Introducere Cum termenul de ,sinucidere” revine fir incetare in discugii, am tea crede cd sensul su este cunoscut de toy gic& ar fi inutil sil definim. realitate, cuvintele limbii uzuale, ca si conceptele pe care le exprima, sint intotdeauna ambigui ; iar savantul care le-ar utiliza aga cum le rimeste din vorbirea curenta, fri a le mai elabora, s-ar expune unor grave confuzii. Nu numai cd injelegerea lor este atit de pujin delimitatd, ‘inch variazX de la un caz la altul, in functie de nevoile exprimari, dar, in plus, deoarece clasificarea al cirei produs sint nu provine dintr-o an metodict, ci exprima doar impresiile confuze ale oamenilor, se intimplit des si se reuneasct in aceeagi rubrict, flr distincjie, categorii de fapte disparate, sau si denumeasct in termeni diferiti realitii de aceeasi natura, acd ne lisim deci ghidari de accepfia general, riscim s& separim ceca cce trebuie sit se contopeasca, sav si contopim ceea ce ar trebui separat ; riscm si nu recunoastem asifel adevarata inrudire a lucrurilor gi si ne {ngeli asupra naturii Jor. Nu putem explica decit comparind. O in- -vestigafie stiinyfic’ na poate fi destviryitd dec dac se bazeazi pe fapte ‘comparabile gi are cu atft mai multe sanse de reugitl cu cit se asigurd de a fi reunit tot ceea ce putea fi comparat in mod util. Dar aceste afinitiyi naturale ale situatiilor nu ar putea fi intuite corect printr-un examen ‘superficial ca acela din care arezultat terminologia vulgari ; in consecingl, savantul nu poate lua crept obiect de studiu grupele de fapte gata con- stimite clrora le corespund cuvintele limbii curente. Omnul de gilngd este ‘bligat sf constinue el insugi grupele pe care vrea si le studieze, pentru a Je da omogenitatea gi specifictatea care le sint necesare pentru a putea fi tratate glinjfic. Aga so face cX botanist, atunci cind vorbeste despre flor ‘sau despre fructe, zoologul — anunci cind vorbeste despre peti sau insecte,10 Emile Durkhetm utilizeaza acesti termeni cu sensuri pe care au fost nevoiti si le fixeze inainte, Prima noasirl sarcing trebuie sl fie deci aceea de a determina categoria de fapte pe care ne propunem si le studiem sub denumirea de ,sinucidere”. ‘Vom cerceta, in acest cop, daci printe diferitele forme de moarte, exist unele care si aibé in comun caracteristici suficient de obiective pentru a putea fi recunoscute de orice observator de bund credinjl, suficient de dlistincte pentru anu fi intinite gi fn alt parte dar, in acelasi timp, suficient de apropiatede cele pe care le numim in mod obignuit,sinucidere” pentru ale putea denumi, fit a forya lucrurile, cu acest termen. Daci le vor. ‘isi, vom reuni sub aceasti denumire toate faptele ~ fr’ exceptie ~ ce prezint& caracteristcile distinctive de mai sus; 0 vom face fir ane ‘ingrijora in cazul in care clasa astfel format nu ar cuprinde chiar toate faptele pe care le numim de obicei ,simucidere” sau dact, din contri, ar cuprinde cea ce sintem obignuiji si numim altfel. ConteaéA nu si ex- pprimim nofiunea pe care media inteligenjelor gi-o face despre sinucidere, cis constituim o categorie de obiecte care, putind fi etichetate convenabil sub aceastd rubricl, si fie fondacd obiectiv, adic si corespunda unei ‘atari determinate a lucrurilor. Ori, printre diversele specii de moarte, exist unele care prezintt \wisitura particulard de afi fapta victimei insti, de afi rezultarul unui act al cirui pacient este chiar autorul su. Pe de atl parte, este sigur c8 acest caracter se regiseste la baza ideii pe care ne-o facem in mod obisnuit despre sinucidere. Pujin conteaz4, de altfel, natura intrinsec& a actelor ‘care conduc la un