Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII

ADMITERE 2005
CULTURĂ GENERALĂ

1. Liftul nu poate să transporte mai mult de 150 de kilograme. Patru prieteni cântăresc 60,
80, 80 şi 80 de kilograme. Care este numărul minim de transporturi pe care trebuie să-l
efectueze liftul pentru ca cei 4 să ajungă la ultimul etaj?
a) 1
b) 2
c) 3
d) 4

2. Câte numere de 3 cifre se pot forma utilizând numai cifrele 1 şi 2?


a) 2
b) 4
c) 8
d) 6

3. Câte ore sunt într-o jumătate dintr-o treime dintr-un sfert dintr-o zi?
a) ½
b) 1
c) 2
d) 3

4. O albină lucrează 4 zile pe săptămână şi a 5-a zi se odihneşte. Ea tocmai s-a odihnit


luni şi a început lucrul marţi. După câte zile se va odihni iar luni?
a) 12
b) 30
c) 34
d) 36

5. Două veveriţe şi trei bursuci mănâncă împreuna 16 ghinde. Fiecare bursuc mănâncă de
2 ori mai multe ghinde decât fiecare veveriţă. Câte ghinde vor mânca trei veveriţe şi doi
bursuci?
a) 12
b) 13
c) 14
d) 16

6. Diferenţa dintre 2 numere naturale este 114, iar unul dintre ele este mai mic decât
celălalt de 4 ori. Care este cel mai mare dintre cele două numere?
a) 152
b) 38
c) 150
d) 68
7. Radu are 12 ani, de trei ori mai mult decât fratele său. Câţi ani va avea Radu când va fi
de două ori mai în vârstă decât fratele său?
a) 15
b) 16
c) 18
d) 20

8. Care dintre cele patru cuvinte completează logic raţionamentul:


LAPTELE ESTE PENTRU PAHAR CEEA CE SCRISOAREA ESTE PENTRU ...
a) timbru
b) plic
c) destinatar
d) poşta

9. Care dintre cele patru cuvinte se potriveşte cel mai puţin in seria:
a) gustat
b) auzit
c) zâmbit
d) văzut

10. Anca a primit cadou o pungă de bomboane. După ce a mâncat una, a dat jumătate din
ce a rămas surorii sale. Aceasta a mai mâncat o bomboană şi restul a împărţit în mod egal
cu fratele ei. Au mai rămas cinci bomboane. Câte bomboane a avut Anca iniţial în pungă?
a) 11
b) 22
c) 23
d) 45

11. Ce fel de mişcare execută un corp daca vectorul viteză are direcţia şi sensul vectorului
acceleraţie?
a) Mişcare circulara uniforma
b) Mişcare rectilinie uniform accelerată
c) Mişcare circulara neuniformă
d) Mişcare rectilinie uniform încetinită

12. Un număr raţional:


a) Poate fi întreg
b) Nu poate fi întreg
c) Este în mod obligatoriu număr întreg
d) Se poate scrie ca diferenţa a două numere întregi

13. Funcţia exponenţială :


a) Este strict crescătoare
b) Este strict descrescătoare
c) Este strict monotonă
d) Nu este o funcţie monotonă
14. Inventarea şurubului, descoperirea legii pârghiilor şi a regulii de compunere a forţelor i
se datorează lui:
a) Arhimede
b) Aristotel
c) Ptolemeu
d) Albert Einstein

15. Descoperirea radioactivităţii artificiale induse (1934) se datorează savanţilor:


a) James Franck
b) Soţii Joliot–Curie
c) Irene Joliot–Curie
d) Arthur Compton

16. Neologismele pronunţate : ghestapo, raih, imbrolio sunt scrise corect în seria :
a) Gestapo, Reich, imbrolio
b) Gestapo , Reich, imbroglio
c) Ghestapou, Raih, imbroglio
d) Gestapo, Reih, imbrolio

17. Identificaţi seria care conţine adjective fără grade de comparaţie:


a) optim, proxim, incomparabil, anterior
b) întreg, albastru, vechi, maxim
c) viu, pozitiv, general, drăguţ
d) viu, mort, inteligent, minim

18. Cuvântul fortuit este sinonim cu :


a) profetic
b) forţat
c) întâmplător
d) banal

19. Formele duble de plural ale substantivelor : curenţi/ curente, globi/ globuri, termeni/
termene
a) sunt variante admise de limba literară indicând acelaşi obiect
b) sunt variante admise de normele limbii literare, indicând obiecte diferite
c) sunt variante din care limba literară admite o singură formă
d) sunt variante din care una este greşită

