INFORMAŢIE OPERATIVĂ

cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

în ianuarie-decembrie 2009

Economia Republicii Moldova continuă să fie afectată de criza financiară globală şi recesiunea
principalelor economii pe plan extern. Astfel, în anul 2009 tendinţa de diminuare s-a înregistrat
la volumul producţiei industriale şi agricole, investiţiilor, comerţului exterior, mărfurilor
transportate, veniturilor bugetare. Avînd la bază o cerere agregată scăzută, preţurile sunt încă în
descreştere, dar salariile - în ascendenţă.

Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat esenţial. PIB în 9 luni ale anului 2009 a însumat 44,2
mild. lei, micşorîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 cu 7,7% (în preţuri comparabile).
Descreştere semnificativă a fost înregistrată în construcţii – cu 30,8%, industrie – cu 23,3%,
transport şi comunicaţii – cu 14,8% şi agricultură - cu 10,6%. Diminuarea PIB-ului a fost
condiţionată, în general, de reducerea cererii externe la bunurile industriale produse în Moldova,
micşorarea volumului remitenţelor de peste hotarele ţării şi aşteptările negative privind
perspectivele dezvoltării economice a ţării.

Preţurile de consum au crescut neesenţial. În decembrie 2009 preţurile de consum au crescut cu

0,4% faţă de decembrie 2008, comparativ cu creşterea de 7,3% în perioada similară a anului
2008. Această situaţie a fost condiţionată, în general, de micşorarea preţurilor la produsele
alimentare în primele 8 luni ale anului 2009, unele produse importate şi reducerea cererii interne.

Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de dolar şi Euro. Cursul de schimb al monedei naţionale în
ianuarie-decembrie 2009 a marcat o depreciere faţă de dolarul SUA cu 18,3% în termeni
nominali şi faţă de Euro – cu 19,6%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului
de schimb au fost fluctuaţiile cererii de valută străină, a intrărilor remitenţelor de peste hotarele
ţării, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare
internaţionale.

Situaţia în sectorul bancar rămîne încă instabilă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii
decembrie 2009 a constituit circa 32,7 mild. lei şi s-a majorat cu 3,2% comparativ cu data
similară a anului 2008. Situaţia din sectorul bancar se caracterizează prin majorarea depozitelor
în valută străină (cu 18,5%) şi diminuarea celor în monedă naţională (cu 14,7%), precum şi prin
micşorarea volumului de credite acordate în economie (cu 4,9%).

S-a diminuat soldul negativ al balanţei comerciale. Scăderea cererii externe şi interne de
mărfuri a fost factorul principal care a determinat diminuarea exporturilor şi importurilor cu
21,2% şi 35,1%, respectiv (în ianuarie-noiembrie 2009 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului
2008). Prin urmare, a scăzut şi soldul negativ al balanţei comerciale – cu 41,8%.

Veniturile bugetului public naţional au scăzut, iar cheltuielile au crescut. În ianuarie-

decembrie 2009 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de 23,2 mild. lei, în
scădere cu 8,9% faţă de ianuarie-decembrie 2008, şi au fost efectuate cheltuieli în sumă de 27,3
mild. lei, în creştere cu 4,6%. Astfel, deficitul bugetar a constituit 4,1 mild. lei şi s-a majorat de
circa 7 ori comparativ cu cel înregistrat în anul 2008.

A crescut semnificativ datoria de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă),
administrată de Guvern, la 31 decembrie 2009 a constituit circa 14,6 mil. lei, mai mult cu 26%
 2

faţă de aceeaşi dată a anului 2008. Majorarea datoriei de stat a fost determinată, în special, de
creşterea cu 45,4% a datoriei de stat interne, cauzată de necesitatea finanţării deficitului bugetar.

Sectorul industrial a înregistrat scădere semnificativă. Volumul producţiei industriale în

ianuarie-decembrie 2009 a înregistrat o descreştere de 22,2% (în preţuri comparabile) faţă de
ianuarie-decembrie 2008 şi o valoare nominală de 23,3 mild. lei. Factorul principal în
diminuarea producţiei industriale este vizat de reducerea exportului producţiei unor ramuri
industriale autohtone, precum şi reducerea cererii interne la unele produse industriale.

Rezultatele sectorului agricol au fost negative. Volumul producţiei agricole în toate categoriile
de gospodării, în ianuarie-decembrie 2009, a constituit 90,1% (în preţuri comparabile) din
volumul înregistrat în perioada similară a anului 2008. Micşorarea producţiei agricole a fost
determinată de scăderea producţiei vegetale cu 17,4%. Producţia animală însă a crescut cu
11,8%.

Investiţiile s-au redus esenţial. În ianuarie-decembrie 2009 volumul investiţiilor în capital fix a
însumat circa 10,8 mild. lei şi au înregistrat o descreştere de 34,9% faţă de aceeaşi perioadă a
anului 2008. Aşteptările negative privind perspectivele dezvoltării economice a ţării în viitorul
apropiat au contribuit la diminuarea investiţiilor.

S-a micşorat drastic volumul mărfurilor transportate. În anul 2009 întreprinderile de transport
au transportat 7,9 mil. tone de mărfuri sau de circa 2,1 ori mai puţin faţă de anul 2008, ca urmare
a diminuării volumului comerţului exterior, producţiei industriale, investiţiilor, precum şi
micşorării volumului de mărfuri transportate tranzit prin teritoriul ţării.

Volumul de vînzări cu amănuntul s-a redus. Volumul de vînzări cu amănuntul în reţeaua

organizată de comerţ a însumat 19,9 mild. lei şi a scăzut cu 4,4% în ianuarie-decembrie 2009 faţă
de aceeaşi perioadă a anului 2008. Cauza diminuării a fost micşorarea cererii interne la mărfurile
nealimentare.

Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei a crescut neesenţial. În ianuarie-decembrie

2009 unităţile oficial înregistrate au prestat servicii cu plată în volum de 12,3 mild. lei, ceea ce
reprezintă o majorare de 2,6% comparativ cu ianuarie-decembrie 2008.

Salariul a crescut. Salariul mediu lunar al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-
decembrie 2009 a constituit 2748,4 lei şi s-a majorat cu 8,7% atît în termeni nominali, cît şi în
termeni reali faţă de perioada similară a anului 2008.

Contextul macroeconomic

Inflaţia
Criza economico-financiară globală are efect direct asupra cererii agregate, care păstrează
tendinţa de diminuare. Aceasta a condus, prin urmare, la reducerea preţurilor de consum. Astfel,
rata inflaţiei în luna decembrie 2009 a constituit 0,4% faţă de decembrie 2008, înregistrînd o
diferenţă de 6,9 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu rata inflaţiei înregistrată în aceeaşi
perioadă a anului 2008. Această situaţie a fost condiţionată, în general, de micşorarea preţurilor
la produsele alimentare în primele 8 luni ale anului 2009, unele produse importate şi reducerea
cererii interne.
 3

Evoluţia ratei inflaţiei în perioada ianuarie-decembrie a anilor 2005–2009, %

Faţă de luna precedentă Ianuarie-

Decembrie decembrie
faţă de faţă de

Septembrie

Octombrie

Decembrie
Noiembrie
Februarie
Ianuarie

Anii decembrie perioada

August
Aprilie
Martie

Iunie

Iulie
Mai
a anului similară a
precedent anului
precedent
2005 1,1 2,1 0,8 1,4 0,1 -0,8 -1,1 0,2 1,2 1,5 1,9 1,4 10,0 11,9
2006 1,9 1,4 1,5 1,0 1,2 0,2 -0,4 0,8 1,1 1,6 1,7 1,2 14,1 12,7
2007 0,8 0,6 0,6 1,0 0,9 0,0 1,1 2,2 1,6 1,6 1,3 0,9 13,1 12,3
2008 1,4 1,5 1,1 1,6 1,5 -1,1 -0,9 0,7 0,6 0,8 0,0 -0,2 7,3 12,7
2009 -0,1 -1,0 -0,8 0,3 0,2 -0,3 -0,6 -1,1 0,6 1,5 1,0 0,9 0,4 0,0

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Preţurile la produsele alimentare în decembrie 2009 au înregistrat o diminuare de 3,8%, care a

fost determinată de micşorarea preţurilor la cartofi cu 34,3%, ulei vegetal - cu 25,2%, ouă - cu
20,7%, lapte şi produse lactate – cu 4,4%, pîine – cu 5,6%, carne, preparate şi conserve din carne
– cu 4,8%, fructe - cu 5,8%. Concomitent, s-au majorat preţurile la zahăr – cu 18,9%, legume –
cu 5,5%, peşte şi conserve din peşte - cu 4,4%, băuturi alcoolice şi sucuri de fructe - cu 2,2%. Ca
rezultat, preţurile la produsele alimentare au contribuit la diminuarea indicelui preţurilor de
consum (IPC) general cu 1,2%.

Preţurile la mărfurile nealimentare în decembrie 2009 s-au majorat cu 2,5% faţă de decembrie
2008, în special ca rezultat al creşterii preţurilor la medicamente cu 19,5%. Concomitent, s-au
micşorat preţurile la materiale de construcţie cu 3,2%, încălţăminte – cu 0,8% etc. Contribuţia
acestei categorii de mărfuri la IPC general a fost pozitivă – 1,1%.

Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 2,2% faţă de decembrie

2008. Această creştere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la apa potabilă şi
canalizare cu 22,6%, serviciile de transport cu 5,0% datorită majorării tarifelor pentru călătorii
urbane în transportul public în luna octombrie şi telecomunicaţii – cu 2,1%. Prin urmare, aportul
tarifelor la servicii la IPC general a fost pozitiv - de 0,5%.

