl'ipi;po' OAt T_ App"_ T...,M_: Coo.... 0;.",..,
M<rio<:

mil 0 IA 'N5 IntegfOlod RAMIlAC 32.0MB
50NV

M"" 0".....

v"""" ""'_<hp_"

5.00 1991HI2Ill l£ngIl:h]

Mode: 1024, 7tl!i116"'1

0'1)-' oo;x

I75Hll

nabila,
Calculatorul "ciudat" contine urrnatoarele componente: Motherboard: Biostar M6SBA cu chipset SIS 620, soclu 370, trei loturi PCI ~i unul ISA Procesor: Intel Celeron la 366 Ml-lz Module de memorie: 128 MB DRAM Controler: Adaptec AHA-2940 PCf SCSI Harddisk: IBM OPES-31080 SCSI, 1,08 GB CD-ROM: Toshiba XM-6402B, IDE CD-Writer: Teac D-R55S SCSI Placa graflca: SIS 530/620, 4 MB, rnernorie grafica integrata pe

Fara accelerare 3D: inca nu exista drivere pentru ptacile grafice cu cipuri NVIDIA.

~===H=.====~ __~===N='~=P=~==~=s='~=~==lrl~=~===,~====E=*==
Module SDRAM de memorie: 64 ME

,~ .=l ~ chkd-_ b .;:. WE ATAIATAPI Clrir...... Irtel(r) 82311A8/E11 PClBlJ< _

<Co
•~

.. WE CortJ .....

I> Keyboafd< .. ~:) "" e ~~~s

-tl:

JJlf ChrnoI y JJlf ChrnoI ,;3 st...wd lOEjESDlHood0isI< C_

_.,

.:3 so<.......

.....

c-.:t~_~~:~5
Ports

"~ -adoptot. • .J
(COM &LPTl G<rno_f",~ '-' Vdoo

.ro _

poWi"oo-.

j

,-,_IlrIvet,
CaJ>tu'. ~

"'~_deW:
-I

"'""" C<rir<II De;;cm 'IidooC<ldo<s

..

nrll"Wt

IIWWIWYV ~

f"tv'llTl'IIIw

Fara probleme: Windows 2000 integreaza in sistem ii hardware exotic sau vechi, de exemplu 0 placa de sunet 58 16.

placa de baza Placa de retea: Realtek RTL 8029 PCI Placa de SUDet: ESS Solo 1, iutegrata pe board Unltate DAT: HP Cl536A Interesant de vazut a fost dad Windows 2000 recunoaste motherboard-ul CLi chipset SIS, destul de rar in tara noastra, fata de cele Intel si VIA. Functionalitatea cipurilor de SUDet ~i grafica integrate trebuie de asernenea verificata, ill afara de aceasta, trebuie sii functioneze ~i unitatea OAT, care, dupa instalarea sub NT 4, solicits un driver propriu. Am constatat ca Windows 2000 a trecut Cll bine acest test. A recunoscut corn ponentel e lara probleme, integrandu-le coreet in sistem. Programul de backup suporra si alvarea datelor pe unitatea DA T. Instalarea sistemului de operare a durat cu aceste componente circa o ora. Frana S-3 do edit a fi, la fel ca ~i ulterior In timpul lucrului, harddisk-ul nu tocrnai nou. Pentru aplicatiile de birou, precum prelucrarea de text, aceasta configuratie este lnsa absolut suficienta. Calculatorul de acasa avea urmatoare configuratie: Motherboard: Transcend ABX3A, chipset BX, Socket 370, patru sloturi pcr si doua [SA Procesor: Intel Celeron la 433

Harddisk: Quantum Fireball 8,4

GB
CD-Writer: HP CD-Writer Plus

8100i
Pladi grafidi: PowerColor Sniper2, eu NVI DIA RivaTNT2, 32 MB SDRAM Placa de retea: Realtek RTL 8139A PCIFast Ethernet Placa de sunet: reative Labs Snundlstaster 16 (Vibl'a) ISA Plug&Play Mouse: MS IntelliMouse Monitor: ony Multiscan 100sx Puncrele de urmarit au fast plaea de sunet ~i cea grafica. Prima functioneaza perfect atat 'in apicatii ~i in jocuri. Cea de a doua a fo t recunoscuta si setata perfect, mai putin accelerarea hardware Direct3D. incerdlnd sa rezol vam aceasta problema, am inlocuit driverele Microsoft cu unele ga ite pe lot met, dar nici acestea nu of era uport Direct30. Ghinionl Dad! rotita mouse-ului a functionat din start (normal, doar e un produs Microsoft), urpriza a contituit-o monitorul, care a fost imediat recunoscut (ln Windows 98 SE avea nevoie de un driver) si a fost usor de setat pe rezolutia ~ifrecventa de refresh maxima. In rest, toate componentele au functionat perfect.

cat

MHz

Februarie - 2000

1!II:"iII

69

Software WInd ...
2000

e te acum exploatat la maxim. Dintre facilitatile multimedia ale sisrernului de operare mentionam faptul di se poate configura redarea digitala a Cfr-urilor audio. Astfel, datele de sunet nu mai ajung prin cablul analogic la placa de sunet, ci prin bus-ul PCl sau ISA. Cablul audio, atat de sen ibil la interferente, nu mai este necesar, Dar este nevoie ~i ca unitatea CD-ROM sa suporte aceasta facilitate. Pentru fanii jocurilor pe calculator: Windows 2000 recunoaste chiar ~i 'in versiunea beta, placi de sunet rnodeme preeum SoundB laster Liveji le integreaza rara probleme in sistern.In plus fata de Windows NT, acum exista ~isuport pentru joystick. Pentru instalarea scanerelor :;;i a camerelor digitate se gaseste acum 0 inregistrare ill Control Panel. De acolo poate fi apelata 0 Iista cu aparate suportate (care cuprinde rnornentan circa 50 de modele, majoritatea ceva mai vechi, ale celor mai importanti producatori).

Imagini: Sistemul ••• suporta deja cirS "loCi • Device Driver ca 50 de camere v.IIOch driYe, do!r'OU "' ..... 10 in.lall for 1111.dO'lieer digitale ale celor mai lrnportantl S.OI the mNIICI .. ar and modal of JOO" h.. d.....r" device!li'1d then eick ~ h_ 0 diok that centa; .... the alvei you wanllc .,slai. elick Ha-.e Ditk. prod ucatori,

iiI.mam!iimiii::~:=-====~--1
Ne>d.11 JOOU

B

..

AUlaPhlllQ

1281l Oigilol C__

Conon Ca.lo
E",OI'I

FI#h

Hewletl Packa,d

.""

..

AgIo ePholo 1680 09101 Camel I Agio el'holo :30709;.' Come,. AgI •• Pholo 780 Digiol C_IO

H"".Di$k ..,

( Back

Nexr>

Cancel

I

Blocars totali a 81atemului cu camere dig ita e USB
TestuI referitor la suportul USB a fost o surpriza: sistemul se blocheazs dupe restartarea solicitatii, afisand un ecran albastru, atunci cand se conecteaza noile camere digitale USB QV 8000SX de 1a Casio sau DC 280 de la Kodak. In schimb,

nu au fost probleme la conectarea, tot prin USB, a lui MS Sound System sau a unui mouse USB. Probabil mai trebuie lucrat la drivere, Ne asteptam ca versiunea finala sa elimine acest bug. Situatia este destul de ciudata Ja ptacite TV· aici, HCL ofera foarte putine inregistrari. Pentru populara placa WinTV exista deja drivere beta pentru Windows 2000.

a harclware-ulul

Recun08flere

mai rapidi

Integrarea noului hardware se efectueaza sub Windows 2000 mult mai rapid ~i mai confortabil dedit sub Windows 98.

urnai in cateva cazuri este necesara 0 repornire a sisternului. Aceasta nu este solicitata nici la adaugarea unui protocol au la modifiearea unui driver pentru placa de retea - hardware-ul intra imediat In functiune. Adio resetari pentru ci:iati uitat un parametru la configurarea TCPIIP, acum nu aveti decat sa realizati modificarea ~i ea este irnediat luata in seama. Este adevarat insa ca acest lucru e te valabil numai pentru componentele plug&play. Facilitaple extinse plug&play au de asemenea un efect pozitiv asupra setupului: in test au fost suficien!e doua retartan pentru a putea fi irnplementate. S-a terminat cu multimea de reb ot-ari nece are in NT 4.x.

Jocuri I DVD: Posibll datorttl lui DiractX 7 Jocurile compatibile or- ~~~~~~~:::!!.m.~~m~ Cine a incercar vreodata sa ruleze sub
Windows NT un joe modem precum Tomb Raider a renuntat cu siguranta: in prirnul rand, NT blocheaza serviciul pentru placa de unet astfel eli modulele DirectX, vitale pentru joe, de randare a sunetului si imaginilor nu pot fi configurate. Acum, situatia s-a schimbat; Windows 2000 are Ia bord cea mai noua versiune de DirectX, a saptea, lucreaza ~i ell placi de sunet noi precum Soundblasrer Live! ~i cele provenite de la Aureal ESS si Yamaha, si recunoaste ~iun numar insemnat de joystick-uri. rectX precum noul "Pharaoh" ruleaza sub Windows 2000; in schimb, jocurile DOS sunt respinse - spre deosebire de situatia din Windows 95/98. •

Jocurile actuale ruleaza, eels DOS nu mai au nlcl

OtBnai
111 cale=cu 0

Bucuriei de a juca nu ii mai sta nimic conditie: jocul dumneavoastra preferat sa nu fie bazat pe MS-DOS. Aceste jocuri nu pot rula nicicum sub

----:~--;-----;;::::=~=::;--:-~___:--;-H<I!l """,Pogo

l

o~~s~;·~_;~~~~rooo~~~~~
I:m{d"

~

E,"""",lRo9<noISortioog: ~

~ ~ __

IrlloIIAle!m.IolM)(.O:tolH, BRAM

Pogo llot &41018<nd.. 82MB .. _

Or_V ......

0._1,0(407.00.0700]

L=======-_-=======-=======::::::":======:=:.Jgrat.

s...

AH~<rn>OIion ..

I

__ -~
E>i

Inclusiv DireclX 7: Cea mai noua versiune a API· ului multimedia es te dej a inte-

70

l!t:n'il

Februorie - 2000

Software
Wlnd0w8 2000

Windows 2000, pentru ca acesta, spre deosebire de Windows 95/98, nu mai accepts compatibilitarea In jos in ceea ce priveste prograrnele DOS. Cine doreste sa af1e arnanunte despre facilitatile DirectXalesistemui Windows 2000 poate sa-si faca 0 imagine des pre actua la configura tie D irectX din ape land programul DXDIAG.EXE din directorul \WINNT\SYSTEM32. In caz de probleme, pot f verificate toate domeniile - de la grafica, sunet pani! la partea de retea (pentru jocurile multiplayer). Totu, i, in teste am mai intiilnit probleme cu unele pliici 3D la jocuri. De exemplu, nefiind incafinal izate dri verele NVTDIA pentru placile TNT ~i TNT2, ace tea au dezactivata aecelerarea hardware pentru Direct3 D, rarnanand cea soft-

ware. Dad principaJul scop pentru care folositi calculatorul suntjocurile 3D trebuie sa ramaneti la Windows 98, pana la aparitiadriverelor corespunzatoare, sau a lui Millenium, sistemuJ de operare de la Micro oft care va inlocui Windows 98. Despre Milleniurn, vorn discuta putin mai tarziu.

Suport DVD dB, dar cu 0 placi MPEG
Cu toate ea Windows 2000 ruleaza bine pe calculatoare cu mai rnult de 300 MHz software-ul de player DVD integrat poate fi instalat numai dad sisternul recunoaste 0 placa MPEG. in test, a aparut aceasta indicatie chiar ~i in rnomen-

tul in care trebuia deschis individual un fisier VOB de pe DVD-ul Titanic prin intermediul software-ului integrat Media Player 6.4. Help-ul din Windows 2000 recomanda pentru DVD instalarea unei placi MPEG (acest lucru nu este necesar in cazul unui sistern Pentium Ill) sau trecerea la un decodor software. Din pacate, la inchiderea editiei inca nu exista nici un player DVD care sa poata f instal at cum trebuie sub Windows 2000 RC3. De la A Tl este asteptata in scurr timp o noua versiune a player-ului DVD 3.2 (bazata pe Cinemaster) cu suport pentru Windows 2000 si NT. Si alti producatori au anuntat update-uri de playere pentru Windows 2000.

Cone.uzill Ce aduee, cui ii trebuie'
Windows 2000 reuneste securitatea ~i stabilitatea din Windows NT cu facilitatile multimedia ~i confortul din Windows 98. in afara de aceasta, operarea este in rnulte cazuri mai bine COQceputa, Comenzile si functiile, care se leaga din punct de vedere tematic se gasesc in acelasi director. Cautarea unui dialog, atat de stresanta in NT, pentru instalarea unui driver a fo t eliminata. Device Manager-ul rudirnentar din NT a fost inlocuit cu cel din Windows 98, era dedieat in prirnul rand profesiorustilor, care au nevoie de 0 ecuritate orescuta a dateLor ~icare lucreaza lntr-o retea, Si de aceasta data trebuie sa despartim argumentele pro ~i contra pentru cele doua grupe de utilizatori, care. Dotarea hardware de acasa este de multe ori rnai buna decat cea de la 10cul de muncii. Pentru ea jocurile sunt, alaturi de unele aplicatii grafice ~iCAD, programe care solicits foarte mult resursele hardware, fiind nevoie de placa grafica 3D, de sunet, o unitate CD-ROM rapids ~iun monitor de minim 17 toli, Acestea sunt componente care nu trebuie sa facti neaparat parte din dotarea unui calculator la locuI de munca. De multe ori, PC-ul unui utilizator privat are si un procesor rnai putemic si mai rnulta memorie, deoarece multe fume se feresc de un update regular pentru atat de rnulte calculatoare, avand in vedere costurile pentru achizitie ~i configurare.

Cazul 1= Windows 2000 pentftl utilizatortl

de 85/88
Situatia: Utilizatorul privat tipic lucreaza cu Windows 95/98 si foloseste calculatorul ~i pentru divertisrnent, jocuri, surfing in Internet $i pentru comuni-

rnult mai intuitiv,

Printre marile neajunsuri ale lui Windows 2000 se numara solicitarile hardware nu tocrnai modeste. De exernplu, un Pentium 120 putea f utilizat sub Windows 95/98 pentru aplicatiile de birou, daca placa de baza avea 32 MB RAM ~i utilizatorul avea rabdare, Aceste calculatoare nu rnai supravietuiesc saltului la noua generatie a sistemului de operare, Firmele care IlU si-an Inno it dotarea hardware inultimii doi ani vor fi nevoite sa investeasca rna iv pentru a putea trece la Window 2000. Asta daca nu au facut-o pentru a f sigure ca.tehnica lor de calcul este cornpatibila cu anu12000. Dar de ce ar f necesar un asemenea upgrade? Investitiile aferente sunt compensate de utilitarea noului sistern de operare? CHIP va prezinta cele mai irnportante motive in favoarea acesrui update.

Clv.\l~"'.'+
(;1V-U44i1XllIttlf\. ••

c'_

(1~MlU,',

••

'''" " , "'I> ,,,.
1)1:1 lUI

".

.. ... ..

Tm~ rnl~
Ttlllit~ "tllIt~

l.Z,II,IMOO'

lm_

U.QI.iMOCh
;u',D6.lW1Z.11

T'ut~

(I~,IHJW.'I' CI~Irm11"
CI~INrlU.'I' CI~INJD.U (I-~~V Ci~ (I~~

.., ".
••• ••• •• ,

ftl:lll:Don.IIiifi r... _

" '4UI~ "'"~,.-«DDcur!IN. ".. ....

-

~,0II,1MOOI '~OII,I*U'I .... I'iI91 III "OM!NiI.~
OI.OI_j99Jl~

OI.OI.I"~l:1;
"_(lI,Itt1I~ OUIII.ltt1ll:.

Pro

2000

,i

contra Windows

in Windows 2000, Microsoft a unineat elemente din sistemele de operare Windows 95/98 ~i Windows NT. Daca prograrnele pentru 95/98 erau destinate in special utilizatorilor particulari, T

Design nou, feeling vechi: lnterfata lui Windows 2000 este bazata pe cea din Windows 98, functllle sunt insa imbunatalite ~i rafinate.

Februarie - 2000

l!it: I' ill

71

,Software
Wlndcnn 2000

Argumente pentru Windows 2000
'" Sisrernul de operate va rula roril probleme pe un calculator dotat modem, toate componentele vor fi recunoscure si integrate in istem, u sunt necesare alte investitii pentru hardware. '" Setup-ul ~iinstalarea altor cornponente se va desfasura mai sirnplu decat in Window 98, datorita facilitatilor plug& play imbuniitapte. in afara de aceasta, exists 0 serie intreaga de asistenti care dau 0 mt'ma de ajutor in caz de nevoie. r Conexiunea In Internet sal! cluar ~i la 0 midi retea acasa este de a emenea implificata. ,. Windows2000ofera facilitati multimedia imbunatarite fata de Windows 98. r: Interfata nu presupune 0 perioada de acomodare, Aceasta este asemanatoare eu eea din Windows 98 cu Internet xplorer 5. :..-Blocarile sunt rare: datorita rnecanismelor de protecrie, sistemul rezista ~i la insta la rea unor programe obscure, care obisnuiau sa "agate" Windows 98. :..- Darorita profilurilor de uti Iizatori departajate, Windows 2000 este mai bine protejat lrnpotriva cornenzilor eronate, de excrnplu date de copiii neastarnparati. Datele irnportante pot f bine protejate impotriva stergerii accidentale, in afara de aceasta, accesul la Internet poate fi lirnitat pentru anurnite persoane.

dows 2000, iar p ntru a le juca pe cele 3D, nu exists Inca drivere Direct3D pentru toate placile grafice,

Ultima editie a lui Windows 98
Windows Millennium ca alternativii la 20007
Peruru primavara urmatoare, Microsoft a anuntai un nou produs al fumiliei 95198: "Windows M illennium" - 0 vcrsiunc user actualizaul a lui Windows 98, dar care va Ii bazata, in continuare, pc DOS. spre deoscbirc de Windows 2000_ lmbunatatirilc ralii de Windows 98 se refera indcoscbi la facilitatile multimedia, Astfcl, va cxista. se pare. posibilitaiea de a dczactiva coruinut pornografic sau violent in plus. M icrosofi arc in plan sirnplificarca construirii de rctcle mid. Tinl3 estc clara: Windows Millennium este conccput pcntru a satisface cerintele utilizato-

~ I

Caul 2: Windows 2000 pentru utilizatorii
deNT4
"" Siruatia: int~eprilldereaa lucrarpana acum eu NT 4. In ceea ce privestc uportul de retea, NT se rem area prin ccuritatea datelor pre cum !?i prio modul de a acorda drepturi le in retea !?i pe d iferitele statii de lucru, Ultimul update de hardware a fost realizat cu aproximativ doi ani in urma, cand s-au achizitionat pentru workstation-uri calculatoare Pentium 200 Cll 32 MB RA .

anurnite pagini de Internet.

3nUIllC

cele cu

rilor privati. Microsoft a

anuntat

eii

Recasts

va

Argumente pentru Windows 2000
,. Inrerfata ell utilizatorul nu s-a prea rnodificat fata de cea din NT. ceea ce elimina 0 noua scolarizare a perscnalului, r: Windows 2000 se instaleaza mai rapid ~i rnai simplu decat Windows T. ,. Configurarea si tnrretinerea calculatoarelor Windows 2000 este mai . impIa si mai usor de urmarit. ,. Windows 2000 of era posibilitati Imbunatarite de administrate prin retea, o serie intreaga de sarcini pot fi rezolvate central, economisindu-se a tfel timp. Administrarorul de retea va f rnai rnultumit. r Functii le pentru utilizarea pe un notebook au fo t rnult imbuniitiitite. Sincronizarea date lor devine rnai simpla si mai confortabila, ,. Power Management-ul din Windows 2000 este mult imbunatatit rata de cel din NT, crescand astfel rimpul de Iucru al unui notebook ce nu esre conectat la 0 retea, ;.. Legaturi Ie cu celclalte calcularoare,

Ii ultima versiunecu kernel de Windows 95198. Du pii lot ceca ce se CII noasi e desp rc s ra~itul de mileniu Windows, estc a~lcptatii 0 noua illfiili~arc " vcchiului concept. Acosta va aduce mai multe modificiiri pentru Windows 98. de iiI versiunca SE apiirllta acum calva limp. lrucresante sunr insd noile rune)ii ~i intcrfata HTML oricn.LatA prcpondcrcnt pentru util izatorul prival. In schimb, penrru irnrepri nderi nu vor Ii cine stie ce imbunatatiri.

Argumente impotriva lui Windows 2000
»: Windows 2000 va costa, probabil, dublu rara de Windows 98. " Noile functii de administrator pot fi doar greu intelese de neinitiati. , Windows 2000 lucreaza putin mai lent dedit Windows 98, plecand de la cerintele hardware mai ridicate. ,.. 'Jocurile DO nu ruleaza sub Win-

prin retea au Dial-up etworking, sunt concepute astfel incat datele confidentiale sunt mai bine protejate. , Datele confidentiale pot fi protejate foarte usor prin noul sistern de fisiere, TF 5, si prin functia sa de criptare. ,. Prograrnul de ba kup integrat permite salvarea automata a date lor de pe workstation-uri pe server, Tara sa fie nevoie de programe suplimentare, care costa in plus. ,. onexiunile de retea ale diferitelor statii de lucru intre ele sau cu serverul sunt rnai flexibile decat in Windows NT , Va exista 0 versi une mu Iti-I anguage a lui Windows 2000. Aceasta este destinata utilizarii in intreprinderi mixte si permite apelarea meniurilor si a functiei de help in practic orice limbs.