astfel de rezultat. Ciar dact ne reprezentim in general sinuciderea ca 0 acjiune pozitiva si violentd, care implic& o anumita desfisurare de foryt musculard, este posibil cao atitudine pur negativa sau © simpld refinere s& aibt aceeagi consecinjd. Este acelagi lucru dac& 0 persoand isi ia viaja refuzind s& se mai hrineasc& sau distrugindu-se prin fier sau foc. Nici nu este necesar ca actul emanat de pacient s& fi fost antecedentul imediat al moryi, pentru ca aceasta si poatt fi privith ca fect ; raportul de cauzalitate poate fi indirect, fenomemul nu-fi schimba pentru aceasta natura. Iconoclastul care, pentru a cuceri binefacerile ‘martriului, comite o crim de lezmajestate, pe care o ste capital, si care moare de mina ciliului, este iz aceeasi misurd autoral propriului stu sfirgt, ca fa cazul in care gi-ar fi date insusilovitura monall. Cel puyinnu pputem clasa aceste dou varietiji de moarte voluntarl in clase diferite decit in ceea ce priveste detaliile materiale ale execujiei. Ajungem deci la uurmitoarea primi formuld ; Numim sinucidere orice moarte care rezulti Despre sinucidere u mijlocit sau nemijlocit dint-un act pozitiv sau negativ sivirgit de victima instsi. Definitia de mai sus este inst incompletd ; ea nu face distincyie inte oul tipuri foarte diferite de moarte. Nu am sti sf ageziim in aceeagi clasd si si tratim th acelasi mod moartea halucinatului care se aruncl de la 0 fereastré inalta, pentru c& o crede la acelagé nivel cu solul, $i moartea ‘omului cu spiriau! sinitos, care se loveste constient de fapta sa. Ba chiar, ‘n-un anumit sens, existh pujine deznodminte mortale care si nu fie consecinja apropiatd sau indep&rtatt a unui demers al pacientului. Cauzele men situate mai degrabil in afara nosstrd dectt in noi si nu ne ating ne aventuram in sfera lor de actiune. ‘Vom spune c& nu exist’ sinucidere decit dac actul din care a rezultat moartea a fost s8virgit de victim, in vederea acestui rezultat ? C& tsi ia viaja cu adevirat doar cel care a dort si se omnoare si c¥ sinuciderea este 0 ‘omucidere intenjionatd a propriei persoane ? Dar ar insemna, fn primul ‘tnd, sf definim sinuciderea print-un caractet care, oricare i-arfiinteresul siimportana, s& aiba cel pujin neajunsul de a fi greu de recunoscut, pentru ‘che greu de observat. Cum s& sti mobilul real al pacientului, gi cum s& tit acl atunci cind a luat aceastt hotirre, el dorea chiar moartea sau dact nu ‘cumva a avut un alt scop ? Intenjia este un lucra prea intim pentru a putes fi innuit din afard altfel deci prin aproximayii grosiere. Ea scapl chiar observafei interioare. De cite ori ne ingelm asupra motivelor adevarate ccare ne fac s4 acjiontim ! Ne explicim mereu prin pasiuni generoase ori prin consideraji inaltefapte pe care ni le-au inspirat de fapt sentimente ‘mrunte sau o rutin’ oarbi. De altfel, un act nu poate fi definit in general prin sfirgitul care urmeazi agentului, pentru cl acelagi sistem de migclri, fard a-gi schimba natura, poate corespunde mai multor deznodaminte diferite. Intr-adevir, ddacl mu ar fi sinucidere deci acolo unde exist intengia de a se ucide, ar trebui si refuzim aceastd denumire pentru fapte care, in ciuda unor iferenge aparente, sint in fond identice cu cele pe care humes le numeste astfel gi care nu pot fi numite altel decttignorind termenul de sinucidere. ‘Soldamt care aleargi in intimpinarea unei moryi sigure pentru a-gi salva Tegimentul nu doreste si moart, dar totugi mu este el autorul sfiryt in aceeayi misurd ca industriagul sau comerciantul care pentru a scipa de rusinea falimennului ? Putem spune acelagi lucru despre ‘martiral care moare pentru credinga