Cursul de schimb

Cursul de schimb al monedei naţionale, în ianuarie-decembrie 2009, a marcat o depreciere de

18,3% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 10,40 lei pentru 1 dolar american la
01.01.2009 pînă la 12,30 lei la 31.12.2009). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu
19,6%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost fluctuaţiile
cererii de valută străină, provocate de declaraţiile în mass-media, ce au dus la destabilizarea
temporară a situaţiei pe piaţa valutară internă, intrărilor remitenţelor de peste hotarele ţării,
precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare
internaţionale.
 4

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro în ianuarie-decembrie 2009, Lei/USD, Lei/EUR
18,00 17,63
16.82 17,98
16.54 16.70
16.29 16.29 16.29
15,89 15.98 16.10
15,57 15,67 15,65 15,76
16,00 15,27
14,74 14,83 14,97
14,62

13,79 13,90
13,49 13,52 13,63
14,00

12,29 12,30

12,00 11.47 11.48

11,17 11,30 11,26 11,21 11,17 11,25 11,20 11,20 11.20 11.21 11.20 11.06 11.06 11.11
10,97
10,66 10,79
10,40 10,42 10,52 10,54

10,00
09

09
4

2
7
1

3
02

03

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.0

.1

.1

.1

.1

.1
.0

.1
.0

.0

.0
20

20
01

15

01

15

01

15

01

01

15

01

15
1.

1.

01

15

15

01

01
15

15
15

15

15

2.
1.

.1
.0

31
01

Le i/USD Le i/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Perspectivele neclare ale situaţiei macroeconomice din Rusia şi Ucraina au contribuit la

majorarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 4,7 p.p. (pînă la 65,1%) în ianuarie-decembrie
2009 comparativ cu perioada similară a anului 2008.

Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară a Republicii Moldova

în ianuarie-decembrie 2005-2009, %
2005 2006 2007 2008 2009
Dolarul SUA 78,5 72,6 67,3 60,4 65,1
Euro 15,1 22,1 28,2 26,7 31,3
Rubla rusească 5,0 4,0 3,2 12,0 2,8
Alte 1,4 1,3 1,3 0,9 0,8
Total 100 100 100 100 100
Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Aşteptările privind deprecierea leului moldovenesc, determinate de unele declaraţii în mass-

media, au provocat creşterea cererii la valuta străină în primele patru luni ale anului 2008. În
scopul neadmiterii deprecierii esenţiale a leului moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei în
ianuarie-aprilie 2009 a efectuat vînzări de valută străină în sumă de 513,7 mil. dolari. Iar în
perioada mai-decembrie 2009 a procurat valută străină în valoare de 315,4 mil. dolari. În
rezultat, stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul anului
2009 a constituit 1480,3 mil. dolari, micşorîndu-se cu 11,5% faţă de nivelul înregistrat la
31.12.2008.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei în ianuarie-decembrie 2009,

mil. dolari SUA
 5

1800 1672,4
1504,4 1480,3
1600 1365 1374,5
1302,5 1290,5
1400 1210,1 1182,6 1302,6
1188,8
1132,3 1102,0
1200
1000
800
600
400
200
0
31.12.2008 31.01.2009 27.02.2009 31.03.2009 30.04.2009 29.05.2009 30.06.2009 31.07.2009 28.08.2009 30.09.2009 30.10.2009 30.11.2009 31.12.2009

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Agregatele monetare

La modificarea agregatelor monetare pe parcursul anului 2009 au contribuit tendinţele negative

ce se manifestă în economia naţională în ultimul timp. Masa monetară M3 la sfîrşitul anului a
constituit circa 32684,4 mil. lei şi s-a majorat cu 3,2% comparativ cu aceeaşi dată a anului 2008.
Situaţia creată în sistemul bancar denotă că încrederea populaţiei în sistemul bancar încă nu s-a
restabilit.

Volumul total al depozitelor la sfîrşitul lunii decembrie 2009 a constituit 23834 mil. lei şi a
înregistrat o descreştere de 1% comparativ cu data similară a anului 2008.

Depozitele în monedă naţională s-au diminuat cu 14,7% faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2008,
atingînd suma de 12091,7 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei negative a depozitelor
la termen. Faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii decembrie 2008 acestea s-au diminuat esenţial – cu
23,8%.

Însă, s-a înregistrat creşterea depozitelor la vedere faţă de situaţia similară din anul 2008 - cu
8,1%. Prin urmare, a crescut şi ponderea depozitelor la vedere în volumul total de depozite în
monedă naţională – de la 28,4% la sfîrşitul lunii decembrie 2008 pînă la 36% în 2009, aceeaşi
dată. Această situaţie denotă ideea că deponenţii au tendinţa să-şi plaseze mijloacele băneşti mai
degrabă pe termen scurt, pentru a evita riscul deprecierii monedei naţionale, dar şi unele efecte
neprevăzute ale crizei economice.

În general, diminuarea depozitelor în monedă naţională are ca factori de influenţă reducerea

veniturilor populaţiei, diminuarea ratelor dobînzii, dar şi declaraţiile din mass-media referitoare
la aşteptările privind deprecierea monedei naţionale.

Evoluţia depozitelor şi a ratelor dobînzilor în ianuarie-decembrie 2005-2009

 6

15000 19,75 20,00

13500 18,00
15,71
12000 16,00
13,40
10500 14,00
12,09
9000 9,79 12,00
mil. lei
10,55

%
7500 10,00
6000 6,49 8,00
5,62
4500 6,00
5,18 3,81
3000 4,00
1500 2,00
0 0,00
2005 2006 2007 2008 2009

Depozite în monedă naţională, mil. lei

Depozite în v alută străină, mil. lei
Rata medie a dobînzii la depozitele in monedă naţională (decembrie), %
Rata medie a dobînzii la depozitele in v alută străină (decembrie), %

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Contrar depozitelor în monedă naţională, depozitele în valută străină au crescut cu 18,5% faţă de
sfîrşitul lunii decembrie 2008 (în pofida reducerii ratei dobînzii de circa 3,2 ori), însumînd o
valoare de circa 11742,3 mil. lei. De remarcat este ponderea depozitelor în valută străină în
volumul total al depozitelor, care a crescut comparativ cu sfîrşitul lunii decembrie 2008 cu 8,2
p.p. – de la 41,1% pînă la 49,3%. Aceasta denotă încrederea mai mare pe care o au deponenţii în
valuta străină decît în moneda naţională.

Volumul banilor în circulaţie la sfîrşitul anului 2009 a constituit 8849 mil. lei şi a crescut
semnificativ - cu 16,8% faţă de nivelul înregistrat la data similară a anului 2008.

Soldul creditelor în economie s-a diminuat cu 4,9% faţă de sfîrşitul anului 2008, constituind
circa 23884,1 mil. lei. Structura creditelor reflectă că se menţine ponderea majoră a
creditelor în monedă naţională (55,3%), volumul cărora la sfîrşitul lunii decembrie
2009 reflectă o micşorare cu 10,7% faţă de aceeaşi dată a anului 2008. Diminuarea
creditelor se datorează, în special, reducerii activităţii agenţilor economici locali ca
rezultat al înrăutăţirii situaţiei economice la nivel global.

Evoluţia creditelor şi a ratelor dobînzilor în ianuarie-decembrie 2005-2009

16000 22,55 24,00

14000 19,00 21,00

18,59 18,63
12000 17,30 18,00
14,56
10000 15,00
mil. lei

8000 10,64 10,97 10,66 10,58 12,00

%

6000 9,00

4000 6,00

2000 3,00

0 0,00
2005 2006 2007 2008 2009
Credite în monedă naţională, mil. lei
Credite în v alută străină, mil. lei
Rata medie a dobînzii la creditele in monedă naţională (decembrie), %
Rata medie a dobînzii la creditele in v alută străină (decembrie), %

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În general, începînd cu februarie 2008, volumul creditelor a avut tendinţa să-l depăşească pe cel
al depozitelor. Prin urmare, depozitele a acoperit creditele în proporţie de 99,8% în decembrie
2009, comparativ cu 95,9% în decembrie 2008.
 7

Bugetul public naţional (BPN)

În ianuarie-decembrie 2009 la BPN au fost acumulate venituri în sumă de 23244 mil. lei, mai
puţin cu 8,9% faţă de ianuarie-decembrie 2008. De asemenea, s-au efectuat
cheltuieli în sumă totală de 27343 mil. lei, sau în creştere cu 4,6%, respectiv. În
ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 4099 mil. lei sau de circa 7 ori
mai mare decît cel înregistrat în ianuarie-decembrie 2008.

Evoluţiile recente în domeniul industriei, transporturilor, comerţului exterior şi interior reflectă

consecinţele crizei economice mondiale, rezultatele căreia influenţează încasările
veniturilor în toate bugetele. Prin urmare, reducerea veniturilor a fost cauzată de
micşorările încasărilor la TVA la mărfurile importate cu 24,1% (1753,2 mil. lei) şi
la impozitele asupra comerţului internaţional şi operaţiunile externe cu 21,3% (245
mil. lei). Totodată, majorarea cheltuielilor a fost determinată de necesitatea
Guvernului de a onora obligaţiunile în sfera socială, deşi în ultimele luni s-a reuşit
reducerea cheltuielilor neprioritare, şi anume: au fost diminuate esenţial (cu 40,3%)
cheltuielile pentru transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi
informatica, precum şi pentru apărarea naţională (cu 34,9%) în anul 2009
comparativ cu anul 2008. Pe de altă parte, au fost majorate cheltuielile pentru
protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologie (cu 33,9%), ocrotirea sănătăţii
(cu 13,4%), asigurarea şi asistenţa socială (cu 15,1%), menţinerea ordinii publice şi
securitatea naţională (cu 10,2%).