Road Map: Aceste versiuni de Windows exiMa (in carand)

Argumente impotriva lui WindOWll2000
r Dotarea actuala a calculatoarelor nu mai este suficienta, Statiile de lucru au nevoie de mai multii rnemorie, Achizitionarea de calculatoare Pentium U/UJ sau Athlon este destul de co tisitoare. Pentru lucrul mobil este nevoie de notebook-uri noi sal! de upgrade la cele vechi, iar sistemele de server au nevoie de mai multa memorie, ,. Functiile extinse de admini trare pre upun 0 ~colarizarea a personalului de intretinere pentru uportul de retea. Rii;:van Anghelidl. Ciprion Valda [!I

Windows 98: sistem de Windows 98 Second Edioperare pentru desktop tion: actualizat cu IE 5 ~i

f~

~a;os De~n~m Sharin~oo
1!i'Il'i'lll
Februorie - 2000

Windows Millenium: Windows 98 SE extins cu 0 interfata noua, HTML.

Windows NT 4.x: stabil, sigur, dar usor Irnbatranit, (Pana acum sase Service Pack-uri disponibile.)

Windows 2000: cele mai bune ~ingrediente" ale kemel-ulul NT precum ~i confortul ~i aspectullui Windows 98.

72

.-mall: offlee@tricorp.ro

www.corp.ro

tal: (01) 3205710 lax: (01) 3203635 CONSTANTA tal/fax: (041) 652771; (041)64&428 tal: 092 364968

BUCURE$n

Authorized Dealer

EPSON

E-mail: sales@elsaco.com

Tell fa.x: 031 514278

www.elsaco.com

ucuresti.: tel/fax: 01 3236494

SIBIU-2400, Sir. ~erbota nr.3, TeUFax:069 - 21.22.39, 21.31.89 BUCUREfTl, SIr. H. CoaMa !Y. 29 Tel.:Ql-31.02.946,fax:01.J1.28.945 GAl..A~, SIr. Mazepa nr.1 BtFT Tel.lfax:036-31.28.03

~

ntreaga gama de echipamente de birou:
Magazine:
TeiJ Dcamei rv12 tel: 24228.25 Soslana.*i nr!ll tel: 291.39.04

• TELEFAXURI termice, cu jet de cemeals .COPIATOARE alb--negru ~ifull color 'IMPRIMANTE ctJ jet de cemeals ~ilaser • CONSUMABILE SI PlESE DE SCHIMB pentru copiatoare ii imprimante • SERVICE AUTORIZAT

bluemark@fx.ro

).\pfeasure to work witb Canon
-

Software' CAD

TEST DRIVE

e

o

Mai toata lumea cunoastefaptul ca domeniul CAD, in segmentul sau mid-range (in speta, pentru platforma PC). este dominat categoric de AutoCAD §i de MicroStation. lata ca produsul CAD al companiei Visio Corp., ren umita prin programele de business graphics, devine tot mai recunoscut, iar pretul sau - cam 0 optime din cel al produselor fanion de la Autodesk §i Bentley - este un argument forte.

0triVit punctului de vedere al analistilor industriei CAD, domeniul mid-range ni se prezinta stratificat astfel: in timp ce AutoCAD-ul $i MicroStation-ul vor constitui pe mai departe alegerea firmelor ce folosesc CAD-uJ pentru modelare, programe precum IntelliCAD de la Visio ~i Irnagineer (SmartSketch) de la Intergrapb vor cuceri tot mai mull din segmentul producriei de desene (CADD). Astazi aceasta tratificare functioneaza, insa pentru un viitor ceva mai lndepartat nu are rost sa facem speculatii -dinamica domeniuJui nu permite 0 predictie grozava ~i deci trebuie sa ne obisnuim a ne planifica strategiile pe termene scurte. Este insii adevarat cll firma Visio are destula experienta - atat in productia de software cat ~i in materie de prezenta pe piat~i. lar ca 0 confinnare a acestei ultime abilitiiti VOl" sta - pe langa eforturile care au condus la existenta acestui lntelliCAD, a~a cum vorn vedea mai departe cii .fiinteaza' - ~iasocierile strategice cu firme precum Intergraph (cornpanie ce a dorninat decenii lntregi industria CAD/CAM! CAE) ~i Eaglepoint Software (dezvoltator important de aplicatii specifiee ingineriilor civile pe platformele AutoCAD ~i MieroStation, ~icare, recuno cand potentialul, tehnic ~i de pia\ii, al solutiei de

P

la Vi io, include in ultimul an ~i InteUiCAD-ul COl. platforma pentru aplicatiile proprii de topografie, geodezie, GIS, urbanism, arhitectura s.a.), De altfel, chiar lntalairea cvasi-sirnulrana a referintelor la IntelliCAD in documente de la I~tergraph si Eaglepoint rni-au adu aminte aeut despre solutia de 1a Visio.

Referill1e i.torlce V".. io
Ca repere de timp semnificative pentru marca Visio vorn reline urrnatoarele: • !990 se infiinteaza Visio CorporaIii Orawlnll e"lllcrer • LlI)Iels [Ii ~I~W I!~

tion (in Seattle), propunsndu-si inca din tart sa activeze in domeniul graficii asistate de calculator; • noiernbrie 1992 - apare Visio 1.0, produs redenurnit ulterior "Visio Standard" ~i care constituie si astazi (ajuns la versiunea 5.0) 0 referinta in domeniul graficii pentru controlul proceselor de business: • decembrie 1994 - aparea 0 variants dedicate graficii tehnice, .Visio Technical", ce va ajunge in augn t 1997 la ver iunea 5.0; • ianuarie 1997 - este lansat "Visio Professional" - adauga versiunii standard facilitati superioare de vizualizare, organizare ~i si tematizare a fluxurilor informationale de bu iness (ajunsa de asemenea la editia 5.0); • iunie 1997 - Visio Corporation i~i anunta intentia de a proiecta 0 aplicatie pentru CADD (Computer Aided Design and Drajting) ca alternativa mai ieftina la solutia Auto AD; • martie 1998 - este lansat .JntelliCAD 98" - aplicatie native Windows (arhitectura pe 32 de biti) folosind ca fisier de desenare formatul OWG; • octombrie 1998 -apare ultimul produs al eriei Visio - "Visio Enterprise", completat cu tehnologii pentru baze de date, pentru modelare de procese s.a. io mai 1999 corporatia Visio acumula, plio linia de produse "Visio", peste 3 rnilioane de clienti. Desi in cazul produsului IntelJiCAD '98 nu e poate vorbi inca de i torie, retinern totusi cate ceva despre distributiile succesive ale acestuia, Ceea ce alte firme numesc "selvice pack" (Microsoft) sau .revizii" (Autode k) - adios updateurile programului dintre editiile majore, prin care se fixeaza bug-uri, se rezolva anumite probleme de compatibilitate, se adapteaza drivere de periferice, se cornpleteaza facilitati marunte - se numeste aici "Service Release" ~i se numeroteaza alfabetic (A, 8, c...),astazi existand actualizari pfmiila litem ,,E". Firesc, astfel de update-uri pot fi obtinute fie

.1iI
eo..
No No IllNTINUIJUS CONTINUOUS CO~/TI"UOUS CONTINUOUS CmlTlNUOUS IllNTlflUOUS IllNTI~IUOUS CONTINUOUS No Thaw ..• Thaw ... No No No No No Nc No No No

~

."

M.~~

X~

EIemenl,

- 1!1 C·IT emplS t.t~3cLdwg
=:
A \:;

gLO)'OI' LOie\yp ••

... @lI C:IT """lPIoiecl2. dwg

a,:. Omomion
gL_,
A Slyl ee

.V_ .9""''''

51*' Coordinate Sy.lem.

_bllJ.
_

Slyl ..

o while

0 ....... CONTINUOUS
iii evan D ....... e D yeIow D yeiow

-_

blue

On
On On

No
No No No No No No No

Tha ..

-= Lin",-<
\:; eoOld""""
SjIIl.m.

On On On
On
On

Thaw.
T ......

T........
Thaw_. Thaw .. Thaw

lock.

Of

Unlock> tho seeeted layer

Gestiune de straturi prin "Drawing Explorer".

74

~

Software

'!Jf'" t..._

iN"

_

,_

1'"

_

H<Io

- [!

"

9tCJ'la

Modurile de prindere SNAP afiljate Intr-un meniu pop-up ..

£_5_

""'.5Aop

_s_
tj~!l,. I:!~SI"llllP

1_'-

prin descarcare din site-ul Internet al Lui Visio, fie primite ca CD-uri de la firma fumizoare. Odata instalat un astfel de update, editia de IntelliCAD 98 devine 1.0d sau LOe, SUflXUI versiunii fiind eel care arata update-u 1 apl ieat.

Aseminarea cu AutoCAD
Despre similitudinea cu AutoCAD-uI s-ar putea desprinde doua directii de analiza: pe de 0 parte faptul cii acea ta a fost un scop strategic pe care Visio Corporation ~i l-a insusit voluntar ~iconsrient, iar pe de alta parte ca efect asupra utilizatorilor, dupa cum vorn vedea, intr-o ordine oarecum aleatorie, in cele ce urmeaza, Mai intai despre formatul fisierului de desenare, care este pur DWG, adica formatul nativ al AutoCAD-ului. Inainte de toate trebuiespus cii Visio a obtinut licenta de folo ire a fonnatului DWG prin alierea laOpenDWG. Consortiul OpenDWG promoveaza formatul de fisier de la Autodesk atat pentru faptul di in segmentul CAD de mijloc acesta si-a dovedit calitatile, cat si mai ales pentru a beneficia de UD schirnb de date fluent: AlItoCAD cunoaste 0 raspandire rnasiva pe platforrna PC, ~i se evita astfel problematicile (marunte dar sadiitoare) ale conversiilor de formate intre programele CAD. l11sa pentru ca in ultirnii ani s-au rnanifestat mai multe versiuni de fisiere AutoCAD (aproape sincron cu editiile de AutoCAD) trebuie facute cateva observatii despre faptul eii programul de fa~a nu citeste intotdeauna chiar toate entitatile din fisierele de desenare. Observati ca vorbim desprecompatibilitate la ni eI de entitati de desenare si nu la nivel de fisier! Deci rntelliCAD citeste aproape in unanirnitate fisierele DWG de piina la versiunea R 12. Proportia seade spre 95% odata eu intrarea III joe a editiei R 13, deoarece AutoCAD-ul R13 modifica sernnificativ

organizarea fisierului-desen (apar hasurile asociative, rnultiliniile complexe, sol idele sunt de acurn modelate prin A IS, avem fonruri pline TrueType etc.). Dupa lansarea lui AutoCAD R L4 se mai adauga ceva clemente necitibile la formatul DWG, Lnsiiproportia nu scade in medic sub 90% (versiunea trial testata nu a putut citi de ene create ell AutoCAD 2000). rosa in legatura cu aceasta discutie trebuie observat ca, indiferent ea Inte.lliCAD-uL nu poate citi - spre exemplu - solidele ACIS sau regiunile create ell un AutoCAD R14, fisierele DWG care tranziteaza sesiunea de Iucru TntelliCAD nu pierd acele definitii, si ea - odata redeschis fisierul sub AutoCAD - ele vor putea fi accesate (fisierul nu este alterat prin incarcarea desenului spre editare in lnteHiCAD). Pentru a ne continua firul - tocrnai spunearn ceva despre modelarea de solide-vom observa ca desi JntelliCAD-ul nu este capabil de lucrul eu solide, el perrnite totusi eonstruirea in trei dimensiuni (prin furnizarea coordonatei Z Ia crearea entitatilor simple) $i generarea de suprafete 3D. Asernanarea cu AutoCAD-ul se observa si Lanivelul interferei grafice (aspectul generic irnpus aplicatiilor moderne de catre de istemul de operare Windows i InlelliCAO 98 ~ De Id~ Ylew
liiI r-? PI

"banalizeaza" oarecum aceasta paralela), tosa devine pregnanta cand este yorba despre interactiune, Pornind de la organizarea meniurilor si a toolbar-urilor, ~i continuand cu faptul ca majoritatea comenzilor AutoCAD sunt recunoscute (iar al tele au echi valente sugestive), vom simti permanent amprenta AutoCAD. in aceeasi directie trebuie spus ea introducerea coordonatelor (fie ele absolute, relative, cartezieoe, polare), aplicarea filtrelor de coordonate (X, .Y), prindefile snap (OSNAP), dar ~i operarea comenzilor (panli $i validarile cu tastele "Enter" sau ,,space-bar") unt similare AutoCAD·ului. Daca am ajuns aici observam ca, atunci cand dorirn sil econornisim spatiul ecranului, prompterul clasic de comenzi poate fi substituit de catre bara de stare dinjosul ferestrei prineipale (zona de mesaje). Utilizatorii vor putea introduce comenzi ($i optiuni ale acestara) direct de la tastaturii, ca si in cazul AlItoCAD-ului. Prezenta prompterului de comenzi (care poate f chiar 0 fereastra flotanta) este determinata de apasarea tastei F3 (sau prin dublu-clic pe zona de mesaje - stanga-jos), De asernenea continutul prompterului poate fi modificat prin comanda "CMDLNTEXT".

Ce poste

,i

ce nu poate

Printr-un dialog initial uti lizatorul este rugat inca de la instalarea programului sa opteze pentru unul dintre nivelurile incepator mediu sau avansat, urmand ca elernenrele de dialog ale interfetei prograrnului sa se coreleze automat cu oppunea aleasa, Nivelul de experienta - Advanced, Intermediate, Beginner - poate fi oricand modificat prin optiunea meniu Tools - Options. Aspectul este binevenit in stadiile timpurii de a imilare a modului de lucru prin atenuarea socului psibologic chiar la nivel de interfata, deoarece lncepstorii ar putea fi descumpaniti de o avalansa prea brutala de optiuni ce rrebuie strunite, Faptul eil si-a propus 0 asernanare cu un program exi tent, iar, mai mult, acesta

I!I~ £J
'-.

~

BarB.cu menu-ul implicit al IntelliCAD-ului

i

tnlelliCAO 98

Bam de menu a IntelliCAD-ului peraonelizeta dupii. modelul AutoCAD-ului Efect al personahzarll lnterfetel.

Februarie - 2000

1!l1UjIiI

75

Software CAD

CIRCLE
2 Point

a

R arfius- Tangent· Tangent T urn arc into circle Multiple circles Cancel
Caseta de optiuni pentru da simpla de desenare.
0 cornan-

cste prima referinta in dorneniul CAD pe P ,tenteazli inevitabil la cornparatii efective. Desigur di, in contexrul celor
spuseinijial referitor la strati ficarea indusrrici de software CAD, revel area de diferente inrre Intelli AD:;;i AutoCAD nu ar trcbui conduca la senrinte absolute, ci sa completeze 0 imagine mai rafinata asupra unui program care i~i cucer ste un loc Intr-o ni~a a pietei CAD. lata, trecute in revista, cateva dintre observatiile revelate de comparatia cu Auto AD-ul: • Nu suporta aplicatii ARX (ObjectARX) ~i nici nu are interfata SQL spre baze de date (precum ASE - AlI-

sa

loeAD SQL Extensiom. Desigur ca lecatre date non-grafice (al fanumcrice) pot fi torusi constituire prin mecanisme interne Windows, dar a" ta-i altceva, o Ruleaza aplicatii AutoLlSP (inclusiv cu interfata grafica programabi la prin DCl - Dialog Control Language), incarca rutine ADS precum si script-uri de comenzi (*.SCR). Totusi, pe alocuri pot aparea vagi incomparibititati, care illSa vor putea fi depasitc, o Functiile de ..zoom" si "pan" dinamice (un deliciu din AutoCAD-ul R14) se deruleaza destul de greoi (prin manevra de dragging ell mouse avand apasate simulran tastele [ trl] si [Shift]), insa suporta TntelliMou e-ul promovat de Microso ft. De asem enea bu to nu I "Dynamic View Control" of era 0 compensare la acest capitol. o Poate deschide simultan mai multe fisiere de desenare(ceea ee AutoCAD-ul a reusit de-abia cu editia 2000), permiland, gratie mccanismului Windows MDJ (Multiple Document
[/IIe/taee)

garuri

Pentru realizarea cornpozitiilor hiraster-vector poate incorpora in fisierul de desenare si imagini (bitmap) insa intr-o gama destul de restransa de formate (BMP. PCX, TIFF, OIF, JPEO. CAL J). o Foloseste rnecanismul de ineludere a fisierelor referinta (Xref) ceea ce il recornanda practic implernentarilor profesionale. Prin mecanismul .Xref" desene de la proiecte anterioare sau de la colaboratori pot fi .asezate" ca fundal de referinta pentru desenul curent. • Atunci cand elipsele si curbele NURBS sunt implicate ill operatii de genul trim (retezare), extend (Intindere), break (rupere), hatch (hasurare), pot aparea uneori rezu Irate crenate, • Pe langii faptul cil fi ind aplicatie Windows, lntelliCAO 98 este cornpatibil Cll drivereJe de irnprimante/plotterc pentru Wind w 95/98, T 4.0 si 2000, tiparirea pe dispozitive cornpatibile J-1PGL ~i HPGLl2 poate beneficia ~i de drivcrul "WinLlNE" de la Software Mechanics Pty Ltd. Pentru activarea acestuia se parcurge secventa File - Print Setup (sau se ernite direct comanda "psetup") urmand a se alege din lista de nume de dispozitive pe eel pentru care a fostinstalat WinLINE-ul, urmand ca prin butonul "Properties" sa se accescze optiunile suplirnentare, cum ar fi tiparirea de linii de grosimi diferite . • Desi versiunile anterioare nu penniteau asocierea de rnateriale pentru supra fetele 3 D si nici 0 randarc foarte avansatii, update-ul probat (,,0") include asa ceva, Randarea eu optiunea "Full Render" dureaza ceva rnai rnult Insa rezultatele sunt multurnitoare. o Configurarea elementelor de cotare nu are 0 structura 1 itate prea groza vii . [l1sii previzualizarea dinamica a stilului de cotare (prin Settings - Drawing Settingsi confera 0 accesibilitate sporita de genul celei intalnite si in AutoCAD 2000. o Prezinta casete de dialog ~i pentru
o

bride

functii mai simple: desenari, editari, inserari de blocuri, gestiunea tipurilor de linii inserarea imaginilor raster, hasurare, controlul fisierelor referinra, dar si pentru chestiuni rnai avansate: Drawing Explorer, Drawing Settings, Dimension Settings. Options, s.a, In cazul anurnitor casete de dialog complex are mai pupne lueruri configurabi Ie, neatingand finetea reglajului din Auto AD. o Fereastra Drawing Explorer, apelabila din mcniul Tools dar :;;i prin comenzi cia ice AutoCAD (DDlMODES, DDSTYLE), realizeaza - dupa tipieul Windows-ului - 0 gestiunc unificatii a entitatilor prezeote in fisierele de desenare deschise (straturi, tipuri de linie, stiluri de scriere, si terne de coordonate, vederi blocuri) permitand rnanevre de schirnb de date Intre desene (drag-anddrop, copy&paste). • Ocupa, dupa instalarea pe disc, rnult mal putin decat solutiile de referinta (48 ME fata de 140 ME de la AutoCAD R 14, sau 170 MB de la AutoCAD 2000). • Suporta asocierea de atribute textuale blocurilor precum si extragerea acesrora in nornenclatoare externe (in fisiere text ASCII). o unctiile UNDO (revenire la starea de dinaintea ultirnei comenzi, echivalent cu "Ctrl+Z") :;;i REDO (refacerea unei reveniri) sunt practie nelimitate. o Prograrnul permite inrcgistrarea comenzilor suceesive ca actiuni inrr-un fisier script (aduce in esenta eu macrobuilderul de cod Basic din MicroStation insii MBE permite lucruri rnult mai complexe), • Tasta [Shift], ca un efect clasic al desenarii ub Window, determine ortogonalitate locala. o Si aici meniurile ~itoo Ibar-uri Ie sunt configurabile, De exemplu •. e poate crea 0 interfata identica cu cea a AutoCAD-ului, sau soar putea traduce optiunile si mesajele in limba rornana. o Conlucrarca cu alte programe CAD

Dime .. s Ion S~l\1Il s u

-lpCDtIOIILseo

s...t
End

Irelll 1r""' __

1Unl. I All_Urn]

P U",,-de[ned ... """_"

JAIl

bton< filed

:::J
:;]

jAII

, schim-

llc:klol .. to I EnoI:IoliCklMliu

bul de date intre fisierele deschise. o Nu prezinta (inca) previzualizare pentru hasuri in fereastra de gestionare a acestora si nici snap previzualizat dinarnic nu include.

Previzualizare la controlul stllurlJor de dirnerrsienare.

T""moot< --

r-3

76

II !if , I'iJ Februarie - 2000

-============A_"h ...... toclol.....