20. Numeralul ordinal corespunzător lui opt este:


a) o optime
b) al optulea
c) al optălea
d) al optilea

21. Sinonimul cuvântului vindicativ este :


a) răzbunător
b) vindecător
c) preţios
d) învecinat
22. Perechile: atlas/atlaz, aluzie/iluzie, eminent/iminent, garderob/garderobă sunt:
a) omonime
b) sinonime
c) paronime
d) polisemantice

23. Alegeţi forma corectă a cuvântului:


a) preşedenţie
b) preşedinţie
c) prişidenţie
d) preşidenţie

24. Substantivul erudiţie înseamnă:


a) proces de erodare
b) înrudire
c) cultură vastă într-un domeniu
d) specializare în domeniul erupţiilor

25. Identificaţi seria care conţine numai cuvinte derivate cu sufixul “aş”:
a) gulaş, făraş, malgaş
b) puşcaş, plutaş, pălmaş
c) talaş, copilaş, apaş
d) drăgălaş, cosaş, apaş

26. Identificaţi enunţul care conţine o exprimare pleonastică:


a) Acest produs farmaceutic trece drept panaceu universal.
b) Nu şi-a repetat lecţia.
c) A fost ales candidatul cu cele mai puţine şanse.
d) Îmi plac merele verzi.

27. Identificaţi enunţul care conţine greşeli:


a) Fiii lui au ochi frumoşi.
b) Câţiva membrii a-i guvernului au demisionat la aflarea veştii.
c) Fii atentă la semafor !
d) Atitudinea lui te-a pus pe gânduri.

28. Semnificaţia cuvântului xenofobie este :


a) cosmopolitism
b) iubire de străini
c) ură faţă de străini
d) teamă de spaţii închise

29. A posteriori înseamnă:


a) după consumarea faptelor
b) în urma unei neînţelegeri
c) obţinut în urmă unei experienţe
d) după momentul vorbirii
30. In extremis înseamnă:
a) situat în extrema eşichierului politic
b) care joacă pe extreme
c) în ultimă instanţă
d) situat la nivel maxim

31. Nota bene înseamnă:


a) notă bună
b) fii atent !
c) de reţinut
d) baftă

32. Antonimele neologice ale cuvintelor: a înrăutăţi, sigur, bunătate, dreptate sunt:
a) a îmbunătăţi, nesigur, răutate, nedreptate
b) a agrava, normal, omenie, corectitudine
c) a ameliora, incert, maliţie, injusteţe
d) a înlesni, nesigur, răutate, justiţie

33. Sinonimul cuvântului imund este:


a) dezgustător
b) fascinant
c) inadaptat
d) inacceptabil

34. Identificaţi anul apariţiei revistei “Convorbiri literare”:


a) 1867
b) 1967
c) 1881
d) 1848

35. Identificaţi seria în care apar scriitorii care şi-au publicat o parte din opere în revista
“Convorbiri literare”:
a) Vasile Alecsandri, I.L. Caragiale, G. Călinescu, G. Coşbuc, Panait Cerna
b) Vasile Alecsandri, M. Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, I. Slavici
c) D. Bolintineanu, Ion Neculce, Mircea Eliade, I. Slavici, I.L. Caragiale
d) M. Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Camil Petrescu, M. Sadoveanu

36. Sursa de inspiraţie a poemului “Luceafărul” de M. Eminescu este:


a) Făt-Frumos din lacrimă
b) Sânziana şi Pepelea
c) Fata în grădina de aur
d) Povestea magului călător în stele

37. Semnificaţia numelui Hyperion este:


a) zeul iubirii
b) cel care merge pe deasupra
c) mag
d) ascet
38. În versurile: “Se bate miezul nopţii în clopotul de-aramă,/ Şi somnul, vameş vieţii, nu
vrea să-mi ieie vamă:” identificaţi :
a) un motiv romantic
b) nici unul
c) două motive romantice
d) trei motive romantice

39. Nică a lui Ştefan a Petrei din Humuleşti este :


a) autorul “Amintirilor din copilărie”
b) narator
c) martor al evenimentelor
d) personaj

40. Naratorul-personaj apare în operele :


a) lirice
b) dramatice
c) epice cu caracter subiectiv
d) epice cu caracter obiectiv

41. Identificaţi seria care cuprinde particularităţi ale naratorului omniscient:


a) ştie totul despre personaje şi despre intenţiile lor, relatează la persoana a III-a
b) vorbeşte despre sine la persoana a treia, ştie ce intenţie are personajul principal
c) nu ştie nimic despre personaje, face numai supoziţii despre intenţiile lor
d) relatează la persoana I întâmplări la care iau parte diferite personaje