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-decembrie 2008-2009, mil. lei

2008 2009 2009/2008, %
decembrie 12 luni decembrie 12 luni decembrie 12 luni
Bugetul public naţional
Venituri 3093,8 25516,9 2487,1 23244,1 80,4 91,1
Cheltuieli 3344,1 26146,9 3512,2 27342,7 105,0 104,6
Deficit (-), excedent (+) -250,3 -630 -1025,1 -4098,6 x x
Bugetul de stat
Venituri pe toate componentele 2016,1 15977,5 1406,4 13567,6 69,8 84,9
Cheltuieli pe toate componentele 2071,1 16466,0 2739,0 17199,4 132,2 104,5
Deficit (-), excedent (+) -55,0 -488,5 -1332,6 -3631,8 x x
Bugetele unităţilor administrativ teritoriale
Venituri pe toate componentele 632,1 6128,9 783,1 6285,9 123,9 102,6
Cheltuieli pe toate componentele 876,2 6432,0 915,1 6530,8 104,4 101,5
Deficit (-), excedent (+) -244,1 -303,1 -132,0 -244,9 x x
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Venituri 746,9 6362,8 1559,6 7573,6 208,8 119,0
Cheltuieli 591,0 6315,1 682,9 7599,2 115,5 120,3
Deficit (-), excedent (+) 155,9 47,7 876,7 -25,6 x x
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Venituri 257,8 2688,7 360,3 2878,9 139,8 107,1
Cheltuieli 360,9 2572,0 368,3 3071,4 102,1 119,4
Deficit (-), excedent (+) -103,1 -116,7 -8,0 -192,5 x x
Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, partea majoră revine veniturilor bugetului de stat – 56,4%, apoi
bugetului asigurărilor sociale de stat - 25,2%, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 12%
şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 6,4%. Partea preponderentă a
veniturilor bugetului public naţional, şi anume 84% (19521,1 mil. lei), revine încasărilor fiscale.

Structura veniturilor bugetului public naţional

pe tipuri de bugete în ianuarie-decembrie 2008-2009, %
 8

2008 2009
FAOAM
FAOAM
6,4%
4,9% BASS
BASS 22% 25,3%

Bugetul de Bugetul
Bugetele Bugetele
stat 61,2% de stat
UAT UAT 56,4%
11,8% 12%

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura cheltuielilor, ponderea cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat constituie 37,2%,

de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 23,8%, de la bugetul asigurărilor sociale de
stat – 27,8% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,2%.

Structura cheltuielilor bugetului public naţional

pe tipuri de bugete în ianuarie-decembrie 2008-2009, %

2008 2009
FAOAM FAOAM
9,8% 11,2% Bugetul
Bugetul
BASS de stat
de stat
24,2% 37,2%
41,4% BASS
27,8%
Bugetele Bugetele
UAT UAT
24,6% 23,8%
Sursă: Ministerul Finanţelor

Astfel, pentru domeniul social (învăţămînt, ocrotirea sănătăţii, asistenţa socială, cultura, artă,
sport) au fost cheltuite circa 70,2% (19182,3 mil. lei) din totalul cheltuielilor BPN, pentru
domeniul economiei naţionale – 9,5% (2606,8 mil. lei), apărare, menţinerea ordinii publice şi
securitatea naţională – 6,5% (1771,2 mil. lei), servicii de stat cu destinaţie generală – 5,2%
(1412,4 mil. lei).

În ianuarie-decembrie 2009, încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit

13567,6 mil. lei sau la nivel de 103% faţă de prevederile perioadei gestionare. În comparaţie cu
anul 2008, veniturile acumulate s-au diminuat cu 2409,9 mil. lei sau cu 15,1%. Partea de
cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 17199,4 mil. lei sau la nivel de 96,4% faţă de
prevederile perioadei gestionare. Faţă de perioada similară a anului 2008, cheltuielile s-au
majorat cu 4,5%. Executarea bugetului de stat a rezultat cu un deficit în sumă de 3631,8 mil. lei.

La bugetele unităţilor administrativ teritoriale în ianuarie-decembrie 2009 au fost acumulate

venituri în sumă de 6285,9 mil. lei, fiind în creştere cu 2,6% faţă de ianuarie-decembrie 2008. De
 9

asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 6530,8 mil. lei, sau în creştere cu 1,5%. În
ansamblu, bugetele UAT au înregistrat un deficit în sumă de 244,9 mil. lei. Din suma totală a
veniturilor bugetelor UAT, circa 42,5% (sau 2670,1 mil. lei) revin veniturilor fără granturi şi
transferuri, sarcina acumulării cărora a fost realizată la nivel de 97,3% sau cu 75,4 mil. lei mai
puţin faţă de prevederile pentru perioada respectivă. Concomitent cu veniturile acumulate
nemijlocit la bugetele respective, în ianuarie-decembrie 2009 de la bugetul de stat au fost alocate
transferuri din fondul pentru nivelare bugetară şi cu destinaţie specială în sumă de 3499,9 mil.
lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat în ianuarie-decembrie 2009 au fost acumulate venituri în

sumă de 7573,6 mil. lei, fiind în creştere cu 19% faţă de ianuarie-decembrie 2008. De asemenea,
s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 7599,2 mil. lei, sau în creştere cu 20,3%. În ansamblu,
bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un deficit în sumă de 25,6 mil. lei. Majorarea
veniturilor se datorează acumulării suplimentare a veniturilor proprii. Comparativ cu perioada
similară a anului 2008, veniturile proprii sînt în creştere cu 144,6 mil. lei sau cu 2,6% şi au
constituit 5605,2 mil. lei. Totodată, transferurile de la bugetul de stat au crescut de circa 2 ori şi
au însumat 1956,8 mil. lei.

În ianuarie-decembrie 2009 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost

acumulate venituri în sumă de 2878,9 mil. lei, fiind în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă a
anului 2008. Încasările au provenit atît de la bugetul de stat - în sumă de 1456,8 mil. lei, cît şi din
contul acumulării veniturilor proprii - în sumă de 1422,1 mil. lei. Comparativ cu anul 2008,
veniturile proprii ale fondurilor respective au înregistrat o creştere de 17,4%. De asemenea, s-au
efectuat cheltuieli în sumă totală de 3071,4 mil. lei, sau în creştere cu 19,4%. Executarea
fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a cheltuielilor
asupra veniturilor în sumă de 192,5 mil. lei.

Datoria de stat

Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la 31 decembrie 2009
a constituit 14622,4 mil. lei, mai mult cu 26% faţă de aceeaşi dată a anului 2008. Majorarea
datoriei de stat a fost determinată, în special, de creşterea datoriei de stat interne, cauzată de
necesitatea finanţării deficitului bugetar.

Situaţia cu privire datoria de stat externă administrată de Guvern nu prezintă modificări

esenţiale. La 31 decembrie 2009 stocul acesteia a însumat 773,7 mil. dolari SUA (9517,5 mil.
lei), dintre care datoria directă – 760,4 mil. dolari şi datoria asumată garantată – 13,3 mil. dolari.
Dat fiind că pe parcursul anului 2009 rambursările de împrumuturi au depăşit cu circa 9,8 mil.
dolari SUA intrările de împrumuturi, soldul datoriei de stat externe s-a micşorat cu circa 0,6%
(4,6 mil. dolari SUA) în comparaţie cu soldul de la situaţia din 1 ianuarie 2009. Această
diminuare neesenţială, în mare parte, este cauzată de fluctuaţia pozitivă a cursului dolarului SUA
faţă de alte valute străine.

La situaţia din 31 decembrie 2009, stocul datoriei de stat interne este complet format din valori
mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 5104,9 mil. lei la preţul de cumpărare,
inclusiv: VMS emise prin licitaţie – 2441,5 mil. lei, VMS convertite – 2213,4 mil. lei şi VMS
plasate prin subscriere – 0,45 mil. lei. Faţă de situaţia de la începutul anului datoria de stat
internă s-a majorat cu circa 45,4% (din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat în
sumă de 1595 mil. lei pe parcursul anului 2009).
 10

Rata medie ponderată a dobînzii la VMS în ianuarie-decembrie 2009 a constituit 9,35% şi este
inferioară celei din perioada respectivă a anului 2008 cu 8,61 p.p. Ca rezultat, în perioada de
raport au fost comercializate VMS în valoare de 14119,9 mil. lei, ceea ce este cu circa 54,9%
mai mult decît în ianuarie-decembrie 2008. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru
răscumpărarea VMS în sumă de 12524,9 mil. lei.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de
trezorerie de 21, 91, 182 şi 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate a constituit
92,5%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 91 zile (31,1%) şi 182 zile (34,3%).

Evoluţia sectorului real

Industria

Criza economică mondială, care a rezultat cu reducerea exportului producţiei unor ramuri
industriale autohtone, precum şi reducerea cererii interne atît a populaţiei, cît şi a agenţilor
economici la unele produse industriale, a fost factorul principal în diminuarea producţiei
industriale. Astfel, datele preliminare pentru ianuarie-decembrie 2009 cu privire la volumul
producţiei industriale evidenţiază o descreştere de 22,2% (în preţuri comparabile) faţă de
ianuarie-decembrie 2008.

Pe parcursul anilor 2000-2009 evoluţia sectorului industrial a fost însoţită de fluctuaţii, cele mai
bune rezultate fiind remarcate în anul 2003, iar cele mai nereuşite în anul 2009.

Evoluţia sectorului industrial pe parcursul anilor 2000-2009,

în % faţă de anul precedent (în preţuri comparabile)
20 15,6
13,7
15 10,8
7,7 8,2
10 7

5
1,5
0
-4,8 -1,3
-5

-10

-15

-20
-22,2
-25
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în

ianuarie-decembrie 2009 a constituit 23266,6 mil. lei (în preţuri curente). Aportul principal în
procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei
prelucrătoare, volumul producţiei căreia a atins suma de 14421,7 mil. lei şi o descreştere de
24,3% faţă de ianuarie-decembrie 2008, contribuind, astfel, negativ cu 21,4% asupra indicelui
general de producţie industrială.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-decembrie 2009