sa, de mama care se sacrificl pentru ‘copilul siu etc. Chiar dact moartea este acceptatl ca 0 conditie regretabilA, dar inevitabill, a jntei spre care ne tndreptim, sau daci ea este intengionat12 doritt si clutatl, subiectul, si fntr-un caz gi in celilalt, renunfi la e- xistengf, iar diferitele forme de a renunja la ea nu pot fi decit varietati ale aceleiagi clase, Exist frie ele prea multe asemindri fundamentale pentru anu le reuni sub aceeagi expresie generic, dar cu conditia si se disting apoi specii fn genul astfel constituit. Pars tndoialt, sinuciderea este nainte de toate actl de disperare al unui om care nu mai doregte si trliasc4. Dar, fn realitate, deoarece sintem inc atagafi de viajé in momentul in care 0 parisim, sinuciderea este un abandon ; si, intre toate actele prin care 0 fiinpa abandoneaza cel mai prejios dintre toate bunurile sale, exist trisituri comune care sint fn mod evident esenfiale. Din contri, diver- sitatea motivelor care pot dicta o asemenea hotirire poate da nagiere doar ‘unor diferenje secundare. Deci atunci cind devotamentul merge pind fa sacrificil sigur al viepi, din punct de vedere stinfific este vorba despre simucidere ; vom vedea mai tiziu de ce tip. Ceea ce este comun tuturor formelor posibile ale rewungirii supreme, ‘este c¥ actul prin care se realizeaz& este sivirgt in cunogtingl de cauzi; c& victima, fn momentul fn care acfioneaz4, gtie ce trebuie si rezulte din fapta sa, gi care a fost motivul. Cazurile de moarte care prezint& aceasti particularitate caracteristict se disting net de toate celelalte, in care acientul sau nu este agentul propriului siu deces, sau nu este decit agentul ei incongtient. Se disting printr-un caracter usor de recunoscut, ici nu este imposibil si sti dacd individu stia sau nu dinainte urmirile naturale ale faptei sale, Se formeazi astfel o grup’ definit, omogens, iferiti de oricare alta gi care, in consecingA, trebuie desemnatd printr-un ‘cuvint special. Acela de ,sinucidere” este convenabil gi nu are rost si se creeze un altul ; Cacimare genera eae cares mide oie sceasta stie ce rezultat va produce. Tentativa este actul astfel definit, dar Sprit inainte ca moartea si se product. Aceastt definifie este suficienti pentru a exclude din cercetarea noastrl tot ceea ce priveste sinuciderile din regnul animal. Ceea ce stim espre inteligenja animal nu ne permite si le atribuim 0 reprezentare anticipatl a morji, ginici, mai ales, mijloace capabile sf'o product. S-au ‘vizut, e adevirat, animale care au refuzat si pitrunds fntr-o incintd unde altele erau sacrificate ; s-ar fi spus cl-si presimjeau moartea. Dar, in realitate, mirosul de singe este suficient pentru a determina migcarea instinctiv4 de recul. Toate cazurile relativ autentice fn care se doreste 13 ‘observarea unor sinucideri propriu-zise pot fi explicate cu totulaltfel. Dack scorpionul iritat se fhjeapt cu propriul stu ac (ceea ce, de altfel, mu e sigur), 0 face, probabil, in virutea unei reacfii automate gi necugetate. Energia motrice, ridicath datoritl stiri de iritare, se descarci la fntim- plare ; se intimpli ca animalul st fie chiar victima, dar nu putem spune ci ‘cesta igi reprezentase dinainte consecinga migclrii sale. Invers, dact exist clini care refuzi si se mai hrineascl dupl ce gi-au pierdut stipinul, atitudinea lor se datoreaz& tristeii, care suprim in mod mecanic apetitul animalului ; moartea survine, fird s& fi fost inst previzutt. Dar nici abjinerea de la mincare fn acest caz, nici rinirea in celalaltcaz, nu au fost folosite ca mijloace al clror efect s& fi fost cunoscut. Lipsese deci ‘caracteristicile distinctive ale