42. Seria care conţine numai povestiri este:


a) “Amintiri din copilărie”, “Balta Albă”, “Popa Tanda”, “Sărmanul Dionis”
b) “Balaurul”, “Negustor lipscan”, “Iapa lui Vodă”, Fântâna dintre plopi
c) La hanul lui Mânjoală”, “Pădureanca”, “Pe drumuri de munte”, “Ultimul Berevoi”
d) “La ţigănci”, “Lostriţa”, “Ocheanul întors”, “Sultănica”

43. Afirmaţia lui Macedonski, conform căreia poezia trebuie să fie “muzică şi imagine”, se
referă la creaţia:
a) avangardiştilor
b) paşoptiştilor
c) sămănătoriştilor
d) simboliştilor

44. Figura de stil din versurile : “căci eu iubesc/ şi flori şi ochi şi buze şi morminte” (Lucian
Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ) este:
a) repetiţia
b) metafora
c) enumeraţia
d) aliteraţia
45. În versurile: “Suferinţă, tu, dureros de dulce” (M. Eminescu, Odă - în metru antic),
“Venere, marmură caldă, ochi de piatră ce scânteie” (M. Eminescu, Venere şi Madonă ),
“Golgotă şeasă” (T. Arghezi, Galere ) figura de stil pe care o recunoaşteţi este:
a) antiteza
b) metafora
c) oximoromul
d) epitetul

46. Noţiunea de “bildungsroman” desemnează:


a) un roman-cronică de familie
b) un roman obiectiv
c) un roman psihologic
d) un roman al formării

47. ”Autenticitatea” definită ca identificare a actului de creaţie cu realitatea vieţii, cu


experienţa nepervertită, necontrafăcută, cu trăirea febrilă caracterizează:
a) jurnalul, memoriile, scrisorile
b) jurnalul, romanul realist obiectiv, schiţa
c) memoriile, scrisorile, nuvela fantastică
d) povestirea, nuvela fantastică, romanul de aventuri

48. Manifestul romantismului românesc apare în primul număr al revistei ”Dacia literară”
(1840). Alegeţi seria care cuprinde numele autorului şi titlul manifestului:
a) V. Alecsandri, România literară
b) I. Heliade Rădulescu, Curierul românesc
c) M. Kogălniceanu, Introducţie
d) Titu Maiorescu, În contra direcţiei de astăzi în cultura română

49. Identificaţi seria care cuprinde procedee ale caracterizării directe:


a) autocaracterizarea, dialogul , monologul interior
b) de către autor, de către celelalte personaje, autocaracterizarea
c) fapte , limbaj, mediu social, nume
d) comportament, relaţiile cu celelalte personaje, monologul interior

50. În versurile populare: “Vai de mine, negri-s munţii/ Toamna când pleacă recruţii !/ Vai
de mine, negri-s norii/ Toamna când pleacă feciorii.” Figura de construcţie pe care o
recunoaşteţi este:
a) paralelismul sintactic
b) inversiunea
c) repetiţia
d) gradaţia

51. În replica lui Caţavencu: “Industria română e admirabilă, e sublimă putem zice, dar
lipseşte cu desăvârşire. Soţietatea noastră dar, noi, ce aclamăm ? Noi aclamăm munca,
travaliul, care nu se face deloc în ţara noastră!” efectul comic provine din apariţia:
a) nonsensului
b) construcţiilor anacolutice
c) pronunţiei greşite
d) truismului
52. Filosofia ca paideia, ca educaţie a firii umane, ca accedere către ideea de bine, este
gândită astfel de:
a) Descartes
b) Platon
c) Kant
d) Mill.

53. Pentru Descartes filosofia este:


a) activitatea de analiză logică a conceptelor ştiinţei
b) activitatea de critică a limitelor raţiunii
c) activitatea de punere în acord a simţurilor cu raţiunea
d) activitatea de cercetare a principiilor care trebuie să fie clare şi evidente încât
spiritul să nu se poată îndoi de ele.