====~====~====:J
O~ Ho!p

Software CAD

Cerinte de .istem pentna IntelliCAD'98
Sistem de operare: Window 95, T 4.0,2000 Hardware: procesor minim 486/ 66,24 MB RAM. SVOA minim 256 de culori, unitate CD-ROM pentru instaiare, 50 MB spatiu liber pe harddisk pentru instalare; mouse sau digitizor instalate; irnprirnanta sau plotter eLI drivere peotru Windows sau cornpatibile HPGL Probele efective au fost derulate pe Windows-urileNT 4.0,98 $i 2000 beta 2 pe sisteme PR266-400MHzI 64-96MB RAM, iar prcgramul InteHiCAD 98 a purtat sufixul ,,1 .Od". 9 este sustinuta ~i prin facilitatile de import/exportale formatului dede ene DXF (corespunzaror editiilor AlltoCA D Rl 1 R14). De asernenea exportul pe fisiere DWG se poate face spre oricare dintre versiunilc de AutoCAD de la 2.513 R14.

Dezvoltarea de apliC81ii
Uti Iizatorii de AutoCAD ar putea spune cii cci ce doresc 0 solurie accesibila orientate spre drafting vor putea alege AutoCAD-ul igbt (al carui fisier de desenare chiar este compatibil 100% Cll eel al solutiei mari), Exista eel putin un motiv puternic pentru care alternative IntclliCAD nu ponte fi ignorata- posibilitatile de programare de aplicatii. Aici vom avea in prirnul rand AutoLlSP-ul pentru dezvoltari de apl icatii locale care sa automatizeze activitatea de proiectare si de desenare, iar cei care au luerat vreodata

cu AutoLlSP-ul nu vor putea uira eleganfa, ingeniozitatea ~i valentele acestui limbaj de programare, a ociat pana acurn doar AutoCAD-ului. Principala cale de dezvoltare H aplicatiilor complexe este SD (Solutions De velopmen I System), care este 0 i nterfata de limbaj CIC++ compatibilii cu ADS-Ltl de 101 Autodesk (AlItoCAD Development System). Perrtru programarea efectiva se poate folosi orice Micro oft Visual c++ incepand cu versiunea 4.0. ai mult, in proiecrele SDS se poate include ~i cod MFC (Microsoft Foundation Class), precum si mecanisme Windows de genul OiL (Dynamic Link Library), DOE (Dynamic Data Exchanges, Active X. Kit-ul de instalare al IntelliCAD-uJui contine ln plus rnediul de programare Visual Basic for Application (rneniul Tools - Visuat Basic - Visual Basic Editor). Chiar daca este un produs t€lIlar, deja au aparut 0 serie de aplicatii care folo esc llltclliCAD-1I1 ca platforma CADD: modelare de teren, studii de amplasament, proiectare de drumuri, profile topograAce, COGO, postprocesare masuratori topografice, retele de canalizare/irigatii, instalatii sanitare, management de proiecte, vizualizare, arhitectura, urbanism, arnenajari interioare/arhitectonice. Desi majoritatea acestor programe - gratie unei politici deschise a firrnei Visio sunt produse de dezvoltatori terti, avern si cateva aplicatii chiar de la Vi io, cum ar fi programul de arhitectura .Arch'I",

plarforrnei de Ia Autodesk (inclusiv inter-

fata asernanaroare) asigura

prograrnului

Un lei de concluzii
Folosirea nemijlocita a formatului de fisier consacrat de AutoCAD precum si acumularea majoritatii facil itati lor de desenare, proiectare Iii de prograrnare ale

de la Visio atuuri serioase, Pornind de aiel am putea obtine, inspre firralui acesrui articol, si concluziile studiului realizat, Intel1iCAD se recomanda, pe de 0 parte, ca olutie CAD independenta pentru proiectantii avand ea pondere activitarea de desenare ($i mai putin pentru proiectele cornplexe presupunand modelare desolide sau legaturi cu sisterne de baze de date externe). lar in aceasta directie are sanse mari atat datorita prerului mai redus cat ~i gratie accesibilitatii in exploatare, asigurata [a randul ei prin nativitatea Windows a programului, dar ~iprin faptul di multi specialisti sunt deja farniliarizati CLl modul de lucru I'llAutoCAD-ului. insii lntelli AD cred ea devine atractiv ,i pentru firmele in care activitarea de CAD este srructurata (sau cel putin strucrurabila ierarhic) pe mai multe nivele. Daca intr-un astfel de context de organizare se pot idenri fica nivele (sau rnai concret statii de lucru) pentru care un A utoC AD sau un MicroStation ar fi insuficientexploatarefrespectiv al carer cost nu s-arjustifica pe deplin), aces tea ar putea fi dotate ell prograrnul de la Visio. In pius. pentru firmele care reCUllOSC potentia lui software-ului dedieat modelari i ~i gesti onari i resurselor $i proceselor de inrreprindere folosind clemente grafice (organigrarne, diagrame de flux productiv s.a.) InteiIiCAD-ul devine iotere ant Iii datorita a ociativiratii bidirectionale native ~i eu programele de "bussines graphics" ale aceluiasi producator. Informatii: http://wWw.visio.com sau Romsym Data, tel. 01-323.14.31, 322.16.50.

Mircea BMu/
_

QIlP-~D!=~I!I!II~I!JI!III!II!---- ••

--

•••

[;-~n~"~1
...1fJ.!J

q_) f'- ~dC y_

I .-'

jn ..

d

j,jodil.

s.<l!ong>

1....

!t(-

Hoi>

.,9 ~ 11;

0

0 11· DIH ~

:: :':;

_ •••

'iii "'" ,",- r; co. 4.

III.

e )( .d4J..!!J 0 OJ

'fl' Exemplu

de randare cornplexa. Exemplu de randare cornpleta.

Software
Prezantare

re
o solutle foarte

... Up.
Ciprian Valda, Ionut Balan [!I
en? a carer instalare este foarte usoara ~i rapids, chiar daca nu este incius lU1 instrumerit de distribuire al acestora, Astfel, in editia Single Server aveti Ia dispozitie agenti pentru toatedesktop-urile Window (95, 98, NT Workstation) ~i pentru OS/2, editia de fata aducand in plus ~i agenti pentru statiile Macintosh si marea parte a celor Unix ~i Linux, pe langa suportul de backup pentru mai rnult de un server. Veritas pune la dispozipe insa si agenti pentru diverse aplicatii server emu ar f Oracle, Lotus Notes sau Microsoft SQL. care permit backup-uJ datelor tara a scoate din functionarea normala respectivele aplicatii. Interfata Backup Exec, care aduce foarte mutt cu cea a Explorer-ului din Windows, este excelenta pentru realizarea operatiilor de salvare ~i Fe taurare a datelor, datorita accesului rapid ~iprecis la fisierele subiect, fie ca ace tea sunt pe server au pe harddisk-ul unei statu client. Este posibila chiar $i accesarea directoarelor ~i fisierelor care se afla pe ervere NetWare. Pe langa protejarea datelor oferitli de Backup Exec, mai regasim si doua facilitati den ebit de utile: scanare impotriva virusilor integrata, asrfel fisierele virusate fiind ignorate In proeesul de backup si Intelligent Di aster Recovery, care va scurta mult timpul de restaurare a serverului dumneavoastra in cazul caderii acestuia, Cu 0 multime de facilitati disponibile o interfata intuitiva ~iun suport excelent pentru hardware, Backup Exec 7.3 este 0 solutie foarte buna pentru protectia datelor in cadrul oricarui tip de firma,

buna de backup al datelor §i un pachet de apllcatll pentru managementul resurselor unei firme au fast produsele software ce au poposit in aceasta luna pe harddiskurile laboratorului software CHIP.

aac

Up Exec 7.3

ulti-Sa ver

rotecfia si siguranta datelor este poate subiectul eel rnai important atunci cand vine yorba de 0 firma, de orice dimensiuni, care foloseste calculatorul in activitatea de zi cu zi, Din aceste motive backup-ul datelor este absolut necesar. Dar acest backup este lipsit de sen daca nu it Yeti putea restaura in momentul deteriorari isisremelor ~ia datelor. De aceea, restaurarea datelor este facilitatea cea rnai importanta in situatiile de acest tip. Veritas Software produce solutii de backup de mult tirnp, astfel ca nu sunt de mirare perforrnantele pe care Ie demonstreaza Backup Exec 7.3 pentru Windows NT (bazat pe olutia Seagate Software), un produs care abordeaza protec -tia si restaurarea date lor dumneavoastra inrr-un mod profesionist. lnirna lui Backup Exec este un serviciu NT care se ruleaza pe un server echipat cu o unitate de banda. Excelenta s-a dovedit a fi rutina de insta Iare la acest segment, deoarece contul pentru erviciul Backup Exec a fost creat automat si i-au ~i fost atribuite privilegiile necesare. Partee care ridica de obicei cele mai mari probleme la instalarelconfigurare esre gasirea driverului potrivit pentru hardware-ul de backup pe care il aveti instalat pe server. Dar datorita faptului ca Verita a ajutat Microsoft la scrierea driverelor pentru unimti Ie de backup, Backup Exec va functions practic cu orice unitate suportatii de Windows

P

NT. In plus, suportul pentru hardware este actualizat continuu, astfel ca va trebui sa faceti un update la listele cu unitatile suportate, daca aveti in plan achizitionarea uneia noi, Consola de management va f instalata de asernenea pe server, si pute~ sa faceti copii ale acesteia pe oricate statii de Iueru, Con ola of era un mediu intuitiv pentru controlul lntregului sistem de backup si vizualizarea rapoartelor de audit, precum $i a cataloagelor cu fisierele care au trecut prin procesul de backup ~ipe ce mediu de stocare au fost acestea depu e. Backup Exec As istant va permite a verificati functionalitatea hardware-ului instalat, sa realizati backup de date si restaurarea acestora, sa definiti strategii de backup automat sau sa grupari unitstile disponibile. La capitolul gruparea mediilor de tocare, puteti realiza un ,pool" in care sa se aile doua sau mai rnulte unitiiii alocate aceluiasi proce de backup, in caz Cll datele ce sunt salvate nu incap pe un singur rnediu, sau chiar pentru a realiza una sau rnai rnulte copii de iguranta, Cel mai sigur mod de protectie a date lor dumneavoastra este folosirea unei operatiuni de backup programate sa se realizeze periodic, la data ~i ora la care doriti, Bineinteles, puteti realiza 0 combinatie intre acestea, spre exemplu puteti programa un backup cornplet in fiecare dumi nidi noaptea, iar in fiecare seam din restul zilelor sapmmfuUi, backup-uri incrementale. Daca operatia va fi incheiats cu succes pute]i c onfi gura Backup Exec sa creeze automat lU1 raport sau sa coata caseta din unitate, iar dadi nu, administratorul va putea primi un e-mail de atentionare asupra situatiei. 1;)i alte operatii pot fi automatizate, cum ar fi forrnatarea casetelor sau restaurarea darelor, Backup Exec of era 0 garna larga de c1i-

idjliiiiii_ilii_iii"'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii.:illp~'3].11

-,
~ I....... ..... '
r!LCIiII'~[~$S1

1-~""AI!...
~
E''-

1<~wlhMl""P.-:l

HiiI,F!)1ID

I

Intemet:

Producator:

Veri/as Software

WWlV. veritas.com

,__

il\.!1<00- ~ ...

."=t==----1r.;·'------:l::J

Distribultor: Romsym Data Pret: Single Server 695 USD Multi Server] 395 USD Tele/oll: 0]-323]43]

Evaluare CHIP
Ergonomie: Functionalitate: Resurse:

0e000 00000 00 00 0

78

Software

nagar 2.1
una aceasta am mai testat pentru dumneavoastra un pachet de programe de contabilitate al finnei FastSoft, reunite sub numele de Manager 2.1. Avand 0 structura modu lara, aceasta aplicatie este destinata lucrului in retea, ceea ce face administrarea documentelor cantabile mult mai usoara si mai sigura. Teoretic, Manager 2.1 poate gestiona 999 de societati, cu un numar de un miliard de lnregistrari cantabile pentru fiecare, Aplicatiile SALARlI, STOCURl ~i CONT ABIL, toate ajunse la versiunea 2.1, reprezinta programe separate care se pot lansa direct din MANAGER 2.1. La rularea fiecarei aplicatii, este lanata 0 bara de meniuri prin intermediul careia se pot accesa toate functiile aplicatiei respective. Teate aceste programe partajeaza datele, ceea ce duce la o u$urin\ii spnrits in folosirea intregului pachet de programe. Pe langa aplicatiile amintite in MANAGER 2.1 mai sunr inclu e ~i 0 serie de programe utilitare precum cartea de telefoane a abonaplor din judetul Iasi, un editor de rapoarte prin intermediul caruia se pot selecta diferite formate de tiparire a documentelor, un editor de structure a bazelor de date, un modul de import ~i export a bazelor de date din ~icatre Excel, Paradox, Multiplan si dBase 2, precum ~i alte module, pe care Ie yeti gasi interesante, Aplicatia SALARll 2 ..1 reprezinta instrumentul cu ajutorul caruia se poate tine evidenta personalului, precum ~i calculul drepturilor salariale ce revin fiecarui angajat. Acest modul poa e gestiona panii la 99.999 de salariati, ~iace asta doar ell resursele existente, Pentru fiecare salariat se creeaza 0 fi~a individual a in care sunt inregistrate date privind studiile efectuate, conditii de anga-

L

~ jare, vechime, 1m .IWGUST H 4.1 u...rcN 1,I~H .1~4"LNID DIn. ~ chiar ~i0 fotografie 8Qm"*Ldall PIirrIuI ~ C.. """ _j ell "-ell! Itn no_ AndrlclMllll1 ~or100"11 " individuala a titu"""' ·218QCloa I....... ._~_I_'.. "'- ~ Cl Pln,llUrt '0" larului etc. in acest .,. ...... jAIn IIDI_ j101I modul mai sunt in111.. .:J IIIIIfIOoIiIIiI .. j cluse ~i alte funcI ;=.. I ~ Iii pentru cazurile D_ .. I,r1u I ..... rill"." ·RIIhIl:~'l'llllImiIdarl 1 Bibn AdIU(l"~' air! .... excepponale. Ast~'-,blZII; lIILO..u-" UL7. 1m,,,dr UII""'" I I I I._DOlI !!1 ,,, fel se pot calcula CASS... 1_1 bl.. •u~ 8 »~ I I S ... O) 11!l soo.ooo d 0-. pIldI ~ I I in avans pana la 3 I ' ........ ..,11.... " ..... I " salarii ~i exista Im'nh.va .... I 1...-._ l Do_ posibi Jitatea calcuI I..... , '$'••lful"'Ulf""'afUIJ,"I ••• ~ I ":JCI>l'~ • Do_ I Lanicelui de-all3u....... , 511.. 1\11 tf..:lIo~ •• I"'OII~: •• I I I II~ST PLATA~S.I.II.1 I u........ lea salariu, Pe lanI ft,'.......... tI.... r· , I 0."1 ...... ga acestea, se pot ("D ......... 0,11. fk:III4I.,.. realiza rapoarte no-.if'O.M..,IIIaD~ak!J.~ r • r 0.... '.rl. IIptId•• detaliate dit ~icenMANAGER 2.1. De aici se poate selects tralizate, acest lueru lacandu-se foarte ocietatea care ne intereseaza, ~i se pot U$Or. Cu ajutorul aplicatiei CONTABIL configura diferitele drepturi de acees ale se pne evidenta documentelor contabile, utilizatorilor, toate acestea fiind proteexistand posibilitatea de a avea acces jate prin parola, La nivelul fiecarei direct la conturile cele rnai des folosite, ap Iicari i exi s tii pos ib ilitatea Iis tarii do cuprecum eel de clienti, banca, fumizori ~i mentelor importante in diferite formate casa, Pe langa acestea este inclusa si 0 toate aeestea putandu-se realiza atiit sub functie cu ajutorul careia se pot face forma centralizata cat ~i individual. prelucrari la nivelul acestor documente. Datorita modularitatii sale care-i ofealta aplicatie folositoare este STOra 0 plaja laega de urilizare, acest paehet CURl 2.1 prin intermediul careia se de programe se prezinta ca 0 alternativa realizeaza gestiunea stocurilor existente demna de luat in searna mai ales pentru in interioru! firmei, Aici se gasesc toate finnele care doresc sa aiba 0 evidenta instrumentele §i functiile necesare lutncta ~iobiectiva a tuturor resurselor de crului eli stocurile fie ca acestea sunt de care dispun. materiale, materii prime etc. Foarte usor se poate avea acces la rulaje, bonuri de Producdtor: Fastsoft SRL Iasi consurn, diferite situatii. Mai este inPret: 35 USD clusa si 0 functie de inventar, ceea ce Telefon: 032-270077 diminueaza timpuJ necesar realizarii acestei operatiuni, precum $i 0 functie de acces la diferitele nomenclatoare folosite. Evaluare CHIP Pe lilnga aceste aplicatii principale se atla $i lID modul denumit SOCIET ATEA Ergonomie:O 000 care este poarta de acces catre datele Functlonalltate: 0 0 0 0 diferitelor societati a carer contabilitate Resurse: 0000 0 e te realizata cu ajutorul pachetului

-

I

,I I

x

I....

...,

...

<Ii<

,0(1(111(1

I~=I~-I .
jII;IIo

- ...._ _.-.CqI'UWllllL

-...,.

-

_...... ...

........ .

(i

I

o

ADBESQUE,

ELTRIX,

Pentru ca orioe afacere performanta ~e un program performant Wl%COunt ssts un software intemB~onal de contabllitate, gestlune ,i management tradus integral Tn limba rom~n.A.
WlZII.OM

sonwAftE •• ILL.

Buwnp B~
Cluj

nmiloa ..

TBI:262 9870, 2529871. Fax: 262 9872 Teura.: Q68/ 410 334, mobi: 092 328 200 TeI/IalC 0&4/198 607. rncbII: 092 310 34Q ToUfu: 0581167 907. mobil: 092 579 e20 www.-..m.",

79

Linux I
PIlei de .... net .. TV

.

n
hiar atilt de simplu ea sub Windows sa se poata bucura si de muzica, trebuie sa activeze uportul necesar. Prin acest articol va expl icarn cum trebuie sa procedati, Ne referim exclusiv Ia versiunile 2.2.x de kernel Linux, deoarece seria de acum invechita 2.0 prezinta un suport destul de greoi.
nu este. [nainte ca fanii Linux

pin
voastrii. 0 cale sigura de a gasi acesti pararnetri 0 reprezinta utilizarea in paralel Cll sisternul de operare Linux 1)i a lui Windows 95 sau 98. Control Panel din Windows va va dezvalui rapid toate aceste secrete. Evident, cu conditia sa existe un sistern de sunet functional sub Windows. in acest sens, apa~ati III taskbar-ul din Windows pc butonul Start ~isclectati apoi Settings - Con/rot Panel. In System Device Manager veti gasi setarile afcrente cornponentelor hardware. onfigurarea placii de sunetse gaseste in optiunea Sound, Video and Game Controllers. Toate valorile Intalnite aici Ie veti nota cu atentie ~i Ie yeti pa tra la indemallii pentru instalarea kernel-ului. In cazul in care utilizati o placa ISA, puteti deterrnina vaJoriJe care va intereseaza, dernontand-o din calculator. Pe majoritatea placilor din aceasta generatie, parametrii au fost stabiliti prin jumper-i, a CarOT sernnificatie a fost notata direct pe placa,

I

Instalarea componentelor hardware multimedia sub Linux a constituit pana de curand 0 problema. Dar sltuatla s-a schimbat: Linux suporta astazi multe placi de sunet §i TV. CHIP va sfatuie§te cum sa procadatt pentru instalarea lor.

C

Ridici probleme Bub Linux: plicile plug...,lay
Dificultati deosebite apar rnai ales la placile lSA plug&play. Urmatoarele indicatii nu sunt valabile pentru placile P I plug&play, ci doar pentru eele ISA. in con Iucrare c u BIOS -ul , plac iIe plug&play acceseaza direct resursele de sistern. stabilind automat la boot-are ce adrese ~i intreruperi folosesc. Teoretic, in acest mod se evita conflictele hardware cauzate de dubla ocupare a resurselor.In realitate, simaria este eu totul alta - eel putin sub Linux, Prima problema care apare: adresele stabilite ou potfi descoperite intotdeauna foarte usor, Pentru aceasta ex! ta in a a solutie, si anume programele Pnpdump si Isapnp, Majoritatea distributiilor le au instalate implicit, in caz contrar Ie gasi~i in pachet sub nurnele de "i apnp" sau ceva a emanator,

Munci de detectnr: depistarea parametrilor

ad~i
Este indicar in primul rand sa stabiliti configuraria exacta a placii de sunet deoarece Tarn ace te date insralarea va deveni foarte dificila. Pentru aceasta aveti nevoie de adresa lRQ ce trebuie setata, de portul 110, de canalul DMA precumsi de alte specificatii peciale ale placii dumnea-

80

IIIJI':U'iJ

Februarie - 2000

Linux
PI8cI de .unet ,I TV

Pentru a determina configuratia placii, introduceti in consola de texturmatoarele comenzi:
pnpdump > I etc I isapnp. co.nf

Conditia este -Ia fel ea la urrnatori i pasi - sa va autentificati ca root ill sistern, Prograrnul Pnpdump citeste toti parametrii placilor plug&play, care sunt instalatc ill isternul dumneavoastra, I?i ii afiscaza in fisi eru I ./etc/isapnp.conf". Puteti vizualiza sau edita acest fisier ell orice editor de text. Arnanunte referitoare la accste lucruri aflati prin "man pnpdump", "man isapnp" si "man isapnp.conf", A doua mare problema care se iveste in legatudi eu placile plug&play: atribuirea resur .elor pentru aceste placi estc efectuata dinarnic in anumite siruatii. Deoarece driverele placilor de sunct, dcocamdata, necesita sub Linux adrcse tatice, acelea trebuie neapsrat anulate, dezacrivand din Bros configurarea automata plug&play.