 11

Indicii Ponderea Gradul de influenţă

Volumul volumului volumului a creşterii
producţiei producţiei producţiei în (descreşterii)
industriale industriale în totalul volumului
în preţuri 2008 faţă de industriei, în producţiei pe tipuri
curente, 2007 (în preţuri preţuri de activităţi asupra
mil.lei comparabile), comparabile, indicelui general de
% % producţie, %
Industrie - total 1 23266,6 77,8 100,0 -22,2
Industria extractivă 294,5 67,9 1,6 -0,6
Industria prelucrătoare 14421,7 75,7 85,6 -21,4
din care:
Industria alimentară şi a băuturilor 8043,4 79,6 41,4 -8,2
prelucrarea şi conservarea cărnii şi a
produselor din carne 979,5 80,0 4,4 -0,9
prelucrarea şi conservarea fructelor şi
legumelor 610,3 67,7 3,6 -1,4
fabricarea produselor lactate 1038,3 90,7 5,0 -0,4
fabricarea zahărului 384,8 34,4 1,7 -2,6
fabricarea băuturilor alcoolice distilate 423,4 82,9 2,6 -0,4
fabricarea vinului 1613,6 78,8 7,5 -1,6
alte 2993,5 16,6 -0,9
Fabricarea produselor textile 411,3 74,0 2,4 -0,7
Fabricarea de articole de îmbrăcăminte;
prepararea şi vopsirea blănurilor 659,9 87,2 9,3 -1,1
Fabricarae încălţămintei 134,9 50,9 1,5 -1,2
Fabricarea hîrtiei şi cartonului 253,8 70,1 1,4 -0,5
Producţia de articole din cauciuc şi din
material plastic 543,7 70,4 2,8 -0,9
Producţia altor produse din minerale
nemetalifere 1693,8 59,6 8,7 -4,6
Fabricarea produselor finite din metal,
exclusiv productia de maşini şi utilaje 269,3 62,3 1,3 -0,6
Fabricarea de maşini şi echipamente 235,7 56,7 1,1 -0,6
Producţia de mobilier 362,9 76,0 1,7 -0,4
Alte tipuri de actvităţi 1683,7 13,4 -2,0
Producţia şi distribuţia de energie electrică
şi termică, gaze şi apă caldă 3034,9 98,5 12,9 -0,2
1
Conform calculelor suplimentare estimative ale producţiei întreprinderilor care prezintă rapoartele statistice anual şi
întreprinderilor individuale
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Cea mai mare pondere în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară şi a
băuturilor (41,4%), care în ianuarie–decembrie 2009 a obţinut producţie cu 20,4% mai puţin
decît în ianuarie-decembrie 2008, şi, astfel, a influenţat negativ cu 8,2% asupra indicelui general
de producţie în industrie. La diminuarea volumului producţiei industriei alimentare şi a
băuturilor a contribuit micşorarea volumelor de producţie, practic, în toate activităţile, în special:
cu 32,3% - volumul de prelucrare şi conservare a fructelor şi legumelor, cu 21,2% - producţia de
vinuri, cu 20% - prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne, cu 17,1% - producţia
băuturilor alcoolice distilate etc.

Diminuări ale volumului de producţie au fost obţinute, de asemenea, şi la alte activităţi ale
industriei prelucrătoare. Astfel, fabricarea încălţămintei s-a micşorat de circa 2 ori, producţia
altor produse din minerale nemetalifere – cu 40,4%, fabricarea de maşini şi echipamente - cu
43,7%, fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 37,7%,
fabricarea hîrtiei şi cartonului – cu 29,9%, producţia de articole din cauciuc şi din material
plastic - cu 29,6%, fabricarea produselor textile – cu 26%, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
– cu 12,8% etc.

Volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică s-a diminuat cu 1,5% şi a

însumat 3034,9 mil. lei.
 12

Volumul producţiei fabricat de întreprinderile mari cu capital privat a constituit 44,1% din
volumul total de producţie industrială (în preţuri curente) obţinut în anul 2009. Respectiv,
întreprinderilor cu capital public le-au revenit 16,3%, mixte cu participarea capitalului străin –
18,9%, cu capital mixt (public şi privat) fără participare străină – 10,6%, cu capital străin – 10%.
În ianuarie-decembrie 2009 s-a înregistrat diminuări ale volumelor de producţie industrială (în
preţuri comparabile) la întreprinderile cu toate formele de proprietate.

Agricultura

Producţia agricolă în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-decembrie 2009, conform

estimărilor preliminare, a marcat o descreştere de 9,9% (în preţuri comparabile) faţă de perioada
similară a anului 2008.

Evoluţia producţiei agricole în anii 2000-2009,

în preţuri comparabile (în % faţă de anul precedent, + / -)
40
32,1
30
20,8
20

10 6,4
3,4
0,8
0
-3,3 -1,1
-10
-9,9
-13,6
-20
-23,1
-30
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Volumul producţiei agricole în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-decembrie 2009 a

constituit 90,1% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în perioada similară a anului
2008. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea producţiei vegetale cu
17,4% (unul din factori este baza de calcul înaltă), în ianuarie-decembrie 2008 producţia vegetală
marcînd o creştere de circa 1,7 ori. Totodată, în perioada de raport s-a atins doar 93% din nivelul
volumului producţiei vegetale înregistrat în ianuarie-decembrie 2006, an favorabil pentru
sectorul agricol. Producţia animală a crescut cu 11,8%. În pofida acestei creşteri, în perioada
vizată s-a obţinut doar 89,4% din volumul producţiei animale înregistrat în perioada similară a
anului 2006.

Producţia vegetală obţinută în ianuarie-decembrie 2009 în toate categoriile de gospodării,

estimată în preţuri comparabile, s-a micşorat cu 17,4% în raport cu ianuarie-decembrie 2008,
fapt ce a influenţat negativ cu 12,9% asupra indicelui general de producţie în agricultură.
Ponderea acesteia în total producţia agricolă a constituit 68% (în anul 2008 – 74%). Descreşterea
producţiei vegetale şi, respectiv, a ponderii acesteia a fost generată atît de micşorarea
suprafeţelor însămînţate, cît şi de scăderea roadei medii a principalelor culturi agricole. Astfel,
producţia medie la un hectar a sfeclei de zahăr a scăzut de 2,7 ori, orzului – cu 38,4%, grîului –
cu 33,3%, floarei soarelui – cu 23,3%, porumbului – cu 17,7%, fructelor şi pomuşoarelor – cu
11,8%, legumelor – cu 8,9%.

În ansamblu, în anul 2009 au fost obţinute circa 2,2 mil. tone de culturi cerealiere şi leguminoase
pentru boabe (în greutate după finisare), acest nivel fiind cu 32,5% mai mic decît în anul 2008. A
fost recoltat un volum de circa 735 mii tone grîu (de 1,7 ori mai mic) şi 1,1 mil. tone porumb
pentru boabe (cu 23,6% mai puţin). S-a recoltat: sfeclă de zahăr – 336 mii tone (de 2,9 ori mai
puţin), floarea soarelui – 284 mii tone (-23,7%), fructe – 305 mii tone (-15,6%), legume - 307
 13

mii tone (-14,2%), cartofi – 261 mii tone (-3,7%). De menţionat este că recolta de struguri, în
volum de 682 mii tone, înregistrată în anul 2009 este cea mai înaltă din ultimii 5 ani.

În ianuarie-decembrie 2009 s-au sădit 5156,7 ha cu pomi fructiferi, inclusiv: sămînţoase - 2025,7
ha, sîmburoase - 1806 ha şi nucifere - 1325 ha.

În sectorul zootehnic s-a simţit o mică înviorare, datorită, în general, obţinerii unei recolte înalte
de furaje în anul 2008. Majorarea efectivului de vite şi păsări (bovinelor – cu 2,1%, porcinelor –
cu 33,9%, păsărilor – cu 12,9%), precum şi creşterea productivităţii acestora a determinat
sporirea producţiei principalelor produse animaliere şi producţiei animale în total. Astfel, în
gospodăriile de toate categoriile cantitatea producţiei (creşterii) vitelor şi păsărilor în masă vie s-
a majorat cu 16,1% faţă de anul 2008, obţinîndu-se producţie în volum de 128 mii tone. De
asemenea, s-a produs un volum de 575 mii tone de lapte şi 640 mil. de ouă, majorîndu-se faţă de
anul 2008 cu 6,1% şi cu 13,8%, respectiv.

Situaţia în acest sector continuă să fie determinată de situaţia în gospodăriile populaţiei şi

gospodăriile ţărăneşti (de fermier), cărora le-au revenit circa 81% din volumul total al producţiei
animale şi în care s-a produs 97% din producţia totală a laptelui, 75% din volumul de creştere a
vitelor şi păsărilor, 61% - producţia de ouă.

În întreprinderile agricole (inclusiv fermele deţinute de gospodăriile ţărăneşti (de fermier) în

ianuarie-decembrie 2009 comparativ cu perioada similară a anului 2008, a fost înregistrată o
majorare esenţială a volumului de creştere a vitelor şi păsărilor (în masă vie) - cu 24%, drept
urmare a creşterii efectivului de animale şi păsări (a porcinelor – cu 42%, păsărilor – cu
3%). Sporirea efectivului de păsări a generat majorarea producţiei de ouă cu 19%. Volumul
producţiei de lapte a scăzut cu 5%, motivul fiind diminuarea cu 10% a efectivului de vaci,
totodată productivitatea acestora crescînd cu 13%.

Infrastructura rurală (conform informaţiei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare).

Eficacitatea producţiei agricole depinde, în mare măsură, de nivelul mecanizării şi automatizării

proceselor de producere. În anul 2009 au fost create 17 staţiuni de tractoare şi maşini (STM),
funcţionarea cărora a favorizat nu doar consolidarea terenurilor agricole, dar şi crearea a peste
1250 locuri noi de muncă.

Pentru asigurarea beneficiarilor funciari cu fertilizanţi şi produse de uz fitosanitar agenţii

economici, licenţiaţi în importul şi comercializarea acestora, au importat 13737 tone fertilizanţi
şi 3202 tone produse de uz fitosanitar, inclusiv: insecticide – 560 tone, fungicide – 1037 tone,
erbicide – 1468 tone etc.

Investiţiile

Aşteptările negative ale producătorilor faţă de tendinţele dezvoltării economiei naţionale, precum
şi a sectorului financiar a contribuit la diminuarea posibilităţilor de creditare şi, prin urmare, la
contractarea semnificativă a investiţiilor în capital fix. În ianuarie-decembrie 2009 activitatea
investiţională a consemnat o descreştere de 34,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 a
fluxului de investiţii, volumul cărora a constituit 10818,9 mil. lei.

Este de remarcat că sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale au fost mijloacele

proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care în ianuarie-decembrie 2009 au format 57,9%
din totalul investiţiilor în capital fix, diminuîndu-se cu 26,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului
2008. Investiţiile în capital fix finanţate din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale
 14

s-au micşorat cu 20,2% comparativ cu perioada similară a anului 2008, iar mijloacele
investitorilor străini şi altor surse s-au micşorat cu 39,5% şi 48%, respectiv.