54. Pentru Blaga filosofia, în raport cu alte preocupări spirituale se caracterizează prin :
a) raportarea la existenţă
b) valorizarea existenţei
c) conştiinţa de sine
d) cunoaştere paradiziacă

55. Lumea inteligibilului conform lui Platon este:


a) lumea valorilor morale
b) lumea divinităţii
c) lumea sufletului
d) lumea lucrurilor şi fiinţelor

56. Discursul filosofic speculativ îşi întemeiază afirmaţiile pe:


a) raţiune şi experienţă mistică
b) raţiune şi observaţie empirică
c) experiment ştiinţific
d) iraţionalitatea pasiunilor

57. Filosofia critică, în interpretare kantiană are ca obiect:


a) modul nostru de cunoaştere a obiectelor
b) natura lucrurilor
c) critica cărţilor şi a sistemelor raţiunii
d) critica erorilor produse de sensibilitate

58. Discursul filosofic speculativ depăşeşte experienţa empirică deoarece:


a) nu se ţine cont de rezultatele ştiinţelor
b) foloseşte adevăruri probabile
c) discursul vizează cunoaşterea transcendentalului
d) adevărurile empirice sunt criticate

59. Discursul filosofic din Critica raţiunii pure este unul critic deoarece Kant:
a) nu depăşeşte raţionalismul dogmatic şi empirismul sceptic
b) respinge cunoaşterea sensibilă
c) descompune şi analizează principiile şi întinderea cunoaşterii
d) nu reuşeşte să realizeze o metafizică a naturii
60. Specificul filosofiei pozitiviste provine din:
a) preocuparea pentru combaterea nihilismului
b) eliminarea termenilor vagi din discursul filosofic
c) încrederea în puterea raţiunii umane
d) încrederea în tot ceea ce este dat, observabil

61. Discursul filosofic analitic îşi propune ca scop:


a) analiza, clarificarea şi eliminarea conceptelor care nu au semnificaţie teoretică
b) analiza, clarificarea şi eliminarea conceptelor care nu au semnificaţie empirică
c) analiza şi clarificarea problemelor şi conceptelor pentru stabilirea unor adevăruri
certe
d) analiza şi clarificarea opiniilor contradictorii

62. Criteriul dreptăţii în gândirea lui Aristotel este:


a) egalitatea
b) cetăţenia
c) meritul
d) cinstea

63. Eroarea este un criteriu de progres al cunoaşterii pentru:


a) Popper
b) Kant
c) Leibniz
d) Aristotel

64. Cele două condiţii ale libertăţii umane din perspectiva lui Descartes sunt:
a) graţia divină şi cunoaşterea naturală
b) graţia divină şi credinţa
c) graţia divină şi revelaţia
d) voinţa puternică şi gândirea corectă

65. Conform lui Mill, tirania majorităţii este ameninţătoare atunci când operează prin:
a) actele minorităţilor
b) voinţa individuală
c) binele general
d) actele autorităţilor publice

66. Democraţiile, în concepţia lui Popper, au în primul rând rolul de a:


a) asigură suveranitatea populară
b) asigura legitimitatea acţiunii poporului
c) ne apăra împotriva dictaturii
d) asigura legitimitatea dictaturii statului

67. Nevoile nu pot fi satisfăcute integral şi în totalitate deoarece:


a) se dobândesc pe parcursul vieţii
b) societatea cenzurează satisfacerea anumitor nevoi
c) sunt dinamice şi nelimitate
d) resursele sunt gestionate ineficient
68. Cererea se defineşte prin:
a) cantitatea cerută dintr-un bun într-o perioadă de timp
b) cantitatea dintr-un bun dorită şi care poate fi cumpărată la un anumit preţ
c) cantitatea dorită şi cerută datorită reclamei
d) cantitatea cerută la preţul fixat de producător

69. Legea cererii semnifică relaţia dintre:


a) variaţia cantităţii cerute pe piaţă dintr-un bun, determinată de variaţia preţului
b) modificarea cantităţii cerute dintr-un bun direct proporţională cu creşterea preţului
c) creşterea cantităţii cerute şi scăderea preţurilor la bunul respectiv
d) scăderea preţului unui bun proporţională cu creşterea cantităţii cerute din acel
bun

70. Dacă cererea creşte, dar preţul rămâne constant, cantitatea cerută:
a) rămâne constantă
b) creşte
c) scade
d) se modifică în funcţie de dorinţa consumatorului

71. Pe piaţa unui bun, dacă cererea creşte mai puţin decât creşte oferta, se înregistrează:
a) un preţ de echilibru în creştere
b) o cantitate de echilibru mai mare
c) un preţ de echilibru constant
d) o cantitate de echilibru în scădere

72. În cadrul echilibrului general al economiei, oferta globală este formată din:
a) PIB plus exporturi
b) consum plus exporturi
c) formarea bruta a capitalului tehnic plus importuri
d) PIB plus importuri

73. Restrângerea masei monetare in economie se realizează prin:


a) scăderea rezervei obligatorii
b) eliminarea restricţiilor în acordarea creditelor
c) plafonarea creditului
d) ieftinirea creditului

74. La o rată medie anuală a dobânzii de 40% şi o dobândă totală plătită de 10 milioane
u.m. pentru un credit luat pe 6 luni, mărimea sumei împrumutate este de:
a) 100 milioane u.m.
b) 50 milioane u.m.
c) 60 milioane u.m.
d)150 milioane u.m.