Atribuirea resurselor: Fara a recompila kernel-ul, lndlcati modulului de sunet in fi§ierul "Jete! conf.modules". ce resurse sunt necesare placii.

Dt:1l!I.IkMJ..a't:11M -.l

a .... /l!Drl.n:/l..1fD11W"lIkl91l

....~

U'I ""'11I".rlt~nt..ulni:MIn/$~alt.ol.

......

HrUrId,.. ~
O

a.lia5 dia.r-.1I.)lIr-1~It. ,..t-uuYll m I!lb~rllb. lip-uon. a&I 11:111._1 mptl"nr., Idllb_c:Ild. 1."t!x3.

1_~

._1 diIal,..
·_k

°.wlbb_ur;§ -tJIII_.lO-ftl:l3Q

Deschideti - urmatoarele
alias alias alias

fisierul linii:

.,fete/coll f.modu-

le .. eu un editor ~i cautati - daca exists cbar-major-14-off sound off midi off

in caz contrar, verificati eu "Is-mod", dacii au fost incarcate rnodulele electate, de exernplu:
Module Size Used by opl.3 1072B 0 (autoc1ean.) ad1B16 7760 0 (autoclean) sound 55460 0 (autoclean) -> [op13 ad1Bl.6] soundlow 208 0 (autoclean) -> [sound] soundcore 20B4 5 (aut.oclean) > [sound]

altor pilei plug&play

Instalarea ultenoari

a

Placile plug&play pot ridica problerne chiar si rnai tarziu, anurnc daca peste catv a timp, cand in talati 0 alta placa plugscplay, sisternul de sunet nu mai functioneaza corecr sub Linux, Cauza consta in faptul ca, dupa instalarea unei alte placi, resursele sistemului unt reatribuite automat, iar pararnetrii veehi pentru driverele sub Linux nu mai core pund eu actuala configuratie a sisternului, Si de aceasta data trebuie sa apelati la prograrnul Pnpdump pentru noua configuratie a parametrilor de modul ai kernel-ului.

Dezacrivati toate aceste linii, plasand In fata fiecareia semnul ,,#". Cauta~ in liniile urmatoare modulul pentru placa durnneavoastra de sunet, Eventual, un tip compatibil. Eliminati comentariile (#) din fata Iini i lor, care configureaza modulul (vezi exemplul din imagine). Introduced pararnetrii resurselor notati 13 inceput (,.io=", ..irq=" si asa mai departe). Salvati fisierul $i tastati, pentru verificare, illtl'-(l linie deintroducere urmatoarele:
cat /dev/sndstat

e va afisa un continut asernanator cu ceea ce urmeaza:
OSS/Free:3.Bs2++-371130 Load type: Driver loaded as a module Kernel: Linux Heron 2 . 2 • 5 #3 Fri Apr 1 17:04:34 MEST1999 1686 Config options: 0 Installed driver s : Card config: Audio devices: 0: AD1B16audio driver (DULEX) Synth devices: 0: yamaha OPL3 Midi devices: Tim.ers: 0: System clock Mixers: 0: AD1B16audio driver

Este important ea "ound", " oundlow" $i .soundcore' sa fie incarcate. Daca nu, probabil ca nu este totul in ordine in fisierul "etc/conf.modules". Daca doriti sa aflati mai rnulte arnanunte referiroare la acest fisier, cititi rnanpageul Cll "man conf.rnodules". Avcti si posibilitatea de a tncarca aceste module manual:
modprobe soundcore modprobe soundlow modprobe sound modprobe op13 modprobe

de mocIul

Se ingroati gluma: indicarea parametr1lor

Doar foarte rar necesari: configu~ia kemek.llui
Numai in cazul in care producatorul nu a cornpilar in kernel-ul distributiei suport pentru placa de sunet, trebuie sa configurati mai intai un nou kernel. Pentru acea ta, intrati in subdirectorul ,/usrlsrc/linux". Nici aici IlU puteti ncoli dreprurile de root. Daca niei asa nu puteti intra ill acest subdirector, cauza consta, probabil, in faptul ea IlU a fast Inca instalat eodul sursa pentru kernel. in aceasta situatie trebuie sa preluati pachetul de pe CD-til de instalare, Pentru recoil figurarea propri u-zisa a kernel-ului aveti mai multe posibilirati: eu "make con fig" introduceti setari Ie necesarc intr-un soi de formular ell intrebari si raspun uri prin eonsola de text. ell "make rnenuconfig" a vep la dispozide

Majoritatea distributiilor bazate pe kernel-ul 2.2 au cornpilat in mod standard suportul de sunet ca modal. Astfel cli nu mai este necesar a compilati un nou kernel.

OSSM!ii!oIIIiiiIIIiYD

....

-

.,..

Selectarea placii de sunet: Prin "make xconfig" conflqurat! placa de sunet. "ass sound modules" prezinta 0 mai mare varletate de modele. "Help" va ofera lndicalii suplimentare ..

Februarie - 2000

!'!4:I1i1

81

Linux PIleI de aunet .. TV

I
I
;V

I'"

",In

I
v

v"'
"m
"m m

...
..
+.

·.

Configurarea
_far "' .. __ ' ..... ..... 11 .........

placllor

1

TV: Setarilekernel-ului
pentru placlle TV se ana in optiunea "Video for Lin ux" .Aproape toate placile TV functioneaza sub Linux.

jul "Sound initialisation" si "SolUld initialisation complete", puteti concluziona ea parametrii indicati nu sunt corecti,

_1woI __

.....
."

· ....
n
n

AOSc..,

__

-.-"""

Altemative de drivere: oss ALSA
hiar daca intre timp kernel-ul Linux suporta 0 multitudine de placi de sunet, exists inca 0 serie intreaga de astfel de placi ramase pe dinafara, In cazul in care sunteti nefericitul posesor al unei asernenea placi, nu rrebuie a disperati. Pentru ca, pe linga driverele kernel-ului obtinute in mod standard, exista ~i comercialul Open Sound Systems, pe scurt OSS. Proiecrul cunoscut ca OSSlFree ofera drivere pentru 0 serie lntreaga de placi .;;i se ataseaza kemel-ului. Versiunea completa, comerciala, este atas ata unor distributii sau poate fi obtinuta la un pret de 20 USD. In afara de placile PCI, aceasta este adecvata oricarui hardware de sunet, Tndeosebi placile plug&play pot f utilizatc astfel Tara probleme. Sub SuSE-Linux 6.1 all 6.2, comercial se va instala dupa cum urmeaza: 1. Instalati pachetul de pe CD-ul de instalare eu Vast. Veti gasi "oss" In eria "pay". 2. Intrati In directorul /tmp/osslinuxXXX/' ~i apelari aeolo programul de instalare "loss-install". 3. Dupa instalare trebuie sa va asigurati cd initializarea sound-ului se va realize automat 1a boot-area istemului. Pentru aceasta trebuie sa editati fisierul de boot Linux, care se numeste in distributia SuSE "boot.local" .;;i se gaseste in directorul ,.Isbin/init.d". In acest fisier introduceti urrnatoarea linie:

,i

1oIIrv~_
GimTok_"""

+. +m ",m

Trv:sl

not

RadU

DItd

..

_IIIII_F ........
~_farUnux

OK

-,
make make make make make dep clean bzlmage modules modules_install

un meniu text. Cea mai confortabila variants din punct de vedere optic

make

xconfig

afiseaza sub X Window ferestre grafice. Procedeele nu se deosebesc foarte rnult, Util este faptul ea se pastreaza setarile efectuate la 0 cornpilare anterioara a

kernel-ului.

Acum trebuie a copiati kernel-ul creat in meniul de boot.

nou

Pentru activarea hardware-ului de sunetaveti doua variante: cu "y" driverul este eompi lat automat in noul kernel, in ti mp ee ell optiunea ,m" driverul este incarcat ca modul la boot-are. Indicat este, totusi, ca modulul fie iategrat, avantajul fiind pe de 0 parte, faptul cii nu se extinde inutil kemel-ul, iar pe de alta parte, adaptarile u1terioare ale parametrilor nu mai sunt legate de 0 noua compilare a kernel-ului. actualizare a fisierului de configurare de modul va fi atunci suficienta. In cazul unei plilci p lug&play nu puteti evita utilizarea driverului modul, deoarece la boot-area sistemului de operare ace ta mai trebuie initializat prin "isapnp". Insa programul Isapnp este activat abia dupa lansarea kernel-ului, In programul de configurare trebuie sa activati mai intai optiunea "Sound Card Support" eu ,01" Din lista cu placi de sunet, selectati-o pe cea dorita. Toate celelalte dezactivate ClI "n". Daca

cp /boot/vmlinuz Ibootl vmlinuz.old cp arch/1386/boot/bzlmaae / boot/vmlinuz
Prima linie salveaza vcchiul kernel. Acest lucru este util, deoarece la reconfigurate pot aparea erori, care pot cauza blocarea si ternului la boot-are. De aceea - inaintea primei boor-ari a sistemului creati pentru siguranta ~i 0 discheta de boot cu vechiul kernel. afara de aceasta, trebuie sa actualizati Lila, 10 cazul in care acesta este managerul de boot pe care iI fa losi ti, Prin inrermediul comenzii

ass

sa

a

In

make bzlilo
incheiati .;;i aceasta parte a insta lari i.

/usr/lib/osa/soundon

Ciutar_ erorilor ,i a eventualelor contliete hardware
Este momentul unei prime rulari de test sub Linux. De regul~. functioneaza toate placile suportate. Tn caz contrar, cauza este uu conflict hardware. Verificati, deci, daca alte placi instalate folosesc aceleasi resur e hardware $i incercati sa eliminati aceasta problema. Puteti constata daca exista un asemenea conflict, de exemplu urmarind la boot-are afisarea. Dadi aeolo nu apare dupa mesa-

(Advanced Linux Sound Architecture).
Scopul acestui proiect consta in dez-

i un alt proiect

Cu putin timp in urma a fast realizat legat de sunet: ALSA

setati optiunea

raman

ProbJeme c;u aplicatiile
Arunci csnd software-u I nu functioneaza, placile de sunet pot fi utilizate - dupa
am descris - aproape fiirli probleme ub Linux. Dar accst lucru nu lnseamns nici pe departc eli redarea sunetului funcrioneaza in orice situatie, Nu toate programelc sunt ill mlisura sa utilizeze muncie de sunet ale kernel-ului sau din Open Sound System. Din plicate, exista insa 0 serie de utilitare ~iprograme, care lucrcaza ell propriile conversii de drivere, dar care pol fi
CUIll

ass, yeti avea Ia.dispozitie

o lista mai arnpla cu diverse placi, Parametrii resurselor trebuie introdusi doar daca nu ati optat pentru varianta cu module. Ce optiuni trebuie activate depinde de hardware-ul dumneavoastra, Cu aceasta, reconfigurarea kernel-ului s-a incheiat. Nu mai trebuie dedit sa salvati, Urmeazs apoi compilarea propriu-zisa a kemel-ului si a modulelor:

urnite nurnai pe foarte purine placi.
Un cxcrnplu in acest sens este ernulatorul DO Do emu, Acesta permite, teo" rctic, redarea sunetului din programele DOS emulate sub Linux, insii rutinele sale pot f rulate numai pe placi cornperibile 100% Soundblaster.

Programe pentru rularea CD-uri!or, fisleretor MP3 sau MIDI exista din plin: in imagine, Freeamp. deosebit de pretentlos din punct de vedere grafic.

82

1!t,U"P

Februorie - 2000

Linux
PI8cI de .... net

.. TV

II.~':;"~"";.'~"'"~· ;;~~~~~~~~~~~a.1I
.. y
v

y

R1.
I'n

mvn
n

JoySUCk~

Das*PC~.JorsUcks""~S
FPGarrmg and ....

"y

...,m "m "m
"m
m. IV m

vy
vY ",y

." _.11,. _, -.. •• .n
••
IinI'M GnP Joysti<

n

Catl

A.1D

cooltDllrrl

_ _ .... ....

t.o!I'to<. """

,"y.1kl<o

~",,"ysti<OS toyslidc.s ~

!I"""!"""

Joystick: Pentru a instala un joystick sub Linux, trebuie sa selec-tati in tool-ul de conflqurare a kernelului "make xconfig" punctulde meniu "Joystick support".

Configurarea kemekalul nu este suflcient8; lan~i ,I alte module
Reconfigurarea kernel-ului nu este suficienta, Alaturi de modulul propriuzis pentru place TV trebuie lansate si cateva alte module. Nurnele exact al acestora depinde de modelul utilizat, In primul rand trebuie sa initializati placa durnneavoastra TV, altfel va Iipsi sub Linux redarea sunetului aferent. Pentru WinTV de la Hauppage este suficient III acest sens sa introduced urmatoarea cornanda in consola de text:
modprobe

Tbr'vsU.lI!!IIlsr

OW'eclCOrlnoC:l

gMilpadl

"y ~m
v v

••
.,.

""Pi
HU"

llgh"*'9'~
SHES.

y 'I

n

PSX.

WUt1isystem JoYIUCD

jOyltieD and Uamepllhi

and

pni!!pad:l

Sep ..... llIftb.ys\ilr[l n TurtIOGnJX

......'1 v m


OK

..utI:s)"Stam

i'ptkk ~"12I'facll

_j

"".
in versiune beta. Modulele suntadecvate doarpentru kernel-urile 2.0.36, 2.2.5 ~i 2.2.!o pe CPU-uri Intel. De altfel, dezvoltatorii ALSA au indus deja aceasta placa de sunet pe baza surselor fiicute disponibile de catre Creative. Caleularoarele mulri-procesornu suntsustinute, Pentru posesorii unei placi de sunet Live, aceasta este alegerea in ceca ce privest driverul. EI este compatibil cu OSS, suporta redare ~i inregistrare fi.. lI-duplex. In afruit de aceasta, controleaza MIDI-Interface, rnixerul analogic si - pentru kernel-wile 2.2 - ~i portul de joystick. Conditia pentru ca ace fa sa functioneze este ca suportul pentru placa de sunct in kernel-ul dumneavoastra sa fie activat :;;isa nu fie setate ~i alte placi de sunet (chiar ~iin, etc/confmodules"),
deocarndata

voltarea unui pachet functional de drivere pentru pJaca de sunet bazat pe OPL. Primele versiuni beta ale proiectului seaflapehomepage-uIALSA(www.alsaproiect.org) ~i pot fi folosite pentru testare, Oricum, este indicat - ca in cazul oricarei versiuni in dezvoltare - sa eititi cu atentie toate fisierele readme F AQs ~i lista deja descoperitelor erori. Actuala este momentan versiunea O.4.lb.

In afara de aceasta, trebuie a mai stabiliti ce fei de cip de tuner este pe placa TV. Pentru un tuner PAL de la Philips introduceti urmatoarea cornanda:
tuner type=~

msp34()()

modprobe

Drivere sptN:iale pentN Sounclbl_ter Live
Alaturi de diverele de kernel si de cele doua proiecte oficiale de drivere as ~i ALSA, exista ~i0 alta varianta, 0 colectie - este drept, nu foarte cuprinzatoare - de alte drivere, care sunt programate, in general, pentru purine placi de sunet. Un exemplu de mentionat in acest context este driverul pentru Soundblaster Live. [n locdea pune ladispozitiacornunitatii Linux specificati lie programate a Ie placii, Creative a dezvoltat propriul driver bazat pe module pentru Linux, care se afia

Televizor sub LinlDD instalarea plicilor TV
La Felca $i pentru placile de sunet, exists pentru placile TV anumire posibilitati de instalare .. De lin suport bun se bucurii in special placile TV, carese bazeaza pe chi psetul BT 48 respectiv BT878. Este cazul, de exemplu, al placilor de la Hauppage ~i Terratec, dar ~i illtreaga serie de modele de 0 la alti producatori pot fi determinate sa ruleze sub Linux. Instalarea placilor TV se aseamana foarte rnult cu cea a placilor de suner. Mai intai trebuie sa reconfigurati kernel-ul si sa setati top parametrii pentru driver, precum "make menuconfig", Acestia pot fi ga i~ sub "Character Devices", sub numele de "Video for Linux", Ca si in cazul placilor de sunet, trebuie sa integrati driverul ca rnodul, Acest driver este integrat incepand cu versiunea 2.1 a kernel-ului, In cazul versiunilor rnai vechi trebuia sa introduceti driverul manual, Acest lucru este valabil si astazi pentru situatia in care placa dumneavcastra TV nu este suportata de driverul de kernel. Atunci trebuie sa incarcati din Internet driverul adecvat ~i sii.-l instalati, Dupa aceea, mat trcbu ie dear sa recompilati kemel-ul si sa il copiati in directorul de boot.

Ca urmare a multitudinii de posibilitati de configurare, este indicarsa cititi cu atentie textele de help adecvate, inainte de instalarea placii TV. Dupa ce au fost incarcare coreet toate modulele, puteti apela la mice program de placa TV, pentru a vizualiza pe monitor, chiar si sub Linux, emi iunea preferata. Performanta driverelor pentru pliicile TV pentru Linux a crescut destul de rnult in ultirnul tirnp, Practic, toate faciiitatile placilor pot fi exploatate ~isub Linux, Printre acestea se nurnara, de exemplu, videotext ~ichiar si noua tehnologie Intercast, prin intermediul careia pot fi receptionate pagini Internet prin semnalul TV. In afruii de aceasta, exists proiecte in CUTS de dezvoltare, pentru a putea utiliza telecomanda eu infrarosu pentru selectsrea programelor sau reglarea volumului, Deosebit de indragit este prograrnul K winTV, care poate fi folo it numai sub KDE.

Informa,ii
Programe pe CHIP CD:

Plicerea de a Juca: integrarea JOJStick-urilor
Linux suporta joystick-uri de ceva timp, Driverele necesare in acesr sens sunt integrate inkernel incepand Cll versiunea 22.x, in timp ce la versiunile mai vechi trebuia adaugat un patch special de kernel, Coufigurarea kernel-ului se realizesza - cum am descris si Ia placile de sunet - prin "make menuconfig" sau "make xconfig" ca root in directorul ,jusr/srel linux". Game rnodelelor suportate e intinde de La seria Logitech Wingman pana la Sidewinder de la Microsoft. Oricum, existii destule modele care nu sunt suportate. Joystick-urile USB nu pot fi nicicum utilizate inca, deoarece kerneltil actual nu recunoaste aparatele USB. Michael Mielewczik. Jan Kleillert. Ciprian Valda [!I

..•/linux/sunet
Tire Linux Joystick Driller http://atrey_karlin.mff.cuni,czl-vojtech/ joystick Video fOI' Linux http://roadrunm:r.swansea.uk.linux.org! v41.shtrnl World for Video www.mathematik,uni-kl_de/-wenk/ kwintvllinks.html Advanced Limtx Sound Architecture www.alsa-project.org Open SOUlld System (OSS) www.opensound.com Drivere pentru Soundbiaster Live httpJldeveloper.soundblaster_comJ-linux Lokisoft www.lokisoft.com Llnuxgames
www.linuxgarnes.corn

Februarie - 2000

1!I,,,iI

83

Internet
Prolacte apeclale

N • t Generatio
"Actualullnternet va suferi cat de curand un colaps". Aceasta prevedere sumbra.chlar daca pulln probablla, ar fi [ustlflcata daca observam dublarea la fiecare trei luni a numarulul de site-uri ~i crestarea exponential a a nurnarulul de accesarl.
firmatia de rnai su poate sa fie si onc!uzia faptului ea Intemetul ste greu sustinut de vitezele de tran fer i tehnologiile de transmitere a datelor, Transmisia de mare viteza prin fibra optics a avut un mare impact in ultimul deceniu. tn ciuda performantelor, backbone-uri Ie de mare capacitate nu sunt disponibile Inca utiLizatorilor finali sau aplicatiilor, dupa cum cererea ar impune-o, Internetul nu poate sustine transrnisia de date cu 0 viteza intre utilizatori (end-to-end) mai mare decat cativa Mbps. Dimensiunile medii ale fluxului informational tranzactionat prin Internet e te limitatin prezent la aproxirnativ 5 pana la 10 Kb/s. a altii tendinta observabilii este cresterea numiirului de "hop-uri" (nurnarul de ervere prin care 0 informatie trece intre doua noduri) care se poate traduce lntr-o crestere a probabilitatii de pierdere a informatiei ~ia intiirzierilor. Observand aceste deficiente ale retelei mondiale, universitatile americane si centrele de cercetare din Statele Unite au considerat oportuna crearea unei retele separate, dedicate cercetiirii I?icornunicarii inter-universitare, in scopul conceperii I?ipromoviirii noilor tehnologii ale informatiei, Initiative e te cunoscuta sub denumirea Next Generation Internet (NGI). Principalul scop al programului NOI e te, prin urmare, de a dezvolta tehnologiile care permit retelelor a se reduca dramatic in dimensiuni $i sa creases in vitezs ~i accesibilitate conccntrandu-se

in principal pe capacitatea de a se adapta la solicitiiri extreme ale utilizatorilor. Ne referim la tebnologii de comunicatii ~i retele care vor pennite dimensionarea la ccrere a Hitimii de banda alocate unui utilizator, ca ~isoftware de admini trare ~i analizare a rerelelor cu complexitate tot mai mare. Pentru a perrnite cercetatorilor in dorneniul retelelor de a experimenta ~i impune prograrne prototip, sisteme ~i aplicatii, s-a trecut la realizarea UJ1W super-laborator de testare pe 0 suprafa!a care cuprinde aproape intreg teritoriul Statelor Unite, denumit SuperNet Testbed. Crearea unui SuperNet insearnua maximizarea eficientei transmisiei de date end-to-end in conditiile in care cererea de rate de transfer de gigahi]: pe secunda sa fie satisfscuta si pentru utilizatorii finali. SuperNet este 0 retea americana intinsa pe 0 nne larga, alocata cercetarilor in dorneniul retelelor ~i aplicatiilor dedicate acestora, Aceasta retea este compusa din mai multe structuri regionale, interconectate ~i inter-operante: TON U pentru coa ta de vest a SUA cu capacitate de 10 Gbps; HSCC (High Speed Connectivity Consortium) 0 retea care conecteazs diverse retele intre ele la 2 5 Gbps end-to-end; ONRAMP, BOSSNET, ATDNET etc . Pentru a avea 0 conexiune Internet ultra-rapidji, un backbone de mare performants are 0 valoare intrin eca numai In conditi ile in care punctele de conectare a utilizatorilor la acesta - asa-nurnitele "pomts of presence" sau POP - sa asigure un nivel ecru valent de performanta, Trebuie sa admitem ca 0 retea e te ca un lan], care este la fel de rezistent ca ~i cea mai slaba veriga a sa. Penrru rezolvarea acestei cerinte cateva universitati arnericane s-au reunit, sub denumirea de North Carolina Network Initiative (NCN1), inca din J 996, creand 0 retea care poate servi orice POP la nivelul de trafic multi-Gbps ce va fi asigurat de Next Generation Internet. De aici a rezultat si denumirea acestei retele: "GigaPOP". Reteaua seamana cu un mare nod feroviar ~i este un punct central de distributie prin care uriase cantitati de date sunt vehiculate catre diverse puncte finale. De la aceste tehnologii panli la TNTERNET2 nu rnai era decat un pas.