Investiţiile în capital fix pe surse de finanţare în ianuarie-decembrie 2009

În % faţă de:
În preţuri
ianuarie-decembrie
curente, mil.lei total
2008
Investiţii în capital fix – total 10818,9 65,1 100,0
din care, finanţate din contul:
bugetului de stat 773,1 47,7 7,2
bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale 388,7 79,8 3,6
mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi
populaţiei 6267,0 73,3 57,9
mijloacelor investitorilor străini 2057,1 60,5 19,0
altor surse 1333,0 52,0 12,3
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

De către întreprinderile şi organizaţiile tuturor formelor de proprietate au fost date în folosinţă

4110 locuinţe cu suprafaţa totală de 446,9 mii m2, ceea ce este cu 28,3% mai puţin faţă de nivelul
din ianuarie-decembrie 2008. Construcţia de locuinţe s-a realizat preponderent de către agenţii
economici ai sectorului privat, constituind 93,8% din volumul total al caselor de locuit date în
folosinţă.

Structura specifică a investiţiilor în capital fix în ianuarie-decembrie 2009

Informativ: ianuarie-
În preţuri În % faţă
decembrie 2008 în % faţă
curente, mil. lei de total
de total
Investiţii în capital fix – total 10818,9 100,0 100,0
din care:
clădiri de locuit 1910,7 17,7 18,1
clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii 2891,7 26,7 31,1
utilaje şi maşini 3563,6 32,9 29,2
mijloace de transport 620,8 5,8 8,9
altele 1832,1 16,9 12,7
Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În structura investiţiilor în capital fix cota construcţiilor clădirilor de locuit a constituit 17,7% din
volumul total al investiţiilor însuşite sau cu 0,4 p.p. mai puţin decît în perioada similară a anului
2008. Cota-parte a investiţiilor în procurarea maşinilor, utilajului, mijloacelor de transport s-a
majorat în comparaţie cu perioada respectivă a anului 2008 cu 0,6 p.p. şi a constituit 38,7% din
volumul total al mijloacelor utilizate, iar cota investiţiilor în construcţia clădirilor (cu excepţia
clădirilor de locuit) şi edificiilor s-a micşorat cu 4,4 p.p. şi a alcătuit 26,7% din volumul total al
mijloacelor însuşite. Faţă de ianuarie-decembrie 2008 volumul de investiţii în clădiri de locuit a
scăzut cu 36,7%, în utilaje şi maşini - cu 28,7%, clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii – cu 44%,
mijloace de transport – de circa 2,5 ori.

Lucrări de construcţie-montaj au fost înregistrate în valoare de 5856,5 mil. lei, ceea ce este cu
35,5% (în preţuri comparabile) mai puţin faţă de ianuarie-decembrie 2008.

Activitatea în antrepriză. În ianuarie-decembrie 2009 întreprinderile şi organizaţiile în antrepriză

au efectuat lucrări de construcţie-montaj în valoare de 3708,1 mil. lei (în preţuri curente), volum
mai mic cu 30,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2008. Volumul
principal a fost realizat de către agenţii economici cu forma de proprietate privată, fiind
 15

executate lucrări în antrepriză în proporţie de 86,2% (3197,2 mil. lei) din volumul total al acestor
lucrări.

În structura lucrărilor executate predomină efectuarea lucrărilor pentru construcţii noi, realizate
în volum de 2297,7 mil. lei, ponderea cărora a constituit 62% din volumul total al lucrărilor
executate (în descreştere cu 40,9% faţă de perioada similară a anului 2008). Volumul reparaţiilor
capitale a constituit 713,1 mil. lei (în descreştere cu 30,2%) şi al reparaţiilor curente – 660,2 mil.
lei (în creştere de 1,6 ori).

Pe tipuri de obiecte s-a înregistrat scăderi faţă de perioada respectivă a anului 2008 la toate
lucrările executate, după cum urmează: clădiri rezidenţiale - cu 39,6%, clădiri nerezidenţiale - cu
26,2% şi construcţii inginereşti – cu 29,8%.

Transportul

Întreprinderile de transport feroviar, auto şi aerian au transportat 7901,8 mii tone de mărfuri în
ianuarie-decembrie 2009 sau 47,8% din volumul realizat în perioada corespunzătoare din anul
2008. Parcursul mărfurilor s-a redus de circa 2 ori, însumînd 2782,7 mil. tone–km. Micşorarea
dată este cauzată de reducerea volumului comerţului exterior, producţiei industriale,
construcţiilor, precum şi de diminuarea volumului mărfurilor transportate tranzit prin teritoriul
ţării.

Din volumul total de mărfuri transportate, 55,8% au fost transportate cu mijloacele de transport
feroviar, cantitatea cărora a constituit 4412,4 mii tone şi a reflectat o descreştere de 2,5 ori.

Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport auto ale întreprinderilor auto a

constituit 3306,6 mii tone şi s-a micşorat faţă de ianuarie-decembrie 2008 cu 37,9%, iar
parcursul mărfurilor s-a redus cu 17,3%. Cu autobuze şi microbuze au fost transportaţi 103,9 mil.
pasageri (cu 5,8% mai puţin, respectiv).

Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în perioada ianuarie-decembrie 2009 a

constituit 459,6 mii pasageri, fiind cu 3% mai inferior comparativ cu anul 2008 (perioada
similară).

Cu transportul fluvial au fost transportate 182 mii tone mărfuri sau cu 10% mai puţin faţă de
perioada similară a anului 2008. Numărul pasagerilor transportaţi a constituit 118,7 mii persoane,
majorîndu-se cu 13%, respectiv.

Vînzări cu amănuntul

Volumul de vînzări cu amănuntul în reţeaua organizată de comerţ în ianuarie-decembrie 2009 s-a

micşorat cu 4,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2008, totalizînd
19925,1 mil. lei. Scăderea volumului de vînzări a fost cauzată, substanţial, de reducerea cu 9,6%
a volumului vînzărilor de mărfuri nealimentare. Concomitent, volumul vînzărilor de produse
alimentare a crescut cu 5,1%.

În reţeaua organizată de comerţ cea mai mare pondere în volumul total de vînzări o deţin
întreprinderile din sectorul privat (66,6%). Volumul vînzărilor la organizaţiile cu forma de
proprietate străină, precum şi celor cu participarea parţială a capitalului străin s-a redus cu 0,8%,
 16

iar la cele cu proprietatea publică a înregistrat o diminuare cu 8,7%, mixtă (publică şi privată) –
cu 9,0% şi privată – cu 5,6%.

Potrivit situaţiei din 1 ianuarie 2010, stocurile de mărfuri în sectorul organizat de comerţ au
constituit 5219,5 mil. lei, un volum mai mare cu 9,4% (în preţuri comparabile) faţă de 1 ianuarie
2009.

Servicii cu plată

Unităţile oficial înregistrate au prestat populaţiei servicii cu plată în valoare de 12261,7 mil. lei,
marcînd o creştere cu 2,6% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2008.

Întreprinderile cu forma de proprietate publică au prestat 33,8% din totalul volumului de servicii
prestate populaţiei, fiind urmate de întreprinderile cu forma de proprietate privată cu 30,1% şi cu
forma de proprietate mixtă (cu participarea capitalului străin) şi străină cu 30,9%. Agenţii
economici cu forma de proprietate mixtă (cu participarea capitalului străin) şi mixtă (publică +
privată) au obţinut creşteri cu 49,6% şi 27,2%, respectiv, ale volumului de servicii prestate. Însă,
în acelaşi timp, se observă o descreştere în sectorul public şi privat cu 12,7% şi 11,6%, respectiv.

Relaţii externe

Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior* în ianuarie-noiembrie 2009 a fost semnificativ influenţată de

scăderea cererii externe şi interne de mărfuri, ca urmare a recesiunii economice pe plan mondial,
inclusiv din ţările ce sînt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova.

Comerţul exterior al Republicii Moldova a fost caracterizat de diminuarea nominală atît a

exporturilor - cu 21,2%, cît şi a importurilor - cu 35,1%. Astfel, exporturile de mărfuri realizate
în ianuarie-noiembrie 2009 s-au cifrat la 1159,6 mil. dolari SUA, mai puţin cu 311,4 mil. dolari
comparativ cu ianuarie-noiembrie 2008, iar importurile au însumat 2916,6 mil. dolari, mai puţin
cu 1575,6 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale

în ianuarie-noiembrie 2004-2009, mil. dolari SUA
4492,2
4000 3277,1 2916,6
2366
3000 2032,9
1567,5
2000 1214,4 1471 1159,6
883 984,8 931,2
1000
0
-1000
-684,5 -1757
-2000 -1048,1 -1434,8
-3000 -2062,7 -3021,2
2004 2005 2006 2007 2008 2009

export import soldul balanţei comerciale

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Evoluţia indicatorilor comerţului exterior în ianuarie-noiembrie 2009 a creat premise pentru

micşorarea soldului negativ al balanţei comerciale cu 41,8% faţă de cel înregistrat în ianuarie-
noiembrie 2008. Astfel, soldul negativ a constituit 1757 mil. dolari SUA. În structura soldului
 17

negativ al balanţei comerciale predomină produsele minerale (35,1%), maşini şi aparate,

echipamentele electrice şi părţi ale acestora (16,5%), produsele chimice (15,4%), materiale
plastice, cauciuc şi articole din acestea (8,3%), precum şi metale comune şi articole din metale
comune (8,1%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru
aprovizionarea sectorului de afaceri. În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, cel mai
semnificativ s-a redus soldul negativ comercial cu ţările Uniunii Europene (-44,2%), cu alte ţări
s-a redus cu 36,6%, iar cu ţările CSI – cu 43,3%. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele
mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: Ucraina (332,6
mil. dolari), China (217,9 mil. dolari), Germania (156,2 mil. dolari), Kazahstan (142,3 mil.
dolari), Turcia (127,7 mil. dolari), Italia (83,9 mil. dolari), România (60,6 mil. dolari) şi
Federaţia Rusă (53,8 mil. dolari).

În rezultatul diminuării mai accentuate a importurilor faţă de exporturi gradul de acoperire a

importurilor cu exporturi în ianuarie-noiembrie 2009 a constituit 39,8%, faţă de 32,7%
înregistrat în ianuarie-noiembrie 2008.