75. Nu sunt trăsături ale pieţei de oligopol:


a) câţiva vânzători
b) câţiva cumpărători
c) numeroşi cumpărători
d) producătorii nu pot să controleze preţul
76. Atunci când salariul real creşte mai puţin decât creşte salariul nominal, preţurile
bunurilor de consum:
a) cresc mai mult decât creşte salariul nominal
b) nu se modifică
c) evoluează in acelaşi sens cu productivitatea muncii
d) cresc mai puţin decât creşte salariul nominal

77. În cadrul mecanismului de reglare a mesei monetare, cauza care face necesară
restrângerea masei monetare este:
a) creşterea volumului al bunurilor şi serviciilor supuse vânzării
b) creşterea deficitului bugetului de stat
c) creşterea vitezei de circulaţie a banilor
d) acordarea de credite

78. Creşterea eficienţei comerţului exterior se realizează prin:


a) creşterea permanentă a costurilor de producţie
b) diminuarea specializării producţiei de export
c) contractarea de credite pentru investiţii
d) creşterea gradului de prelucrare a bunurilor exportate

79. Dacă oferta creşte, în condiţiile în care cererea este constantă


a) preţul de vânzare creşte
b) preţul de cumpărare creşte
c) preţul de vânzare se menţine constant
d) preţul de vânzare scade

80. În situaţia când există un exces de ofertă pentru un bun, atunci:


a) preţul de vânzare este mai mic decât cel de echilibru
b) preţul de cumpărare este cel al preţului de echilibru
c) cantitatea vândută este mai mică decât cantitatea de echilibru
d) preţul de vânzare este cel al preţului de echilibru

81. Concurenţa contribuie la rezolvarea problemei economiei deoarece:


a) determină preţul de echilibru
b) determină alocarea corespunzătoare şi eficientă a resurselor
c) determină mărimea cantităţilor vândute
d) determină cantitatea cerută dintr-un bun economic

82. În funcţie de poziţia motivului în raport cu activitatea, formele motivaţiei se delimitează


în:
a) motivaţie extrinsecă-intrinsecă
b) motivaţie simplă-complexă
c) motivaţie înnăscută-dobândită
d) motivaţie primară-secundară

83. Dintre teoriile care au încercat explicarea comportamentului agresiv nu face parte:
a) teoria etologică
b) teoria învăţării sociale
c) teoria frustrare-agresiune
d) teoria empatiei
84. Atenţia se caracterizează prin:
a) activare selectivă, concentrare şi orientare a energiei psihonervoase
b) concentrarea şi orientarea energiei psihonervoase pentru atingerea scopurilor
conştient stabilite
c) activarea selectivă şi orientarea energiei psihonervoase pentru declanşarea,
susţinerea activităţii
d) activare selectivă, concentrare şi orientare a energiei bio-psihice

85. Din comportamentul prosocial nu face parte:


a) simpatia
b) ajutorarea
c) calomnia
d) sacrificiul

86. Operaţia gândirii, caracterizată prin descompunerea în minte a unui obiect în elemente
componente şi apreciere a semnificaţiei elementelor, se numeşte:
a) sinteză
b) abstractizare
c) analiză
d) generalizare

87. Optimum motivaţional este expresia unei relaţii adecvate între:


a) posibilităţile subiectului şi nivelul său de aspiraţie
b) gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii motivaţiei
c) stima de sine şi nivelul său de aspiraţie
d) gradul de dificultate al sarcinii şi mărimea intensităţii afectivităţii

88. Unitatea informaţională de bază a gândirii este:


a) reprezentarea
b) judecata
c) noţiunea
d) raţionamentul

89. În personalitate, ereditatea determină hotărâtor:


a) caracterul
b) aptitudinile
c) temperamentul
d) creativitatea

90. Pentru Piaget, inteligenţa este:


a) integrarea noilor informaţii în sistemul celor vechi
b) un complex de aptitudini speciale
c) o relaţie adaptativă între organism şi mediul înconjurător
d) restructurarea permanentă a modelelor de cunoaştere

91. Domeniul performanţial de lucru al gândirii este:


a) rezolvarea de probleme
b) înţelegerea
c) formarea noţiunilor
d) învăţarea
92. Maslow repartizează trebuinţele umane, dispuse sub forma unei piramide, în:
a) trebuinţe fiziologice şi de autorealizare
b) trebuinţe pozitive şi negative
c) trebuinţe de deficienţă şi creştere
d) trebuinţe de securitate, de stimă şi cognitive