INTERNET2 pentftl revoIutlon.rea cercetirtl inter-unrveraltare
TNT RNET2 (12) este de fapt produsul unui efort conjugat de dezvoltare a unor tehnologii I?i aplicatii de Inter-

84

·

Internet Pro.eel. apeclale

II

Reteaua expertmentala SuperNet acopera intreg teriloriul Statelor Unite. net. vitale pentru cercetarea ~i educatia in inva\iima.l1tul superior american. 12 nu este 0 retea care va inlocui actualul Internet. Reteaua 12 realizara intre universitsr: Ie arnericane uneste aceste institutii tntr-un urias conglomerat de cercetare in interiorul caruia ideile ~i realizarile tehnologice pot fi instantaneu cunoscute si accesate exclusiv de catre rnembrii acestei retele, Acest lucru a fo t posibil deoarece Statele Unite ( pre deoebire de alte ~iiri)considers ca univcrsitatile sunt principala sursa atat de cerere de tehnologie avansata ciit si de talent de implementare si creare a acesteia. Pentru a functiona, proiectul fNTERNET2 a avut nevoie, rnai intai, de 0 retea de tip GigaPOP care poate asigura mai rnulte caracteristici esentiale: fiecare conexiune la GigaPOP trebuie sa aiba 0 capacitate mare (eel putin de 622 Mb/s), o fiabilitate ~i disponibilitate ridicate: trebuie sa utilizeze protocolul internet OP) ca un suport prirnar, dar sa suporte orice alt tip de protocol ce se va dezvolta in noua tehnologie; trebuie sa permits masurarea traficului si culegerea datelor; sa permits migrarea spre diverse servicii ~i aplicatii de retea, La prima vedere, analizand cerintele impuse retelei, pare cli sisrernul client al JNTERNET2 este un desktop dedicat, ruland un sistem de.operare multi-tasking (un fel de NT sau de UNIX) pe un proce-

sor high-end (RlSC san cu nucleu Pentium Pro) eu 0 ia(ime de banda a conexiunii e~trem de marc (eel putin de 25 Mbps). lntr-adevar, aceasta ar putea fi platforma dorninanta, dar nu Si exclusiva. Terrnenul de calculator "desktop" va deveni in curand un anacronism, odata Cll explozia de alte tipuri de dispozitive de comunicatie, Astfel ca aplicatiile INTER ET2 vor trebui sa lucrezc lntr-o increngatura de conexiuni in care indivizii, cu multiple dispozitive de acces, a poata primi si comunica cu alte increngaruri cornplexe de retele, Aceasta varietate de dispozirive include laptop-uri, PDA (Personal Digital Assistants'; sau statii de lucru fixe. Tar cum PDA-urile ~i telefoanele portabile "internet-ready" sunt astazi inrr-o continua tendinta de penetrare pc piata, se asteapta ca VOl' inlocui, eel putin in rnediul privar, de ktop-ul clasic, La crearea sa, in 1996, au participat 34 de instirutii, ajungand astazi sa fie sustinut de rnai mull de 160 de centre universitare si de ccrcetare. I TERNET2 reprezinta acum lin rnediu de cercetare dedicat dezvoltarii unor aplicarii si infrastructura de retea de noua generatie, Scopul sfiu este, conform administratiei Clinton, "sa conecteze 100 de in sritutii la 0 viteza de 100 de ori mai marc decat cea a actualului Internet ~i 10 institutii la o viteza de 1000 de ori mai mare". Pentru ca aceste copuri sa fie atinse, arhirectura INTERNET2 a ajuns sil asigure 0 infrastructure locala de 10 Mbps la fiecare desktop, 500 Mbps pe trunchiul de retea al zonei ~i0 conexiune de 1,55 Gbps la GigaPOP. Aplicatiile unui asemenea sistern sunt imediate: inva\amant la distan~a, biblioteci digitale, ide tcleconferinte, laboratoare virtualc consultatii rnedicale online, siguranta nationala, cercetare ill en rgetica, biomedicine. rnonitorizarea

rnediului,

Structura modelului INTERNET2
Pentru a descrie rnodul in care 12 este conceput, vom apela la 0 enurnerarc a principalelor dornenii in care se de ra~oara cere tares cooperative. Componente - conceptia de programe, obiecte si alte module software care vor trebui sa fie integrabile ~i nu integrate, Cateva clase de componcnte rnai irnportante ar fi: serviciile de autentificare, autorizarc si va Iidare: servicii le de stocare ~i prezentare; componentele de
simulare,

Mai multe retele de tip GigaPOP sunt inlerconectate formand un "nor" de conexiuni de mare vlteza,

SUP0rl de dOCllfIl€lIi€ complexe - docurnente ce contin rnediile de lucru, in-

Februarie - 2000

1*1,,,'#1

85

Pro.ect. epecIale

Prin INTERNET2 cercetartle se pot face la distanta, prin tele-actionarea instrumentelor §i robotllor amplasati in diverse centre. clusiv web, in care se pot introduce texte; obiectele pot f integrate cu elemente de informatie pasiva si acriva, Servicii - categoria contine servici i de intennediere a tranzactiilor cu componente, obiecte .;;iresurse pentru integrarea lor in aplicatii, lnterfete de programare - dezvoltarea de noi API-uri (Application Programming Interface) pentru diverse aplicatii si service va avea un caracter desehis, pentru a fi accesibile oricaror interventii din exterior interventii necesare pentru imbunata\irea API-urilor. Monitorizarea caliuuil serviciilor: aplicatiile vor putea sa "negocieze" si sa obtina caracteristicile serviciilor de networking necesare (de exemplu, latimea de banda, calitatea sau nivelul maxim garantat de intarziere).

Nevoia de INTERNET2
Sa presupunem ca lucrez la 0 universitate unde rna ocup cu cereetarea stiintifica. De asemenea, presupunern ca

mi-arn dedicat ultirnii patru ani sistemelor de operarc ~i intentionez sa public 0 carte intitulata "Utilizarea retelelor de tip Window 3.ll in cooperarea interuniversitara". Lucrarea este scrisa, totul este salvat ~i gata pentru publicare, tllsa a aparut 0 problema majora: ca urmare a avansului tehnologic rapid, industria de software declara depasit si ternul de operare Windows 3.11, caruia mi-arn dedicat ata~ia ani din viafa. Pentru cea de-a cincea generatie de ervere au aparut Window NT, i Novell, Linux sau Unix, iar sistemul pe care l-am aprofundat a ajuns in cO~1I1 vechituri ale istoriei. cu Efortul de eercetare a avalansei de software furnizata pe pia~ definnele specializate searnana, ln momentul in care ajunge in faza de publicare, mai degraba cu un studiu arheologic. Daca dore c sa supravietuiasca acest tip de cercetare tehnologica, am nevoie de un mediu de eercetare, separat de babilonia Internetului, in care pot colabora cu alti oameni de ~tiinta. Deoarece un astfel de model nu este conceput in gandirea traditionala, orientata spre afaceri ~i piata, el mai po ate oferi :?i lin alt avantaj, acela de a permite cercetatorilor nu compartimentelor de marketing ale marilor companii, a impuna standardele. Poate parea 0 gandire prea ideali ta, dar copul investigatiilor stiintifice, chiar si in dorneniul calculatoarelor, nu e te crearea de produse cu copyright ~imarketing ci diseminarea de cunostinte.

Laborator delestare
INTERNET2 poate servi atat ca suport de testare a noilor idei, dit si ca "trusa de prim ajutor" pentru cercetatorii care nu p t coneura (in sens financier) cu firmele de tehnologie in ce priveste accesul ~idisponibilitatea resurselor, Sii presupunem acurn di, din postura de student, ar trebui sa iau 0 decizie ex trem de impcrtanta - de exernplu unde rna voi angaja dupa absolvire? Am capacitatea de a cerceta si crea un produs nou in domeniul tehnoiogiei informatiei, dar nu stiu cum sa ma fac cunoscut pe piata. Apelez la Internet pentru a vedea ce olutii am. Deschid un browser si gascsc paginile unor cornpanii ca IBM Intel, Microsoft, etscape care abunda de noi produse ~i tehnologii care VOT fi disponibile In viitorul apropiat, dar gasese putine referiri specifice care pot interesa un pasionar cercerator Ulterior, deschid paginile acelorasi companii din INTERN -T2. Mesajele de aici sunr altele: 0 detaliere a noilor directii de cercetare ~i succe ele obtinute pana acum, profi IeIe celor care si-au adus contributii

IJanurea , 11~W*S
,

~RJ"

Ite~ew

~3nnn·~fI , 'UlllIqJntan • !51lJm.DrnlfJ
• 1111 ".-pnbll

. /. lftG late! ~II
I'

...........

~....
~

I,

: Tt.G odeIIS"'_'e~'
...... } I~
PnIJ

"

Ulw

• £ISClT Sr..lk.-d 1st

tlfHhlTwJIM tEKmCnb

• p5ClT

• .k1Jll'Cl151: ",

III

.. • • IdIl:lIlDcimt~ ,

'~iWnH.lt
• IllteJM'lI~

Cooperarea inter-universitara in domeniul cercetarll de inalta performanta va cuprinde cele mai importante centre de pe glob. •

86

I.,,I, '#II

Februarle - 2000

Internet
Prolecte

specla"

la dorneniul respectiv, ideile in sine. Gasese de asemenea aplicatii oftware In variante de testare, publicate In copul promovarii, prin colaborare ~icontributii externe, a unui produs final util, Oeci, unde as alege sa lucrez daca as fi un tudent talentat: in afaceri sau in mediu! universitar? Unul dintre avantajele nouJui INTERNET2 este acela di poate usura luarea unei decizii prin crearea unei punri de legatura intre aceste doua lumi, facandu-le mai putin despartite una de cealalta, Din punct de vedere al omului de afaceri VOl avea la dispozitie viteza necesara pentru realizarea de videoconferinte, dar asta numai daca am contribuit financiar la constructia sistemului INTERNET2. Tehnologia INTERNET2 e te dezvoltata 111 exclusivitate pentru universitati, toate companiile americane care sponsorizeaza acest proiect tntelegand faptul cii cercetarea universitani si perforrnantele invatamiint1llui superior sunt importante pentru societate ~i trebuie sa Ie acordiim 0 atentie deosebita, Torusi, tehnologiile care au fost dezvoltate si perfectionare prin sistemul INTERNET2, folosindu-l ca pe un laborater online de mari dimensiuni, pot fi apoi extinse la actualul lnternet, utilizat de restul lumii, permitandu-rni sa folose c tehnica videoconferintei ~i In scopuri personale (de exemplu a trimit 0 felicitare audio-video sotiei, la serviciu). Daca as fi un om de afaceri as alege, pentru moment, sa imi asigur 0 conexiune Intemet optima prin intermediul unor provideri (TSP) de cal itate, sa sponsorizez Invatamantul $ i cercetarea uni versi tara pentru a beneficia in vii tor de aplicatiile dezvoltate de acestea in INTERNET2.

Prin jungla terminologiei INTERNET2
Viteze de acces standard in retele WAN (Wide Area Network): - DSO: 64 kb/s (aproape egala eu viteza unui modem performant) - Tl: 1.544 Mb/s (viteza tipica a unei conexiuni ISP de dimensiuni mici/medii la Internet) - DS3: 45 Mb/s (viteza conexiunii

vBNS)
- OC3: 155 Mb/s (conexiunea cea mai folosita la reteaua americana Abilene) - OC 12: 622 Mb/s (cea rnai ridicata viteza a retelelor narionale de LlZ ge· neral in SUA) - OC48: 2.4 Gb/s (viteza pe backbone-ul Abilene la lnceput) - OC192: 9.6 Gb/s (viteza retelei Abilene proiectata) - Ethernet: 10 Mb/s (viteza majoritatii conexiunilor in LAN) - Fast Ethernet [OOMb/s (viteza la care carnpusurile universitare se Ieaga la Internet) - Gigabit Ethernet: 1000 Mb/s; ISP (Internet Service Provider): fumizor de servicii Internet, POP (Point-of-Presence): locatiiIe in care ISP se conecteaza la Internet ~i of era conexiuni locale clientilor, fie prin circuite inehiriate, fie prin conexiuni de tip dial-up. Un ISP de mici dimensiuni poate avea un singur POP, In timp ce un ISP de nivel national poate avea cate till POP in aproape toate zonele metropolitane mario Video 1P multicast: prin ..IP multicast", un singur canal de retea video no!ogie, coexistand pe 0 piata intr-o acerba competitie, lanseaza noi produse ~i idei rara sa se preocupe prea mult de 0 reala cercetare stiintifica. INTERNET2

Viitorul: cercetare afaceri?

AU

De eori lurnea afacerilor are un impact negativ asupra cercetarii stiintifice erioase pe Internet. Multe firme de teh-

serveste toti utilizatorii unui segment dat de retea ~i nu necesita canale separate pentru fiecare dintre acestia, Transmisia de tip"lP multicast" poate f scalata oricat de mult, pan a la virtual, 0 audienta globala, QoS (Quality of Service): Unele aplicatiialenouluilNTERNET2(cum ar fi tele-chirurgia sau conducerea de la distanta a unui instrument stiintifie) necesita limite de "laten(fi" ~i,Jitter", sau 0 latime de banda rezervata tn comunicarea end-to-end. QoS e te un parametru care este cerut de aplicatie si care trebuie asiguratde retea in cadrul unei legaturi prin INTERNET2. Litime de banda: latimea de banda poate fi considerate ca Bind viteza efectiv1i la care bitii sunt transmisi de la sursa catre destinatie, sal! dimensiunea canalului dintre doi utilizatori. Latentareste intiirzierea pe care o inregistreaza un pachet de date in timpul transmiterii sale de la origine la destinatie. Aceasta lntarziere este 0 problema esentiala pentru retelele de mare performanta, deoarece exi ta 0 stransa relatie intre latenta ~ilapmca de banda maxima efectiva pe care 0 poate sustine 0 conexiune. Jitter: variatia tirnpului necesar transmisiei unui pachet de date intre doua puncte. Jirter-ul esre 0 problema in aplicatii de nivel inalt cum ar fi [p muJticast datorita faptului ca mici deviatii in rata de transfer devin intreruperi suparatoare in fumizarea imaginii video, in cazul in care nu se aplica tehnici speciale de buffering.
Jl0U teritori:u cornplet accesibil, departe de conceptele simple ~i restrictive de tip client/server. Darsi mai important este ca tehnologiile vor migra ~i in sens myers. Adica tot ce se va descoped in 12 se va aplica cu siguranta ~i in actualul Internet. Poate ca productia de tehnologie va fi si in continuare apanajul statelor dezvoltate, rnsa ideea Cll care a pornit 12 rnii tulbura si lntristeaza mai mult ca orice: ,,Mai presus de banii firmelor ~i companiilor rnultirnilionare sta educatia ~i cercetarea universitara", Fara alte comentarii.

catre un

prornire

tual in care cercetarea sriintifica sa poata avea loc liber, Tara a detrona pozitia dobiinditii de firme pe actualul Internet. Multe din endintele regasite in tehnicile de programare ale ultimului deceniu vor contribui sem nificativ la mediul de aplicatii ale INTERNET2. Lumea noului INTERNET2 va fi diferita prin faptul ca va avea capacitatea de a migra toate aceste tehnologii

a asigure

un spatiu vir-

Riizvan Panaitescu

1!1 87

Internet
Configurare

\

178.139.154.169 184.168.136.122 211.247.158.132 147.178.159.126 158.169.131.174 168.148.192 149.178

Co

ea este vitala
Functie de accesibilitatea softwareului providerului de lntemet, acesta realizeaza uneori automat anumiri pasi in rutina de instalare, rnergiind pana la instalarea completa a Dial-up etworking sau numaiintroducerea anurnitor pararnetri. Ca orice sistern care functioneaza automat, nici aceste rutine nu sunt impecabile, esecurile nefiind deloc 0 raritate, Dificultari cum ar f nerecunoasterea sau nerecunoasterea corecta a modemului de catre Windows sau existenta rnai mulror legaturi Internet pe acelasi calculator due usor la astfel de esecuri. De aceea este bine sa urmariti fiecare pas la instalare, pentru a intelege modul de conlucrare a diferitelor componentc, Cuno cand valorile standard pentru diferitii para rnetri , va yeti putea ajuta apoi singur in corectarea erorilor.

Ce avem de facut cand calculatorul refuza indciratnic orice incercare de a ne conecta la Internet? Daca instalarea Dial-up Networking clacheaza, ne mai rarnane numai posibilitatea instalarii manuale. Important este insa a !jti cum.

W

indow. poate fi adesea un amic indaratnic alutilizatorului. "The . connection could not be established" este unul din rnesajele din topul - e drept, dcstul de extins - al celor mai irirante, eel orrna i enervante mesaje a fisate de calculator. Vinovat de ace te cuvinte ce nc pot strica ziua poate f orice. E te oarc modemul intr-adevar defect, este oare configurat incorect protocolul TCP/ [P sau Dial-up etworking? etc. Tn cele ce urmeaza vom detalia ceea ce aveti de facut pentru a nu avea intr-adevar 0 zi stricata de un simplu mesaj de eroare, fie ca este yorba de un sistcrn cu Window 9x sau Windows NT. in cazuri Ie normale si norocoase, conectarea la Internet decurge rnai rnult sau mai pupn automat, toata corvoada instalarii tiind prcluata de rutinele din Window. Dumneavoastra nu v-ar riirnane dedit sa conectati rnodemul la calculator. La urmatoarea boot-are Windows ar trebui sa recunoasca de la ine noul periferic. Adesea, soft-ul pentru reteaua Dial-up Networking ;;i protocol ul TCP([P soot preinstalate, Versiunile d Windows aflatc acum pe pia~ realizeaza automat top acesti pasi, copiind pe harddisk toate componentele software nccesare. in cazul ideal, va rnai trebui numai sa porniti programul-asistent pentru conectarea la Internet, urmand a introduce numarul telefonic al provider-ului de Internet si parola durnneavoastra,

DNS transforma

adresele in nume
al serverului ~iadresa TCP P nu exists
0

Acronirnul atat de des intftlnil in lnternet, D S, se refera la Domain Name Server. Este yorba de servcre speciale in Internet, care sc ocupa de nume. ldeea este urmatoarca: fiecare calculator din Internet, adica oricc server au client, chiar ~i calculatorul dumncavoastra, are nevoie de 0 adress TeP/I? proprie, care apare 0 ingura data in Internet. Adrcsele se compun din 4 octeti, anume valori intre 0 si 255 separate prin puucte. de exemplu: 192.168.1.1 00. Acestc nurnere reprezinta baza de cornunicare intre calculatoare, Toate pachctcle de dale sum prevazute cu adrese, pentru a identifica astfel emitiitorul si receprorul, Avand in vedere faptul ea numerele e retin foarte greu, diferitele servere au ~i nurne de domeniu (domain), de exernplu www.chip.ro. Dar intre numele de domeniu

legaturii logica. DTCpl urmare, trebuie sa cxiste 0 illstatl!a de intermedierc, care transfanna numelc in numere (adrese IP) ~i illvcrs, Aceastii sarcina estc prcluata de D S. Sistemul D S este construit destul de cornplicat, Deoarece lnternet-ul searnana ell un organism. in care se efectueaza zilnic a rnultirne de modificari (noi servere sunt legate 1a retca, allele dispar, se modifica adrese), serverele DNS sc sprijina lntre ele, Astfcl se asigura faplul cii in intrcaga retea se rneruin pcrechile de nume-adrese corecte. in m d normal, provider-ii lucrcaza cu servere DNS proprii, care trebuie sa fie cunoscute de carre calculatorul durnneavoastra - ill cazul unci atribuiri de adrese . tatice - sau care arribuie calculatorului durnneavoastra un numar - in cazul atribuirii dinamice.