sinuciderii, aga cum a fost ea definitd. Este $i motivul pentru care, in cele ce urmeazi, ne vom ocupa doar de sinuciderea umani ', Definigia noastri nu are doar avantajul de a preveni alfruririle inge- Iitoare sau excluderilearbitrare ; ea ne df, tnc¥ de pe acum, o idee despre locul pe care sinuciderile fl ocupi in ansamblul vietii morale. Ea ne arat, {ntr-adevis, cA sinuciderile nu constintie, aga cum s-ar putea crede, 0 ‘grupi{ cu torul separati, o clas izolatt de fenomene monstruoase, irl nici un raport cu alte moduri de conduitd ci, dimpotriva, c& se leagi de ‘acestea printr-o serie continua de intermediari, Intr-adevir, spunem ci ‘exist sinucidere aunci cind victima, fn momentul tn care comite actul decisiv, gtie cu cenindine ce va rezulta din acesta tn mod normal. Dar ) jo“yniste evenimente particulare, Yzolate inte ele gi care impun 0 examinare ”" sseparat, am considera ansamblul tuturor sinuci is ‘comise intr- nt oeieale Ga, Tai-o pevoadl dal de tmp. am consalé ola asf My, jim este o simp Ks nil independent If sumif de unitifi independente, ci un fapt nou gi sui ° 2) generis care tates #f individualitatea sa, care are deci propria sa aceeagi societal, dacl observatia se 77" Fate peo perioedlt de timp prea indelungatd,cifrarezultaK este aproape 7 _jnvariabill, aga cum o aratl i zabelul L Este vorba despre faptul ¥, de la Xt’ an Ia alnl, circumstanjele fn cadrul cirora se desfilgoar’ viaja oa- \-Menilor rimin aprospe aceleasi. Exist uncori schimbari importante, dar Despre sinucidere 18 Tabetul I CConstanga siaucideri in principalele piri europene (cifre absolute) DANE- FRANTA| PRUSIA | ANGLIA |SAXONIAIBAVARIA) S704 2814 | 1630 290 337 2866 | 1598 318 317 3.020 | 1.720 220 301 2973 | 1575 335 | 244 | 285 3.082 | 1.700 338 | 250 | 290 3102 | 1707 373 | 220 | 376 G47 | (1.852) 3am | 27 | 345 301) | (.649) 398 | 21s | cosy 3583 | (1527) G28) | ass | 337 3596 | 1.736 390 | 250 | 340 3598 | 1.809 4m | 260 | 401 3676 | 2073 530 | 226 | 426 ais | 1942 ar | 2 | 49 3700 | 2198 sar} 3g | 363 3a10 | 2351 ses | 307 | 399 41s | 2377 sso | 318 | 426 3967 | 2038 | 1349 | ass | 286 | 427 3903 | 2126 | 1275 | ay | 329 | 457 3.899 | 2146 | 1248 | 507 | 387 | 451 40so | 2105 | 1365 | sas | 339 | 468 445s} 21as | 1347 | 64a) 470 | 2u2 | 1317 | ss7 4613 | 2374 | 1315 | 63 45a] 2203 | 1340 | G45) an gas | 2361 | 1392 | 619 431 sais | 2485 | 1329 | 704 | 410 | 443 sou | 3625 | 1316 | 752 | an | 469 san | 3658 | 1508 | 800 | 453 | 498 said | 3544 | 1588 462 3270 | 1534 436, 3135 | 1.495 3467 | 1514 Asifel, in 1848 a avut loc o scdere bruscd in toate statele europene. Daca lum in considerare un interval mai mare de timp, vom observa schimbiri mai grave, care devin atunci cronice ; ele demonstreaz& simpli16 Emile Durkhetm c& toate caracterele constitutive ale societayii au suferit, in acelasi mo- ‘ment, modificiri profunde. Este interesant de remarcat cl nu se produc de fapt cu extrema lentoare pe caré le atribuie destul de mulji observatori; cissint, in acelasi timp, bruste si progresive. Duplo serie de ani fn care cifrele au oscilat intre limite foane apropiate, se manifest deodatd o crestere care, dup& ezitiri contradictori, se afirmi, se accentueazi gi, in sfigit, se fixeaz%. Dupl orice rupturd a echilibrului social, daci aceasta izbucneste brusc, este nevoie de timp pentru ca toate consecinjele sale si se product. Evolujia sinuciderilor este astfel compusd din ,valuri” de variaje, distincte $i succesive, care au loc prin puseuri; se dezvolif un timp, apoi se opresc pentru a reincepe mai tirziu. Se poate observa in tablou! precedent cl unul din aceste ,valuri”s-a format