93. Totalitatea schimbărilor sistematice bio-psiho-sociale intraindividuale, ce au loc pe


parcursul vieţii fiecărui om reprezintă:
a) dezvoltarea filogenetică
b) dezvoltarea antropogenetică
c) dezvoltarea ontogenetică
d) dezvoltarea interpersonală

94. Caracterul îndeplineşte, pentru temperament, rol de:


a) bază a manifestărilor temperamentale
b) instanţă de valorizare a trăsăturilor temperamentale
c) instanţă de control şi valorificare a trăsăturilor temperamentale
d) suport pentru propulsarea trăsăturilor temperamentale

95. Cel care permite o mai bună manifestare şi reflectare a gândirii, a capacităţii
intelectuale în general, este:
a) limbajul oral
b) limbajul scris
c) monologul
d) limbajul pasiv

96. Organizarea materialului de memorat după criterii de semnificaţii arată că memoria


este:
a) activă
b) mijlocită
c) inteligibilă
d) selectivă

97. Cea mai veche menţiune scrisă despre geţi a fost făcută de către:
a.) Caesar
b.) Herodot
c.) Strabon
d.) Sallustius

98. Componenta esenţială a romanizării este cea:


a.) administrativă
b.) lingvistică
c.) militară
d.) religioasă

99. Succesiunea la tronul Ţării Româneşti şi al Moldovei avea un caracter:


a.) contradictoriu
b.) ereditar
c.) neclar
d.) discutabil
100. Până în 1812, Basarabia a aparţinut:
a.) Moldovei
b.) Ţării Româneşti
c.) Transilvaniei
d.) Rusiei

101. Organul reprezentativ al populaţiei din Basarabia era în 1917:


a.) Sfatul Ţării
b.) Consiliul Director
c.) Congresul ostaşilor moldoveni
d.) Partidul Naţional Moldovenesc

102. La 26 iunie 1940 s-a impus României un ultimatum de către:


a.) Al III-lea Reich
b.) Rusia Sovietică
c.) Ungaria
d.) Italia

103. Prima grevă anticeauşistă a avut loc în:


a.) Timişoara
b.) Braşov
c.) Valea Jiului
d.) Bucureşti

104. În 1968, România a refuzat să participe la invazia:


a.) Ungariei
b.) Cehoslovaciei
c.) Iugoslaviei
d.) Poloniei

105. Statul în care funcţionează separarea puterilor în stat şi respectarea drepturilor şi


libertăţilor cetăţeneşti se numeşte:
a.) stat totalitar
b.) stat socialist
c.) stat legionar
d.) stat de drept

106. Ceremonia de încoronare a Regelui Ferdinand I, din 1922, a avut loc la:
a.) Alba Iulia
b.) Blaj
c.) Bucureşti
d.) Iaşi

107. În perioada 1938-1940, cele mai dure măsuri întreprinse de Regele Carol al II-lea au
fost luate împotriva:
a.) liberalilor
b.) comuniştilor
c.) legionarilor
d.) ţărăniştilor
108. Sovromurile erau:
a.) gospodării agricole de producţie
b.) societăţi mixte româno-sovietice
c.) intreprinderi industriale după model sovietic
d.) intreprinderi comerciale după model sovietic

109. Colectivizarea agriculturii în România a fost realizată prin:


a.) consens
b.) mijloace paşnice
c.) revolte
d.) brutalitate

110. Consiliul de Ajutor Economic Reciproc avea ca scop:


a.) dezvoltarea economiei naţionale
b.) schimburi internaţionale avantajoase
c.) satelizarea faţă de Moscova
d.) automatizarea producţiei

111. La iniţiativa României s-a creat Pactul Înţelegerii Balcanice din care făceau parte
Turcia, Grecia, Iugoslavia şi România. Actul a fost semnat în ziua de 9 februarie 1934 la:
a.) Ankara
b.) Atena
c.) Belgrad
d.) Bucureşti

112. Basilica Sf. Sofia din Constantinopol a fost clădită de Anthemios din Tralles şi Isidor
din Milet din ordinul împăratului:
a.) Constantin cel Mare
b.) Teodosius
c.) Iustinian
d.) Arcadius

113. Fraţii Constantin (Chiril) şi Metodiu au răspândit creştinismul în limba slavă -


consacrată ca limbă de cult prin Bula papei Hadrian al II-lea - în:
a.) Polonia
b.) Bulgaria
c.) Moravia Mare
d.) Ucraina