Dinamica schimburilor comerciale

ianuarie-noiembrie 2008 ianuarie-noiembrie 2009

mil. în % faţă mil.
structura, structura, în % faţă de
dolari de anul dolari
% % anul 2008
SUA 2007 SUA
Export – total 1471,0 100,0 121,1 1159,6 100,0 78,8
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-27) 758,5 51,6 123,8 605,1 52,2 79,8
ţările CSI 571,2 38,8 114,3 442,9 38,2 77,5
alte ţări 141,4 9,6 139,2 111,6 9,6 78,9
Import – total 4492,2 100,0 137,1 2916,6 100,0 64,9
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-27) 1957,2 43,6 131,1 1274,0 43,7 65,1
ţările CSI 1569,6 34,9 132,5 1008,5 34,6 64,3
alte ţări 965,5 21,5 160,9 634,1 21,7 65,7
Balanţa comercială -3021,2 x 146,5 -1757,0 x 58,2
Gradul de acoperire a importului
32,7% x -4,4 p. p. 39,8% x 7,1 p. p.
prin export
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În luna noiembrie 2009 comerţul exterior a înregistrat o evoluţie ascendentă faţă de luna
octombrie 2009 şi doar la importuri s-a înregistrat o evoluţie descendentă faţă de luna noiembrie
anul 2008. Ca rezultat, exporturile de mărfuri realizate în luna noiembrie 2009 s-au cifrat la
138,5 mil. dolari, cu 10,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 12,1% - faţă de luna
noiembrie 2008. Importurile au însumat 329,3 mil. dolari, cu 8,1% mai mult faţă de luna
anterioară şi cu 16% mai puţin comparativ cu luna noiembrie anul 2008. Astfel, în luna
noiembrie 2009 balanţa comercială a înregistrat un sold negativ în sumă de 190,8 mil. dolari.

În ianuarie-noiembrie 2009 exporturile de mărfuri au însumat 1159,6 mil. dolari, fiind în

descreştere cu 21,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008. În mare parte, această descreştere a
fost susţinută de efectele crizei economice din ţările care sunt principali parteneri comerciali ai
Republicii Moldova. Astfel, în perioada de raport s-au diminuat semnificativ exporturile către
ţările Uniunii Europene - cu 153,4 mil. dolari şi ţările CSI - cu 128,3 mil. dolari.

În ianuarie-noiembrie 2009 ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit

52,2% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 605,1 mil.
dolari, în diminuare cu 20,2% faţă de ianuarie-noiembrie 2008. Principalii parteneri în această
grupă de ţări sunt: România - care deţine 19,1% din total export - şi Italia - cu 10,6%. Totodată,
 18

livrările către România s-au micşorat cu 29,8% (însumînd 221,1 mil. dolari), iar către Italia – cu
19,4% (însumînd 122,6 mil. dolari).

Livrările către ţările CSI, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului
Republicii Moldova (38,2% în total export). Totodată, în perioada de raport exporturile către
această grupă de ţări s-au micşorat cu 22,5% faţă de ianuarie-noiembrie 2008. Cea mai mare
pondere din cadrul acestei grupe de ţări rămîne să fie deţinută de Rusia - cu 22,4% (însumînd
259,6 mil. dolari) în volumul total al exportului, Ucraina – cu 6,2% (72 mil. dolari) şi Belarus –
cu 6,2% (72 mil. dolari). De menţionat, că livrările către Rusia, Belarus şi Ucraina constituie
91,1% din totalul exporturilor către ţările CSI. Totodată, doar exporturile către Rusia constituie
circa 58,6% din totalul livrărilor către ţările CSI.

Livrările către alte ţări continuă să deţină cea mai mică pondere (9,6%) în total export, şi în
ianuarie-noiembrie 2009 au însumat 111,6 mil. dolari, cu 21,1% mai puţin faţă de ianuarie-
noiembrie 2008. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (29,3 mil. dolari) şi Elveţia
(19,7 mil. dolari).

În perioada de raport structura exporturilor pe grupe de mărfuri a suportat unele schimbări

comparativ cu perioada similară a anului 2008. Premisele acestor schimbări au fost condiţiile în
care s-au pomenit partenerii comerciali ai Republicii Moldova, ca rezultat al crizei economice
mondiale. Astfel, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri ale exporturilor la majoritatea
grupelor de mărfuri: metale comune şi articole din metale comune (cu 91,5 mil. dolari), materiale
textile şi articole din aceste materiale (cu 54,6 mil. dolari), produse minerale (cu 49,4 mil.
dolari), produse alimentare, băuturi alcoolice şi tutun (cu 30,3 mil. dolari), maşini şi aparate,
echipamente electrice şi părţi ale acestora (cu 30,7 mil. dolari), articole din piatră, ipsos, ciment,
mică, produse ceramice, sticlă şi articole din sticlă (cu 25,9 mil. dolari), încălţăminte, obiecte de
acoperit capul, umbrele, bastoane (cu 19,8 mil. dolari). Concomitent, în această perioadă a fost
înregistrată o majorare de 27,6% a volumului exportului de produse vegetale (sau cu 50,4 mil.
dolari), ca rezultat al unei recolte înalte obţinute în anul 2008, şi majorarea de 1,7 ori (sau 21,1
mil. dolari) a exportului produselor industriei chimice şi ale industriilor conexe. Majorarea
semnificativă a livrărilor de produse vegetale a sporit ponderea produselor agroalimentare în
total export - de la 37,1% în ianuarie-noiembrie 2008 pînă la 47,4% în ianuarie-noiembrie 2009.

Analiza exporturilor lunare, pe grupe de mărfuri, reflectă o tendinţă ascendentă la majoritatea

grupelor de mărfuri. Astfel, în luna noiembrie faţă de luna octombrie 2009 mai semnificativ s-au
majorat exporturile produselor regnului vegetal (cu 9,1 mil. dolari), produselor industriei chimice
sau ale industriilor conexe (cu 6,5 mil. dolari), produselor alimentare, băuturilor şi tutunului (cu
3,1 mil. dolari).

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2008-2009

volumul cărora a depăşit 25 mil. dolari SUA
 19

Altele grupe de m ă rfuri 102,7

216,1

Încălţăm inte, pălării, um brele şi articole din a cestea 25

44,8
25,1
Mate riale pla stic e, cauciuc şi a rtic ole din ace ste a
36
25,9
Me tale com une şi artic ole din acestea
117,4

Mărfuri şi produse diverse 34,3

54,1

Grăsim i şi uleiuri a nim ale sau vegeta le 45,9

57,8
51,8
Produse chim ice 30,7

Maşini şi a parate; e chipa m e nte electrice 126,9

157,5

Produse vege tale 232,8

182,4

Mate riale textile şi articole din a cestea 233,1

287,6
256,3
P roduse alim entare, băuturi şi tutun 286,6

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200 220 240 260 280 300

Sursă: Biroul Naţional de Statistică ianuarie-noiembrie 2008 ianuarie-noiembrie 2009

Valoarea livrărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun în ianuarie-noiembrie 2009 a

constituit 256,3 mil. dolari, înregistrînd o descreştere de 10,6% (sau cu 30,3 mil. dolari mai
puţin) faţă de ianuarie-noiembrie 2008. Ponderea acestor mărfuri în total export rămîne a fi
semnificativă – 22,1%, în creştere cu 2,6 p.p. În cadrul acestei grupe de mărfuri, prin volume mai
semnificative de export se evidenţiază cîteva subgrupe: zahăr şi produse zaharoase; preparate din
legume, fructe şi băuturi alcoolice. Cota băuturilor alcoolice, fără alcool şi oţeturi în total export
a fost de 12,3% (practic la acelaşi nivel ca în perioada similară a anului 2008), iar volumul
acestor livrări a însumat 142,8 mil. dolari (55,7% în cadrul acestei grupe de mărfuri), cu o
descreştere de 36,9 mil. dolari comparativ cu perioada similară a anului 2008. Pondere
importantă în această grupă de mărfuri au avut-o livrările de zahăr şi produse zaharoase în
valoare de 34,2 mil. dolari faţă de 13,5 mil. dolari în ianuarie-noiembrie 2008, aceste exporturi în
ianuarie-noiembrie ale anului 2009 constituind 3% din total export, în creştere cu 2,1 p.p.
Exportul preparatelor din legume şi fructe a însumat 45,5 mil. dolari, cu 1,7% mai puţin faţă de
ianuarie-noiembrie 2008.

Ponderea exporturilor de materiale textile şi articole din acestea, a fost de 20,1% în total export,
în ascensiune cu 0,5 p.p. faţă de perioada respectivă a anului 2008. Astfel, valoarea acestor
exporturi s-a redus cu 19% faţă de ianuarie-noiembrie 2008 şi a constituit 233,1 mil. dolari. În
cadrul acestei grupe de mărfuri o pondere mai semnificativă (49,6%) o deţin exporturile
articolelor accesorii de îmbrăcăminte, altele decît tricotate sau croşetate - în valoare de 115,7 mil.
dolari, precum şi exporturile îmbrăcămintei şi accesoriilor de îmbrăcăminte (tricotate sau
croşetate) în valoare de 87,8 mil. dolari (cu o pondere în grupă de 37,7%) şi exportul covoarelor
- în sumă de 18,6 mil. dolari (cu o pondere – de 8%). Trebuie menţionată tendinţa de descreştere
a acestor exporturi faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, după cum urmează: exportul
covoarelor s-a diminuat de 1,7 ori, exportul îmbrăcămintei şi accesoriilor de îmbrăcăminte
(tricotate sau croşetate) - cu 11,3% şi exportul articolelor accesorii de îmbrăcăminte, altele decît
tricotate sau croşetate - cu 18,7%.