aproape fn fntreaga Europ in urma evenimentelor din 1848, adic& prin anii 1850-1853, in funcpie de fiecare jari; un altul a tnceput in Germania dup& rizboiul din 1866, in Franja ceva mai devreme, prin 1860, in epoca ce a marcat apogeul guvémimintului imperial, in Anglia spre 1868, adic’ dup’ revolufia comercial ce determinase anunci tratatele comerciale. Probabil A aceleiagi cauze i se datoreaz’t noua fnrfutifire survenitd fn Franga in jurul anului 1865. fn sfirgit, dup& rizbojul din 1870, a inceput o noua ‘variayie, care dureazii nod gi care este aproximativ general th toat Europa, Fiecare societate are deci, in fiecare moment al istoriei sale, 0 aptitudine definiea pentru sinucidere. Intensitatea relativi a acestei apti- ‘tudini se mAsoari raportind cifra globala a morgilor voluntare la popullaie, indiferent de virst sau sex. Vom numi recultanal numeric objinut rata mor- talitate-sinucidere proprie societijii considerate. Se calculeazi de obicei raportind-o la un milion sau la 100,000 de locuitori. ‘Nu numai cl aceasti rat este constant pe lungi perioade de timp, dar invarisbilitatea sa este chiar mai mare decit cea a principalelor fenomene emografice. Mortalitatea generalf, fn special, variaz4 mult mai des dela tun an la ala, iat variaile pe care le fhregistreazi{ sint mult mai impor- tante. Ca dovadd, este suficient si comparim modul in care evoluexz’ cele dou fenomene de-a lungul mai multor perioade de timp (tabel ID. Pentru a ugura comparafia, am exprimat rata anual a deceselor, respectiv 2 sinuciderilor in functie de rata medie a perioadei respective, raporiatt la 100. Intervalele dela un an la aloul, sau intervalele referitoare la rata medie "fa tae am reprezeneat altemativ prin cif obigmuite sau prin cfr ingroqate srile de namere care formex2A diferiele valu” de varie, pentru a reda mai fidel de samere ars Despre sinucidere 17 Tabetul Variafile comparate ae ratei mortalitate-sinucidere i ralei mortalitjii generale —_—_ -_ReR-:,:,-,|--—_ 7 ite sonore] fs vce) |S Den PE Dp Sct Toe ss eat Pens 0 Pets aac 10 fe [cn 0m 1841-48 | ocui- | locui- “°° | Jocui- | locui- Tocui- } locui- wt | at "| a |e rer | 8,2 | 23,2]} 1849 | 10.0 | ava tase | 11,6 | 23,1 1s42 | 83 | 240]] taso | 10,1 | 214 |) 1857 | 10,9) 23,7 1843 | 8,7 | 23.11] tssi | 10.0] 223] 1858 | 10,7 | 24,1 red | 8s | 22.1] 1852 | 10,5 | 22:5]] 1859 | 11.1 | 26.8 ress | 88 | 21,21] 1953 | 9.4 | 22.0]] 1860 | 11,9 | 21,4 aais | 87 [23,21] ass¢ | 10,2 | 27.4 1855 105 | 259 Medi [85 | 2081] Meat [701 [24,0 BB, Rata fiechri an exprimatt in funcie de media raportath la 100 1841 | 96 | 10L7]] 1849 | 989] 1132/] 1856 | 1035 | 97 sez | 97 | 1052|| 1850 | 100 | s87]] 1857 | 973] 993 1843 | 102 | sora} 1ast | 989) asl 1858 | 955 | 101.2 144 | 100 | 969]] 1852 | 103.8] 933]] 1859 | 99,1) 126 isis | 1035 929|] 1853 | 93 | 912]} 1860 | 1050) 89.9 146 | 1023 | 101,7]] 1854 | 1009 | 113.6 1355 weesit F100 [100 |] Medi Moralitae general Rata sinuciderlor Mortaitate general Rata sinuciderilor Monalitte general Rata sinuciderilor18 Enile Durkhetm sint astfel comparabile in cele dout coloane. Din aceastt comparatie rezulti ci, in fiecare perioada, amploarea variajilor este mult mai mare in cazul moralititii generale decft tn cazul simuciderilor ; in medie este de out ori mai mare. Doar intervalul minim fntre doi ani consecutivi este ‘aproape aceiasi si int-un caz gi in celilalt, in ultimele doud perioade considerate. Observim ins cl acest minim este 0 excepfie in coloana deceselor, in timp ce valorile variajillor aruale ale sinuciderilor nu se indepineazi decit rareori de el, lucru observat comparind intervalele