114. Fondatorul astronomiei moderne a fost savantul:


a.) Mercator (Gerhard Kremer)
b.) Giordano Bruno
c.) Johanes Kepler
d.) Galileo Galilei

115. Doctrina Monroe (1823) a împiedicat planurile intervenţioniste ale Sfintei Alianţe
împotriva:
a) luptei de eliberare a Americii Latine
b) luptei de eliberare a popoarelor din Peninsula Balcanică
c) luptei de emancipare naţională a Spaniei
d) revoltei subcontinentului indian
116. După victoria temporară a reacţiunii europene în anul 1815, s-a dezvoltat un nou
curent literar-artistic numit:
a) romantism
b) naturalism
c) simbolism
d) expresionism

117. În perioada 1815-1848 au avut loc în Europa şi America Latină o serie de mişcări
pentru drepturi sociale şi naţionale. Între acestea se înscrie şi insurecţia militară spaniolă
care viza răsturnarea ordinii conservatoare feudalo-absolutiste, insurecţie condusă de:
a.) Simon Bolivar
b.) José de San Martin
c.) Rafael Riego
d.) Miguel Hidalgo

118. Ce state au constituit iniţial Tripla Alianţă?


a.) Germania, Austro-Ungaria, Italia
b.) Franţa, Anglia, Rusia
c.) Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria
d.) Germania, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria

119. Principiul separării puterilor în stat a apărut pentru prima oară în:
a.) SUA
b.) Republica Franceză
c.) Anglia
d.) Uniunea Sovietică

120. Primul război imperialist modern pentru împărţirea posesiunilor coloniale a avut loc
între:
a.) Anglia şi Franţa
b.) Anglia şi Olanda
c.) SUA şi Spania
d.) Germania şi Anglia

121. Declaraţia de independenţă a coloniilor americane a fost redactată de:


a.) George Washington
b.) Thomas Jefferson
c.) Benjamin Franklin
d.) Daniel Shays

122. Eşecul Ligii Naţiunilor în perioada interbelică a impus făurirea unei organizaţii
internaţionale menită să apere pacea şi securitatea în lume. Astfel, s-a născut ideea creării
Organizaţiei Naţiunilor Unite. La baza constituirii ONU s-a aflat:
a.) Carta Atlanticului (1941)
b.) Declaraţia Naţiunilor Unite (1942)
c.) Acordurile de la Betton-Woods (SUA-1944)
d.) Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948)
123. Conferinţa de la Ialta, desfăşurată într-un moment în care victoria aliaţilor era
iminentă, a dezbătut problemele cooperării militare şi ale organizării lumii postbelice. Ea a
avut loc în:
a.) octombrie 1944
b.) februarie 1945
c.) martie 1945
d.) aprilie 1945

124. Războiul rece a marcat un moment de profundă înrăutăţire a relaţiilor internaţionale


în condiţiile extinderii influenţei sovietice, implicit comuniste, în unele state din Europa
Răsăriteană şi Centrală, Asia de Sud-Est şi America Latină. Debutul său l-a reprezentat:
a.) Criza Berlinului din 1948, soldată cu blocarea de către sovietici a căilor de acces
în Berlinul de vest
b.) Lansarea Planului Marshall de către preşedintele SUA, Harry S.Truman (12 martie
1947)
c.) Cuvântarea lui Winston Churchill de la Fulton (Missouri-SUA), la 5 martie 1946
d.) Războiul din Coreea

125. Criza din Orientul Mijlociu şi Apropiat s-a accentuat şi a cunoscut momente dificile.
Un astfel de moment a fost războiul de 6 zile cu Siria, Iordania şi Egiptul, în urma căruia
Israelul a cucerit Ierusalimul de est, Peninsula Sinai, Înălţimile Golan şi Cisiordania. Când
Acest război a avut loc în anul:
a.) 1967
b.) 1973
c.) 1948
d.) 1975

126. După moartea lui Stalin, urmaşii săi la conducerea P.C.U.S. au continuat amestecul
brutal în afacerile statelor est-europene, unul dintre ei fiind şi inspiratorul faimoasei teorii a
suveranităţii limitate, în conformitate cu care guvernul sovietic îşi aroga dreptul de a
interveni în orice stat comunist în caz de defecţiune în numele ajutorului frăţesc. Autorul
acestei teorii a fost:
a.) Hrusciov
b.) Brejnev
c.) Andropov
d.) Cernenko

127. Învelişurile dispuse concentric dinspre interior spre exteriorul Terrei sunt:
a) mantaua, crusta, nucleul
b) nucleul, crusta, mantaua
c) crusta, mantaua, nucleul
d) nucleul, mantaua, crusta