În ianuarie-noiembrie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 volumul produselor vegetale
exportate s-a majorat cu 27,6% (sau cu 50,4 mil. dolari), datorită unei roade agricole bogate în
anul 2009, şi a însumat 232,8 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a
constituit 20,1%, cu o creştere de 7,7 p.p. faţă de ianuarie-noiembrie 2008. Creşterea se
datorează, în special, majorării exportului de fructe comestibile şi nuci, valoarea exporturilor
 20

cărora a fost de 105 mil. dolari (din care livrările de fructe cu coajă sau decorticate au fost în
valoare de 34,8 mil. dolari, mere, pere şi gutui – 38,7 mil. dolari, struguri, proaspeţi sau uscaţi –
12,1 mil. dolari), seminţe şi fructe oleaginoase – 59,4 mil. dolari (din care: seminţe de floarea-
soarelui – 32,7 mil. dolari, seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică – 22,6 mil. dolari, boabe de
soia – 3,4 mil. dolari), precum şi exportului cerealelor, care a însumat 62,6 mil. dolari (din care
grîu şi meslin – 33,8 mil. dolari, porumb – 10,8 mil. dolari, orz – 18 mil. dolari).

Volumul exportului de maşini şi aparate, echipamente electrice s-a micşorat cu 19,5% în

ianuarie-noiembrie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, şi a constituit 126,9 mil. dolari.
În cadrul acestei grupe de mărfuri poate fi evidenţiat exportul firelor, cablurilor şi altor
conductoare electrice izolate, cablurilor şi firelor optice în valoare de 86,8 mil. dolari în ianuarie-
noiembrie 2009 sau cu 11,1% mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului 2008.

În ianuarie-noiembrie 2009 valoarea exporturilor de produse ale industriei chimice sau ale
industriilor conexe a însumat 51,8 mil. dolari, de circa 1,7 ori (21,1 mil. dolari) mai mult faţă de
ianuarie-noiembrie 2008. De asemenea, ponderea acestor livrări în total export s-a majorat cu 2,4
p.p. şi a constituit 4,5% din total.

Ponderea în total export a livrărilor de grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale a fost de 4% în
perioada de raport, cu 0,1 p.p. mai mult faţă de perioada similară a anului 2008. Astfel, volumul
acestor exporturi a constituit 45,9 mil. dolari, cu o descreştere de 20,6% faţă de ianuarie-
noiembrie 2008. Cel mai semnificativ export în cadrul acestei grupe de mărfuri este cel al
uleiului din seminţe de floarea-soarelui - în valoare de 37,5 mil. dolari, dar în descreştere cu
14,5% (sau 6,4 mil. dolari) faţă de ianuarie-noiembrie 2008.

În ianuarie-noiembrie 2009 o cotă de 3% în volumul total al exportului l-a deţinut exportul de

mărfuri şi produse diverse, cu un volum al livrărilor de 34,3 mil. dolari. Livrările de mărfuri ale
acestei grupe s-au redus cu 36,6% faţă de ianuarie-noiembrie 2008.

Volumul exportului produselor grupei de mărfuri metale comune şi articole din metale comune a
însumat doar 25,9 mil. dolari în ianuarie-noiembrie 2009, volum inferior celui din perioada
similară a anului 2008 cu 78% (sau cu 91,5 mil. dolari mai puţin). În aceeaşi măsură s-a diminuat
şi ponderea acestei grupe în total export, de la 8% în ianuarie-noiembrie 2008 la 2,2% în
ianuarie-noiembrie 2009.

Valoarea exporturilor de materiale plastice şi articole din acestea a însumat 25,1 mil. dolari, cu
30,4% mai puţin faţă de ianuarie-noiembrie 2008. Ponderea acestor livrări în total export s-a
diminuat cu 0,3 p.p. şi a constituit 2,2% din total.

Exportul de încălţăminte, pălării, umbrele şi articole din acestea s-a redus în ianuarie-noiembrie
2009 cu 44,2% faţă de ianuarie-noiembrie 2008 şi a însumat 25 mil. dolari. Livrările acestor
mărfuri au constituit 2,2% din totalul exporturilor, sau cu 0,9 p.p. mai puţin. Reducerea drastică a
acestor exporturi se datorează în special micşorării livrărilor de încălţăminte cu feţe din piele
naturală de 2,2 ori, de la 24,9 mil. dolari exportate în ianuarie-noiembrie 2008 pînă la 11,4 mil.
dolari în ianuarie-noiembrie 2009.

Dinamica exporturilor altor grupe de mărfuri (mil. dolari SUA)

ianuarie-noiembrie în % faţă de
Denumirea grupei de mărfuri
2008 2009 anul 2008
Alte grupe de mărfuri - total 216,1 102,7 47,3
Articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi materiale similare 50,1 24,2 48,2
Piei brute, piei tăbăcite, blănuri 31,4 22,2 70,6
Produse minerale 62,6 13,1 21,0
 21

ianuarie-noiembrie în % faţă de
Denumirea grupei de mărfuri
2008 2009 anul 2008
Mijloace de transport 14,2 13,3 93,8
Instrumente şi aparate optice, de măsură, control; ceasornicărie 26,9 10,0 37,1
Animale vii şi produse ale regnului animal 9,6 8,7 90,6
Pasta de lemn, hîrtie, carton, deşeuri, maculatură şi articole din acestea 16,0 7,2 45,1
Lemn, plută şi articole din acestea 5,0 3,7 73,7
Perle naturale sau de cultură, metale preţioase, monede 0,2 0,3 120,4
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

În ianuarie-noiembrie 2009 importurile de mărfuri au însumat 2916,6 mil. dolari SUA, ceea ce
reprezintă o diminuare de 35,1% (sau cu 1575,6 mil. dolari mai puţin) faţă de ianuarie-noiembrie
2008. Reducerea volumului importurilor a fost cauzată de efectele negative ale crizei mondiale
asupra economiei naţionale: scăderea intrărilor de valută de peste hotare, suspendarea
activităţilor de investiţii, diminuarea volumului producţiei industriale şi mărfurilor transportate.
Comparativ cu perioada similară a anului 2008 volumele importurilor din ţările Uniunii
Europene şi ţările CSI s-au diminuat semnificativ - cu 683,2 mil. dolari şi cu 561 mil. dolari,
respectiv.

Cota importurilor din ţările Uniunii Europene în ianuarie-noiembrie 2009 a constituit 43,7% din
valoarea totală a importului Republicii Moldova sau cu 0,1 p.p. mai puţin decît în aceeaşi
perioadă a anului 2008. Aceste importuri au însumat 1274 mil. dolari şi au fost în descreştere cu
34,9%, respectiv. Importurile au provenit, în mare parte, din România, Germania, Italia şi Franţa,
aceştia fiind unii din partenerii de bază ai Republicii Moldova. Cele mai semnificative importuri
din aceste ţări au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice, părţi ale acestora, produse
chimice, produse minerale, materiale textile şi articole din acestea, mijloace şi materiale de
transport, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea. Totodată, valoarea importurilor din
aceste ţări s-a diminuat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008. Astfel, în perioada de
analiză importurile din România s-au diminuat cu 50,2% şi au constituit 281,7 mil. dolari, cele
din Germania s-au micşorat cu 33,8% şi au însumat 224,5 mil. dolari, iar importurile din Italia s-
au diminuat cu 25,5%, fiind de 206,5 mil. dolari.

De asemenea, sînt semnificative importurile de mărfuri din ţările membre ale statelor CSI. În
ianuarie-noiembrie 2009 aceste importuri au însumat 1008,5 mil. dolari, în descreştere cu
35,7% comparativ cu ianuarie-noiembrie 2008. Totodată, cota acestor importuri în total
import a fost de 34,6%, cu 0,3 p.p. mai puţin decît în ianuarie-noiembrie 2008. Furnizorii
principali au fost Ucraina, Rusia şi Kazahstan, importul de bunuri din aceste ţări fiind în
valoare de 404,6 mil. dolari, 313,4 mil. dolari şi 167,4 mil. dolari, respectiv. Astfel, în
ianuarie-noiembrie 2009 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 importurile din Kazahstan
au înregistrat o creştere de 7,8 ori, iar cele din Ucraina şi Rusia s-au redus cu 47,8% şi
45,8%, respectiv. De menţionat, că în trimestrul I 2009 ţara de origine a gazelor naturale
importate în Republica Moldova a fost Kazahstanul, iar în perioada respectivă a anului 2008
- Rusia. Totodată, ponderea valorii gazelor naturale importate în trimestrul I 2009 a fost de
63,7% din valoarea totală de gaze naturale importate în ianuarie-noiembrie 2009.

Importurile din alte ţări în perioada de raport s-au diminuat cu 34,3% în comparaţie cu perioada
similară a anului 2008. Volumul acestor importuri a constituit 634,1 mil. dolari, şi a deţinut o
pondere de 21,7% în total import, sau cu 0,2 p.p. mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului
2008. Cele mai semnificative importuri din cadrul acestei grupe de ţări au fost primite din China,
în valoare de 218,8 mil. dolari (însă, cu o descreştere a volumului importat de 25,1% faţă de
ianuarie-noiembrie 2008) şi Turcia – de 157 mil. dolari (cu 26,3% mai puţin).
 22

Din analiza structurii importurilor pe grupe şi secţiuni de mărfuri, se constată că importul

combustibililor minerali, petrolului şi produselor rezultate din distilarea acestora au avut cea mai
importantă pondere, constituind 21,1% din total import. De menţionat, că în perioada de raport s-
au înregistrat reduceri ale volumelor importate la toate grupele de mărfuri. Astfel, cel mai
semnificativ grad de influenţă la diminuarea cu 35,1% a volumului total al importurilor l-au avut
produsele minerale (-8,8%), maşinile şi aparatele, echipamentele electrice şi părţi ale acestora
(-6,4%), mijloace şi materiale de transport (-5%), metalele comune şi articole din acestea (-4%),
materialele plastice şi articole din acestea (-1,9%), produsele alimentare, băuturile şi tutunul (-
1,4%) şi produsele industriei chimice sau ale industriilor conexe (-1,3%).