88

I!II, I ,i»

Februarie - 2000

Internet
Configurarea

1. Un mic inventar: Cum este configurat calculatorul
Vertflcatimai intii daci

dvs.'
(J

a foIIt Instalat D•• klp
Networidng

VeriflCBII modul de instalare a modemulul
Pentru a va asigura eli modemul este instalat aruncati 0 privire in folder-ul Modem din Control Panel. Aparatul durnneavoastra ar trebui sa apara printre modemurile instalate, in caz contrar instalarea trebuie efeetuatii acum, Pentru instalare, modernul trebuie conectat 13 calculator ~i pcrnit. Windows va reeunoaste aparatul in mod automat la boot-are. Daca este neeesar, Windows va cere discbeta sau CD-ul cu driverul modemului. Dupa instalare, modernul poate f uti Iizat direct. Dial-U p Adapter trebu ie sa fie Instalat inainte de a porni conectarea.

fhrlwmk

Penrru a verifica structura calculatorului durnneavoastra, dati un dublu die de mouse pe My Computer. In afara componentelor uzuale, cum ar f unitatile floppy, harddisk sau CD, yeti giisi ~i directoarele de istem pentru imprimanta, Control Panel etc. In Windows 95/98 Yeti gasi in acest din urma folder inregistrarea Dial-up Networking, daca aceasta a fost preinstalata, in acest caz, sur a eventualelor erori trebuie cautata in configurarea browserului. La Windows T, acest folder spare ~i daca Dial-up N etworki ng nu a fost instal at inca, Un dublu clie va Jansa insa imediat programul de instalare.

IPXlSPX~I'IOIocoI·> IlAUWI.No. E_ Car IPXlSPX~ Protocol·> DiaIU.A<Iopi... NOIIlCUI·>ARUWANA E....... Cord 'IVlOO NI>poJ'(]
NelerUI -, O...u.lIdopter ~

J

.

6<Id..

ICIortfo,loI_N_
0_ TI'1e DioI.u.AdU ..
<nd

-

fie <nd Pm SMt"'!l-.-

I
comoct
10

N_.

ea.- dioI

id.,..... ........... ~_ "'-''''''Ii

Pf'P.
Of

RAS ISDN

2. Cale liberi: Astfel instal~i Dial-up Networking
Windows 85/8S:

lnatalarea conulunllor ,i ace .. elor

etworking apare ca optiune de setup la Connections.

Conr tgul e Pm' U.age

13
.. c.I>te_2

Pot

COM2

D.....,.. D<Ii-UpN~S."

Windows 95/98 instaleaza Dial-up etworking ca i components optionala Sub Windows NT, configurarea Dialin optiunea de Setup Connections. Pentru up Networking se face simplu, prio dublu aeeasta, deschideti Control Panel, clie pe icon-ul Dial-up Networking in selectati punctul Add/Remove Programs fereastra My Computer. Yeti avea nevoie ~i apoi registrul Windows Setup. Aici ~iaiei de CD-ul de instalare, de pe care intrati in Connections, dati clic pe Details NT va copia cateva fisiere, si marcati inrrarea respecriva, Un numar Pe langa functiunile normale de Dialde fisiere vor fi acum copiate de pe CDup etworking, NT va instala ~i asaul de instalare Windows. Dupa 0 renumitul server RAS (Remote Access pornire obligatorie pute]i continua cu setarea TCP/IP. 6 EJ Window 95198 permite ~i ~jelwork accesul altora asupra calculaIdeniliCalion Services IProtoc"" IA&pten I BiOOing.1 torului dumneavoastra, Serveru I Dial-up etworking va trebui r;;t!.!!I;;o""',::,'_k_Se_,Y1Ce%-::---, insa instalat separat, La Win~ Computer B,QWm dews 95, el face parte din Plus !!I~icr os oIlDHCPSe'v .. !I~icr"'oIllnt .. '.... tlnlormMon Sefver Pack. Fisierul DLL ......--,-,-...--...,.......,...:..w;'=="'"-----------~-..:....:..;,..,:;'Ill corespunzator e afla, Type ce-i drept, in pachetul filii COM: Dial Up ~lelw{)lllng S."al Cd Modem Iermrodernl de livrare tandard, dar trebuie j nstalat manual. La Windows 98 serverul Dial-up Add RAS Device EJ Drivere NT pentru modem: sub Windows NT, aparatele RAS trebuie sa fie apelate prin drivere cores punzatoare.
OK

Windowe NT: Firi HASserver nu merge nlmlc

PortU_

r. ploIi.fciii!il

r
r

B"""". l!ioI ....

c.oh ooW <nd Rooeivo c.oh

o problema de securitate: pentru a va pazi de accesul neavenltllor, permltetl sub NT la configurarea RAS numai apelurile care ies.
Server). Aeesta creeaza posibilitatea ca a1ti utilizatori sa apeleze printr-o linie telefonica analogies ca leulatorul dumneavoastrii l;ii sa se foloseasca de resursele ace tuia. Pe timpul instalarii va tr bui sa faceti cunoscute serverului RA componentele compatibile RAS, respectiv modemurile, Pentru aceasta, va apare 0 fereasIra de dialog. Dad aparatul este inscris in lista din aceasta fereastra, prin butonul Configure veti putea stabili dad! aparatul respectiv va fi folosit exclusiv pentru apeluri emise, receptate sau pentru amandoua, Daca doriti sa evitati ca alti utilizatori sa aiba aeces la calculatorul dumneavoastra va trebui 'a configurati apararul numai pentru apeluri emise. Urmatorul pa il constituie configurarea retelei. Prin butonu Idin partea dreapta a ferestrei activari setarile RAS. Daea nu este trict neeesar, toate protocoalele, ell exceptia TCP/IP (deci etBEUI si IPX) vor trebui dezactivate, Celelalte setari corespund date lor speci f ce provider-u lui durnneavoastra de Internet.

There are no more RAS D!!\Iice. to Add Choou <Instal Modem> or druial X25 Pad> lo add a AAS De..n. 10 the Device isL

1".tall!Iodern.,_ 1.... 11111)(25 f."j...r

Februarle - 2000

1"I~.I'iII

89

Internet!
Conflgurare

3. Regulile de circulBlie: Configurarea protocolului TCP/IP

Sa.ectalde ret:ea

Windows

95/98: protacolul

Dati lID clic ell tasta dreapta pe ieon-ul Network eighborhood de pe desktop ~i selectari inregistrarea Properties. in lista care va aparea trebuie sa tie incluse Client for Microsoft Networks ~i Dial-up Networking Adapter. in afara de aceasta, trebuie sa existe inregistrarea rCP/IP -> Diet-up Networking Adapter. Acest lucru insearnna cii protocolul TCP/IP este legatde Dial-up etworking Adapter, deci poate f folosit de acesta la construirea de conexiuni. Conexiunea TCP/IP deschide lnsa si 0 portita celor neavenip: in mornentul in care ati activat sbaring-ul pentru fisiere sau pentru imprimanta in reteaua Micro oft, alti urilizatori pot accesa ealculatorul dumneavoastra - este adevarat, doar daca stiu adresa dumneavoastra IP ~icate-

va alte informatii, Pentru a preintampina acest lucru, dati un dublu die pe inregistrarea rep!!p -> Dial-lip Networking Adapter si selectati registrul Bindings. Sub Windows 98 se poate intampla sa apara un mesaj de avertisment, pe care insa puteti sa-l inchideti cu OK. In dialogul care va urma, dezactivati inregistrarea Files and printer sharing for Microsoft Networks, dati UD die pe OK si reporniti sisternul pentru a pune in functiune modificarile,

Ne-tw'4}r~ I""_"

11

I~........

ProlO«llr

IAdapIen I BftIrvpI

0.......,...
T.~

Ildd·

I. H......... I e---I
__

'""" rlI.. C<IfW1!I<Uodna-,,"_P<''''''Ihat~~ _

cmrolPtol

Prolocol The

----

doId._

_

Windows NT: Serviciul HAS pentftl .modem in Windows NT, de chideti de asemenea dialogul Properties cu un die cu tasta dreapta pe Network Neighborhood. Selectati mai i'ntai registrul Services. in lista sortata alfabetic trebuie sa apara serviciul RAS; dupa un die pe Properties

Totul este instalat: sub Windows NT, protocolul TCP/IP trebuie sa apara in lista protocoalelor instalate. sunt afisate si aparatele RAS respeetiv modemul. Registrul Protocols trebuie sa listeze in mod corespunzator protocolul TCPfIP.

4. Legitura cu provider-III: realizarea conexiunii
Dupa ee ati finalizat instal area, trebuie construiti conexiunea, respectiv sa eonfigurati legatnra telefonica prin intermediul careia yep intra in Internet. Acest lucru functioneaza in mod a ernanaror In Windows 95/98 ~i in NT, doar dialogurile diferaun pic intre cele doua sisteme. Modul in care se procedeaza in detaliu 11 descriem folosind exemplul ISProvider, unde presupunem d'i acesta este numele provider-uhii,

Sa

95/98: Astfel configurali o noui conexiune
Windows
Deschideri Dial-up Networking si dati un die pe icon-ul Make New Connection. Va aparea asistentul de con fi gurare. Introduceti numele conexiunii, de exemplu [SProvider PPP, electati aparatul

folo it pentru construirea legaturii ~i dati apoi un die pe Next. in urmatoarea etapa trebuie introdus nurniirul detelefon, Deoarececonexiunile la provider -ul lnternet sunt realizate intotdeauna prin inrennediul rete lei telefoniee locale, nu este necesar sa introduceti prefixul. in acest stadiu introduceti numarul de telefon local fumizat de provider-ul dumneavoaslrii. Dupa un die pe Next, veti obtine mesaj ul cii a fost realizata conexiunea, Incheiati operatiunea cu Finish. Tnregistrarea definita va aparea in fereastra Dial-up etworking, In fina I, dati lID clic cutasta dreaptii a mouse11111i inregistrarea pe care ~oemai ati gepe nerat-o ~i electari Properties. In urmatoarea s fereastra dezactivati optiunea Use area code

ISPIOVllh:u

ppp

D
MlIlirkl

G ..... ""

s"''''''T_ls'''~1

T,I'" all:h"Up~", ....

IPI'I'"lnt .. na.Wndow.NTS"""".W_98 Advanced
opt>:m.

:o::J

r J.ogon
rR ••

10

P"E""""""' __

net""""

""""
d

_Ijipted __

r flecord.1og
Abood

r

A~.lIol. ef1CIWlbon
lie rIll olio __

_k prolocdr
CompaiiJIo

J

r tjedlEUI r lPi<lS""
W ICPAP

and Dialing

Properties.

S*'dl~

~I""""'_"''''''''

~I

::J

Spriji n di n partea asistentulu l: Wi ndowsv~conducepascupasprin configurarea Dial-up Networking.

Dati un clic pe regi trul erver Types. Setati ca tip de server PPP, Internet, Window NT Server, Windows 98 (95). In cadrul optiunilor extinse ar trebui sa tie activate cornprimarea software. [SProvider trebuie sa va precizeze daca trebuie sa selectati ~ioptiunea de criptare a parolelor sau nu, si in functie de provider activati sau dezactivati Require Encrypted Password. In ceea ce priveste protocoalele folo ite poate fi activat doar TCPIIP. Dati acum un clie pe TCP/IP Settings si verificati daca inregistrarile se potrive c CU setarile standard (vezi imaginea). Nu este nevoie sa introducer! 0 adresa IP pentru calculatorul durnneavoastra ~inici 0 adresa Name-Server. Acest lucru se datoreaza faptului ca serverele de acces ale providerilor Internet utilizeaza in marea majoritate

Contact: aceste setarl conecteaza utilizatorul direct la Internet. a cazurilor DHCP (Dynamic Host Configuration Protocol), care atribuie automat in momentul conexiunii 0 adresii IP Iiberii din baza de adrese rezervata de respectivul ISP. Adresele serverelor D S sunt atribuite de a emenea automat. Acesrprocedeu prezinta uneleavantaje: pe de 0 parte nu trebuie sa va bateti capul eu adre ele TCP/IP. Pe de alta parte, funcponarea unui serviciu online de proportii mai marl poatefi mentinuta doar in acest mod, pentru ca atribuirea de adrese statice nu mai poate fi gestionata In siguranta pentru mai rnul te zeci sau sute deuti lizatori. Ari reusit acum sa configurati eonexiu-

90

I!I, I' iI Februarie

- 2000

Internet
Conftgurarea

: .- [onl)eCI

ru

I)

"-~
D'*'O",",,-

p2*06

,I'"':"II"'--ll><:--'-'

---3""~lo~1

r.-.oc;lc.wm1
Date de conectare: este comod sa salvezi parola, dar nesigur. nea; mai trebuie doar ca ISProvider sa va recunoasca pe post de participant autorizat, Pentru aceasta, parasiti fereastra de configurare $i dati un dublu die pe nou creata inregistrare, Va aparea dialogul Connect To. in acest moment trebuie sa aveti la indemana actele de la ISProvider. j;] carnpul User name introduceti DUmele contului dumneavoastra nume precizat de lSProvider in actele incheiate, in

campul Password introducep parola corespunzatoare, Optiunea de a activa sau DU campul Save password va apartine, oricum mal sigur este sa nu facep acest lucru. Daca vetidaacum unclic pe Connect, va pomi construirea legaturii, modemul va forma numarul. Dupa cateva secunde ar trebui sa aparii me ajul cii a fost realizata conexiunea, in system tray (in dreaptajosin bara de rneniu Windows) apare un icon cu doua calculatoare legate Intre ele, care se coloreaza in verde in timpultran feruJui de date. Porniti browserul. in cazul in care este afisat un mesaj de eroare, nu ati selectat corect toate punctele de configurare. Verificati, deci inca 0 data toate casutele din registrul Server Types.

Windows NT; DezacthraIi transterul criptat
Sub Window NT, construirea conexiunii function eaza, in mare, ca ~i sub Windows 95/98, doar ferestreie de dia-

Conectare raplda: prefixul de 10calitate nu este necesar la I$Provider. log arata putin altfeL In orice caz, trebuie sii luati in seama urmatoarea caracterisrica: in NT este activat din start transferul criptat de parole. Dezactivati aceasta opti une: dati un clic peMore dupa fiecare inregistrare de conexiune si selectati di n meniul pop-up punctul Edit entry and modem properties. in registrul Security activati punctul Accept any authentication including clear text.

5. Navig~i in sigurall1i: Asttel configurali browserul
Dupa ce ati reusit sa va conectati la Internet, adaptati browserul la solicitarite dumneavoa trn. In general, aveti foarte purine de modi.ficat la browser in sine, etarilestandard fiind suficiente. in cazulin care provider-ul oferii un server proxy, este indicatsa-l configurati si peacesta, deoarece accelereaza transferul, Proxy-utile sunt un soi de memorie cache, pe care v-o pune 1a dispozipe provider-ul, Astfel, acele pagini, pe care le-au vizitat ~i alp surferi, sunt stocate aici, in momentul in care yep apela ~i wnneavoastra 0 asemenea paginii, ea va d fi inciircata din proxy, lara ca erverul din Internet sa fie contactat din nou. Acest lucru funetioneaza insa numai in cazul paginilor statice. Cele dinamice, de exemplu create din baze de date, sunt lncarcate, in unele conditii, chiar rnai greu prin proxy. in dccurnentatia pe care 0 obtineti de la provider-ul de Internet veti gasi informapi exacte, pentru ituatia In CMe este necesara 0 inregistrare proxy.
PIOK!.'Selling.

Configurarea praxy foIosind exemplul

r;::
~

0
~ __ !o_

lp IiTTP

I. Provid er
in cazul

~

UP

...."

Ii",*""" S"",",

in care lucrati cu Microsoft Internet Explorer 4 sau 5, deschideti dialogul de configurare (IE4: View - internet Options, IE5: Tools - internet Options) ~i selectati registrul Connections. Deoarece IE5 este capabil sa gestioneze rnai multe conex.iuni, lista va contine rnai multe lnregistrari, Selectati dintre ace tea ISProvider si dati un cLicpe Settings. in IE4 apare optiunea proxy direct in dialogul pentru conexiune, Activati optiunea Use proxy server si dati un clic pe butonul Advanced. In dialog introduceti datele pentru serverul proxy asa cum le-ati primit de la provider. La Netscape Navigator intrati in dialogul de configurare prin Edit - Preferences. Setarile pentru proxy apar in ca-

01(

c.nc.I

I

Configurare corecta a proxy-ului: daca rutina de instalare nu selecteaza automat configuratia corecta, trebuie sa intervenlf manual.

drul ultimuJui punct in Advanced. Acolo activati configurarea manuala si introduceti valorile.

6. Coresponde",a: Asttel optimiza1i clientul de e-mail
Unul dintre cele mai indragite dornenii de utilizare a lnternet-ului este e-mail-ul, posta electronica, Daca intrati in Internet printr-un provider oarecare, in mod normal trebuie sa eli puneti ~i e un cont de ed mail, Clientul necesarcorespondentei electronice este inclu in browsere, Chiar daca difera configurarea de la un program de mail la altul, aver de fiecare data nevoie de urmatoarele informatii: • adresa dumneavoa tra de e-mail; • numele casutei postale pe care 0 detinep (~i care este, de regula, identic cu adresa de e-mail) • parola dumneavoastra de e-mail • numele serverului pentru mail-ul receptionat • numele serverului pentru mail-ul expediat (de multe ori identic cu eel de mai sus) Aceste informatii Ie obtineti de Ia provider, Deoarece configurarea mail-ului pentru diferitele servicii online este aceeasi in primul rand din motive tehnice, ne vom limita la exemplul lui ISProvider.

Februarie - 2000 1 ii~ i' I'

91

I

Internet
Configurare

Doui

NetscapeMeseenger.

cai .pre

1inti

Configurarea e-rnail-ului se poate realiza prin Edit - Preferences, si anurne ori in Navigator ori prin Me senger, pe care il lansati prin intermediul punctului de meniu Communicator - Messenger sau cu ajutorul cornbinatiei de taste [Ctrl]+[ 2]. Selectati din Ii Hi punctul Mail& . ewsgroups. Doua dintre inregistrari sunt relevante: Identity !?i Mail Servers. Pentru Identity introduceti nurnele dumneavoastra siadresa de e~mail pc care 0 detineti si, optional, adresa pentru raspuns, in cazul in care nu coincide cu adresa de e-mail ~i adresa firmer. in urmatoarea etapa stabi IiIi informatiile referitoare la mail-server. La acest capitol. este bine de luat in seama faprul ca aici se face deosebirea intre serverul pentru corespondenta care este receptionata ~i eel pentru expedierea postei electron ice. Este posibil ca acestea sa fie identice, dar se folosesc protocoale diferite: pentru mail-urile care Ie pnrniri raspunde, de regula POP3 (Post Office Protocol 3) sau [MAP, iar pentru mail-ul expediarprorocolul SMTP (Simple Mail Transport Protocoh. Carnpul Incoming Mail Servers este initialnecomplerat. Dati, deci, un clie pe Add. In urmatoarea fereasrra de dialog introduceti rnai Illt5i numele serverului pentru rnail-ul receptionat, spre exemplu penrru ISProvider - mail.isprovider.ro. Ca tip de server selectati din Lists POP3 Server. Pentru user-narne al serverului de mail introduceti numele de utilizator TSProvider, dar' rara @isprovider.ro. Restul optiunilor Ie puteti activa. Pentru a econornisi costurile telefonice, este indicat sa fixati ca interval de verificare a contului minim 8 ore. Parola durnncavoastra pentru ISProvider este solicirata ori numai la prima sesiune, ori de fiecare data -In functie de cum ati rnarcat optiunea Save password. in registrul POP stabiliti daca mesajelc

apelate vor ramane au nu pe server. Dar acest lucru e te indicat doar in anurnite situatii, deoarece spatiul de stocare pentru fiecare user pe serverul de la JSProvider este lirnitat in rnarea rnajoritate a cazuri lor. Setari Ie serverului pentru rnail-ul expediat sunt mai simple. Dupa un clic pe OK ajungeti in fereastra anterioara ~i introduceti ca User name pcntru mail-ul expediat numele de utiiizator al dumneavoastra, N urnele serverului de mail pentru mail1I1 pe care II trimiteti este d obicei acelasi ell eel al serverului de receptionare, altfel lSProvider va specifica care este adresa acelui server.