128. Podişul Siberiei Centrale este cuprins între văile fluviilor:


a) Obi şi Enisei
b) Lena şi Indighirca
c) Enisei şi Lena
d) Enisei şi Indighirca
129. Unitatea de relief, cu altitudini de 500-2500 m, fragmentată de afluenţi ai Amazonului,
cu platouri şi sierre eruptive, se numeşte:
a) Podişul Guyanei
b) Podişul Braziliei
c) Podişul Matto Grosso
d) Cordiliera Orientală

130. În structura scoarţei terestre se disting, în ordine, de la suprafaţă spre interior:


a) pătura granitică, pătura bazaltică, pătura sedimentară
b) pătura bazaltică, pătura granitică, pătura sedimentară
c) pătura sedimentară, pătura bazaltică, pătura granitică
d) pătura sedimentară, pătura granitică, pătura bazaltică

131. Cea mai întinsă câmpie de pe Terra se numeşte:


a) Mississippi
b) Franco-Germană
c) Amazoniei
d) Indo-Gangetică

132. Între Bazinul Vienei şi Valea Timokului sunt situaţi:


a) Munţii Balcani
b) Munţii Carpaţi
c) Munţii Tatra
d) Munţii Alpi

133. Treapta de relief situată între 200 şi 3000 m adâncime, în bazinele oceanice, se
numeşte:
a) şelf
b) câmpie abisală
c) abrupt continental
d) groapă abisală

134. Treapta situată deasupra albiei majore se numeşte:


a) terasă
b) versant
c) albia minoră
d) lunca

135. Gheţarii formaţi dintr-un singur circ şi o limbă sunt de tip:


a) himalayan
b) pirenian
c) alpin
d) caucazian

136. Influenţele climatice submediteraneene sunt frecvente în:


a) Podişul Dobrogei
b) Podişul Getic
c) Podişul Moldovei
d) Podişul Transilvaniei
137. Râuri puţine, scurte şi cu debit foarte mic se află în :
a) Câmpia de Vest
b) Podişul Sucevei
c) Podişul Dobrogei
d) Podişul Getic

138. Lacuri de tasare, de baraj natural şi de baraj antropic se găsesc în:


a) Podişul Transilvaniei
b) Podişul Dobrogei
c) Podişul Getic
d) Podişul Moldovei

139. Oraşul situat pe valea Târnavei Mici este:


a) Mediaş
b) Sighişoara
c) Târnăveni
d) Copşa Mică

140. Baia de Aramă este singurul oraş situat în unitatea de relief:


a) Platforma Strehaia
b) Podişul Mehedinţi
c) Platforma Olteţului
d) Subcarpaţii Olteniei

141. Pe grindurile din Delta Dunării solurile caracteristice sunt numite:


a) lăcovişti
b) bălane închise
c) nisipoase neevoluate
d) aluvionare

142. Judeţele Braşov şi Covasna fac parte din regiunea de dezvoltare:


a) Vest
b) Nord-Vest
c) Nord-Est
d) Centru

143. Zonele cu regim de protecţie integrală din Delta Dunării cuprind:


a) ecosisteme cu activităţi de pescuit
b) teritorii de păşunat
c) teritorii cu lucrări silvice
d) refugii ornitologice

144. Organizarea naturală a spaţiului Depresiunii Petroşani este reprezentată de:


a) păduri şi pajişti
b) terenuri arabile şi viticole
c) terenuri pomicole şi păşuni
d) terenuri viticole şi pajişti
145. Influenţa climatică scandinavo-baltică este frecventă în:
a) Podişul Bârladului
b) Podişul Sucevei
c) Subcarpaţii Moldovei
c) Depresiunea Braşovului

146. Cel mai important afluent al Jiului, pe partea dreaptă, este:


a) Gilortul
b) Amaradia
c) Motrul
d) Tismana

147. Cel mai mare oraş situat pe râul Olt este:


a) Miercurea Ciuc
b) Sfântu Gheorghe
c) Slatina
d) Râmnicu Vâlcea

148. Furtunile cu grindină au o frecvenţă mai mare în:


a) Delta Dunării
b) Câmpia Olteniei
c) Podişul Moldovei
d) Carpaţii Meridionali

149. Viscolele sunt hazarde climatice cu o frecvenţă mai mare în:


a) Câmpia Olteniei
b) Câmpia de Vest
c) Depresiunea Transilvaniei
d) Carpaţii Orientali

150. Resursele minerale neferoase sunt importante, dar limitate în:


a) Subcarpaţi
b) Carpaţii Occidentali
c) Dealurile de Vest
d) Podişul Mehedinţi