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-noiembrie 2008-2009

volumul cărora a depăşit 110 mil. dolari SUA

Alte g rupe de mărfuri 483,8

686

Produse vegetale 116,5

151,9

M ijloace şi materiale de transport 140

365,5

M etale comune şi articole din acestea 167,7

349

Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 171,4

258,3

Materiale textile şi articole din acestea 220,6

261,7
247,9
Produse alimentare, băuturi şi tutun 312

Produse chimice 321,7

379,5

M aşini şi aparate, echipamente electrice 416,7

703,4

Produse minerale 630,3

1025,1

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 900 950 1000 1050

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

ianuarie-noiembrie 2008 ianuarie-noiembrie 2009
Volumul produselor minerale importate (combustibil, energie electrică etc.) în ianuarie-
noiembrie 2009 a însumat 615,4 mil. dolari, micşorîndu-se cu 38,7% faţă de ianuarie-noiembrie
2008. Importul produselor minerale s-a redus în ianuarie-noiembrie 2009 faţă de aceeaşi
perioadă a anului 2008 şi ca rezultat al micşorării preţului de import la motorină (de 1,8 ori),
benzine auto (de 1,5 ori) şi păcură (de 1,9 ori), un alt factor fiind şi reducerea importului de
energie electrică, în rezultatul deciziei de aprovizionare a ţării cu energie electrică de la Centrala
de la Cuciurgani. Totodată, ponderea produselor minerale rămîne cea mai semnificativă în
volumul total al importului (21,6%), cu o evoluţie descendentă în raport cu aceeaşi perioadă a
anului 2008 de 1,2 p.p. Cele mai semnificative importuri din cadrul acestei grupe de mărfuri sînt
cele ale gazului natural în valoare de 259,2 mil. dolari, motorină – 157,9 mil. dolari şi benzine
auto – 121,4 mil. dolari.

Comparativ cu ianuarie-noiembrie 2008, volumul importat de maşini şi aparate, echipamente

electrice s-a micşorat cu 40,8%, însumînd 416,7 mil. dolari. Ponderea acestora în volumul
total al importurilor a fost de 14,3%, în descreştere cu 1,4 p.p.

Volumul importului produselor chimice în ianuarie-noiembrie 2009 a însumat 321,7 mil. dolari,
fiind în descreştere comparativ cu perioada similară a anului 2008 cu 15,2%. Ponderea acestui
import în volumul total al importurilor a fost de 11%, iar faţă de ianuarie-noiembrie 2008 s-a
majorat cu 2,6 p.p. O pondere importantă în această grupă de mărfuri o deţin produsele
farmaceutice, în ianuarie-noiembrie 2009 importul acestora însumînd 144,5 mil. dolari (cu 11%
 23

mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2008) şi produse de parfumerie şi cosmetice – 39 mil. dolari
(cu 22,3% mai puţin).

Importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun în perioada de analiză au însumat 247,9 mil.
dolari, fiind în descreştere cu 20,5% în comparaţie cu perioada similară a anului 2008. Ponderea
acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 8,5%, cu 1,6 p.p. mai mult decît în ianuarie-
noiembrie 2008. În cadrul acestei grupe de mărfuri poate fi remarcat importul tutunului şi
înlocuitorilor de tutun prelucraţi - în valoare de 71,4 mil. dolari, băuturilor alcoolice, fără alcool
şi oţeturi - de 43,8 mil. dolari şi preparatelor alimentare diverse - de 39,2 mil. dolari. Totodată,
trebuie menţionată reducerea importurilor la mai multe categorii de produse din cadrul acestei
grupe de mărfuri. Astfel, în perioada de raport s-a diminuat cu 31,2% faţă de aceeaşi perioadă a
anului 2008 importul zahărului şi produselor zaharoase, cu 29,2% - importul de reziduuri şi
deşeuri ale industriei alimentare, nutreţuri pentru animale, cu 38,8% - importul băuturilor
alcoolice, fără alcool şi oţeturi, şi cu 36% - preparatelor din legume, fructe.

Materiale textile şi articole din acestea în ianuarie-noiembrie ale anului 2009 au fost importate
în sumă de 220,6 mil. dolari, cu 15,7% mai puţin în comparaţie cu ianuarie-noiembrie 2008, iar
ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a constituit 7,6%, cu 1,7 p.p. mai mult decît
în ianuarie-noiembrie 2008. În cadrul acestei grupe de mărfuri importul de bază este cel al
ţesăturilor şi textilelor: în ianuarie-noiembrie 2009 materiale textile tricotate sau croşetate s-au
importat în valoare de 38,8 mil. dolari, bumbac – 19,5 mil. dolari, filamente sintetice sau
artificiale – 21,3 mil. dolari, fibre sintetice sau artificiale discontinue – 20 mil. dolari. De
asemenea, au fost importate şi produse finite, astfel ca: îmbrăcăminte şi accesorii de
îmbrăcăminte (tricotate sau croşetate) în valoare de 35,4 mil. dolari (cu 4,5% mai puţin decît în
ianuarie-noiembrie 2008) şi articole accesorii de îmbrăcăminte (altele decît tricotate sau
croşetate) – 30,9 mil. dolari (cu 3,8% mai puţin).

Volumul importului de mijloace şi materiale de transport în ianuarie-noiembrie 2009 a însumat

140 mil. dolari, constituind doar 38,3% din volumul perioadei similare a anului 2008. Ponderea
acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 4,8%, în diminuare cu 3,3 p.p. Această
diminuare rezultă din reducerea importului de autoturisme şi alte autovehicule de 2,8 ori (sau cu
121,8 mil. dolari). Astfel, importul acestora în unsprezece luni ale anului 2009 a însumat doar
69,2 mil. dolari. Descreşteri importante s-au înregistrat la importul părţilor şi accesoriilor de
autovehicule cu 21,5% (importul constituind doar 18,9 mil. dolari), la importul de tractoare - de
3,6 ori (18,1 mil. dolari), autovehicule pentru utilizări speciale - de 1,6 ori (7,1 mil. dolari),
autovehicule pentru transportul mărfurilor - de 3,5 ori (6,8 mil. dolari), autovehicule pentru
transportul minim 10 persoane - de 3,6 ori (2,9 mil. dolari).

În perioada de raport, ponderea materialelor plastice, cauciucului şi articolelor din acestea în

total import a fost de 5,9%. Însă, volumul importului acestor produse s-a diminuat cu 33,7% faţă
de ianuarie-noiembrie 2008 şi a constituit 171,4 mil. dolari.

Volumul importurilor de metale comune şi articole din acestea în ianuarie-noiembrie 2009 a fost
de 167,7 mil. dolari, cu o pondere de 5,7% în total importuri şi o descreştere a acesteia de 2 p.p.
în comparaţie cu ianuarie-noiembrie 2008.

În ianuarie-noiembrie 2009 volumul importurilor produselor vegetale s-a diminuat cu 23,3% faţă
de ianuarie-noiembrie 2008 şi a însumat 116,5 mil. dolari. În cadrul acestei grupe de mărfuri s-a
diminuat semnificativ importul produselor industriei morăritului, care au însumat 23,4 mil. dolari
(cu o diminuare de 43,2% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2008), importul cerealelor -
8,9 mil. dolari (de 2,4 ori mai puţin), precum şi seminţelor şi fructelor oleaginoase, plantelor
industriale, medicinale - 13,2 mil. dolari (-26,2%).
 24

Dinamica importurilor altor grupe de mărfuri (mil. dolari SUA)

ianuarie-noiembrie în % faţă
Denumirea grupei de mărfuri de anul
2008 2009
2008
Alte grupe de mărfuri - total 686,0 483,8 70,5
Articolelor din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă şi din materiale similare 129,5 80,7 62,3
Mărfuri şi produse diverse 123,9 78,9 63,7
Pastă de lemn, hîrtie, carton şi articole din acestea 106,5 78,6 738
Animale vii şi produse ale regnului animal 87,8 67,7 77,1
Lemn şi articole din lemn 82,4 60,2 73,0
Instrumente şi aparate optice, fotografice, de măsură, control, precizie 68,5 51,3 75,0
Piei brute (materie primă), piei tăbăcite, blănuri 30,7 23,9 77,9
Încălţăminte obiecte de acoperit capul, umbrele 28,9 21,1 73,2
Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală 17,8 14,7 82,8
Perle naturale sau de cultură 10,0 6,7 66,8
Obiecte de artă, de colecţie sau antichităţi - 0,1 -
Sursă: Biroul Naţional de Statistică

IV. Sfera socială

În ianuarie-decembrie 2009 salariul mediu lunar al unui salariat din economia naţională a
constituit 2748,4 lei şi s-a majorat cu 8,7% faţă de perioada similară a anului 2008 atît în termeni
nominali, cît şi reali.

În luna decembrie 2009 remunerarea medie a unui salariat a fost de 3322,3 lei. Comparativ cu
luna decembrie a anului 2008 salariul mediu lunar s-a mărit cu 10,7% şi salariul real - cu 10,3%.
În sectorul real al economiei salariul mediu lunar a însumat 3549,6 lei, fiind în creştere cu 3,2%.
În sfera bugetară salariul mediu a constituit 2944,4 lei, şi a crescut cu 34,7% faţă de perioada
similară a anului 2008. Sub nivelul salariului mediu pe economia naţională este salariul din
domeniul agriculturii, economiei vînatului şi silviculturii – 2149,7 lei, hoteluri şi restaurante –
2248,7 lei, activităţi recreative, culturale şi sportive – 2371,4 lei, alte activităţi de servicii
colective, sociale şi personale – 2692 lei, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul – 2838,5 lei,
învăţămînt – 2910,5 lei şi piscicultură – 3056,5 lei.

La 1 ianuarie 2010 suma restanţelor agenţilor economici pentru retribuirea muncii (datorii cu
termenul de achitare expirat) a constituit 153,5 mil. lei, majorîndu-se cu 51,6 mil. lei faţă de 1
ianuarie 2008.

La oficiile forţei de muncă în ianuarie-decembrie au fost înregistraţi circa 79,2 mii şomeri, de
1,7 ori mai mult decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului 2008. În cîmpul
muncii au fost plasaţi circa 17 mii şomeri, cu 23,4% mai puţini, respectiv. Din numărul şomerilor
înregistraţi au beneficiat de ajutor de şomaj 9 mii persoane, numărul acestora fiind mai mare de
1,9 ori faţă de ianuarie-decembrie 2008. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-
decembrie 2009 a constituit 854,8 lei, marcînd o creştere cu 29,2% faţă de ianuarie-decembrie
2008.

* datele statistice se prezintă cu o lună mai tîrziu

Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică, 03.02.2010