-=

mad I:&provlder

10 P(opellt<l!a

DE)

G..,..01 5.. ,."
5...... 1 """""'" ..

IC""""'""" 15..",.'~I--od I
..

hIl'.._ ............. , • ~""' • l ""'IPOP3t 1""'["",,,,,,,",,,,,
O!h<>nll""'" ISMTPI I~M"'S."""
AQco<r;I "...,

rr-rnoI.""".:-p.,-_-,-·,o-----·

f.........J

r. LOll on -0£_' P .............
01l_M00I5"" .. -

I7R........u_d
__

r

M~JOtX"' .......

_1CaiJ<n
I

Outlook Expr_ 4/5: Asistentul vi indrumi
In clientul de e-mail Microsoft Outlook Express, care se instaleaza impreuna cu Internet Explorer. il veri configura in contul dumneavoastra de e-mail dupa cum urmeaza: selectati din rneniul Tools inregistrarea Accoun'ts. In fereastra de dialog ce va aparea intrati in registrul E-Mail ~i dati un clic pe Add. Asistentul de configurare cste Ian at ~i va solicita informatiile relevante, Acestea coincid eu setarile pe care le-ati efectuat in etscape. Mcdificarile Ie veri realiza prin intermediul butonului Properties in gesrionarea conturilor. In cazul in care instalati acest client pentru lin alt serviciu, veti gasi infcrmatiile necesare in actele pe care le-ati obtinut de la provider. Mai lipseste 0 singura setare: daca si la ce intervale de timp sa fie cautare noile mail-uri. Acea Hi ptiune 0 gasiti In Outlook Expressin Tools - Options. registrul General

OK

~

Outlook Express: configurarea mail-ului prin asistent.
tra de dialog, in care cornpletati datele de accesin General si in Connection. lndicati cat de des trebuie preluat mail-ul de pe server.si anurne in Connection. Daca e utilizeaza pentru mail-uri receptionate, re pectiv expediatc servere diferite (pOP sau SMTP). intrcduceti in campul Internet Mail-Server mai lntai serverul POP3. [n UIlTIa unui clic peAdvanced Options se va deschide 0 ferea tn1ide dialog, in care configurati rnail-ul de expediat.

Alte servicii de mail: Configurara slmp)i a formularelor
Tot mai rnulte firrne of era intre timp servicii de e-mail gratuitev printre care Yahoo, Microsoft Hotmail ~i chiar $i Netscape. Majoritatea serviciilor folosesc pentru transmisie si receptie forrnulare bazate pe browser. Drept urrnare, nu trehuie sa configurati nimic in afara de accesul lntemet. Avantajul: aveti posibilitatea de a prelua si a scrie mail-uri de pe once calculator, rara rnodificari de configurare, in cazul in care doriti sa folosiri, totusi, un clientdernail .•maturizar' •. interesati-va In prealabil daca acest lucru este posibil prin intermediul serviciului de mail gra1I.Iit.Multi of era un acces POP3, cu oftware suplimentar aveti chiar si posibilitatea de a citi maii-ul de pe di.ferite servere de mail pe aceeasi interfata. Daca ofertantul de e-mail gratuit la care apela]i va pune la dispozitie acest gen de acces, tot de la ace ta veri obtine ~i infofrnapile necesare, adica nUl11ele serveruIII i etc. Veti ga i practic toate indicatiile pe paginile de supor! telmic ale respectivilor ofertanti. KlallS Schrodt, Ciprial1 Vaida

._ .. "__ ....._
,...~

MicrosoftOutloak 87/98: Mai intii instalarea, apoi configurarea
lata 0 alta solutie inventata de Microsoft pentru configurarea fratelui mai mare al lui Outlook Expre s, anume Outlook din pacherul Office. Inloc de a folosi o baza de date comuns pentru con fi gu rare , prograrnul abunda la capitolul exceptii, Pentru a pregati Outlook pentru lansarea in Internet, trebuie sa instalarn mai inrni serviciul corespunzator, Penrru aceasta, activati in Control Panel punctul Mail au in Outlook rneniul Tools - Accounts. in cazul tn care in bara de ervidi nu apare lntemel E-Mail sau 0 in regi strare aSe man atoare, dati un cI ic pe Add iar re pecti a componenta va fi instalata. Cu unclicpeProperties intrapln fereas-

...._
~HDdIIIIiI ~ hI~$_

'''' ""'.

l,...,_._ .....
..- ..,_. .......

II

JUjwn.-:l
_....,I!l!II ...

...........
...

_

.... ~II!NftIIId wt«!IiI~PIaI

IW.••

-. .......

...... .._,

't'-FIIJIIII!

t.....-:.-dfllkSo.

;~

.'~~

',"'_

~

E-mail pentru dumneavoastra: pentru contul de mail sunt necesare doar dUeva date.

61

92

ENCICLOPE I

Oferra promottouala de sarbato.-i. Un cadou ractic si util.

99 000 lei

CD multimedia EDUCATIONAL in lirnba rornaua

- cxcrcitii

g..-iJil ~i ,;mllliiri

13 fiecare

Icelle

Clu)-Napoca, Tel.: 064-196 950, Fax: 191 449

,. ~n I~

in j.'llu;!'lcstc mclus un ntunuul COt'i1[1k! \VLIlUOW:!!I115i98, Dip lomu sc o h ~i nc p rin rczo lvareu tcmclor din cadru! accstu i CD ~i mmncrca lor cdc-e ISA. Irnpreuna cu tulcnul de inregistrurc Livrnrcn sc face in ststcrn rarnburs Ptut pO:;;I~. c u pi ate la prtrm rca co Ie [11 lul.

WWW.iSa.fO

Tel: 01.3369056,01.3365563

Tehnologll LAN

3. Finnele doresc sa-si ridice calitatea infrastructurii retelelor in timp ce sirnultan, i!ii testeaza viitoarele in vestitii, Ca reactie la toate acestea a rezultat 0 clasa de produse care include coneetarea prin IP, rutarea directii. (,IP switching", "cut-through routing'), denumite witch-uri de Layer (strat) 3. Ce stii de fapt in spate Ie acestor produse? Ce valoare aduc ~i care este abordarea lor corecta? Ca de obicei, admini tratorii de retea nu pot spune ca 0 singura configuratie este suficienta p 11tru intreaga retea, Inca exist! cornpromisuri care trebuie mcute si care vor fi analizate in cele ce urmeaza.

Patftl ¥Briante de configurare a retalelor

Dile
.

ilo

Cum sa opnmlzam traficul intr-o retea inter- sau intranet: prin switch-uri sau prin routere? Dilema, deja destul de veche, apare la suprafata de flecare data cand administratorii de retea compara viteza, simplitatea §i costul scazut al comutarii de tip Layer 2 cu tehnologia de routing. ce permite un control mai bun al retelei.
entru arii extinse, co turile recurente mari ~i vitezele relativ reduse ale legarurilor de tip WAN (Wide Area Network) justifies usor casrul si greutatile de administrare ale routerelor. Aceste routere de uz general au fo t de obieei adoptate in retelele industriale sau universitare, dar in ultimii ani switch-urile LAN au inlocuit sau, eel mai des au preeedat routerele, oferind avantaje evidente ca densitate ~i raport prey performanta. Totusi, noile cerinte care se impun retelelor locale de mari dimensiuni pun sub sernnul intrebarii acest aranjament. Este necesara 0 nons abordare in controlul retelelor, avand in vedere ca reteIele au crescut atat in dimensiuni cat si in importanta ele raspunzand in mod diferit unor probleme comune cum ar fi securitatea sau suportul pentru topologii cornplexe, care s-au schirnbat fata de momentul cand routerele au aparut pe piata. In acelasi timp, latimea de banda, extrem de ridicata astazi, a condus la evolutia conceptelor LAN (Local Area

P

Networking) spre noi tehnologii, cum ar fi Gigabit Ethernet. Aceste tehnologii de mare viteza adauga, la randul lor, presiune asupra cerintelor viitoare ale nucleului !ii dispozitivelor aferente, intrebarea care e pune in indu trie fiind daca routerele traditionale vor putea face fa\a in continuare, Discrepanta dintre performantele switch-urilor LAN de inalta performanta si routerele de uz general din retelele industriale se accentueaza atilt la capitolul de putere cat i la eel de capacitate de procesare a pachetelor de date. Exista !ii alre clemente care contribuie la aceasta separare: 1. Odata cu cresterea retelelor intranet, apar modele de trafic imprevizibil de tip .any-to-any" (oricare-catre-oricare) care inlocuiesc standardul trafic plan ificat de tip 80% local I 20% extern, 2. Penrru suportul noilor cerinte si tehnologii multimedia sunt necesare garantii ale calitatii erviciilor (Qo ) tara a afecta timpii de raspuns ai aplicatiilor principale.

Varianta 1: Numai switch-uri Transmisia datelor exclusi v prin switch-uri elimina din interiorul retelei functia de rutare; rutarea se aplica totusi, dar numai la conexiuni WAN. Deoarece intreg traficul LAN este realizat cu ajutorul unor switch-uri, aceasta optiune va fi cea mai performanta si cu eel mai mic cost. lmplementarea ei va .netezi" reteaua - adica va inlatura structurile de subretea - ~i va pennite urilizatorilor sa acceseze orice parte a retelei radi. a 6 lntarziati sau controlati de catre server. Anumite aspecte ale administrarii si configurarii retelei, in special adaugarile, mutarile, schimbarile de noduri ~i utilizatori sunt mult simplificate deoarece statia de lucru este, in acest caz, independenta de localizarea sa fizica, Upgrade-ul acestui tip de retea la vitezele specifice Gigabit Ethernet nu va impune rnodificari arhitecturale majore. Prin simpla marire a latimii de banda, traficulintranet de tip, any-to-any" este usor suportat. Dar aceasta varianta are ~i dezavantaje. Deoarece nu exista un dorneniu implicit de broadcast, propagarea prea mare a apelurilor din parte a statiilor de lucru poate duce la restrangerea substantials a latimii de banda utile, mai ales in retele de mari dimensiuni. Mai mult ciclurile procesoarelor utilizatorilor sunt inutil consumate deoarece fiecare statie proceseaza toate apelurile celorlalte, De aceea aceste retele vor fi greu de depanat si de protejat, Cum tendinta este spre rnarirea nurnarului utilizatorilor, firmele ar putea fi puse in fata imposibilitatii de gas ire de noi adrese in retea, astfel ca se impune de obicei un control de Layer 3. Varianta 2: Switch-uri un de se poate, routere unde trebuie Aceasta varianta pastreaza simplitatea unei retele netede, bazata pe switch-uri,

94

Retele
Tehnologll LAN

Roater
Switch

Dorocniu unic

d"broad_t

// I\'"

Switch

/!I\

Switch

Configurarea prin swltch-uri se apllca domeniilor unice de broadcast.

11\\ 111\\ 111\\ 111\\
Crearea de subretele virtuale lrnpune 0 solutie blfunctionata: routere §i switch-uri.

So.Iti

So.iIrlI

So 1m

Router

dar irnplernenteaza tehnica de rutare acolo unde este rnai important: in ecuritate, crearea unui domeniu de broadcast, adminisrrarea adreselor. Scopul principal urmarit in implernentarea acestei variante este de a limita nivelul de trafic ce necesita rutarea p ntru a mari performanta ;;i a reduce costurile de administrate a operatiunii, in acelasi timp, se pastreaza viteza prirnara de trafic mtre statiile de lucru prin interrnediul switch-urilor in cadrul aceleiasi ubretele logice. otiunea de subretea sau de retea virtuala (VLAN), apare in momentul in care intre anumite statii se desfasoara cam 70-80% din traficul intregii retele, Atunci se pot crea grupuri logice VLAN in cadrul retelei man iar un router va fi folosit pentru a redirectiona traficul lntre grupurile create. Puteti anticipa di viteza de trafic ;;i latimea de banda in cadrul unui grup VLAN se vor rnari in detrimentul cornunicarii intre subretele, cu trafic controlat de router. Traficul lntre subretele poate fi redus si mai mult prin con fi gurarea erverelor ca mernbre a mai mult de un VLAN, pennitand astfel mai multor grupuri logice sa acceseze acelasi server ran'i a fi nevoite sa treaca prinrr-un router. DaT nu in totdeauna este usor sa prevezi ~i deci, sa delimitezi traficuJ intre subretele sau intre VLAN-uri. intr-o epoca a dezvoltarii tehnologiei informatiei ;;i cresterii necesarului de putere de calcul, utilizatorii au nevoie sa acceseze informatia aflata pe tot mai multe servere diferite din retea, astfel ca traficul devine imprevizibil ~i instabil, In aceste cazuri routerele devin "pietrele de rnoara" ale performantelor retelei. Varianta 3: Router 0 data, switch in continuare Optiunea de rutare la inceput si transmisie prin switch in continuare este noua ~i 'ineorporeaza 0 rnultitudine de alte tehnici cum ar f conectare prin IP sau rutare directa ("IP switching" ,cutthrough routing"). Principiul functionarii acestui sistern este simplu: comunicarea intre doi utilizatori aflap in subretele logice diferite se face la inceput prin intermediul routerelor, urmand ca apoi traficul sa fie scurtat prin intermediul celei mai rapide cai directe alocate de switch-uri. Tehnicile de care arninteam mai sus difera prin modul in care este stabilita aceasta cale directa. Unele sunt implementate chiar la nivelul statiilor de lucru, altele folose c switch-uri sau routere inteligente, iar altele sunt 0 combinatie a primelor. o asemenea tehn idi de "shortcut" este cea conceputa de firma 3Corn si denurnita Fast !P. Bazata pe protocolul NHRP (Next Hop Resolution Protocol), metoda este implementata la nivelul

statiilor de lucru. Deoarece traficul de date prin conexiunea Fast IP necesita transmisia prin calea de rutare normala, comunicarea Intre noduri ramane guvernata de algoritmii implernentati La nivel de router in retea, Ra punsul unui Fast IP si toate cornunicatiile ulterioare tree prin calea stabilita de switch-uri, care optimizeaza performantele transferului, Avantajele variantei "Router 0 data, switch in continuare" sunt evidente: pentru traticul intra ~j inter-subretea se pot folosi cai de transfer mai rapide $i eu liitime de banda rnarita. Dirnensionarea, costul ;;i optiunile de modificare variaza in funotie de fumizor ;;i tebnica implementata, Solutia optima este aceea care functioneaza cu ajutorul switch-urilor ~i routerelor existente. Varianta 4: Numal rout.ere Filozofia care sUi la baza acestei metode este adoptarea ace lor di pozitive care permit functiile de rutare pe pachete de date. Solutiile rnai vechi foloseau routere de uz general sau switch-uri Layer 3 de genera ria intal sau a doua, cu functii de comutare dar $i de rutare integrate. Prima generatie de switch-uri Layer 3, similare cu routerele de uz general, erau bazate pe arhitecturi cu microprocesor, care asigurau flexibilitate, dar limitau performantele la sub 100.000 de pachete pe secunda (Pps) atat in regim de router cat si in eel de switch. A doua generatie de switch-uri Layer 3 au beneficiatde tehnologia avansata a ASIC-uTi lor (circuite integrate dedicate) pentru a rnsri substantial performantele rotale, 0 a treia generatie de switch-uri Layer 3 este in momentul de fata in ascensiune, oferind avantaje de genul raport pret/performanta sau functii avan ate de administrare a retelei care nu pot fi trecute cu vederea. Aceste noi switch-uri de Layer 3 su-

1'1\" /ll'\
Rutarea initiala este urmata transfer direct prin switch-uri. de

Switch

Lare .... de protocol la nivel de re1ea
Layer! -Interfara (Ethernet, Fast Ethemet, Gigabit Ethernet, Token Ring,

FDDI, ATM): responsabila pentru conectivitatea f1zica a elementelor retelei. Layer2 - Controlul traficului de date (bridging, switching): trimite pachete de

Router

Ruuter

/\

Switch
Router

date, pe baza adresei uniee MAC fiec1irei
stap: de Lueru. Layer3- Rutarea: asigurapartitionarea logica in subretele, calabilitatea, securitatea ~i servicii de QoS. Layer4 - Transportul (TCP, UDP, RTP):este calea de comunicare dintre aplicapile de utilizator ~i infrastructura retelei, definind metodele de comunicatie, LayerS - Aplicatia: asigura acce ul aIM la utilizatorul finaJ cat ~i la datele srocate inrr-o bazii de date separate ..

Solutia cea mai moderna este folosirea de switch-uri de Layer 3, care incorporeaza toate functllle unui router.

Februarie - 2000

1..,:I,iI

95

Tabnologf. LAN

porta
.Jlnternet

----

/'

_,...-ionexiuni

vitezele retelelor de tip Gigabit therner si asigura rutarea extrern de rapida a pachetelor de date, De exemplu

Routey

~~

./

Router Backbone FOOl Router

Clienti

Oepartament

Configuratia a ratelel.

iniliala

Core Builder 3500 de 111 3Com suporta pana la 4 Mpps in mod de rutare IP sau IPX, iar CLI ajutorul unor extensii uplimentare viteza se poate mari pe te 30 pps, Mai mult, aceste switch-uri funeponeaza si in tehnologia existents de retea, cum ar f A TM sau FDDJ. Acest lucru permite utilizatorilor sa-si aduca infrastructure deja instalata la eel mai actual nivel de integrare ~i suport de retea, Suporrul d r tea include servicii de QoS sau CoS (Class qjService), nivel avansat de securitate si management

automat. Odata cu introducerea performantclor combinate de comutare/rutare, folosirea switch-urilor de Layer 3 reprezinta o rncdificare exceptionala in variants de rutare exclusiva (,. umai routere"). Cu viteze precedent, control implificat al retelei si servicii mull imbunatatite, aceste witch-uri vor inlocui, se pare, cea mai mare parte dintre routerele de LIZ general din nucleul unei retele LAN, Desigur, prerul lor va f mai mare de eel al witch-uri lor de Layer 2. Exista totu$i 0 solutie perfects? Evident. ra punsul depinde de structura $i dimensiunile rete lei, de cerintele spec i-

rara

Server , • 1_' _ ~wltc Layed: Data center Hub

FOOl
$fitch lr.iyer 3

•• 1

/'
Hub

/

Evolutia la switch-uri de Layer3 pentru centrul de date §i grupuri ,.. \II' importante, L...:==-

CHent

' ..

cat

Sarver

CHenti

'Oe-pa"-menl , .... ---J

fice privind performanta, controlul ~i aplicatiile, cat si de viitoarele dirnen iuni
estimate. Este foarte probabil ca rnetode0

Ie de control al retelelor vor fi de fapt ~
Switch Layer 3 •I Switch Layer 3 Switch Layer 3 .' Fast Ethernet

/
Router

• .r-

FDDI

Data Center

Swrtch Layer,)

Switch Layer 2

Hub

' ..
---J

combinatie intre mai rnulre tehnologii pentru a realiza un echilibru specific lntre cost si perforrnanta. De exernplu, lin admiuistraror de retea poate comb ina lemente ca: switch-uri de Layer 2 ieftine si perform ante, subretele virtuale Vl.AN pentru domenii de broadcast r stranse, switch-uri de Layer 3 pentru conexiuni Intre VLAN ;;i routere directe pentru optirnizarea capacitatii globale de transfer.

Client, • L...;:=-

Departamenl

Inceputul modificarii backbone-ului.

Studiu de caz
Scenariul pe care il propunern porneste de la 0 topologie de retea des LntillniUi si of era 0 solutie de rnigrare catre 0 infrastructura de noua generatie, Scopurile urmarite sunt: minimizarea cfectelor de divizare a retelei, pastrarea infrastructurii subretelelor existente :)i evitarea constructiei de retea para lela,

Server de acecs

enern

__

~

~

Ether5
Fa
Switch ~~rl ..-SMr<l1 ... '1'. ~.'

~
outJ!r

\
•I

Iho''''''~
E.". .... '

S<Mtch La)'!!. 2

Switch L.a)oerl

, ..

"'" I

Upgrade-ul retelei realizat §i QoS implementat.

........