medi. Este adevirat ci, dack am compara mu numai anii consecutivi ai aceleiasi perioade, ci si medille diferitelor perioade, variaiile observate {in rata mortlitifi devin aproape nesemnificative. Schimbirile in sens ‘contrar care se produc de la un an la altul si care sint datorate actiunii unor cauze pasagere gi accidentale, se neutralizeazi mutual cind se ia drept bazi de calcul o unitate mai mare de timp ; ele dispar deci din cifra medie care, fn consecingl, prezintS o invarianyl suficient de mare. Astfel, in Franja, inure 1841 si 1870, cifra medie a fost succesiv, pentru fiecare perioada decenali, 23,18 ; 23,72; 22,87. tn primul rind este un fapt Temarcabil cl simuciderea are, dela un an la altu, un grad de constanj& cel jin egal, dacd nm superior celui pe care mortalitatea generalA il are doar de la o pericadd la alta. fn plus, rata medie a mortalitifii nu ajunge la accastl regulariuate decit devenind ceva general si impersonal, care nu mai poate servi decit cu aproximayie la caracterizarea unei anumite societiti, Intr-adevir, aceasti ral este aproximativ aceeagi pentru toate opoarele ajunse la acelagi grad de civil lizafe sau, oricum, diferenjele sint ‘nesemnificative. Astfel, aga cum vor vedea, rata medie a mortalitipi fn Franja, inte 1841 gi 1870, oscileazi in jurul valorii de 23 decese la mia de locuitori; in aceeasi perioadd, ca a fost, succesiv, in Belgia, de 23,93 ; 22,5; 24,04 sa Anglia de-22, 32 ;22, 21 ; 22,68 ; in Danemarca de 22,65 (1845-1849) ; 20,44 (1855-1859) ; 20,4 (1861-1868). Daci se face abstracjie de Rusia, care nu este inc¥ europeand decit din punct de vedere Seografic, singurele mari pri din Europa in care rata mortalitiii se inde~ Arteazi pujin de cifrele precedente sint Italia —unde se ridica la 30, 6 ttre 1861 si 1867, gi Austria - unde era chiar mai mare : 32,521. Prin comparaje, rata sinuciderilor, degi prezinti doar mici variatii ‘anuale, variazX th functie de societate de dou, tei sau patru ori, gi chiar "Dap Benlon, nicohl Meat din Digi! Enclpeic a meta ae ame lepedic a gtinelor meee Despre sinucidere 19 ‘mai mult (‘bel ID). Ea este, deci, proprie fiectrei grupe sociale - care poate fi privitt ca un indice caracteristic - tm mult mai mare msura decit ‘ata mortaltiii. Este atl de strins legatl de coea ce este profund carac- teristic tn fiecare temperament najional, incit ordinea fn care se claseazi diferitele societtji din punctal de vedere al ratei sinuciderilor rimine aproape identic’ in epoci foarte diferite. Avest fapt este demonstrat de tabelul urmitor. Tabelul I Rata sinuciderilor la un milion de locuitor’ in diferite fii ale Europei [Numer de ondine a Pesicada 15 | 1874-1 1966-10 | 1871-75) 1 pin) don] vec oat | pete | pent ‘Intimpul celor trei perioade: , sinciderea s-a raspindit peste eee inijial. Fiecare are un coeficient de accelerae care fi este proprit. Rata sinucidetilor constnui ec non de apt nix Seta it igi variabiitaii sale, Permanenga ar fi inexpl cho bereft snub de caracere dies tinctive, solidare fntre le, care, in ciuda circumstanjelor ambiante, se afirmi simultan. lar variabilitatea demonstreazit natura individual i concretl a acestor ccaractere, de vreme ce ele variazi ca insiji individualitatea sociali. In sumi, datele statistice exprimd tendinja spre sinucidere de care orice societate este ainsi in mod colectiv. Nu webuie si spunem acum tn ce constt aceastl tendinjl, dacil ea este 0 sare sui generis a sufletuluiEnle Durkheim avind propria sa realitate, sau daci mu reprezintd dectt o sumi, de stiri individuale, Chiar dact ultimele considerayi se impact destul de greu cu ipoteza din urmi, vom mengine problema gi o vom discuta pe parcursul luctiii (C.1H, cap. 1). Indiferent ce credem despre acest subiect, tendinga exist {ints-un fel sau altul. Fiecare societate este predispust si furnizeze un contingent detenminat de mori voluntare, predispozitie care poste deci si fac obiectul unui sudiu special, din domeniut sociotogiei. Noi vom fntreprinde exact acest studiu. Intenjia noastri nut este deci de a face un inventar complet si posiil al ‘ururor condijilor care pot intra in geneza sinucideritor, ci doar de ae stu- dia pe acelea de care depinde ceea ce am numit rata social sinuciderilor. Ne imaginim cX cele dou chestiuni sint foarte diferite, indiferent ce raport ar putea fi intre ele. intr-adevar, printre condigiile individuale exist desigur multe care nu sint suficient de generale pentru a afecta raportul {nie numarul total de mori voluntare gi populaye. Ele pot determina un individ sau altul s& se omoare, dar nu ca societatea in globo s& aib& o {nclinatie mai mult sau mai putin intensi cltre sinucidere. $i cum acest ccondigiinu depind de o anumitl stare de organizare social, ele mu au nici antidot social. Prin urmare, ele sint de interes pentru psiholog gi mu pentru sociolog. Ceea ce smdiaz4 acesta din yrmi sint cauzele prin intermediul cchrora este posibil sie acfioneze, mu asupra indivizilor in parte, ciasupra ‘gfupulul, Prinire factonii sinuciderli, singurii care 7] inter€seaza sint cei ‘Care aafoneand asp i SasTeUGl. Gt de Care depinde ‘Tata sinuciderilor. lat motivul pentri care acefti factori fac obiectul Teri de fay, care va cuprinde trei pir. Fenomenul pe care jucrarea vrea si-1 explice poate fi datorat unor cctuze extra-sociale sau unor cauze exclusiv sociale, Vom studia mai init influenja primei categorii de cauze gi vom vedea cl ea este sau mull sau extrem de restinst. ‘Vom determina apoi natura cauzelor sociale, modul in care fyi produc cle efectut, relaiile or cu starile individuale care acompaniazs diferitele forme de sinucidere. ‘Vomn fi astfel in mAsuri s& precizim fn ce const elementul social al sinucideri, adick acea tendinjd colectiv’ de care toctnai am vorbit, care " Bineinjles, servindy-ne de accastexpreti, nu intenfonim deloc s& punem in discupe congtinga colectivi. Nu admitem cf ar exsta mai mulssufet esenjal in societate dec in individ. Vor reven, de afel,asupra acesti subiect. an Despre sirmucidere sintraporturile ei cu ate fap sociale ji prince milotce se poste ations asupra cil. tr specials Pin recptu ect capitol, cindex oe, bibliogratia specials 1 Ma ap paca a sine eave a A geen sein {L Publica suatistice ofciale de care ne-am servitin general = Oeste is = Annuaire statistique de soso pa ery Aes eget su Sle = ee ea Si a a ena Sea Ten Conn A fen eters ere eas sata gle onons nar 6 ppd gta de adiisation des Pe ors Ser lin, ~ Statistik der Stadt Wien, ~ Statistisches Scr teh et nist i Sa ee Se anh lew af in mtn rile Pater, Ueter di Selmore a teats a Nc, 16 rae De eer nen 119 Eg, i Monch, 188. , rn Ges ne lain Age, Sete, Seton aed Foe ee ge matted Srey 1886 ~ Ross, I Sueto ‘Spagna nel 1884. Arch, dipsychiatsis, Torine, 1886. 1. Studi asuprasinucideci in general : ‘De Guar, Susinique morale dee Fane, Pais, 185, i Satinigne mole Deep ai al Fae am Sn dm ae op eo a Para Le Ds se cr mre sui, Pas, 1844. — Lil = rcs si ine Bevolicrngasaiik, Leipas, 1861 sserandssigkeit in den scheinbar willkdrlichen mens Te ee ere de Boismon, Du sie te ses metas dns Fe rrlucieesmlce raes ne Titan, = Se Tica bilno, 1879. sc, at = Ma, Be Setiined Lett enenreheiing, “Wencon, Sue, sisi, ier Sigg ct Seca Blinzns. 1850. Cor. 1352 - Maye chafen, ermapesebea