Reteaua lnltiala NUcl ul ret~lei" consta dintr-un backbone FDOl ruland de obicei la 20% din capacitate ~i ocazional atingand 40 de procente. RoutereJe de backbone sunt
punctele de concctare la inelul FDDI, cu exceptia unor ervere centrale de date care se ataseaza direct la acesta. Router-

96

I!I'"

fdI

Februorle - 2000

Retele
Tehnologll LAN

Lista abrevierilor
ATM - ASYllc"ronous Transfer Mode. 0 tehnologie de retea in care datele sun! rransportate in pachete (nu-

mite celule) de lungime fixa, ceea ce permite transmirerea de date, video ~i voce in aceeasi retea. Viteza sa este intrc 25 si 2488 Mbps, dar in general se
foloseste la 622 Mbps. CoS - Class of Service, tipul de serviciu util izat. FDOI - Fiber Distributed Data 111-

Numai routere Router 0 data, switch in continuare Switch-uri unde se poate, routere unde 2/3 ~ trebuie Switch de Layer 2 Numai switcn-url Variante pentru extinderea capacitalii de control al reteiel ele existente asigura cel mult 10 Mbps prin interfete Ethernet, cu cateva interfere Fast Ethernet de 100 Mbps. Unele dintre aceste intcrfete sunt coneetate la switchuri le de Layer 2, care sunt apoi conectate in cascada la hub-uri, in limp ce altele sunt conectate la hub-uri in mod direct. Majoritatea statiilor de lueru partajeaza I o bps Ethernet. Dcpartarnentele pot avea propriul lor erver, localizat inrr-o subretea, Intreaga rctea este guvernata de protocoale (P si [PX, eu subretele pentru ambele prorocoale, lnelul FOOl coniine 0 singura subretea pentru fiecare protocol, iar fiecare router are la randul au cate 0 interfapi care asigura 0 subrelea penrru fiecare protocol. Doua din routere mentin accesul WAN cu exteriorul: unul pentru comunicarea cu reteaua finnei marna, cealalta penrru servicii Internet. Faza 1 Prima faza @ consta din inlocuirea vechilor servere din cenrrul de date si cele ale departamentelor cu traficul eel mai mare de date. in centruJ de dat si in aceste departamente Sf va dispune UD switch de Layer 3 impreuna cu routerul, prirnul constituind suportul principal pen ru protocoalele moderne. Odatii montat switch-ul de Layer 3, infrastructura subretelelor deservite poate f refacuta prin achizitionarea de switch-uri de Layer 2, pana la aducerea vitezelor Ethernet la nivel de desktop. Faza 2 Cea de-a doua fazaS continua cu inlocuirea routerelor pe backbone-ul FOO[ ell switch-uri de Layer 3. Routerele care indeplineau conexiunile WAN raman, dar sunt scoase din backbone ~i conectate la ace ta prin switch-uri de Layer 3 de tip Ethernet sau Fast Ethernet. Routerul existent Pertormanta
Cost Suport de retea 500 k-l Mpps

CONTROL

Switch de Layer 3 Routare dlrecta de Layer 3 Switch-uri de Layer

COST

~

terface, un standard pentru transrniterea datelor pe fibra optics la 100
bps. IETF - Internet Engineering Task Force, 0 organizatie care se ocups de stabilirea standardelor in internet,

Modificarea backbone-ului ineepe din aceasta faza prin al gerea fie a tructurii de tip Gigabit -thernet, fie ATM (alegerea structurii optirne va face obiecrul altui articol). Faza 3 A treia faza g finalizeaza evolutia backbone-ului ~i introduce noile tipuri de servicii in cadrul infra tructuni. Aceste servicii, controlate de adrninistratorul de retea, pot f extinse pana la nivel de desktop ~i includ sisteme de securitate a datelor si mecanisme de sernualare pentnt CoS si Qo . Trunchiul principal a fost astfel in intregime eliminat ~i inlocuit cu 0 strucrura de inalta performanta de tip Gigabit -thernet, ATM, sal! arnandoua, oul backbone poate fi oricand redimensionat si gata pentru orice evolutie viitoare a retelei.

lP - Internet Protocol, un protocol ce stabileste forma pachetelor si transfera paehetele intre doua noduri. Este parte a TCP/IP si irnplernenteaza traru I de rctea (Layer 3). .IPsec -IP Security. un protocol ce asigura securitatea transrnisiilor prin Internet, prin autentificare $i criptare, MAC - Media Acce's Control, un protocol pentru controlul tran misiilor prin mediul fine al retelei, HRP - Next-Hop Resolution Protocol, un protocol penrru cornutarea pe Layer 3. EI trimite cererea de obtinere a adresei destinatie prin routere (pe Layer 3). pentru ca sa trimita datele prin switch-uri (de Layer 2). QoS - Quulity of Service, stabi lirea unui anurnit nivel de performanta in retea (de exernplu, stabilirea unei latimi millime de banda intre doua puncte), RTP - Rea! lillie Transport Protocol, un protocol Internet pentru transmiterea datelor in timp real (folosit la transmiterea darelor audio si video). SLA - Service Level Agreement, 0 intelegere intre fumizorul de liitime de banda ~i utilizator ce stabileste QoS-u1. S A - Systems NetJllo,.k Architecture, un standard de relea dezvoltat de mM pentru mainframe-uri in [974, dar care intre timp poate fi folosit si pentru retele peer-to-peer. TCP - Transport Central Protocol, lucreaza peste [P si ofera functiile necesare transportului datelor intre doua puncte (adrese) din reteaua {P. VPN - Virtual Private Network, 0 rerea pri vata a unei organizati i, dar care este construi til fizic peste infrastructura unci retele publice, WAN - Wide Area Network, 0 retea de calculatoare ce se intinde pe 0 zona geografica rnai extinsa fata de LAN.

Legea evolUliei
Switch-urile de Layer 3 reprezints evolutia naturale: a tehnologici in domeniul retelelor ~iun suport excelent pentru aplicatiile de noua generatie, Acest progres reprezinta 0 eroziune a cornplexitatii retelelor SllStinuta de rnarirea performantelor si descresterea costuri lor. Administratorii de rete a ar face bine sa planifice viitoarea strategie de control pe baza noilor tehnologii ~i ~inal1d cent de presiunea exercitata asupra routerelor LAN, pentru a tine pasul cu vitezele de transfer tot mai marl. Gigabit thernet va irnpune Cll siguranta existenta de functii de tip Layer 3 in retea, Tot ce va putem statui este sa cantariti bine inainte de a lua 0 decizie si, rnai rnult ea orice, sa rlimaneri "conectati" la informatie,
RiiZVQI'I

Panaitescu [!)

Switch-ul de Layer 3 "CoreBuilder 3500" (3Com) 4 Mpps Mai putin de 30.000$

in jur de 250.000$ Limitat Cunoaste de retea doar adresele

Extins
Cunoaste atat adresele cat ;;1 cele de retea host-ului

Mobilitate Utilizare

De uz general

Proiectat pentru optimizarea

nucleului

retelei LAN

(La realizarea articolului s-au folosit rnateriale furnizatc de firma 3earn.)

Februarie - 2000

I'Ii~I,il

97

Retele
Tehnologll de

retee

De.cif are. eeor I( M
Este evident ca tehnalogia modului de transfer asincron (Asynchronous Transfer Mode - ATM) va juca un rol lrnportant in evolutla retelelor, de la cele de mici dimensiuni pana la cele de nivel industrial.
TM este 0 tehnologie foarte comlexa, poate cea mai complexa ezvoltata vreodata de industria retelelor de calculatoare. ATM prornite la!imi de unda scalabile I>i garantarea unui nivel de cali tate a serviciilor (QoS) care vor facilita noi clase de aplicatii, mai ales de tip multimedia. Toate aceste beneficii au lnsa un pret, Amplasarea unei retele ATM necesita 0 infrastrucrura extrem de sofisticata de protocolla ni vel de software. Aceasta infrastructura este ceruta amt de switch-urile A TM pentru a fi legate In retea, cat ~i pentru conectarea retelei cu altele situate in exterior. Area Network). Retelele de tip FDDI, proiectate pentru a atinge viteze de transfer de 100 Mbps se pot scala pentru a corespunde latimii de banda tot mai mari ceruta de statii le de lucru, insa la baza ele raman 0 variants a tehnologiei LAN Cll puterea de a transmite informatia la eapva kilornetri, Retelele de tip LAN nu pot fi usor scalabile, intrucat sunt un mediu de date distribuit. Top utilizatorii aceluiasi LAN trebuie sa-I>i imparta Iatimea de banda, fie ca este de 10 Mbps, sau de 100 Mbps. Ciind 0 statie de lucru tran mite, aeeasta ocupa lntreaga banda, jar celelaltevortrebui saastepte tenninarea transrnisiei pentru a initia un proces similar. Multimedia poate ucide 0 retea, consumand fiecare Kbps disponibil dinrr-un

LA . Conferintele interactive prezentarile, voce, unet ~iimagine intr-un acelasi pachet de date, chiar daca trirnise pe un backbone FDDI, in tehnologie LAN nu pot ajunge la calitatea asteptata, lntirzierile pot fi adrni e In transrnisia datelor, dar sunt inacceptabi le pentru voce ~j imagine in timp real. u alte cuvinte, plimbarea p:rintr-un LAN poate fi greoaie, asemanatoare cu umblatul pe asfalt Incins, eu picioarele goale. Prill urmare, ATM este solutia, ea putand integra retele LA separate prin WAN. ATM e te 0 tehnologie de coroutare si nu de di tribuire, care este foarte comuns in telecomunicatii, Orientata pe pachete de Iungime fixate ~i conceputa ca un standard de comutare a celulelor, A TM functioneaza la viteze cup rinse intre 1,544 Mbps si I 2 Gbps. Acceptatcafiind cel mai bun mod de transfer pentru retelele B-ISDN (Broadband - Integrated Services Digilal Networks), ATM poate preluera in mod integrat orice tip de informatie: voce, date, imagine, text ~i video. De asernenea suporta toate serviciile existente ~i viitoare, utilizeaza extrem de eficient resursele retelei, minimizsnd complexitatea procesului de comutare, timpul de procesare Intre noduri ~i numarul de buffere necesare intre acestea. lntr-o retea A TM informatia circula in forma de celu Ie de 53 octeti din care cei 5 octeti ai header-ului sunt folositi pentru a identi:fica celulele care apartin aceluiasi canal virtual de transmisie, ValoriIebeader-ului (adica V I sau VPI -despre acestea vom diseuta mai tarziu) sunt atribuite in tirnpul fazei de setare a conexiunii, atunci cand e comuta de Ia 0 sectiune la cealalta. Informatia de semnalizare este transrnisa pe un canal virtual, separat de eel de date. Prin ATM, fiecare utiJizator se poate eonecta direct cu oricare altul, spre deosebire de LAN uncle acesta trebuia sa .treaca" prin mai rnulte egmente pentru a gasi aceJa i corespondent Arhitectura se simplifies foarte mult, desi componentele sunt mai dificil de proiectat I>imai scurnpe,

Ce este modul de tranater _incron?
Un mod de transfer este 0 metoda de transmitere, multiplexare ~ieomutare a datelor intr-o retea de comunicatie. Sernnalele transmise sineron sunt legate de un ceas de sincronizare, astfel incat fiecare set de date incep sa fie transmise, de exemplu, la 0,0 ms, apoi 7,5 ms, 15,0 ms, 22,5 ms s.a.m.d, emnalele asincrone nu necesita aceasta re trictie, Ele sunt cel mult precedate de un anumit sablon, codificat pe ciitiva biti, pentru a identifica inceputul si sfarsitul fiecarui pachet

Descult in... LAN
Majoritatea retelelor LAN (LoealArea Network) au 0 viteza relativ scazuta, Ethernet si Token Ring au fost proieetate eu multi ani in urma, ciind retelele locale trebuiau sa transfere doar fisiere, LAN riimane mediul de pro cesare al unui intreg sistem de aplicatii cl.ient - erver. Dar aceste aplicatii trebuie sa ramana viabile :;;i intr-o retea extiasa de tip W AN (Wide

98

Relele

Retea AT.. publld

Route
ATM

lnterfetele point-to-point in reteaua de tip ATM sunt de doua tipuri: UNIuser network interlace §i NNI - network node interlace. de date. Majoritatea comunicatiilor sunt de tip asincron, dar transferul de date In si din microprocesor, traficul pe portul paralel sau pe rnagistrala calculatorului sunt sillcrone. Daca transferul sincron e te mai eficient, ceI asincron tinde sa fie mai flexibil ~i fiabil. Companiile de telefonie si-au construit echipamente care sunt capabile a prelucreze rnilioane de conversatii imulrane prin tehnici de rnultiplexare a circuitelor digitate de voce, rnai intai pe cabluri de cupm apoi pe fibril optics. Cea mai buna tehnica -a dovedit a fi multiplexarea prio diviziune a timpului pentru a combina mai multe circuite telefonice pe un acelasi cablu fizic. Dad! sincronizarea unui apel telefonic este Intrerupta din diferite motive, ecoul pe care l-am percepe ar duce la impo ibilitatea derularii in conditii norma Ie a convorbirii, ornunicatiile sincrone convin de minune transm isi ilor de date voca le, video san multimedia. Din nefericire, majoritatea comunicatiilor intre calculatoare nu sunt posibile prin metode sincrone. Aceasta deoarece tind sa fie efectuate in rafale, adica la un raport dintre viteza maxima si cea medie de transfer a datelor foarte mare. ReteleIe de telefonie nu pot furniza 0 la\ime de banda oricat de mare. Astfel ca A TM este rezultatul comprornisului facut ln ce priveste tipurile de date transrnise, rezulrand un format cornun pentru toate acesPUT p~ VPIIVCI OUTPUt Pot1 VPINCI

tea. Alternativa multiplexarii in limp este utilizarea rnultiplexarii pe pachete sau celule, Un flux de biti este lmpartit in pachete sau celule de date, astfel ca Lin rrafic sensibilia intarzieri poate f mentinut chiar ~iin rafale, Vocea sau imaginile video pot f receptionate continuu, iar clientii pot solicita si primi latimea de banda uecesara, Ca mediu de transport universal, ATM poate fi instalat de la myel de desktop, la backbone-uri departamentale, pana la sisternele globale de informatie.

Tehnlca l,scurt circuitirii"
Protocoalele A TM sunt bazate pe tipul de conexiune folosit, Sesiunile de lucru in ATM sunt desfasurate prin intermediul unor circuite virtuale (intrucat nu necesita dii fizicc dedicate) care raman stabilite pe toata durata sesiunii. Majoritatea serviciilor ATM ofera doar circuite virtuale permanente (PVC - Permanent Virtual Circuits); stabilirea san anularea unui PVC este rolul administraterului de retea ATM. Uncle ATM ofeTa si circuite virtuale de comutare (SVC Switched Virtual Circuits) care permit alocarea la cerere de latime de banda. PVC-mile sunt comparabile eu Iiniile telefonice inchiriate, in tirnp ee SV unt comparabile cu serviciile de voce dial-up. in aceasta strue Lura, A TM nu se compara cu protocoalele de tip share, cum ar fi Ethernet si Token Ring, sau eu protocoalele care presupun rutare, cum ar f IP ~iIPX. In genera I, A1M este 10calizata in layer -ele (straturile) fizice si in legaturile de date, dar este posibil ca ATM sa asigure servicii direct in

layer-ele superioare, inlocuind treptat toate routerele existente, NiveleJe superioare ale protocolului AIM sun! denumite ATM Adaptation Layer (AAL). DiferiLele AA corespund diferitelor tipuri de date suportate de ATM. Astfel, AAL I functioneaza asenUInator cu un circuit de voce cu rata de transfer pe bit constanta; AAL3{4 ~i AALS sunt folosite pentru tipurile de date cu rata de transfer variabila, tipic regasire in retelele de calcuiatoare, Ni~ velele AAL sunt, totodata, responsabile de intcgrarea conexiunilor ATM cu sursci externe de date, emu land transmisia in regim de broadcast sau multicast. Layer-ul A TM e t nucleul acestei tehnologii. realiziind rutarea, multiplexarea ~i demultiplexarea celulelor. Inainte ca datele sa poata circula printr-un circuit virtual A TM, fiecare switch intermediar trebuie sa-si crecze un tabellocal de rutare care atribuie identificatorului de canal virtual primit adresa portului de iesire, Pentru a sirnplifica operatiunea de rutare pentru link-uri intermediare, ATM defineste cai virtuale, care sunt Ia baza canale virtuale definite de-a IUIlguI a doua sau mai multe link-uri fizice, tratate unitar, Caile virtuale Lint conexiuni semipermanente, iar tablele lor de rutare pot f setate initial, Un pachet care circula pe 0 cale virtuala nu va trebui sa fie rutat la nivelul fiecarui switch din circuitul virtual. In functie de datele transportate in eelule, layer-ele ATM intrepatrund mai multe fluxuri de inforrnatie, in functie de prioritatea acestora, identifies si rezolva congestiile sau erorile de trafic. Pentru fiecare apel, utilizatorul specifica vitezele medii ~i maxi me de trafic, durata maxima de transrnisie, Prin se(area acestor parametri, administratorii de retea pot asigura un nivel de calitate a serviciilor (QoS), reteaua alocand automat, la cerere, 0 liltime de banda mai mare unui anurnit circuit virtual. Hardware-ul va procesa ceIulele, in timp ce software-ul va stabili circuitele virtuale, administra resursele si ruta apelurile. Aceasta separare in layer-e permite up-

1---,,-----1
-

..
'"

"

~,

.:;;~:-.,~

~

,

.:.: -A'::~

Functionarea switch-urilor ATM consta din stabilirea unor tabele de trarrslatle pe baza ldentificatorllor VPINCI de celule.

Februarie - 2000

1'I!I:nill

99

Tahnologll de ~

Transportul

pachetelor delate
I

I

Pachetele de date sunt "decupate" in celule pentru a traversa circuitele virtuaIe ATM, urmand safte reasamblate la destinatle.

grade-ul individual al hardului si softului, asigurand 0 durata de viata rnai mare infrastructurii retelei. La nivelul layer-ului fizic (PRY), ATM suporta legaturi prin fibra optics, STP, cablu coaxial sau UTP la viteze de transfer uneori mai mari de 155 Mbps. Standardele potentiale VOT include, de exemplu, ATM de 52 Mbps pe cablu UTP de categoria 3, ATM de 155 Mbps pe cablu UTP de categoria 5 si ATM de I 544 Mbps pentru linii de tip T-1.

Comunicarea intra utlllzatorii ATM

o retea de tip ATM con ta lntr-un set de switch-uri ATM interconeetate prin interfere point-to-point (punct la punet). Switch-urile suporta doua tipuri de interfere: user-network interfaces (UN1) i network-node interfaces (NNl). UNJ conecteaza sistemele finale (host-uri, routere etc.) la un switch ATM. in timp ce un NNI este de [apt 0 interfata fizica sau logica ce conec-

teaza doua switch-uri ATM intre ele, printr-un protocol specific. Deoarece retelele ATM sunt create In jurul unui tip de conexiune, Inseamna ca mai intiii va trebui stabilit un circuit virtual in retea, Circuitele ATM sunt de doua tipuri: cai virtuale, stabilite prin identificatori VPI (virtual path identifiers) ~i canale virtuale, stabilite printr-o combinatie de VPI ~i identificatori VCI (virtual channel identifier). o cale virtualii este alcatuita dintr-un et de canale virtuale, toate fiind comutate transparent prin retea pe baza identificatorului comun VPL Functionarea unui switch ATM consta din prirnirea unei celule in cadrul unei legaturi ell VCT sau VPI cunoscuti, cautarea valorii conexiunii intr-un tabellocal de translatie pentru a derermina portul de iesire impreuna cu noua valoare VPINCI a conexiunii, urmate, in final, de retransmisia celulei prin legatura de plecare cu identifieatori determinati. Simplitatea in functionare a unui switch este data de faptul ea mecanismeIe exteme stabilesc tabelele locale de

translatie inainte de a transmite pachetele de date. Modul in care aeeste tabele sunt stabilite determine eele doua tipuri principale de conexiuni AIM (PVC ~iSVC). Solicirarea unei conexiuni de tip ATM e face prin emiterea unui apel in retea de catre un sistem sursa catre destinajie. Pacbetele de apelare sunt trimise pe un canal virtual cunoscut, identificat prin VPI=O, VCI=5. Apelui este rutat prin retea, de la switch la switch (timp in care unt setati identificatorii de conexiune), pana cand ajunge la sistemul destinarie, Ulrimul po ate accepta si confirma cererea de conectare, sau 0 poate refuza, anuland caile create, Datele, in eazul in care transmisia se initiaza vor urma aceeasi cale, protocoleta acurn la nive! de switch-uri, Utilizatorii AIM pot cornunica in doua mod uri: point-to-point, sall direct, in mod unidirectional sau bidirectional ~i point-to-multipoint, intre un singur sistem SUIsa(radacina) ~i mai multe sisteme destinatie (ramuri), Conexiunea necesita replicarea celulelor in cadrul swi ch-urilcr de ramificare, dar legatura se poate face doar unidirectional, catre destinatie. In tehnologiile de tip "share" toate nodurile unui singur segment LAN trebuie sa proceseze toate pachetele tran mise prin acel segment. La implementarea unei tehnologii ATM folo irn in a, pentru transrniterea datelor layer-ul AAL5, Pachetele protoeolate in AAL5, trimi e la 0 anumita destinatie printr-o anumita conexiune, trebuie sa fie receptionate secvential, rara interleaving intre celuJele diferitelor pachete, Altfel, destinatarul uu va putea reconstrui pachetele ill timpul reasarnblarii.

Con.cluzii
ATM poate sa fie introdu in diverse zone ale retelei: de la nivel de hub i routerpana ladesktop, Furnizorii de workstation-uri tind sa echipeze rnasinile cu interfete ATM in acelasi fel in care Ethernet sau FDDI sunt astazi folosite pentru PC-urile desktop. Preturile cardurilor de adaptare ATM sunt, in prezenr, de aproximativ 1500 $, dar in continua cadere pe masura ce tehnologia este din ce in ce mai rnultfolositii. Producatorii de routere incorporeaza deja ATM, perrnitand constructia de subretele in aceasta tehnologie. Hub-urile evolueaza de la 0 arbitectura bazata pe magistrale La switch-uri de layer 2 sau 3 care suporta ATM. Migrarea spre ATM va permite atingerea unor viteze de transfer superioare ~i suportul unor aplicatii noi, care integreaza voce iii imagine in cadrul unor retele tot mai mario Riizvan Panaitescu Ii

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->